Epure.docx

Fructe mari si foarte aspectuoase, toate de aceeasi marime. Legume extrem de colorate si apetisante, cu acelasi aspect de poza decupata dintr-o revista. Ati recunoscut in cuvintele anterioare o imagine comuna in super-market-uri.

Majoritatea consumatorilor din Romania au ajuns sa observe ca, de cele mai multe ori, aceste legume si fructe sint cam fade, de cele mai multe ori nu au aproape nici un gust si cu atat mai putin parfumul natural cu care eram obisnuiti. Foarte multe firme din ziua de azi incearca sa isi atraga clientii prin reclame inselatoare, trambitate pe toate drumurile, la produsele alimentare pline de aditivi chimici pe care le comercializeaza si despre care afirma in mod mincinos ca sint … „ca la mama acasa“.

Acest fapt este, in realitate, reflexul mimetic, comercial al tot mai insistentei cereri din partea consumatorilor din toate tarile pentru o hrana sanatoasa. Devine insa tot mai evident ca revenirea la o agricultura naturala, ecologica, organica, in care nu se utilizeaza acele chimicale extrem de daunatoare pentru sanatate reprezinta o disperata nevoie. Treptat, si consumatorii din Romania au ajuns sa inteleaga ca ambalajul stralucitor si pretentiile de curatenie nu tin loc de calitate.

Uniunea Europeana a inceput sa includa in vederile sale si obtinerea produselor vegetale sau animale prin procedee ecologice si ii incurajeaza, mai mult sau mai putin, pe cei care doresc sa practice o astfel de agricultura. Revenirea la aceste procedee nu este, insa, tocmai simpla, intrucat regulile sint foarte stricte, astfel incat produsul final sa fie intr-adevar complet natural, ecologic.

Vom prezenta pe scurt ce inseamna, de fapt, agricultura ecologica, regulile care trebuie respectate pentru ca un produs sa obtina calificativul de produs ecologic si pasii pe care un fermier, care doreste sa practice agricultura ecologica, trebuie sa ii faca. Ce inseamna, deci, agricultura ecologica?

Agricultura ecologica (termen similar cu agricultura organica sau biologica) este un procedeu modern (in realitate, vechi de cand lumea) de a cultiva plante, de a ingrasa animale si de a produce alimente prin utilizarea acelor tehnologii care se apropie cel mai mult de legile naturii – si care nu utilizeaza fertilizanti si pesticide de sinteza, stimulatori si regulatori de crestere, hormoni, antibiotice si sisteme intensive de crestere a animalelor.

Agricultura ecologica se deosebeste, astfel, fundamental de agricultura conventionala. Procesul si procedurile de obtinere a produselor ecologice sint reglementate de reguli si principii de productie stricte, care pleaca de la calitatea pe care trebuie sa o aiba pamantul si pana la obtinerea efectiva a produsului final.

Rolul acestui sistem de agricol este acela de a produce hrana mult mai curata, mai potrivita metabolismului organismului uman, dar in deplina corelatie cu conservarea si mentinerea mediului. Organismele modificate genetic si derivatele lor sint absolut interzise in agricultura ecologica, ca fiind extrem de daunatoare pentru sanatatea oamenilor si pentru biodiversitatea speciilor.

Respectarea regulilor si a principiilor agriculturii ecologice, reglementate prin legislatia nationala, respectiv controlul intregului lant de obtinere a unui produs ecologic, de la pamant si pana la produsul final, se face de catre organisme de inspectie si certificare, infiintate in acest scop, care elibereaza certificatul de produs ecologic.

De la agricultura conventionala la cea ecologica

Trecerea de la agricultura conventionala la cea ecologica nu se face brusc, ci prin parcurgerea unei perioade tranzitorii, numita „perioada de conversie“. Aceasta este perioada pe care fermierii o au la dispozitie pentru adaptarea managementului fermei la regulile de productie ecologica.

Durata perioadei de conversie in productia vegetala, animaliera si apicultura este de: • 2 ani pentru culturile de camp anuale; • 3 ani pentru culturile perene si plantatii; • 2 ani pentru pajisti si culturi furajere; • 12 luni pentru vite pentru carne; • 6 luni pentru rumegatoare mici si porci; • 6 luni pentru animale de lapte; • 10 saptamani pentru pasari pentru productia de carne, cumparate la varsta de 3 zile; • 6 saptamani pentru pasari pentru productia de oua; • 1 an pentru albine, daca familia a fost cumparata din stupine conventionale http://facultate.regielive.ro/proiecte/management/sera-de-tomate-24805.html?ref=doc1 www.businessinromania.eu/resources/static_files/ghid-masura-121-update-august2009.pdf

PLAN DE AFACERISERA DE LEGUME ECOLOGICE I.SINTEZA 1.1Conceptul afacerii Sera de legume ecologice “BIO LEG” S.R.L. îşi va desfăşura activitatea în mediul rural, în Comuna Sinoe, jud. Constanta Legumele produse în sistem ecologic în incinta serii sunt o alternativă tot mai căutată faţă de cele produse convenţional nu numai pentru calitatea şi gustul lor dar mai ales pentru faptul că sunt sănătoase şi necesare pentru organismul uman. Metoda de creştere bazată pe factorii naturali favorizează dezvoltarea şi conservarea vitaminelor existente în legumele eco, astfel încât acestea pot fi utilizate nu doar din punct de vedere alimentar ci şi ca adevărate remedii naturale pentru diferite boli. Tocmai datorită motivelor enumerate mai sus, sera de legume ecologice „Bio Leg” va fi principală sursă a unei alimentaţii sănătoase care va veni în sprijinul potenţialilor clienţi pentru îmbunătăţirea considerabilă a calităţii vieţii

1.2 Situaţia curentă Numele firmei: “SC. ECO- LEG SRL” Forma juridică de constituire: Societate cu răspundere limitată (SRL) - Data înfiinţării: 01.03.2011; - Codul unic de înregistrare: R 7887882 din data de 28.02.2011

- Numărul de ordine în registrul comerţului: J40/9878; - Domeniul principal de activitate (conform C.A.E.N.): cultivarea plantelor, grădinăritul destinat pieţei, horticultura, cod CAEN 0113 - Activităţile principale(conform C.A.E.N.): cultivarea legumelor, a specialităţilor horticole şi a produselor de seră, cod CAEN 0112; - Valoarea capitalului social: 50.000 RON (conform dovada efectuării vărsământului de capital social din data de 1.03.2011 de Banca Comercială Română); - Natura capitalului social: aport în numerar;

1.3 Factorii cheie de succes Sera va fi o construcţie compusa din doua module in suprafata de 1000 m(cate 500 de m pe fiecare modul), de ultimă generaţie şi complet automatizată, de concepţie olandeză, ca şi întreaga tehnologie de cultură, de altfel. Dispune de sistem de încălzire (distribuit inclusiv la comandă – activat de obicei iarna, de ventilaţie şi aerisire, de irigare şi umbrire .Totul este computerizat. Calculatorul face toată treaba: primeşte date de la senzori privind microclimatul din seră şi din mediul de cultură şi declanşează sau opreşte automat fie udarea, fie aerisirea sau ecranarea, când parametrii programaţi ajung în limitele optime (temperatură, umiditate, pH-ul suportului nutritiv etc.). Microclimatul poate fi dirijat inclusiv prin telefonul mobil.Fertilizarea se realizează tot automat, odată cu irigarea. În funcţie de ceea ce-i spun senzorii din seră, maşina îşi realizează dozajul de conţinut nutritiv, mărind sau micşorând conţinutul de substanţe, şi-l trimite la plante. Tot secretul stă în reţeta de microelemente folosită. De altfel, cei doi legumicultori, care au învăţat meseria din mers – niciunul nu este inginer horticultor –, spun că unicitatea sistemului lor de cultură constă tocmai în modul de fertilizare, maşina măsurând şi dirijând nonstop conţinutul în elemente nutritive.

Fluxul de cultură Tot materialul semincier – certificat, garantat şi liber de viroze – este adus din Olanda. Fluxul de cultură începe de la maşina de semănat (în 18 secunde sunt semănate 42 de seminţe dintr-o tăviţă alveolară, incluzând şi încărcarea cu turbă şi udarea), trece prin camera de germinaţie două zile, apoi în răsadniţă şi, mai departe, pe masa reglabilă de cultură din seră Tomatele, de exemplu, este repicată de la tăviţe cu 42 de alveole, la 21, 12 şi 4 alveole, până ajunge la vârsta şi dimensiunea de livrare convenită cu comerciantul. Un ciclu de cultură este realizat eşalonat, pe corpuri de tronsoane, fiecare fiind conectat la calculator cu microclimatul şi cerinţele specifice fazei de vegetaţie în care se află planta. Perioada de vegetaţie, în funcţie de soiul folosit, este cuprinsă între 90 şi 110 zile