Efectul Antrenamentului Acvatic Versus Sol Asupra Compoziţiei Corporale

EFECTUL ANTRENAMENTULUI ACVATIC VERSUS SOL ASUPRA COMPOZIŢIEI CORPORALE Mateescu Adriana Rezumat Scopul acestui studiu a fost de a compara efectele antrenamentului acvatic cu cel de pe sol folosind regimuri de contracţii combinate asupra îmbunătăţirii compoziţiei corporale prin scăderea ţesutului adipos. Pentru acest motiv 24 de studenţi – băieţi anul II în cadrul Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, cu vârsta de 18 – 20 ani, au fost selecţionaţi voluntar şi împărţiţi în 2 grupe experimentale (acvatic n=12 grupa experimentală şi sol n=12 grupa de control). Subiecţii nu practică nici un sport de performanţă, doar de loisir sau în cadrul orelor facultăţii. Aceleaşi antrenamente şi facilităţi de testare, metode, au fost folosite pentru fiecare evaluare şi lecţie. Fiecare lecţie de pregătire musculară a ţinut între 65 - 70 de minute, 3 zile pe săptămână. Pentru stabilirea compoziţiei corporale, am utilizat un cântar Bosch PPW2200, care determină ţesutul adipos în conformitate cu principiul BIA (analiza impedanţei bioelectrice). S-a înregistrat o diferenţă semnificativă de 2,72 ( pre = 18,2, post = 15,47) între cele doua grupe asupra procentului de ţesut adipos a organismului în urma programelor de antrenament în condiţii acvatice. Pregătirea musculară în mediul acvatic este un mijloc eficient de îmbunătăţire a compoziţiei corporale, prin scăderea ţesutului adipos. Introducere Mişcare şi apă: iată două din componente fundamentale ale vieţii. Corpul are nevoie de mişcare pentru a se menţine într-o stare de sănătate bună şi pentru a ajuta la o stare de bine; şi de apă pentru a-şi exercita funcţiile sale esenţiale. Acvatic, este un termen pentru diferite discipline care îşi efectuează activitatea în apă, acestea crescând în popularitate în ultimul deceniu. Popularitatea exerciţiilor efectuate în apă este în creştere datorită: plutirii în apă - corpurile în apă „pierd” din greutate, au o greutate aparentă, ce poate fi modificată continuu, până la condiţia de plutire (se creează condiţii de imponderabilitate); rezistenţei apei - rezistenţa apei fiind mult mai mare decât ceea a aerului (de 12 ori), exerciţiile efectuate în mediul acvatic angrenează mai mulţi muşchi şi totodată sunt mult mai dificile de realizat, datorită mediului instabil în care se efectuează; presiunea apei acţionează ca un masaj la nivel muscular, ajutând procesul de eliminare a acidului lactic acumulat în muşchi. De asemenea, apa este ea însăşi un sistem de răcire, lucru care poate scade frecvenţa cardiacă cu până la 10-20 bpm decât in timpul exerciţiilor efectuate pe uscat. Vâscozitatea . apa creează un mediu nonimpact, care produce o solicitare mai mică a muşchilor, oaselor şi ţesutului conjunctiv în comparaţie cu activităţile de pe uscat. „Principalul avantaj al activităţilor acvatice este efectul flotabilităţii şi rezistenţei apei asupra organismului, întrucât dispune de o solicitare minimă asupra articulaţiilor şi musculaturii.” (Beasley, B.L., 1988, pag. 3) Deoarece apa este mai densă decât aerul, muşchii lucrează mai din greu în apă decât în aer sau pe sol. Apa este, ca efect, o maşină de antrenament cu greutăţi naturală, care poate fi instantaneu ajustată: cu cât se împinge, trage şi loveşte mai tare în apă cu atât se întâmpină mai multă rezistenţă din partea ei. În timp ce beneficiile programelor de ridicat greutăţi sunt cunoscute de majoritatea oamenilor, beneficiile programelor de fitness acvatic de abia încep să fie descoperite. Importanţa cercetării Această lucrare examinează efectele unei „noi” forme de pregătire musculară (în mediul acvatic) prin combinări de regimuri de contracţii, care poate produce adaptări fizice precum reducerea ţesutului adipos Importanţa determinării compoziţiei corporale Determinarea compoziţiei corporale este o măsură fundamentală a stării de sănătate şi a capacităţii de efort atât pentru sportivi cât şi pentru populaţia generală. Procentul de ţesut adipos variază în funcţie de vârsta, sex şi pregătirea fizică. Un anumit procent de ţesut adipos este absolut necesar pentru menţinerea sănătăţii. Lipidele esenţiale sunt indispensabile pentru buna funcţionare a organismului. Nivelul optim pentru sănătate al grăsimii corporale la adulţii nesportivi este 10-20 % pentru bărbaţi. Compoziţia corporală este unul din factorii care contribuie la performanţă în sport, determinarea sa constituind o componentă importantă a monitorizării în dinamica pregătirii musculare. Monitorizarea greutăţii şi a compoziţiei corporale în dinamică ne dau informaţii utile pentru dirijarea procesului de pregătire musculară care trebuie realizată. Organizarea şi desfăşurarea cercetării Experimentul s-a derulat în incinta Bazinului Olimpic din Piteşti, eşantionul grupului experimental, fiind format din 12 studenţi anul II (18-20 ani),ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti.Grupa de control a fost reprezentată de către 12 studenţi anul II, ai Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Piteşti, care şi-a desfăşurat activitatea în cadrul sălii de fitness din incinta facultăţii. Experimentul pedagogic pe care l-am desfăşurat pe parcursul unui an universitar (octombrie 2008 – mai 2009), a constat în aplicarea unor programe de pregătire musculară prin regimuri de contraţii combinate în mediul acvatic, pe o

grupă experimentală (studenţi FEFS Piteşti) şi am comparat rezultatele cu o grupă martor (studenţi FEFS Piteşti), care şi-a desfăşurat activitatea pe uscat după aceleaşi programe adaptate . Cel mai important aspect al pregătirii musculare l-a reprezentat alegerea exerciţiilor şi alcătuirea programelor de pregătire. Exemplu exerciţii în mediul acvatic:

Progresia volumului pregătirii s-a realizat prin: creşterea duratei şedinţei de pregătire musculară, a numărului de repetări, exerciţii, precum şi prin creşterea distanţei sau durata/ repetare sau exerciţiu. Pentru a realiza progrese sistematic în programul de antrenament s-au efectuat trei şedinţe de pregătire musculară în mediul acvatic pe săptămână. Durata per şedinţă de pregătire musculară în mediul acvatic a variat între 45 – 70 minute, în funcţie de perioada pregătitoare. Pregătirea musculară în apă a început cu o încălzire de 10 – 15 minute, intensitatea în creştere. Apoi au urmat exerciţiile specifice timp de 40 – 45 minute, pentru a spori intensitatea, şi în final o „relaxare” prin exerciţii de tip stretching timp de 10 minute. Pauza a durat între 30-45 secunde între serii, şi 1- 2 zile între antrenamentele de pregătire musculară în apă. Intensitatea unui antrenament a fost crescută prin folosirea unor dispozitive rezistive specifice mediului acvatic ( gantere de apă, mănuşi membranate), prin mărirea vitezei, ritmului de execuţie a unui exerciţiu, prin sporirea numărului de repetări efectuate cu aceeaşi intensitate, precum şi prin reducerea intervalului de repaus dintre repetări sau exerciţii. Frecvenţa cardiacă este principala modalitate de măsurare a intensităţii unui antrenament în apă. Ipoteza .Determinarea compoziţiei corporale are o importanţă fundamentală în aprecierea sănătăţii şi capacităţii de efort atât pentru oamenii antrenaţi, cât şi pentru cei neantrenaţi. De asemenea, compoziţia corporală este un element care contribuie la performanţa sportivă. Acest lucru ne determină să emitem ipoteza că exercitarea combinării regimurilor de contracţii musculare în mediul acvatic va conduce la scăderea ţesutului adipos. Scopul cercetării Această cercetare îşi propune să compare efectele antrenamentului acvatic cu cel de pe sol folosind regimuri de contracţii combinate la studenţii ( 18 – 20 ani) din domeniul educaţie fizică şi sport. Metode şi materiale Pentru realizarea experimentului au fost folosite următoarele metode de cercetare:metoda observaţiei pedagogice;metoda măsurătorilor şi a testării; experimentul pedagogic;metoda statistico-matematică de prelucrare a datelor;analiza comparativă;metoda grafică. Determinarea ţesutului adipos Determinarea compoziţiei corporale este importantă pentru monitorizarea efectelor exerciţiilor fizice asupra masei active şi ţesutului adipos. Compoziţia corporală poate fi evaluată prin mai multe metode. Noi în cercetarea noastră am ales să utilizăm un cântar Bosch PPW2200, care determină ţesutul adipos în conformitate cu principiul BIA ( bioelectrical impedance analysis – analiza impedanţei bioelectrice). Aparatul transmite prin organism un semnal electric slab, neprimejdios. Este măsurată rezistenţa ( impedanţa), adică opoziţia organismului la transmiterea semnalului.Rezistenţa este influenţată de structura organismului uman. Muşchii şi organele conţin apă, fiind din acest motiv buni conductori, ţesutul adipos opune rezistenţă transmiterii semnalului şi din acest motiv este un conductor slab.

Procentul de ţesut adipos este calculat pornind de la impedanţa măsurată şi luând în considerare datele introduse în memoria cântarului – înălţime, vârstă şi sex. Datele au fost analizate folosind programul Microsoft Excel, 2003 Pentru a testa ipoteza cercetării noastre, variabilele dependente au fost comparate folosit mai întâi testul t dependent pentru fiecare grupă – experimentală şi de control, (paired t test), pentru a determina dacă există diferenţe între T.I. şi T.F. în pregătirea musculară în mediul acvatic şi pregătirea de pe uscat. Pentru a analiza evoluţiile comparative ale grupei experimentale şi de control a indicatorilor somatici, atât la testările iniţiale, cât şi la cele finale, s-a folosit testul t independent. (unpaired t test) În cercetare pentru determinarea semnificaţiei dintre medii am folosit testul „t” (testul Student) pe care l-am comparat cu valoarea lui „t”din tabela lui Fisher la pragul de semnificaţie 0,05 şi la pragul de semnificaţie 0,01, 0,001 numărul gradelor de libertate fiind egal cu n. Rezultate Tabelul 1.1. prezintă caracteristicile fizice, înregistrate printr-o testare iniţială şi una finală la studenţii (grupa experimentală şi grupa de control) care participă la experimentul nostru. Din datele prezentate în acest tabel, se poate observa că parametrii antropometricii măsuraţi sunt înălţimea, lungimea membrelor inferioare, greutatea şi ţesutul adipos. Tabelul nr. 1.1. Dinamica evoluţiei indicatorilor de creştere somatică la testarea iniţială – finală GRUPA EXPERIMENTALĂ Nr. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

NUMELE ŞI PRENUMELE

Lungimea membrelor inferioare (cm) TI TF 97 97 87 87 93 93 86 86 93 93 93 93 88 88 88 88 100 100 89 89 96 96 90 90 91,6 91,6 4,39 4,39 4,79 4,79 -

Talie (cm) TI 186 172 178 176 181 176 178 176 182 173 184 180 178,5 4,25 2,38

Boştinaru Dragoş Burciu Eduard Burhan Valentin Călin Gabi Firicel Ionuţ Iordache Vlad Mihăilă Marius Pleşa Alexandru Sârbu Mihai Stănescu Liviu Veselu Ovidiu Vlad Andrei x S Cv t calculat

TF 186 172 178 176 181 176 178 176 182 173 184 180 178,5 4,25 2,38 -

Greutate (Kg) TI 65.81 62.84 59.63 68.39 80.02 85.46 75.84 88.22 77.37 70.30 86.70 67.36 73.99 9.69 13.09

TF 66.98 64.03 60.98 70.50 76.20 83.00 75.50 83.50 75.45 69.20 84.00 69.50 73.23 7.67 10.47 1,106 > 0.05

Ţesut adipos TI 12.9 15.9 11.8 17.9 24.3 26.9 17.9 26.7 18.3 13.6 19.4 12.8 18.2 5.32 29.23

TF 11.0 14.0 10.3 14.2 20.6 22.5 15.8 21.1 16.2 12.5 16.2 11.3 15.475 4.10 26.52 6.834 < 0.001

Evoluţia factorului somatic la grupa de experiment (Tabelul nr. 1.1. ) Ţesut adipos - Indicatorul prezintă o scădere a mediilor de la 18,2 la testarea iniţială, la 15,47 la testarea finală, deci cu o diferenţă semnificativă de 2,72, t critic = 2,11 < t calculat = 11,06, p < 0,001. Se respinge ipoteza nulă Omogenitatea rezultatelor se menţine exagerată Cv = 26,52 % . H0

H1

Ipoteză nulă

Ipoteză alternativă

m1 = m2

m1 # m2

α

df

t calculat

0.001

2,72

6,834

t critic 2,179

t critic < t calculat. Statistic, rezultatele celor douã testãri diferã semnificativ. Se respinge ipoteza nula şi se acceptă ipoteza alternativă 180 160

178.5

178.5

140 120

91.6

100

91.6

80

73.99 73.23

60

18.2 15.41

40 20 0

T

al ie

L

u

n

g

G re m em b

r

in

Ţ u

ta

te

es

u

Testare iniţială t

ad

ip

Testare finală o

s

f

Fig. nr.1. 1 Dinamica evoluţiei indicatorilor de creştere somatică la grupa experimentală

Tabelul nr. 1.2. Dinamica evoluţiei indicatorilor de creştere somatică la testarea iniţială – finală GRUPA DE CONTROL Nr.

NUMELE ŞI PRENUMELE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12.

B.A. N.E. R.D. B.I. U.A P.C. A.I. S.R. L.A. G.V. C.I. D.R. x S Cv t calculat

Lungimea membrelor inferioare (cm) TI TF 92 92 89 89 95 95 89 89 84 84 95 95 91 91 94 94 94 94 93 93 86 86 93 93 91.25 91.25 3.57 3.57 3.91 3.91 -

Talie (cm) TI 180 174 183 173 172 177 175 178 184 176 172 181 177.08 4.16 2.35

TF 180 174 183 173 172 177 175 178 184 176 172 181 177.08 4.16 2.35 -

Greutate (Kg) TI 70.55 72.40 88.70 63.27 60.58 67.40 76.32 89.40 87.22 73.00 63.10 79.00 74.24 10.13 13.65

Ţesut adipos

TF 69.84 74.30 89.00 62.88 59.48 69.80 77.40 89.90 89.40 73.20 64.3 79.3 74.9 10.48 13.99 2.017 > 0.05

TI 15.9 14.5 24.1 17.8 12.2 11.7 22.0 25.6 19.8 18.3 17.1 25.3 18.69 4.79 25.64

TF 15.0 14.3 23.6 15.3 12.0 11.5 23.5 24.1 19.6 18.0 16.8 24.3 18.16 4.77 26.26 1.922 > 0.05

Ţesut adipos - Indicatorul prezintă o scădere a mediilor de la 18,69 la testarea iniţială, la 18,66 la testarea finală, deci cu o diferenţă nesemnificativă de 0,53, t critic = 2,179 > t calculat = 1,922, p > 0,05. Se acceptă ipoteza nulă Omogenitatea rezultatelor se menţine exagerată Cv = 26,26 % . H0

H1

Ipoteză nulă

Ipoteză alternativă

m1 = m2

m1 # m2

α

df

t calculat

0.05

0,53

1,922

t critic 2,179

t critic > t calculat. Statistic, rezultatele celor douã testãri diferã nesemnificativ. Se acceptă ipoteza nula

180

177.8

160

177.8

140 120

91.25 91.25

100

74.24 74.9

80 60

18.69 18.16

40 20 0

T

L

al ie

u

n

g

G re m

em

b

r

in

u

ta

Ţ es

u

te

Testare iniţială t

ad

ip

Testare finală o

s

f

Fig. nr. 1.2. Dinamica evoluţiei indicatorilor de creştere somatică la grupa de control Analiza comparativă a evoluţiei indicatorilor somatici la grupa experimentală şi de control Testarea iniţială Tabelul nr. 1.3. Grupa de control Talia Lungimea membrelor inferioare (cm) Greutate (Kg) Ţesut adipos (%)

177.08 91,25

Grupa experimentală 178.5 91,66

74,.245 18, 691

73.995 18, 2

Diferenţă

p - Prag de semnificaţie

1,41 0,41

tcalculat 0.824 0.254

0,25 0,49

0.061 0.237

p > 0,05 p > 0,05

p > 0,05 p > 0,05

Se constată că la toţi cei 3 indicatori, grupa experimentală şi grupa de control a avut diferenţe nesemnificative pentru pragul de semnificaţie p < 0,05, la începutul experimentului ceea ce demonstrează omogenitatea iniţială a celor două eşantioane Evoluţiile comparative ale grupelor experimentale şi de control la testarea finală Tabelul nr. 1.4. Grupa de control Talia Lungimea membrelor inferioare (cm) Greutate (Kg)

Grupa experimentală

Diferenţă

tcalculat

p - Prag de semnificaţie

178.5 91,25

177.083 91,66

1,41 0,41

0.824 0.254

p > 0,05 p > 0,05

74,.9

73.236

1,67

0.443

p > 0,05

Ţesut adipos (%)

18.166

15.475

2,69

1.481

p > 0,05

Se constată că la toţi cei 3 indicatori, grupa experimentală a avut creşteri nesemnificative pentru pragul de semnificaţie p < 0,05, faţă de grupa de control, ceea ce dovedeşte ca factorul biologic, somatic nu a introdus efecte pe durata experimentului. În figura 1.3. şi 1.4. sunt reprezentate grafic datele obţinute de cele două grupe aflate în studiu (experimentală şi de control). Grupa experimentală

Grupa experimentală

Grupa de control

Grupa de control

80 60 40 20 0

80 60 40 20 0 Gr eu tat e

Ţe su t

ad ip

os

Gr eu tat e

Ţe su t

ad ip

os

Fig. nr. 1.3 şi 1.4.. Dinamica evoluţiei comparative a indicatorilor somatici la testarea iniţială şi testarea finală Concluzii 1.Un curent de descreşteri ale procentului de ţesut adipos a organismului a fost remarcat, în urma programelor de antrenament în condiţii acvatice, se determină o modificare semnificativă, cu o diferenţă de 2,72 ( pre = 18,2, post = 15,47). Astfel se respinge ipoteza nulă, şi se acceptă ipoteza alternativă. (Tabel 1.1.) 2.Legat de evoluţiile comparative ale grupelor experimentale şi de control la testarea iniţială, se constată că indicatorul ţesut adipos înregistrează diferenţe nesemnificative pentru pragul de semnificaţie p < 0,05, la începutul experimentului ceea ce demonstrează omogenitatea iniţială a celor două eşantioane. 3.Prin folosirea impedanţei bioelectrice, pentru a măsura procentul de ţesut adipos al corpului s-a înregistrat o reducere semnificativă de 2,72%, după 33 de săptămâni de exerciţii acvatice la grupul experimental, şi o scădere de 0,53% la grupa de control fiind nesemnificativă. 4.Efectele antrenamentului regulat apă versus sol, în ceea ce priveşte schimbările din organism sunt diferite, neavând loc modificări în cazul grupului de control. 5.Apreciem că, există o legătură între utilizarea programelor de pregătire musculară în apă şi scăderea ţesutului adipos. 6.Pregătirea musculară în mediul acvatic este un mijloc eficient de îmbunătăţire a compoziţiei corporale, prin scăderea ţesutului adipos. 7.Experimentele fără control alimentar necesită o pregătire musculară mai îndelungată, înainte de a se obţine schimbări notabile în compoziţia corporală. Bibliografie selectivă: 1. Albright,A.L., Stern, J.S.(1998) - Adipose tissue, Encyclopedia of Sports Medicine and Science. 2. Beasley, B.L. (1988) - Aquatic exercise, Sports Medicine 3. Brodie, D. A. (1988) - Techniques of measurement of body composition Part II. Sports Medicine, 5, 74-98. 4. Case, L. (1997) - Fitness Aquatics. Champaign, IL: Human Kinetics 5. Dyon N, Gaden Y., (2005) - Musculation et renforcement musculaire du sportif, Ed. @mphora Sport, Paris,.20 6. Fleck, S.J., and Kraemer, W.J., (1987) - Designing resistance training programs, Humans Kinetics Books, Champain, Illinois 7. Hered, S. L., Darby, L. A., & Yaekle, G. C. (1997) - Comparison of physiological responses to comparable land and water exercises, Medicine and Science in Exercise and Sport (Abstract). 8. Lohman, T.G., et al. (2000) Assessing body composition and changes in body composition. Another look at dual-energy X-ray absorptiometry, Ann NY Acad Sci 9. Mateescu, A., (2009) - Contribuţii privind dezvoltarea forţei prin antrenamentul acvatic utilizând combinări ale regimurilor de contracţii la vârsta de 18 – 20 ani, teză de doctorat 10. Niculescu, M., Iorga, I.,S., Mateescu, A.(2008) – Pregătirea musculară în condiţii speciale, Editura Universitaria Craiova. 11. McArdle, W. D., Katch, F. I. & Katch, V. I. (2001) - Body composition assessment. Exercise physiology: Energy, nutrition and human performance (5 rd ed).