Dudul.docx

Dudul (Morus) Descriere: Arbori prezentand frunze petiolate, dispuse altern, dintate pe margini, uneori lobate, prezentand 3-5 nervuri. Florile sunt de doua feluri: barbatesti si femeiesti. Fructul este carnos (duda), de culoare alba sau neagra in functie de specie. Infloreste in luna mai. Dudul este cultivat prin gradini, marginea soselelor etc. Recoltarea: Se culeg frunzele tinere de la ambele specii, fara petiol. In fitoterapie se folosesc frunzele, ce se recolteaza in mai si iunie, si fructele mature proaspete, dar si scoarta. Mod de uscare: Frunzele se intind in straturi subtiri pe rame in incaperi uscate. Pe cale artificiala, se usuca la o temperatura de 50-60 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Substante active Frunzele de dud contin: glucide, lipide (6,8 – 7,4 %), proteine (14 – 28 %), tanin, vitamine (acid ascorbic, acid folic), baze azotate (adenina), compusi volatili (butilamina, acid propionic, acid izobutiric, aldehide, cetone), pigmenti (clorofila, beta-caroten), glicozizi flavonici (astragalin, rutin), steroli (beta-sitosterol, campesterol), cumarine (scopolin), alcaloizi (trigonellin), acid malic, acid citric, substante minerale (8- 20 %). Intrebuintari: Sub forma de ceai se foloseste in diabet. Din radacina de dud negru, uscata si maruntita, se realizeaza un macerat in alcool (tinctura), care se foloseste la dizolvarea calculilor renali si ureterali (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, alcalinizant, adjuvant in tratamentul diabetului. Extractele obtinute din frunze au actiune antibacteriana, hipoglicemianta si oftalmica, iar cele din tulpina au actiune antireumatica, antispasmatica, diuretica si hipotensiva. Extractele din coaja radacinii au efect antiasmatic, antitusiv, diuretic, expectorant, hipotensiv si sedativ.

Infuzia de frunze de dud este astringenta si alcalinizanta. Se foloseste in tratamentul diabetului zaharat (ca adjuvant), dar si pentru rezolvarea deranjamentelor stomacale si intestinale – este antidiareica si este recomandata si in ulcer gastric si duodenal. Este utila de asemenea si in afectiuni pulmonare sau astenii, fiind antiscorbutica si tonifianta. Naturistii o recomanda si pentru tratarea aftelor si a stomatitelor. Extractul sau tinctura din frunze de dud se obtine prin macerarea a 100 g frunze proaspat culese, macerate timp de 21 de zile in 100 ml alcool alimentar. Se strecoara si se utilizeaza prin administrarea a cate 30 de picaturi, diluate in apa, inaintea meselor principale in cazurile interne, diabet, etc.