Docgo.net-cum Sa Iubesti Pentru A Fi Iubit De Paul Hauck.pdf.pdf

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

PSIHOLOGIA VIEŢII COTIDIENEColecţie

coordonată de Alexandru Szabo

Coperta: Silvia Muntenescu

Traducerea realizată după volumul Dr Paul Hauck H!" T! #!$% A&D '% #!$%D S(eldon Press #ondon )**)+ %diţia a patra+ Cop,ri-(t . )*/0 T(e "estminster Press Toate drepturile rezervate+ &ici un 1ra-ment din această carte nu poate 1i reprodus sau transmis sub nici o 1ormă 2i prin nici un 1el de mi3loace 4 electronice mecanice inclusiv 1otocopiere sau 5nre-istrare 1ără permisiunea 5n scris din partea editorului+ . Pentru versiunea 5n limba rom6nă: %ditura P!#7MA89 'ucure2ti )**+ %diţia a treia ;<<;+ Te(noredactare computerizată: Sanda Stroescu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a Romniei HA!C"# PA!L C$m s% i$be&ti 'entr$ a (i i$bit = dr+ Paul

Hauck> trad de dr+ Tatiana Avacum 2i Alexandru Szabo+ ? %d+ a 0?a+ ? 'ucure2ti: Polimark ;<<; p+> cm+ ? @Psi(olo-ia vieţii cotidiene 7S'& *B0?*0<;?;0?/ 7+ Avacum Tatiana @trad+ 173

Jacqueline Hauck şi Robert Fielding,

V ă dedic această carte pentru neasemuita voastră dragoste faţă de părinţi

Cuprins !refaţă 7 "ubirea şi problemele ei P erturbări5ndra-oste C auzele 2ecului e

* ))

); )B

Solu ţia  ;* 77 #ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 0; T eoriareciprocităţii5niubire 0; 7 mplica ţiile teoriei reciprocităţii 5n dra-oste 0 C ăsătoria4otranzacţie E0 Motive 5ntemeiate 2i ne5ntemeiate pentru căsătorie ) Testul de compatibilitate / ! biectivul oric ărei relaţii sentimentale < 777 Cel mai bun mi%loc de a te face iubit

8ezumat

0

Ce esteorecompensăF E E Momentul recompensei Grecvenţarecompensei  Cele mai apreciate recompense 5n plan psi(olo-ic  Celemaipro1undedorinţe2inevoi B< Situaţiicon1lictuale B< $iaţa de societate B Deprinderienervante2ideran3ante BB Celemai1recventenemulţumiri BB Procedee speciale pentru a spori dra-ostea 1 noi deţă a B* Pericolele unei iubiri exa-erate /) T rei excep ţii / // 7$ Celălalt obra& Cele patru opţiuni Cumneenervămsin-uri Celedouăsprezeceideiiraţionale

*< *) * *

Guria Grica

D A C

epresia nervoas ă utocomp ătimirea ompătimireaaltora

)<< )<; $eri-a cea mai slabă: autoconvin-erea raţională C inepoateaplicaadouare-ulăF

radicală $ #oluţia  usti1icarea aplic ării celei de?a treia re-uli Motivarea unei atitudini pasive Gapte5nlocdevorbe S ăcobor6mpentrua1ie-ali C onsecinţemorale Cei5nt6rziaţimoral ! bstacole 5n calea utilizării re-ulii a treia In punct de vedere realist

*B ** )<< )< )
))< ))< ))E ))B ))* );) ); );/ )E)

Conclu&ii

)E0

!refaţă Vrei să iubeşti' (i vrei să fii iubit' )imic mai firesc *a%oritatea oamenilor doresc acest lucru (i totuşi, sunt numeroşi, mult prea numeroşi cei care nu se +nţeleg unul cu altul Cum poate fi re&olvată această problemă' Cum am putea +ntemeia şi menţine o relaţie ba&ată pe iubire' Răspunsurile la astfel de +ntrebări le vei găsi +n această carte, care poate desc$ide şi o nouă perspectivă +n viaţa ta Vei face cunoştinţă cu teoriile privind reciprocitatea +n iubire şi căsătoria concepută ca o tran&acţie, dar şi cu caracteristicile perturbaţiilor +n dragoste, care provoacă at-tea neca&uri Vei avea posibilitatea să.ţi +nsuşeşti cele trei reguli de ba&ă ale cooperării, respectului şi iubirii şi să faci cunoştinţă cu cele patru să opţiuni posibileg-ndurile +n ca& de care frustrare te va a%uta recunoşti stau Cartea la ba&a deteriorării relaţiilor tale 4 cele douăspre&ece idei iraţionale care trebuie +nvinse Vei putea afla, de asemenea, ce paşi decisivi trebuie să faci, dacă te.ai $otăr-t să recurgi la o soluţie radicală Cel mai important este, totuşi, să +nveţi cum să iubeşti pentru a fi iubit

I

"ubirea şi problemele ei Toată lumea o dore2te+ ! căutăm o viaţă 5ntrea-ă dar rareori avem parte de ea at6t c6t am dori+ %ste un bun la care r6vnim mereu insaţiabili+ !ric6t am obţine tindem spre mai mult+ %a ne 1ace să trăim bucurii 2i plăceri de o intensitate ine-alabilă 2i de aceea c6nd o trăim pentru prima dată ne răm6ne 5n su1let pentru toată viaţa+ &e poate provoca 5nsă 2i cele mai dureroase stări+ Jn numele ei unii se sinucid alţii sunt capabili să ucidă+ %ste at6t de prezentă 5n con2tiinţa noastră 5nc6t nu există poate nici un alt sentiment căruia să?i 1i 1ost 5nc(inate mai multe versuri c6ntece 2i romane+ #ipsit deoeaputere copilul moare adultul devine psi(ic+ Are uria2ă dariarsc(imbătoare+ &ein1irm poate 1ace 1oarte buni dar ne poate 5mpin-e 2i la ceea ce e mai rău+ Pe scurt este unul dintre cele mai eni-matice 1enomene din lume+ Despre ce este vorbaF Despre iubire desi-ur+ Jn 5ndelun-ata mea activitate clinică 2i particulară de psi(olo- am avut nenumăraţi pacienţi care se pl6n-eau de unele di1icultăţi 5n viaţa lor intimă sau 5n căsnicia lor+ Ca să 1iu sincer mulţi ani n?am prea 5nţeles era de nu1apt vorba 2i aceasta deoarecedespre pur 2ice simplu aveam o perspectivă 1iloso1ică după care să mă orientez+

12

Cum să

iubeşti pentru a fi iubit

Pe m ăsura 5mbo-ăţirii experienţei mele privitoare la ascunzi2urile vieţii intime 2i ale maria3ului am 5nceput să elaborez primele explicaţii teoretice 2i să public o serie de observaţii pe această temă+ Ina dintre constat ările mele a 1ost aceea că oamenii sunt tulburaţi cel mai 1recvent de problemele vieţii lor sentimentale+ Cei care veneau la mine erau deprimaţi 1urio2i anxio2i -elo2i sau excesiv de pasivi+ Cauzele care stăteau la ori-inea acestor stări psi(ice erau le-ate uneori de cariera lor de educarea copiilor sau eventual de -reutăţi 1inanciare+ Dar sin-urele situaţii de viaţă careaceste precipitau 5n cele mai multe cazuri stări emoţionale erau 5n mod evident căsnicia nereu2ită sau o problemă sentimentală+

!erturbări +n dragoste 7ubirea continuă să răm6nă 2i astăzi unul din 1eno menele cu cele mai multe necunoscute+ A2 pentru dori să aamintesc doar c6teva exemple ilustra un 1apt notoriu: c(iar 2i oameni inteli-enţi instruiţi capabili pro1esional sunt adesea 5n necuno2tinţă de cauză+ &u cu mult timp 5n urmă la o emisiune T$ am auzit următorul s1at dat de medic unei paciente a cărei căsătorie era 5n derivă+ După ce a ascultat cu răbdare cele relatate de pacientă medicul i?a i?a m6n-6iat?o c6teva ori luat 2i cum6na un z6mbet amabil i?ade spus: K%u cred Mar, că maria3ul tău are nevoie de 5ncă un copilK+ Am crezut 5ntotdeauna că asemenea a1irmaţii pot 1i 5nt6lnite doar 5n romane de duzină+ Dar pacientele mele mi?au relatat că primesc des ast1el de s1aturi nu numai de la prieteni dar 2i de la preoţi 2i medici+ Pentru mine este un lucru absolut clar: ace2ti s1ătuitori (abar

n?au din ce motive se poate destrăma o

Iubirea şi problemele ei 13

cei căsătoriţi+ Dimpotrivă marea ma3oritate a cuplurilor nu au nevoie de 5ncă un copil atunci c6nd căsnicia lor este 5n di1icultate+ Ar 1i pur 2i simplu o prostie să 5mpo? vărezi o 1emeie cu 5ncă un copil c6nd ea se con1runtă de3a cu serioase -reutăţi le-ate de copiii pe care 5i are sau de soţul ei+ 7ar dacă soţul este cel care intenţionează să divorţeze pentru că nu se mai 5nţele-e cu soţia sau copiii sau pentru că nu mai suportă -reutăţile materiale zilnice 5ncă un copil a2a cum pretinde s1atul n?ar 1ace dec6t să ampli1ice 1rustrările sau -ri3ile sale materiale+ Gaptul că se mai dau asemenea s1aturi ridicole cu at6ta seriozitate demonstrează cum nu se poate mai clar că cei mai mulţi dintre noi nu 2tim nimic despre nici desprecare motivele modul pot de provoca soluţionare discordii a acestora+ 5ntr?o căsnicie 2i Mai este un aspect care arată c6t de departe suntem 5ncă de 5nţele-erea di1icultăţilor ce 5nsoţesc dra-ostea 2i căsnicia+ Să ne -6ndim c6t de -reu ne este să luăm o decizie 5n cele mai importante două probleme ale vieţii 1iecăruia dintre noi: K#a ce v6rstă să mă căsătorescFK 2i KCu cine să mă căsătorescFK &ici o cercetare n?a reu2it p6nă 5n prezent să dea răspunsuri limpezi+ Hotăr6rea 5n aceste c(estiuni continuă să 1ie luată mai de-rabă de inimă dec6t de raţiune+ Jn po1ida numeroaselor investi? -aţii 5ntreprinse 5n domeniul 2tiinţelor umane 2i sociale oamenii nu au a1lat aproape nimic precis despre c6nd anume 2i cu cine să?2i unească destinul pentru restul vieţii+ Se a1irmă adesea că putem trimite oameni pe #ună dar ne este mai -reu -ăsim un leac unui simplu -uturai+ Această a1irmaţie este valabilă 2i 5n cazul nostru: vom a3un-e să cucerim c(iar 2i cosmosul 5nainte de a le putea spune copiilor no2tri cu cine 2i c6nd să se căsătorească pentru a putea 1i cei mai 1ericiţi+ %stedra-ostei timpul cred ca motivaţiile oamenii să?2i dea seama loc revine printre umane ma3ore+ceGace ea parte oare dintre motivaţiile puternice sau dimpo?

14

Cum săiubeştipentru afi iubit

triv ă dintre motivaţiile slabeF $om vedea că dra-ostea se situează pe undeva la mi3loc 5ntre motivaţiile primare 2i cele superioare+ Psi(olo-ul Abra(am MasloL care a elaborat o teorie a motivaţiilor consideră că oamenii sunt diri3aţi 5n principal de cinci motivaţii+ Motivaţiile primare sunt cele mai puternice+ După satis1acerea lor rezonabilă ei se orientează către motivaţii superioare p6nă ce se a3un-e la v6r1ul piramidei 4 la al cincilea nivel al motivaţiilor+ După importanţă ordinea lor este următoarea> a &evoi 1iziolo-ice b &evoi de protecţie c &evoia de apartenenţă 2i de iubire d &evoia de consideraţie e Desi-ur &evoia denuautorealizare poate 1i pus la 5ndoială 1aptul că nevoile 1iziolo-ice sunt 1undamentale+ Pe cel care su1eră de 1oame de 1ri- sau de sete nu?l va interesa nimic altceva dec6t m6ncarea 5mbrăcămintea călduroasă 2i apa Toţi ne simţim mai bine dacă suntem sătui 2i avem apă la 5ndem6nă dacă avem un acoperi2 care să ne prote3eze de intemperii 2i de alte pericole+ Irmătoarea treaptă o reprezintă nevoia de apartenenţă 2i de iubire+ i de ce nuF J n de1initiv dacă starea 1izică este bună mediul se va trece la căutarea uneiiaralte 1iinţeambiant umane propice 5n vederea unei asocieri pe plan sentimental+ !amenii a2teaptă de la ceilalţi a1ecţiune 2i camaraderie ca să?2i alun-e sin-urătatea 2i desi-ur ca să?2i satis1acă apetitul sexual+ Să observăm totu2i că nevoia de apartenenţă 2i de iubire se a1lă doar pe locul trei 2i nu pe primul loc a2a cum mulţi cred+ udec6nd după comportamentul de zi cu zi al oamenilor am putea avea impresia că sin-urul lucru 5i interesează esteimpresie iubirea 4 multă iubire+care Jn realitate această arec6t ca mai motivaţie 1aptul că nevoile noastre 1iziolo-ice 2i de protecţie sunt satis1ăcute

Iubirea şi problemele ei 15

5n asemenea -rad 5nc6t aproape că nici nu ne mai -6n? dim la ele+ Dacă 5nsă dintr?o dată p6inea noastră zilnică ar 1i 5n pericol sau o 1urtună ar mătura acoperi2ul de deasupra noastră cu si-uranţă că nici unul dintre noi nu s?ar mai -6ndi la ce discotecă să mear-ă seara+ Sin-ura -ri3ă ar 1i de a avea un acoperi2 deasupra capului+ După importanţă motivaţia următoare este nevoia de consideraţie: dacă simţim că suntem iubiţi 2i că suntem 1iinţe umane acceptabile 2i pentru alţii vom dori să obţinem per1ormanţe pentru a demonstra lumii c6t de capabili 2i demni de 5ncredere suntem 2i de asemenea că putem 1i independenţi 2i liberi+ Aceasta este perioada din viaţa noastră c6nd pentru e1orturile depuse dorim să ne bucurăm Iltima motivaţie de presti-iu menţionată recunoa2tere este 2inevoia atenţie+de auto? realizare+ Acestea sunt dorinţele pe care suntem 5n stare să le 5n1ăptuim+ In om realizat este acela care a reu2it să?2i 5mplinească total 2i per1ect c(emarea lăuntrică+ Analiz6nd cele cinci nevoi cel mai potrivit ar 1i se pare să spunem că locul ocupat de iubire este important dar nu preeminent+ &evoia de iubire este doar o treaptă 5n dezvoltarea noastră spre motivaţii superioare 4 nevoia a 1i stimaţi 2i de că a nevoia ne realiza+ avem 5ndevedere 5ntotdeauna de a De iubiaceea 2i de a să 1i iubit nu este nici cea mai puternică nici cea mai slabă motivaţie+ %ste o condiţie esenţială pentru motivaţiile superioare dar 52i pierde din importanţă o dată cu 5nde? plinirea misiunii sale de a ne propulsa pe treptele patru 2i cinci+ Tot a2a cum 5n prezent nu ne batem capul pentru a ne procura alimente 5n vederea supravieţuirii de pe o zi pe alta nu vom căuta tot timpul să dovedim c6t valorăm numai pentru că alţii ne iubesc 2i ne acceptă dacă am depă2it o datăar-ument acest stadiu+ In ultim pe care a2 dori să?l invoc 5n spri? 3inul părerii că iubirea nu poate 1i considerată o condiţie a

16

iubeşti pentru a fi iubit

Cum să

existenţei umane este acela că nici investi-aţiile psi(olo-ice nu au reu2it să o de1inească cu exactitate+ De2i după mine ar 1i nevoie de a2a ceva+ Cum putem numi acea stare 5n care un om inteli-ent bine le-at prezentabil devine dintr?o dată deprimat trist 2i nebun de -elozie a3un-6nd să se -6ndească c(iar la sinucidereF Poate am trecut 2i noi prin asemenea stări de tulburare temporală sau am cunoscut oameni care au su1erit de pe urma lor+ Giecare dintre noi am 5nt6lnit bărbaţi care 5ntor2i pe dos de dra-oste erau -ata să?2i ia viaţa de dra-ul 1emeii visurilor lor sau 1emei a3unse 5n pra- de sinucidere pentru bărbatul care le?a aprins 1antezia+ C6nd un star al 1otbalului dintr?o universitate vine la tratament pentru că prietena sa l?a părăsit avem de?a 1ace cu un simplu caz de depresiuneF Sau cu o trecătoare tulburare adolescentinăF Sau poate ne -ăsim 5n 1aţa unei dere-lări de lun-ă durată personalităţiiF Jn ast1ela de situaţii avemConsider de?a 1acecăcunu+o stare pe care eu o numesc Kperturbări 5n dra-osteK+ Similar cu psi(oza maniaco?depresiv ă perturbările 5n dra-oste prezintă alternări de stări intens dureroase cu altele de maximă 5nviorare+ !mul are c6nd senzaţia că zboară pe aripile unei melodii c6nd senzaţia de prăbu2ire 5n abis+ % o pe stare care2i pe 5i poate c(inui deopotrivă tineri v6rstnici+ ! percepem ca pe un s16r2it al s16r2itului mai ales prima oară+ Dar 2i mai t6rziu ne duce 5n pra-ul nebuniei 2i ne 1ace să uităm tot ceea ce 5nainte a 5nsemnat ceva important 5n viaţa noastră> uităm 2i de m6ncare de somn de muncă+ Ce este această stare dacă nu o reacţie nevroticăF

Din cauza unui puternic sentiment de

"ubirea şi problemele ei 17

siv ă le?a trecut> pentru păstrarea sănătăţii lor ei trebuie să se debaraseze de acea dra-oste+ A deveni robul unei iubiri 2i a te debarasa apoi de ea este similar cu a te 5n-loda 5n datorii 2i a scăpa de ele+ Jnceputul e u2or -reul abia urmează+

Cau&ele eşecului &u am de - 6nd să prezint aici o lun-ă listă de 1apte evidente care declan2ează ne5nţele-eri 5ntre oameni numai pentru a 1ace mai lesne de 5nţeles de ce se ceartă 5ndră-ostiţii sau de ce 5ncetează să se mai iubească+ Mai de-rabă a2 dori să 5n 5mpărtă2esc dinun experienţa de?a lun-ul anilor care am 1ost s1ătuitor acumulată pentru cei care mi s?au adresat cu problemele lor de căsnicie+ Dacă mi s?ar cere să identi1ic cea mai 1recventă 2i pro1undă cauză a e2ecului c6nd bărbaţi 2i 1emei 5n căsnicie sau 5n relaţie de cuplu a3un- 5n impas se simt 5n1r6nţi 2i disperaţi a2 răspunde: cei +n cau&ă n.au sesi&at c-t de important este pentru ei să.şi găsească +ntotdeauna o oarecare satisfacţie +n relaţia lor + Mulţi dintre noi am 1ost 5nvăţaţi ani de?a r6ndul să dăm c6t mai dra-oste 5ntruc6t 4 mai ni s?a spus 41icu2i c6t iubimmult mai5nmult pe cineva cu at6t mult vom noi iubiţi+ Această a1irmaţie trebuie precizată+ Jntr?adevăr dacă sunt satis1ăcute concomitent 2i dorinţele 2i nevoile noastre atunci totul este per1ect+ Dar dacă unul se sacri? 1ică tot timpul 2i nu prime2te nimic 5n sc(imb atunci căsnicia sau relaţia de cuplu va 1i expusă cu si-uranţă la mari pericole+ După observaţiile mele pasivitatea e/cesivă, ca 2i iubirea e/cesivă, creează o stare de stres+ Inul dintre cele mai bune remedii este să 5nvăţăm să 1im e-oi2ti+ Pe scurt am constatat că medicamentul cel mai e1icient pentru o căsnicie 5n derivă este ca ambii parteneri 2i 1iecare 5n parte să 5nveţe să obţină c6t mai multe

18

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

foloase de pe urma căsătoriei+ Jntr?o căsnicie sau 5ntr?o relaţie de cuplu ne1ericirea apare de cele mai multe ori din cauză că unul dintre parteneri sau c(iar am6ndoi 52i impun un sacri1iciu prea mare+ !r prin neluarea 5n considerare a propriilor noastre 2i nevoi 1acem un rău nu numaidorinţe nouă 5n2ine ci 2i copiilor 2i partenerului nostru+ Gemeia a 1ost 5nvăţată 5n -eneral să se supună voinţei bărbatului 2i să considere preocupările acestuia prioritare 1aţă de ale ei+ Ca urmare ea se subordonează intereselor bărbatului ceea ce 5n căsnicie va atra-e după sine apariţia inevitabilă a unui anta-onism 5ntre ea 2i el+ %xemplul cel mai edi1icator este 5nsu2i actul sexual+ Dacă 1emeia se concentrează tot timpul doar asupra plăcerii partenerului atunci probabil nu va atin-e plăcerea sexuală+ Jn sc(imb dacă va 2ti să se concentreze asupra plăcerii sexuale a am6ndurora totul va 1uncţiona excelent Cel care punecapecelălalt primulsăplan ca o obsesie dorinţa s e simtă bine mai devreme sau mai t6rziu va deveni posesiv 2i -elos+ Jn loc să?2i asi-ure unul altuia libertatea ceea ce contribuie 5n mod real la consolidarea dra-ostei ei mai de-rabă o suprimă priv6ndu?se ast1el de acest sentiment extraordinar+ %ste mult prea mare numărul adolescenţilor cărora li se tot repetă că dacă vor avea parte lor de mai dra-oste la r6ndul vor multă da c6t mai multă dra-oste+ Acest 5ndem n sună minunat iar dacă este pus bine 5n aplicare poate constitui 5ntr?adevăr un ideal de urmat+ Din ne1ericire 5nsă el poate 1i cu u2urinţă pervertit trans1orm6ndu?se 5ntr?o serie unilaterală de KdaiK 2i KieiK+ !rice relaţie 52i va pierde ec(ilibrul 2i se va altera dacă

unul dintre parteneri dă prea mult iar ce?

"ubirea şi problemele ei 01

pentru care nu trebuie s ă existe nici un sentiment de vinovăţie+ Dac ă punem 5n balanţă c6t o1eră unul 2i c6t a2teaptă să primească celălalt importantă este nu cantitatea ci modul 5n care se apreciază 2i se evaluează ceea ce se prime2te+ Inul dintre pacienţii mei mi?a povestit o dată că are o căsnicie 1ericită căci soţia 5i o1eră tot ceea ce a2teaptă de la ea+ M?a cam surprins această a1irmaţie deoarece avusesem 5ntotdeauna impresia că el este privat de multe lucruri 5n căsnicia sa+ 7ar pentru multe cunoa2tinţe co? mune soţia sa părea a 1i mai de-rabă o răs1ăţată+ %l mi?a explicat că tot ceea ce dore2te de la soţia sa este ca ea să 5n-ri3ească stea acasă de 2i scasă ă se2iocupe să?i 1iedecredincioasă+ educaţia copiilor Jn sc(imbul să se acestora el 5i satis1ace orice dorinţă+ %a -estionează 1inanţele 1amiliei poate lipsi de acasă p6nă seara t6rziu 52i poate cumpăra 5mbrăcăminte 2i bi3uterii oric6nd dore2te mai mult poate să?2i petreacă vacanţa cu rudele sau prietenele sale+ Soţul a obţinut ceea ce a dorit 2i este 1oarte mulţumit+ Desi-ur pentru cei care se deosebesc mult unul de celălalt 5n probleme 1undamentale o convieţuire 1ericită va 1i imposibilă+ nu s?arcare putea alt1el+ P6nămai la urmă ne simţim bine cu&ici persoane 5ntr?o măsură mare sau mai mică sunt asemenea nouă -6ndesc asemănător cu noi au acelea2i pre1erinţe 5n privinţa petrecerii timpului liber 5n -astronomie 5n politică 2+a+ De aceea este extrem de important ca 5nainte de a te 5ndră-osti să analizezi -radul de compatibiiitate dintre tine 2i celălalt+ %xist ă două -enuri 1undamentale de nepotrivire: cel de ori-ine nevrotică 2i cel esenţial+ $orbim de incompatibilitate nevrotică atunci c6nd doi oameni care alt1el par 1ăcuţi unul pentru celălalt unorJn di1icultăţi emoţionale trecătoare nu sedin maicauza 5nţele-+ asemenea cazuri dacă sunt soluţionate problemele emoţionale lucrurile

20

iubeşti pentru a fi iubit

Cum să

revin la normal+ Cei mai mul ţi dintre pacienţii care vin la mine pentru s1aturi 1ac parte din această cate-orie+ Jn cazul incompatibilităţii esenţiale di1erenţa dintre parteneri este at6t de marcantă 5nc6t de o coexistenţă este aproape neconceput+pa2nică De exemplu o persoană 1oarte reli-ioasă va 1i probabil extrem de ne1ericită alături de un ateu+ ! pacientă a mea era 1oarte 5ndră-ostită de un bărbat 2i ar 1i vrut să se căsătorească dar el nu era cre2tin iar ea nu putea concepe viaţa alături de el+ %ra o incompatibilitate esenţială 2i i?am 5nţeles decizia+ 7ncompatibilitatea esenţială se poate mani1esta 2i 5n alte 1orme+ %a poate viza de exemplu modul de educare a copiilor 4 mai sever sau mai indul-ent 4+c(eltuirea sau economisirea banilor 1recvenţa actului sexual 4 de două ori pe zi sau de două ori pe lună+ Din cauza conceperii di1erite a unor valori aceste incompatibilităţi devin at6t de importante -enerează 5n pro1unde 1amilie nu doar scene 5nc6t penibile ci c(iar perturbări+ Gaptul că doi oameni abordează 5ntr? un mod di1erit acelea2i probleme se explică 5n principal prin educaţia lor+ Mediul 1amilial are un rol mult mai important 5n determinarea comportamentului 2i a modului de a -6ndi al unei persoane dec6t suntem adesea dintre cei care au tentaţi apelat să la credem+ mine au Mulţi avut -reutăţi 5n căsniciile lor tocmai pentru că nu au luat 5n considerare mediul social 2i cultural al partenerilor lor atunci c6nd s?au căsătorit+ %ste -răitor exemplul unei 1emei care a 1ost 1oarte neplăcut surprinsă să constate că soţul ei nu are nici un 1el de ambiţii stă ore 5n 2ir 5n 1ala televizorului nu se ocupă aproape

deloc de copii 2i de problemele casei 5n

Iubirea şi problemele ei 21

5ntr?o 1amilie unde tatăl după ce venea de la slu3bă 2i se odi(nea 52i separa viaţa socială de cea a soţiei+ De ce s? ar 1i comportat alt1el soţul pacientei meleF Dacă ea s?ar 1i interesat c6t de puţin de mediul 5n care a crescut soţul ei ar 1i putut prevedea cu destulă exactitate cum se va comporta el ca soţ+ 7ată de ce consider că s1atul meu ca cei lo-odiţi să?2i petreacă o bună bucată de timp 5n mi3locul 1amiliei viitorului lor soţ sau a viitoarei soţii este unul dintre cele mai importante+ $or avea ast1el posibilitatea să observe cum se comportă cei din 1amilia respectivă unul cu celălalt care este părerea lor despre politică 2i reli-ie 5n ce 1el abordează problema banilor dacă se ceartă sau trebuie să 1iediscută dimpotrivă at6t de lucrurile naiv 5nc6tcusă calm presupună 2+a+ &imeni că viitorul nu soţ sau viitoarea soţie se va mani1esta alt1el dec6t erau obi2nuiţi 5n 1amilie+ !amenii se poartă a2a cum au 1ost educaţi+ Desi-ur pe parcurs ei se pot sc(imba+ Dar aceasta implică un număr de ani+ Putem 1i si-uri că preceptele 1iloso1ice privind stilul de viaţă precum 2i temperamentul aduse de partener din propria 1amilie se vor implanta pentru mulţi ani 5n viaţa comună a noilor căsătoriţi+ altă cauză mai puţin cunoscută a 1ricţiunilor care pot!apărea 5n relaţiile de cuplu este tendinţa 5ntru totul 1irească a oamenilor de a se sc(imba de?a lun-ul anilor+ Persoana cu care ne?am căsătorit la v6rsta de douăzeci de ani nu va mai 1i aceea2i la treizeci de ani+ T6nărul care la v6rsta de douăzeci de ani este pasionat de motocicletă 2i de petrecerile cu prietenii 2i pe care 5l interesează mai mult distracţiile dec6t munca la treizeci de ani 52i va dori o ma2ină comodă iar prietenii 5i va ale-e nu dintre partenerii de c(e1uri ci din cercul intelectual de a1aceri carearse1imi2că va la deveni poate at6t sau de serios 5nc6t5ndacă 1ost la2i 1el v6rsta de douăzeci de ani 5l -ăseam de ne5nţeles 2i 1oarte plictisitor+ Toate acestea sunt vala?

22

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

bile 2i pentru 1emei+ Gemeile pasive nedecise 2i dependente de spri3inul soţilor lor o dată cu trecerea anilor devin mai puţin temătoare mai independente 2i mai mature ceea ce nu 5ntotdeauna este privit cu oc(i buni de către soţi+ Dup ă părerea mea oamenii se sc(imbă la 1iecare 2apte?zece ani+ Aceste ci1re sunt desi-ur aproximative+ 7mportant este nu dacă ne sc(imbăm la cinci 2apte sau zece ani ci 1aptul că suntem supu2i sc(imbării+ %ste unul dintre motivele pentru care oamenii divorţează c(iar 2i după mulţi ani de simplu căAceasta căsnicie+ de?a lun-ul 5nseamnă anilor petrecuţi pur 2i 5mpreună unul dintre parteneri sau am6ndoi au su1erit sc(imbări 2i ceea ce cu ani 5n urmă 5l 1ăcea pe unul sau pe celălalt 1ericit nu mai are acum aceea2i 1inalitate+ Suntem de 1apt 1iinţe umane supuse sc(imbării+ &u trebuie să ne surprindă 1aptul că 5n decursul vieţii noastre dorinţele ni se modi1ică+ Ceva pe uluitor se 5nt6mplă oamenii la v6rsta de treizecicude noi ani respectiv 5ntre douăzeci 2i opt 2i treizeci 2i doi de ani+ %ste v6rsta la care ne dăm seama pentru prima dată ce este viaţa+ Aruncăm o privire 5napoi trec6nd 5n revistă anii scur2i 2i totul ne apare 5ntr?o lumină nouă+ Suntem 5n măsură să ne apreciem comportamentul ca niciodată p6nă atunci+ De parcă am 1i escaladat un munte sau5ntr?un am 1i străbătut o pădure deasă 2i a3un2i lumini2 am privi 5napoi 2i ne?am da seama pentru prima dată de unde am plecat+ Pentru mulţi dintre noi aceasta 5nseamnă v6rsta de treizeci de ani+ Pentru cele mai multe căsnicii atin-erea v6rstei de treizeci de ani de către cei doi soţi marc(ează o perioadă 1oarte -rea at6t din punct de vedere

psi(olo-ic c6t 2i al relaţiei lor practice+

"ubirea şi problemele ei 23

adesea mai e-oi 2ti dar 2i mai desc(i2i 2i 5n -eneral mai maturi+ Gemeile mani1estă 5n mod 1recvent mai multă independenţă devin mai puţin cooperante 2i 5n -eneral mai puţin temătoare+ Inui bărbat nesi-ur pe el aceste trans1ormări 5i pot crea probleme serioase+ Dacă atin-6nd această v6rstă el răm6ne acela2i 5n timp ce soţia sa se sc(imbă vor apărea dezec(ilibre pronunţate 5n maturizarea celor doi+ Dacă 1emeia devine mult mai matură 5n această perioadă a vieţii sale dec6t bărbatul ea va avea impresia că are ca soţ un copil+ ! altă cauză a multor 1ricţiuni 5ntre cei doi parteneri rezultă din 1aptul că nici unul dintre ei nu a sesizat că menţinerea unei căsnicii continuă să 1ie una dintre cele mai di1icile sarcini+ Căsnicia cere multă dăruire răbdare 2i asumarea unei responsabilităţi pe termen lun- dar intensitatea lor adesea scade+ ! 1emeie t6nără căsătorită de doi ani mi?a mărturisit că pentru ea căsnicia a devenit ceva 5năbu2itor in(ibant 2i di1icil+ Cu toate acestea nu voia să divorţeze> ţinea mult la soţul ci+ %u cred că ea 5nţele-ea per1ect 5n ce situaţie se a1la+ Acei tineri cu oc(i strălucitori 2i romantici care cred că o căsnicie este o prelun-ită lună de miere sunt condamnaţi la o amară decepţie+ C6nd nu?2i pot asi-ura cele necesare traiului zilnic unul se celălalt c6nd el trebuie să sau lucreze dincomportă răsputeriur6t cacusă?2i 5ntreţină 1amilia sau ea este nevoită să stea mereu acasă pentru 5n-ri3irea copiilor abia atunci 52i vor da seama ce este de 1apt căsătoria 2i c6t de serioase obli-aţii presupune ea+ A 2 dori să rezulte c6t se poate de clar din această carte că după părerea mea căsătoria este o instituţie excelentă 2i minunată+ C6nd ea reu2e2te se dovede2te a 1i una dintre instituţiile ce o1eră cele mai bune recompense omului 2i 5i1ericiţi 5ndemn să o 5ncerce aceia care doresc să 1ie pe termen lun-+ pe toţi In impediment serios al armoniei 5ntr?o căsnicie sau 5ntr?o relaţie de cuplu poate 1i 2i neluarea 5n seamă a

24

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

di1erenţelor subtile dar totu2i pro1unde care există 5ntre bărbat 2i 1emeie+ #ăs6nd la o parte deosebirile 1izice evidente este de?a dreptul uimitor 2i totodată puţin cam ciudat c6t de multe 1emei provenind din medii di1erite solicită s1aturi 5n probleme similare+ Această consecvenţă a punctelor de vedere m?a convins că anumite di1erenţe 5ntre bărbat 2i 1emeie sunt 5nnăscute 2i coexistă cu acele di1erenţe care se datoresc educării separate a băieţilor 2i a 1etelor+ C6nd un băiat devine bărbat el separă cu u2urinţă dra-ostea de sex+ %l poate să se certe la un moment dat cu soţia sau cu prietena momentul să o ducă2i5n5npat+ Pe scurturmător el poatesăsăvrea 1acă dra-oste cu o 1emeie 1ără să 1ie preocupat 5n mod deosebit de persona? litatea ei+ 'ărbaţii se pl6n- 5n -eneral că nu primesc su1icient sex de la soţiile lor sau că 1emeile sunt prea posesive+ 'ărbaţii consideră că 52i demonstrează iubirea 1aţă de soţie prin 1aptul că muncesc din -reu pentru 5ntreţinerea 1amiliei nu%ibeau vinde acasă timp 2i sunt 1ideli+ nu văd ce arlamai trebui să spună 2i Kte iubescK+ Se pot compara cuvintele cu 1apteleF Gemeile vorbesc mai mult despre nevoia lor de a1ecţiune 2i de iubire 2i nici nu pomenesc de sex ceea ce nu denotă că lor nu le place sexul ci 1aptul că 5n concepţia lor iubirea 2i a1ecţiunea implică 2i sexul+ Se pare că pentru ele cele două aspecte 4 iubirea 2i sexul 4 sunt inseparabile+ De aceea este extrem de di1icil pentru 1emei să se an-a3eze 5n relaţii sexuale 1ără a simţi o puternică atracţie 1aţă de partener+ Pentru cele mai multe dintre ele relaţiile sexuale ocazionale nu au nici un sens+ ! altă caracteristică a 1emeilor este că le place să vorbească despre ceea ce simt 2i vor să 2tie ce simte partenerul lor+

Această comunicare reciprocă este un

"ubirea şiproblemeleei

24

partenerului nici nu?l mai vrea ca partener+ Sentimentele pro1unde 2i conversaţia asupra acestora sunt mai impor? tante pentru ea dec6t o str6n-ere de m6nă cumpărarea unei roc(ii sau o călătorie+ In bărbat 5n 1aţa căruia nu?2i poate dezvălui su1letul nu o va interesa ca bărbat+ Aceasta este realitatea psi(olo-iei 1eminine pe care mulţi bărbaţi nu o 5nţele- nu o apreciază 2i de multe ori nici nu o a-reează+ Gemeile simt nevoia să se exprime+ %le savurează cli? pele 5n care 52i dezvăluie sentimentele 2i intimităţile 2i vor să 2tie c6t mai exact care sunt sentimentele celui cu care 5ntreţin o relaţie sentimentală+ 'ărbaţii 5n sc(imb nu simt nevoia să a1le ce se petrece 5n su1letul soţiilor lor sau al prietenelor lor+ 7ar atunci c6nd au necazuri nu prea vor să le 5mpărtă2ească 2i partenerelor mai de-rabă 5mpărtă2i simt nevoia cuiva să leproblemele rezolve sin-uri+ spunGemeile adesea: KSimt c6nd nu?2i că 5nne? pot bunescNK+ Contează desi-ur cui i se destăinuie+ Trebuie să 1ie o persoană pe care ele o respectă cu un su1let sen? sibil 2i 5nţele-ător+ In bărbat de cele mai multe ori nu este preocupat de ast1el de lucruri 2i se simte mult mai bine dacă este 5n stare să?2i rezolve sin-ur problemele+ Genomenul pe care eu 5l numesc Kplon3areK 5n căsnicie este o nouă ilustrare a incapacităţii de rezolvare a di1icultăţilor care apar 5ntr?o căsnicie+ Acest 1enomen intervine atunci unei c6ndcăsnicii un bărbat sau răm6n o 1emeie t6nără datorită prea t6năr timpurii 5n a1ara multor plăceri 2i distracţii de care s?ar 1i putut bucura dacă s?ar 1i căsătorit mai t6rziu+ Pe la v6rsta de treizeci poate 5n 3urul v6rstei de patruzeci de ani a3unla un punct 5n care 1ie el 1ie ea ar vrea să 1ie din nou liberi doresc un alt partener sau simt dorinţa adolescentină de a se urca pe motocicletă 2i de a -oni pe 2osele din simplul motiv că nu au 1ăcut a2a ceva 5nainte+ Dac ă un bărbat se simte 1rustrat pentru că s?a căsătorit 1ie că va prea devreme 2i niciodată nu 2i?a 1ăcut de cap

26

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

5nvăţa să accepte acest lucru 2i va convieţui 2i cu el 5n armonie 1ie 52i va pune 5n mare pericol căsnicia+ %voluţia ulterioară a unei căsnicii sau relaţii de cuplu poate 1i in1luenţată considerabil 2i de cuvintele pe care partenerii 2i le adresează unul altuia 5n cursul unor certuri aprinse sau c6nd sunt 1oarte m6nio2i+ 8ecomand tuturor celor căsătoriţi să?2i ţină -ura atunci c6nd sunt 1urio2i+ Dacă nu 2tim cum să ne controlăm la m6nie va trebui să 5nvăţăm+ Dec6t să?l 3i-nim pe celălalt mai bine să nu scoatem nici o vorbă c6nd se 5ntrevede o ceartă+ Cuvintele vom constata 3i-nitoare le vom c6tre-reta de multmai pierdem t6rziu c6nd din cauza acestui lucru+ i va veni un moment c6nd nu va mai exista nici un 1el de sentiment+ i 5ntr?o bună zi unul va spune: KDacă a2a stau lucrurile e mai bine să plec+ Să divorţăm+ P6nă la urmă m?ai convins că totul a 1ost o -re2eală+K Jn căsnicii pot apărea probleme 2i din pricina altor două cauze+ Prima este consecinţa unei oamenii convin-eripretind iraţionale: căsătorindu?se că KaparţinK unul altuia+ %i trăiesc cu ideea că prin căsătorie celălalt devine proprietatea lor+ C6nd a1irmă: K%2ti al meuK nu 1olosesc neapărat un limba3 poetic sau romantic+ Mai de-rabă unul 3uridic+ 7ar 5nţelesul este următorul: K%2ti al meu 1aci ceea ce 5ţi spun eu te duci doar acolo unde te las eu vorbe2ti numai cu Au cei cu care 5ţi dau voieK etc+ o căsnicie multeumai bună ceietc+ care nu iau 5n serios această idee de proprietate> cei care 2tiu 2i acceptă că maria3ul este o 5nţele-ere 5ntre două părţi adesea o 5nţele-ere temporară, care 52i păstrează valabilitatea at6t timp c6t căsnicia 1uncţionează 5n mod corespunzător pentru ambele părţi> cei care sunt pe deplin con2tienţi că oricare

dintre părţi are dreptul să abandoneze

"ubirea şi problemele ei ;B

că soţul sau soţia este proprietatea lor+ %i nu acceptă dreptul celuilalt de a pune capăt unei relaţii crez6nd că veri-(eta este totodată 2i inelul de care este prinsă c(eia penitenciarului celuilalt+ Asemenea oameni sunt de?a dreptul periculo2i> 2i adesea pătrun2i de -elozie răutăcio2i 2i 1urio2i 5n sensul clinic al acestui termen+ Jn 1ine o altă cauză posibilă a unor 1ricţiuni ce pot apărea 5ntr?o căsnicie 2i despre care a2 dori să vorbesc 5n cele ce urmează este nevoia de a fi iubit !amenii răm6n surprin2i 2i se uită uluiţi la mine c6nd le spun că 2i 1ără iubire se poate trăi+ De parcă a2 comite o blas1emie+ 7ubirea este una din relicvele noastre s1inte+ Cel care nu consideră iubirea drept scopul suprem al ea un al doilea su1letului este privit Dumnezeu ca o brută+ este considerat 7ar cel careun nurobot 1ace din 1ără su1let+ Se pretinde că 1iecare dintre noi trebuie să iubească pentru că 1ără iubire viaţa este -roaznică 2i insuportabilă+ 8espin-erea este considerată cea mai mare insultă 2i cel mai mare pericol care se poate abate asupra unui om+ &umai iubirea 2i aprobarea altora pot constitui măsura valorii noastre proprii+ At6t de mare să 1ie importanţa iubiriiF %u unul sunt de altă părere+ Jn a1ară de copii 1iinţe nea3utorate nu văd de ce arcatrebui considerăm2i5nsă mod tradiţional dra-ostea ceva să indispensabil credem că viaţa ar 1i un adevărat in1ern dacă nu ne?ar iubi cineva pro1und 2i permanent+ Avem de?a 1ace aici mai de-rab ă cu o nevoie nevrotică dec6t cu o dorinţă practică de dra-oste 2i ea a cauzat celor care au pretins iubire reciprocă mai multă durere dec6t orice altceva+ De ce trebuie s ă 1im iubiţiF !are suntem mai merituo2i pentru că suntem iubiţiF Sau vom deveni mai merituo2i dacălor vom 1i ne iubiţiF ne suntem 3udece sau alţiinu5n virtutea iubirii 2i să spunăSădacă valoro2iF Ceva nu e 5n re-ulă dacă oameni care nu 2tiu prea multe despre

28

Cum săiubeştipentru a fi iubit

noi trebuie s ă ne spună c6t valorăm+ De ce ar 2ti altcineva mai bine dec6t noi 5n2ine dacă suntem acceptabili sau nuF S ă analizăm aceste lucruri 5n mod temeinic+ Să ne 5ntrebăm mereu 2i mereu dacă iubirea altora ne este 5ntr?adevăr indispensabilă sau doar o dorim 1oarte multF Gără iubire ne simţim prost demni de milă 2i tri2tiF Da desi-ur+ Dar această situaţie 5nseamnă 2i ceva -roaznic teribil 2i tra-ic pentru noi un adevărat s16r2it al lumiiF Cel care crede că a2a stau lucrurile să le dovedeascăN &?a2 vrea ca această ultimă 1rază să inducă 5n eroare+ &u sunt 5mpotriva sentimentelor pro1unde pe care le pot avea oamenii unul 1aţă de celălalt+ Dimpotrivă le con? sider 1ără ec(ivoc minunate 2i recomand tuturor să pentru ei+ relaţii dezvolte $iaţa str6nse este multcumai cei1rumoasă care sunt dacă importanţi suntem importanţi pentru cei care sunt importanţi pentru noi+ Dar nu pot accepta ideea că cineva anume trebuie să iubească permanent pe cineva anume+ Dacă ne 5nsu2im acest punct de vedere nu va trebui să ne 1ie 1rică niciodată de ceea ce se tem cel mai mult oamenii: de a 1i respin2i+ A 1i respins 5nseamnă pentru ma3oritatea oamenilor un pumnal 5n inimă+ Dacă suntem respin2i de persoana iubită mulţi dintre noi se vor lipsiţi de orice valoare+ Alt1el cred ei nu ar 1iconsidera 1ost respin2i+ Dar respin-erea 5n sine nu este dureroasă 5n a1ară de cazul c6nd noi o facem să fie dureroasă Dacă a3un-i să te consideri un nimeni pentru că ai 1ost respins de persoana iubită atunci nu vei avea niciodată propria ta personalitate+ Dacă o 1emeie crede că totul s?a s16r2it pentru că soţul ei se interesează de altcineva aceasta 5nseamnă că niciodată n?a avut o prea mare 5ncredere 5n sine+ C6nd cineva simte că a venit s16r2itul lumii numai pentru persoana de iubită1oarte nu maipuţine stă de resurse vorbă cu deel dispunecă evident supravieţuire+

Iubirea şi problemele ei 29

Cu alte cuvinte reacţion6nd 5n 1elul acesta la o respin? -ere evidenţiem de 1apt propria noastră incapacitate 2i in1erioritate+ Am 1ost 5nvăţaţi să credem 5n 1antome+ i 5n 1iinţe supranaturale 5n stri-oi vră3itoare 2i 5n iepura2ul de Pa2te+ Cam aceea2i valoare are 2i atitudinea unui adult sănătos 2i inteli-ent atunci c6nd a1irmă că nu poate trăi 1ără iubirea unei alte persoane+ A2 dori să?l 5ntreb pe cel ce -6nde2te ast1el c6te relaţii s?au destrămat p6nă acum 5n viaţa luiF i de 1iecare dată a supravieţuit iar după un timp 2i?a -ăsit o altă le-ătură+ Jn ciuda experienţei repetate acum 52i spune aceea2i minciună: KCe -roaznic este că am 1ost respins voi muri din această cauză nu valorez nimicK etc+ etc+ Destul cu asemenea văicăreliN % timpul să ne matu? rizămN Să tra-em concluziile necesare din 1răm6ntările prin care am trecut 2i să considerăm respin-erea ca o 1rustrare oarecare+ Să 5nţele-em că suntem capabili să ne vindecăm aceste răni+ Să avem 5ncredere 5n capacitatea noastră de a -ăsi un nou antura3 o nouă slu3bă o nouă 1amilie de a 2ti să diri3ăm cu succes procesul nostru de maturizare+ &u mai suntem copii+ Suntem adulţi+ Suntem puternici+ Dispunem de capacitatea necesară+ i suntem dezirabili pentru mulţi oameni c(iar dacă nu 2i pentru partenerul noi ţinem pasul cu nostru ea+ actual+ $iaţa mer-e 5nainte 2i

#oluţia Jn capitolele următoare vom prezenta trei moduri de abordare a problemelor le-ate de reu2ita 5n a iubi 2i a 1i iubit+ Primele două provin din lucrările psi(olo-ilor C(arles 2i Cli11ord Madsen> al treilea provine din tradiţia reli-ioasă+ Preceptele propuse de cei doi autori pentru a 1i 5nsu2ite de copii sunt 1oarte simple: )+ cei care 1ac lucruri

30

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

bune vor avea parte 2i ei tot de lucruri bune> ;+ cei care 1ac lucruri rele vor avea parte 2i ei tot de lucruri rele+ Autorii menţionează 5nsă că aceste două principii simple sunt adesea contrazise de viaţă 2i 5i 5nvaţă pe copii că se pot a2tepta 2i la cu totul alte consecinţe+ Acestea sunt: a5 copiii 1ac lucruri rele 2i totu2i uneori au parte de lucruri bune> b5 1ac lucruri bune 2i au parte totu2i de lucruri rele> c5 indi1erent cum se comportă copilul i se 5nt6mplă totu2i lucruri rele> d5 indi1erent ce 1ace copilul are parte de lucruri bune+ S ă ne 5ntoarcem la primele două consider 5ntru precepte ale autorilor totul acceptabile pe carede2i le incomplete 5n privinţa a ceea ce se 5nt6mplă 5ntre doi oameni+ Prin adău-irea unei trepte de mi3loc a2 1ormula trei re-uli de bază ale cooperării respectului 2i iubirii+ Regula )+ Dacă oamenii sunt buni cu noi să 1im 2i noi buni cu ei+ Regula ;+ Dacă oamenii sunt răi cu noi noi să continuăm să 1im buni cu ei să le 5ntoarcem 2i obrazul celălalt să le venim 5n 5nt6mpinare să?i iubim 2i pe cei care sunt 5mpotriva noastră dar numai pentru o perioadă re&onabilă de timp Regula 3 Dacă oamenii sunt răi cu noi iar regula a doua nu este

productivă, la aproximativ să 1el 1imde 2irăinoi cu ei dar 1ără a 1i supăraţi pe ei+ Grumuseţea acestei concepţii constă 5n 1aptul că se bazează pe o 5nţele-ere 2tiinţi1ică 2i este 1oarte simplă+ &u a2 dori 5nsă să induc 5n eroare+ Gaptul că este 1oarte simplă nu 5nseamnă că 2i transpunerea ei 5n viaţă este u2oară+ &e

vom da seama realizarea cooperării c6t derespectului di1icilă este2i

"ubirea şi problemele ei 30

tot 1elul de complexe va 1i mai u2or să ne concentrăm asupra scopului propus+ Dacă 2tim 5n ce direcţie ne 5ndreptăm 2i de ce 2i avem o concepţie de bază pe care vrem să o realizăm sunt 5ntrunite toate elementele pentru a 2ti 5ntotdeauna cum să reacţionăm la comportamentul celorlalţi+ Jnainte 5nsă de a intra 5n aceste analize consider că este 1oarte important să clari1icăm ce este 5n 1ond iubirea 2i 5n ce 1el 2i de ce 1uncţionează o căsnicie sau o relaţie de dra-oste+

77

#ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 6eoria reciprocităţii +n iubire 7ubirea este acel sentiment puternic pe care 5l nutrim 1aţă de persoane animale sau lucruri care ne?au satis1ăcut ne satis1ac sau ne vor satis1ace cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi+ Graza nu sună prea ori-inal dar vă pot -aranta că dacă o analizăm mai 5ndeaproape vom -ăsi 5n ea o sumedenie de lucruri care nu sunt u2or de acceptat+ De exemplu potrivit acestei de1iniţii noi iubim nu oamenii ci ceea ce ei sau animalele sau lucrurile ne o1eră+ Dacă persoana pe care o iubim nu ne satis1ace 5n privinţa celor mai importante dorinţe atunci sunt convins vom 5nceta pur 2i simplu să o mai iubim+ Dacă nu rezultă satis1acţii 1oloase sau plăceri din acea relaţie iubirea se stin-e+ Dar 2i contrariul este adevărat+ Dacă cineva ne satis1ace tot mai mult dorinţele 2i nevoile vom 1i tentaţi să?l 2i iubim+ Dar să nu uităm

ce face pentru noi nu pe vom individ 5l iubim ci ceea Dacă 5nţele-e 2i vom accepta acestel1apt simplu atunci vom reu2i mult mai u2or să 1im iubiţi de către alţii+ % bine să privim 5n mod realist aceste lucruri alt1el am putea da -re2+ Dacă acceptăm realitatea 2i 5nţele-em care este sensul adevărat

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 33

al iubirii nimic nu va trebui să mai 1acem 5mpotriva voinţei noastre pentru ca alţii să ne iubească+ Dacă de exemplu partenerul dore2te să acordăm mai multă atenţie vestimentaţiei 2i 5n-ri3irii trupului cu c6t ne vom ocupa mai mult de aceste lucruri cu at6t mai mult ne va iubi+ Dacă este important pentru el să mani1estăm mai multă a1ecţiune va trebui evident să?i satis1acem această nevoie> să ne apropiem mai des de el să?i luăm m6na să ne a2ezăm alături să?l 5mbrăţi2ăm spontan 2i el ne va iubi mai mult+ Dar 1izicul averea c62ti-ul 2i stilul de viaţăF 7ubim oare pe cineva pentru că este bo-at dansează bine sau este cinstitF Totul depinde de scara de valori a persoanei care trebuie să decidă+ Cel care pune preţ pe anumite calităţi se va 5ndră-osti desi-ur de cineva care are acele calităţi+ Pot avea 2i alţii 5nsu2iri extraordinare 2i totu2i să nu prezinte interes pentru cel 5n cauză din simplul motiv că pentru el calităţile importante sunt altele+ Jn acest sens dacă pentru cineva si-uranţa materială prezintă importanţă sau dacă visul pe care ar dori să 2i?l realizeze este o viaţă luxoasă atunci se va 5ndră-osti probabil de un om bo-at+ S?ar putea obiecta că aceasta nu este dra-oste ci lăcomie de bani+ Cucialte cuvinte 5ndreaptă nu către o persoană către banii iubirea ei+ Ceisecare -6ndesc ast1el nu au 5nţeles teza mea iniţială+ &imeni nu iube2te necondiţionat pe cineva contează 5ntotdeauna ce 1ace cel 5n cauză pentru noi+ Cel pentru care banii prezintă importanţă iube2te nu numai persoana ci 2i banii acesteia respectiv 1aptul că este dispus să 5mpartă ace2ti bani cu el+ A2a 5nc6t printre raţiunile care motivează dra-ostea pentru cineva banii nu au mai puţină le-itimitate dec6t au 5n1ăţi2area prezenţa plăcută per1ormanţa sau importanţă orice altpentru element comportament sexuală care prezintă cel 5n de cauză+

37

Cum săiubeştipentruafiiubit

Dar ce se va 5nt6mpla dacă si-uranţa 1inanciară se va diminuaF Oreutăţile materiale pot distru-e oare dra? -ostea 5ntr?o 1amilieF Mai mult ca si-ur+ Sentimentul de dra-oste poate scădea o dată cu sumele din contul bancar+ i de la această re-ulă nu 1ac excepţie nici celelalte dorinţe+ Cu c6t sunt mai deplin satis1ăcute cu at6t mai multlor cre2te 2i 2i dra-ostea+ i invers dacă scade satis1acerea scade sentimentul de dra-oste+ Dacă o 1emeie dore2te un soţ puternic (otăr6t 5n măsură să o apere de 1amilia lui 2i constată că el nu corespunde acestor a2teptări -arantez că sentimentele ei 1aţă de el se vor diminua direct proporţional cu dezamă-irea su1erită+ #a 1el c6nd un bărbat apreciază o 1emeie pentru talia ei iar soţia sa pe zi ce trece se 1ace tot mai durdulie vă asi-ur că 1iecare kilo-ram depus va in1luenţa ne-ativ dra-ostea lui 1aţă de ea+ tiu că nu pare prea romantic dar aceasta este realitatea+ &e place sau nu a2a suntem noi oamenii+ Desi-ur se poate obiecta că nu 5ntotdeauna iubim pe cineva numai pentru că se poartă 1rumos cu noi+ Cu si-uranţă se vor -ăsi exemple 2i pentru situaţii c6nd iubim pe cineva 1ără a ne a2tepta la vreo compensaţie+ Dar eu vorbesc despre iubirea intimă, nu despre iubirea aproapelui 7ubirea intimă este aceea pe care o nutrim 1aţă de partener părinţi copii rude 2i prieteni apropiaţi+ %i sunt oamenii alături de care trăimsacri1icii+ zi de zi 2i pentru care suntem dispu2i să 1acem uria2e Atunci c6nd mă re1er la teoria mea asupra iubirii 5nţele- acel proces normal reciproc care are loc 5ntotdeauna 5ntre oameni av-nd raporturi intime 7ubirea aproapelui sau iubirea de oameni este un 1oarte nobil sentiment uman care nu cere 5n sc(imb un sentiment similar+ Poate e2ti una dintre acele persoane -eneroase care trimit colete pentru a3utorarea 1amiliilor nevoia2e din ţările devastate de războaie+ Poate dai bani la vreo or-anizaţie 2i nădă3duie2ti că prin aceasta 1aci

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 34

1ericit pe cineva a1lat la mii de kilometri depărtare+ Desi-ur nu te interesează cine este acea persoană nu te a2tepţi la mulţumiri din partea ei printr?o scrisoare un tele1on sau pe alte căi+ Ai 1ăcut un bine 2i te simţi 1ericit că e2ti su1icient de bo-at ca să dai 2i altora din ceea ce ai+ 8ăsplata e sentimentul că ai contribuit la diminuarea su1erinţelor cuiva+ Aceasta este iubirea non?intimă iu? birea 1aţă de o altă 1iinţă umană+ %a nu presupune că 5n sc(imbul ei a2tepţi KcevaK+ Jntr?un sens este un senti? ment mai nobil dec6t iubirea intimă care mai devreme sau mai t6rziu are nevoie de răsplată+ Cu toate acestea iubirea 1aţă de aproapele nu este completă+ %a 1uncţio? nează ast1el pentru că 1acem sacri1icii doar temporar aceea oameni pentru nu contează pe care dacăpoate -estulnicinostru nu?i cunoa2tem+ va 1i sau De nu răsplătit+ Dar dacă aceste sacri1icii ar trebui 1ăcute 5n mod curent sau c(iar zilnic 1ii si-ur că nu ne?am mai -6ndi la ei ca la ni2te oameni a1laţi la mare distanţă care au nevoie de a3utorul nostru ci ca la ni2te oameni importanţi 5n viaţa noastră de la care ne?am a2tepta la un 1el de răsplată+ Aceasta este una dintre di1erenţele esenţiale 5ntre iubirea intimă 2i cea 1aţă de aproapele+ Prima implică un contact permanent cu oamenii consideraţi pe c6nd a doua nu 1recvente necesită practic nici dra-i un 1el nouă de contact+ Prima reclamă sacri1icii din partea celor ce se iubesc 5n timp ce a doua cere din c6nd 5n c6nd c6te un sacri1iciu moderat De aceea punctul meu de vedere este că de 1iecare dată c6nd apare o relaţie intimă 5n viaţa noastră trebuie să o1erim partenerului at6t c6t ne este con1ortabil 2i at6t timp c6t simţim că 5n sc(imb 2i partenerul ne satis1ace 5n măsura dorită+ Dar ce se va 5nt6mpla cu părinţii no2tri care au 5mbă? tr6nit trăiesc2iretra2i poatepesunt 2i nu pentru pot răspunde la e1orturile sacri1iciile caresenili le 1acem eiF Să ne reamintim de de1iniţia dată de mine iubirii: am spus că este un sentiment pe care 5l nutrim 1aţă de persoanele care

36

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

ne?au satis1 ăcut @5n trecut ne satis1ac @5n prezent sau ne vor satis1ace @5n viitor cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi+ C6nd ne aducem aminte de e1orturile excepţionale pe care părinţii no2tri le?au 1ăcut pentru noi dar pe care din cauza v6rstei nu le mai pot 1ace atunci 5i răsplătim pentru ceea ce ne?au dat c6nd eram mai tineri+ Această răsplată li se cuvine 5ncă deoarece 5i iubim at6t de mult pentru numeroasele e1orturi 1ăcute pentru noi 5n trecut+ Dar cum stau lucrurile cu copiii no2triF Ce poate 1ace un copil pentru noi ca să?l iubimF Gără doar 2i poate copilul prime2te mult de mailamult de Dacă la părinţi dec6t părinţii copil+ este adevărat că iubirea se bazează pe reciprocitate cum putem explica marea dra-oste a părinţilor 1aţă de copiii lorF 8ăsplata provenită de la copii este multiplă: 5nainte de toate ei 1ac enorm de multe lucruri pe placul nostru 2i ne satis1ac cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi prin a5 demonstrarea 1aptului că

b5 perpetuarea am devenit părinţi> neamului nostru> c5 perpetuarea numelui de 1amilie> d5 de cele mai multe ori sunt mici 1iinţe 5nc6ntătoare dră-ăla2e care reprezintă o mare bucurie 5n viaţa noastră 5n ciuda unor di1icultăţi periodice+

"mplicaţiile teoriei reciprocităţii 8n dragoste Dacă cele a1irmate de mine p6nă acum le consideraţi inteli-ibile să trecem la examinarea altor concluzii+ Accept6nd premisele teoriei mele vom a3un-e la c6teva constatări nea2teptate+ $ă previn de la bun 5nceput că de2i teoria mea pare a 1i anodină

consecinţele lo-ice care decur- din ea sunt sur rinzătoare+

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 39

altceva> dac ă dra-ostea Kla prima vedereK are vreo bază reală sau nu+ %xpresia Kdra-oste de liceanK este utilizată 5n -eneral atunci c6nd este vorba de sentimentele mai puternice ale unui copil 1aţă de un alt copil sau eventual 1aţă de un adult+ Jnsu2i cuv6ntul KliceanK su-erează că nu este o dra-oste prea serioasă> că este 1rumoasă dar nu de durată 2i nu pro1undă că are o bază 2ubredă+ Părerea -enerală este că o ast1el de dra-oste nu este o dra-oste KadevăratăK+ Mă disociez complet de această părere+ KDra-ostea de liceanK este un sentiment 1oarte puternic care apare 5n urma unor speranţe puse 5ntr?o altă persoană respectiv a liceanK unor experienţe poate 1i teribil avute cu de opro1undă altă persoană+ 2i de sinceră KDra-ostea iar de 5n caz de ruptură poate cauza dureri tot at6t de mari ca 2i o dra-oste adultă+ Jntr?o asemenea situaţie 5n cel mai rău caz s?ar putea spune că respectivul este nebunatic visător 2i orb+ Dar 5n nici un caz nu se poate a1irma că ceea ce simte el nu este dra-oste+ Despre Kdra-ostea nebunăK se vorbe2te atunci c6nd doi adulţi se 5ndră-ostesc unul de celălalt 5n 1u-ă 1ără o cunoa2tere reciprocă temeinică+ %u cred că le 1acem un prost serviciuloracestor oameni dacăcănuceea luăm serios sentimentele 2i nu recunoa2tem ce 5n ei simt este o dra-oste 1oarte puternică+ Se prea poate ca un cuplu care trăie2te 1ericit 5mpreună de cincizeci de ani să se iubească exact din acela2i motiv din care doi oameni se pot 5ndră-osti 1ul-erător orbiţi 1iind de pasiune+ Pentru cei care sunt la 5nceputul unei relaţii pătima2e sentimentul de dra-oste are aceea2i motivaţie ca pentru noi toţi adică ei sunt convin2i că persoana cealaltă le va satis1ace cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi+ Gaptul că se pot 5n2ela este re-retabil+ Dar aceasta nu sc(imbă sentimentul lor doar că pot 5ncepe 5mpreună o viaţă nouă minunată+

38

Cumsăiubeştipentruafiiubit

Presupun că 1iecare dintre noi cunoa2te cazuri c6nd oameni 5n toată 1irea s?au 5ndră-ostit subit de persoane la care nimeni nu se a2tepta+ Dacă un bărbat de patruzeci de ani vrea să 1u-ă cu o 1emeie t6nără cu mai mulţi copii cu toate că nu are nici o di1icultate nici cu soţia nici cu 1amilia sa va 1i acuzat de mulţi că este orbit de dra-oste+ Dacă prin orbire 5nţele-em că cineva supraevaluează o relaţie plăcută 2i nu vede pădurea din cauza copacilor atunci sunt de acord că respectivul su1eră 5ntr?adevăr de orbire+ Totu2i nu ne este permis să punem la 5ndoială că ceea ce simte pentru această 1emeie este o dra-oste adevărată+ Dacă vom etic(eta drept oarbe 2i nebune relaţiile de dra-oste ale tuturor oamenilor de v6rstă mi3locie numai pentru că nu au la bază raţiunea atunci tot at6t de bine se poate considera cele*mai că la sută multe din au căsnicii 1ost sunt contractate urmarea5nunei tinereţe orbiric6nd căci controlul raţional este mult diminuat+ KDra-ostea la prima veder eK este un caz special al Kdra-ostei nebuneK+ In om poate 1i cuprins de acest sentiment 1ără să cunoască măcar obiectul pasiunii sale+ Dacă se 5ndră-oste2te de o persoană pe care o observă 5n partea opusă a unei camere a-lomerate poate 1i considerat pe drept cuv6nt un campion mondial al asumării de riscuri: el presupune 1ără nici o bază reală că persoana din partea poatez6mbet 1ace 1ericit+ Probabil are opusă mi2căria camerei plăcute5l un atră-ător ve2minte ele-ante arată bine 2i datorită tuturor acestor considerente care de alt1el nu sunt semni1icative omul nostru 52i prezice cam ce va putea 1ace pentru el acea persoană+ Dra-ostea Kla prima vedereK este un sentiment tot at6t de sincer 2i adevărat ca 2i Kdra-ostea de liceanK sau Kdra-ostea nebunăK pornind tot de la speranţa că per? soana cealaltă ne va satis1ace dorinţele 2i nevoile+ Ineori aceste este presimţiri se adeveresc minune+ Alteori e2ecul total+ Presupun că acestdeultim caz este mai 1recvent

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 31

Jn virtutea teoriei reciprocităţii 5n dra-oste putem pre? tinde cu deplin temei de la partenerul nostru c(iar să se sc(imbe 5ntr?un 1el sau altul pentru a ne satis1ace cele mai intime dorinţe 2i nevoi+ Se prea poate ca cel cu care te?ai căsătorit 5n obiceiuri urmă cu cinci ani săplăcut 1i avut vremea respectivă ni2te care ţi?au darlanu ai nici un motiv să te 3enezi pentru 1aptul că acele obiceiuri azi nu?ţi mai sunt pe plac 2i ai dori să 1ie sc(imbate+ A considera că nu putem pretinde de la partenerul nostru să se sc(imbe este o pură aberaţie+ Dacă un anumit comportament nu ne place de ce să?l acceptămF !are suntem c(iar at6t de pro2ti ca să acceptăm 1ără să cr6cnim orice situaţie oric6t de detestabilă ar 1i ea pentru noiF C6nd ni se adresează 5ntrebarea ar(icunoscută: KDe ce nu mă accepţi a2a cum suntFK răspunsul cel mai potrivit va 1i: KPentru că a2a nu te pot iubi+ Comportamentul tău mă 1ace ne1ericit@ă+ Cu ani 5n urmă nu m?a deran3at dar m?am sc(imbat 2i nu mai vreau să tolerez un asemenea comportamentK+ i d e ce nu ne?am sc(imbaF Jn primul capitol am 5ncercat să demonstrez că noi toţi suntem supu2i sc(imbării că zi de zi an de an devenim alţii dec6t am 1ost 5nainte+ Dacă cineva crede că lumea stă pe loc 2i oamenii 5ntotdeauna -re2e2te ne a2teptarăm6n la lucruri noi de aceia2i la parteneri estepro1und+ tot at6t A de 1iresc ca 2i atracţia 1emeilor pentru bi3uterii sau apetitul bărbaţilor pentru 1riptură 2i carto1i pră3iţi+ Pentru mine toate acestea reprezintă un 1apt evident 2i de aceea mă mir c6nd unii pacienţi se scuză că pretind anumite lucruri de la partenerii lor+ Dac ă se admite de1iniţia dată de mine iubirii atunci poate 1i acceptată cu u2urinţă 2i teza că iubirea trebuie meritată+ Gac excepţie de la această re-ulă doar copiii bătr6nii nea3utoraţi 2i animalele+ Jn toatedupă celelalte sentimentul numit iubire apare numai ce nicazuri s?au provocat anumite bucurii+ Sentimentul este trezit 5n noi

40

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

nu 5n mod direct de că tre cealaltă persoană ci doar atunci c6nd avem dovezi că prezentăm o importanţă deosebită pentru ea+ &umai după aceea 5n-ăduim ca modul ei de comportare să aibă un e1ect pozitiv asupra noastră+ De aceea este -re2it să cerem cuiva să ne iubească+ Ceea ce noi cerem de 1apt este un anumit comportament care ne produce o mare plăcere 2i pentru care 5l iubim pe celălalt+ !mul nu primeşte iubirea ci o creea&ă pentru sine după ce 5i sunt satis1ăcute cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi+ Ceea ce noi primim sunt 1apte iar ceea ce simţim 5n urma producemsuntplăcere acestora sentimentele+ prin Cel satis1acerea căruia 5i dorinţelor 2i nevoilor 52i creează sin-ur sentimentul de iubire 1aţă de noi+ Din teoria reciprocităţii rezultă 2i un alt aspect acela că dra-ostea are di1erite semni1icaţii pentru di1eriţi oameni+ După cum unul 2i acela2i lucru poate produce unui om plăcere iar altuia neplăcere tot ast1el 2i un act de iubire poate 1i perceput 5n di1erit+ vrem cineva să ne mod iubească esteDacă extrem de ca important să a1lăm ce anume 5l 1ace pe celălalt 1ericit+ Să nu ne oprim niciodată la ceea ce considerăm noi că produce 1ericire ci să luăm 5n condiderare părerea celeilalte persoane despre această problemă+ In exemplu tipic al con1undării dorinţei noastre cu a2teptările celuilalt 5l constituie o1erirea de 1lori ca expresie a unor sentimente+ bărbaţii sunt cate-oric 5mpotrivaAdesea obiceiului de a o1eri 1lori 1emeilor pentru a le arăta dra-ostea+ Giind 2i eu bărbat 5i 5nţele- per1ect căci ei -6ndesc raţional corect 2i practic+ %ste evident ridicol ca pentru cineva 1lorile să reprezinte dovada dra-ostei celuilalt+ Glorile se o1ilesc 5n c6teva zile costă mult iar procurarea lor nu necesită prea mult e1ort de2i se dau bani pentru

ele+ Dacă un bărbat este 1idel soţiei sale

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 70

dec6t ar putea proba un buc(et de tranda1iri+ A2a -6ndesc bărbaţii+ Dar noi nu discutăm acum despre motivele pentru care bărbatul 52i iube2te 1emeia ci dorim să a1lăm ce o 1ace pe 1emeie să iubească un bărbat+ !r dacă 1emeia vrea tranda1iri să i se o1ere tranda1iriN Poate că este o prostie din partea ei+ Poate e copilăroasă sau romantică poate nu are simţ practic sau a citit prea multe romane de dra-oste+ % totuna+ Dacă pentru ea 1lorile reprezintă dovada dra-ostei atunci cel mai bun lucru pe care 5l poţi 1ace este să?i o1eri 1lori+ %ste c6t se poate de evident 2i din cele spuse p6nă acum rezultă lo-ic că 5n cazul adulţilor dra-ostea tre? sau papa-alul buie meritată+ dar Gărăaceasta condiţii nu ne se re1eră iubim2iprobabil la oameni c6inele de la care a2teptăm să ne satis1acă unele dorinţe 2i nevoi+ &u este desi-ur o descoperire prea mă-ulitoare pentru natura umană+ 7deea că dra-ostea unei alte persoane trebuie meritată este 5n -eneral cunoscută de către oamenii maturi+ Gără să li se spună ei sunt con2tienţi de 1aptul că 5n relaţiile interpersonale nu doar se prime2te ci se 2i dă pentru că alt1el relaţia nu 1uncţionează+ Dacă e2ti 5nsă un om răs1ăţat sau imatur nici1acnu?ţi va e1orturi trece prin cap tine+ că datorezi ceva celor care anumite pentru Să nu crezi că ai dreptul că pretinzi iubire dreptate loc de muncă securitate sau altele+ Dacă le prime2ti pe toate este desi-ur 1oarte bine dar nu o să 1ii tot timpul at6t de norocos+ Persoanelor imature le este totalmente străină ideea că 5ntr?un 1el sau altul ar trebui răsplătite e1orturile pe care partenerii lor le 1ac pentru ele+ Această observaţie ne va a3uta să stabilim repede c6t de matur este partenerul nostru+ Dacă el va 1ace o -rimasă de 1iecare dală c6nd 5i ceri o 1avoare 5n timp ce tu te?ai zbătut să?i satis1aci dorinţele va 1i limpede că ai de?a 1ace cu un copil+ !amenii care: a5 cred că totul trebuie să decur-ă a2a cum 52i 5nc(i?

42

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

puie ei 2i b5 se supără se amărăsc sau se 5n1urie dacă lucrurile iau o altă turnură 4 se dovedesc imaturi+ Aud 1recvent de la pacienţii mei: K&u suport ca partenerul meu să se 1olosească de mineK sau KAm un sentiment de vinovăţie la -6ndul că mă 1olosesc de partenerul meuK 4 unii sunt 1urio2i alţii 52i 1ac repro2uri 5ntr?o relaţie de dra-oste ideea că ne 1olosim unul de celălalt ni se pare at6t de inacceptabilă 2i de nedemnă 5nc6t 1ie 5i ne-ăm existenţa 5n mod automat 1ie ne -răbim să renunţăm la actul sau la -estul despre care credem că poate 1i interpretat ast1el+ Dar oare nu tocmai are%ste loc 5ntre doi oameni care a2a se ceva iubescF 1iresc să ne 1olosim unul de celălalt+ Dacă eu 5nsumi nu?mi pot satis1ace dorinţele 2i nevoile mă voi strădui evident să stabilesc o relaţie cu o altă 1iinţă umană care 5mi va putea satis1ace aceste nevoi 2i dorinţe+ Mă 1olosesc deci de deprinderile interesele talentele resursele 1inanciare aspectul 1izic acelei de iorice altcevaal care măpersoane poate 1ace sau 1ericit+ la 1el se 5nt6mplă 2i pe alt plan+ %2ti 1olosit pentru că poţi o1eri unei persoane anumite avanta3e care o pot 1ace mai 1ericită+ Sunt puţine relaţiile care nu se bazează pe reciprocitate+ #a 1el procedează 2i partenerul+ %xcepţie 1ace poate o relaţie 5n care unul dintre parteneri o1eră permanent ceva celuilalt 1ără să primească 2i el ceva 5n sc(imb+ C6nd a3uţi pe cineva care n?are cum să te răsplătească sau să?ţi 1acă vreun serviciu se poate spune că avem de?a 1ace cu o relaţie care nu se bazează pe reciprocitate 2i care este o excepţie de la re-ulă+ Dacă vrei să te comporţi ca un samaritean milostiv 2i 5i cule-i pe cei accidentaţi de pe 2osele 5i transporţi la

cel mai vor 1i bine apropiat 5n-ri3iţi spitaliarasi-ur6ndu?te apoi părăse2ti că

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 73

relaţie devine mai apropiată 2i se bazează pe contacte 1recvente vom deveni 2i noi mai e-oi2ti 2i nu vom mai 1i de acord să tot o1erim noi la nes16r2it+ Am dori să 2i primim+ Ar 1i bine să avem 5n vedere acest lucru+ Să nu ne 1acem repro2uri că ne 1olosim unul de celălalt+ %ste 1iresc să procedăm ast1el+ %u mă 1olosesc de secretarele mele pentru cuno2tinţele lor iar ele se 1olosesc de mine pentru salariile pe care le dau+ Pe băcan 5l 1olosesc pentru a mă aproviziona cu alimente iar eu 5i dau dolari+ Pe partenerul nostru 5l 1olosim pentru nenumărate lucruri iar el la r6ndul lui a2teaptă de la noi alte mii de lucruri+ Prin urmare ar 1i total absurd să se a1irme că este mesc(in 2i de-randant să stai 5mpreună cu partenerul tău doar pentru a te 1olosi de el+

Căsătoria : o tran&acţie Doi oameni se căsătoresc atunci c6nd a3un- la concluzia că se 5nţele- at6t de bine 2i se simt at6t de 1eri? ciţi 5mpreună 5nc6t sin-urul pas lo-ic este o1icializarea relaţiei lor+ De ce ar trebui lăsat un om minunat să iasă din viaţa noastră de vreme ce cu puţin e1ort 2i asumarea unui an-a3ament 5l putem avea alături de str6n-ere noi 5ntrea-a viaţăF Să cons1inţim deci 5nvoiala printr?o de m6nă 2i să dăm cu banul pentru a se stabili care se mută la celălalt de vreme ce omenirea a a3uns at6t de civilizată 5nc6t a inventat instituţia căsătoriei+ Proced6nd ast1el 5ndră-ostiţii pot 1i si-uri că 5ntr?adevăr s?au an-a3at unul 1aţă de celălalt că au de?acum 2i anumite obli-aţii 3uridice reciproce 5nainte inexistente 2i că din acest moment bene1iciază de spri3inul societăţii al prietenilor personali precum 2i al le-ii+ %ste o tranzacţie 5ntr?adevăr 5n urma căreia apar de re-ulă după puţin timpserioasă noi 1iinţe umane se acumulează 2i ceva avere care cu timpul poate să devină considerabilă+ in6nd cont de

44

iubeşti pentru a fi iubit

Cum să

toate acestea solu ţia cea mai comodă este 1ără doar 2i poate le-alizarea relaţiei+ Pentru 1emei 5ndeosebi acest pas este unul (otăr6tor+ C6nd alături de lo-odnic ea intră 5n să?i biserică 2i viitorul ei soţ2isela an-a3ează 1ie partener la bine rău 2i să o ocrotească la nevoie @5n perioada sarcinii a unor eventuale boli sau 5n 5ntreţinerea 1amiliei este mai bine pentru 1emeie să aibă 2i anumite -aranţii le-ale că nu va 1i abandonată 5n asemenea perioade critice+ Dacă a con? simţit să aducă pe lume copii 2i să se ocupe de educarea lor ea ar vrea 1ire2te să 1ie si-ură că nu vor răbda de 1oame că nu va trebui să se despartă de copii 2i nu va 1i constr6nsă la prostituţie ca să?2i 5ntreţină 1amilia 2i propria persoană+ Proced6nd 5n 1elul acesta ea acţionează inteli-ent ascult6nd mai de-rabă de raţiune dec6t de inimă d6nd dovadă de o 3udecată sănătoasă 5ntruc6t admite 2i o altă realitate posibilă 5n cazul 5n care nu se vor respecta re-ulile de 1ier ale tranzacţiei+ 'ărbatul este dator să asi-ure 1emeii toate acestea dacă am6ndoi s?au decis să 5ntemeieze o 1amilie lumea 1iind ast1el or6nduită 5nc6t 1emeii 5i revine misiunea de a aduce pe lume copii 2i de cele mai multe ori de a se ocupa 2i de educarea lor+ Aceasta 5nseamnă că nu 5n puţine cazuri 1emeia trebuie să renunţe la propria care putea să?i o1ere o viaţă maicarieră interesantă 2i cu timpul poate c(iar o considerabilă si-uranţă materială+ Ca o -ospodină 2i stăp6nă a casei 5nsă ea nu mai poate să?2i asi-ure 5n mod corespunzător propria subzistenţă+ De aceea căsnicia este o 5nţele-ere tacită 5ntre cei doi atunci c6nd se decid că 1ormeze o 1amilie+ Jn acest 1el 2i soţia are dreptul la c62ti-ul bărbatului 5ntruc6t

a renunţat la un venit propriu atunci

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 74

surprindere c6t de multe 1emei 52i i-noră dreptul la c62ti-ul soţului+ Am vorbit cu sute de 1emei care (abar n?au c6t c62ti-ă soţul lor 2i nu au nici un cuv6nt de spus 5n privinţa cumpărării de pildă a unui nou autoturism+ %le acceptă 1aptul că bărbatul lor are o slu3bă 2i banii sunt ai l ui 1iind bucuroase dacă acesta este at6t de -eneros 5nc6t le dă 2i lo r ceva bani pentru o roc(ie sau pentru cumpărături zilnice+ %ste varianta cea mai rea a 2ovinismului masculin+ i prea multe 1emei 5l tolerează+ Jn această situaţie 1emeia se lipse2te de ceea ce merită+ %a are cel puţ in două motive de a controla cu drepturi depline 1ondurile 1amiliei+ Jn primul r6nd pentru că prin satis1acerea multiplelor nevoi ale soţului 1iecare 2i ale 5ntre-ii ban care 1amilii intră ea 5n munce2te bu-etul 1amiliei+ din răsputeri Ma3oritatea pentru 1emeilor stau acasă nu pentru a ronţăi bomboane 5n 1aţa televizorului 2i a acumula kilo-rame+ Soţiile -ospodine muncesc din -reu rezolvă zilnic o multitudine de probleme iar viaţa lor este adesea at6t de sin-uratică 2i de plictisitoare 5nc6t soţii lor nici trei zile n?ar rezista la ea+ Dacă vreun soţ nu crede 5n această a1irmaţie să stea 2i el acasă două săptăm6ni timp 5n care soţia lui să plece 5ntr?o excursie+ Ma3oritatea dintre ei 52i vor da seama repede ai -ri3ă de animale să -ăte2ti cesă5nseamnă speli săsă deretici 2i copii după2i de toate acestea eventual ea să 1ie nemulţumită c6nd vine acasă+ Al doilea motiv pentru care soţia are acelea2i drepturi de a controla 1inanţele 1amiliei constă 5n 1aptul că 5n casă ea prestează muncile 1izice 2i dacă din c6nd 5n c6nd nu intră 5n -revă nimeni nu se interesează de nevoile 2i dorinţele sale cele mai pro1unde+ &u vi se pare ciudat că acela2i bărbat care la locul său de muncă intră 5n -revă dacă nu 5i sunt satis1ăcute pretinsele sale dorinţe rezonabile vine acasă 5n calitate de cap de 1amilie respin-edupă oricecesolicitare a soţiei 5n postura ei de muncitor manualF Se pare că aprecierea unei acţiuni ca bună sau

46

Cum să

iubeşti pentru a fi iubit

rea depinde 5n mare măsură de ceea ce pretindem 2i de ceea ce o1erim+ !ricum este extrem de important să ne obi2nuim să considerăm căsătoria ca pe un contract 5ntre doi parteneri care dacă nusădoresc să obţină a3un-ăc6t la mai 1aliment trebuie vrea să multă 1ericire+ A2a cum o 5ntreprindere nu se poate dezvolta dacă administrarea sau activitatea ei nu aduce bene1icii corespunzătoare tot ast1el o căsnicie pentru a 1i reu2ită trebuie să 5ndeplinească 2i ea acelea2i condiţii+ Prin urmare căsnicia ar trebui privită ca o 5ntreprindere 5n cadrul căreia se stabilesc mai cur6nd relaţii de parteneriat dec6t de subordonare a unui an-a3at de către un patron+ Căsnicia seamănă cu o companie 5n -enul Smit( Q Co+> dacă aduce bene1icii căsnicia este 1ericită+ Gericirea 5n căsnicie este ec(ivalentă cu pro1itul unei 5ntreprinderi+ A 1i de1icitar a avea mai multe datorii dec6t poţi să ac(iţi 5nseamnă 5n termeni maritali a 1i ne1ericit+ Asemănările dintre o 5ntreprindere 2i o căsnicie nu se limitează 5nsă la at6t+ Dacă nu?ţi place serviciul pe care 5l ai renunţi la el+ Jn căsnicie aceasta se nume2te abandon+ Dacă optezi pentru renunţarea de1initivă la un serviciu 5ţi dai demisia sau e2ti concediat+ Jn căsnicie aceasta se nume2te divorţ+ Potrivit propriilor mele observaţii căsniciile 5ntrunesc mai condiţiile arătate mai care sus 5nt6mpină puţine di1icultăţi+ Proced6nd ast1el oare cei doi soţi nu se comportă ca ni2te parteneri 5ntr?o a1acereF Dacă un bărbat 2i o 1emeie decid 5mpreună să economisească lunar o sumă de bani ca să?2i cumpere casă> să aibă copii după cel mult trei ani de la căsătorie> să petreacă sărbătorile Crăciunului

alternativ la părinţii 1iecăruia din ei

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 79

punctual să 1acă pauze mai scurte sau să lucreze mai atent+ Jntr?o căsnicie soţul 2i soţia discută adesea despre 1rustrările reciproce 2i modul de 5nlăturare a lor+ %l ar dori ca ea să se 5n-ri3ească ceva mai mult de curăţenia casei+ %a ar dori ca el să consacre copiilor ceva mai mult din timpul său liber+ Dacă nu v?au convins aceste asemănări ce părere aveţi despre 1aptul că 5n ambele cazuri se investesc mari sume de bani 2i se cer măsuri le-ale at6t pentru 5ntemeierea c6t 2i pentru des1acerea lorF Trebuie oare să vă reamintesc că timp de secole căsnicia nu se 1ăcea din dra-oste ci pentru a cimenta alianţe 5ntre -uverne state sau triburiF %ra pur 2i simplu o 5nţele-ere de tip zestre+ mercantil 5n care se o1erea o vietate sau se sconta o &u a-reezi ideea că maria3ul este o 5nţele-ere de tip mercantilF Sincer să 1iu nici eu+ Dar dacă la2i la o parte toate Kdulce-ăriileK 4 buc(etele de 1lori 2i re1eririle la inimă vei constata că ai de?a 1ace cu o a1acere nu tocmai dezinteresată+ Dacă nu crezi ar trebui să le auzi pe unele dintre pacientele mele vorbind despre modul 5n care au de -6nd să?2i KexecuteK partenerul dacă vor a3un-e la tribunal+ Pentru ce crezi că vor lupta 5ntr?un eventual procesF Pentru dreptul de a păstra pentru@mobilă despă? -ubiri pensie alimentară parta3ulcopiii bunurilor casă ma2ină+ Precum se vede nu este vorba despre o 3oacă ci despre probleme 1inanciare dintre cele mai dure+ 7deea că maria3ul este o tranzacţie de dra-oste poate 1i mai -reu acceptată de bărbaţi dec6t de 1emei+ 7ntuiţia 5mi spune că 1emeile au considerat totdeauna căsnicia ca pe un aran3ament 5n cadrul căruia ar 1i mai bine să dea dovadă de simţ practic+ Situaţia este di1erită 5n cazul bărbaţilor de aceea am sentimentul bărbatul este mult mai romantic dec6t 1emeia+ C6nd uncăbărbat se 5ndră-os? te2te el nu socote2te că relaţia sa este o tranzacţie a2a cum o 1ace 1emeia Spun6nd aceasta nu 5nsemnează că 5l apreciez mai mult pe bărbat> este doar o simplă remarcă+

48

Cum săiubeştipentru afi iubit

Din acest motiv de exemplu bărbaţii se 5ndră-ostesc mai u2or dec6t 1emeile+ C6nd 52i 1ormulează cererea 5n căsătorie un bărbat se -6nde2te de obicei la relaţii sexuale cămin 2i 1amilie+ Ji place c(ipul ei silueta ei 2i socote2te că 5i va 1i destul de u2or să?i stea alături+ #a ce alte considerente ar avea nevoie să se -6ndească un bărbat atunci c6nd 52i 1ace propunereaF %l nu se 5ntreabă de obicei dacă ea 5l va putea 5ntreţine+ #a urma urmei acest aspect este ne-li3at de sute de ani+ Tot ast1el bărbatul nu?2i pune 5ntrebarea ce va 1ace dacă ea 5l va părăsi dacă el va deveni (andicapat sau dacă o va lăsa 5nsărcinată+ In t6năr nu acceptă -6ndul că ar putea muri 2i cu at6t mai puţin că 2i?ar putea pierde inte-ritatea corporală+ Pe scurt el +i pretinde 1oarte puţin+ %l o dore2te iar de rest va avea -ri3ă Jn el cazul 5nsu2i+ 1emeii lucrurile se sc(imbă+ Ar 1i nebună să nu -6ndească maria3ul 5n termeni 1oarte practici conside?r6ndu?l o tranzacţie+ Ma3oritatea părinţilor acceptă acest mod de a -6ndi al 1iicelor lor+ Dacă o 1ată aduce 5n casă un t6năr care o interesează care sunt primele lucruri pe care părinţii doresc să le 2tie despre acestaF Gire2te 5i interesează aspectul lui comportamentul lui dacă are caracter 2i este inteli-ent sau dimpotrivă este un nătă1leţ+ Dar cu si-uranţă vor dori să a1le5ncemuncă pre-ătire are 2imani1estă cu ce se ocupă dacă are experienţă 2i dacă responsabilitate 5n ceea ce 1ace+ De ce trebuie lămurite aceste aspecte 5n cazul bărbatului 5n mai mare măsură dec6t 5n cel al 1emeiiF Pentru că de obicei se consideră că el va 1i cel care va aduce bani 5n casă+ %l va asi-ura existenţa pe plan material 5n timp ce 1emeia va realiza mai devreme sau mai t6rziu un cămin 2i o 1amilie av6nd menirea să stea acasă 2i să aibă -ri3ă de copii+ C(iar dacă există 1emei care au un serviciu mai bun dec6t soţii lor sau care sunt capabilemea să aibă acela2i pentru timp serviciu 2i copii a1irmaţia este 5n valabilă ma3oritatea 1emeilor+ %le devin dependente de

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 71

priceperea soţului de a asi-ura cele necesare 1amiliei+ De aceea le revine obli-aţia @1oarte 5nţeleaptă de alt1el de a?l analiza pe pretendent cu 1oarte mare -ri3ă nu numai 5n ceea ce prive2te atracţia lui 1izică ci căut6nd să?2i dea seama ce 1el de tată va 1i dacă va deveni un soţ respectabil dacă nu va 1i un beţiv 2i dacă 5i va o1eri viaţa la care ea aspiră+ 7ată de ce bărbaţii care c62ti-ă bine au o pre-ătire corespunzătoare 2i un viitor promiţător au cele mai mari 2anse de a 1i ale2i+ !are după ce considerente se va stabili 5ntr?un oră2el cine dintre pretendenţii 2i pretendentele la căsnicie pot 1i catalo-aţi ca reprezent6nd cea mai bună partidăF Cum 5l vom aprecia pe 1iecare din eiF Ji vom 3udeca pe am6ndoi dupămai acelea2i criteriiF Jn nici săun1iecaz+ cel competitiv candidat plinSedeprea banipoate 2i de ca 1armec 5mbrăcat după ultima modă 2i 1rumos ca un star de cinema dar calitatea sa cea mai apreciată va 1i aceea că 5i poate o1eri 1emeii un mod de existenţă pe care aceasta l?a visat+ Si-ur e mare lucru dacă bărbatul arată ca un actor de cinema dar nu aceasta constituie pentru 1emeie criteriul suprem+ Dacă are c(elie 2i nu are un 1izic prea aspectuos dar este 5n sc(imb un om 1ermecător 2i bine situat 1inanciar aceasta va precumpăni asupra lipsei de 1rumuseţe 1izică+ C6t despre cea mai dorită candidată la căsătorie aceasta va trebui să posede toate rotun3imile la locurile cuvenite să aibă un păr minunat dinţii ca perlele 2i 5n plus să aibă personalitate 2i caracter+ &u e nevoie să 1ie bo-ată> desi-ur nici lipită păm6ntului dar să?i 1acă plăcere să 1ie iubită 2i atunci bărbatul este ca 2i cucerit+ De aceea susţin că bărbatul se comportă ca un ro? mantic+ 7nima 2i su1letul lui sunt axate pe bucuriile 1izice pe care i le poate o1eri stau 1emeia+deseori Jn sc(imb2i lasociale 1emeie 5n centrul atenţiei avanta3ele

50

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

materiale pe care i le poate o1eri b ărbatul 1ără a exclude 5nsă 2i ceea ce simte pentru persoana respectivă+ %a este o 1ire practică el 4 un visător+ i acum vreau să subliniez un 1apt 2i totodată să mă apăr+ %u nu critic 1emeile pentru atitudinea lor+ ! accept ca pe o realitate 2i nu le condamn+ Mai mult dec6t at6t nu susţin că bărbaţii răm6n mereu mai romantici dec6t 1emeile 5n realitate după luna de miere rolurile adesea se inversează adică romantismul lui scade 5n bună măsură 5n timp ce al ei spore2te+ Adeseori ea a3un-e să?l do? rească mult mai mult dec6t el pe ea> 5n mai mult cele din urmă de problemele el 5ncepe să materiale se preocupe 2i să dorească distracţii cu alte persoane 2i nu cu propria soţie+ Jn timp ce consemnam ideile de mai sus m?a vizitat o pacientă care tocmai avusese o dispută cu prietenul ei+ %a depindea de el din punct de vedere 1inanciar 2i a 1ost aproape 2ocată c6nd acesta i?a cerut să?2i 1acă ba-a3ele 2i să plece din nea2teptate casă+ %a 2iaa reu2it supravieţuit 5ntorsăturii să 1acă 1aţă 2i -reutăţilor inerente ce au urmat+ Mi?a mărturisit 5n sc(imb @1ără să i?o cer că acum 5nţele-e de ce 1emeile pre1eră să 1ie soţii 2i nu amante+ 7ată ce? mi spunea: KGemeia care se desparte de prietenul ei nu bene1iciază de nici o protecţie+ Dacă ar 1i 1ost căsătorită ar 1i avut dreptul cel puţin la o pensie alimentară pentrudecopii la 5mpărţirea averii a sumelor asi-urare 2i poate la despă-ubiri+ #a v6rsta mea nu?mi este deloc indi1erent dacă o relaţie se 5ntrerupe at6t de brusc cum s?a 5nt6mplat 5n cazul meuK+ M?am 5ntrebat de ce nu s?a -6ndit la asta cu ani 5n urmă mai ales că era o 1emeie inteli-entă+ Am a3uns la concluzia că ea aparţinea structural

tipului romantic pe care l?am descris la

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 51

&u?i a2a că devine din ce 5n ce mai clar de ce am numit căsnicia o tranzacţie 5n dra-osteF !are e at6t de -reu să admitem că maria3ul este asemănător cu orice alt contractF Dacă prevederile contractului nu sunt respec? tate relaţia indi1erent de natura ei se destramă+ De aceea consider că maria3ele care au debutat asemenea unor a1aceri pro1itabile au mai multe 2anse să a3un-ă la dra-oste 2i să dureze 5n timp dec6t cele care au debutat pur romantic+ Acestea din urmă aproape niciodată nu s? au dovedit viabile 5n cadrul lor se acumulează certurile supărările isteria 1iecare din cei doi 5ntreb6ndu?se ce naiba s?a ales de 1rumoasele lor vise+

*otive +ntemeiate şi ne+ntemeiate pentru căsătorie Dacă se acceptă aserţiunea mea că oamenii se căsă? toresc pentru a obţine 5ntr?o măsură rezonabilă satis1a? cerea dorinţelor 2i nevoilor lor pro1unde următoarea 5ntrebare importantă la care se impune să răspundem cere precizarea acestor dorinţe 2i nevoi pentru care oamenii se căsătoresc+ Dupămai experienţa mea există patru motive 2i mult multe motive ne5ntemeiate pentru5ntemeiate care ne căsătorim+ #e voi expune pe scurt dar oricine dore2te să studieze problema mai 5n amănunt poate consulta cartea mea *aking *arriage ;ork @De ce 1uncţionează bine o căsnicie+ Motivele 5ntemeiate pentru căsătorie sunt

< companie plăcută trebuiesăsă?ţi cel maipractic bun prieten+ CuSoţul el sausau cusoţia ea trebuie poţi1ie discuta despre orice+ Să?ţi 1acă plăcere să petreceţi 5mpreună ore 5ntre-i+ C6nd

52

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

sunte ţi 5mpreună te simţi 5n lar-ul tău+ Cine ar renunţa la un ast1el de partener 2i cine ar accepta ca el să?l părăsească 1ără a 5ncerca să?) păstreze pentru totdeaunaF C6nd ai un prieten bun 1aci tot posibilul pentru a cultiva această prietenie ai vrea cusăel+petreci c6t mai mult timp 2i5mpreună

< viaţă se/uală +n deplină siguranţă şi convenabila &u trebuie să ne 5ncruntăm c6nd auzim despre această motivare a căsniciei ea 1iind una dintre cele mai marcante caracteristici ale relaţiilor de dra-oste+ Satis1acţia sexuală are un rol important 5n viaţa noastră+ C(iar dacă suntem octo? sau nona-enari+ Ma3oritatea oamenilor se căsătoresc sper6nd că 5n căsnicie li se va o1eri o viaţă sexuală plăcută 2i satis1ăcătoare+ %ste aproape si-ură instalarea unui stres puternic 5n absenţa 5mplinirii sexuale+ Dac ă v?aţi respectat 3urăm6ntul 2i aţi rămas credincio2i altuia nu se unei va pune niciodată unulproblema 5mbolnăviri venerice+ Jn prezent 5n era (erpesului -enital 2i al S7DA pentru care nu există tratament cine ar dori să? 2i tot sc(imbe partenerii risc6nd ast1el o contaminareF ansa unei vieţi sexuale 5n deplină si-uranţă 2i sănătoase este mult mai mare la cuplurile căsătorite la care 1uncţionează 2i cooperarea sexuală dec6t 5n cazulbine persoanelor necăsătorite care 52i sc(imbă partenerii la c6teva zile sau luni+ Gormarea unor deprinderi sexuale cere timp dar de 5ndată ce ţi?ai 1ăcut cunoscute pre1erinţele 2i partenerul s?a obi2nuit cu ele te simţi admirabil c6nd 1aci dra-oste+

8ntemeierea unei familii

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie #3

1aţă de metodele convenţionale de cre2tere a copiilor+ Poate copilul devine mai independent 2i nu su1eră din cauza unor probleme apărute 5n 1amilie mai ales dacă a 1ost dus de mic 2i pentru o perioadă mai 5ndelun-ată la internat sau o5ntr?o altăcare comunitate+ deocamdată nu s?a -ăsit metodă să e-alezeTotu2i ceea ce poate o1eri copiilor o 1amilie iubitoare 4 cel puţin 5n cazul unor părinţi normali+ Pe l6n-ă e1ectul bene1ic asupra copiilor 5ntemeierea unei 1amilii aduce 2i părinţilor multe bucurii 2i le 5mbo? -ăţe2te experienţa 5n acest domeniu+ A 1i părinte este ca 2i cum ţi?ai retrăi propria viaţă+ Sacri1iciul pentru copii te 5nvaţă să 1ii răbdător perseverent 5nţele-ător+ Pentru copii este ceva extrem de bene1ic să 1ie crescuţi de pă? rinţi dar tot o bine1acere este 2i pentru părinţi să?2i vadă copiii dezvolt6ndu?se+ Jntre-ul proces se constituie 5ntr?o experienţă a cre2terii maturizării 2i 5mplinirii+

=n mod de viaţă propriu $iaţa unei 1emei depinde 5n mare măsură de bărbatul cu care s?a căsătorit 2i de ocupaţia acestuia+ Ceea ce nu 5nseamnă că viaţa bărbatului n?ar 1i in1luenţatăreciprocă de 1emeia caremare+ s?a Dar căsătorit+ %vident in1luenţa este cu 1oarte o 1emeie care se căsătore2te cu un pro1esor universitar trăie2te alt1el dec6t soţia unui medic sau a unui zidar+ Modul de viaţă al persoanelor căsătorite este consi? derabil in1luenţat de veniturile lor precum 2i de nivelul lor de pre-ătire 2i de deprinderile lor sociale+ 8ose una dintre pacientele mele este căsătorită cu un 1ermecător comerciant care călătore2te mult+ Deoarece nu doresc să aibă copii ei călătoresc 5mpreună 52i petrec timpul liber 5n di1erite masa la cele maiAm6ndurora luxoase restau? rante 2i se staţiuni 5mbracă iau după ultima modă+ le place acest mod de viaţă+ %i nici prin minte nu i?ar 1i

54

C um să iubeştipentru a fiiubit

trecut s ă se căsătorească dec6t cu un om de a1aceri cu căma2ă albă 2i cravată 2i care să o introducă 5n societatea altor bărbaţi 2i 1emei care au reu2it 5n viaţă+ Au o casă 1oarte 1rumoasă 5n a1ara ora2ului 2i 52i sc(imbă ma2ina după un an sau doi+ Ina peste alta nu ar 1i putut să 1ie mai 1ericită+

*otive ne+ntemeiate pentru căsătorie Pot exista zeci de motive ne5ntemeiate pentru o căsătorie dar nu?mi propun să le examinez amănunţit+ Mă voi re1eri doar la c6teva mai 1recvent 5nt6lnite+

6eama de independenţă !ricine se căsătore2te din teama de a nu trăi independent o 1ace dintr?un motiv ne5ntemeiat+ Sunt tineri care atunci c6nd a3un- să 5n1runte viaţa prin propriile lor 1orţe 2i să depindă doar de ei 5n2i2i se 5n1rico2ează re1uză această experienţă 2i 5ncep să se 5ndoiască de capacitatea lor de a se 5ntreţine 2i trăi sin-uri+ Jn consecinţă 52i permit imediat să se 5ndră-ostească+ !bservaţi că 1olosesc cuv6ntul K52i permitK+ Jn de1initiv c6nd te 5ndră-oste2ti aceasta se 5nt6mplă pentru că ţi?ai nu acordat permisiunea de a avea acest sentiment+ &imic te?a silit ţi?ai 5n-ăduit de bunăvoie să te 5ndră-oste2ti+ După părerea multora aceasta se 5nt6mplă la v6rsta c6nd oamenii sunt pe cale să piardă spri3inul de care au bene1iciat p6nă atunci+ Mai trebuie oare să ne mire că studenţii se căsătoresc 5nainte sau la scurtă vreme după absolvireF Gaptul se explică prin dependenţa lor excesivă prin teama de sin-urătate 2i prin nevoia de a?2i asi-ura un spri3in mai durabil+ !amenii care nu au la activ c6ţiva ani de viaţă căsătorit preaindependentă devreme+ a3un- să re-rete că s?au

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 44

Căsătoria terapeutică După cum se va vedea 5n capitolele următoare una din erorile psi(olo-ice care aduc mari nenorociri 5ntr?o căsnicie estesemila 1aţă de celălalt+ Ast1elmotiv unii bărbaţi 2i unele 1emei căsătoresc pentru simplul că doresc să scape o persoană de o situaţie di1icilă+ ! 1emeie se poate căsători cu un bărbat beţiv 2i carto1or 1iind convinsă că 5l iube2te at6t de mult 5nc6t 5l poate vindeca de aceste vicii+ Ceva asemănător se 5nt6mplă cu acel bărbat care pătruns de milă 1aţă de o 1emeie necă3ită incapabilă să ţină 5n 1r6u copiii 2i ve2nic deprimată 52i asumă rolul de cavaler 5n armură lucitoare care va 5nlătura Ktoate acesteaK din calea ei+ Jn ambele cazuri se comite aceea2i -re2eală -ravă: ei se căsătoresc pentru a 1i un terapeut al partenerului+ Jn-ăduiţi?mi să vă s1ătuiesc să nu 1aceţi niciodată a2a ceva+ De obicei acţiunea e2uează+ Superioritatea unuia 1ace ca celălalt să se simtă 2i mai nesi-ur 2i c(iar iritat de această superioritate+ Se a3un-e ast1el la un comportament opus celui dorit ceea ce 5nrăutăţe2te situaţia+

>orinţa de a.şi contraria părinţii Jn perioada adolescenţei ne este cel mai -reu să ne comportăm raţional+ %ste perioada 5n care t6nărul 5ncepe să se maturizeze 2i dore2te să acţioneze Kdupă capul luiK de2i nu are 5ncă destulă experienţă de viaţă pentru a lua decizii ma3ore+ Aceasta 5l pune 5ntr?o situaţie dezavan? ta3oasă căci 5ncăpăţin6ndu?se 1ace multe -re2eli inutile+ Din păcate una dintre cele mai 1recvente situaţii 5n care copiii consideră că pot lua sin-uri (otăr6ri @5n loc să se laseDintre s1ătuiţi de momentele părinţi este cea re1eritoare la căsătorie+ toate 5n care sunt respinse s1aturile părinte2ti acesta din urmă este cel mai nepotrivit+ Gire2te eu sunt cel dint6i -ata să recunosc că părinţii -re2esc 5n

4?

Cumsăiubeştipentruafiiubit

multe privin ţe+ Dar c6nd cei mai mulţi dintre ei 52i s1ătuiesc copiii să nu se căsătorească prea tineri le dau dreptate 5n nouăzeci 2i nouă la sută din cazuri+ Cu toate acestea pentru că adolescenţii vor să?2i dovedească lor 2i lumii 5ntre-i că sunt 5n stare să -6ndească sin-uri 1ără a 1i călăuziţi de părinţi ei se 5ncăpăţ6nează ade? seori 2i se căsătoresc+ &ici a3un2i 5n 1aţa altarului nu realizează că au luat această (otăr6re pentru a le 1ace 5n ciudă părinţilor+ %ste totdeauna un 5nceput rău pentru o căsnicie+

6eama de celibat !amenii iau adesea (otăr6ri nec(ibzuite de teamă+ Cei ce presupun că vor avea puţine ocazii de a se răm6ne celibatari căsători pot 1i at6t 5nc6t de spun 5nspăim6ntaţi KdaK la prima de ideea o1ertăcă1ără vora lua 5n consideraţie 5nsu2irile celui care o 1ace+ C6nd cineva dore2te cu disperare să se căsătorească se a-aţă 2i de un pai lu6nd 5n căsătorie pe oricine 5l scapă de celibat considerat de el sti-matizant+ 7ată ce mi?a spus una dintre pacientele mele: KM?a2 1i căsătorit cu oricine 5mi cerea m6na+ Credeam că sunt at6t de insi-ni1iantă 5nc6t nu voi 1i cerută niciodată de nimeniK+ &u?i nevoie să spun că a avut o căsnicie ne1ericită 2i a 2i divorţat+ S? aluciditate căsătoritnucu pe care 5n clipele sale de l?arcineva 1i considerat niciodată potrivit+ Presiunea socială este un alt motiv pentru care tinerii se tem adesea să răm6nă celibatari+ După părerea lor ar 5nsemna un e2ec 2i ar con1irma că nu sunt destul de atră-ători sau interesanţi pentru a?2i -ăsi o perec(e+ C6nd toţi din 3ur se căsătoresc 5n timp ce ei continuă să trăiască sin-uri se -6ndesc că ceilalţi se 5ntreabă ce cusururi au ei+ &ici nu le trece prin minte că este ceva 1iresc ca unii oameni să nu se căsătorească 5n tinereţe sau să nu se căsătorească niciodată+

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 49

>ragostea &u voi uita niciodată pe un pacient al meu care nu 5mplinise 5ncă douăzeci 2i opt de ani 2i se -6ndea să se 5nsoare treia oară+ &u prea amrelaţii 5nţeles a3uns săpentru le-e 2ia să dezle-e asemenea cu cum at6taa u2urinţă+ Jn urma convorbirilor noastre am a3uns la concluzia că avea convin-erea aberantă că dacă se 5ndră? -oste2te de o 1ată trebuie să o ia 5n căsătorie+ A 1i 5ndră-ostit nu 5nseamnă a avea acel sentiment de nebiruit care ne este prezentat 5n romanele de dra-oste 2i 5n c6ntecele populare+ Desi-ur dra-ostea este un sen? timent puternic dar un sentiment pe care sin-uri ni?l permitem după cum tot noi 5n2ine ne putem elibera de el+ 7ubirea poate 1i oarbă dar nu este nicidecum cel mai puternic sentiment pe care l?am putea avea+ %l poate 1i controlat 2i ne putem c(iar descotorosi de el dacă dorim să 1acem acest lucru+ Fuga de acasă %ste poate cea mai tristă situaţie c6nd cineva se căsătore2te nu pentru că se simte atras de o persoană ci pentru că nu estemaisub3u-at de altcineva+ ! de t6nără un t6năr care poate suporta atmos1era acasăsau simte adeseori o at6t de puternică atracţie pentru ideea de căsătorie 5nc6t practic este -ata să accepte pe oricine Jn special 1etele au tendinţa de a recur-e la căsătorie pentru a scăpa de ne1ericirea de acasă+ Ineori 2i băieţii 1ac acest lucru+ Cel mai adesea 5nsă tinerii ale- aventura se 5nrolează 5n armată sau cutreieră ţara+ %u 5i 5nţele- per1ect pe acei tineri care vor să scape de ni2te părinţi certăreţi de taţi beţivi sau violenţi de mame cicălitoare 2i ve2nic de multe ori ace2ti tineri nimerescnemulţumite+ din lac 5n puţ+Totu2i Căsătoria la o v6rstă 1ra-edă dictată de amărăciune poate 1i cu -reu apreciată

58

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

ca un mi3loc de a?ţi asi-ura un viitor lini2tit 2i lipsit de -ri3i+ S1atul meu este următorul: dacă e2ti 5ntr?o situaţie at6t de -rea 5nc6t simţi că trebuie să evadezi atunci pleacă+ Jncearcă mai 5nt6i să?ţi -ăse2ti un serviciu să stai la o rudă sau să lucrezi pentru casă 2i masă dar nu te căsători numai pentru a scăpa de atmos1era de acasă+ Toate stările de 2i sentimen? tele detemerile in1erioritate pe 1urie care remu2cările le?ai acumulat 5ntr?o ambianţă 1amilială insuportabilă te vor 5nsoţi p6nă 2i 5n patul nupţial+ Gaci o imensă -re2eală socotind că vei lua totul de la capăt 5ntr?o nouă relaţie av6nd asemenea antecedente+

6estul de compatibilitate C6nd te 5ndră-oste2ti 2i trebuie să (otără2ti dacă urmează să te căsătore2ti sau nu ar 1i mai bine să?ţi pui următoarea 5ntrebare extrem de importantă: K!are ne potrivimFK A te potrivi cu cineva 5nseamnă a 1i pe aceea2i lun-ime de undă+ Cu c6t compatibilitatea celor doi este mai mare cu at6t mai probabilă va 1i buna lor convieţuire+ Pentru căsătorie observarea periodică a compatibilităţii reciproce este tot at6t de importantă ca 2i controlul -reutăţii corporale pe care dore2ti să o menţii anumite limite+ ce pot 1i 1olosite pentru apre? Care5nsunt 5nsă reperele cierea compatibilităţii sau a incompatibilităţiiF Compatibilitatea presupune un răspuns a1irmativ la următoarele trei 5ntrebări+ 8ntrebarea )+ 8nţelege, oare partenerul meu care 5mi sunt cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF Pentru a r ăspunde la această 5ntrebare 5ţi recomand să notezi 5n scris ce anume te deran3ează cel mai mult 5n comportamentul eliminarea cărora 1ace să?l iube2ti maipartenerului mult+ &u are importanţă dacăte?ar exi-enţele

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie 59

tale par a 1i nerealiste+ Pune pe (6rtie ceea ce simţi că ar trebui să 5ntreprindă partenerul pentru a te 1ace mai 1ericit+ Substratul raţional al acestei acţiuni este acela de a 5nlătura orice resentimente care poate s?au instalat 5ntre voi+ Dacă partenerul 5ţi cunoa2te cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi 2i ţi le poate satis1ace va 1i desi-ur mult mai u2or să?l iube2ti dec6t atunci c6nd te tot 1răm6nţi pentru că nu 5ţi 1ace pe plac+ 8ntrebarea 2 @ste, oare +n stare, să?mi satis1acă cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF Inele persoane sunt pur 2i simplu incapabile de a?2i satis1ace partenerul 5ntruc6t nu dispun de calităţile necesare+ ! 1emeie cu mult simţ artistic căreia 5i place să viziteze de artă să mear-ă !perăprobabil 2i 52i umple casa -alerii cu picturi 5n ulei nu se valasimţi 1ericită cu un bărbat care 52i petrece serile de vineri la c6rciumă iar 5n 1iecare duminică se duce la meciurile de 1otbal+ %ste evident că cei doi nu se potrivesc 2i nu pentru că el ar 1i un bărbat antipatic sau pentru că ea l?ar detesta ci pentru că interesele unuia sunt total di1erite de ale celuilalt+ S?ar putea ca el să 1ie incapabil de a?i 5mplini dorinţele 2i nevoile ei cele mai ad6nci 5ntr?o asemenea măsură 5nc6t să o 1acă 1ericită+ 8ntrebarea 3 >oreşte, oare partenerul meu să?mi satis1acă cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoiF Gaptul că cel pe care 5l iube2ti ştie ce te poate 1ace 1ericit 2i este +n stare să?ţi satis1acă respectivele dorinţe 2i nevoi nu 5nseamnă neapărat că 2i doreşte, de 1apt să 1acă un e1ort 5n acest sens+ In bărbat mi?a relatat recent că 2tia 1oarte bine ce a2teaptă soţia de la el 2i era con2tient că este 5n stare să 1ie -enul de soţ pe care 2i?l dorea ea+ Jntruc6t 5nsă nu i?ar produce prea multă plăcere ne-ativ+ răspunsul său la această a treia 5ntrebare este Dup ă cum am mai spus ne potrivim cu partenerul atunci c6nd putem răspunde a1irmativ la toate cele trei

60

Cumsăiubeştipentruafiiubit

5ntrebări+ In sin-ur răspuns ne-ativ denotă un -rad de incompatibilitate care va determina neplăceri+ Su-erez să te căsătore2ti doar atunci c6nd răspunsurile la toate cele trei 5ntrebări sunt a1irmative+ Dacă e2ti căsătorit@ă 5ţi recomand să?ţi clari1ici 2i să 5ncerci să rezolvi acele probleme care au condus la un răspuns ne-ativ+

ei se a2teaptă 5ntotdeauna la anumite recompense+ Problema este: K#a ce recompensă avem dreptul să ne a2teptămFK Jn orice relaţie neimpusă avem dreptul la o satis1acţie rezonabilă+ !bţinerea acestei satis1acţii 5nseamnă de 1apt dob6ndirea unui ec(ilibru su1letesc care să ne permită să a1irmăm că ne simţim bine cu partenerul nostru suntem bucuro2i că ne?am căsătorit sau că 1ormăm un cuplu 2i că de2i ne?ar place 5ncă multe alte lucruri situaţia este pentru noi corespunzătoare c(iar dacă răm6ne nesc(imbată+ %ste starea despre care se poate a1irma că reprezintă pra-ul de satis1acţie a individului+ unei relaţii este să rezonabilă ne simţim satis1ăcuţi cel !biectivul puţin 5n limite rezonabile 2i să existe speranţa de a 1i 2i mai mulţumiţi+ C6nd ambii prteneri pot spune că sunt mulţumiţi 5nseamnă evident că au puţine motive să se pl6n-ă 2i ca atare 1iecare 5n parte se bucură de convieţuirea cu celălalt+ Trei consecin ţe -rave pot interveni dacă trăim sub pra-ul satis1acţiei rezonabile+ Prima consecin ţă evidentă: vom deveni o 1iinţă umană de tulburări ne1ericită dominată -ri3i+ Jnatinsă cazul unei insatis1acţii cronice2ivom a3un-ede 5ntr? o stare

# ă vorbim desc$is despre iubire şi căsătorie ?0

depresivă vom 1i cuprin2i de stări de 1urie ni se va dere-la somnul vom 5ncepe să bem sau să ne răzbunăm pe copii+ Desi-ur putem sta de vorbă cu noi 5n2ine 5n momente de relativ calm dar dacă 1rustrările continuă viaţa nu ne va aduce prea multe bucurii c(iar dacă nu vom deveni propriu?zis nevrotici+ A doua consecinţă a unei convieţuiri sub pra-ul de satis1acţie rezonabilă va 1i atin-erea unui punct c6nd nu? ) vom mai iubi pe partenerul nostru+ Jn de1initiv cum poţi iubi pe cineva 1ie el partenerul tău sau 2e1ul de la locul de muncă sau un prieten c6nd respectivul 5ţi provoacă numai 1rustrări+ Trebuie să 1ii un om dere-lat @2i disperat pe deasupra pentru a continua să?l iube2ti pe Această cel care se pierdere comportă a iubirii tot timpul se produce ur6t cu5ntine+ -eneral lent după luni sau ani de zile după ce se acumulează nume? roase 1rustrări nedreptăţi 2i o1ense+ Dacă perioada 5n care ne?am a1lat peste pra-ul de satis1acţie rezonabilă a 1ost scurtă dra-ostea pentru partener nu va dura prea mult+ &u are importanţă c6t de mult ţi?ai iubit partenerul la 5nceput nici ce 5ţi su-erează credinţa ta reli-ioasă+ Dacă partenerul nu te satis1ace la nivelul a2teptat senti? mentul de dra-oste va dispărea+ Ceinu?2i care dau se simt vinovaţi că nu?2i mai iubesc parte? nerul seama ce se 5nt6mplă de 1apt cu ei+ &u este un păcat să nu mai iube2ti pe cineva+ &u trebuie să ai remu2cări pentru că respin-i pe cineva care te ne-li? 3ează+ %ste normal raţional 2i sănătos să procedezi ast1el+ A treia consecinţă a unei convieţuiri mai 5ndelun-ate sub pra-ul de satis1acţie rezonabilă va 1i că 5n cele din urmă relaţia 5ţi devine indi1erentă+ Dacă aceasta se 5nt6mplă la serviciu 5i vei declara patronului că nu are dec6t păstreze că slu3ba pentru Jn căsnicie a3un-esă?2i la concluzia oricum nuel+ merită ostenealaveisă o menţii+ !rice sentiment a dispărut 2i 5ţi spui: K&u mai vreau să trăiesc a2a nici o clipăK+

?2

Cum să iubeşti pentru a fiiubit

Desi-ur mulţi se simt vinovaţi 2i 5n asemenea situaţii pentru 1aptul că se decid să pună capăt căsniciei+ Dar iară2i pentru exact acelea2i motive pentru care nu trebuie să se 5nvinovăţească nimeni de dispariţia iubirii nu trebuie să se simtă nimeni vinovat nici pentru des1acerea căsniciei+ Dacă o căsnicie nu mer-e 2i nu sunt 2anse pentru re1acerea ei este de datoria ta să 1aci ceva+ &u uita că nu te?ai căsătorit de dra-ul altei persoane ci pentru propriul bene1iciu+ &u accepţi o slu3bă ca să?l 1aci 1ericit pe patron ci pentru a? ţi 5mbunătăţi propria viaţă+ Te căsătore2ti te an-a3ezi sau te 5mprietene2ti 5n propriul tău interes 2i dacă relaţia respectivă nu?ţi aduce nici un 1olos este raţional să vrei să?i pui capăt+ Dacă socote2ti că maria3ul tău este o simplă pierdere de timp că 5ţi creează di1icultăţi 2i nu 5ţi mai 1ace nici o plăcere pe bună dreptate te -6nde2ti la des1acerea ei+ &u 1aci nimănui o 1avoare sacri1ic6ndu?te pentru 1ericirea altuia 5n timp ce tu răm6i o 1ăptură umană ne1ericită+ Jn realitate prin aceasta 5i 1aci 2i partenerului un -rav deserviciu pentru că 5l răs1eţi iar 5n urma repetatelor tale 1rustrări a3un-i să te saturi de el a2a 5nc6t 5ntr?o bună zi 5ţi iei -eamantanul 2i pleci+ Dacă ţii 5ntr?adevăr at6t de mult la o relaţie procedează c6te o dată 5n a2a 1el 5nc6t 2i partenerul tău să se simtă 1rustrat pentru a?l obi2nui cu ideea că nu?2i poatecăpermite nes16r2it orice+ Acceptă 1aptul 1ericireala 5ntr?o relaţie se bazează pe mulţumirea ambilor parteneri+ C6nd această condiţie nu este 5ndeplinită cel care este mai 1rustrat are datoria c(iar obli-aţia morală să 1acă ceva pentru a 5nlătura cauzele ne1ericirii sale+ !biectivul unei relaţii este acela de a?ţi produce o satis1acţie rezonabilă ast1el 5nc6t să nu dore2ti ruperea ei+ Mai concret scopul constă 5n a determina pe celălalt să?ţi dea repetate satis1acţii p6nă vei putea să te consideri rezonabil mulţumit@ă+ 7n acest moment a1irmaproced6nd că ţi?ai reprezentat bine interesele tale 2i alepoţi celuilalt corect 2i cinstit

III

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit Cel mai indicat este ca de la prima 5nt6lnire să ne con? vin-em dacă celălaltsăeste un om corect 2i nu intenţionează ne 1acă nicideunbună rău credinţă iar dacă noi ne purtăm 1rumos cu el vom 1i trataţi 5n aceea2i manieră+ Aceasta este esenţa re-ulii nr+ ): c-nd cineva se poartă frumos cu tine, răsplăteşte.l c-t de cur-nd cu o purtare identică Gaptul este cunoscut sub denumirea de K1ocalizare pozitivăK constituind unul din principiile de bază ale teoriei 5nvăţării elaborat concomitent 5n mai multe laboratoare de psi(olo-ie din 5ntrea-a lume+ C6nd răsplăte2ti o anumită comportare respectiva comportare se consolidează+ Jn limba3 psi(olo-ic se spune că s?a realizat 1ocalizarea comportamentului+ O6nde2te?te măcar o clipă ce instrument valoros este acesta dacă 2tii să?l 1olose2ti corect+ Dacă 2tii ce este important pentru partener 5l poţi 1ace 5n cele din urmă extrem de 1ericit consolid6nd comportările care 5i 1ac plăcere+ Dore2ti ca soţul tău să slăbească pentru că ast1el te?ar atra-e mai mult pe plan sexualF &u uita re-ula nr+ ) 5n comportarea de zi cu zi 1aţă de el+ Dacă a 5nceput să 1acă 3o--in- 2i nu?l apreciezi pentru aceasta l?ai putea descu? ra3a determin6ndu?l să renunţe+ Sau să presupunem că renunţă de bunăvoie la desert 2i nu?l lauzi pentru voinţa

64

Cum săiubeştipentru afi iubit

de care d ă dovadă> 5n acest 1el ai scăpat ocazia de a?i consolida comportamentul dietetic+ &u trebuie să 1ii un -eniu pentru a 5nţele-e că dacă dore2ti ca bărbatul să continue e1ortul de slăbire este pre1erabil să apreciezi acest e1ort cel puţin menţion6ndu?l+ Cu toate c ă pare extrem de simplă 5n realitate pro? blema este deosebit de complexă+ Jn 5ncercareainiţial unei consolidări individuale apar probleme imprevizibile+ Prezentăm mai 3os c6teva din ele+

Ce este o recompensă' Giecare din noi de1ine2te recompensa 5n 1elul său+ &u trebuie să consideri că dacă ţie ceva 5ţi place 1oarte mult trebuie neapărat să?i placă 2i celuilalt+ %xistă recompense primare2i caaltele de exemplu apa somnul căldura asemenea(rana necesare supravieţuirii 1izice+ Cel mai adesea ele constituie recompense pentru toată lumea+ C6nd 5nsă recompensa este un costum de (aine un compliment sau o avansare aprecierea ei depinde de persoana care o prime2te de v6rsta 2i de personalitatea ei precum 2i de 5mpre3urările particulare ale vieţii acesteia 5n momentul 5n care este recompensată+ De exemplu o (aină de blană nu o impresionează 5n mod deosebit pe o 1emeie care mai are alte 2ase+ A?l invita pe soţ la un restaurant de ziua lui poate 1i ultimul lucru pe care 2i l?ar 1i dorit mai ales dacă este un comerciant care tot timpul e pe drum 2i măn6ncă 5n mod obi2nuit la restaurant+ Pentru el recompensa ar 1i o masă pre-ătită acasă+

*omentul recompensei %1ectele recompensei nu depind numai de felul acesteia ci 2idispoziţie de momentul acordării important să 1ii 5ntr?o adecvată pentruei+ca%ste recompensa să

Cel mai bun mi%loc de a te face iubii 65

aibă maximum de e1ect+ &?are rost să te a2ezi la masă dacă nu 5ţi este 1oame+ De asemenea nu are sens să?ţi o1eri o pu2că la 0 de ani pentru că ţi?ai dorit?o c6nd poate)+ aveai de Declaraţia asemeneaKTe să iubescNK 1ie nelalocul 4 1ăcută ei dacă partenerului urmează după ru-ămintea pentru un anumit serviciu repetată de o mie de ori+

Frecvenţa recompensei %1ectele pe care recompensa le produce asupra noastră depind 5n ultimă instanţă de frecvenţa acesteia+ Dacă dore2tisă să?ţi iubitul@a este potrivit important recompensa 1ie in1luenţezi dată nu numai la timpul ci ca 2i cu o 1recvenţă care să asi-ure un impact maxim+ !amenii pot 1i recompensaţi 5n două 1eluri: continuu 2i intermitent Jn primul caz este recompensată o comportare dorită ori de c6te ori ea are loc+ Se 5nţele-e că ast1el consolidarea comportamentală se realizează mai rapid+ Dacă vei lăuda 2i recompensa partenerul pentru orice -est 1rumos pentru orice nou articol vestimentar atră-ător 2i ori c6tedeorisentimente arată deosebit de bine va -enera un de torent pozitive 1aţă aceasta de tine pentru -entileţea de care ai dat dovadă+ Dacă 5nsă la un moment dat din di1erite motive recompensele sunt suspendate 2i reacţiile 1avorabile vor 5nceta+ acă D utilizezi consolidarea intermitentă vei o1eri recompense numai din c6nd 5n c6nd+ De2i partenerul nu este recompensat 5n 1iecare zi s?ar putea ca el să continue să se comporte convenabil c(iar 1ără a se -6ndi la o recompensă imediată+ %l anticipează că 5n viitorul apropiat va fi din nou recompensat &u este oare ciudat 1aptul că o consolidare intermi? tentă a unui comportament este mai e1icace dec6t una permanentăF

??

Cumsăiubeştipentruafiiubit

Pe scurt ca s ă 1im iubiţi trebuie să ţinem 5ntotdeauna seama de următoarele aspecte: a5 ce anume consideră celălalt a 1i o recompensă 5n etapa respectivă a vieţii sale> b5 dacă recompensa respectivă prezintă sau nu interes pentru el> c5 recompensa trebuie să 1ie intermitentă 2i nu permanentă+

Cele mai apreciate recompense +n plan psi$ologic Dacă vrei să iube2ti 2i să te 1aci iubit practica recompensării trebuie privită dintr?un un-(i tot at6t de practic ca 2i alte activităţi umane+ Ineori este esenţial să 2tii ce recompensă mai deosebită a r 1i pe placul partenerului+ Jn -eneral 5nsă nu sunt di1erenţe prea mari 5ntre acţiunile care satis1ac ma3oritatea oamenilor+

Aauda &u pot să nu accentuez importanţa laudelor 5n in1luenţarea sentimentelor altora 1aţă de tine+ Ma3oritatea oamenilor lăudaţi 5n repetate r6nduri pentru acţiunile lor devin mai con2tienţi de propria valoare au mai multă 5ncredere 5n 1orţele lor 2i mai mult respect 1aţă dedeoarece sine+ %rorile nereu2itele nu?i a1ectează preacă mult li s?a2iinculcat constant convin-erea sunt oameni de treabă 2i valoro2i+ Dacă vrei ca cineva să te iubească te s1ătuiesc să?i pui 5n evidenţă părţile pozitive i-nor6ndu?le pe c6t se poate pe cele ne-ative+ %ste imposibil să răm6i indi1erent c6nd cineva se poartă cu tine 1rumos 2i 5ţi acordă multă atenţie+ &oi 5nsă nu ne lă udăm reciproc 5n su 1icientă măsură+ Considerăm că lauda este o dovadă de KipocrizieK sau că Knu sunt prea multe cazurile 5n care oamenii merită 1ie lăudaţiK+ Ineori ne e teamă că prea multe laudesăKstricăK+

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit ?9

Jnainte de a 1ace c6teva comentarii pe mar-inea celor trei motive care 5i 1ac pe oameni parcimonio2i 5n privinţa laudelor a2 dori să explic ce 5nţele- prin laudă+ Consider 5n mod strict că ceea ce trebuie lăudat este comportamentul persoana ca atare unei persoane 2i nu de %ste esenţial să separăm persoana comportarea ei iar aprecierea să aibă 5n vedere acţiunile persoanei 2i nu persoana 5nsă2i+ Jn 1elul acesta o laudă nu este o 3udecată de valoare pozitivă sau ne-ativă asupra persoanei+ Dacă se procedează ast1el din primii ani de viaţă ai copilului el 5nvaţă să nu se deteste c6nd nu acţionează bine 2i să nu?2i dea aere de superioritate să nu 1ie 5n-6m1at 2i vanitos c6nd acţionează bine+ Dacă 5nţele-em deosebirea dintre lauda adusă unei persoane 2i cea adusă unui comportament al aceleia2i persoane vom constata că este mult mai u2or să lauzi acţiunile cuiva dacă se are 5n vedere că lauda nu urmăre2te ca persoana respectivă să se creadă mai bună dec6t alţii ci doar evidenţiază că o anumită comportare a 1ost mai bună+ Cu alte cuvinte dacă 5ţi place cum dansează partenerul de ce să nu i?o spuiF S1atul pe care 5l dau celor ce vor să 1ie iubiţi 2i să?2i arate iubirea este să 1ie c6t mai -enero2i cu laudele+ Adresaţi oamenilor cuvinte 1rumoaseN Trebuie să recunoa2tem că a2asă?2i ceva se 5nt6mplă prea rar+ !amenii sunt mai dispu2i critice semenii dec6t să?i aprecieze 1avorabil+ %u susţin că poţi lăuda cu aceea2i 1recvenţă cu care critici+ Dacă o acţiune este bună de ce să nu 1ie pusă 5n evidenţăF De exemplu dacă partenerul este punctual laudă?i punctualitatea @nu persoana lui+ Spune?i c6t mai des: KMulţumescNK+ Deprinde?te să observi toate lucrurile plăcute pe care alţii le 1ac pentru tine nu le considera ca 1ire2ti ca ceva ce ţi se cuvine+ care pe susţin că lăud6nd preaaumult că Cei nu sunt deplin sinceri nu ales au ceasentimentul mai bună scuză+ Acesta nu este un motiv pentru a suprima aprecierile laudative+ Senzaţia respectivă rezultă din 1aptul că un

68

Cumsăiubeştipentru afiiubit

asemenea comportament este ceva nou pentru tine+ Aceea2i senzaţie o ai c6nd pă2e2ti pentru prima oară pe un rin- de dans sau c6nd trebuie să roste2ti o scurtă cuv6ntare la club+ Sentimentul de arti1icialitate 5n cazurile de mai sus nu are altă semni1icaţie dec6t 1aptul că ceea ce 1aci nu 5ţi este 1amiliar+ 8epet6nd acţiunea te vei obi2nui 2i te vei simţi mai puţin nesi-ur+ C6t despre răs1ăţarea oamenilor prin laude dacă ar 1i vorba de a2a ceva a2 1i primul care te?ar s1ătui să nu procedezi ast1el+ At6t timp c6t te limitezi la a lăuda 1aptele cuiva talentele caracteristicile sale 1izice 2i spirituale separ6nd persoana de atributele sale nu vei a3un-e niciodată să o cople2e2ti cu laude pentru că nici una din acestea nu se re1eră la acea persoană 5n ansamblu+

Farmec şi tandreţe Cum ar putea să nu vă placă cineva 1ermecător plin de 5nţele-ere tandru 2i amabilF !amenii subtili bine crescuţi politico2i desc(i2i sunt cei mai căutaţi din lume+ %ste o adevărată plăcere să te 5ntreţii cu cineva care 2tie nu numai ce 2i cum să discute dar 2tie să 2i asculte+ Dintre toate (arurile sociale acesta este ne5ndoios cel mai apreciat+ Dacă dore2ti să 1ii politicos atentsă2iiube2ti tandru+2i%săcateo1aci razăiubit@ă de soare5nvaţă care to? pe2te -(iaţa+ Poţi oare să te opui cu 5nd6r3ire cuiva care prin căldură amabilitate 2i politeţe imprimă relaţiei armonie 2i tandreţeF Am cunoscut toţi asemenea oameni+ %i au mai multă căutare dec6t noi ceilalţi+ Se pricep at6t de bine să se 1acă plăcuţi 5nc6t e1ectiv ne bucură societatea lor+ Suntem oric6nd -ata să?i invităm la noi 2i totdeauna -6ndul la ei ne aduce z6mbetul pe buze+ Pentru a iubi 2i a 1iCum iubit@ă trebuie să?ţi -6ndit 5nsu2e2ti anu? mite te(nici de bază+ anumeF M?am destul de mult la această problemă 2i am a3uns la concluzia că

Cel mai bun mijloc de a te face iubit 69

oamenii nu reu2esc să 1ie a-reabili din cauza atitudinii lor de1ensive> unii se tem tot timpul de ceva+ Dacă nu s? ar apăra 5n permanenţă n?ar 1i nici pentru ei o problemă să 1ie 5nţele-ători 2i cooperanţi+ Prin atitudine de1ensivă 5nţele- nevoia de a demonstra că noi avem 5ntotdeauna dreptate 2i că celălalt -re2e2te+ Cred că v6nătorii de -re? 2eli sunt 1oarte a-asanţi+ %i caută cu lum6narea punctele slabe ale unei persoane+ A 5ncerca să le smul-i o laudă este ca 2i cum ai 5ncerca să iei aurul unui avar+ ! persoană desc(isă nede1ensivă este interesată mai cur6nd să menţină o relaţie 5n termeni buni dec6t să aibă totdeauna dreptate+ Dacă un soţ 1ace o a1irmaţie cu care soţia nu este de acord ea nu trebuie să ezite să?l ea e datoare corecteze+ Dacă să?i5nsă spună el nu?i că totu2i acceptă crede punctul că arededreptate vedere dar că nu este exclus să se 1i 5n2elat după care nu trebuie să mai insiste+ Procedeul este demn de toată laudaN %a 2i?a spus părerea dar nu continuă discuţia consider6nd că nu merită să se an-a3eze 5ntr?un duel verbal+ Asemenea persoane sunt cu si-uranţă a-reate pentru că nu?i Kpun la podeaK pe cei ce au o altă părere ci 5i tratează cu 5n-ăduinţă o1erindu?le posibilitatea de alapte se 5ndoi+ că sunt5nni2te care Aceasta cedeazănu5n5nseamnă permanenţă 1aţapapă? altora+ Dimpotrivă 52i exprimă clar convin-erile> dar c6nd 52i dau seama că celălalt s?ar putea simţi lezat dacă nu i se dă dreptate se retra- 5n a1ară de cazul c6nd este vorba despre ni2te lucruri esenţiale+ !mul desc(is nu este neapărat 2i la2+ ! observaţie pentru bărbaţi+ #e?am 5ntrebat uneori pe 1emei ce calităţi ale unui bărbat le atra- 2i le sunt pe plac+ Aproape totdeauna 1emeile spun că un bărbat trebuie săcum 1ie arată tandruc6ţi 2i bani 5nţele-ător+ mai puţin important are 2i c6t%ste de ele-ant se 5mbracă+ Sunt convins că cele mai multe 1emei a-rează bărbaţii desc(i2i care au părerile lor personale pe care 2tiu să le 2i susţină dar care sunt -ata să renunţe la ele dacă e vorba

9B

Cum săiubeştipentruafiiubit

de lucruri neesen ţiale care ar putea provoca neplăceri celuilalt+ Asemenea bărbaţi se bucură de tot respectul 2i atenţia doamnelor a2a 5nc6t1apt+ 5i s1ătuiesc pe toţi bărbaţii să mediteze asupra acestui

Cele mai profunde dorinţe şi nevoi Pentru a le o1eri oamenilor recompensele care să?i 1acă să te iubească nimic nu e mai important 2i mai pertinent dec6t 5nţele-erea deplină a dorinţelor 2i nevoilor lor cele mai pro1unde+ Aceasta constituie piatra de temelie unei e2ti relaţiio sentimentale+ Potrivit convin-erii mele adacă persoană politicoasă atentă 2i tandră vei inspira ne5ndoios partenerului sentimente 1oarte pozitive 1aţă de tine+ Dar pentru ca o relaţie să se trans1orme 5n căsătorie nu e su1icient să 1ii dră-uţ 2i 5nţele-ător ci este necesar să cuno2ti temeinic cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi ale celuilalt+ Jn consecinţă dacă le poţi satis1ace +ntr.o măsură re&onabilă, te vei bucura de multă dra-oste+ Subliniez este vorba de cele mai pro1unde dorinţe deoarece satis1acerea a unoradevărată dorinţe super1iciale nu conduce la căsătorie+ doar Dra-ostea vizează dorinţele cele mai pro1unde 2i nu pe cele super1iciale+ De aceea pentru a?ţi putea recomp ensa c6t mai bine partenerul se impune să discuţi cu el 5ndelun- despre aceste dorinţe 2i nevoi+ Ce dore2te el de la tineF Ca să nu se omită ceva important dorinţele 2i nevoile pot 1i notate pe (6rtie+ &umai not6nd 2i discut6nd 5ţi vei putea 1ace o idee despre condiţiile a căror 5ndeplinire poate determina reu2ita relaţiei+

#ituaţii conflictuale C(iar dacă două persoane 52i 5nţele- dorinţele 2i ne? voile cele mai pro1unde se pot ivi 1rustrări 2i con1licte+

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 90

Problemele se pot complica 5n a2a măsură 5nc6t să vă -6ndiţi c(iar la plecarea partenerului 2i totu2i cre?deţi? mă aţi putea trăi 5n continuare 1ericiţi 5mpreună dacă aţi reu2i să a3un-eţi la o 5nţele-ere 5n una sau c6teva probleme de ma/imă importanţă+ &u ne putem a2tepta să obţinem 5ntotdeauna tot ce dorim c(iar dacă am merita+ C6nd problema nu este 1oarte importantă putem ceda 5n 1avoarea partenerului+ Dacă 5nsă ţi se re1uză 5ndeplinirea unei dorinţe extrem de importante 2i datorită acestui 1apt te simţi 5n2elat 5ţi su-erez să 5nveţi să 1aci compromisuri+ S?ar putea să renunţi 2i de data aceasta 5n acest caz 5nsă va trebui să?ţi -ăse2ti o deplină satis1acţie 5ntr?o altă direcţie+ Căsătoria tranzacţie pe dra-oste 2i după părerea este meaopentru ca ea bazată să 1uncţioneze trebuie să ne a2ezăm la masa tratativelor 2i să ne-ociem diversele noastre revendicări după acelea2i principii pe care le utilizează salariaţii+ in6nd seama de toate acestea să analizăm mai amănunţit c6teva situaţii con1lictuale: )+ Responsabilitatea financiară C6nd pacienţii mei se pl6n- de 1elul 5n care partenerii lor administrează baniimultă ei spun 5n -eneral sau că ace2tia 5i c(eltuiesc cu prea u2urinţă 5i -ospodăresc nec(ibzuit 2i iau decizii de unul sin-ur c6nd este vorba de sume mai mari sau că dimpotrivă sunt z-6rciţi+ Gemeile se pl6ndeseori că 1inanţele 1amiliei sunt 5n m6inile soţului ele 1iind silite să le ceară bani pentru -ospodărie 5mbrăcăminte sau pentru c(eltuielile 2colare ale copiilor+ Pe de altă parte bărbaţii sunt nemulţumiţi că soţiile lor c(eltuiesc banii cu prea multă u2urinţă de parcă ace2tia ar cre2te 1emeie nemulţumită de banii5npepom+ care 5iC6nd aduce osoţul ea 5i este cere pe un ton oarecum naiv să aducă mai mulţi bani+ Gemeile care nu au serviciu susţin bărbaţii nu 5nţelerealităţile economice+ %i nu pot aduce mai mulţi bani 5n casă numai pentru că

92

Cumsă iubeştipentru a fi iubit

a 2a doresc soţiile lor+ De obicei nu soţul 52i stabile2te salariul> el poate cre2te numai -radual pe parcursul unei perioade 5ndelun-ate+ ;+ Copiii Deosebirea de opinii 5n privinţa cre2terii 2i educării copiilor poate constitui unul din motivele cele mai lesneserioase ale unor dispute 5ntre soţi ceea ce este de 5nţeles+ Disciplina valorile morale reli-iozitatea autodisciplina sunt tot at6tea 5nsu2iri pe care părinţii ar dori să le dezvolte la copii lor 2i 5n privinţa cărora pot avea păreri total diver-ente+ In tată exi-ent care nu se teme să 1ie sever cu copiii c(iar dacă această atitudine 5i displace poate pierde u2or respectul pentru o soţie care lasă totul după copii+ Tot a2a o mamă care 52i educă cu tandreţe dra-oste copiiipentru va 1i revoltată c6nd la ei 2i 5i 2iscutură zdravăn că au lăsat un soţul pic deurlă m6ncare 5n 1ar1urie+ Mai devreme sau mai t6rziu ea va a3un-e să?l deteste din cauza ri-idităţii lui+ Să nu subestimăm niciodată dezaprobarea sau aver? siunea pe care le putem avea 1aţă de partenerul nostru 5n calitate de tată sau mamă al copiilor+ De aceea accentuez 5n mod deosebit că problemele re1eritoare la cre2terea 2i educarea copiilor trebuie discutate temeinic adopt6nd o linie acceptabilă pentru am6ndouă părţile+ 0+ Viaţa se/uală 8elaţiile sexuale dintre doi 5ndră-os tiţi sunt absolut de1initorii pentru supravieţuirea le-ăturii 5n -eneral ceea ce deosebe2te o căsnicie de o relaţie de prietenie este tocmai sexualitatea+ Jndră-ostiţii sunt ni2te prieteni care se culcă 5mpreună+ Printre dorin ţele psi(oterapeutice 2i nevoile enumerate de bărbaţi 5n cadrul tratamentelor pe primele locuri se a1lă: ) dorinţa de a bene1icia de mai mult sex> ; dorinţa ca 1emeia să aibă mai des iniţiativa 2i 0 1emeia să nu ceară mereu dovezi sau repetate declaraţii de dra-oste+ #a r 6ndul lor 2i 1emeile au anumite pre1erinţe se? xuale> dacă acestea sunt satis1ăcute de partener ele devin

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 93

mult mai 1ericite+ De obicei 1emeile nu a-reează bruta? litatea 2i -rosolănia %le simt nevoia de tandreţe 2i 5n sex+ Pentru ele cuvintele 5ncărcate de senzualitate sunt cele re1eritoare la dra-oste nu cele re1eritoare la sex+ De aceea nu apreciază 5n -eneral expresiile KtariK 1olosite de bărbaţi+ Ineori la m6nie 2i 1emeile pot 1olosi ase? menea expresii dar 5n momentele de apropiere 2i de dra-oste utilizează un limba3 poetic 2i nu unul vul-ar+ Gemeilor le place să aibă su1icient timp la dispoziţie atunci c6nd 1ac dra-oste+ #e repu-nă metoda Kun?doi mersi madamK pentru că reacţiile lor sunt mai lente 2i ele nu se excită la 1el de repede ca bărbaţii+ Sunt de ase? menea revoltate c6nd li se cere să 1acă dra-oste imediat bărbaţiio vor după ceartă+ să le%le ducăsunt 5n pat de?a dupădreptul ce le?au 5nnebunite ter1elit 5n că 1el 2i c(ip 2i le?au aruncat 5n 1aţă o sumedenie de cuvinte 3i-nitoare+ Gemeile 1ac dra-oste mai cur6nd cu su1letul dec6t cu corpul 2i dacă au vreo su1erinţă 5n sentimentele lor nici actul sexual nu le 1ace plăcere+ Am convin-erea absolută că dacă un bărbat dore2te să 1ie un amant per1ect trebuie să 5nveţe să?2i Kimpre-nezeK viaţa sexuală cu multă a1ecţiune+ Gemeile doresc ca 5ntre-ul act să 1ie e1ectuat cu -in-ă2ie 2i nu 5ntr?un mod brutal 2i dez-ustător ca 2i cumPuţine corpullucruri lor ar 1ilemenit să pe satis1acă doar po1te animalice+ revoltă 1emei mai mult dec6t re1uzul de a 5nţele-e această dorinţă a lor+ Gemeile sunt interesate de calitatea relaţiilor sexuale 2i mai puţin de cantitatea lor+ E+ iserica şi religia %ste surprinzător dar se ivesc mult mai puţine con1licte pe teme biserice2ti sau reli? -ioase dec6t ne?am 1i putut a2tepta+ Se pare că are loc un 1iltru 5ncă din perioada premaritală care permite evitarea unorsecon1licte ulterioare+ Ast1el ceide ce cred 5n Dumnezeu căsătoresc cu persoane aceea2i credinţă+ A-nosticii sunt atra2i de a-nostici iar ateii de atei+

97

Cum să iubeştipentru a fiiubit

Jn acest domeniu cele mai multe pl6n-eri s?au re1erit la 1aptul că unul di ntre parteneri ar dori ca celălalt să mear-ă mai des la biserică 5mpreună cu 1amilia+ Ineori mama este cea care se ocupă mai mult de educaţia reli-ioasă a copiilor alteori tatăl+ Dar nici unul nu vrea să?2i asume 5n această privinţă 5ntrea-a responsabilitate+ !ricum c(iar5n 1amilie dacă unul dintre ei dore2te mai mult spirit reli-ios nerespectarea acestei dorinţe este rareori cauza ma3oră a tensiunilor+ Mai multe tulburări provoacă deosebirile semni1icative privind concepţiile morale sau reli-ioase+ Dacă 5ntre mamă 2i tată există un dezacord 5n probleme precum existenţa lui Dumnezeu sau modul 5n care trebuie să?ţi mani1e2ti credinţa relaţiile dintre ei ar putea deveni 1oarte 5ncordate+ Gire2te lucrurile nu se petrec 5ntotdeauna 5n acest 1el+ %u am cunoscut multe cupluri care la data căsătoriei lor se prezentau cu concepţii reli-ioase 1oarte di1erite+ După cum era de a2teptat au existat 1ricţiuni pe teme reli-ioase dar 5n ma3oritatea cazurilor 1iecare s?a 5mpăcat cu părerile celuilalt sau au (otăr6t să lase deoparte disputele reli-ioase 2i să nu permită ca ele să le zdruncine căsnicia+ Problemele de etică sunt cel puţin la 1el de importante ca 2i cele reli-ioase+ !piniile di1erite asupra minciunii abateri morale pot constitui un dezastru1urtului pentru2i oaltor căsnicie+ Jn această privinţă compromisurile sunt de?a dreptul imposibile spre deosebire de cele din alte zone con1lictuale 5n care de obicei se mai poate discuta+ + Rudele de s-nge sau prin alianţă 8areori apar probleme din cauza rudelor de s6n-e sau a celor prin alianţă dar dacă ele există sunt serioase+ De obicei este vorba de un amestec 5n treburile cuplului+ Se 5nt6mplă ca soţul să 1ie prea ata2at de părinţii săi ţin6nd la părerile lor mai mult dec6t la cele ale soţiei+ Sau soţia poate 1i prea mult

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 94

dominată de mama ei petrec6nd cu ea at6t de mult timp 5nc6t soţul se simte trecut pe planul al doilea+ + *uncă, serviciu, ocupaţie sau profesie Serviciul soţului sau al soţieiPentru poate soarta in1luenţa 5n multe ar? monia căminului+ căsniciei este1eluri deosebit de importantă cunoa2terea modului 5n care 1rustrările 5n acest domeniu pot in1luenţa cele mai pro1unde dorinţe 2i nevoi ale 1iecăruia+ Gemeile se pl6n- cel mai mult de ata2amentul exa-erat al soţilor 1aţă de propria activitate pro1esională+ Au impresia că pentru un bărbat pro1esia sau ocupaţia prezintă mai multă importanţă dec6t soţia+ 'ărbaţii 52i iau adeseori de lucru acasă acceptă să lucreze ore suplimentare sau 52i -ăsesc 1el 2i 1el de treburi pe l6n-ă casă 5nc6t soţiile se simt total i-norate respinse 2i c(iar părăsite+ Anumite pro1esii pot determina 1rustrări semni1icative 5ntr?o căsnicie+ Medicii de exemplu pot 1i solicitaţi să acorde asistenţă la orice oră din noapte masa lor poate 1i 5ntreruptă adesea nu?2i pot petrece concediul 5mpreună cu 1amilia sau trebuie să?2i viziteze pacienţii s6mbăta sau duminica+ !rice 1emeie care se căsătore2testil cudeunviaţă medic nu este -ata să accepte un asemenea este2ioarbă sau nebună+ i o 1emeie căsătorită cu un 2o1er de camion sau cu un muzician se poate simţi 1rustrată 4 5n primul caz pentru că soţul este mai tot timpul pe drumuri iar 5n al doilea pentru că soţul lucrează mai ales seara c6nd ea ar dori cel mai mult prezenţa lui acasă+ Mulţi bărbaţi lucrează 5n al doilea sau al treilea sc(imb 1apt ce poate determina importante 1rustrări care se accentuează dacă cumva soţiile lucrează 5n sc(imburi di1erite+ Dacva ă munca sau ocupaţia identică pentru 1emeie 1i 1rustrantă sarcinalor deeste a crea un cămin+ Adeseori 1emeile ar dori să?2i reia studiile ca să obţină un serviciu mai bun 2i să mai 1acă 2i altceva dec6t să stea

6

Cum să

iubeţii pentru a fi iubit

acasă 2i să a2tepte să vină copiii de la 2coală+ Ce?i drept ele sunt uneori 5nspăim6ntate de această perspectivă 5ntruc6t 2i?au abandonat studiile cu ani 5n urmă 2i nu?2i mai amintesc cum se adună 1racţiile sau cum se 1ace un conspect+ De cele mai multe ori principalul obstacol este re1uzul soţului de a?i permite soţiei sale să?2i continue studiile+ In bărbat nesi-ur de el se simte ameninţat de ambiţiile soţiei+ Pe l6n-ă teama că soţia ar 1i mai de2t eaptă dec6t el 5l 5nspăim6ntă -6ndul că ea ar putea 1i avansată a3un-6nd să c62ti-e mai mulţi bani 2i să răm6ne5nunantura3ul a3un-ă simplu an-a3at+ 2e1ilor 5n timp ce el ar ! altă di1icultate poate să apară atunci c6nd soţul consideră că nu este obli-at să a3ute la treburile -ospodăre2ti pentru că munce2te destul 5n cele opt ore la locul de muncă+ După părerea lui el 52i poate permite să mear-ă la un meci la popice la v6nătoare sau la c6rciumă cu prietenii+ Jn ast1el de situaţii soţia se simte 1ire2te pro1und este de acord că nedreptăţită cele opt oredeoarece de lucru nu 5l scutesc pe soţ de orice alte obli-aţii 1amiliale+ Aceasta este o idee tipic masculină care cu -reu poate 1i eradicată+ Totu2i dacă un bărbat dore2te să 1ie iubit de soţie trebuie să?2i dea seama că pentru ea cele opt ore de lucru ale lui nu valorează mai mult dec6t cele opt ore de lucru ale ei+ Mai ales că acasă ea nu munce2te doar opt ore ci mai cur6ndore+douăsprezece sau c(iar paisprezece

Viaţa de societate $orbind despre di1eritele perturba ţii din viaţa cuplurilor 2i parcur-6nd lista dorinţelor 2i a nevoilor pro1unde este surprinzătoare 1recvenţa aspiraţiilor celor

doi sau a unuia dintre ei de a avea o

Cel mai bun mi%loc de a le face iubit 99

Sunt cazuri c6nd unul dintre parteneri se descurcă de minune 2i el aran3ează totul+ Celălalt 5l urmează cu plă? cere dar nu se an-a3ează să 1ie el iniţiatorul unor 5nt6lniri sau să vină cu su-estii privind or-anizarea acestora+ După cum am putut constata cuplurile care au o viaţă de societate activă sunt cele mai reu2ite+ Trebuie să 1ie destul de plictisitor ca săptăm6nă de săptăm6nă să mer-i doar la un 1ilm cu copiii sau partenerul+ Pentru numeroase cupluri antidotul cel mai e1icace al unei vieţi plictisitoare de acasă 5l reprezintă -6ndul că vin serile de vineri sau de s6mbătă dup?amiezile de duminică atunci c6nd se 5nt6mplă ceva sunt invitaţi la o petrecere la o cină sau ies undeva 5mpreună cu un alt cuplu+ Cuplul răm6ne unit+ care duce o viaţă de societate comună 4

>eprinderi enervante şi deran%ante Jntrebaţi?vă dacă partenerul are deprinderi enervante sau a-asante care aparent banale pot deveni cu timpul -reu de suportat+ Printre cazurile pe care le?am 5nt6lnit 5n practica mea pot menţiona: strecurarea salivei printre dinţi cu un 2uierat enervant sau pu1ăitul 2i trasul pe1emei nas 1ără batistei+ Am cunoscut numeroase care1olosirea le repro2au bărbaţilor că spun bancuri licenţioase sau 1ac -esturi obscene 5ntr?o societate aleasă+ Deprinderile deran3ante sau enervante nu sunt de obicei at6t de -rave 5nc6t să determine des1acerea unei căsătorii+ Dacă există 5nsă mai multe deprinderi de acest -en 2i sunt destul de o1ensatoare ele pot deveni la 1el de serioase ca 2i alte probleme mai -rave+

Cele mai frecvente nemulţumiri Pentru a avea o ima-ine mai completă asupra 1acto? rilor care provoacă -rave 1rustrări 5n căsnicii voi evoca

8

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

cele mai importante dolean ţe pe care mi le?au comunicat pacienţii mei: 1 A 2 vrea să mă considere o persoană demnă 2i nu ca tot cineva timpul+la care trebuie să stri-e - Să?mi spună unde se duce c6nd pleacă de acasă+ ( S ă am 2i eu un cuv6nt de spus 5n problemele 1inanciare ale 1amiliei+ i Să?i 1acă pe copii mai răspunzători 2i să 1ie de acord cu pedepsele date de mine+ 3 S ce dorinţe sexuale areă?mi 2i cespună pot 1ace pentru a?l satis1ace mai mult k Să nu mai 1ie at6t de o1ensiv cu mama mea+ l S ă ie2im mai mult+ Să -ăsească pe cineva care să?i suprave-(eze pe copii 5n absenţa noastră+ mS ă 1ie a1ectuos nu numai atunci c6nd 1acem dra-oste+ n Să nu?2i descarce nervii pe 1iul nostru+ o S ă nu mă pună 5n situaţii 3enante prin 1elul cum vorbe2te 5n societate+ p S ă mă 5nsoţească mai des la biserică de exemplu o 1acă cu c6nd plăcere+ R Să 2i 1iesămai a1abil vine de la lucru+ r Să nu bată toba cu de-etele+ s S ă?l bucure muzica pe care o ascult sau cel puţin să o tolereze t Dacă nu dore2te să 1acă dra-oste să nu 1acă dar pe urmă să nu?mi repro2eze mie+ u Să nu?2i roadă un-(iile+

v Să aibă mai multă -ri3ă de lucrurile noastre+

C6nd am 1ost 5n stare să 5nlătur

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 91

sau să atenuez aceste nemulţumiri am determinat practic totdeauna o cre2tere a a1ecţiunii pentru partener+ Aceasta nu trebuie să constituie o surpriză dacă se respectă re-ula ): c6nd cineva se poartă 1rumos cu tine răspunde?i cu aceea2i monedă+

!rocedee speciale pentru a spori dragostea faţă de noi După ce am văzut rolul di1eritelor recompense 5n păstrarea 2i 5ntărirea sentimentelor de dra-oste să ne concentrăm atenţia asupra unor procedee importante a căror aplicare determină 5n ma3oritatea cazurilor sporirea iubirii+

"ntimitate şi toleranţă Am avut nu demult ca invitaţi la masă o perec(e 5n? c6ntătoare 2i c6nd 2i?a luat rămas bun soţia prietenului 2i?a apropiat at6t de mult 1aţa de a mea 5nc6t m?am simţit aproape 3enat+ Oestul ei nu avea nici o componentă sexuală> era pur 2i simplu modul ei de a 5ncepe vizitelemult indi1erent de -azdă+ Ji 1ăcea plăcere 2isă5nc(eia se a? propie de persoana respectivă+ Dacă se 5nt6mplă ca două persoane să se bucure deopotrivă de asemenea mani1estări de intimitate cuplul este avanta3at comparativ cu altele care a3un- la această armonie după 5ncercări multiple 2i uneori după erori repetate+ ! asemenea dilemă este evidentă la unele cupluri+ Sunt bărbaţi cărora nu le place să stea l6n-ă soţiile lor nici să le ţină de m6ini 5n public după cum nu le place să -esturiCua1ectuoase dacă eltrebuie să stea alături pe o1acă canapea+ toate acestea 52i iube2te mult soţia o tratează corect 2i a1ectuos comport6ndu?se 5n toate privinţele ca un om matur 2i decent+ Pe de altă parte soţia de?

90

Cum să iubeşti pentru afiiubit

pl6n-e amarnic 1aptul că nu se bucură de su1icientă a1ecţiune că soţul nu o cople2e2te cu m6n-6ieri 5mbrăţi2ări 2i sărutări+ %a ar dori mult mai multe -esturi intime dec6t 5i o1eră soţul+ Ar 1i 1ericită ca ori de c6te ori mer-e alături de ea soţul să o atin-ă să o 5mbrăţi2eze sau să o str6n-ă de braţ+ Ar 1i un 1el de mesa3 5n poziţie verticală care i?ar plăcea+ Dacă nu are nimic din toate acestea ea se simte ne1ericită 2i descumpănită+ Soluţia este ca bărbatul să?2i 5nvin-ă reţinerile 2i să creeze un contact 1izic mai apropiat cu soţia lui+ Desi-ur nu este exclus să se convin-ă sin-ură că la urma urmei poate trăi 1ără această intimitate care 5i place at6t de mult+ Soţul 5i o1eră multe alte satis1acţii a2a că nu trebuie să insiste 5n mod deosebit asupra acesteia+ !ricum unul din cele două procedee trebuie aplicat dacă se dore2te buna 1uncţionare a căsniciei+ A le i-nora este ec(ivalent cu a atra-e serioase 1rustrări 2i c(iar ne1ericirea+

Dlege.ţi cuvinteleE &u ceea ce spun oamenii 2i 1elul 5n care o spun sunt lucrurile cele mai importante din lume+ Pentru mine este mult mai important ce 1ac oamenii dec6t ceea ce spun că vor 1ace+ Cu toate acestea dacă dorim să 1im iubiţi trebuie să 1apt recunoa2tem: cuvintele 5nsemnătatea lor+ De 5n cadrul relaţiilor noastreau cu o altă persoană cuvintele 2i 1elul 5n care le spunem capătă o importanţă ma3oră pentru c62ti-area iubirii+ Inora le este 1oarte -reu să spună: KTe iubescK+ Totu2i această 1ormulă are o putere ma-ică+ Auzind aceste Kdouă vorbuliţeK spuse cu sinceritate avem un sentiment de si-uranţă de căldură 2i de bunăvoinţă -reu de obţinut pe alte căi+ Pe c 6t de ne-ativ este impactul unor cuvinte ur6te sau triviale pe at6t de 1avorabil celor de dră-ălă2enie 2i -entileţe+ Dacăeste vreie1ectul să iube2ti 2i pline să 1ii

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 0

iubit de cineva este pre1erabil să eviţi obscenităţile 3i-nirile 2i ţipetele -6nde2te?te 5n special la acestea din urmă+ ipetele provoacă senzaţii neplăcute 2i iritare care se pot trans1orma u2or 5n 1urie+ De ce oare toţi cei la care se ţipă sunt con2tienţi de acest pericol 5n timp ce acei care ţipă nuF Jn special bărbaţii dar 2i mamele nu 5nţele- adesea de ce soţiile respectiv copiii consideră vorbele răstite drept semne de a-resare+ %i par să nu?2i dea seama că 5i 5nspăim6ntă at6t de mult pe ceilalţi 5nc6t ace2tia 52i pierd 5ncrederea 5n sine 2i pot deveni anxio2i timoraţi sau c(iar panicaţi+ Inele 1emei sunt prea 1irave pentru a?2i 5n1runta soţii prin urmare 1olosesc mi3loace mai ra1inate mai puţin violente+ De obicei ele utilizează mai nu multă cuvintele dec6t bărbaţii 2i de cu aceea le u2urinţă putem 5nvinovăţi dacă 5ncearcă să?2i atin-ă ceea ce vor prin ceartă+ #a ce altceva ar putea recur-e care să aibă cel puţin aceea2i e1icienţăF Golosită inteli-ent cu ar-umente 5nţelepte cicăleala poate acţiona ca 5ndemnul unei z6ne bune care ne arată drumul cel drept+ Dacă se exa-erează 5nsă cu cicăleala situaţia va 1i total di1erită+ Inele soţii vă pot spune c6t de necu-etat 2i?au cicălit 1ără 5ncetare soţii p6nă c6nd ace2tia pierdut au a3uns ast1el 5n 2i?au situaţia de a 1i complet -ata să 1ierăbdarea+ alun-ate %le de soţi+

!ericolele unei iubiri e/agerate S?ar p ărea curios ca 5ntr?un capitol consacrat celor mai bune metode de a cuceri dra-ostea să se recomande un control asupra comportării a1ectuoase+ i totu2i experienţa celor mai reputaţi terapeuţi arată că a 1ace prea mult bine 4 nu e bine+ ! 1emeie de v 6rstă mi3locie 2i?a 1ăcut con2tiincios datoria de a?2i cre2te cei trei copii p6nă a divorţat+ Toţi

82

Cum să

iubeşti pentru a fi iubit

copiii erau la v 6rsta c6nd puteau ale-e la care dintre părinţi vor să stea> spre marea ei surprindere toţi au optat pentru tată+ Pacienta mea era 5ntr?adevăr o mamă 1oarte devotată dotată cu simţul responsabilităţii bunăstarea copiilor2i săi>preocupată de aceea de nu putea 5nţele-e de ce i?au 5ntors spatele c6nd a trebuit să alea-ă 5ntre o mamă iubitoare 2i un tată care le pretindea să 1ie disciplinaţi+ Ceea ce a rănit?o 2i mai mult a 1ost -radul de 5nstrăinare care i s?a arătat c6nd după ce s?a mutat doar la c6teva străzi depărtare copiii 5i tele1onau rar re1uzau să o viziteze 2i 5n -eneral se comportau ca 2i cum ea ar 1i locuit la sute de kilometri+ &u putea spune că se comportau ostil 1aţă de ea sau că n?ar 1i iubit?o ci numai că nu apreciau ceea ce ea a 1ăcut pentru ei consider6nd că li se cuvenea Asta o durea cel mai mult+ C6nd iube2ti un copil sau un adult capabil să?ţi răsplătească a1ecţiunea dar nu i?o pretinzi estetecă aceste persoaneconvin-erea te a-rează mea dar nu iubesc+ Cei care 1ac servicii 1ără să a2tepte o răsplată @a1ară poate de bani nu sunt de obicei iubiţi+ Asemenea persoane a3un- simpli servitori ai altora a2a 5nc6t cu toate că li se apreciează loialitatea despărţirea de ele se 1ace 1ără prea mari re-rete+ &u simţim nevoia să ne interesăm de ele 5n continuare consider6nd că ne?am ac(itat obli-aţiile avute+ C6nd doi oameni se iubesc reciproc se cere satis1acerea dorinţelor 2i nevoilor pro1unde ale am-ndurora C6nd numai unul este recompensat 5nseamnă că acesta este stăp6nul iar celălalt 4 servitorul+ Am a3uns deci la concluzia că at6t pacienta mea c6t 2i oricine altcineva care dă 1ără să primească ceva

5n sc(imb 4 se comportă ca un servitor+ ?

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 3

vească de2i din partea lor nu primea nimic 5n sc(imb+ Drămuirea a1ecţiunii serviciilor sau 1avorurilor poate 1i 5ncepută cu bl6ndeţe dar trebuie să 1ie totdeauna su1i? cient de 1ermă pentru a?l 1ace pe celălalt să se simtă 3enat pentru nepăsarea lui+ A2a trebuie să procedezi dacă vrei să in1luenţezi o relaţie 5n sensul dorit+ C6nd 5ncepi să nu mai accepţi totul, mani1estarea sentimentelor tale de? venind condiţionată, 5ţi demonstrezi capacitatea de a provoca preocuparea 1rustrarea sau c(iar teama celui pe care 5l iube2ti+ Prin aceste acte 5i vei arăta că nu tolerezi un comportament mesc(in că pretinzi o doză rezonabilă de consideraţie 2i că dacă persoana iubită nu 5ţi vine 5n 5nt6mpinare e2ti -ata să?l respin-i temporar sau c(iar de1initiv+ ! dată ce partenerul sau copiii vor 5nţele-e că ai puterea să?i 1aci să se simtă 3enaţi 2i să re-rete că te?au ne-li3at ei vor ţine seamă de ceea ce dore2ti 2i de ceea ce ar trebui să 1acă pentru a te aduce la sentimente mai bune+ Pe scurt p6nă c6nd ace2tia nu vor 5ncepe să?ţi satis1acă unele din dorinţele 2i nevoile pro1unde le vei 1ace viaţa incomodă 1ăc6ndu?i să 5nţelea-ă că nu merită mani1estarea iubirii tale+ %ste limpede acum nu?i a2a de ce acela care dă tot timpul 1ără să pretindă nimic 5n sc(imb nu esteacest cu ade? vărat iubitF Acceptarea necondiţiată -enerează -en de unilateralitate 5n timp ce impunerea unor condiţii 5l 1orţează practic pe partener să ţină seama de tine relaţia devenind ast1el un proces reciproc de do ut des, 5n care sunt 5n-lobate mai multe componente dec6t doar c6teva simple servicii+ Am avut cu toţii prile3ul să constatăm că cel mai mult sunt respectate persoanele care nu acceptă c6tu2i de puţin un comportament idiot lipsit de sens+ Dimpotrivă cele care sunt 1oarte 5n-ăduitoare 2i docile sunt adesea călcate 5n picioare 2i exploatate de indivizi care pro1ită 2i obţin maximum de bene1icii de pe urma unei asemenea relaţii+

84

Cum să iubeştipentru a fiiubit

8ecomandarea pe care o 1ac acestor KmartiriK este ca except6nd relaţiile lor cu copii mici cu animalele nea3utorate 2i cu persoanele 5n v6rstă să?2i o1ere dra-ostea condiţionat+ Pentru a iubi 2i a 1i iubit trebuie să 5nveţi cum să?i 1aci pe cei apropiaţi 4 partener părinţi sau copiii 4 să se simtă 3enaţi dacă te ne-li3ează+ Trebuie să procedezi ast1el nu numai de dra-ul tău ci 2i de dra-ul lor+ Spun Kde dra-ul lorK pentru că socotesc că este o situaţie ne1ericită 2i nedreaptă să cre2ti copii să locuie2ti cu părinţii sau să ai o relaţie sentimentală 1ără să pretinzi din partea celorlalţi reciprocitate 2i consideraţie+

!rotestul simulat altă bărbaţi consecinţă exa-erate+ cu %xistă seamă 2ila oacei binea iubirii intenţionaţi care !1ac5nt6lnim -re2ealamai să creadă că o1erindu?le partenerelor tot ce acestea 52i doresc succesul 5n dra-oste le este asi-urat+ %i consideră că d6nd c6t mai mult prin toate căile posibile relaţia de dra-oste va deveni mai str6nsă 2i mai plină de căldură su1letească+ Din propria mea experienţă rezultă altceva: nu numai că e sănătos să nu 1ii de acord cu partenerul 2i să zici K&uK din c6nd 5n c6nd dar mai ales 1emeile c(iar doresc ca partenerii lor să le re1uze uneori+

Pentru a?ţi 5nţele-e partenera 2i a o 1ace să te

iubească să tecerespecte mult este ţii seama că 2iceea o 1emeiemai a2teaptă de laimportant un bărbatsăeste ca el să 1ie puternic -ata să ia decizii 2i să constituie un real spri3in 5n viaţă+ Gemeile 5i testează pe bărbaţi ca pe ni2te cobai+ %le le 1ac mizeriise pre1ac necooperante di1icile 2i uneori c(iar ostile pentru a vedea cum se comportă Kdra-ul de elK 5n aceste situaţii+ Dacă acesta ridică din umeri sau bate 5n retra-ere ea descoperă ceva de ce se temea 2i anume că presupusul ei protector e slab de 5n-er+ %a speră 5nainte

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit 4

de toate că acesta va 2ti să i se opună 2i să?i arate că are tăria să trăiască 2i 1ără ea a2a 5nc6t dacă ea 5l respin-e pentru că el nu poate sau nu vrea să?i 1acă pe plac prin re2te mi3loace orice 5n taină ca 52iel1ace să procedeze ba-a3ele 2ia2a pleacă+ ca să?i De demostreze 1apt ca do? că nu este o c6rpă că are cura3 2i că nu poate 1i manevrat D6ndu?2i seama că el poate trăi 2i 1ără ea 2i că nu?l poate Krăsuci după de-etK ea este convinsă că a -ăsit ceea ce de 1apt căutase+ %ste demn de compătimire bărbatul care 52i dore2te at6t de mult dra-ostea partenerei 5nc6t se lasă manipulat 2i 5i satis1ace orice dorinţă+ %l nu?2i dă seama că 5n acest 1el pierde treptat respectul partenerei+ C6nd bărbatul 52i impune voinţa 2i nu se lasă K5mbroboditK este adesea revoltată pestecă măsură+ %a protestează1emeia violent spun6ndu?i soţului este nerezonabil că ea merită ceea ce i?a cerut că el nu o iube2te 2i a2a mai departe+ 'ărbatul impresionat de această 1urtună de această reacţie poate avea sentimentul că dra-ostea lui este 5n pericol 2i să cedeze+ %ste o mare -re2eală+ Ceea ce el interpretează a 1i drept o atitudine de respin-ere din partea ei 1ace de 1apt parte din experimentul acesteia+ %a vrea numai să vadă dacă el este 5n stare să?i reziste+ Cum ar putea 1i determinat cedezeF 5l vor 5ndupleca 2i acuzaţiilesă eiF Dacă!are bărbatul rezistă 2i ar-umentele nu se lasă impresionat de ast1el de mani1estări emoţionale el 5i dovede2te că este un om adult matur 2i puternic care nu poate 1i in1luenţat cu u2urinţă prin ar-umente nerezonabile 2i prin istericale+

6rei e/cepţii Am ar ătat că pentru a iubi 2i a 1i iubit este (otăr6tor să satis1acem dorinţele 2i nevoile cele mai pro1unde ale partenerului cunosc6nd desi-ur 5n prealabil care sunt acestea+ De cele mai multe ori acest lucru nu este prea

86

Cum săiubeştipentru a fi iubit

-reu 2i poate 1i a1lat c(iar la o cea2că de ca1ea+ Ineori 5nsă din păcate nici nu putem bănui măcar ce condiţii trebuie 5ntrunite pentru a 1i iubit de o anumită persoană+ 'ărbaţii trebuie să 2tie că atunci c6nd 1ac avansuri unei 1emei rareori răspunsul este cel a2teptat+ Jn -eneral bărbaţii sunt convin2i că le pot impresiona pe 1emei prin complimente bi3uterii 1lori mese la lumina lum6nărilor 2i toate celelalte componente ale arsenalului seducţiei+ %i cred că pentru a avea succes 5n dra-oste trebuie să 1ie 5n primul r6nd seducători+ Această abordare aproape că nu dă -re2 dar numai dacă 1emeia este -ata să se lase sedusă+ Ceea ce nu se 5nţele-e 5n -eneral este 1aptul că ace? la2i rezultat poate 1i obţinut 2i printr?o comportare KasexualăK+ Acest lucru nu trebuie să surprindă dacă se are 5n vedere de1iniţia pe care am dat?o iubirii 2i anume că 5i iubim pe cei care ne 1ac 1ericiţi+ De aceea dacă o 1emeie este 1oarte 1ericită c6nd copii sunt du2i la cinema de soţ 2i ea poa te avea o după?amiază liberă pentru o baie prelun-ită 2i pentru pedic(iură 1aptul devine un act de seducţie+ In bărbat care 5i 1ace mereu asemenea servicii se bucură de obicei de multă consideraţie din partea soţiei sale+ %a se va -6ndi la el ca la un om atent tandru 2i 1oarte iubitor iar c6nd o 1emeie este iubită devine 2i ea la r6ndu?i 1oarte a1ectuoasă+ Aceasta 5nseamnă că un bărbat care pre-ăte2te c6teodată cina 52i a3ută soţia la dereticarea casei 5i duce ma2ina la KserviceK pentru sc(imbarea uleiului 5i 1ace cumpărăturile la băcănie sau pur 2i simplu stă de vorbă cu ea o poate convin-e mai u2or să?l urmeze 5n pat dec6t demonstr6nd 2i lament6ndu?se că nu este iubit 2i că nu prime2te su1icient sex+ #ocul cel mai atră-ător din punct de vedere erotic nu este dormitorul actul se poate consuma practic 5n orice altă 5ncăpere+ %ste ca pre-ătirea pentru seară de dra-oste să nupre1erabil 5nceapă c6nd vă 5ndreptaţi spreo dormitor+ 8eu2ita este mult

Cel mai bun mi%loc de a te face iubit F9

mai si-ură dacă preparativele 5ncep dimineaţa la micul de3un+ ! a doua excepţie de la comportarea scontată 2i care de multe ori 5i uime2te pe bărbaţi constă 5n aceea că 1e? meilor nu le place 5ntotdeauna 1elul 5n care bărbatul se a?propie de ele+ Dacă o 1emeie nu are o dispoziţie adecvată asemenea -esturi sunt pentru ea a-asante @la 1el ca ţ6nţarii c6nd stai la pla3ă+ Dacă 1emeia stă la ma2ina de -ătit iar bărbatul ei care o adoră vine 5n spatele ei 2i o cuprinde 5n braţe m6n-6ind?o cu bl6ndeţe atitudinea lui i se poate părea mai cur6nd inoportună dec6t plăcută+ Ineori 1emeile nu vor pur 2i simplu să li se 1acă avansuri cu caracter erotic+ Dacă bărbaţii A treia le excepţie stau mereu pe 5n care prea3mă o descoperă a3un- un să le bărbat enerveze+ constă 5n 1aptul că indi1erent de atitudinea pe care o are 1aţă de anumite 1emei ele sunt 5n a2a măsură marcate de 1aptul că anterior viaţa lor sexuală a 1ost condiţionată 2i violentată 5nc6t nimic nu le mai poate satis1ace pe acest plan+ Gemeile care au 1ost victime ale unui viol sau ale unui incest sau au 1ost părăsite de iubiţii lor sau au alte probleme de ordin psi(ic aproape că nu se lasă iubite+ Acestea sunt situaţii care n?au 1ost 5n mod necesar -enerate de partener nu el se ocupecare de soluţionarea lor+ Sunt2i pur 2i trebuie simplu săprobleme există 5n virtutea unor experienţe anterioare 2i s?ar putea ca partenerul să nici nu dispună de abilitatea 2i răbdarea necesare pentru a rezolva această situaţie+ Gemeile care au 1ost traumatizate 5n plan sexual pot deveni masoc(iste altele des1r6ntate sau dimpotrivă in(ibate sexual+ Cea mai caracteristică reacţie a 1emeii 1aţă de a-resivitatea masculină este pierderea 5ncrederii 5n bărbaţi 2i teama de relaţii intime+ At6t timp c6t nu ai cunoscut de pot contactul -reu să 5nţele-isau de trăit c6tă teama prudenţă să deasexual dovadăeste 1emeile dar şi bărbaţii pentru a se 1eri de o nouă traumă+

88

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Cei ale căror parteneri se tem de relaţiile intime trebuie să se 5narmeze cu multă răbdare+ Jn asemenea cazuri respin-erea nu se 1ace din răutate+ Ace2ti oameni au 1ost traumatizaţi Mi 5ncrederea le?a 1ost at6t de zdruncinată 5nc6t pentru a?2i depă2i teama au nevoie de un timp mai 5ndelun-at+ Dacă te -răbe2ti nu vei obţine rezultatul pe care 5l dore2ti cu 5n1ocare> dacă 5nsă ai răbdare 2i 5naintezi pas cu pas nu te la2i descura3at de recăderi 2i procedezi ast1el săptăm6ni sau c(iar luni de zile vei constat a 5ntr?o bună zi că e1orturile tale sunt cu prisosinţă recompensate+ %ste o eroare să te superi să ţipi să ameninţi cu abandonul sau să?ţi invectivezi partenerul+ Tocmai o asemenea atitudine care l?a adus 5n acea stare poate contribui prin repetare la menţinerea traumei+

Re&umat Jn acest capitol am 5ncercat să demonstrez importanţa enormă a consolidării unui comportament+ Dintre toate re-ulile cooperării respectului 2i iubirii prima re-ulă este cea mai 1rumoasă 2i cea m ai e1icace+ %a recomand ă că dacă cineva se poartă 1rumos cu tine trebuie să?l recompensezi printr?o purtare similară+ Am 5ncercat să arăt 5n ce mod trebuie răsplătiţi cei care dorim săparticulare ne iubească dar am identi1icat 2i c6teva com5n portări pe care uneori le putem in1luenţa 1oarte mică măsură c(iar dacă 5ncercăm să determinăm acţiuni reciproce de dra-oste+ %vident această re-ulă nu este totdeauna valabil ă 2i este important să admitem această eventualitate+ Dacă consolidarea comportamen ? tului dorit ar reu2i 5ntotdeauna nu ar mai 1i nevoie să se aplice una dintre celelalte două re-uli+ &u trebuie s ă uităm nici 1aptul că 5n -eneral cu c6t un anumit comportament este mai consolidat cu at6t devine mai constant+ C6nd te con1runţi cu existenţa unui

Cel mai bun mijloc de a te face iubit 89

anumit comportament poţi 1i si-ur că acesta există pentru că l?a consolidat cineva+ &u este exclus să nu?ţi dai seama cine a contribuit la consolidarea prin recom? pensare a unor anumite comportări căci aceasta se reali? zează uneori 5ntr?un mod 1oarte subtil+ Deci dacă soco? te2ti că acţiunile tale nu au produs modi1icările pe care le?ai dorit este bine să analizezi mai amănunţit aceste acţiuni sau să le analizezi mai 5ndeaproape pe cele ale altora care pe nesimţite pot menţine comportamentul nedorit+ Gire2te urmează să?ţi pui 5ntrebarea: KCe să 1ac dacă cineva se poartă ur6t cu mineFK+ Tocmai despre aceasta va 1i vorba 5n următoarele două capitole+

7$ Celălalt obra& 8e-ula a doua care trebuie urmată pentru a a3un-e la cooperare respectur6t 2i cu dra-oste este următoarea: cineva se poartă tine poartă?te 1rumos cuDacă per? soana respectivă o perioadă de timp re&onabilă !bservaţi desi-ur că această 1ormulă conţine o parte dintr?un precept cre2tin+ &i se su-erează că dacă o persoană se poartă ur6t cu noi trebuie mai 5nt6i să o tratăm cu răbdare 2i a1ecţiune 5n po1ida păcatelor sale cum s?ar zice să 5ntoarcem 2i obrazul celălalt să discutăm cu calm situaţia 2i să?i lăsăm timp să se 5ndrepte+ Acesta este un mesa3 minunat prin care celor ce ne 1rustrează li seJ nacordă totdeauna asupra 1aptelor lor+ con1ormitate cu 2ansa cea demeditării a doua re-ulă admitem că am 1ost nedreptăţiţi obstrucţionaţi 2i 1rustraţi nu din răzbunare răutate sau du2mănie ci din ne5nţele-ere 2i i-noranţă+ De aceea nu trecem imediat la atacarea respin-erea sau desconsiderarea celor care s?au comportat 5ntr?un mod inacceptabil+ Pornim de la premisa că o explicaţie poate duce la o 5nţele-ere mai bună a intenţiilor noastre+ Sperăm că discut6nd calm cu cel ce ne 1rustrează acesta 52i va sc(imba comportamentul+ Suntem 5ndreptăţiţi să ne a2teptăm ca printr?o atitudine prietenoasă să?l determinăm să nu ne re1uze să ne aprecieze sacri1iciul 2i să recompenseze acţiunea noastră a1ectuoasă printr?un com?

Cel ălalt obra! 91

portament similar+ #iteratura o1eră numeroase exemple de comportare ne-ativă tran1ormată 5ntr?una pozitivă datorită căldurii su1lete2ti a persoanei lezate+ &u este u2or să avem at6ta răbdare 2i 5nţele-ere 5nc6t să nu ne lăsăm dominaţi de enervare 2i nelini2te 4 stări 1ire2ti 5n situaţii 5n care suntem nedreptăţiţi+ A?ţi iubi du2manii sau a?l accepta pe păcătos c(iar dacă respin-i păcatul sunt deprinderi care se 5nvaţă numai cu mari e1orturi+ Jn ultima analiză numai sub imperiul unor tulburări emoţionale suntem nerăbdători 2i neiertători+ Persoanele impulsive panicate -eloase sau cu un autocontrol scăzut au cea mai mare nevoie de calm c6nd sunt atacate+ Cu c6t din e2ti 3ur mai52iec(ilibrat cu at6t 1i mai c6nd cei pierd capul+ Inapoţi dintre cele a1ectuos mai rapide căi de a ampli1ica o tensiune nervoasă 2i de a creea mai multe nedreptăţi este aceea de a deveni la 1el de 1urios ca 2i cel care te?a nedreptăţit+ Printr?o atitudine ostilă amară 2i isterică este 1oarte puţin probabil că vei 1i concesiv 2i vei avea răbdarea necesară pentru a determina la celălalt o sc(imbare+ &u vei obţine rezultate corespunzătoare prin atitudine binevoitoare 1aţă de cineva care se poartă ur6t cu tine p6nă nu vei 5nvăţa să 5ţi stăp6ne2ti emoţiile+ De aceea 5n cele ce urmează pe scurt c6teva aspecte psi(o?patolo-ice pentru prezint a arăta ce trebuie să 2tim despre mecanismul de apariţie a tulburărilor emoţionale 2i cum pot 1i ele 5nvinse+

Cele patru opţiuni Jnainte de a descrie 1elul 5n care ne creăm sin-uri probleme emoţionale 2i de a arăta cum le putem rezolva sau cum in1luenţează acestea demersul nostru de obţinere a respectului 2i a iubirii a2 dori să se 5nţelea-ă de ce enervarea este at6t de dăunătoare+ Jn situaţii 1oarte 1rus?trante ai de ales 5ntre patru soluţii posibile+ Ina dintre

92

C u m să i u b e ş t i pe n tr u a fi i u bi t

solu ţii este să te enervezi dar pe aceasta nu o recomand+ %xistă alte trei opţiuni mai bune+

de aceea am putea 1oarte bine să i-norăm aceste enervări minore 2i să ne spunem: KA2a e viaţaK+ 7mediat după ce ai procedat ast1el dispare sentimentul de 1rustrare pentru că te?ai convins pe tine 5nsuţi că nu ai nici un motiv să 1ii supărat+ Dacă nu este 1olosit prea des acest mod de tratare a di1icultăţilor personale denotă o -6ndire 1oarte matură 2i este adesea cel mai bun mi3loc de ameliorare a comportamentului celuilalt+2i%ltoleranţă demostrează persoană răbdare 2i nu că te e2ti vei osimţi 5ntorsdotată pe doscude lucruri minore+


Cel ălalt obra! 93

mult+ Golosind această strate-ie intri 5n grevă sau declari un ră&boi rece p6nă vei obţine ceea ce dore2ti+ Dac ă nu 5ţi atin-i scopul 2i te simţi prost din cauza tensiunii marcate determinată de acest război rece poţi reveni la prima opţiune la atitudinea de bunăvoinţă toleranţă 1ără resentimente sau poţi trece la opţiunea2i următoare+

espărţire sau divorţ &u e2ti obli-at să suporţi situaţiile care nu 5ţi convin+ Din 1ericire avem 5ntotdeauna posibilitatea să ale-em 5ntre a răm6ne sau nu 5ntr?o slu3bă a păstra sau a aban? dona un prieten sau a menţine sau nu o căsnicie+ Astăzi despărţirea sau divorţul drept opţiuni potrivite 2i bene1ice care nesunt stauapreciate la dispoziţie+ C6nd nu mai putem tolera o comportare nepotrivită 2i c6nd nu are rost să luptăm 5n continuare pentru dreptate din cauza rezistenţei partenerului ce altă opţiune ar trebui să adopte o persoană normalăF Sin-ura soluţie raţională dacă o putem pune 5n aplicare este des1acerea relaţiei de1ectuoase+
17

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

limităm numai la a ne roade un-(iile 2i la a pl6n-e din c6nd 5n c6nd+ Jn orice caz cu c6t vom tolera mai mult 1rustrările dar vom continua să ne simţim 3i-niţi cu at6t tulburările vor 1i mai mari+ Jn 1elul acesta nu poate 1i combătută o comportare necorespunzătoare+ De 1apt este sin-ura dintre cele patru opţiuni pe care cate-oric nu o voi recomanda niciodată De2i primele trei opţiuni pot provoca di1icultăţi un timp oarecare ele o1eră speranţa unei eventuale amelio? rări toleranţa 1ără resentimente produc6nd anularea aproape instantanee a sentimentului de 1rustrare+ Protes? t6nd 2i provoc6nd la partener un sentiment de 3enă p6nă c6nd acesta se corectează putem traversa o perioadă de?a dreptul in1ernală dar 5n ma3oritatea cazurilor 2i această strate-ie pune capăt su1erinţei noastre+ Acela2i lucru se poate spune despre despărţire sau despre divorţ+ 7niţial această opţiune poate 1i s162ietoare dar ea ne o1eră prile3ul să ne re1acem viaţa 2i adeseori să avem relaţii mai bune dec6t cele anterioare+ &umai a patra opţiune nu o1eră nici o consolare+ A deveni plin de resentimente 2i a te ale-e cu di1erite tulburări or-anice 5nseamnă a?ţi 5nrăutăţi 2i mai mult situaţia+ De aceea trebuie să 5nvăţăm cum să ne 1erim de ast1el de probleme emoţionale+ Acest lucru este important dinnevrotic două motive+ Jn primul!ri r6nd pentru reacţia de tip este dureroasă+ de c6te orică te superi te răne2ti sin-ur mult mai mult dec6t ar 1ace?o oricine altcineva+ Jn al doilea r6nd dacă e2ti 5ntors pe dos cu -reu te poţi comporta ca un om matur urm6nd re-ula a doua deci adopt6nd o comportare prevenitoare 2i atentă ca răspuns la brutalitate 2i desconsiderare+ Potrivit re-ulii a doua care ne 5ndeamnă să ne iubim du2manii 2i să 5ntoarcem 2i obrazul celălalt trebuie să avem un autocontrol matur+ Cei care sunt supăraţi nu pot aplica această re-ulăo 1ac 5n Sc(imb care 52i controlează simţămintele mereu 2ioamenii cu u2urinţă+

Cel ălalt obraG 14

Jn continuare să analizăm două din opţiunile re1e? ritoare la modul de a rezolva situaţiile de 1rustrare 2i anume: toleranţa 1ără resentimente 2i toleranţa cu resenti? mente+ Trebuie să 5nvăţăm cum să o eliminăm pe cea din urmă să o adoptăm pe cea dint6i+ re-ula Acest alucru esenţial2i pentru a putea pune 5n practică douaeste 4 K5ntoarce 2i celălalt obrazNK ca metodă de a ne 1ace iubiţi+ Jn capitolul următor vom pune 5n discuţie celelalte două opţiuni: protestul 2i despărţirea sau divorţul+ Acestea sunt căile recomandate de re-ula a treia pentru a obţine cooperare respect 2i dra-oste: dacă cineva 5ţi 1ace vreun rău 2i nu poate 1i in1luenţat rezonabil ripostează tot prin rău+

Cum ne enervăm singuri Dacă am optat pentru toleranţă 1ără resentimente trebuie să 5nvăţăm că tulburările emo ţionale sunt provo? cate de 1elul 5n care stăm de vorbă cu noi 5n2ine despre problemele noastre+ O6ndurile noastre sunt cele care ne provoacă depresie 1urie teamă sau -elozie+ Aceste stări nu sunt o consecinţă a unei anumite atitudini a altora 1aţă de noi ci a propriei noastre aprecieri asupra acelei atitudini+ %xistă douăsprezece idei iraţioonale care determină practic toate tulburările emoţionale obi2nuite+ Depresia este determinată de asocierea a două sau trei idei iraţio? nale+ Supărarea are ca substrat alte c6teva idei iraţionale+ Acela2i mecanism 1ace să apară teama 2i 5n-ri3orarea -elozia m6nia 2i pasivitatea+ Dacă te simţi tulburată trebuie să 5ncerci să detectezi cum 5ţi vorbe2ti ţie 5nsuţi despre propriile probleme după care trebuie să stabile2ti care ideidiscuţie sunt raţionale 2i carereu2e2ti nu+ Jn cele din urmă prin această cu tine 5nsuţi să scapi de ideile

96

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

aiurite 2i iraţionale+ Jn acest 1el prin exersarea unui nou comportament sentimentele tale se vor sc(imba iar tul? burările vor dispărea+

Cele douăspre&ece idei iraţionale %xistă douăsprezece idei iraţionale cu care ne c(inuim sin-uri 2i care ne 5mpiedică să tolerăm 1rustrările 1ără a avea resentimente+ Dacă le 1ixezi 5n memorie vei constata că de c6te ori ai vreo supărare poţi indica una sau mai multe dintre cele ce pot sta la baza trăiriloridei dureroase+  7deea ira ţională nr+ ): %ste absolut necesar ca noi adulţii să 1im iubiţi 2i acceptaţi de către cei pe care 5i considerăm a 1i oameni importanţi 5n viaţa noastră dacă dorim să ne socotim pe noi 5n2ine  valoro2i+ 7deea ira ţională nr+ ;: Dacă nu suntem importanţi desăv6r2iţi 2i realizaţi 5nseamnă că suntem mai puţin valoro2i dec6t cei care au aceste calităţi+  7deea ira ţională nr+ 0: Cei răi răutăcio2i sau ticălo2i trebuie blamaţi 2i aspru pedepsiţi pentru viciile lor+  7deea ira ţională nr+ E: %ste 5n-rozitor c(iar insupor tabil c6nd 5mpre3urările nu sunt a2a cum le?am dori noi+  7deea ira ţională nr+ : &e1ericirea omenească este cauzată de 1actori extrinseci a2a 5nc6t nu suntem 5n stare

@sau 5n prea să nesuntem controlăm su1emică măsură

 7deea ira ţională nr+ B: %ste mai u2or să eviţi anumite -reutăţi ale vieţii sau răspunderi proprii dec6t să le 5n1runţi+

Cel ălalt obra& 19

 7deea ira ţională nr+ /: %ste rezonabil 2i sănătos să depinzi de alţii mai puternici pe care să te poţi baza+  7deea ira ţională nr+ *: Trecutul nostru ne determină 1undamental comportamentul actual> dacă ceva ne? a a1ec tat c6ndva situaţia se va repeta la in1init+  7deea ira ţională nr+ )<: Trebuie să ne 1răm6nte pro blemele 2i tulburările altora+  7deea ira ţională nr+ )): Problemele umane au 1ie care o anumită soluţie precisă 2i per1ectă 2i este mai 5nţelept să a2tepţi p6nă ce dai de această soluţie+  7deea iraionalU nr+ );: Aprecierile personalitUilor respectabile sau ale societUii sunt 5ntotdeauna corecte Vi nu trebuie puse la 5ndoialU+ Cele de mai sus sunt practic ideile iraţionale ma3ore ce ne pot crea probleme de ordin emoţional+ Asemenea a?1irmaţii sau unele variante ale lor sunt cele cu care con2tient Kne 5ndopămK ori de c6te ori ne con1runtăm cu o anumită situaţie+ A2a cum 1olosind di1erite in-rediente o bucătăreasă pre-ăte2te o anumită m6ncare tot ast1el din di1erite idei iraţionale luate separat sau puse laolaltă se a3un-e la di1erite emoţii+ Dacă vrei să 1ii o persoană ec(ilibrată se impune să te 5ntrebi dacă asemenea idei sunt sănătoase 2i dacă au vreo lo-ică+ %u susţin că ele sunt ilo-ice iraţionale aiurite 2i 5n ultimă instanţă reprezintă un pericol pentru individ+ Asemenea idei iraţionale duc la depresie prin cauzele ei speci1ice: auto5n?vinuirea autocompătimirea 2i compătimirea altora> ele contribuie de asemenea la apariţia 1uriei 2i a 1ricii+

>epresia nervoasă Trei lucruri provoac ă depresia psi(ică: auto5nvinuirea autocompătimirea 2i compătimirea altora+ C 6nd e2ti deprimat te dete2ti te consideri 1ără valoare 2i te simţi 5n-rozitor de vinovat din vreun motiv pe care 5l

1F

Cum să iubeşti pentru a fiiubit

consideri inacceptabil a3un-6nd să dezaprobi nu numai ceea ce ai 1ăcut ci 2i pe tine 5nsuţi ca 1iinţă umană+ %u numesc aceasta auto5nvinuire+ Se pare că ne este 1oarte -reu să tra-em o linie de demarcaţie 5ntre comportarea noastră 2i noi 5n2ine> de aceea ne simţim adesea in1e? riori vinovaţi 2i deprimaţi c6nd ne comportăm de o manieră pe care o dezaprobăm+ Pentru a depă2i sentimentul de vinovăţie de in1erio? ritate 2i auto5nvinuire este important să realizăm mental două lucruri distincte+ J n primul r6nd trebuie să ne separăm propria comportare de propria noastră persoană 2i 5n al doilea r6nd să ne iertăm dacă am 1ăcut ceva rău+ Cum pot 1i separate acţiunile noastre de noi 5n2ineF Jn acela2i 1el 5n care procedăm 5n cazul altor persoane ba c(iar 5n cazul animalelor+ Dacă ai un căţel care 5ţi dă peste cap casa 5l dezaprobi 1ire2te dar este -reu de presupus că l?ai putea ur5+ Sau dacă un copil 5ţi spar-e un vas de mare preţ cu si-uranţă vei re-reta dar nu vei tra-e concluzia că acel copil este de nesuportat+ Al doilea lucru important este să?ţi ierţi 1apta pe care ai comis?o 2i să nu te dete2ti pentru un act destabil+ &imeni nu este per1ect+ Cauza unui comportament eronat poate 1i o deficienţă, o ignoranţă sau o stare de nelinişte De exemplu poate că nu ai mobilitatea sau coordonarea necesare unui1aptul pu-ilist sauaiunui ceea ce se explică 1ie prin că nu avut tenisman niciodată asemenea calităţi 1ie prin aceea că e2ti at6t de supărat 5nc6t nu le poţi pune 5n evidenţă+ Dac ă reu2e2ti să?ţi 5nvin-i auto5nvinuirea 5ţi va 1i mult mai u2or să tolerezi 1ără resentimente comportarea altora+ Te poţi 5ntreba ce problemă are partenerul tău 2i de ce se poartă at6t de ur6t+ Are vreo de1icienţă este i-norant sau tulburatF Cum se poate să 1ii plin de amărăciune 2i resentimente 1aţă de altul dacă te ierţi pe c62titineF al depă2irii sentimentului de vinovăţie In alt este capacitatea de a realiza 2i a păstra respectul de sine+ %ste o 5nsu2ire de importanţă vitală pe care o căutăm cu

Cel ălalt obra! 99

toţii la ceilalţi oameni o 5nsu2ire pentru care 5i iubiţi adesea cu 5n1lăcărare+ De obicei oamenii care nu se respectă a3un- să piardă respectul celorlalţi 1aţă de ei+ Dacă re1uzi să te dete2ti 2i nu te -6nde2ti niciodată că e2ti rău lipsit de valoare sau depravat este puţin probabil că vei su1eri din cauza sentimentului de vinovăţie sau de in1erioritate+ Dimpotrivă vei ţine capul sus 2i umerii drepţi vei 1i m6ndru de tine c(iar dacă nu 5ntotdeauna mulţumit de ceea ce ai 1ăcut+ ! asemenea persoană este demnă de admiraţie 2i de obicei este 2i admirată+ Goarte important este 2i 1aptul că ast1el de oameni pot o1eri 2i celălalt obraz 1ără resentimente+

Dutocompătimirea ! altă cale prin care a3un-em să ne deprimăm este autocompătimirea+ %ste o practică 1oarte răsp6ndi tă 5n ciuda 1aptului că ne 3enăm să o admitem+ i totu2i ni se 5nt6mplă tuturor de alt1el din motive 5ntemeiate+ #umea 5n care trăim nu este paradisul ospitalier al viselor noastre+ Ineori ea este nemiloasă adeseori plină de vicii 2i aproape 5ntotdeauna nedreaptă+ In criminal se poate plimba libertate 5n timp ce un a 1urat ceva ca 5n să?2i ast6mpere 1oamea estenenorocit trimis la care 5nc(isoare+ Jn clipa 5n care 5ncepi să te autocompătime2ti c6t de c6t trebuie să ai 5n vedere că de acum 5nainte viaţa ta va 1i mult mai -rea+ Autocompătimirea este contraproduc? tivă+ Te bloc(ează+ Jţi 1ură ener-ia pe care ai putea?o 5ndrepta către pararea nedreptăţilor lumii+ i oamenii te vor părăsi lăs6ndu?te să te Kdădăce2tiK sin-ur+ Ca un rezultat speci1ic al autocompătimirii cei alături de care trăie2ti 52i vor pierde răbdarea+ &imănui nu?i place un copil care pl6n-e tot timpul sau un adult care se tot văicăre2te+ Mult mai bine este să acţionăm cu toate 1orţele pentru a sc(imba evenimentele ne1avorabile iar

100

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

dac ă nu este posibil să le acceptăm cu resemnare+ ! persoană care d6nd dovadă de maturitate nu se prăbu2e2te 5n pl6ns nu 1ace o criză de isterie 2i nu este -rav deprimată indi1erent dacă necazurile lui s?au 5nc(eiat cu bine sau nu se bucură de dra-ostea 2i respectul celorlalţi+ 'iruindu?ne autocompătimirea ne situăm pe opun6nd poziţie ast1el excelentă pentru aopţiunea 1ace 1aţă 1rustrărilor 5n practică ): toleranţa 1ără resentimente+

Compătimirea altora 7deea ira ţională care -enerează tristul sentiment de compătimire a altora este următoarea: KTrebuie să ne 1răm6nte problemele 2i tulburările emoţionale ale altoraK+ C(iar trebuieF !are le 1acem vreun bine celor pe care ne 5n-ăduim să?i pl6n-em pentru necazurile lorF Ji a3utămF CumF #e dăm cura3 să mear-ă 5nainte sau dimpotrivă le răpim 5ncrederea 2i cura3ul de a lupta cu necazurileF Preocuparea pentru a spri3ini pe cineva care este la str6mtoare este o atitudine sănătoasă 2i morală+ Jl putem a3uta să se pună iar pe picioare comport6ndu?ne ca sa? mariteanul milostiv cum ne5n-ri3oraţi 5ndeamnă 2i preceptele -ioase+ Dacă 5nsă suntem preocupaţireli? 5n mod e/cesiv, dacă ne a1ectează prea mult su1erinţa altuia prin aceasta nu?i acordăm nici un a3utor ci adău-ăm doar necazului său un alt necaz+ Problema propriu?zisă răm6ne nerezolvată+

Furia Guria este o alt ăoricine+ stare emoţională care o cunoa2te practic %a apare 1recventă 5n esenţă pe atunci c6nd 5ţi spui ceva de -enul celor spuse 2i de cel care se

Cel ălalt obra& 101

autocompătime2te: K% 5n-rozitor dacă nu obţin tot ceea ce 5mi dorescK+ Se mai adau-ă 5nsă o altă idee iraţională: K!amenii răi 2i ticălo2i trebuie tra2i la răspundere 2i pe? depsiţi aspru pentru că mă 1rustreazăK+ Această asociaţie de idei duce la amărăciune resentimente ură a-resi? vitate 2i cu si-uranţă la 1urie+ Guria ne?o provocăm noi 5n2ine după cum tot noi 2i nu altcineva ne provocăm depresia psi(ică+ Din păcate o persoană 1urioasă 52i con? cepe propria dorinţă nu ca o pre1erinţă nu ca ceva ce i?ar 1ace plăcere ci ca o necesitate ca o pretenţie 2i o reven? dicare+ Dacă 5ţi converte2ti dorinţele 5n pretenţii 2i nu obţii ceea ce pretinzi consecinţa va 1i 1uria+ Dacă 5nsă 5ţi menţii dorinţele la nivelul de simple dorinţe eventuala lor se va nusolda numai pentru cu o dezamă-ire sau ne5mplinire un re-ret+ &imeni 5nnebune2te că nu a obţinut ceea ce 2i?a dorit+ Jntreabă?te c6te dorinţe ai avut 5n decursul vieţii 2i c6te din ele nu au 1ost niciodată satis1ăcute+ !are te 5n1urii pentru că nu ai -ăsit un milion de dolari pe stradă pentru că nu ai devenit star de cinema sau nu ai dob6ndit 1aimă mondialăF Toate acestea sunt simple dorinţe+ Avem mii de dorinţe a căror ne5ndeplinire nu ne provoacă niciodată o stare de 1urie+ Dacă 5nsă 1ie 2i pentru scurt timp stăruim 5n a considera obligatorie 5mplinirea dorinţelor noastreeste socotind că trebuie să primim totul pentru că dreptatea de partea noastră a?tunci dorinţele 1ire2ti le trans1ormăm 5n cerinţe nevrotice, 2i vom su1eri din cauza acestei emoţii nevrotice+ Dacă nu vrei să te 5n1urii nicic6nd 5n viaţă teoretic este posibil cu condiţia să nu converte2ti 5n revendicări nici una din dorinţele tale+ %xist ă două excepţii de la re-ula con1orm căreia 1uria este totdeauna nevrotică+ Prima are loc atunci c6nd 1uria noastră sperie at6t de tare pe cineva 5nc6t reu2e2te să evite un accident @stri-6nd la un copil poţi 5mpiedica să?l calce o ma2ină+ A doua se re1eră la cazul 5n care ceva ne 5n1urie at6t de tare 5nc6t suntem nevoiţi să luptăm ca 2i

102

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

atunci c6nd viaţa ne este 5n pericol de exemplu c6nd e2ti atacat de ni2te t6l(ari 2i 1uria ta 5i determină pe ace2tia să se retra-ă+ Cui 5i pasă dacă acesta este un comportament nevrotic sau nu din moment ce prin el ţi?ai salvat propria viaţă sau a altuiaF A2adar să reacţionăm cu calm cu maturitate la o comportare iritantă 2i să respin-em -6ndul că: a5 trebuie neapărat să obţinem ceea ce dorim> b5 cei ce ne 1rustrează sunt răi 2i c5 ace2ti oameni răi pot 1i vindecaţi arun?c6ndu?i 5n 5nc(isori snopindu?i 5n bătaie acoperindu?i de in3urii sau convin-6ndu? itecăa2tepţi sunt din dro3dia partea societăţii+ cuiv a care #a este ce reacţie tratat cu violenţăF Jnainte de toate la 1rică dar totodată 2i la ură+

Frica Prin 1rică 5nţele-em emoţii ca 5n-ri3orarea anxietatea nervozitatea 2i panica+ de 1rică variind Toate 5ntre acestea cea sunt mai 1orme u2oară 4 5n-ri3orarea 2i cea mai -ravă 4 panica+ Grica 2i 5n-ri3oarea sunt -enerate de două idei iraţionale: a5 este 5n-rozitor dacă ceva nu se 5nt6mplă a2a cum am dorit 2i b5 dacă ceva este periculos sau 5nspăim6ntător se impune să ne concentrăm 2i să ne -6ndim ne5ncetat la asta av6nd convin-erea că 5n mod necesar situaţia va 5nrăutăţi+ Cei care suntsetemători văd prime3dii 2i ameninţări c(iar 5n situaţiile 5n care 5n realitate nu există nici un pericol+ %i 1ac din ţ6nţar armăsar+ Dacă un asemenea om se vede repudiat el crede că a venit s16r2itul lumii+ Gaptul că nu au 1ost bunăoară promovaţi li se pare 5n-rozitor+ Dacă cineva le?a ocupat locul de parcare este o catastro1ă+

C 6nd pentru ni2te evenimente

Celalalt obra& 0B3

reac ţie nervoasă+ &ici nu s?ar putea alt1el+ Cum ai putea 1i calm 2i cumpătat c6nd 1aci apel la asemenea cuvinte alarmante+ %xamineaz ă atent dacă situaţia 5n care te a1li este 5ntr?adevăr at6t de proasă cum ai cali1icat?o+ Jn cele mai multe cazuri vei constata că ai exa-erat ai depă2it măsura+ Această tendinţă este 5n 1irea omului 2i stă la baza tuturor tulburărilor emoţionale+ De2i ceea ce spun poate părea de domeniul 1anteziei totu2i este un lucru serios+ $rei să 2tii cum să procedezi ca să nu te mai enervezi niciodată 5n viaţăF ine scamă de următorul s1at: nu considera nici o situaţie drept ca? tastro1ală 2i vei constata că nu vei mai cunoa2te starea măcar de nervozitate+ o clipă 2itiu vei vedea că e -reu că această de crezut a1irmaţie dar meditează este plină de sens 2i de 5nţelepciune+ De exemplu te vei simţi alt1el dacă 5l vei considera doar un e2ec Kre-retabilK 5n loc de K5n-rozitorK+ &u simţi di1erenţa 5ntre a considera o eventuală retro-radare ca o neplăcere 2i nu ca o tra-edieF Cu alte cuvinte dacă de1ine2ti sau descrii ce ţi s?a 5nt6mplat 1olosind termeni mai temperaţi ca: re-retabil neplăcut nemulţumitor trist plicticos sau deran3ant vei avea doar un sentiment normal de 1rustrare+ Dacă 5nsăte vei simţi recur-e la cali1icative extreme pe l6n-ă 1rustrare 5n1rico2at alarmat nervos 2i 5n-ri3orat peste măsură+ Jncearcă să?ţi reprezinţi c6t de -reu ţi?ar 1i să răm6i calm reţinut 2i 5n situaţii neplăcute @re-ula ; dacă ori? cărui eveniment nedorit 5i dai dimensiunile unei ca? tastro1e+ Cum ai putea tolera ceva 1ără să?ţi pierzi cum? pătul dacă tot ce 5ţi displace este o adevărată calamitateF &u vei putea 1i ec(ilibrat 2i matur 2i nu vei putea avea o relaţie plăcută dacă te distru-i emoţional printr?o evenimentelor+ De aceeasupradimensionare stăp6nirea senzaţieicontinuă de 1rică aeste una dintre cele mai importante obli-aţii pentru 1iecare din noi+

1 04

de

C u m s ă i u be şti p e n t ru a f i iu b it

! altă 1ormă a 1ricii pasivitatea excesivă la2itatea distru-e 2i ea 1ericirea multor oameni alt1el 1oarte plă? cuţi+ Cei ce niciodată nu se pot impune sunt printre cei mai ne1ericiţi oameni din c6ţi am 5nt6lnit+ %ste desi-ur re-retabil că -enerozitatea 2i caracterul lor 1rumos se re-ăsesc la puţini dintre noi+ Cu toate acestea ei trebuie să 5nveţe să iasă din starea de nea3utorare atunci c6nd apare nevoia de autoa1irmare+ Am depistat cinci motive care determină la2itatea lor+ Două sunt con3uncturale iar celelalte trei au un substrat psi(olo-ic+ Primul motiv al la2ităţii oamenilor este teama de o a-resiune 1izică+ Acest lucru este lesne de 5nţeles dacă de exemplu ne trezim 1aţă 5n 1aţă cu o -orilă+ Dacă 2tii că poţi 1i dobor6t te salvezi prin 1u-ă+ &ici un om cu mintea 5ntrea-ă nu vrea să se lupte cu un adversar superior din punct de vedere 1izic dacă e si-ur că nu are nici o 2ansă+ Al doilea motiv care 5mpin-e la la2itate este teama

pierderi materiale+ Patronul are totdeauna dreptate+ %l este cel care semnează cecurile a lui este 5ntreprinderea+ Dac ă nu 5ţi place ceea ce 5ţi pretinde poţi să?ţi dai demisiaN Dacă 5nsă ţii la serviciul respectiv nu?l 5n1runta tot timpul alt1el te vei trezi aruncat 5n stradă+ Al treilea pentru care suntem timizi 2i -ata abdicăm de lamotiv propriile noastre convin-eri este 1aptulsă că uneori nu suntem prea si-uri de noi 5n2ine+ O6ndim 5n 1elul următor KAr 1i 5n-rozitor dacă a2 1ace vreo -re? 2ealăK+ Să presupunem că ai dori să cumperi o casă iar partenerul tău se opune cate-oric+ Jntruc6t nu e2ti si-ur cine are dreptate 2i te temi 5n-rozitor ca nu cumva să 1aci un pas -re2it cedezi 2i te supui (otăr6rii lui+ Dar ce e rău 5n a -re2iF Ai luat o (otăr6re care s?a dovedit a nu 1i tocmai 5nţeleaptă+ %i 2i ceF Inul dintre cele mai bune mi3loace de a 5nvăţa cum o decizie să iei c6t mai multe decizii+ Cusăc6tieivei dob6ndibună maieste multă experienţă cu at6t mai repede vei 5nvăţa care sunt

Celălalt obra! 105

elementele care conduc la o (otăr6re 5nţeleaptă+ Dacă nu 5ţi creezi ocazii de a 5nvăţa din propriile -re2eli o va 1ace partenerul tău+ Al patrulea motiv care ne 5mpiedică să ne impunem este teama de a nu leza sensibilitatea celuilalt+ Jn ultimă instanţă dacă nu i se dă cuiva ceea ce 52i dore2te per? soana respectivă poate deveni 1urioasă deprimată lezată plină de resentimente sau -ata să pl6n-ă+ Ceea ce trebuie totu2i să 5nţele-i este că nu ai rănit sentimentele persoanei respective+ Poţi răni pe cineva numai 1izic nu 2i emoţional+ Dacă cineva vrea să 1ie deprimat 1urios sau nervos pentru ceea ce ai 1ăcut aceasta este problema lui, nu a ta+ %l percepe acţiunea respectivă ca pe o

convertească 1rustrare emoţională+ 2i tot el insistă o un 5ntr?o tulburare Apoi să av6nd motiv 5ţi spune: K$ezi c6t de rău m?ai enervatFK 8ăspunsul trebuie să 1ie: KJmi pare rău dra-ă dar tu ţi?ai 1ăcut?o+ De ce nu cite2ti o carte sau nu te duci să discuţi cu un psi(olo- despre tulburarea taF Te asi-ur că nu vreau să te enervez ori de c6te ori 1ac o su-estie care nu?ţi place+ Sper că?ţi vei rezolva problema c6t mai cur6ndK+ Jn 1ine al cincilea motiv pentru care oamenii ezită să se impună este teama de un eventual re1uz+ Acea2tia cred că re1uzul estemai dureros că +i vadinrăni 2i că unul din lucrurile cele 5n-rozitoare lume săeste nu 1ii iubit 2i aprobat de alţii+ Gire2te re1uzul ne doare dar nu 5n mai mare măsură dec6t o 5n-ăduim noi 5n2ine+ Am 1ost cu toţii supăraţi cu si-uranţă c6nd ne?a re1uzat o persoană care de 1apt nici nu ne?a prea interesat+ Jn primul moment re1uzul ne surprinde neplăcut dar mai t6rziu nici nu ne mai -6ndim la el+ Pentru că ne convin-em că nici nu avem nevoie de iubirea 2i aprobarea persoanei respective+ !are nu am putea a3un-e la această convin-ere c(iar din primul momentF &u?i a2a că ne?am scuti sin-uri de multă amărăciune inutilăF

106

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

&u este o catastro1ă dacă o anumită persoană o anumită perioadă de timp nu ne iube2te at6t c6t am dori noi+ &u este nici tra-edie ci doar un 1apt re-retabil+ Să 1acem tot posibilul pentru a 5mbunătăţi situaţia 2i dacă nu mer-e să nu ne 1acem -ri3i+ %xistă totdeauna alţi oameni demni de dra-ostea noastră+ %ste la 1el de important să 1im convin2i că oamenii nu ne urăsc+ Cei care 5ţi pot 5n1i-e un cuţit 5n spate trebuie să te preocupe 5n mai mare măsură dec6t cei care nu te iubesc+ Deci dacă dore2ti să te preocupi de ceva preocupă?te de ura oamenilor 2i nu de lipsa lor de dra-oste+ Am trecut succint 5n revistă emoţiile automistuitoare care 1ac di1icilă aplicarea toleranţei 1ără resentimente @opţiunea )+ Dacă vrei să 1ii o persoană matură 2i iubi? toare 5n ciuda comportării necorespunzătoare a celuilalt nu poţi să realizezi acest obiectiv 1iind 5ntr?o stare de tulburare emoţională+ Pentru a răsplăti răul cu bine este nevoie 5nainte de toate de un bun autocontrol+

Veriga cea mai slab ă autoconvingerea raţională Pentru sc(imbarea unor atitudini este nevoie de ceva mai mult dec6t de o simplă declaraţie de intenţii+ %ste esenţial să2i re-6ndim convin-eri să acceptăm5ntre-ul că multenostru din celesistem 5nvăţatede toată viaţa sunt probabil -re2ite> ideile noi 5n1ăţi2ate aici sunt mult mai bene1ice+ Trebuie să ne con1runtăm 5n mod corect cu 1rustrările să a3un-em să le stăp6nim purt6nd o discuţie permanentă cu noi 5n2ine+ Dacă nervozitatea continuă să se menţină aceasta 5nseamnă că nu au 1ost eradicate toate ideile iraţionale+ Dovada că s?a produs sc(imbarea dorită o vei avea numai c6nd te vei simţi eliberarat de emoţiile dureroase pe care ideile iraţionale le cauzează+ Cei mai mul ţi oameni nu reu2esc să aibă stări emoţionale normale deoarece nu discută su1icient cu ei

Celălalt obra! 10

5n2i2i+ %i se cramponează de convin-eri de tip nevrotic precum: trebuie să 1ii per1ect> e 5n-rozitor să nu 1ii iubit> oamenii care se poartă ur6t sunt răi> e mai bine să ocole2ti -reutăţile dec6t să le 5n1runţi 2+a+m+d+ At6t timp c6t nu te vei convin-e că asemenea idei sunt lipsite de sens nu vei 1i 5n stare să te sc(imbi+ Dezbate iar 2i iar 5n 1orul tău interior p6nă vei a3un-e la convin-erea că nu este obli-atoriu să 1ii per1ect pentru a 1i accesibil 2i nu trebuie neapărat să 1ii iubit pentru ca alţii să te accepte+ !amenii pot 1ace -re2eli 2i cu toate acestea noi 5i acceptăm pentru că omul nu este identic cu comportamentul său 2i pentru că este mai u2or să 5n1runţi di1icultăţile dec6t să le ocole2ti+ Studiază atent lista ideilor iraţionale+ %ste important să te convin-i că ele sunt absurde 2i periculoase+ Dacă reu2e2ti vei a3un-e să?ţi controlezi propriile emoţii mult mai bine dec6t ai 1i crezut că este posibil+ După aceea vei 1i 5n stare să aplici cea de?a doua re-ulă: dacă cineva ţi?a 1ăcut vreun rău răspunde?i printr?o atitudine binevoitoare o perioadă de timp re&onabilă

Cine poate aplica a doua regulă' A răsplăti răul cu bine este un principiu -eneros 2i plin de nobleţe+ %l ocupă un loc de 1runte 5n numeroase reli-ii+ Considerăm că prin dra-oste 2i răbdare putem determina 5n cele din urmă o sc(imbare 5n bine a cuiva+ Jn acest 1el iubirea este de1inită ca un proces de in1inită -enerozitate+ Dacă un păcătos răm6ne tot păcătos 5n po1ida a ceea ce am 1ăcut pentru el suntem 5ndemnaţi să 1im răbdători să?l considerăm un 1iu al Celui de Sus 2i să credem că 5n cele din urmă prin ru-ăciuni 2i 1ăc6ndu?i mereu bine vom reu2i să?l aducem pe calea cea dreaptă+ Preceptul potrivit căreia trebuie să?i iertăm pe cei ce -re2esc 1aţă de noi este at6t de ad6nc 5nrădăcinat 5nc6t ne

108

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

5ntrebăm uneori c6t de departe poate mer-e toleranţaF Din păcate oamenii cred că iertarea unei 1apte repro? babile 5nseamnă 5n acela2i timp absolvirea de pedeapsă+ !r 5ndemnul de a ierta -re2iţilor no2tri nu prevede 2i impunitatea celor ce au comis 1apte reprobabile+ &u este oare posibil să?i iertăm 2i totodată să?i iubim pe cei ce ne 1ac rău numai pentru că dorim să?i iubim 5n continuare 2i vrem să?2i repare -re2ealaF 7ertarea nu 5nseamnă acceptarea unei rele conduite a cuiva ci doar 1aptul că nu?l ur6m pentru ceea ce a 1ăcut+ Pe scurt eu pot să?i iert 1iicei mele că mi?a tamponat ma2ina 2i c(iar dacă 5i iau permisul nu 5nseamnă că n?o mai iubesc 1oarte mult+ Gaptul că am pus?o să plătească pa-uba 2i nu i?am mai permis să?mi 1olosească ma2ina p6nă nu va dovedi mai multă am dat dovadă denumărinimie responsabilitate 5nseamnă2icădra-oste eu o urăsc+ 2i totodată Mai cur6nd de 1ermitate din dorinţa de a o corecta Cine corespunde a2teptărilor de a reacţiona prin dra? -oste la o conduită rea cum prevede re-ula a douaF 8ăspunsul este evident+ Acea persoană matură adultă ec(ilibrată 2i lipsită de tulburări emoţionale care bene1iciează de pe urma atitudinii pătrunse de iertare 2i dra-oste+ !amenii lipsiţi de maturitate 2i tulburaţi emoţional nu pot bene1icia de -enerozitatea re-ulii a doua+ ! persoană matură c6nd i se atra-e atenţia că s?a purtat ur6t răspunde cer6ndu?2i scuze 2i promiţ6nd că se va 5ndrepta+ %ste 5nsă pierdere de timp să continuăm dacă după o anumită perioadă constatăm că e1orturile noastre sunt zadarnice+ Dacă răsplătirea răului cu bine nu dă rezultate 2i 5ncepem să ne dăm seama după mai multe 5ncercări că situaţia se 5nrăutăţe2te sin-ura concluzie lo-ică este că avem de?a 1ace cu o persoană pro1und dere-lată sau lipsită de maturitate+ Po ţi conc(ide că atitudinea ta binevoitoare a e2uat: a5 c6nd partenerul sau copilul nu s?a sc(imbat după c6teva 5ncercări b5 c6nd persoanele respective nici nu? 2i

Cel ălalt obra! 109

dau osteneala să se sc(imbe 2i c5 c6nd ele declară 1ăţi2 că nu au intenţia de a se sc(imba+ Ce alte dovezi să mai a2tepţiF %ste su1icient de clar nuF A2tept6nd mai multe dovezi că demersul tău de a răsplăti răul cu bine nu dă rezultate 5nseamnă că ai tu 5nsuţi mai multe probleme dec6t persoana respectivă+ Pentru orice persoană inteli? -entă 2i rezonabilă este evident că re-ula a doua @pe o durată rezonabilă răsplăte2te cu bine o comportare repro? babilă este ine1icientă dacă după o perioadă de timp rezonabilă nu intervine nici o sc(imbare+ Jn acest moment este necesar să aplici a treia re-ulă+

V

#oluţia radicală Ce ar trebui să 1aci dacă lucrurile mer- at6t de rău cu 1amilia prietenii sau cu 2e1ul de la locul tău de muncă 5nc6t ai sentimentul că nu mai poţi tolera comportarea lor reprobabilăF Cred că oricine este de acord că la un moment dat se poate a3un-e la capătul răbdării 2i toleranţa ia s16r2it+ Ce minunat ar 1i să putem avea o răbdare in1inită continu6nd să?i iubim pe cei ce ne -re2esc dar pentru cei mai mulţi dintre noi aceasta răm6ne mai cur6nd un ideal dec6t o practică 5n viaţă+ &umai s1inţii 2i martirii pot 5ndura la nes16r2it nedreptăţile 2i manipulările+ &oi ceilalaţi avem o doză normală de e-oism 2i suntem 5n2istare să tolerăm atitudine brutală dispreţuitoare nedreaptă numaio o perioadă de timp rezonabilă+ i pe urmăF Gacem ceea ce au 1ăcut toţi oamenii din cele mai vec(i timpuri+ &e revoltăm 2i ripostăm+ Pe scurt aplicăm re-ula a treia: dacă cineva ne 1ace un rău 5i răspundem cu rău @1ără supărare 5nsă 2i pentru 5nceput cu intensitate e-ală+

Justificarea aplicării celei de.a treia reguli Dac ă e2ti o 1ire pa2nică oric6nd -ata să?i a3uţi pe

oameni nu vei accepta desi-ur cu plăcere s1atul privind soluţia radicală+ Gire2te 5ndemnul de a răspunde cu rău

#oluţia radicală 111

la r ău este oarecum neplăcut 2i c(iar 5n3ositor+ Ca 2i alţii 2i eu consider că este ceva contrar simţămintelor noastre nobile 2i dorinţei noastre de a 1i maturi+ Ce?ţi răm6ne 5nsă de 1ăcut dacă ar-umentele raţionale nu au avut nici un e1ect dacă ai avut o răbdare 5n-erească ai 5ntors 2i celălalt obraz 2i ai 5ncercat să discuţi cu calm di1icultăţile dar totul a 1ost inutilF Ar 1i o adevărată nebunie dacă ai continua aceea2i strate-ie ine1icientă+ Sin-ura modalitate răm6ne să?l 1aci să se simtă at6t de %enat, 5nc6t să abandoneze atitudinea o1ensatoare sau să 2i?o sc(imbe+ Să ne amintim de cele patru opţiuni posibile pentru depă2irea 1rustrării+ Potrivit opţiunii ; 4 protestul 4 protestezi dacă nu poţisătolera 1aci o-revă situaţie sau1ără să resentimente declari un război trebuie rece să p6nă obţii sc(imbările dorite+ Dacă nu se produce nici o ameliorare poţi reveni la opţiunea ) 4 toleranţă 1ără resentimente+ Dacă nici a2a nu e de trăit poţi oric6nd să treci la opţiunea 0 4 despărţire sau divorţ+ 8e-ula a treia 4 răul răsplătit cu rău cuprinde opţiunile ; 2i 0+ Aceasta 5nseamnă că a luat s16r2it perioada c6t am 1ost amabili 2i 5ncepe cea a durităţii+ C6nd cineva te calcă 5n picioare 1ără 5ncetare e timpul să?i răspunzi cu aceea2i monedă+ Această spirală exercitată cobor6toareasupra poate persoanei continua p6nă c6nd presiunea respective cre2te at6t de mult 5nc6t va ceda pentru a păstra relaţia sau cedăm noi 2i punem capăt relaţiei+ Jmi dau seama că rezistenţa unora 1aţă de aplicarea celei de a treia re-uli poate 1i at6t de puternică 5nc6t c(iar 2i 5n situaţii pe deplin 3usti1icate o adoptă cu mare -reutate+ %ste interesant că numai această re-ulă trebuie 3usti1icată+ &u suscită discuţii 1aptul că la amabilitate se cuvine să se răspundă tot cu amabilitate+ De asemenea puţini se opun că dacă cineva se lăs6nd poartă -luma rău nulaeste obli-atoriu să?iideii tai capul imediat+ Dar o parte iată că s1atul de a ne purta ur6t cu cei ce se poartă

112

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

ur6t cu noi constituie pentru mulţi o abordare cu totul nouă a problemei+ %ste 5ntr?adevăr a2aF De2i re-ula a doua ne 5ndeamnă să?i iertăm pe cei ce ne supără nu uita că există o mare asemănare 5ntre unele atitudini ale marilor no2tri conducători reli-io2i 2i 5ndemnurile re-ulii a treia+ !ric6t li s?ar părea de straniu celor ce nu cunosc &oul Testament Hristos a aplicat această re-ulă+ %l i?a iz-onit din templu pe zara1i 2i pe ne-ustori+ Să ne amintim de asemenea că 2e1ii macabei ai poporului evreu erau oameni duri 2i neiertători+ %i nu 5ntorceau celălalt obraz+ Jn situaţii extreme ripostau rezistau 2i (ărţuiau armatele adverse+ De2i un mare adept al toleranţei Oand(i nu a permis britanicilor să?i asuprească poporul+ !rice se poate De2i nudespre spune a 1ostel violent dar nuen-lezii 2i 1aptulnucăsearputeau 1i 1ost 5nţele-e 5n-ăduitor+ cu el pentru că nu a 1ost cooperant 2i a respins orice colaborare+ Prin re1uzul său 1erm 2i perseverent el a 1ăcut asemenea presiuni asupra -uvernului britanic 5nc6t 5n cele din urmă 7ndia 2i?a dob6ndit independenţa+ Ce să mai vorbim despre atitudinea unor lideri ai ne? -rilor americani 5n ultimul s1ert de secolF Martin #ut(er 9in- a 1olosit cu mult succes metodele lui Oand(i 2i a obţinut mariSIA+ libertăţi cetăţene2ti pentru 2ipopulaţia culoare din Procedeul lui includea re-ula a de treia+ C6nd ne-rii au 1ost siliţi să ocupe locurile din spate ale autobuzelor el i?a 5ndemnat să boicoteze aceste mi3loace de transport+ 7ată un mod de comportare similar cu cel pentru care pledez 2i eu> noi toţi 5l adoptăm c6nd se pare că nu putem in1luenţa raţional pe cei ce ne 1rustrează+ Dac ă re1eririle la conducători reli-io2i sau la lideri ai mi2cărilor pentru drepturi cetăţene2ti nu te?au convins să aruncăm privire asupra laborator psi(olo-ie+ Să ne oaducem aminteunui cum poate de1i in1luenţat un anumit comportament+ C6nd o acţiune este recompensată sau 5ncura3ată pe orice cale ea se consolidizează+ Modul 5n

"olu#ia radicală 113

care o persoan ă o 1amilie un -rup sau o societate comercială va proceda depinde de recompensarea sau penalizarea comportării lor anterioare+ C6nd o acţiune nu este recompensată ea tinde să slăbească+ Jn teoria 5nvăţării există conceptul de extincţie concept care semni1ică diminuarea sau dispariţia unor componente comportamentale+ Toate datele de mai sus impun o sin-ură concluzie: un comportament continuă să existe pentru că este consolidat+ Dacă dorim o sc(imbare 2i aceasta nu se produce trebuie să conc(idem că respectivul comportament continuă să 1ie recompensat de cineva+ Acest KcinevaK putem 1i noi 5n2ine sau o altă persoană+ Ineori este -reu de stabilit cine anume KconsolideazăK un anumit comportament 2i cum reu2e2te să o 1acă+ !ricum un anumit comportament se menţine prin KconsolidareK+ % timpul să apreciem la 3usta valoare acest 1apt+ )oi suntem răspunzători de tot răul sau binele pe care 5l 1ac oamenii+ &u suntem răspunzători pentru cutremure 1urtuni sau secetă a2a cum nu sunt nici copacii st6ncile sau norii 4 pentru comportamentul nostru+ &umai oa? menii au responsabilitate pentru comportarea oamenilor+ Jntr?o măsură maisărăcie mare sau mai mică noi pentru toţi suntem răspunzători pentru războaie crime abu? zurile 5mpotriva copiilor 2i miile de accidente mortale ce au loc anual pe autostrăzile noastre+ De ce noi toţiF Pentru că pomii st6ncile 2i norii sau iepurii etc+ nu pro? voacă războaie sau divorţuri+ Comportamentul uman stă 5n cele mai multe cazuri sub controlul oamenilor+ De aceea lo-ica ne spune clar c ă dacă dorim ca un comportament să nu mai continue este pre1erabil să 5ncetăm 5ncura3area lui+ Să nu?l mai consolidăm 5n nici un 1el+ &u comportarea e mai puţin cuiva adevărat dacătrebuie, dorim +nainte să sc(imbăm noică +nşine de toate, să ne sc$imbăm Dacă examinăm mai atent această problemă vom observa că adesea noi +nşine

114

Cum să

iubeşti pentru a fi iubit

suntem cei ce ne d ăm bătaie de cap+ Jn proporţie de patruzeci 2i nouă la sută noi suntem răspunzători pentru continuarea acelor acţiuni ale oamenilor pe care nu le aprobăm+ Căci tolerăm cu u2urinţă comportamente reprobabile+ Cei de5n cauză sunt răspunzători 5n proporţie cincizeci 2i unu la sută pentru că 5n ultimă analiză ei sunt cei care au un comportament inacceptabil+

*otivarea unei atitudini pasive După ce am 1ăcut tot posibilul pentru a?l convin-e cu amabilitate pe celălalt c6t de lipsit de consideraţie s?a comportat 2i constatăm că nu am a3uns la nici un rezultat va 1i mult mai -reu dec6t ne?am 5nc(ipuit să trecem la aplicarea re-ulii a treia prin opţiunea pentru protest 2i -revă+ &imănui nu?i sur6de perspectiva unor con1runtări deza-reabile care adeseori potduce dura multă vreme+ Con1runtarea poate la scene penibile sau c(iar la ruperea relaţiei+ De aceea pre1er6nd să nu ri2te oamenii evită con1lictul invoc6nd numeroase motive pentru a?2i 3usti1ica atitudinea pasivă+ Prima 2i cea mai 1recventă scuză pe care o invocă cei ce nu?2i apără propria demnitate este teama de con1runtări 2i de voci1erări urmează de sc(imba obicei exercitării decare presiuni pentru a?l pe celălalt+ &imănui nu?i place să se sc(imbe 2i cu c6t durează de mai mult timp 5ncercarea de a?l convin-e cu at6t mai tare va ţipa+ C(iar dacă partenerul nu este violent 2i nici nu se presupune că va 1i eventualitatea unor voci1erări sau a unor expresii triviale strecoară teama 5n

su1letele celor mai mulţi ca 2i cum le?ar

#oluţia radicală 115

Sunt de asemenea de acord că nu este exclusă posi? bilitatea unor consecinţe neplăcute+ Totu2i ceea ce poate nu 5nţele-i este că dacă nu 5ţi aperi drepturile 5n situaţia 1ără5nresentimente momentul care ai sentimentul nu ai altă că nu soluţie+ mai poţi De aceea tolera recomand să se răspundă printr?o comportare ne-ativă la comportarea ne-ativă a celuilalt 5nvăţ6ndu?l să nu te mai trateze 5ntr?un mod at6t de mesc(in+ Jn ma3oritatea cazurilor operaţia se soldează numai cu discuţii ţ61noase+ Jn ultimă analiză aceasta nu te poate leza+ !ric6t de -rele ar 1i vorbele ele nu pot răni+ In cuv6nt este o vibraţie pornită din -6tle3ul celuilalt 5i a3un-e pe buze pune 5n mi2care aerul traversează camera 2i popose2te 5n urec(ile2itale+ Jn nu orice moment e2tiexplozie asaltat desunt asemenea vibraţii dacă provin dintr?o ino1en? sive+ &u are importanţă 1aptul că cineva roste2te cuvinte precum K%2ti un nebunK KTe urăscK sau K$ră3itoareK+ Sunt simple sunete ino1ensive receptate de urec(i+ Dacă nu e2ti de acord cu ele i-noră?le+ Dacă se 5nt6mplă să 1ie adevărate ţine cont de ele 2i spune?i partenerului că are dreptate 2i că vei 1ace tot posibilul să te sc(imbi pentru că nu vrei să 1ii a2a+ Desi-ur 5n ma3oritatea cazurilor nu ne simţim vinovaţi pentru tot ce ni se repro2ează+ Atunci de ce să ne z-omotF 5ntrecerile sportive 2i 5nsperie sălile un de asemenea cinemato-ra1 auzim#asunete mult mai stridente dec6t cele auzite 5n bucătărie la o ceartă+ Se poate obiecta c ă nu sunetele lezează ci sensul transmis de acestea+ Te temi să nu 1ii respins lipsit de dra-oste 2i părăsit+ !are a2a se 5nt6mplă de obiceiF C6te certuri nu ai avut 5n decursul anilor 2i totu2i căs? nicia nu s?a des1ăcut+ Trebuie să recuno2ti că rareori o căsnicie se strică 5n urma unei sin-ure discuţii c(iar violente 5n cele mai multe cazuri o relaţie se rupe după numeroase dispute+ De aceea pentru a pune capăt di1erendului 5ncetează de a?l mai tolera+

116

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Al doilea motiv pe care 5l invocă oamenii atunci c6nd nu recur- la re-ula a treia este teama de a nu leza sentimentele partenerilor+ C6nd am vorbit despre K5ntoarcerea celuilalt obrazK am stabilit că nu noi +i răscolim pe ceilalţi+ Dacă ace2tia vor să 1ie tulburaţi de 1ermitatea noastră 4 este treaba lor Jntruc6t ei par a nu se -6ndi că au un comportament care nu ne este pe plac de ce ar trebui să ne deran3eze pe noi 1aptul că procedăm 5ntr?un 1el care lor le displaceF C(iar dacă partenerul devine deprimat nu noi suntem cauza depresiei lui+ %l sin-ur 2i?a 1ăcut?o+ De 1apt c6nd 5ncepi să 1ii mai 1erm te poţi a2tepta de obicei ca partenerul să adopte tactici prin care să 5nrăutăţească 2i mai mult situaţia+ ! 1ace pentru a te descura3a 2i a te determina să dai 5napoi+ 5ncrede?te &u?ţi 1ie5nteamă+ experienţa Pre-ăte2te?te a sute depentru oamenice?i care mai aurău 1ostdar uimiţi de iuţeala cu care ceilalţi au bătut 5n retra-ere c6nd 4 2i?au dat seama că nici unul din procedeele lor tactice nu a dat rezultate+ De 1apt dacă lansezi c6teva abile contraatacuri imediat după primele insulte ale partenerului 5i demostrezi că te?ai sc(imbat 2i nu mai tolerezi ca relaţia să continue 5n acelea2i condiţii+ %vident nimic din toate acestea nu este posibil dacă tot !timpul preocupă excesiv sentimentele celuilalt+ dată ce teai abandonat ideea eronată că poţi leza emoţional pe cineva vei 1i 5n stare să 5ntreprinzi acţiuni decisive+ At6t timp 5nsă c6t te socote2ti răspunzător pentru simţămintele celuilalt nu vei 1ace niciodată pa2ii necesari+ i dacă nu acţionezi te asi-ur că nu vei avea zile bune 2i nici nu vei dob6ndi cooperarea respectul 2i dra-ostea celuilaltN

#oluţia radicală 117

Fapte +n loc de vorbe Jn orice relaţie c6nd ne dăm seama că am a3uns la capătul răbdării să ne 5ntrebăm de ce e1orturile pe care le?am 1ăcut timp 5ndelun-at nu au dat rezultate+ Suntem descumpăniţi pentru că presupuneam că numeroasele discuţii repro2uri 2i certuri au 1ost e1orturi rezonabile+ Trăiam cu ideea că prin ele 5nsele cuvintele pot tran? s1orma răul 5n bine+ Din acest motiv stăm 2i discutăm cu prietenii 2e1ii copii sau partenerii no2tri 5ncerc6nd să?i convin-em+ Considerăm că dacă purtăm o discuţie mai lo-ică aplicăm re-ula a treia+ Dar nu este a2a+ $orbele sunt de domeniul celei de a doua re-uli acţiunile aparţin re-ulii a treia+ % timpul să 5ncetăm să tot vorbim despre ceea ce vom 1ace 2i să trecem la trans1ormarea 5n 1apte a vorbelor+ %ste o di1erenţă enormă 5ntre vorbă 2i 1aptă c(iar dacă o ceartă poate 5ncin-e spiritele mai mult dec6t o contrao1ensivă 1rustrantă+ Dacă vorbele 2i ar-umentele au 1ost zadarnice s1atul meu este să sistezi discuţia 2i să faci ceva pentru a sc(imba situaţia+ Am constatat că oamenii ascultă mai bine de ceea ce le spun oc$ii dec6t urec$ile lor+ Jn prac? tica mea am 5nt6lnit de?a lun-ul timpului bărbaţi 2i 1emei care 1ost linespus de surprin2i c6nd 2i?au sin? dat scama c6t deaurapid s?au sc(imbat relaţiile printr?o -ură acţiune KdramaticăK a unuia dintre ei acţiune care brusc l?a impresionat enorm 2i pe celălalt+ C6nd oamenii devin sătui 2i obosiţi de repetatele lor pl6n-eri acţionează de re-ulă prin următoarele patru căi pentru a transmite un mesa3 lipsit de ec(ivoc partenerului: !rima cale este aceea de a?2i consulta avocatul> a doua 4 de a se adresa consilierului matrimonial> a treia a patranu4necesită 4 de a părăsi domiciliul> de a avea aventură+ Aceste acţiuni iar (otăr6te alteo explicaţii> ele caracterizează c6t se poate de clar situaţia la care s?a a3uns+

118

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

A ac ţiona 5n loc de a vorbi pare ceva di1icil pentru mulţi oameni+ C(iar dacă 5n cele din urmă ei trec la acţiune revin mereu la stadiul verbal pentru a explica de ce au 1ăcut ceea ce au 1ăcut+ Se simt mereu obli-aţi să e/plice, să se scu&e, sau să averti&e&e Ore2esc pentru că o acţiune valorează c6t o mie de cuvinte+ Sin-urul lucru care trebuie spus este: KSc(imbă?te alt1el va 1i 2i mai răuK+ &u ceda o dată ce te?ai an-a3at pe calea protestului+ %2ti 5n -revă+ Ai declarat război rece+ C6nd acţiunile tale vor atin-e apo-eul vei 2ti dacă cel ce te?a 1rustrat dă semne de 5ndreptare+ &u vei abandona pro-ramul de acţiune p6nă nu vei obţine rezultatele dorite+ Sin-urul lucru care te interesează este sc$imbarea comportamentului Cum 52i rezolvă problemele cei care probleme caută scuze ce ţin4deeste viaţatreaba sexualălor+ trebuie ! 1emeie să 1acă care un are e1ort serios pentru a le depă2i sau trebuie să se adreseze unui specialist+ In bărbat care abuzează de alcool 2i dore2te să se dezbare de acest viciu poate să 1acă un e1ort de voinţă sau să solicite un a3utor cali1icat pentru a 5nvăţa cum să procedeze+ Pentru noi nu este important cum procedează ei ci numai să facă ceea ce le cerem+ Mila 1aţă de celălalt este un obstacol important care poate slăbi 1ermitatea de care ai nevoie pentru 1inalizarea acţiunii pecăcare ai iniţiat?o+ Jn momentul 5n care ai sentimentul -re2e2ti 1aţă de celălalt dai dovadă de slăbiciune+ Compătimirea altora este punctul slab datorită căruia părinţii de exemplu permit copiilor vizionarea pro-ramelor T$ 5nainte de a?2i 1i terminat lecţiile+ #acrimile discuţiile supărarea sunt armele obi2nuite ale celor ce doresc să ne c62ti-e bunăvoinţa+ Dar nu uita niciodată că problema este a celuilalt 2i că acesta se va comporta mai rău dacă vei ceda 2i vei 1ace excepţii+ A spune: K'ine copila2 de data te pedepsiK iert dar data dacă nu vii acasă la timpasta te voi este oviitoare ameninţare

"olu#ia radicală 119

1 ără sens dacă 5ntr?adevăr te?ai (otăr6t să recur-i la procedee punitive+ Gaptele 5i convin- pe oameni nu vorbele+ C6teodată 5ncercările de a protesta prin acţiuni 2i nu prin vorbe se soldează cu rezultate contrare celor scon? tate 5n sensul că te pot răni mai mult pe tine dec6t pe celălalt+ Dacă exerciţi presiuni asupra altora asi-ură?te că nu te vei auto1rustra 5n acela2i timp+ Dacă cineva se decide să acţioneze 5nainte de a vorbi cu celălalt 52i va a-rava cu si-uranţă propria situaţie ceea ce ar 1i o imprudenţă+

#ă cobor-m, pentru a fi egali

Dacă e2ti o persoană la 1el de sensibilă ca 2i mine 4 2i ca ma3oritatea oamenilor 4 vei considera 1ără 5ndo? ială că aplicarea celei de a treia re-uli este mai cur6nd deza-reabilă+ &u ţi se cere numai să acţionezi potrivnic bunei cuviinţe 2i să nu te preocupe sentimentele celuilalt dar pentru a?ţi asi-ura succesul trebuie să te cobori la nivelul lui ceea ce nu e u2or pentru o persoană matură+ Să nu uităm 5nsă că avem de?a 1ace cu un individ imatur 2i catulburat După cum am 5nvăţat trat6ndu?i pe ni2teemoţional+ e-ali comportamentul lor se 5nrăutăţe2te 2i mai mult+ Din păcate nu ne putem 1ace 5nţele2i vorbind cu ei civilizat+ De aceea se impune să le vorbim pe limba lor adică să?i tratăm a2a cum ne tratează ei pe noi+ Persoanele din antura3ul tău s?ar putea să 1ie 2ocate de sc(imbarea purtării tale a3un-6nd la concluzia că ai luat?o 2i tu razna+ Datorită acestui 1apt s?ar putea să?ţi atin-i scopul mai repede+ !ricum va trebui să?ţi calci pe inimă 2i să?ţi realizezi planul  pentru a redeveni ceea ce e2ti de 1apt+ 7mportant este să nu consideri situaţia catas? tro1ală 2i 5n continuare să procedezi 1ără autocompăti? mire 2i 1ără compătimirea celuilalt+

)*+

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

Dacă accepţi re-ula a treia nu 5nseamnă că trebuie să recur-i mereu la insulte sau să te 5n1urii mani1est6ndu? te> la r6ndul tău ca o persoană imatură+ $ei acţiona de o manieră necooperantă numai pentru că e2ti 1orţat spre binele tău 2i al celuilalt+ $reau să subliniez 5n mod deo? sebit: niciodată să nu te impui prin ură 2i m6nie+ &icio? dată nu vom atin-e ceea ce dorim dacă vom da 1r6u liber emoţiilor 2i a-resivităţii 1izice+ !r noi trebuie să z6mbim prietenos+ Trebuie să 1ii deta2at 2i să te preocupe mai puţin 1aptul dacă 5n acest timp celălalt te iube2te sau nu+ In bun exemplu de cobor6re la nivelul tacticii celui ce te 1rustrează ar 1i să re1uzi cooperarea 5n plan sexual+ Gii 1erm 5n această privinţă p6nă c6nd vei obţine o ameliorare semni1icativă+ De 1apt 1iecare ne urmărim interesul propriu problema este c6nd anume ne decidem să ne apărăm drepturile+ Cred că devenim cu toţii intoleranţi la a-resiune c6nd pre3udiciul este destul de mare+ Dacă se consideră că a?ţi apăra interesul propriu 5n? seamnă a 1i e-oist să?mi 1ie 5n-ăduit să clari1ic conţi? nutul acestor termeni+ z $orbim de egoism c6nd o persoană dore2te ceva dar nu se simte obli-at să?l răsplătească pe celălalt pentru sacri1iciulcon pe care acesta 5l 1ace+ Asemenea persoane sideră că li se cuvine să tra-ă 1oloase 1ără reciprocitate+ aa7nteresul propriu este altceva+ $orbim de interes propriu c6nd cineva are -ri3ă de binele său dar nu are 5n vedere o atitudine binevoitoare 1ără intenţia de a o răs plăti+ In asemenea om se a2teaptă la serviciile altora doar 5n condiţiile unei reciprocităţi corecte 2i cinstite+ %l prime2te cu plăcere dar este dispus să 2i dea cu plăcere+ ! 1emeie care lucra opt ore pe zi l?a ru-at pe soţul ei s?o a3ute la spălatul vaselor+ %l a protestat spun6nd că asta e treabă de 1emeie 2i a re1uzat+ %a m?a 5ntrebat dacă a procedat ca o e-oistă> eu i?am spus că nu e vorba de e-oism ci de 1aptul că are 5n vedere interesele

proprii+ 7?am su-erat să?i spună soţului că dacă nu vrea ?

"olu#ia radicală

121

la vase nici ea nu va mai - ăti+ Drept urmare au luat de mai multe ori masa 5n ora2 2i 5n numeroase r6nduri ea ale-ea de pe listă ce era mai scump+ După mai multe mese din care nu lipseau (omarii văz6nd că pun-a se subţiază el a 1ost de acord să o a3ute+ Au 5nceput să se 5nţelea-ă mult mai bine spre 1ericirea am6ndurora dec6t dacă ea ar 1i răbdat 5n continuare re1uzul soţului+ Gire2te aceasta nu 5nseamnă că trebuie să te porţi mai ur6t dec6t o cere situaţia 2i dec6t este necesar pentru u2urel a se obţine Jncepi 2i cu rezultatele bl6ndeţe 2idorite+ dacă nu mer-e 5ntăre2ti treptat rezistenţa p6nă obţii e1ectul dorit+ C6t de e1icientă poate 1i o asemenea tacticăF Am admis totdeauna că nu este in1ailibilă dar trebuie să adau- că at6t eu c6t 2i pacienţii mei ne?am mirat c6t de des reu2e2te+ Dacă ai un motiv rezonabil să pl6n-i 2i 5ţi impui 1ărăteamărăciune dar cuinteresele 1ermitate menţin6nd starea de război rece un timp destul de 5ndelun-at vei 1i surprins c6t de 1avorabilă va 1i sc(imbarea+ Jn ad6ncul inimii lor oamenii nu a-reează ideea ruperii unei căsătorii 5n -eneral trebuie să existe nemulţumiri pro1unde 2i 5ndelun-ate pentru ca o căsnicie să a3un-ă 5n 1aza ne5nţele-erii totale+ Cei mai mulţi oameni dau 5napoi 5nainte de a se a3un-e 5ntr?o ast1el de situaţie+ %vident cei care au anumite opreli2ti reli-ioase 5n ceea ce prive2te despărţirea 2i divorţul 5ndură mai multe dec6t ceilalţi+ $a trebui să 5nvăţăm să avem mai puţine resentimente 2i mai multă

resemnare cu speranţa că 5n cele

Jnţele- prea bine că 5ţi repu-nă să ripostezi printr?o comportare dură la una similară+ Ca persoane sensibile 2i

)**

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

iubitoare considerăm că nu este moral să răsplătim răul cu rău+ Jn acest sens caută să ne convin-ă 2i un vec(i proverb care spune că două nedreptăţi nu 1ac o dreptate a2a 5nc6t s?ar părea că recomand6ndu?ţi să dai la r6ndul tău 5n cel care te?a lovit te 5ndemn să comiţi o nedreptate e-ală cu aceea care ţi s?a 1ăcut+ !r lucrurile stau cu totul alt1el+ C6nd procedezi 5n a2a 1el 5nc6t 5l 1aci pe celălalt să se simtă prost pentru că dore2ti să?i sc(imbi comportamentul trebuie să?ţi dai seama că numai el te?a silit să recur-i la o metodă mai dură+ De 1apt ai dorit din toată inima să 1olose2ti metode mai bl6nde 2i că te?ai decis pentru o metodă mai dură numai pentru că toate celelalte au dat -re2+ Ai discutat ai avut răbdare ai 5ntors 2i celălalt obraz 2i ai 5ncercat să te comporţi decent 5n orice situaţie 1ără să in1initvreun obţii acest rezultat+ 1el de a 1i Arpasiv trebui 2i tolerantF oare să?ţi Proced6nd continui 5nla 1elul acesta s?ar putea să?l 5ncura3ezi să se comporte 2i mai ur6t+ %ste oare moral să combaţi răul 1ăc6ndu?l pe celălalt să su1ereF Pornim de la 1aptul că ceea ce dore2ti este sc(imbarea unei comportări inacceptabile iar pentru a realiza acest lucru trebuie să te abţii de la orice recompensă+ Acesta este principiul pe care se bazează 5ntrea-a ar-umentaţie+ Dacă vei arăta mereu bunăvoinţă unei persoane pentru care seatitudinea poartă ur6tsa+cu&umai tine 5nseamnă că o recompensezi oamenii cu maturitate 2i un ec(ilibru ie2ite din comun răspund pozitiv la o atitudine binevoitoare numai ei pot 1i convin2i cu oarecare răbdare că nu au 1ost rezonabili+ 8estul omenirii este pro-ramată să devină din ce 5n ce mai mesc(ină+ De aceea pentru eradicarea unei comport ări inacceptabile noi 5n2ine trebuie să aplicăm unele pedepse+ $a trebui să 1acem ca cel care ne o1ensează să se simtă at6t%ste de 3enat 5nc6t să 5nceteze o ast1el de comportare+ sin-urul procedeu corect+ Orosolănia se cere sancţionată+ De aceea nu -re2im deloc c6nd suntem ne5nduplecaţi cu

"olu #ia radicală 123

cel ălalt c(iar dacă el nu apreciază demersul nostru+ Dimpotrivă poate avea sentimentul că ne purtăm lipsiţi de tact nedrept sau c(iar 3osnic+ Dar dacă intransi-enţa are ca scop sc(imbarea unei deprinderi rele ea 5i va 1i 5n cele din urmă 2i lui de 1olos+ Dacă re1uzi să aduni ru1ele murdare pe care cei din 1amilie le?au aruncat pe 3os 5n loc să le pună 5n co2 2i 5i deprinzi să 1ie ordonaţi le?ai lezat sentimentele sau i?ai a3utatF Dacă 5ţi abandonezi la o petrecere prietena pentru că a supărat?o remarca ta că 1lirtează 2i bea prea mult ai a3utat?oF După părerea mea un asemenea demers pe l6n-ă o persoană cu o comportare ce lasă de dorit nu di1eră prea mult de cel care 5l obli-ă pe un copil să c6t 5l ţine suporte vaccinul -ura iantipoliomielilic+ se va 1ace vaccinul C(iar pentru dacă că acesta părinţii urlă săi sunt con2tienţi că prote3area copilului lor 5mpotriva poliomelitei este o dovadă de dra-oste+ &oi 5i a3utăm pe cei pe care 5i iubim atunci c6nd contribuim ca ei să scape de unele deprinderi ne-ative care 5n cele din urmă ne? ar distru-e relaţiile cu ei+ i c(iar dacă le pricinuim temporar o stare neplăcută e sin-ura soluţie pe care trebuie să o aplicăm+ Suntem interesaţi ca prin demersul nostru să obţinem rezultate cu bătaie lungă %ste evident că merită osteneală să?ţi copiii sămai 1iedecent mai ordonaţi să?ţi 5ndemni prietena să5nveţi se comporte dacă?ţi dore2te compania 2i să?l convin-i pe copil că o clipă de durere 5i asi-ură o viaţă 1ără pericolul unei 5mbolnăviri de poliomielită+ Toate acestea sunt acţiuni care izvorăsc din iubire+ Dacă prive2ti lucrurile din această perspectivă vei 1i de acord că a 1i 5n-ăduitor 2i pasiv cu cineva care se poartă cu tine ur6t este de?a dreptul imoral, pentru că 5l 5ndeamnă la o comportare 2i mai ur6tă+ Susţin 5n plus că nu esteceluilalt nimic imoral -6nde2ti să te porţi asemenea pentruc6nd că 5ntetimp ce acţiunile lui sunt cauzate de i-noranţă sau de vreo tulburare emoţională

124

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

ale tale urm ăresc să?l determine să se poarte 1rumos+ Acţiunea 5n sine poate 1i aceea2i dar intenţia ta se situează la un nivel net superior+ % timpul ca oamenii să 5nceapă să se obi2nuiască cu a1irmarea intereselor proprii iar c6nd ea nu dă rezultate să recur-ă c(iar 2i la a-resivitate+ Deosebirea dintre celenudouă abordări 5n aceea că a1irmare implică 1orţaconstă sau violenţa 5n simpla timp ce a-resivitatea le implică+ Desi-ur se poate obiecta că trebuie să existe o cale mai bună pentru a aborda condiţia umană dec6t utilizarea unei comportări tot mai dure care poate conduce p6nă 5ntr?acolo 5nc6t 2i violenţa să 1ie considerată morală+ Mă tem că altă cale nu există+ Aceste obiecţii 5mi amintesc de protestele unor cupluri pe care le?am consiliat 2i care mi?au spus că ar dori să 1acă altceva dec6t le?am su-erat+ Jmi 5n-ădui de aceea să prezint 5ncă o dată modalităţile propuse de mine pentru a 1ace 1aţă unei comportări inacceptabile 2i totodată dilemele 1iecărei ale-eri+ Am subliniat 5n primul r6nd că un comportament neplăcut poate 1i suportat prin bunăvoinţă+ Dacă nu poţi 1ace nimic 5ntr?o atare situaţie 5nvaţă să te resemnezi+ Pacienţii mei spun adeseori că au a3uns la un punct c6nd nu mai pot tolera nimic partenerului+ Acestora le o1er opţiunea următoare anume protestul+ Mi se spune că 5i deran3ează prea2imult să coboare la nivelul celuilalt+ Atunci le arăt că ar putea rezolva situaţia prin despărţire sau divorţ+ K$ai ar 1i prea extenuant 2i pe urmă nici reli-ia nu?mi permite+K Atunci le o1er a patra opţiune adică să tolereze situaţia cu resentimente dar să se a2tepte la probleme emoţionale consecutive+ Jntruc6t nu le convine nici această soluţie le spun c6t se poate de serios: KJn acest caz de ce să nu toleraţi situaţia 1ără resentimenteFK Dacă li se pare că a2a ceva este 5ntoarcem toate p6năinacceptabil 52i dau seama că de2iproblema nici unapedin cele1eţele patru opţiuni nu sunt a-reabile nu

"olu#ia radicală 125

au o altă soluţie Trebuie 1ăcută o ale-ere c(iar dacă este deza-reabilă+ De obicei ale-erea cea mai dătătoare de speranţă 5n ce prive2te sc(imbarea atitudinii partenerului este opţiunea ;: protestul+ Aceasta este totodată cea care -enerează mai mari dar dacă reu2e2te creează cele condiţii de 1urtuni convieţuire corespunzătoare+ Ineori trebuie să 5nvăţăm: cel mai e1icient este procedeul care doare cel mai tare+

Cei +nt-r&iaţi moral Să analizăm următorul pasa3 din 'iblie+ %ste din +nt-ia epistolă către corinteni a apostolului Pavel 2i spune următoarele: KDra-ostea 5ndelun- rabdă> dra-ostea este binevoitoare> dra-ostea nu pizmuie2te nu se laudă nu se tru1e2te+ Dra-ostea nu se poartă cu necuviinţă nu caută ale sale nu se aprinde de m6nie nu -6nde2te răul+ &u se bucură de nedreptate ci se bucură de adevăr+ Toate le su1eră toate le nădă3duie2te toate le rabdăK I03, 7.95 S?a scris vreodată mai 1rumos despre dra-osteF Puteţi 5nc(ipui cum ar 1i lumea dacă oamenii ar trăi ascult6nd de aceste 5nvăţăturiF Sunt -enerozitate măreţie 2i de speranţă> ar 1i depline dorit de să se poată aplicade 5n orice situaţie+ !amenii rezonabili ec(ilibraţi 2i care nu se con1runtă cu probleme emoţionale acceptă această concepţie despre dra-oste ca pe un -(id 5n viaţă+ Cei cu tulburări serioase sau cu o -6ndire imatură nu se ţin după 5nvăţăturile apostolului Pavel+ Se pare că acest mod de dra-oste nu are e1ect nici asupra unei alte cate-orii de oameni pe care eu 5i numesc K5nt6rziaţi moralK+ Sunt morală 5nt6rziaţi moral cei lacare un nivel 5nţele-ere mult sub cel careaune?am a2teptade ţin6nd seama de v6rsta 2i experienţa lor+ A2a cum pot 1i apreciate per1ormanţele intelectuale ale oamenilor tot ast1el pot 1i apreciate 2i per1ormanţele lor morale+ Inii oameni

12 6

C u m s ă iu b eş ti p e n tr u a f i iu b i t

1ilantropi de exemplu pot 5ntruni aprecieri superlative 5n privinţa comportării lor morale+ Jn sc(imb cei care sunt mesc(ini cei care 52i c(inuiesc semenii care sunt animaţi de ură 2i de răutate sau cei care -6ndesc corect dar le provoacă altora su1erinţe inutile obţin un puncta3 moral redus+ In 5nt6rziat moral nu este obli-atoriu cineva cu tulburări emoţionale sau un 5nt6rziat intelectual+ Adeseori el este destul de inteli-ent educat 2i cu un control alt1el corespunzător al emoţiilor+ Dar dezvoltarea sa 5n plan moral este at6t de de1icitară 5nc6t se situează mult sub nivelul oamenilor 5nţelepţi 2i 5nţele-ători+ In ast1el de om nu poate 1i in1luenţat 1olosind re-ula a doua+ Pentru a determina sc(imbarea lui este nevoie de consecinţele dureroase ale celei de a treia Potre-uli+ da numeroase exemple de 5nt6rziere morală pentru a?mi ilustra punctul de vedere cele mai impresionante 1iind pre3udiciile cauzate timp de secole populaţiei de culoare 2i 1emeilor+ &e-rilor 2i 1emeilor li s?a aplicat un tratament nedrept de către persoane absolut decente din societăţile albe dominate de bărbaţi+ Cei care au acceptat sclavia 2i discriminarea perpetuă precum 2i un mare număr de bărbaţi din zilele noastre care 5ncă mai cred că 1emeile nu trebuie să aibă 2anse sunt de 1apt normali ec(ilibraţi 5n că multe e-ale privinţe cu concepţii etice sănătoase cu 2i toate sunt nedrepţi cu milioane de oameni+ %i comit un delict social viol6nd drepturile civile ale unei 3umătăţi a populaţiei+ De ce se comportă ast1elF Pentru că 5n acest domeniu sunt pur 2i simplu 5nt6rziaţi moral+ %i nu sunt con2tienţi de imoralitatea comportării lor+ &u au 1ost deprin2i să se pună 5n locul altuia 2i să?i 5nţelea-ă su1erinţele+ Mii de ani 1emeile au su1erit abuzuri au 1ost sub3u? -ate 2i tratateaceste ca cetăţeni de cate-oria a doua+ Cei care au perpetuat nedreptăţi erau oameni respectabili inteli-enţi educaţi 1ăc6nd parte din cele mai 5nalte 2i

"olu #ia radicală 12

1aimoase institu ţii ale statului+ Dar erau 2i ei 5nt6rziaţi moral 2i de aceea ar-umentele răbdarea 2i 5ntoarcerea celuilalt obraz nu au avut nici un e1ect asupra lor+ %ste scris să nu ne lăsăm insultaţi de nebuni+ %u a2 completa această sentinţă su-er6nd să nu ne lăsăm vătămaţi nici de cei K5nt6rziaţi moralK+ Din 1ericire putem modi1ica această condiţie umană re-retabilă 5nvăţ6ndu?i pe oameni să 1ie superiori 2i nu 5nt6rziaţi 5n plan etic+ Inul din procedee este acela de a răspunde printr.o comportare supărătoare la o compor. tare supărătoare De 1apt o asemenea practică a 1ost 5n vi-oare timp de secole 2i milioane de oameni o aplică 2i astăzi+ %i 5nsă nu 2tiu că ea are o 1oarte puternică bază morală+ Să luăm cazul unei 1emei care ani de?a r6ndul a 1ost brutalizată de tatăl ei alcoolic p6nă a pierdut orice senti? mente pentru acesta+ %a )?a iertat dar nu mai vrea să 2tie de el+ %ste corectă moralmente (otăr6rea eiF %u cred că da+ %l a meritat să 1ie respins+ %a nu vrea să 1ie supărată pe el nici să?l urască+ %l nu este un netrebnic+ %ste pur 2i simplu o 1iinţă umană care a avut ni2te probleme pe care nimeni nu le?a putut stopa la timp+ Dacă ea nu mai vrea să 2tie de el este -re2eala lui+ Gaptul că easănu?l 1acă plăcere steadetestă nu 5nseamnă că trebuie să?i cu el sau să 1ie servitoarea lui+ Comparaţi exemplul de mai sus care atestă un 5nalt simţ al demnităţii cu situaţia unei 1emei care mi?a spus că bărbatul ei o maltratează psi(ic 2i 1izic+ %a re1uză să?l pedepsească 5n vreun 1el deoarece: KAsta nu l?ar a3uta> a avut o copilărie ne1ericităK+ !ric6t de -eneroasă ar părea la prima vedere re1uz6nd să oprească o comportare abu? portament zivă 1emeia pre-ăte2te teren propice pentru un com? 2i mai a-resiv+un Prin urmare 1emeia a avut o reacţie de tip nevrotic+ Persoanele care su1eră multă vreme toler6ndu?le celorlalţi orice comportare 4 beţie bătăi in1idelităţi 2i cicăleli 4 nu pot 1i 5n 1ond iertă?

128

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

toare ci numai ni 2te persoane ce nu se respectă pe sine 2i care cred că nu merită un tratament mai bun a2a 5nc6t rabdă cele mai incredibile 1rustrări din partea celor apropiaţi+ !dată un bărbat mi?a povestit că tatăl său 5i inter? zisese să se apere de copii la 2coală c6nd ace2tia 5l bat? 3ocoreau+ %ra un băiat puternic 2i se putea cu u2urinţă apăra oric6nd dar respecta cu 1idelitate 5ndemnul ta? tălui său+ 'ătr6nul domn avea credinţa că: a5 o compor? tare punitivă pentru orice provocare nu era corectă 2i că b5 5n cele din urmă oamenii se vor sc(imba+ Jn consecinţă băiatul a 1ost luat peste picior provocat 2i tras pe s1oară de cole-ii lui din prima clasă p6nă 5ntr?a douăsprezecea+ Jntr?o zi era de?acum 5n ultimul an n?a mai suportat+ #?a bătut zdravăn pe cel mai rău dintre a-resorii săi 2i l?a 5ncuiat 5ntr?un dulap+ Avea dreptate să procedeze ast1elF Ar 1i trebuit să i se dea o medalie+ După socoteala tatălui c6ţi ani ar 1i trebuit să a2tepte p6nă la apariţia unui comportament moral la ceilalţi copiiF Pre2edintele T(eodore 8oosevelt nu era nici el departe de ţintă exprim6nd 5n 1elul următor re-ula a treia: K$orbe2te 1rumos dar să ai la tine 2i un parNK+


#olu ţia radicală 021

consecin ţă i?a permis să 1acă tot ce dorea 5n căsnicia lor+ %l putea să aibă o comportare de?a dreptul imposibilă 2i lipsită de consideraţie 2tiind că niciodată nu?2i va pierde nevasta pentru că despărţirea era de neconceput+ Cum să se sc(imbe ceva c6nd ea nu dispunea de nici un 1el de armăF De ce s?ar sc(imba elF 7 s?a dat cale verde să aibă o comportare abuzivă 2i dominantă 1aţă de soţie 1ără să?i pese de o potenţială reacţie oric6t de slabă din partea ei+ Mulţi nu au cura3ul să utilizeze re-ula a treia 2i să exercite presiuni asupra partenerilor de teama că 5n procesul de divorţ vor 1i declaraţi vinovaţi+ %i consideră că trebuie să se ru2ineze de des1acerea căsătoriei c(iar &iciodată 2i atunci c6nd nu trebuie ea durează să ne simţim de treizeci pă-ubiţi 2i cinci de undedivorţ ani+ dacă 5n ceea ce ne prive2te am 1ăcut tot posibilul pentru reu2ita căsniciei+ 7ndi1erent dacă o căsnicie a mers bine o săptăm6nă sau cincizeci de ani important este că o perioadă de timp ea a 1ost reu2ită+ Dacă nu ai putut sau nu ai dorit să continui pentru că relaţia s?a deteriorat de1initiv 4 sin-ura soluţie raţională răm6ne despărţirea %ste timpul să 5nvăţăm să -6ndim cu capul 2i nu cu inima+ %xistă desi-ur 2i clipe 5n care nu dorim să 1im excesiv de1ie raţionali ne?ar plăcea acţiunile cu noastre să dictate2idec6nd sentimente+ &ici ca o persoană bun simţ nu ar putea susţine că 5n orice 5mpre3urare este pre1erabil să -6nde2ti ca un computer+ $iaţa nu ar 1i prea interesantă dacă nu ar avea un colorit emoţional mai accentuat+ $rei să 2tii unde se a1lă sediul puterii 5n orice relaţieF &u este oare 5n partea pentru care relaţia prezintă mai puţină importanţăF Dacă o relaţie este prea importantă pentru tine e2ti dispus să investe2ti prea mult 5n ea pentru o menţine cumpăr6nd?o un suporta preţ prea ridicat+ aDacă nu e2ti prea ata2at de ast1el cinevala vei mult mai u2or o eventuală pierdere 2i implicit 5ţi vei a1irma cu

130

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

mai multă putere interesele+ Jntr?o căsnicie aceasta 5n? seamnă că persoana mai puţin ata2ată 52i va impune mai u2or voinţa+ %a poate spune oric6nd: KDacă nu?ţi place nu ai dec6t să pleciK+ !ricine ar putea vorbi ast1el 5n le-ătură cu slu3ba sa de exemplu dacă aceasta n?ar prezenta prea mare importanţă pentru el+ C6nd 5nsă de acest depinde 5ntrea-a existenţă 1ărădori el 1amiliaserviciu s?ar trezi aruncată 5n tastradă nu 2ivei probabil să te expui dezaprobării 2e1ului+ Oăsesc că este o situaţia total nedreaptă dar asta e viaţa+ !bservăm de mulţi ani tendinţa de a pune pe seama unei comunicări insu1iciente cele mai di1icile probleme care se nasc 5ntre doi parteneri+ Personal nu am 1ost niciodată de acord cu această explicaţie+ Jn -eneral partenerii 52i 1ac cunoscute sentimentele 2i 52i descriu 5n amănunt problemele+ Giecare din ei cunoa2te motivele comportării celuilalt+ Cu toate acestea nu se pot 5nţele-e+ !are aceasta se datorează 1aptului că nici unul dintre ei nu 2tie ce vrea celălaltF &icidecum+ %i 2tiu prea bine dar nu acceptă raţionamentul celuilalt+ Genomenul se observă permanent 5ntre cetăţeni 2i -uverne+ Ceea ce trebuie să 5nţele-em este că uneori se impune afirmarea de&acordului %ste o naivitate să credem că dacă ne explicăm de zeci de ori celui ce ne ascultă acesta ne va 5nţele-e 2i va 1i de acord cu noi+ Să luăm de perioadă exempluadultă cazul aluivieţii Oeor-e+ %l 2i?a sacrat 5ntrea-a dorinţei de acon? de? veni o 1iinţă umană irepro2abilă+ A depus 5n acest scop e1orturi considerabile cu toată con2tiinciozitatea deoarece credea că prin muncă 2i perseverenţă va reu2i să aibă o viaţă de s16nt lucru pe care 5l preţuia mai mult dec6t orice pe lume+ &imeni nu a 1ost surprins c6nd el a devenit preot răm6n6nd 1idel idealurilor sale+ Prin 1armecul inteli-enţa 2i corectitudinea lui 2i?a c62ti-at respectul 2i dra-ostea unui lar- cerc de credincio2i paro(ie 2i din a1ara ei+ 'iserica lui era mereu plinădin popularitatea sa era

"olu#ia radicală 131

la apo-eu iar actele sale de bine1acere indiscutabile+ i?atunci de ce a dorit să?mi ceară s1atulF Pentru că i?a dispărut pro-resiv sentimentul de dra? moment -oste pentru dat soţie -6ndul 2i de 5i era a divorţa imposibil a devenit să?l re5nvie+ at6t de#a obse? un dant 5nc6t a avut un adevărat 2oc+ A 1ost pro1und tulburat d6ndu?2i scama că ar putea 5ntoarce cu u2urinţă spatele soţiei sale une cu care convieţuia de peste cincisprezece ani+ Se simţea vinovat pentru aceste re1lecţii care a1ectau simţul său moral+ Ji 3urase iubire Kp6nă c6nd moartea 5i va despărţiK dar de doi ani se lupta să 5năbu2e crudul adevăr că dra-ostea nu mai există+ %ra peasupra deplincarieriei con2tient de Dacă in1luenţa pe care ar avea?o divorţul sale+ această situaţie nu l? ar 1i a1ectat prea mult 1ire2te că nu ar 1i avut nevoie de a3utor+ Avea patru copii la o v6rstă la care divorţul i?ar 1i tulburat pe toţi deosebit de mult+ Pe l6n-ă toate aceste considerente era convins că a cere divorţul ar 1i un act reprobabil 2i inacceptabil 5n plan etic+ Oeor-e dorea să se sc(imbe el 5nsu2i sau soţia lui ba c(iar am6ndoi+ A 5ncercat 2i era exasperat pentru că nu a reu2it+ !biceiurile supărătoare ale lui une s?au accentuat 5n decursul anilor+ #a ea 5nceput c6tvasă timp după treptat ce Oeor-e 1usese (irotonisit a continuat 1ie la 1el de voioasă 2i dră-ăstoasă ca pe vremea c6nd 5i 1ăcea curte+ De 5ndată ce el a trecut la o biserică mai mare 2i presti-iul său era 5n permanentă cre2tere a 5nceput să?i scadă voio2ia 2i a devenit tot mai ri-idă+ Pentru a?2i compensa incertitudinile de?o viaţă a 5nceput să 1ie obsedată de ideea per1ecţiunii+ &u accepta nici o imper1ecţiune la copii soţ la ea 5nsă2i sau 5n propria casă> dacă i se părea că observă a2a ceva o considera drept o lezare a respectului 1aţă de persoana ei+ Consecinţa inevitabilă a 1ost că iubirea 2i convieţuirea lor erau 5ntr?o criză pro1undă+ #a prima noastr ă 2edinţă Oeor-e 2i?a expus proce? deele prin care a căutat să rezolve problema+

1 32

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

K#a 5nceput am căutat să?i i-nor pretenţiile+ Ineori am reu2it dar destul de 1recvent m?am simţit at6t de plictisit de insistenţele ei 5nc6t abia mă mai puteam stăp6ni 2i atunci ne certam+ Jmi ie2eam din 1ire 2i spuneam lucruri care să o rănească+ După aceea mă simţeam toată ziua vinovat+ Jmi displace această modalitate care este 5mpotriva concepţiilor meleK+ #a un moment dat el 2i copiii a3unseseră Ksă mear-ă 5n v6r1ul picioarelorK ca să evite pisălo-eala ei+ Jn 1elul acesta era de cele mai multe ori lini2te 2i pace+ C(iar dacă se mai 5nre-istrau mici răzvrătiri 5mpotriva KtiranieiK sale 5ntr?o zi sau două spiritele se calmau 2i 1amilia continua să urmeze drumul stabilit de ea+ După c6te am putut a1la Oeor-e depă2ise 1aza protestelor verbale+ 7?a explicat soţiei de zeci 2i sute de părerile ori ce anume despre5l copiii deran3ează+ care 5nt6rzie une 5i cuno2tea să vină acasă exact sau despre notele lor mai puţin bune+ %l 5i spusese nu o dată că 5i plăcea să -lumească cu enoria2ii 2i cu soţiile acestora+ %a nu era de acord+ Considera că 52i pierde respectul lor permiţ6ndu?le să?l trateze ca pe un e-al 2i să i se adreseze 1olosind prenumele+ %ra deci o 1amilie 5n care comunicarea 1uncţiona bine nu era nici o problemă cu ea+ #ipsa de 5nţele-ere era aceea care provocase o situaţie at6t de tensionată+ Mi?a devenit clar 1aptul că Oeor-e recursese prea multă vreme1oarte la metodele bl6nde 2i persuasive ale re-ulii a doua pentru a sc(imba comportamentul soţiei+ %l se repeta la nes16r2it 5ncerc6nd să?2i 1acă soţia să?i 5nţelea-ă 2i să?i accepte punctul de vedere dar une se comporta de parcă nici n?ar 1i vrut să se -6ndească la a2a ceva+ 6erapeutul Cum de nu?ţi dai seama că ea pur 2i simplu se opuneF Cu si-uranţă nu mai poţi spera că explic6ndu?i 5ncă un an?doi situaţia 5n care vă a1laţi vei reu2i să o sc(imbi+

"olu #ia radicală 133

!acientul 8mi dau seama că aveţi dreptate+ Dumnezeu mi?e martor că mi?am 1ăcut cunoscute părerile 5n toate 1elurile 2i nu mai 2tiu cum s?o convin-+ 6erapeutul Poate n?ar trebui să 1ii at6t de răbdător 2i 5n loc de o ar-umentare lo-ică ar trebui să treci la ni2te acte mai e1iciente+ !acientul De exempluF Doar nu?mi su-eraţi să recur- la a-resare 1izicăF 6erapeutul Gire2te că nu cel puţin nu a2a cum 5ţi 5nc(ipui+ A sosit 5nsă timpul să faci ceva 5n loc să tot vorbeşti despre ceva+ !acientul Să 1ac ceF 6erapeutul Multe pot 1i 1ăcute+ &u vă cunosc destul de binearnici pe dumneata metode 1i mai e1iciente+ 2i nici pe soţie ca să 2tiu ce !acientul Să 1olosesc metode e1iciente 5mpotriva nevestei meleF &u vreau să?i 1ac nici un rău+ $reau numai ca ea să se lini2tească să se dezobi2nuiască de con2tiinciozitatea ei nebună să nu se le-e tot timpul de noi 2i să se bucure mai mult de viaţă+ 6erapeutul &u te contrazic+ % mult adevăr 5n ceea ce 5mi spui+ Totu2i după ce at6ta amar de vreme ai 5ncercat să?i explici cum ai dori să se poarte ce rezultate ai obţinutF !acientul &ici unul+ 6erapeutul Atunci nu este momentul să sc(imbi strate-ia 2i să 5ncetezi consolidarea comportării saleF Poate că 5ncet6nd a mai 1i+++ !acientul 7ertaţi?mă că vă 5ntrerup dar ce 5nţele-eţi prin 5ncetarea consolidării comportamentuluiF Cine consolidează comportamentul eiF De ani de zile 5ncerc să o 1ac să se sc(imbe sunt la capătul răbdării+ 6erapeutul o recompensezi 5ncura3ezi+ De ceDumneata crezi că acţionează mereu2ilaprin 1elasta dupăo ani de parlamentăriF

13 4

C u m s ă iu b e ş ti p e n t r u a f i i u b i t

!acientul Cu si-uranţă nu pentru că a2 1i 1ost prea 5n-ăduitor+ Trebuie să recunoa2teţi am certat?o at6t de mult că n?a prea avut zile bune> deci cum a2 1i 5ncura3at?oF 6erapeutul Oeor-e o comportare există pentru că este recompensată+ Dacă nu este recompensată sau consolidată cele cum din urmă dispare+ !acientul5n Dar se 1ace astaF &u m?am arătat niciodată 5nc6ntat de 1aptul că era mereu posacă+ &u am sărutat?o c6nd a ţipat la copii 2i nu am 5mbrăţi2at?o c6nd mi?a repro2at atitudinea prietenoasă 1aţă de enoria2ii mei+ 6erapeutul &u mă 5ndoiesc+ Totu2i susţin că dacă cineva se comportă 5ntr?un anumit 1el cu dumneata se datorează 1aptului că 5i permiţi acest lucru+ Dacă n?ai mai tolera acel comportament ori ea s?ar sc(imba ori te?ai resemna 2i te?ai retra-e ori ai opta pentru despărţire sau divorţ+ Din moment ce ea continuă să aibă aceea2i comportare supărătoare 1aţă de toţi cei din 1amilie 5nseamnă că a 1ost 5ncura3ată+ !acientul Dar cumF Cum s?ar 1i putut să o recom? pensez c6nd cu protestez 1ără 5ncetareF &u pot să 5nţele-+ 6erapeutul Cred că ai dat sin-ur răspunsul+ &u ai 1ăcut nimic altceva dec6t să?i vorbe2ti+ $orbele nu au prea mare #a cei mai mulţi ele seintră pe o urec(e 2i iesvaloare+ pe cealaltă+ Presupun că une simţea 3enată c6nd o certai dar nu su1icient pentru a se sc(imba+ !acientul C(iar dacă eu plecam 1urios de acasă sau c6nd ea ie2ea pl6n-6nd din camerăF 6erapeutul 8ăspunde sin-ur la această 5ntrebare+ !acientul De ce 5mi cereţi să 1ac astaF 6erapeutul Pentru că răspunsul este evident+ !acientul Presupun că vă -6ndiţi la 1aptul că dacă nu s?a 5nt6mplat nimic că după mele5isau după pl6nsetele ei 5nseamnă celeie2irile petrecute produceau 5ntr?un 1el mai multă plăcere dec6t durere+ 6erapeutul %xact+ !acientul Dar de unde 2i cum obţinea plăcereaF

"olu #ia radicală 135

6erapeutul Probabil datorită 1aptului că reu2ea să obţină de 1iecare dată ceea ce dorea+ 'ănuiesc că ai voci1erat mult dar p6nă la urmă i?ai cedat pratic totdeauna !acientul %ram silit s?o 1ac+ Dacă m?a2 1i opus prea mult se comporta -roaznic cu mine zile 5ntre-i+ &u ar mai 1i rămas nici urmă de a1ecţiune 5n casă iar supărarea ei 1aţă de mine s?ar 1i răs1r6nt 2i asupra copiilor+ 6erapeutul Sunt si-ur că nu e o plăcere 2i pot 5nţele-e de ce ai dorit să eviţi să o 1rustrezi+ !acientul $edeţi 2i dumneavoastră spuneţi la 1el+ 6erapeutul !ricum eu 5mi menţin părerea+ Dacă i-? nori o purtare inacceptabilă indi1erent din ce motive sau să este minimă se 5nrăutăţească+ probabilitatea ca ea să răm6nă nesc(imbată !acientul Trebuie să mă mai -6ndesc la asta+ Jmi dau seama că ceea ce spuneţi este adevărat dar e -reu de admis+ Jn aceia2i 2edinţă ca 2i 5n cele următoare am 5ncercat să?i 1urnizez motivaţia abandonării parlamentarilor 2i a toleranţei+ Dintre zecile de oameni consiliaţi de mine Oeor-e constituie exemplul cel mai pre-nant al partene? rului care trăie2te de mult timp sub pra-ul de satis1acţie rezonabilă+ 6erapeutul Oeor-e nu a2 vrea să eviţi de a 5ntre? prinde ceva 5n privinţa lui une deoarece dacă o vei lăsa să mear-ă pe drumul ei 1ără a?ţi o1eri o mulţumire c6t de c6t rezonabilă 5n cele din urmă vei su1eri dumneata de asemenea copiii 2i c(iar une+ !acientul Asta nu pot 5nţele-e+ Cum Doamne iar? tă?mă a2 putea să 1ac să su1ere 5ntrea-a 1amilie dacă o las pe une să?2i urmeze caleaF 6erapeutul nivelul de satis1acţie rezonabilă ceea A3un-6nd ce provoacăsub tulburări 5n viaţa oricui+ !acientul Credeţi că dacă eu sunt 1rustrat 5n mare măsură se dere-lează viaţa 5ntre-ii 1amiliiF

03?

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

6erapeutul &u este vorba de 1rustrări pasa-ere ci despre cele cronice care continuă luni 2i ani de zile+ C6nd simţi că o relaţie indi1erent de natura ei nu mai 1uncţionează sunt previzibile trei consecinţe+ !acientul Care sunt acesteaF 6erapeutul Mai 5nt6i e2ti nervos tulburat 2i deprimat> 5ţi rozi un-(iile sau ai co2maruri te apuci de băutură sau 5ţi vin -6nduri de in1idelitate+ !acientul &u m?am -6ndit slavă Domnului la in1i? delitate dar restul simptomelor 5mi sunt cunoscute+ Care sunt celelalte două consecinţeF 6erapeutul A doua consecinţă a unei 1rustrări cronice este dispariţia treptată dar si-ură a dra-ostei 1aţă de per soana care provoacă 1rustrarea+ Jn 1ine a treia consecinţă ar 1i pierderea interesului pentru căsnicia 5nsă2i+ !acientul Jnţele-+ S?ar părea că am trecut de3a prin ele nu?i a2aF 6erapeutul Din punctul meu de vedere da+ Pentru a preveni 5nrăutăţirea situaţiei ar 1i pre1erabil să 1aci ceva care să o sc(imbe+ !acientul După c6tediminua 5nţele-2ialt1el sentimentele mele pentru une se vor mai mult ceea ce ar putea pune capăt căsniciei+ 6erapeutul Gire2te+ Dacă i-nori propriile dorinţe 2i nevoi une se va simţi iniţial 1oarte bine iar dumneata 4 tot mai ne1ericit+ Mai t6rziu va su1eri 2i ea+ Jţi su-erez să te -6nde2ti mai puţin la ea 2i să 5ncerci să te -6nde2ti mai mult la dumneata+ !acientul i dacă ea protesteazăF 6erapeutul Cum dore2teN De 1apt poţi 1i si-ur că o va 1ace+ De alt1el 5ntrebarea dumitale nu are relevanţă+ &u are importanţă dacă ea va 1i sau nu ne1ericită+ Sin-urul punct asupra căruia a2 dori să?ţi concentrezi atenţia acum este cel re1eritor la existenţa sau absenţa propriei dumitale satis1acţii rezonabile+

"olu #ia radicală 13

!acientul Dacă insist ca une să?mi 1acă mai mult pe plac nu o pun oare 5n situaţia de a 1i mai puţin mulţumităF 6erapeutul Cu si-uranţă+ !acientul i?atunciF 6erapeutul Atunci puteţi 5ncerca am6ndoi opţiunea ) 2i să vă toleraţi 1rustrările reciproce 1ără resentimente+ De exemplu poţi să?ţi spui că trebuie să uiţi purtarea ei ur6tă+ %a la r6ndul ei ar putea 1ace la 1el 5n privinţa acuzelor pe care i le aduci+ !acientul &u sunt si-ur că nu am depă2it acest moment+ 6erapeutul 'ănuiesc că da+ Prin urmare după pă? un război rerea mearece ai 1ace p6nă maic6nd binesesăva1aci purta -revă 5n a2a sau 1el să declari 5nc6t să se 1acă din nou iubită+ Oeor-e a 5nceput să?mi 5nţelea-ă strate-ia+ Teoretic era de acord dar aplicarea 5n practică 5l 5n-rozea+ A avea o atitudine dură 1aţă de propria soţie i se părea contrar 1irii sale 5n-ăduitoare+ !acientul &u -ăsesc destule cuvinte să vă spun c6t de o1ensatoare mi se pare recomandarea dumneavoastră de a?i 1ace mizerii lui une+ C(iar 2i -6ndul de a cobor5 la nivelul imaturităţilor ei mă 1acesăsăprocedez su1ăr+ Pretenţiile sunt prea absurde ca să?mi sur6dă ca ea+ ei 6erapeutul Sunt cu totul de acord cu dumneata+ Totu2i ia 5n considerare 2i această modalitate+ Dacă 1ăc6nd?o să simtă -ustul amar al pilulelor pe care ţi le administrează 2i pun6nd?o 5ntr?o situaţie incomodă o vei determina să?2i sc(imbe comportarea pierzi ceva 5n a1ara unui dram de m6ndrieF Aminte2te?ţi că ai 5ncercat ani de zile să?i vorbe2ti lo-ic rezonabil 2i cu răbdare iar rezultatul a 1ost că 5n loc să se ridice la nivelul dumitale mai rău ca oric6nd iar dumneata ais?a 1ostcomportat tot mai ne1ericit+ !acientul A2a este+ Aveţi dreptate+

13 8

C u m s ă iu b e ş t i pen tr u a fi i u b i t

6erapeutul A2adar ce pierzi dacă ale-i modul ei de comunicareF $orbe2te?i pe limba ei 2i poate vei reu2i c(iar din prima 5ncercare+ !acientul Am serioase 5ndoieli că procedeul ar putea 1i e1icient+ 6erapeutul De ceF !acientul Pentru că o asemenea tactică va st6rni at6ta indi-nare 5nc6t lupta va deveni 2i mai acerbă+ Căsnicia noastră a rezistat numai datorită 1aptului că eu mă retră-eam ori de c6te ori 5ncepeau repro2urile 2i voci1erările+ Dacă nu a2 1i cedat ea s?ar 1i 5n1uriat iar eu a2 1i 1ost at6t de revoltat 5nc6t i?a2 1i spus cuvinte o1ensatoare pe care mai t6rziu le?a2 1i re-retat+ 6erapeutul Jnţele- de ce eziţi+ Te -6nde2ti că a opune 1uria dumitale 5nd6r3irii sale este ca 2i cum ai pune -az peste'ine5nţeles+ 1oc+ !acientul 6erapeutul &umai că eu nu a2 vrea nici o clipă să 1ii 1urios 5n timp ce 5ncerci să o 1aci să se simtă st6n3enită+ Jn continuare am analizat psi(olo-ia 1uriei+ 7?am demonstrat că: ) omul 1urios 52i provoacă sin-ur 1uria> ; o 1ace consider6nd că el sin-ur trebuie să aibă dreptate> 0 crede că cei ce?l 1rustrează sunt răi 2i E are convin-erea -re2ită aspru că pentru a 1ace ca un om rău să devină bun trebuie pedepsit+ Am (otăr6t de comun acord că primul pas va 1i să i-nore izbucnirile nervoase ale soţiei+ tiam am6ndoi că ea va reacţiona printr?o nervozitate sporită ceea ce va determina o cre2tere a tensiunii 5n 1amilie+ Dar l?am li? ni2tit spun6ndu?i că dacă el nu va ceda 2i va re1uza politicos să i se supună 5n ciuda protestelor ei ea va 5nţele-e că de data aceasta treaba este serioasă+ Jn săptăm6nile următoare l?am 5nvăţat să recur-ă cu mult calm la 1rustrare pentru a o determina să se sc(imbe+ De exemplu dacă ea 5l critica 5n timp ce erau

"olu #ia radicală 139

5ntr?o vizită trebuia să o ducă imediat acasă după ce le ura noapte bună -azdelor+ Dac ă cumpăra ceva la un preţ mai mare dec6t cel asupra căruia s?au 5nţeles trebuia să tele1oneze la ma? -azin 2i să returneze mar1a respectivă+ Dacă cecul era de3a semnat urma să 5n2tiinţeze de 5ndată banca 2i să oprească plata+ Dacă ea re1uza să petreacă unele Leek? end?uri 2i sărbători cu părinţii lui el trebuia să re1uze vizitarea părinţilor ei+ %a avea obiceiul de a?l 1ace să o a2tepte+ Dacă socotea că a 1ost depă2it un timp de a2teptare rezonabil trebuia să?i spună 1ără supărare că pleacă 2i că ea poate veni cu ma2ina ei+ &u trebuia să o certe ci doa r să o vom 5nt6lni sărute pe obraz cur6nd să?i acoloK z6mbească după 2i să?i carespună: trebuiaK7ubito să plece ne sin-ur+ !acientul Asta mi s?a părut cel mai di1icil+ Jmi re? pu-na o comportare at6t de mesc(ină+ %u un preot să mă port ca un copil răs1ăţatN Totu2i de c6nd am 5nceput să o 5n1runt situaţia s?a sc(imbat vizibil+ ! simt 5n 1iecare săptăm6nă+ Mi?aţi spus că ea nu mă respectă+ %i bine am 5nceput să 1iu din nou respectat 2i 5mi 1ace plăcere+ Dacă a2 1i 2tiut toate acestea cu ani 5n urmă nu a2 1i6erapeutul lăsat niciodată situaţiadesăcedureze Ai 5nţeles ai 1ostat6t at6tde demult+ pasivF !acientul M?am -6ndit dr+ Hauck 2i cred că din două motive+ Primul este că nu voiam ca maria3ul meu să e2ueze+ #a urma urmei sunt preot 2i trebuie să 1iu un exemplu+ $ă puteţi ima-ina cum ar 1i dacă a2 avea o căsnicie ne1ericită sau 2i mai rău dacă a2 divorţa+ 6erapeutul 7ar celălalt motivF !acientul %ra vorba mai mult de un principiu+ %u am crezut totdeauna că dra-ostea 5nvin-e totul+ Dacă nu suntem partenerul trebuie doarsesă?l iubim 2i1ericiţi să?l cu acceptăm a2a nostru cum este p6nă va sc(imba+ Din aceste 2edinţe am 5nvăţat că dra-ostea necondi? ţionată poate duce la in1irmitate emoţională pe c6nd

140

Cum să iubeşti pentru a fi iubit

1ermitatea 1a ţă de cei pe care 5i iubim poate 1i o puternică dovadă de dra-oste+ Dacă ne arătăm 1ermi 1aţă de copiii no2tri de ce nu ar 1i e1icientă 1ermitatea 2i 5n cazul adulţilorF 6erapeutul &?a2 1i putut s?o spun mai bine+ Jn cele din urmă une s?a simţit destul de c(inuită 2i 2i?a exprimat dorinţa de a pune capăt KnebuniilorK prin tratament+ A2adar mi?a solicitat a3utorul+ Am avut vreo 2ase 2edinţe cu ea apoi c6teva cu ea 2i cu Oeor-e 5mpreună+ 8ezultatele au 1ost dintre cele mai spectaculoase+ Oeor-e a devenit mai puţin tolerant 1aţă de comportarea inacceptabilă a lui une pentru că nu?l mai a1ecta at6t de mult ideea că ea l?ar putea părăsi+ Aceasta a 1ăcut?o pe une să se simtă mai bine 5ntruc6t 5i 1ăcea plăcere (otăr6rea 2i 1ermitatea acestdescoperire+ prile3 am6ndoi au părut oarecum surprin2ilui+ de Cu această 8elaţia lor s?a ameliorat pro-resiv+ Mai mult unele din cele 5nvăţate de Oeor-e 5n cadrul relaţiei cu une au 1ost utilizate 1aţă de copiii 2i c(iar 1aţă de superiorii bisericii sale+ Satis1acţia pe care i?au dat?o sc(imbările obţinute au apărut cu 2i mai multă evidenţă 5n c6teva predici 5n care 52i expunea noile opinii despre cooperare respect 2i dra-oste+ !acientul &u mi?a 1ost u2or să?mi s1ătuiesc enoria2ii să dea dovadă de iubire prin 1ermitate pentru că 2tiam că ei consideră această atitudine ca revan2ardă 2i deci inacceptabilă+ 6erapeutul Pot 5nţele-e cu u2urinţă modul lor de a -6ndi+ Trebuie să reanalizăm temeinic concepţiile tradi? ţionale p6nă să ne dăm seama că d6ndu?le oamenilor tot ce?2i doresc nu le c62ti-ăm respectul sau dra-ostea+ !acientul i că a nu tolera o -re2eală este cea mai bună cale de a iubi 2i a 1i iubit+ Totu2i eu mai am reţineri 5n a acţiona 5n acest 1el+ !are mă voi sc(imba c6ndvaF

"olu#ia radicală 141

6erapeutul Probabil dar consider că ma3oritatea oa? menilor de bună credinţă au totdeauna o reţinere c6nd sunt 5mpin2i spre durităţi+ De 1apt asta mă bucură+ C6nd ne simţim 5nc6ntaţi că 1acem un rău 5nseamnă că suntem bolnavi+ !acientul Jntr?adevăr+

=n punct de vedere realist Cu mare părere de rău am a3uns la concluzia că din cauza 1irii omene2ti con1lictele -rave dintre noi sunt inevitabile+ $iolenţa 2i crima ba c(iar războiul sunt de evitate numai neevitat+ Se pare dacă că 5n aceste toatemani1estări situaţiile am dure avea ar putea 5ncredere 1i 5n primele două re-uli+ Această speranţă mi se pare 5nsă nerealistă+ %ste 1oarte puţin probabil ca indivizii 2i naţi? unile să 1ie totdeauna binevoitori 2i să răspundă prin 1apte bune sau să 1ie răbdători 2i 5nţele-ători 1aţă de acu? zele ce li se aduc+ %ste mai probabil ca 5n orice dispută să nu ne dăm seama de corectitudinea poziţiei celuilalt 2i să ne apărăm punctul de vedere p6nă 5n p6nzele albe+ %ste o ironie a soartei c ă o metodă cu o valoare tera? peutică consecinţe 1atale dacă se abuzeazăat6t dede ea+mare Dupăpoate cumavea am 5ncercat să demonstrez este absolut corect 2i 3usti1icat 2tiinţi1ic să se recur-ă la sancţiuni pentru a?i dezvăţa pe oameni de comportări reprobabile+ Totu2i este di1icil de a păstra ec(ilibrul 5ntre acţiunile menite să?l 1acă pe om să se simtă destul de incomod ca să se sc(imbe 2i cele care 5i 1ac viaţa at6t de insuportabilă 5nc6t le inspiră -6nduri asasine+ Toţi terori2tii din lume vor susţine că au 1ost mar-inalizaţi de o societate care a rămas surdă la revendicările lor+ %i vor insista că acteleaulordat extremiste necesare vreme să ce arate alte metode -re2 2i căsunt s?au simţit de 5mpin2i

142

iubeşti pentru a fi iubit

Cum să

s ă 1olosească metode inumane deoarece cred că cele bl6nde sunt cu totul ine1icace+ %ste violen ţa 3usti1icată vreodatăF Pot 1i morale actele violenteF &umai dacă putem dovedi că măsurile violente sunt sin-urele e1iciente 5mpotriva unui rău am putea aduce ar-umentul că răul poate da rezultate bune+ Sin-ura noastră speranţă 5ntr?o lume sănătoasă este că cei ce deţin puterea au simţ moral+ Dacă predomină oamenii de treabă re-ula a treia trebuie aplicată parcimonios 2i cu multă -ri3ă+ Dacă la putere nu sunt oameni de bună credinţă vom avea teroare război tra-edii+ 8e-ula a treia nu este -re2ită dar modul ei de aplicare poate avea urmări tra-ice+ De aceea pledez pentru aplicarea ei numai ca o ultimă soluţie+ %a poate contribui la menţinerea unei relaţii de dra-oste dacă este aplicată cu dra-oste+

Conclu&ii #imţeam că această carte trebuia să fie scrisă Cei care mi s.au adresat solicit-nd spri%in au suferit mult +n relaţiile lor intime, ceea ce i.a făcut e/trem de nefericiţi 8n viaţa de toate &ilele cele mai multe suferinţe provin din faptul că nu ne fericiţi la serviciu, +n familie sau +n căsnicie Dmsimţim +ncercat să +nţeleg cau&ele acestor insatisfacţii şi am a%uns, astfel, să formule& teoria reciprocităţii +n dragoste, precum şi concepţia care priveşte căsătoria ca o tran&acţie, stabilind cele trei reguli ale cooperării, respectului şi iubirii Dm putut vedea cum s.a sc$imbat viaţa unor oameni c-nd au privit realitatea drept +n faţă şi au utili&at aceste trei reguli de c-te ori a fost nevoie şi c-t a fost necesar (tiu că şi tu te poţi confrunta cu frustrări şi poţi sc$imba partenerului pentru a readuce o do&ă comportamentul re&onabilă de fericire +n viaţa ta 8ncearcă să ţii, totdeauna, minte compătimirea e/cesivă +i face rău celui pe care +l iubim Ddoptă formula 6e iubesc suficient pentru a te +mpiedica să devii genul de persoană pe care nu.l pot suporta  )u uita o dragoste benefic ă presupune să.i oferi partenerului tot ceea ce are ne$oie% nu tot ceea ce el şi. ar dori )oi a$em nevoie de satisfacţie fi&ică şi de un acoperiş deasupra capului *ai e/istă +nsă şi alt gen de nevoi : nevoia de a fi ferm faţă de alţii, nevoia de a +nfrunta provocările, nevoia de a fi testat prin competiţie, nevoia de asumare a unui risc şi nevoia de a +nfrunta viaţa cu propriile resurse D da este, indiscutabil, un act de dragoste D nu da, fără g-nd de ră&bunare, poate constitui +nsă cel mai important act doveditor de dragoste 8n decursul vieţii vei deprinde treptat cum să iubeşti pentru a fi iubit