De Uploadat.docx

IMPACTUL RISCURILOR GEOPOLITICE ASUPRA TURISMULUI Introducere Context. Că trăim într-o „lume geopolitică” și într-o „societate geopolitică” (Munoz, 2013, p. 4) nu mai este o noutate, emergența riscurilor geopolitice fiind o caracteristică evidentă a ultimilor ani. Deși „pax liberalis” a lui Fukuyama din zorii noii ordini globale de la sfârșitul Războiului Rece, sub forma „revoluției liberale mondiale” (Fukuyama, 1997, p. 66), nu s-a instalat încă, ba mai mult, lumea multilaterală bazată pe reguli alunecă vertiginos spre iliberalism și emergența unei noi forme de stat autoritar, în prezent, este suficient doar să desprindem din multitudinea de evenimente din ultimii ani doar câteva, pentru a ilustra dominanța geopoliticii: primăvara arabă (2011-prezent); conflictul din Siria (2011-prezent); Euro-Maidan, (re)anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia, conflictul înghețat și Noua Rusie din estul Ucrainei (2014-prezent); apariția „statului fantomă” Syraq (2015-2017) și a ISIS, atacurile teroriste din Bruxelles, Paris ș.a. (2015-2018) etc. Și acestea sunt numai câteva, însă există o trăsătură comună: evenimentul este local sau regional, impactul este global. Spre exemplu, câteva incidente locale în Tunisia, în primăvara anului 2011, au declanșat fenomenul „primăvara arabă”, care s-a extins în tot

nordul Africii și Orientul Apropiat și Mijlociu, cu paroxismul atins în Siria, unde războiul civil a declanșat un conflict internațional cu participarea marilor puteri (SUA, Rusia), cu instalarea unei organizații teroriste globale care, în premieră, dispunea de un teritoriu concret (așa zisul „Syraq”, granița dintre Siria și Iraq nemaiexistând), toate acestea declanșând, mai departe, un flux migratoriu atipic al „refugiaților economici” (Neacșu, 2016, p. 15) în Europa, ce a stimulat o criză sistemică în interiorul Uniunii Europene, culminând cu Brexit-ul, în desfășurare, cu divergențe globale între Europa și SUA etc. Drept consecință, riscul geopolitic a început să fie recunoscut ca un risc global, cu efecte semnificative în mai multe domenii economice (finanțe, comerț, afaceri, turism etc.). Spre exemplu, încă din 2009, Pierre Fournier, „noul analist geopolitic” al prestigioasei instituții canadiene La Financière Banque Nationale, explica importanța înțelegerii acestui tip de risc: „Știința economică și întregul său cortegiu de formule matematice nu mai sunt suficiente să explice toate bulversările care ne transformă planeta” (Normand, 2009). De atunci și până acum, riscul geopolitic a devenit o sintagmă obișnuită a rapoartelor companiilor transnaționale mari, ale diverselor instituții și organisme internaționale. De pildă, cu privire la tipurile de riscuri ce ar putea afecta mediul internațional de afaceri pentru anul 2018, toate aceste rapoarte (AON, Bank of England, Boston Division of International Finance, Eurasia Group, Gallup, Forumul Economic Mondial, Banca Mondială, Institute for Economics and Peace, Stratfor, Zurich Insurance Group ș.a.) identifică riscurile geopolitice, ca fiind cele mai pregnante, cel mai intens percepute. În acest context, pe acest fond al relației complexe dintre geopolitică și economie și de intensificare a interdependențelor și a condiționărilor reciproce, devine evident că și turismul, ca activitate economică și fenomen social (începând cu 2012, un flux de peste un miliard de turiști internaționali se deplasează pe suprafața Globului, în fiecare an, cf. World Bank, 2018), este afectat de evenimentele geopolitice. Dacă geopolitica este expresia manifestării puterii (vezi Neguț, 2008), turismul este expresia libertății, care tinde să fie condiționată, din ce în ce mai mult, de jocurile de putere (Neguț și Neacșu, 2013). Scopul acestui studiu derivă din contextul creionat anterior, și anume identificarea impactului pe care riscurile geopolitice îl au asupra activității turistice. Se nasc o serie de întrebări: până la ce nivel influențează evenimentele geopolitice activitatea turistică? În ce dimensiuni? Care sunt componentele cele mai afectate? Pe plan global, numărul de turiști internaționali a crescut de la an la an, în pofida emergenței crescute a riscurilor geopolitice. Atunci, unde căutăm efectele, din punct de vedere geografic, al distribuției teritoriale a fenomenului? Ineditul acestui studiu derivă și el din scop: până acum, turismul și geopolitica erau două domenii pe care cu greu le puteai asocia sau gândi împreună. Realitatea prezentului atestă însă această existență contradictorie: când este război sau când sunt atentate teroriste fenomenul turistic este afectat, în cele mai nebănuite dimensiuni, de la dispariția unor obiective turistice, șterse de pe fața pământului (cum ar fi Palmira, în Siria, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, dinamitată de ISIS în 2017) și până la modificări cantitative și calitative ale fluxurilor turistice. Noutatea cercetării este și ea evidentă: de la economie, înapoi la geopolitică. De la liberalism și globalizare economică, fără granițe, la reînceperea construcției zidurilor și gardurilor, la state autoritariste, la președinți pe viață, emergența conflictului nuclear și terorismul global. Manifestarea puterii brute (hard power), adică geopolitica, și libertatea, condiționată de jocurile de putere, adică turismul sun obligate să cocheteze împreună în această lume tumultoasă.