Ce Este Psihologia Sociala.docx

CE ESTE PSIHOLOGIA SOCIALA? Ca orice introducere in campul unei doi discipline, se impun precizari privind obiectul si istoricul ei, metodele de cercetare, conceptele si teoriile specifice, domeniile si zonele aplicative, etica si deontologia profesionala.

I. Obiectul psihologiei sociale Psihologia sociala este o ramura a psihologiei care studiaza comportamentele, starile si procesele psihice datorate si in stransa relatie cu anumite contexte sociale. Studiul psihologiei sociale ofera un cadru referential al interactiunilor dintre oameni. Istoria psihologiei sociale a inregistrat diverse perspective de delimitare a obiectului sau, functie de anumite teorii si concepte definitorii. Enumeram in cele ce urmeaza cateva dintre acestea. 1.Relatia dintre sine si celalalt in contextul social.In conceptia lui Meyer et colab.(2005), definitorie in delimitarea granitelor dintre psihologia sociala, celelalte ramuri ale psihologiei si alte stiinte ale socio-umanului este relatia intre sine si celalalt in contextul social. Conceptul de sine desemneaza capacitatea reflexiva a individului asupra identitatii sale sociale, functie de care se defineste intr-o situatie anume. Fiecare individ are o personalitate si o biografie proprii, grefate pe datele si istoria speciei umane. Prin celalalt se intelege unul sau mai multi indivizi, prezenti fizic sau doar mental, cu o anume valoare afectiva ori lipsiti chiar de importanta si identitate pentru sine. Prin context pot fi subintelese de la statusul si rolul social al sinelui si/sau al celuilalt pana la limbaj, mediu social, organizatie, cultura, timp istoric etc. Schematic relatiile dintre cele trei obiecte ale psihologiei sociale sunt astfel reprezentate (Meyer p. 16). ..

Functie de aceste concepte definitorii, nivele de analiza ale psihologiei sociale sunt: a) Individul ca unitate primara a socialului. Comportamentele, determinarile, schemele sale de gandire sunt efecte sau determinari ale invatarii sociale. Personalitatea fiecarui individ este o interactiune complexa intre datul nativ, mediul social, educatia, influentele experientele etc. parcurse. b) Relatiile interindividuale marcate de interese, diferentele de sex, varsta, status si rol social, autoritate si supunere. Pot fi relatii directe (fata in fata), mediate sau mediatice. De mai scurta sau mai lunga durata, de mai mare apropiere sau pur contextuale. c) Grupurile ofera o gama larga de interactiuni – de la asocieri in vederea finalitatii unei activitati complexe (membrii unui ONG, personalul unei anteprize), pana la simpla prezenta, intr-un loc si timp anume pentru o ocazie (o nunta, un spectacol). O mare parte din viata noastra se petrece in diferite grupuri. Unele restranse ce permit un contact direct (familia, echipa sportiva, reteaua de prieteni, colegii de birou e 353j98d tc), altele extinse (categoria profesionala sau de varsta, comunitatea etnica). d) Organizatiile si institutiile impun cadrul formal unde configureaza statusurile, rolurile, drepturile si indatoririle fiecarui individ. Comportamentul in organizatii si institutii, efectele acestora asupra mentalului colectiv fac obiectul unor analize distincte. e) Culturi, credinte si ideologii – acest nivel ultim de analiza presupune abstractizari ce fac obiectul reflectiei religioase, filozofice, politice. Individul asimileaza concepte, teorii, mituri prin diferite forme de cunoastere si in diverse imprejurari, manifestand adeziune sau respingere fata de ele, suportandu-le insa influenta, mai mult sau mai putin constient. Aceasta „lume a socialului” exprima spiritul unei epoci si totodata configureaza sistemul valorilor fiecarui individ. 2. Perspectiva rolului si status-ului social. Binomul status-rol social este o modalitate de referinta a interactiunilor dintre oameni. Versul lui Shakespeare “lumea-ntreaga e o scena si noi toti suntem actori” poate fi socotit, in acest sens, un reusit moto al psihologiei sociale. Fiecare pozitie in ierarhie sociala sau in dispozitivul unui grup (status-ul) impune expectantele unor comportamente (rolul) determinate in mare masura de partenerii cu care interactionam. Fiecare individ indeplineste in fiecare zi si de-a lungul vietii sale numeroase roluri si statusuri sociale. Spre

exemplu in cotidianul unui student obisnuit intra statusuri sociale precum: fiul unor parinti, cititor la biblioteca, pieton, calator in mijloacele de transport in comun, membru al unui grup de prieteni, telespectator etc. In fiecare din aceste cazuri,jucandu-si rolul adecvat, el este un actor social. In esenta, insasi chestiunea metodologiei se raporteaza la exigentele si dificultatile actorului social. Din cauza multitudinii rolurilor si status-urilor sale din contemporaneitate, acesta a devenit “omul plural” (Lahire, 1998).