Capotescu Roxana Stresul Concluzii

Concluzii Stresul ocupational Capotescu Roxana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Stresul ocupaţional. Teorii, modele, aplicaţii

Concluzii În baza analizei diferitelor abordări teoretice ale stresului şi a modelelor dezvoltate în domeniul stresului ocupaţional au putut fi formulate câteva concluzii. În primul rând trebuie precizat faptul că teoria cognitivă reprezintă în prezent cadrul de bază în studiul stresului. Această abordare se caracterizează prin recunoaşterea faptului că aceleaşi modificări din mediu determină reacţii diferite la indivizi diferiţi, a rolului evaluărilor subiective asupra stimulilor şi resurselor de coping în apariţia reacţiilor de stres. Stresul nu mai este deci tratat ca o dimensiune a mediului fizic (apariţia unor evenimente considerate stresante), sau în termeni de răspunsuri care sunt uneori corelate cu stresul (mobilizare fiziologică). Încadrat prin prisma abordării cognitive, studiul stresului vizează oameni normali care fac faţă (sau eşuează în a face faţă) problemelor cu care se confruntă. Stresul este cel mai adecvat văzut ca un construct complex, constând din numeroase variabile şi procese interrelaţionate, mai degrabă decât ca o simplă variabilă care poate fi direct măsurată şi corelată cu rezultate adaptaţionale. În al doilea rând, modelele stresului ocupaţional dezvoltate în ultima perioadă au integrat achiziţiile teoriei cognitive a stresului. Numeroase modele ale stresului ocupaţional includ ca dimensiuni procesele de evaluare şi diferenţele individuale care moderează relaţia dintre stresori şi reacţii. De asemenea, dacă în urmă cu câteva decenii cercetătorii din domeniul organizaţiilor puteau fi criticaţi pentru neluarea în considerare a emoţiilor muncii, în prezent emoţiile au căpătat respectabilitate, chiar proeminenţă, pe agenda cercetatorilor din domeniul organizaţional, o dovadă fiind includerea şi investigarea diferitelor tipuri de emoţii (ex. depresia, burnout-ul, satisfacţia cu munca) în cadrul unor modele ale stresului ocupaţional. În prezent, nu se poate vorbi de un cadru teoretic general acceptat al stresului ocupaţional. Unul dintre principalele motive ale acestei lipse de acord derivă din numărul foarte mare de discipline cu perspective diferite implicate în cercetarea asupra stresului, ca

97

Concluzii Stresul ocupational Capotescu Roxana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Roxana CAPOTESCU

psihologie, biologie, sociologie, medicină ocupaţională şi epidemiologie. Oricum, fezabilitatea unui cadru teoretic general chiar şi în cadrul unei singure discipline, cum este psihologia muncii, poate fi serios contestată. Solicitările muncii (stresorii) se află într-un proces constant şi rapid de schimbare ca urmare a dezvoltărilor la nivel social şi tehnologic. Spre exemplu, în majoritatea ţărilor industrializate este evidentă dezvoltarea rapidă a sectorului furnizării de servicii şi stagnarea sectoarelor tradiţionale ca agricultura şi producţia manufacturieră. Noile tehnologii introduse atât în domeniul producţiei cât şi al furnizării de servicii solicită utilizarea unor abilităţi cognitive complexe ca acurateţea şi rapiditatea în luarea deciziilor. Ca rezultat al acestor schimbări, natura solicitărilor postului (stresori) a suferit o modificare de la solicitări pur fizice la solicitări mintale şi emoţionale, cu importante implicaţii pentru dezvoltarea modelelor teoretice ale stresului ocupaţional. O altă caracteristică relevantă identificabilă la nivelul unor modele recente ale stresului ocupaţional este integrarea constructului într-un context mai larg, prin includerea variabilelor ce ţin de contextul macroeconomic şi de relaţia muncă-familie. Această modificare a variabilelor incluse în modele reprezintă o recunoaştere a faptului că stresul ocupaţional este influenţat atât de caracteristicile individuale (de exemplu, caracteristici de personalitate, vârstă, gen, etc.), cât şi de caracteristici situaţionale (factori economici, sociali, politica organizaţională, sistemul de control, planificarea, salarizarea, pe scurt funcţionarea tuturor structurilor administrative organizaţionale şi a celor sociale). De asemenea, integrarea relaţiei muncă - familie atestă recunoaşterea faptului că solicitările şi resursele asociate cu participarea în cadrul celor două domenii, muncă şi familie, afectează în mod direct starea de bine a indivizilor şi calitatea rolurilor şi performanţei în cele două domenii. Investigarea stresului ocupaţional s-a dezvoltat intens în ultimele decenii, în prezent existând o recunoaştere unanimă şi dovezi concludente asupra relaţiei dintre stresorii muncii şi o serie de consecinţe la nivelul sănătăţii fizice şi mentale. Deşi acest corp de cunoştinţe a contribuit la o înţelegere tot mai adecvată a

98

Concluzii Stresul ocupational Capotescu Roxana www.edituralumen.ro www.librariavirtuala.com

Stresul ocupaţional. Teorii, modele, aplicaţii

mecanismelor stresului ocupaţional, până în prezent s-a făcut prea puţin totuşi pentru a implementa unele soluţii de control al acestuia. În al treilea rând, este important de semnalat că direcţiile în conceptualizarea stresului ocupaţional influenţează direct modul în care este gestionat stresul. Conceptualizarea stresului ca ,, problemă individuală’’ relaţionată cu caracteristicile de personalitate sau ca ,,preocupare publică’’ relaţionată în principal cu caracteristicile de muncă şi epidemiologia sănătăţii ocupaţionale generează intervenţii foarte diferite de management al stresului. Este important să se dezvolte în continuare proceduri de managementul stresului fundamentate teoretic, bazate pe analiza nevoilor organizaţiei şi angajaţilor, şi care să fie reevaluate şi revăzute în mod regulat.

99