Catalog Economie

Catalog categorii
Economie
ŞtiinŃe politice
Integrare europeană
Informatică
Sisteme de operare
Marketing

2

Adresa sediu Iasi łepeşVodă nr 2 Adresa de corespondenŃă Sandu Eleonora Maria la Editura Lumen Iaşi Strada Nicolae Iorga 55 B; Bl R2; sc A; et 8; ap 33; Tel. 0740151455, 0332802995 Fax 0332811551 Mail [email protected] Site uri internet www.edituralumen.com www.edituralumen.ro www.edituracristal.com www.lumenmedia.ro

Site uri internet partenere www.antonio-sandu.info www.librariavirtuala.com www.asociatialumen.ro Editură ŞtiinŃifică recunoscută de CNCSIS Eventualele comenzi vă rugăm să le transmiteŃi prin e-mail pe adresa [email protected] sau prin intermediul Librăriei noastre virtuale. În cazul în care sunteŃi distribuitor de carte vă rugăm să specificaŃi acest lucru pentru a putea negocia eventuale discounturi şi comisioane. Ne cerem scuze pentru situaŃiile în care una sau mai multe cărŃi solicitate din comanda Dvs. lipsesc temporar din depozitul Editurii Lumen. Vă asigurăm că vom face tot ce ne stă în putinŃă pentru a onora toate comenzile primite. Pentru autorii care doresc să publice în Editura Lumen vă rugăm să trimiteŃi un e-mail pe adresa [email protected] cu specificaŃia Vreau să public, însoŃit de materialul propus pentru publicare şi un scurt CV al autorului. Un redactor al Editurii Lumen vă va contacta în cel mai scurt timp posibil.

Lumen

3

4

Cuprins: Elemente de economie aplicată ................................................................. 9 Creare şi deturnare de comerŃ datorită extinderii Uniunii Europene ....... 10 Colectivism după colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziŃie: 1990 -2002 .................................... 11 Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste. Filosofie- StiinŃe Sociale .................................................................................................................. 12 Leadership ................................................................................................ 13 Impactul Leadership- ului TransformaŃional şi TranzacŃional................. 14 Designul propunerilor de finanŃare .......................................................... 15 Emmanuel Levinas -Les aventures de l economie subjective et son ouverture a l alterite.................................................................................. 16 Puterea Statelor Unite ale Americii în plan global................................... 17 Doctrina neomachiavelistă în contextual provocărilor globaliste ............ 19 Globalizare şi securitate economică ......................................................... 20 Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste: ştiinŃe economice....... 22 Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste. Politologie.................. 23 Impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană asupra administraŃiei publice din România.......................................................... 24 The Activation of Xenophobia as a Result of Immigration in Europe Case Study: Spain ............................................................................................. 25 Participarea cetăŃenilor în România. Implicarea factorilor economiei..... 26 Wages Seniority and Separation Rates in a Stochastic Productivity Model a Comparative Perspective ....................................................................... 27 ConsecinŃele extinderii NATO asupra Europei de Sud- Est .................... 28 The Economic Dimension of Russian Foreign Policy in Central Asia After 9/11 ................................................................................................. 29 ProtecŃionismul şi liberalismul................................................................. 30 -două megatendinŃe în gândirea economică modernă şi contemporană... 30 Marketing şi comunicare pe internet ........................................................ 31 InvestiŃiile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în contextul integrării europene.................................................................... 34 Între conflict şi economie......................................................................... 36 MigraŃia internaŃională şi politicile sociale .............................................. 38 Identitate naŃională şi identitate europeană .............................................. 39 Dintr-o perspectivă psihosociologică ....................................................... 39 Efectele migraŃiei ..................................................................................... 40 Studiu la nivelul comunităŃii Vulturu, Vrancea ....................................... 40 Cercetări multidimensionale în ştiinŃele umaniste ................................... 41 Des recherches multidimensionnelles dans les sciences humanistes ....... 42 5

Multidimensional Research in Humanistic Sciences ............................... 43 New Approaches In Humanistic Sciences ............................................... 44 Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale ........................................... 45 Dreptatea rectificativă în context intergeneraŃional ................................. 46 Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinŃelor (Cazul filosofiei dreptului) .................................................................................................. 48 Cadrul general de organizare şi funcŃionare a curŃii de justiŃie europene 51 Secretul preşedinŃilor................................................................................ 52 Tony Blair şi noul discurs laburist ........................................................... 53 Social Policy for Single Mother Families ................................................ 54 Partidul Democrat EvoluŃia Partidului Democrat în perioada 2000-200455 Extrema dreaptă azi .................................................................................. 56 Ideologie, discurs, electorat. Analiză econometrică................................. 56 RelaŃiile SUA-UE la începutul secolului XXI: noile raporturi transatlantice............................................................................................. 57 Conflictul din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000......................... 58 Sisteme electorale în societăŃi divizate etnic............................................ 59 Romanian Interest Representation in Brussels: an Initial Assessment of Romania s Lobbyng Potential in the View of Eu Membership................ 61 RelaŃia NATO PESC Confruntare pentru securitatea colectivă? ............. 62 Provocări şi dileme ale intervenŃiei umanitare după Războiul Rece........ 63 Politica europeană de vecinătate .............................................................. 64 Perspectives on the challenges and opportunities of the future EU enlargement towards CEEC ..................................................................... 65 Party Behavior in The European Parlament ............................................. 66 Integrare, naŃiune, identitate..................................................................... 67 Identitate europeană. Reprezentări sociale............................................... 68 Facilitarea comunitară în comunităŃile interetnice din mediul rural ........ 69 AlianŃe şi cooperări. Noi forme de internaŃionalizare .............................. 70 InstituŃiile Uniunii Europene în perioada Post Nisa................................. 71 ContribuŃii monografice asupra Văii Bohotinului şi Văii Moşnei ........... 75 Institutional Design And Party Development in Post Communist States 76 EvoluŃia relaŃiilor ruso-americane din perspectiva dezbaterii multilateralism/ unilateralism................................................................... 77 Creştin –democraŃia europeană şi creştin democraŃia românească .......... 78 The Media Coverage of The Romanian Revolution ................................ 79 The weight of historical patterns, collective memory and historical legacies over the evolution of the Romanian democratization process ... 80 Politica agricolă comună. ......................................................................... 81 Din perspectiva recentelor propuneri de reformă şi a negocierilor purtate în cadrul OMC.......................................................................................... 81 6

Noua paradigmă a educaŃiei multidimensionale ...................................... 82 Integrare europeană prin educaŃie multiculturală..................................... 83 Dezvoltarea comunităŃilor etno-culturale Integrare europeană şi interculturalitate ....................................................................................... 84 Despre Europa .......................................................................................... 85 Sărăcia în comunităŃile de romi din România .......................................... 89 Parohialism şi regionalism la studenŃii români ........................................ 91 Fenomenul migraŃiei şi criza familială..................................................... 92 Marketing cinematografic ........................................................................ 94 Studii europene. Analize multidimensionale ........................................... 95 Teoria complexului regional de securitate: complexul de securitate european ................................................................................................... 96 Decentralization And State Capacity ....................................................... 97 Pathways for State in reform in Post- communist socieites ..................... 97 Istoriografia separatismului transnistrian ................................................. 98

7

8

Elemente de economie aplicată -Aspecte teoretice şi practice privind elaborarea conturilor consolidate la grupurile de societăŃiContractul de leasing Autori: Loriana Zamfir, Mihaela Lucaci Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 145 pagini

9

Creare şi deturnare de comerŃ datorită extinderii Uniunii Europene Analiză econometrică Autor: Florentina Paraschiv Editura Lumen Iaşi, 2006 110 pagini ColecŃia Integrare europeană TendinŃele actuale ale economiei mondiale se caracterizează prin instituŃionalizarea reglementărilor de politică comercială, ca urmare a formării unor blocuri comerciale ce stabilesc direcŃiile principale ale comerŃului mondial. În elaborarea politicilor comerciale, statele suverane, Ńin cont de starea generală a economiei şi de tendinŃele ce se manifestă în relaŃiile economice internaŃionale. Volumul prezintă efectele produse în comerŃul exterior (creare şi deturnare de comerŃ), în contextul unor reglementări comerciale la nivel regional (politica comercială a Uniunii Europene).

10

Colectivism după colectivism? Forme asociative de organizare în agricultura românească de tranziŃie: 1990 -2002 Autor: Adrian Hatos Editura Lumen Iaşi, august 2006 368 pagini Academic ReferenŃi ştiinŃifici: prof. univ.dr.Achim Mihu prof. univ. dr. Gheorghe Şişeştean Lucrarea urmăreşte să teoretizeze asociaŃiile agricole dintr-o perspectivă sociologică, uneori transdisciplinară, depăşind reducŃionismele economice sau cele antropologice. Vom îndeplini acest Ńel prin soluŃionarea câtorva sarcini de cercetare pe care ni le-am impus voluntar: Conceptualizarea asociaŃiilor agricole şi încadrarea lor teoretică corespunzătoare. ÎnŃelegerea proceselor prin care au apărut, au evoluat şi, adeseori, au dispărut asociaŃiile. ÎnŃelegerea relaŃiilor dintre asociaŃiile agricole şi alte structuri instituŃionale din câmpul agriculturii româneşti contemporane. Realizarea unor obiective atât de ambiŃioase, cel puŃin aparent, presupune un demers metodologic precaut. Stabilirea modalităŃilor prin care se vor soluŃiona obiectivele expuse presupune, pentru început, clarificarea nivelurilor de analiză a fenomenului. Autorul Adrian Hatos (n 29. 02. 1972 la Sfântu –Gheorghe) este lector la Universitatea din Oradea. Are doctoratul în sociologie. Este interesat de metodologia ştiinŃelor sociale, de politicile de dezvoltare, mai ales de dezvoltarea participativă. A fost şi este implicat în mai multe programe de cercetare ştiinŃifică şi în proiecte de dezvoltare socială. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate şi un volum de „Sociologia educaŃiei”

11

Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste. Filosofie- StiinŃe Sociale Autori: Delia Popa, Mihai Bogdan Iovu, Gim Grecu, Silvia Făt, Diana Dămean Editura Lumen Iaşi, martie 2006 209 pagini Delia Popa: ImaginaŃie şi realitate Gim Grecu: Celălalt şi dezvrăjirea Eului Mihai Bogdan Iovu: Impactul abuzului psihoemoŃional din mediul familial şi şcolar asupra raŃionalităŃii adolescenŃilor Silvia Făt: ConstrucŃia socială a interacŃiunilor educaŃionale Diana Dămean: Imaginea femeii în tranziŃia postcomunistă

12

Leadership Teorii, modele şi aplicaŃii Autor: Veronica Rîlea Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 104 pagini Odată cu transformarea economiei globale de la cea de tip industrial manufacturieră la cea de tip postindustrială şi informaŃională, s-a făcut resimŃită necesitatea unei revizuiri a modelelor pe leadership. Munca leaderului în organizaŃii devine din ce în ce mai complexă. Fuziuni între companii, sau achiziŃionări de companii, globalizarea şi dezvoltarea rapidă a tehnologiei, creşterea populaŃiei, precum şi numărului de organizaŃii (care impun stabilirea altor standarde de performanŃă, precum şi a altor abilităŃi necesare pentru realizarea obiectivelor organizaŃionale), etc, sunt unii dintre factorii ce duc la creşterea complexităŃii procesului de leadership. În plus, creşterea populaŃiei duce la reconsiderarea relaŃiei dintre leader şi angajat, mai precis, la trecerea de la abordarea individualizată la cea asupra echipei de muncă, precum şi a schimbării strategiilor de motivare a subalternilor. Acestea includ, evident, schimbări vizavi de comportamentul manifestat de către leader, în realizarea sarcinilor. Teoriile vehiculate asupra procesului de leadership reflectă măsura în care acestea sunt influenŃate de evoluŃii periodice în teoriile de cercetare din psihologie, de exemplu, centrarea pe trăsături la un moment dat corespundea cu dezvoltarea în forŃă a teoriilor personaliste, de asemenea, centrarea pe variabilele situaŃionale corespundea cu dezvoltarea în forŃă a teoriei behaviorismului, etc. Autoarea

13

Impactul Leadership- ului TransformaŃional şi TranzacŃional Asupra performanŃei de grup percepute Autor: Elena LevinŃa Editura Lumen Iaşi, august 2006 72 pagini Rolul major în diferenŃierea organizaŃiilor de succes de cele ce manifestă insuccese, reprezintă prezenŃa unui leadership dinamic, flexibil şi eficient. Din acest considerent, foarte multe lucrări de specialitate au studiat fenomenul de leadership şi stilul de conducere, precum şi influenŃa acestora asupra organizaŃiilor din care oamenii fac parte, în termeni de eficacitate, eficienŃă şi durabilitate. Studiile efectuate în ultimii 25 de ani, au încercat să obŃină răspunsuri la numeroase întrebări ce Ńin de eficienŃa unui anumit tip de leadership atât în contextul organizaŃional cât şi socio-politic. De asemenea, cercetările au fost axate pe identificarea modalităŃii de interacŃionare a liderului cu aderenŃii săi pentru a realiza cât mai bine obiectivele organizaŃionale propuse. Autoarea

14

Designul propunerilor de finanŃare Autor: Ştefan Cojocaru (coord.) Editura Lumen Iaşi, 2005 516 pagini Academic ColecŃia AsistenŃă Socială Din Cuprins: Forme ale proiectării sociale Stabilirea tipurilor de intervenŃie Rezolvarea problemelor sociale prin intermediul proiectelor de intervenŃie Delimitări conceptuale: proiect de intervenŃie, propunere de finanŃare, program, paşi în elaborarea propunerilor de finanŃare, viziunea şi scopul, stabilirea grupului Ńintă şi beneficiarilor, elaborarea titlului proiectului, criterii pentru stabilirea obiectivelor şi a indicatorilor, analiza resurselor, planificarea activităŃilor, evidenŃierea factorilor de risc şi durabilitate ale proiectului, evaluarea şi metode folosite pentru evaluare, stabilirea partenerilor şi a colaboratorilor, calculul bugetului estimativ. Proiecte: Şcoala de azi, şansa ta de mâineproiect de prevenire a abandonului şcolar în rândul tinerilor provenind din medii defavorizate; AdolescenŃa fără violenŃă este destinat „copiilor străzii” care stau într-un centru de îngrijire de zi. Drogurile, o amintire, Proiectul propune o metodă de dezintoxicare completă, şi structurată Fii atent, nu dependent! program de combatere a consumului de droguri în rândul liceenilor; Pro Vita. Proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite la adolescente; EducaŃia multiculturală – o şansă reală de integrare a copiilor rromi. ÎnfiinŃarea unui “laborator multietnic”; AcordaŃi-le o şansă, crearea unei fabrici de mobilă pentru reabilitarea a 30 de indivizi ce au comis infracŃiunea de furt; Bătrânii abandonaŃi – între speranŃă; şi certitudine. Proiect de integrare socială; a bătrânilor străzii.

15

Emmanuel Levinas -Les aventures de l economie subjective et son ouverture a l alterite Autor: Delia Popa Editura Lumen Iaşi, 2007 239 pagini

16

Puterea Statelor Unite ale Americii în plan global Autor: Adriana Vasile Editura Lumen Iaşi, 2007 107 pagini Se spune că poŃi să-i invidiezi pe americani, să-i admiri, să-i combaŃi, dar nu poŃi să-i ignori. În ciuda erodării puterii americane, SUA rămân în continuare singura superputere pe plan global, în termeni de putere fizică, politică, economică, militară şi culturală. Deşi atentatele de la 11 septembrie 2001 au arătat vulnerabilitatea Americii, iar relaŃiile transatlantice au cunoscut un moment de criză (datorită, în special, războiului din Irak), analizele geopolitice arată că în ultimul timp nu a avut loc o schimbare semnificativă a raporturilor de putere la nivel mondial. Cu siguranŃă, se scrie mult despre toate aceste lucruri. Pe de altă parte, în România, putem observa o relativă tăcere a intelectualilor faŃă de astfel de subiecte (de exemplu, legat de intervenŃia americană în Irak). Tocmai de aici, se poate aprecia utilitatea unei astfel de lucrări, în condiŃiile insuficientei acoperiri româneşti a subiectului. Totodată, referirile la SUA, la sistemul şi valorile americane, riscă să pară deja stereotipe, comune. Dincolo de acestea, apare necesitatea de a cunoaşte şi de a scrie despre puterea Statelor Unite. O surprindere exhaustivă a subiectului este o încercare nerealistă. De aceea, este importantă relevarea anumitor aspecte esenŃiale ale fenomenului în discuŃie, chiar cu riscul de a omite altele. În încercarea de a trata mai multe probleme, există, evident, şi riscul de a nu clarifica suficient. Astfel, lucrarea de faŃă vizează, în special, evoluŃiile din perioada istorică de după cel de-al Doilea Război Mondial. Totodată, lucrarea are în vedere principalele teorii, explicaŃii şi curente de idei apărute şi dezvoltate în această perioadă în literatura de specialitate americană şi în cea europeană, din zona economică, a relaŃiilor internaŃionale şi a geopoliticii, dar şi poziŃiile oficiale ale unor instituŃii naŃionale, regionale şi internaŃionale. Este importantă şi precizarea că scopul lucrării de faŃă nu este de a aprecia, în sens pozitiv sau negativ, acŃiunile, poziŃiile şi atitudinile actorilor- state, instituŃii sau persoane menŃionate în cuprinsul său. În acest sens, primul capitol va vorbi despre viziunea americanilor asupra rolului lor ca naŃiune, despre principalele idei, doctrine şi teorii care

17

şi-au pus amprenta asupra culturii economice şi civice americane, în încercarea de a surprinde acele elemente care particularizează naŃiunea americană şi evoluŃia sa istorică. Capitolul doi va analiza situaŃia hegemoniei americane, Ńinând seama pe de o parte, de o serie de teorii şi analize consacrate, pe de altă parte de formarea şi manifestarea internaŃională a puterii americane, cu scopul de a evalua amploarea şi caracteristicele actualei poziŃii de superputere americane. Capitolul trei va căuta să identifice sursele sau premisele interne ale acestei superputeri, între care puterea fizică, politică, militară, economică şi culturală. În sfârşit, capitolul patru priveşte raporturile transatlantice, raporturi centrale atât pentru europeni, cât şi pentru americani, din punct de vedere politic şi economic, precum şi măsura în care aceste raporturi au fost influenŃate de recentele divizări de opinii dintre Europa şi America, dar şi din interiorul Europei. Autoarea

18

Doctrina neomachiavelistă în contextual provocărilor globaliste Autor: Mădălina Antonescu Editura Lumen Iaşi, 2005 124 pagini ColecŃia ŞtiinŃe politice Volumul tratează într-o primă parte, o amplă problematică cu privire la noul concept american de securitate după 11 septembrie 2001. Sunt analizate germenii şi evoluŃia noului concept american de securitate, noi ameninŃări şi riscuri la adresa superputerii americane, evenimentele majore ale scenei istorice postbipolare, terorismul global şi "axa răului", statele rebele şi ameninŃarea cu arme de distrugere în masă etc. Sunt conceptualizate fenomene precum intervenŃia umanitară condiŃiile de stabilitate pentru o ordine mondială democratică, "rolul eminenŃelor cenuşii" în politica externă a SUA în calitate de "formatori de opinie". Autoarea se apleacă asupara Războilui din Irak (2003) şi trecerea la "Imperiul mondial". Sunt analizate relaŃiile SUA cu Europa de Vest, Europa de Est, Rusia, statele din Orientul Mijlociu, Coreea de Nord în contextul noului concept de securitate american. Cea de a doua parte a volumului se referă la temeiurile doctrinei neomachiaveliste în contextul noilor provocări globaliste. Ca fundament teoretic se propune teoria machiavelistă ca fundament al politicii externe statale ameninŃate de globalism. Autoarea ia în discuŃie influenŃa globalizării asupra deciziei de politică externă, definirea raporturilor dintre ordinea globalistă şi cea interstatală, importanŃa factorilor globalişti în procesul decizional al politicii externe. Sunt teoretizate aspecte precum: trecerea de la principatul laic la statul totalitar, neomachiavelismul o concepŃie politică depăşită sau un reviriment al gândirii pre-renascentiste la începutul secolului XXI. O abordare pragmatică a principiilor neo-machiaveliste este realizată aplicând analiza principiilor neo-machiaveliste în conflictul irakian (2003). Autoarea consideră neo-machiavelismul un apărător al statului în faŃa presiunilor globaliste. Sunt evidenŃiate trăsături machiaveliste în politica externă contemporană, problematica statului ca "domeniu economic" şi obiect al expansiunii comerciale a firmelor transnaŃionale.

19

Globalizare şi securitate economică Autor: Lavinia Florea Editura Lumen Iaşi, 2007 183 pagini Globalizarea este un subiect la modă, omniprezent în discursul mediatic, în literatura de specialitate, dar şi în conversaŃiile cotidiene. Opiniile exprimate despre acest set de procese care marchează toate aspectele vieŃii noastre sunt adesea antagonice, de aceea, pentru o mai bună înŃelegere a globalizării, am simŃit nevoia unei analize personale şi obiective. Lucrarea de faŃă îşi propune să urmărească efectul globalizării asupra indivizilor şi al statelor. Analiza se rezumă la aspecte economice şi sociale, mai precis, la aşa numita securitate economică, aspectele politice şi culturale, care pot fiecare constitui subiectul altor lucrări, fiind lăsate intenŃionat în plan secundar. Primul capitol este menit să clarifice termenii cheie ai lucrării globalizare şi securitate economică, printr-o trecere în revistă a celor mai semnificative abordări în literatura de specialitate. Un accent deosebit cade pe termenul de securitate economică. Termenul este des folosit, însă nedefinit la nivel conceptual, ceea ce ne-a permis realizarea unui demers de cercetare original. Lucrarea cuprinde prezentarea studiilor realizate de OrganizaŃia InternaŃională a Muncii în domeniul securităŃii economice, cu meritele şi scăderile acestora, şi îşi propune oferirea unei definiŃii proprii enumerative şi cât mai complete a acestei noŃiuni. Capitolul II analizează ameninŃările securităŃii economice induse de globalizare, cele mai importante probleme identificate fiind sărăcia, crizele economico-financiare, deficienŃele sistemelor de protecŃie socială şi efectele delocalizărilor şi ale externalizărilor asupra standardului de viaŃă al cetăŃenilor lumii. Aceste fenomene sunt evidenŃiate cu ajutorul unor exemple şi statistici relevante referitoare la toate regiunile lumii. Capitolul III creează o imagine de ansamblu a securităŃii economice pe glob, dar şi pe fiecare zonă în parte, din perspectiva unor indicatori relevanŃi, cum ar fi indicele securităŃii economice, accesul la apă potabilă, sărăcia angajaŃilor, accesul la tehnologie ş.a. Capitolul IV prezintă mijloacele de atingere şi consolidare a securităŃii economice, în funcŃie de actorii care pot avea un rol însemnat în acest sens: statele, organizaŃiile regionale, instituŃiile internaŃionale,

20

corporaŃiile, ONG-urile, dar şi alte grupuri de iniŃiativă. De asemenea, sunt prezentate şi soluŃiile nonconformiste, cum sunt cele propuse de mişcarea altermondialistă. Concluziile lucrării evidenŃiază câştigătorii şi perdanŃii globalizării la nivel mondial, subliniind relaŃia dintre globalizare şi securitate economică, precum şi căile de urmat pentru atingerea unei securităŃi economice universale. Anexele lucrării conŃin precizări necesare pentru înŃelegerea datelor statistice prezentate , clarificări în legătură cu conŃinutul şi calcularea Indicelui SecurităŃii Economice, precum şi date care caracterizează statele lumii din punctul de vedere al securităŃii economice. Autoarea

21

Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste: ştiinŃe economice Autori: Agnes Buzogani, Mihaela Cocea Editura Lumen 164 pagini Iaşi, 2006 Agnes Buzogani: Determinarea nivelului producŃiei optime aferente rentabilităŃii maxime Mihaela Cocea: Dezvoltarea unui model cauzal al eficienŃei personale în domeniul calculatoarelor

22

Cercetări, studii şi abordări în ştiinŃele umaniste. Politologie Autori: Manuela Paraipan Simona Gabriela Sînzianu Costică Dumbravă Salomeea Romanescu Timea Csetnek Editura Lumen Iaşi, martie 2006 177 pagini Manuela Paraipan: Perspectivă asupra Drepturilor Omului Simona Gabriela Sînzianu: Conflictul politic modern Costică Dumbravă: NaŃiuni şi naŃionalisme Salomeea Romanescu: Raporturile ComunităŃii Europene cu Ńările din Europa Centrală şi de Răsărit Timea Csetnek: Rolul cooperărilor transfrontaliere din prisma integrării României în Uniunea Europeană

23

Impactul procesului de aderare la Uniunea Europeană asupra administraŃiei publice din România Autor: Mădălina Ivănică Editura Lumen Iaşi, ianuarie 2007 344 pagini Literatura de specialitate din România duce o lipsă acută de lucrări care să trateze un asemenea subiect. Lucrările de referinŃă în domeniu tratează fie aspecte de ordin general privind integrarea României în structurile Uniunii Europene, fie doar aspecte secvenŃiale care acoperă şi adâncesc cercetarea unei anumite teme. Iată de ce lucrarea propusă de Mădălina Ivănică, prin structura şi prin maniera de abordare a problemelor, umple un gol important în domeniu, fiind deci cu atât mai meritorie. Prof. univ. Dr. Vasile Puşcaş Ministru Delegat, Negociator Şef cu Uniunea Europeană (2000-2004). Prelucrând minuŃios o foarte bogată literatură de specialitate, autoarea prezintă multivalent punctele tari şi limitele administraŃiei publice şi se poziŃionează personalizat în dialogul de idei cu privire la acest sensibil subiect. Se insistă în continuare pe specificităŃile şi tarele administraŃiei publice din România. Acest demers este exprimat prin termeni cum ar fi: europenizarea arhitecturii instituŃionale româneşti, transformare, rezistenŃă a sistemului la schimbare, dinamica administraŃiei publice româneşti, analiză SWOT a tabloului administrativ. În urma analizei la care supune structurile administrative, autoarea concluzionează că este nevoie de reformarea radicală a acestei componente a devenirii europene a României şi că orice amânare a deciziilor curajoase este dăunătoare. Reforma administraŃiei publice din România este exprimată în termeni de urgenŃă, transparenŃă, descentralizare, profesionalizare şi modernism. Autoarea ne oferă o carte foarte bine scrisă, având un stil redacŃional elevat, o bogăŃie de idei care incită la reflecŃie, se poziŃionează proactiv în dialogul ştiinŃific, are multe lucruri de comunicat, face acest lucru şi o face bine. Literatura de specialitate în acest domeniu se îmbogăŃeşte cu un elaborat conceptual armonios, scris cu nerv şi farmec conceptual, cititorul găsind o lucrare care are o identitate bine structurată, densă în idei şi interesantă ca lectură. Prof. univ. dr. Dumitru Miron 24

The Activation of Xenophobia as a Result of Immigration in Europe Case Study: Spain Autor: Doru Petrişor FranŃescu Editura Lumen Iaşi, 2007 103 pagini At the time of the writing of this thesis the European Union is at a crossroads. Hardly have the member states got over the crisis that divided them during the Iraqi war in 2003, that other problems emerged to the European construction. In late May and early June 2005, France and respectively the Netherlands have rejecte through referendum the Constitutional Treaty. In December the same year the negotiations for the 2007- 2013 financial plan came dangerously close to a failure and the final budget agreed upon represents less than the European Commission had considered necessary for a succesful integration. In the broader context, the 2000 Lisbon Agenda, that was supposed to make the European economy the most competitive knowledge- based economy in the world is far from achieving that objective half- way through its proposed period of 10 years. One of the means through which the EU tries to reach this target is enlargement. Through the four fundamental freedoms of circulation (goods, services, capital and labor) the EU hopes to integrate the economies of the new member states. However, most of the countries of EU 15, concerned about their internal social problems, were not convinced of the benefice of opening their labor markets to populations from the new members, therefore they imposed restrictions thatcan last up to 7 years. In spite of the ageing population in countries in Western Europe, their governments are afraid of the possibility of being confronted with waves of immigrants from Eastern Europe that may not be well received by the local population who sees the new- comers as competitors for jobs and social welfare.

25

Participarea cetăŃenilor în România. Implicarea factorilor economiei Autor: Cristina Nicolescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 121 pagini Prezentul studiu avansează ipoteza principală potrivit căreia statusul socio-economic individual influenŃează decizia de a participa activ la viaŃa socială şi politică şi alegerea actului participativ ce urmează a fi înfăptuit. Ipotezele secundare care vor fi testate pe parcursul demersului autoarei sunt: Prima ipoteză secundară: alegerea formelor de participare convenŃională, de protest sau neconvenŃională variază în funcŃie de statusul socio- economic individual; A doua ipoteză secundară: percepŃia eficienŃei acŃiunilor participative individuale variază în funcŃie de statusul socio-economic individual; A treia ipoteză secundară: cetăŃenii manifestă tendinŃa specializării pe anumite forme de participare în funcŃie de nivelul statusului socio- economic individual. Capitolul I urmăreşte conturarea unui cadru general în care se va desfăşura studiul asupra participării cetăŃenilor în România şi clarificării principalelor concepte ce urmează a fi utilizate. Capitolul al II lea va fi dedicat prezentării principalelor modele explicative ale participării cetăŃenilor elaborate de cercetători ai fenomenului. Contextul prezentării acestor modele va fi bazat pe evidenŃierea conexiunilor dintre factorii economici şi participarea cetăŃenilor şi clarificarea conceptului de percepŃie economică (economic outlook). Capitolul al III-lea este bazat pe analiza empirică a datelor şi testarea ipotezelor avansate în prezentul studiu. Se face întâi o prezentare generală a participării cetăŃenilor în România aşa cum reiese din datele analizate şi a distribuŃiei populaŃiei în funcŃie de principalii factori care influenŃează implicarea cetăŃenilor în viaŃa socială şi politică. Capitolul al IV –lea este dedicat unui studiu de caz asupra votului ca formă de participare care se individualizează prin caracteristici specifice. Autoarea

26

Wages Seniority and Separation Rates in a Stochastic Productivity Model a Comparative Perspective Analiză econometrică Autor: Sebastian Buhai Editura Lumen Iaşi, 2006 60 pagini Limba de publicare: engleza Publicat în cadrul Programului de promovare a tinerilor cercetători. ColecŃia Integrare europeană Analiza econometrica asupra productivităŃii muncii în diferite sisteme europene.

27

ConsecinŃele extinderii NATO asupra Europei de Sud- Est Autor: Natalia Rusu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 105 pagini Originalitatea ştiinŃifică a lucrării. Lucrarea de faŃă reprezintă o abordare a unei probleme care poate fi dezbătută la infinit şi să se ajungă la multiple şi diverse rezultate şi concluzii. Nu este una dintre primele încercări de analiză a securităŃii Republicii Moldova şi a extinderii NATO ce şi reprezintă obiectul de cercetare. Am axat această cercetare şi pe condiŃiile, conceptele şi efectele politicilor de securitate în Republica Moldova, în mod particular, interesându-ne şi modul în care aceste ameninŃări influenŃează funcŃionarea instituŃiilor civile şi militare în Republica Moldova, precum şi pericolul ridicat de riscurile reziduale şi influenŃa factorilor externi. Nu insistăm asupra unui caracter deosebit de original al lucrării. În cazul nostru ne-am străduit asupra examinării şi analizei cât mai obiective şi mai detaşate a situaŃiilor şi evenimentelor, contribuind efectiv cu soluŃii, opinii şi propuneri proprii. IntervenŃiile proprii au fost de natură să ducă la completarea celor deja existente. Autoarea

28

The Economic Dimension of Russian Foreign Policy in Central Asia After 9/11 Pursuing and Promoting Energy Diplomacy Autor: Andreea Mocanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 Since he become president, Vladimir Putin had two important points on his policy agenda, which he has tried to fully maximize. Firstly, he intented to pursue a foreign economic policy and secondly to preserve Russia s economic interests, aiming therefore to achieve WTO membership. Moreover, these two points are best reflected in Russia s policy towards the Central Asian states. Considering these issues, the purpose of this study is to analiyze the salience of the economic ties that exist between Russia and the five oil –rich republics. As a result, this dissertation aims to contribute to the understanding of Russia s position in world politics after 9/11 by analyzing the impact of these events on shaping Russia s attitude in preserving its economic interests in Central Asia after the US troop s arrival in the region. All the advanced propositions are done by examining the available English or Russian literature that focuses on the existing economic ties between Russia and Central Asia. Autoarea

29

ProtecŃionismul şi liberalismul -două megatendinŃe în gândirea economică modernă şi contemporană Autor: Eugenia Lozinschi Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2007 61 pagini ProtecŃionismul a constituit şi constituie un fenome prezent al economiei mondiale, una din ideile pe care este fundamentată viziunea economică dată fiind concretizată în concepŃia potrivit căreia în schimburile economice internaŃionale, pentru cei ce nu deŃin o parte importantă pe plan internaŃional, singura cale de a se ridica la valoarea „adversarilor” săi este protejarea temporară, cel puŃin, a acelor sectoare economice naŃionale care au şanse reale de a progresa şi de a deveni imune faŃă de o concurenŃă directă din exterior. Autoarea

30

Marketing şi comunicare pe internet Autor: Gabriela Grosseck Editura Lumen Iaşi, august 2006 490 pagini format Academic O lucrare care îşi propune investigarea comunicării de marketing pe Internet se bazează, de la bun început, pe trei componente extrem de dinamice: comunicarea, marketingul şi internetul. Nu este aici locul pentru a face o analiză a comunicării, a marketingului sau a Internetului. ConsideraŃiile de natură teoretică, care tratează distinct cele trei domenii, sunt redate într-o literatură de specialitate impresionantă: cărŃi, capitole din cărŃi, reviste, studii şi cercetări, resurse Web etc, atât străină cât şi românească. În ceea ce priveşte domeniile de intersecŃie comunicarea pe Internet, marketingul pe Internet şi comunicarea de marketing, deşi se cunosc examinări atente ale acestor arii, încă există direcŃii puŃin explorate. În consecinŃă, dificultatea abordării comunicării de marketing pe Internet se datorează nu numai faptului că aceasta îşi are originea în cele trei mari domenii distincte, ci şi datorită faptului că această zonă este încă ocolită, fie din teama de a „călca” pe un teritoriu insuficient explorat, cu concepte în curs de definire, fie dintr-o greşită receptare a fenomenului comunicaŃional pe Internet şi al impactului său asupra marketingului. În privinŃa motivaŃiei subiective referitoare la alegerea acestui domeniu de studiu, ea se bazează pe tentaŃia de a descoperi efectul combinaŃiei acestor componente, la care se adaugă dorinŃa de a extinde experienŃa dobândită în lucrul cu Internetul. Lucrarea este structurată în 8 capitole în care sunt abordate de la general spre particular aspecte specifice, atât teoretice cât şi practice, ale comunicării de marketing în mediul on-line. Mai întâi, în primul capitol (Internet–spaŃiu informaŃional şi de comunicare) este definit Internetul, se prezintă istoria acestuia şi este apreciată evoluŃia sa. Sunt prezentate din punct de vedere tehnic reŃeaua Internet şi principalele sale caracteristici şi sunt supuse atenŃiei, rând pe rând, instrumentele specifice comunicării în ciberspaŃiu: poşta electronică, Web-ul, forumurile de discuŃie, chat-urile, comunităŃile virtuale, „serviciile de mediu” precum directoarele şi motoarele de căutare, conferinŃele web, blogurile etc. Tot în această parte se încearcă clarificarea unor aspecte legate de Intranet şi Extranet, consumatorii de Internet, punctele tari şi obstacolele ReŃelei cu care se confruntă aceştia, precum şi tendinŃele de dezvoltare.

31

Pentru a înŃelege marketingul pe Internet şi a elabora strategii de comunicare marketing eficiente în mediul on-line, trebuie să înŃelegem mai întâi cum a schimbat Internetul modul de a face afaceri şi contextul în care sunt operate practicile de marketing. Capitolul doi (Marketingul pe Internet) tratează astfel probleme mai puŃin analizate până în prezent în literatura domeniului: Ce este marketingul pe Internet? Ce îl deosebeşte de activităŃile de acelaşi tip desfăşurate prin modalităŃi clasice? Care sunt avantajele şi dezavantajele folosirii sale? Care sunt modalităŃile cele mai eficiente şi riscurile asociate? Ce tip de mediu de marketing este Internetul şi care sunt conceptele care îl descriu cel mai bine? etc. În capitolul III (Politici de marketing) sunt surprinse succint instrumentele de marketing utilizate de organizaŃii în mediul on-line pentru a-şi atinge obiectivele. Sunt introduse astfel politicile de produs, de preŃ şi distribuŃie precum şi catalizatorul activităŃilor de marketing din mediul online –consumatorul. Începând cu capitolul IV (Politica de comunicare) este discutat mediul comunicaŃiilor de marketing în continuă schimbare (examinarea acestuia este necesară pentru a alege cele mai adecvate instrumente care conduc la un mix general de comunicare). Este urmărit apoi conceptul de comunicare de marketing integrată pe Internet, sunt analizate principalele instrumente de comunicare în contextul reŃelei precum şi adecvarea întregii serii de instrumente pentru promovarea on-line sau off-line. În mod tradiŃional, activităŃile specifice comunicaŃiei promoŃionale se pot împărŃi în publicitate, relaŃii publice, promovarea vânzărilor, forŃa de vânzare şi marketing direct. Folosirea acestora în mediul virtual este provocatoare. În primul rând Internetul este un spaŃiu foarte larg: există zeci de milioane de website-uri comerciale şi câteva miliarde de pagini web astfel încât nu este uşor pentru potenŃialii vizitatori să afle despre existenŃa unui anumit site şi să facă diferenŃa între diversele oferte de pe website-urile concurenŃei. În al doilea rând, promovarea în mediul online nu este simplă. Apar o serie de probleme în folosirea instrumentelor tradiŃionale de comunicare, cum ar fi publicitatea sau relaŃiile publice, la care se adaugă noi abordări, cum ar fi motoarele de căutare, comunităŃile virtuale, programele afiliate sau monitorizarea oculară. Capitolele V (Instrumente clasice ale politicii de comunicare în marketingul pe Internet) şi VI (Noi instrumente ale politicii de comunicare în marketingul pe Internet) rezervă spaŃii ample acestor aspecte. Pentru a analiza şi utiliza datele despre clienŃii individuali strânse în baze de date interne şi prin activităŃi de supraveghere informativă a pieŃei şi cercetare de marketing, multe firme apelează la Managementul relaŃiilor cu

32

clienŃii, subiectul capitolului VII. Capitolul VIII, care pune în discuŃie elaborarea programului de marketing comunicaŃional, introduce conceptul de „matrice pentru spaŃiul comercial”, un cadru simplificator care ilustrează pârghiile pe care markerii le aleg spre folosire la fiecare etapă a relaŃiei cu clientul. Acest capitol readuce în discuŃie două concepte care au schimbat din temelii terenul marketingului pe Internet individualizarea şi interactivitatea. Exemplele folosite de autoare în lucrare sunt reale şi extrase din Web-ul românesc (cu mici excepŃii) sau din prestigioase manuale şi cărŃi, conform bibliografiei citate în carte. Unul dintre scopurile urmărite a constat în radiografierea spaŃiului virtual românesc, un demers destul de complicat datorită heterogenităŃii formelor şi studiilor de caz întreprinse până în prezent. Autoarea

33

InvestiŃiile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în contextul integrării europene Autor: Raluca Prelipceanu Editura Lumen Iaşi, mai 2006 193 pagini Volumul de faŃă, cu titlul InvestiŃiile străine directe şi restructurarea economiei româneşti în contextul integrării europene, abordează un subiect intens dezbătut în lumea academică din Ńară şi din străinătate, ca urmare a manifestării sale explozive de la mijlocul anilor 80. Despre fluxurile de investiŃii străine directe (ISD) şi impactul lor asupra economiilor lumii, sau, mai specific, asupra economiilor în tranziŃie, a fostelor Ńări comuniste, s-au scris numeroase studii şi lucrări şi în România. Aş aminti, printre autorii cu contribuŃiile cele mai notabile, pe Anda Mazilu, Costea Munteanu, Florin Bonciu, Liviu Voinea, Ioan DenuŃă, Mişu NegriŃoiu, Dragoş Negrescu. Este remarcabil că autoarea cărŃii de faŃă, Raluca Prelipceanu, o proaspătă absolventă a FacultăŃii de RelaŃii Economice InternaŃionale A.S.E. Bucureşti propune o lucrare care, atât prin conŃinutul său de idei, cât şi prin construcŃie şi stil, se aşază firesc în rândul lucrărilor de referinŃă, alături de cele ale autorilor consacraŃi, amintiŃi anterior. Raluca Prelipceanu s-a remarcat chiar din perioada studiilor universitare drept un cercetător de vocaŃie, fiind premiată în doi ani consecutivi cu cea mai înaltă distincŃie cu ocazia sesiunilor de comunicări studenŃeşti, organizate anual în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Încă de pe atunci ea dovedea o capacitate analitică de excepŃie, o largă cultură economică, abilitate remarcabilă de sistematizare şi prezentare a cunoştinŃelor acumulate şi spirit critic. PerformanŃele generale foarte bune au recomandat-o, cu îndreptăŃire, pentru o bursă de studii la Sorbona- Paris, pentru ultimul an de studii universitare, bursă fructificată cu brio, fapt dovedit de lucrarea de faŃă şi de continuarea studiilor în capitala FranŃei, la masterat. Lucrarea sa , prezentată acum, are meritul de a propune o nouă grilă de analiză a fluxurilor de ISD- uri orientate către Ńările din Europa Centrală şi de Est, aş îndrăzni să afirm, întru totul inedită. Prezentarea Ralucăi Prelipceanu îmbină într-un mod fericit sinteza concepŃiilor teoretice privind ISD-urile MotivaŃiile, condiŃiile şi tipurile acestora) cu prezentarea fenomenelor empirice, anume dinamica şi caracteristicile fluxurilor de ISD în fostele Ńări comuniste, şi în special în 34

România. Ceea ce conferă originalitate lucrării sale este faptul că evoluŃiile empirice sunt analizate şi interpretate în termenii teoriilor prezentate anterior. Această grilă de analiză conferă lucrării un grad ridicat de relevanŃă ştiinŃifică, o deosebită densitate şi pertinenŃă. Orice cercetător ştiinŃific experimentat şi onest recunoaşte că o asemenea abordare este extrem de dificilă şi ea presupune simultan o perfectă stăpânire a instrumentarului ştiinŃific, teoretic, şi o bună cunoaştere a fenomenelor empirice. Prof. univ. dr. Ana Bal, A.S.E. Bucureşti

35

Între conflict şi economie Autor: Zsuzsanna Kacso Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 132 pagini La momentul actual există numeroase conflicte şi crize pe plan internaŃional care necesită intervenŃie. Pentru acestea comunitatea internaŃională a format nenumărate mecanisme de rezolvare, unele eficiente altele mai puŃin, unele care au ca scop încetarea ostilităŃilor prin semnarea unor documente, altele prin adresarea cauzelor de bază ale unui conflict, având ca scop transformarea acestuia din fenomen distructiv într-unul constructiv, în care necesităŃile fiecărei părŃi îşi găseşte răspuns. Scopul acestei lucrări este de a prezenta una dintre componentele construirii păcii prin transformarea nonviolentă a conflictelor: planificarea viitorului prin construirea de scenarii. Acesta este unul din lungul şir de metode prin care se doreşte angajarea constructivă în situaŃii de conflict. Transformarea conflictelor, ca şi metodă de activitate este una îndreptată spre viitor, având un obiectiv clar: transcenderea diferenŃelor dintre părŃi în aşa fel încât posibilitatea izbucnirii unor noi conflicte să fie redusă substanŃial, iar nevoile fiecărei părŃi să fie satisfăcute, prin acceptarea legitimităŃii fiecărei nevoi.Pentru a ajunge la astfel de rezultate analizarea unui conflict începe cu istoria conflictului, cu trecutul şi cauzele fenomenului, ajungându-se în prezent, la acŃiunile necesare pentru această transformare. Ca procedeul să fie complet, este necesară şi adresarea viitorului.Cea mai eficientă modalitate de a previziona viitorul este de a construi scenarii, care vor prefigura unele evenimente, bazate pe dinamica prezentă. Procedeul este unul des folosit în economie şi planificarea strategică din cadrul armatei. Pentru ca lucrarea să-şi atingă scopul, aceasta este formată din trei capitole. Primul capitol este introductiv în noŃiunile teoretice ale managementului conflictelor. Reiterează unele definiŃii cheie ale acŃiunilor întreprinse de actorii internaŃionali în situaŃii de criză şi violenŃă. ModalităŃile de acŃiune prezentate în acest capitol sunt cuprinse în Carta NaŃiunilor Unite. Totodată acest capitol evidenŃiază şi modalitatea de intervenŃie constructivă în conflict. Al doilea capitol reprezintă partea practică a lucrării, prezentând în detaliu procesul de construire a scenariilor. După cum am menŃionat mai

36

înainte, construirea scenariilor este un procedeu recent folosit în construirea păcii, din acest motiv, procesul descris este adaptarea celui folosit de Royal Dutch Shell în planificarea strategică a viitorului. Am ales acest model, pentru că primele construcŃii de scenarii din domeniul transformării conflictelor au fost bazate pe acest model, folosind ca facilitatori ai procesului profesionişti din domeniul economic. Capitolul prezintă şi unele diagrame, care ajută înŃelegerea întregului proces de planificare, din moment ce unul din recomandările de bază a construirii scenariilor este folosirea instrumentelor vizuale, precum diagramele, pentru a înŃelege mai bine elementele procesului cu care lucrăm. Capitolul III este cel care unul dintre primele şi probabil cel mai cunoscut proces de construire a scenariilor. Procesul Mont Fleur din Africa de Sud . Acesta a venit după o experienŃă mai vastă a Ńării în planificare strategică pe plan economic. Procesul Mont Fleur a reunit un grup de specialişti din diferite domenii şi clase sociale, care au prezentat viitorul Africii de Sud. Scopul a fost înŃelegerea impactului deciziilor luate de guvernul apartheid şi Congresul NaŃional African în acel moment dat asupra viitorului şi, ca urmare al acestui proces, formularea deciziilor în aşa fel încât rezultatele să fie în beneficiul Ńării şi a întregii populaŃii. Documentarea pentru această lucrare a fost una dificilă. În bibliografie se regăsesc atât surse primare cât şi secundare, acestea provenind din baze de date on-line, documente primite de la Consulatul Africii de Sud din România, cărŃi de specialitate pe managementul conflictelor şi transformarea conflictelor, ziare şi analize. Autoarea

37

MigraŃia internaŃională şi politicile sociale Autor: Camelia Toanchină Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006, 98 pagini Studiul de faŃă ne arată foarte limpede că, pe termen lung, situaŃia migranŃilor trebuie reglementată, legalizată, instituŃionalizată deopotrivă în statele de origine cât şi în Ńările de destinaŃie. Autoarea ne atrage atenŃia asupra protecŃiei sociale. În volumul de faŃă această dimensiune instituŃională a vieŃii sociale este atent, migălos şi cu temei analizată. Tot în declaraŃia universală a drepturilor omului articolul 25 stipulează: 1. Orice om are dreptul la un nivel de trai care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi familiei sale, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinŃa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare în caz de şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneŃe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenŃă, în urma unor împrejurări independente de voinŃa sa. Ori este evident şi studiul de faŃă surprinde foarte bine şi profund acest fapt că toate aceste servicii trebuie asigurate de cineva. Statele naŃionale prin instituŃiile şi politicile lor specifice creează posibilităŃile pentru realizarea şi transpunerea faptică a acestor deziderate normative. Iar migranŃii sunt cei ce trăiesc în biografia lor şi în fiecare clipă a vieŃii lor cotidiene eficienŃa sau ineficienŃa (din perspectiva lor proprie) acestui cadru instituŃionalizat. Concluzia pe care putem să o tragem din studiul de faŃă este următoarea: este în interesul migranŃilor ca problemele lor să poată fi soluŃionate în mod legal. Pe de altă parte statele naŃionale trebuie să găsească soluŃii pentru diminuarea condiŃiilor care etichetează anumite tipuri de migranŃi ca fiind « ilegali ». Fiindcă este clar: persoana mobilă este un om, un membru al societăŃii. Şi pentru o persoană este legitim din punct de vedere social să se mişte liber oriunde doreşte chiar dacă din punctul de vedere al intereselor statelor naŃionale anumite tipuri de mobilitate sunt considerate ilegal. Ceea ce este considerat legitim din punct de vedere social nu coincide de regulă cu cea ce este legal din punct de vedere juridic-administrativ. Şi este evident că pe termen lung legitimitatea socială va impune schimbări juridico-administrative. Trebuie regândită probabil relaŃia dintre societate şi stat, relaŃia dintre instituŃia cetăŃeniei şi diverse instituŃii sociale. Consider că paginile studiului de faŃă merită să fie citite de un public cât mai larg. Fiindcă cu toŃii avem ce învăŃa din experienŃa altora… Conf. univ. dr. Rudolf Poledna 38

Identitate naŃională şi identitate europeană Dintr-o perspectivă psihosociologică Autor: Anca Şerbănescu Editura Lumen Iaşi, 2006 145 pagini ColecŃia Integrare europeană Tema identităŃii europene în raport cu identitatea naŃională se înscrie în actualitatea socială românească. Interesul faŃă de aspectul identitar creşte şi el (autoarea citează aici euro barometrul). Din cuprins: Paradigma reprezentărilor sociale, Identitatea naŃională şi identitatea europeană obiecte de reprezentare socială, aspecte metodologice, tipuri de identitate socială, teorii asupra identităŃii (interacŃionalism), Monitorizarea de sine şi eficacitatea de sine-concepte de legătură.

39

Efectele migraŃiei

Studiu la nivelul comunităŃii Vulturu, Vrancea Autori: Romelia Călin, Radu Gabriel Umbreş Editura Lumen Iaşi, octombrie 2006 240 pagini MigraŃia temporară în străinătate reprezintă una dintre strategiile de viaŃă inovatoare adoptate de indivizi în perioada postcomunistă (Sandu, 2000) pentru a rezista schimbărilor structurale ce se derulau cu repeziciune la începutul anilor 90. În momentul de faŃă, însă, în urma difuziunii şi a efectului de contagiune socială, aceasta a ajuns să fie strategia dominantă la nivelul anumitor comunităŃi rurale. Pornind de la interesul pentru efectele fenomenului în cadrul acestor comunităŃi, m-am oprit asupra unei teme nedezbătute până acum în practica de specialitate din România: modul în care tinerii dintr-o astfel de comunitate percep migraŃia şi sunt influenŃaŃi de către aceasta în alegerile pe care le fac. Am căutat să explorez o faŃetă nouă a vieŃii sociale în legătură cu migraŃia: viitorul tinerilor dintr-o localitate rurală de unde se pleacă masiv în străinătate. Cum văd tinerii migraŃia? Care sunt dorinŃele şi aspiraŃiile lor? Ce planuri au în viaŃă? Plecând de la ideea că migraŃia reprezintă un fapt social total (în sensul atribuit de Mauss conceptului), ce structurează vieŃile tuturor indivizilor din comunitatea de origine, interesul meu s-a axat pe schimbările petrecute cu tinerii în urma apariŃiei migraŃiei. Pentru aceasta am operaŃionalizat conceptul de capital uman al tinerilor, ce include două dimensiuni: proiecŃiile despre viitor ale tinerilor, şi ceea ce fac ei concret pentru a şi le îndeplini (dimensiunea educaŃională). O altă componentă a studiului a urmărit modul în care migranŃii investesc în copii şi dacă nu cumva aceste investiŃii sunt blocate de efecte perverse ale migraŃiei: refuzul copiilor, vrăjiŃi de „mirajul străinătăŃii” de a accepta această investiŃie. Eventualele diferenŃe între copiii din familiile de migranŃi şi cei din familiile de non-migranŃi au fost de asemenea investigate. Autorii

40

Cercetări multidimensionale în ştiinŃele umaniste Autori: Cristina Costandache, Costel Dumbravă, Antonio Sandu, Editura Lumen Iaşi, 2006 169 pagini Academic Din cuprins: 1 Liberalism şi diversitate (Costel Dumbravă) analizează teme precum modernitatea liberală, raŃionalismul modern, politica diferenŃei, contestarea indiferenŃei liberale, multiculturalismul. 2. Corneliu Coposu şi PNłCD (Cristina Costandache) Analizează teme precum istoria PNł, ViaŃa lui Corneliu Coposu, Fenomenul PiaŃa UniversităŃii. 3. Modele de univers (Antonio Sandu) Prezintă o analiză de filosofia ştiinŃei, având subiecte precum modelele de universa, dimensiuni ale Universului, găuri de vierme, vidul ca esenŃă a universului, pralaya sau sfârşitul eternităŃii, reflecŃii metafizice asupra spiritului ştiinŃific. Studiul vizează o analiză comparativă a unor mistici orientale şi a unor teorii contemorane ale fizicii 4. Eşti pe internet deci exişti (IonuŃ Socol) O viziune asupra creerii şi administrării unui portal internet de succes.

41

Des recherches multidimensionnelles dans les sciences humanistes Autori: Emilia Pruteanu, Simona Gârleanu, Cristina Dinu Editura Lumen Iaşi, 2006 270 pagini Academic Limba de publicare: franceza Din cuprins 1. Intertextualite-Intertitularite dans le domaine journalistique (EmiliaPruteanu). Intertextualitate domeniu de definiŃie, Intertitularitate, Analiza semiotică a titlului, titlul de presă, Intertitularitatea în titlul de presă sunt câteva din temele abordate în acest studiu. 2. Pour une approche praqmatique de la litterature (Simona Gârleanu) Microstructura textului, elemente pragmatice actualizate, macrostructura textului, constituie temele de cercetare abordate de autoare. 3. Visages de l`amour dans les contes africains et roumains (Cristina Dinu) Studiul Cristinei Dinu analizează elemente comune şi distinctive în basmele româneşti şi în cele africane. Studiază aspecte precum stereotipia formulelor, stereotipia motivelor, iubirea între persoane de sexe diferite şi de acelaşi sex, amorul pervers, iubirea familială etc.

42

Multidimensional Research in Humanistic Sciences Autori: Eva GheŃu, Mihai Lucaciu, Anamaria Stroia Editura Lumen Iaşi, 2006 250 pagini Academic limba de publicare engleză Volumul conŃine studiile: Brave New world and Nineteen Eighty-Four from Text to Context (Eva GheŃu) Studiul conŃine capitolele Utopia, Dystopia, Aldous Huxley Brave New World , George Orwell-Nineteen -Eighty -Four , Brave New World and Nineteen -Eighty -Four overview. 2. Women and the Romanian Greek Catholic Church autor Mihai Lucaciu (An anthropological Approach. Capitole: De ce să studiem viaŃa de fiecare zi a femeii greco-catolice (Whay Should We Study Everyday Lives of Greek Catholic Women), Antropologie feministă (Making Feminist Anthropological Research), Ce sunt Creştinii Greco Catolici (What is Uniate?) concluzii 3 Enviromental Policies Against Water Pollution in Romania autor Anamaria Stroia capitole: Cadrul teoretic (Theoretical background), Calitatea apei în România. (Water quality in Romania. Pressures for change).

43

New Approaches In Humanistic Sciences Autori: Sebastian Buhai, Simona Vieru, Alexandra Mihai, Raluca Maierean, Costică Vieru, Ruxandra RaŃiu Editura Lumen Iaşi, martie 2006 258 pagini SEBASTIAN BUHAI: Customary Law Assessment and Applications: Capital Punishment for Juvenile Offenders SIMONA VIERU : Issues in the American Film ALEXANDRA MIHAI Romania s foreign policy at its Eastern border RALUCA MAIEREAN: Anti- Communist Uprisings and the Media RUXANDRA RAłIU Freedom of Trade over Freedom of Movement a Paradox COSTICĂ DUMBRAVĂ : Multicultural Education

44

Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale Autor: Cristina Elena Rădulea Editura Lumen Iaşi, septembrie 2007 156 pagini Din cuprins: ConsideraŃii introductive asupra dreptului internaŃional public şi a societăŃii internaŃionale. Capitolul I Obligativitatea tratatelor internaŃionale Principiul pacta sunt servanda în lumina prevederilor ConvenŃiei de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969 Caracteristicile principiului pacta sunt servanda Principiul obligativităŃii tratatelor internaŃionale în jurisprudenŃa internaŃională ImportanŃa obligativităŃii tratatului internaŃional Limitele caracterului obligatoriu al tratatelor internaŃionale Capitolul II Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale faŃă de părŃi Stat contractant, stat parte, stat terŃ Principiul relativităŃii efectelor juridice ale tratatelor internaŃionale Fundamentul principiului relativităŃii efectelor juridice ale tratatelor internaŃionale Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale faŃă de guvernanŃi şi faŃă de cei guvernaŃi Aparente excepŃii de la principiul relativităŃii efectelor juridice ale tratatelor internaŃionale Principiul relativităŃii efectelor juridice ale tratatelor internaŃionale în jurisprudenŃa internaŃională Capitolul III Efectele juridice ale tratatelor internaŃionale faŃă de statele terŃe Tratatul internaŃional şi statele terŃe Caracterul relativ al principiului relativităŃii efectelor juridice ale tratatelor internaŃionale Tratate care creează drepturi sau obligaŃii pentru terŃi stipulaŃiunea şi obligaŃiunea pentru altul Exemple de tratate internaŃionale care prevăd drepturi sau obligaŃii pentru state terŃe Concluzii

45

Dreptatea rectificativă în context intergeneraŃional Autor: Monica Maria Bucurenciu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 126 pagini Tema lucrării de faŃă o va constitui chiar dreptatea rectificativă, adică acel tip de dreptate preocupat, în primul rând, de repararea nedreptăŃilor trecute. Voi analiza problemele pe care le ridică acest tip de dreptate (discutând argumentele şi contraargumentele care se aduc rectificării în genere) şi voi încerca să arăt că are sens să se vorbească despre dreptatea rectificativă ca un tip de dreptate de sine stătător, care nu poate fi redus la alte tipuri de dreptate (cum ar fi cea distributivă) şi care nu îndeplineşte doar un rol auxiliar, de susŃinere a dreptăŃii distributive sau a dreptăŃii în transferuri. În categoria politicilor rectificative voi cuprinde atât politicile restitutive (unde intră şi compensările de diferite forme), cât şi pe cele de acŃiune afirmativă sau pe cele de « reparaŃie » simbolică Nu există un acord cu privire la includerea tuturor acestor tipuri în categoria politicilor rectificative. AnumiŃi autori, precum Adrian Miroiu, consideră, spre exemplu, că politicile restitutive şi politicile de acŃiune afirmativă fac parte din două sfere diferite. Ceea ce au în comun este că ambele (atât dreptatea restitutivă, cât şi discriminarea pozitivă) încearcă să anuleze consecinŃele negative ale unor nedreptăŃi trecute. Pe de altă parte însă, discriminarea pozitivă nu a fost gândită pentru a permite unui grup de oameni să obŃină mai mult dintr-un bun (fie că acel bun este educaŃia sau asistenŃa medicală, ori anumite libertăŃi), aşa cum este cazul cu polititicile restitutive. Politicile de discriminare afirmativă au fost gândite pentru a face ca un anumit bun să capete valoare într-o anumită comunitate. Nu se pune problema oferirii unei «cantităŃi» mai mari de educaŃie a rromilor, ci aceea a creşterii importanŃei pe care o are educaŃia în comunitatea rromă, astfel încât membrii acesteia să poată beneficia de pe urma ei. În cazul dreptăŃii restitutive, în opinia lui Adrian Miroiu, ceea ce se urmăreşte este a furniza o cantitate mai mare dintr-un anumit bun membrilor unei comunităŃi. O altă diferenŃă este că, în general dreptatea restitutivă se referă la bunuri cât se poate de concrete (case, pământuri etc.), în timp ce discriminarea pozitivă se preocupă de repararea unor nedreptăŃi mai puŃin concrete. Dar sunt autori care nu văd nici o separare între cele două sfere. Atât discriminarea pozitivă, cât şi restituŃiile de proprietăŃi încearcă să repare anumite nedreptăŃi făcute în

46

trecut şi reprezintă amândouă o faŃetă a aceleiaşi monede. Aceasta este abordarea pe care o voi aborda în lucrarea de faŃă: voi considera atât acŃiunile afirmative, cât şi politicile restitutive sau reparaŃiile simbolice ca fiind «sub aceeaşi umbrelă», în virtutea unei caracteristici pe care o au în comun: şi anume, încercarea de îndreptare a unor nedreptăŃi trecute. Autoarea

47

Cercetarea interdisciplinară ca metodologie a ştiinŃelor (Cazul filosofiei dreptului) Autor: Rodica Ion Roşca Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 185 pagini Contemporaneitatea denotă un interes din ce în ce mai mare faŃă de probleme de metodologie şi filosofie a ştiinŃei. Aceasta are o semnificaŃie deosebită în tratarea şi dezvăluirea modificărilor ce se produc în interiorul ştiinŃelor. Fenomenul de integrare a ştiinŃelor printr-o sinteză la nivel ontologic şi gnoseologic contribuie la analize şi elaborări constructive în cercetarea multilaterală. SituaŃia dată antrenează schimbări esenŃiale a coraportului între ştiinŃe, între ştiinŃă, tehnică şi societate. De aici rezultă necesitatea elucidării procesului de integrare care domină ştiinŃele actuale şi a rolului filosofiei în formarea noului tablou ştiinŃific. În ultimele decenii, filosofia s-a îndreptat tot mai mult, spre analiza rolului ştiinŃei în societate, spre căutarea soluŃiilor la problemele globale ale omenirii şi spre creşterea interesului faŃă de probleme de metodologie şi filosofie a ştiinŃelor sociale. Aportul filosofiei la elucidarea demersului ştiinŃific contemporan se manifestă prin localizarea problemelor, clarificarea conceptelor, examinarea presupoziŃiilor, evaluarea datelor, stabilirea legilor, formarea viziunii sistemice etc. În afară de aceasta, ştiinŃele actuale evidenŃiază probleme cu caracter complex. Acestea nu numai că nu pot fi soluŃionate de o singură ştiinŃă, dar nici nu pot fi formulate concret, implicând o abordare multilaterală a ştiinŃelor naturale, a celor sociale şi a filosofiei. Astfel procesul real de dezvoltare a ştiinŃelor, ca sistem unitar de cunoaştere conduce spre stabilirea conexiunilor şi punctelor de tangenŃă între ştiinŃe. În contextul respectiv se cere tratată problema integrării ştiinŃelor şi a implicaŃiilor sale în soluŃionarea celor mai acute probleme a umanităŃii. Procesul de integrare deja este atestat în dezvoltarea ştiinŃelor prin realizarea integrării între ştiinŃele naturale, între cele naturale şi sociale, iar recent şi-a găsit expresie şi în ştiinŃele socio- umane. Acest fapt indică o apropiere a ştiinŃelor de practică prin aspecte de natură antropologică şi axeologică. Modificările esenŃiale în caracterul cercetărilor ştiinŃifice şi în structura ştiinŃelor, sunt determinate de trecerea de la predominarea diferenŃierii la integrare. Din această cauză este necesară analiza şi evidenŃierea factorilor care contribuie la realizarea integrării şi la schimbarea

48

paradigmei ştiinŃei. Ceea ce a modificat structura, formele şi metodele tradiŃionale se află în interiorul procesului de dezvoltare a ştiinŃelor şi a scopurilor pe care şi le propun acestea spre realizare. Analiza specificului ştiinŃei contemporane constă nu doar în a determina cauzele acestei modificări, dar şi evidenŃierea factorilor primordiali, ce acŃionează în prezent, a raportului ştiinŃă şi filosofie, indicarea momentului aplicării în practică a acestei corelaŃii. Fenomenul integrării domină toate disciplinele şi implică necesitatea unei analize profunde a schimbărilor ce se produc în structura ştiinŃei, în metodele de cercetare, în stabilirea obiectivelor ştiinŃei, precum şi o evaluare a aplicării în practică a inovaŃiilor ştiinŃifice. Toate aceste momente denotă caracterul complex şi profund al procesului. De aici, în viziunea noastră, rezultă actualitatea problemei cercetate care se bazează pe: analiza proceselor de diferenŃiere şi integrare, evidenŃioerea rolului factorului normativ în ştiinŃă şi societate, elucidarea procesului de integrare în ştiinŃele socio- umane printr-o specificare în filosofia dreptului, evidenŃierea modelelor şi conceptelor esenŃiale în analiza procesului integrării, stabilirea rolului subiectului activităŃii în plan teoretic şi practic. Totodată, printr-un astfel de demers relevăm momente negative ce sau observat în dezvoltarea ştiinŃelor. Acestea determină necesitatea formării unei noi viziuni asupra statutului şi rolului ştiinŃei, cu scopul de a emite sugestii cu privire la perspectivele depăşirii acestor impedimente cu ajutorul viziunii integratoare. Din aceste considerente, autorul a optat pentru semnificaŃia teoretică a unei astfel de analize şi aplicarea ei în soluŃionarea problemelor practicii sociale cu ajutorul domeniilor ce apar în rezultatul procesului de integrare. Interesul sporit faŃă de problema în discuŃie, faŃă de analiza rolului procesului integrativ în formarea tabloului particularităŃilor esenŃiale ale ştiinŃelor contemporane este demonstrat şi de fondul bibliografic, care a servit drept bază pentru investigaŃia în cauză. În general, momente de analiză ale integrării interdisciplinare putem găsi la autori ca: Platon, Aristotel, Kant Hegel, Einstein, Winer, Bertranlanfi etc. AtenŃia savanŃilor, în primul rând, a fost orientată spre definirea procesului de integrare şi standardizarea terminologică. Ca şi concept integrarea s-a legitimat mult mai târziu decât manifestarea procesului în anumite domenii. Pentru a desemna acest proces iniŃial erau folosiŃi termenii: sinteză, unitate, complexitate, codisciplinaritate, integrare, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate ş.a. În fine savanŃii au convenit asupra folosirii termenului de integrare şi/sau interdisciplinaritate. De analiza genezei, esenŃei, particularităŃilor, funcŃiilor integrării s-au ocupat: A.S. Markarian, V.P.Karateev, D.A. Guşcin, A.P.Semeniuk, A.D. Ursul, I. Prigogin, B.M.Kedrov, Th.Kuhn, J. Piaget etc.

49

În analiza integrării din aspect istorico-metodologic şi a funcŃiilor integrării ştiinŃelor semnalăm contribuŃia savanŃilor: A.S.A.S.KraveŃ, E.V.Mamciur, M.G.Cepikov, N.D.Depenciuk, V.S.Ovcinikov, P.N.Fedoseev P.I.Vizir ş.a. În afara analizelor generale a procesului de integrare, avem studii ce se referă la dopmenii concrete. În ultimele decenii se analizează integrarea ştiinŃelor socio-umane. În acest sens evidenŃiem autorii: Ph.Kuhn, M.Bunge, J.Piaget, P.V.Smirnov, A.S.Markarian, M. Dogan, R. Pahre, N.S. Dumitriu, M.Luncu etc. Pentru a analiza filosofia dreptului ca domeniu ce apare în rezultatul realizării procesului de integrare s-au folosit lucrările autorilor –G.Del Vechio, G.W.Hegel, J.G.Fichte, E.Sperantia,Gh. Mihai, I.Motica, C.Stroe, I.Biris, J. Goricar, M.Villez, P.Roubier, F.Rigaux, A.M.Vasiliev, G.S.Ostromov, etc. Din toate acestea rezultă necesitatea cercetării statutului ştiinŃelor contemporane din viziune complexă, care ar contribui la soluŃionarea multor probleme actuale. În perspectiva analizei complexe integrarea se include perfect prin influenŃele sale asupra laturii materiale şi spirituale a existenŃei. Momentele evidenŃiate constituie, în linii generale, obiectul de studiu al acestei lucrări. Ne-am orientat spre realizarea următoarelor obiective: - elucidarea rolului filosofiei în analiza procesului de integrare a ştiinŃelor contemporane; - urmărirea dezvoltării istorice a coraportului diferenŃiere-integrare; - realizarea unei analize filosofico- metodologice a aspectelor integrării; - dezvăluirea esenŃei integrării ştiinŃelor socio-umane; - analiza factorilor ce domină integrarea contemporană: • factorul antropologic (activitatea subiectului) • factorul normativ (axiologic) • factorul informativ (comunicaŃional); - determinarea modului de constituire a unei discipline integratoare, cum ar fi filosofia dreptului; - elucidarea specificului filosofiei juridice; - aprecierea contribuŃiei factorului normativ în filosofia dreptului şi în realizarea unităŃii între teorie şi practică. Lucrarea în cauză, în esenŃă, efectuează o generalizare a unui şir de abordări a integrării ştiinŃelor, preconizând includerea acestora într-un sistem logic unic. Cercetarea dată contribuie la clarificarea importanŃei existenŃei unei viziuni integratoare asupra realităŃii. Autoarea 50

Cadrul general de organizare şi funcŃionare a curŃii de justiŃie europene Autor: Valentina BărbăŃeanu Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 120 pagini Cuprins: 1. ConsideraŃii introductive ÎnfiinŃarea –scurt istoric Tribunalul de Primă InstanŃă Tribunalul funcŃiei publice Compunerea CurŃii de JustiŃie 2. CompetenŃa CurŃii de JustiŃie a ComunităŃilor europene CompetenŃa ratione personae CompetenŃa ratione materiae Principalele acŃiuni exercitate în faŃa CJCE: 3. Raportul dintre dreptul intern al statelor membre şi dreptul comunitar 4. Curtea de justiŃie a Uniunii Europene în lumina ConstituŃiei pentru Europa Câteva aspecte referitoare la redactarea ConstituŃiei pentru Europa Reglementarea constituŃională a CurŃii Europene de JustiŃie Sediul materiei Compunerea CurŃii Europene de JustiŃie Compunerea Tribunalului de Mare InstanŃă FuncŃionarea CurŃii Europene de JustiŃie Principalele proceduri în faŃa CurŃii Europene de JustiŃie potrivit ConstituŃiei europene Domenii asupra cărora nu se întinde competenŃa CurŃii Europene de JustiŃie, conform dispoziŃiilor ConstituŃiei Europene 5. Despre efectele juridice ale hotărârilor CurŃii Europene de JustiŃie şi caracterul de izvor de drept al jurisprudenŃei sale 6. Bibliografie

51

Secretul preşedinŃilor Autor: Ana Maria Popa Editura Lumen Iaşi, 2005 230 pagini ColecŃia ŞtiinŃe politice O analiză comparativă a discursurilor electorale ale candidaŃilor la preşidenŃia României comparativ cu cea a candidaŃilor la preşidenŃia Statelor Unite ale Americii, în cadrul confruntării electorale finale între candidaŃi. De la început, puterea politică a simŃit nevoia să-şi constituie propriile sisteme de comunicare, cu cei conduşi, să preia controlul acelor mijloace de comunicare care scăpau dominaŃiei sale, sau să integreze grupurile ce exprimau şi formau opiniile dominante. Miza analizei spune autoarea a fost aceea de a identifica modalităŃile prin care s-a produs aplicarea modelului american al dezbaterilor prezidenŃiale în România, comparativ cu Statele Unite ale Americii.

52

Tony Blair şi noul discurs laburist Autor: Marina Rotaru Editura Lumen Iaşi, 2006 161 pagini Volum bilingv în limba română şi engleză ColecŃia ŞtiinŃe politice Scopul pe care şi-l propune autoarea acestui volum este de a identifica felul în care partidul New Labour (Partidul Laburist din Marea Britanie) a reuşit cel puŃin din punct de vedere lingvistic, să-şi creeze propriul discurs politic cunoscut sub numele de A treia Cale. Autoarea a abordat discursul lui Tony Blair din perspectiva Analizei critice a discursului, prin urmare una axata pe analiza limbajului politic. Cadrul analitic se bazează pe lucrările unor politologi precum Norman Fairclough sau Lili Chouliarski. Autoarea realizează o amplă şi pertinentă analiză a discursurilor politice şi a unor interviuri oferite de Tony Blair.

53

Social Policy for Single Mother Families Autor: Daniel Hristodorescu Editura Lumen Iaşi, 2005 54 pagini Volum publicat în limba engleză ColecŃia AsistenŃă Socială Volumul analizează sistemele de politici sociale destinate să îmbunătăŃească calitatea vieŃii în familiile monoparentale.

54

Partidul Democrat EvoluŃia Partidului Democrat în perioada 2000-2004 Autor: Răzvan Victor Pantelimon Editura Lumen Iaşi, 2006 188 pagini ColecŃia ŞtiinŃe politice Volumul urmăreşte în ce măsură concepte larg dezbătute în ştiinŃa politică contemporană, şi care sunt utilizate tot mai mult pentru a analiza şi a înŃelege realităŃile politice prezente în societăŃile dezvoltate, pot fi aplicate şi cazului românesc. Autorul a avut în vedere în special aplicarea conceptului de „partid cartel” la spaŃiul politic românesc, luând ca studiu de caz Partidul Democrat. S- a încercat surprinderea cu mijloace ştiinŃifice a anumitor aspecte ale acestei realităŃi complexe, care este un partid politic, fară pretenŃia de a epuiza toate aspectele semnificative cu privire la evoluŃia Partidului Democrat.

55

Extrema dreaptă azi Ideologie, discurs, electorat. Analiză econometrică Autor: Lavinia Florea Editura Lumen Iaşi, 2005 181 pagini ColecŃia ŞtiinŃe politice Calificarea lui Corneliu Vadim Tudor în turul 2 al alegerilor prezidenŃiale din 2000 şi câştigarea de către formaŃiunea sa politică, Partidul România Mare (PRM), a unei cincimi din locurile din Parlament a şocat opinia publică din România şi din străinătate, trăgând un semnal de alarmă privind pericolul extremist în Ńara noastră. În plus, rezultatul votului a pus serioase semne de întrebare în legătură cu gradul de însuşire a valorilor democratice de către români şi cu capacitatea României de a se integra în structurile euroatlantice. Doi ani mai târziu, FranŃa are parte de un şoc similar. Jean- Marie Le Pen, şeful Frontului NaŃional (FN), un partid de extremă dreaptă, ajunge în turul 2 al prezidenŃialelor, provocând numeroase dezbateri în legătură cu funcŃionarea mecanismelor democratice în Hexagon. În ambele cazuri, candidaŃii partidelor considerate democratice (sau democratice prin comparaŃie cu extrema dreaptă, în cazul României) i-au învins pe liderii naŃionalişti. Ecourile acestor teste ale democraŃiei s-au auzit însă mult timp după comunicarea rezultatelor oficiale ale votului. Întrebarea obsedantă a fost: „Cum a fost posibil aşa ceva?”. Este, de altfel, întrebarea pentru care această lucrare doreşte să găsească un răspuns. Ne propunem, aşadar, să identificăm condiŃiile în care formaŃiunile extremiste au căpătat vizibilitate pe scena politică, mecanismele de seducŃie ale ideologiei şi discursului lor, precum şi factorii care le-au influenŃat succesul şi, apoi, decăderea. Fenomenul extremist este urmărit în manieră comparativă. Analogia dintre FN şi PRM, respectiv dintre Jean-Marie Le Pen şi Corneliu Vadim Tudor, se justifică din mai multe puncte de vedere (detaliate pe parcurs), dintre care menŃionăm aici asemănările privind ideologia, discursul politic, tipul liderului, profilul alegătorului, extinderea fenomenului şi mecanismele de apărare ale societăŃii civile şi ale mass-mediei împotriva acestuia.

56

RelaŃiile SUA-UE la începutul secolului

XXI: noile raporturi transatlantice Autor: Ana Maria Stoian Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 183 pagini Această lucrare, intitulată «RelaŃiile SUA-UE la începutul secolului XXI: noile raporturi transatlantice», urmăreşte realizarea unei analize a relaŃiilor dintre SUA şi UE la începutul secolului XXI. Cercetarea se concentrează, în principal, asupra dimensiunii politice, economice şi de securitate, relevante, în opinia noastră, în analiza relaŃiilor transatlantice. Vom explora dinamica raporturilor transatlantice, insistând asupra elementelor de continuitate şi a celor de schimbare. Totodată, lucrarea surprinde domeniile în care relaŃia transatlantică funcŃionează în parametri normali şi eficienŃi şi cele în care există contradicŃii puternice, care ameninŃă coeziunea întregului edificiu transatlantic şi care frânează cooperarea. RelaŃiile SUA-UE sunt evaluate din perspectiva valorilor tradiŃionale, care au însufleŃit până în prezent legătura dintre cele două părŃi ale Atlanticului, dar mai ales a noilor modele asumate distinct de SUA şi UE (vezi modelul unilateralist versus cel multilateralist). Dinamica raporturilor transatlantice determină redefinirea acestor relaŃii, ceea ce marchează apariŃia unui nou tip de relaŃii transatlantice. Cercetarea vizează, totodată, identificarea obiectivelor noilor relaŃii transatlantice şi impactul pe care acestea îl produc şi îl vor produce asupra sistemului internaŃional.

57

Conflictul din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000 Autor:Raluca Rus Editura Lumen Iaşi, august 2006 183 pagini Studiul de faŃă consacrat conflictului din Orientul Apropiat în perioada 1948-2000, reprezintă o panoramă a acestor cincizeci şi doi de ani caracterizaŃi prin multiple conflicte şi tentative de instaurare a păcii. Dacă evoluŃia evenimentelor din Orientul Apropiat a cunoscut, în special în ultimii ani, o hipermediatizare în România, numărul publicaŃiilor care acoperă acest subiect rămâne extrem de redus. Lucrarea de faŃă se justifică prin creşterea interesului pentru istoria statului Israel şi pentru evrei, popor fascinant, plasat de mentalul colectiv mit şi realitate. łara Sfântă, cum e numit Israelul, situată la întretăierea a două lumi, cea orientală cu cea europeană, reprezintă o punte de legătură între cele două civilizaŃii care cunosc o îmbinare armonioasă pe pământul făgăduit lui Moise. Autoarea

58

Sisteme electorale în societăŃi divizate etnic Autor: George Jiglău Editura Lumen Iaşi, iulie 2007 131 pagini Cuprins: Capitolul 1. Introducere Capitolul 2. Fundamentare teoretică Clasificarea sistemelor electorale Concepte şi elemente ajutătoare Vot ordinal şi vot categoric Vot strategic şi vot sincer Pragul electoral Magnitudinea circumscripŃiei ImportanŃa contextului social Lijphart versus Horowitz şi Reilly ConsociaŃionismul lui Lijphart Pilonizarea în societăŃile divizate Elementele consociaŃionismului Tipologia sistemelor democratice Teoria centripetalismului la Horowitz şi Reilly ImportanŃa culturii politice Ierarhizarea grupurilorPartidele etnice Riscurile mobilizării electorale ridicate Sistemul electoral stimulent pentru moderaŃie Scopurile sistemului electoral Beneficiile votului alternativ Teoria lui Reilly CondiŃiile reuşitei sistemelor preferenŃiale DiferenŃe între sistemele preferenŃiale Controversa Horowitz şi Reilly versus Fraenkel şi Grofman Alte consideraŃii teoretice Variante de reglementări instituŃionale Pluralitatea simplă varianta atipică Capitolul 3. Baze metodologice DiferenŃa cantitativ- calitativ Metoda comparată Strategii de cercetare şi riscuri în folosirea metodei comparate Tehnici de analiză

59

Tehnicile de comparare QCA şi algebra booleană Avantajele QCA Riscurile QCA Variante ale QCA Utilizarea computerizată a QCA Variabile şi eşantion Variabile dependente şi independente Variabila dependentă Variabile independente care Ńin de sistemul electoral Variabile independente contextuale Eşantionul şi criteriile de eşantionare Capitolul 4 Studii de caz Studii de caz pentru cele trei subeşantioane Australia Fiji Papua Noua Guinee Nigeria Sua Canada Belgia Israel Letonia România Matricea de date utilizată în analiză Capitolul 5. Analiza datelor Turcia şi România, cazuri contradictorii RelaŃia formulă electorală- conflict Analize pe combinaŃii de variabile independente Formulă electorală tradiŃie conflictuală Formulă electorală partide etnice- fragmentare Formulă electorală concentrare geografică federalism Analiză generală Concluzii Limitele cercetării Dezvoltări ulterioare ale cercetării Bibliografie

60

Romanian Interest Representation in Brussels: an Initial Assessment of Romania s Lobbyng Potential in the View of Eu Membership Autor: Zoe OnuŃu Editura Lumen Iaşi, iunie 2007 132 pagini The paradigm shifts induced by the consecutive enlargements on the Eu polity reshape the questions regarding the influence of various interestson the sophisticated patterns of EU governance. Strongly motivated by the new focus of interest group research, this study aims to provide a tentative assessment of the potential of a future member state, Romania, to influence the European policy process. Thus a theoretically-based overview of the EU lobbyng arena is firstly performed, in order to isolate the relevant criteria by which to assess the lobbyng efficiency of interest groups in such a competitive environment. After a brief excursus on the particular Central and Eastern European repertoires for interest reprezentation, the analysis further proceeds to discussing the aforementioned criteria on the core study case material represented by the Romanian organizations activating in Brussels. This study argues that the potential of Romanian interest groups to lobby effectivelyat the EU level is significantly constrained by confining conditions that relate both to their domestic institutional environment and their organizational characteristics. It is further suggested that, at this stage, the process of institutional learning is at a premium. Autoarea

61

RelaŃia NATO PESC Confruntare pentru securitatea colectivă? Autor: Zsuzsanna Kacso Editura Lumen Iaşi, august 2006 130 pagini La acest moment putem vorbi despre două paradigme, care conturează politica de securitate al fiecărui stat: dilema tradiŃională a securităŃii şi noua dilemă a securităŃii. Potrivit dilemei tradiŃionale a securităŃii, actorii internaŃionali, caută de obicei, securitatea unilaterală. În acest context, noŃiunea de securitate unilaterală desemnează faptul că statele sunt interesate în mod exclusiv de propria securitate, fără a Ńine cont de mijloacele cu care se poate atinge acest obiectiv. Promovarea unor astfel de politici, reprezintă un singur lucru: că scopul securităŃii este subminat, deoarece există o „permanentă înarmare şi contra –înarmare”. În astfel de condiŃii, nici o Ńară nu poate garanta un mediu sigur pentru sine şi alŃii. Singura latură pozitivă a acestei paradigme este absenŃa acelor actori nonstatali imprevizibili, care ar putea lansa un atac în cel mai improbabil moment. Indiferent de paradigma care conturează securitatea internaŃională la un anumit moment, şi indiferent de conflictul care ar putea perturba pacea internaŃională, există organizaŃii pe care societatea internaŃională se poate baza pentru rezolvarea lor. Unele au fost create imediat după cel de-al II-lea Război Mondial, altele sunt mai recente, dar toate au ca scop reglementarea, soluŃionarea conflictelor existente pe scena relaŃiilor internaŃionale, dacă e posibil, pe cale paşnică. Scopul final al lucrării este găsirea de răspunsuri la unele dintre următoarele întrebări: Cum este văzut NATO la ora actuală, şi care este rolul său prevăzut de către analişti pentru viitor? Viabilitatea Politicii Externe şi de Securitate Comună a UE: va fi PESC destul de puternic pentru a Ńine pasul cu NATO şi eventual să preia unele dintre îndatoririle acestuia, în cazul în care va fi necesar un asemenea lucru? Care este relaŃia dintre cele două organizaŃii. ConcurenŃa acerbă pentru apărare şi securitate colectivă sau cooperare în vederea rezolvării mai eficiente a crizelor regionale şi internaŃionale? Având în vedere noutatea subiectului, accesul la lucrări de referinŃă editate este restrictivă . 62

Provocări şi dileme ale intervenŃiei umanitare după Războiul Rece Studiu de caz: Bosnia-HerŃegovina Autor: Elena Lorena Popescu Editura Lumen Iaşi, septembrie 2006 163 pagini Demersul ştiinŃific al lucrării porneşte de la ipoteza conform căreia proliferarea noilor tipuri de conflicte în perioada post Război Rece a determinat o reconceptualizare a doctrinei intervenŃiei în direcŃia legitimării intervenŃiei umanitare, în baza a două argumente: modificările conceptuale produse în planul suveranităŃii- se produce un transfer treptat de la « suveranitatea ca autoritate» (controlul exclusiv asupra unui teritoriu) la « suveranitatea ca responsabilitate» (respectarea unui standard minimal al drepturilor omului) şi extinderea conŃinutului noŃiunii de «ameninŃare la adresa păcii şi a securităŃii internaŃionale ». Practic, ceea ce mi-am propus să demonstrez în această lucrare este că, în ciuda existenŃei unei opoziŃii evidente în rândul unor reprezentanŃi ai mediului academic şi al unor actori ai societăŃii internaŃionale, în era post-Război Rece au fost invocate numeroase argumente politice, etice şi legale în favoarea formulării unei doctrine universale a intervenŃiei umanitare, Consiliul de Securitate însuşi autorizând o serie de intervenŃii importante în situaŃii de criză umanitară evidentă. Pornind de la ipoteza de cercetare prezentată mai sus, lucrarea conŃine trei direcŃii de analiză: în primul rând, plecând de la analiza noilor tipuri de conflicte, voi arăta în ce măsură violările grave ale drepturilor omului pe teritoriul unui stat au devenit o preocupare legitimă a societăŃii internaŃionale ; în al doilea rând, voi prezenta disputa cu privire la legalitatea şi legitimitatea intervenŃiei umanitare, identificând totodată impedimentele care stau în calea formulării unei doctrine legale a intervenŃiei; în al treilea rând, voi demonstra, cu ajutorul studiului de caz, că nu legalitatea sau legitimitatea unei intervenŃii este decisivă pentru succesul ei, ci problemele de voinŃă şi capacitate ale statelor vizavi de utilizarea propriilor resurse în vederea soluŃionării unei crize umanitare. Structura tehnică a acestei lucrări, constând, pe lângă partea introductivă, în patru capitole şi o parte finală de concluzii, urmăreşte aceste trei direcŃii de analiză. Autoarea

63

Politica europeană de vecinătate Cazul Republicii Moldova şi al Ucrainei Autor: Doina Bordeianu Editura Lumen Iaşi septembrie 2007 113 pagini Cuprins: Moldova şi Ucraina în apropiata vecinătate a Uniunii Europene Apropierea Uniunii Europene de cele două Ńări prin prisma extinderilor din 2004 şi 2007. ConsecinŃele imediate Aşteptările Moldovei şi a Ucrainei vizavi de Uniunea Europeană Politica Europeană de Vecinătate ca alternativă a extinderii Uniunii Europene Rolul şi importanŃa Politicii Europene de Vecinătate în europenizarea Estului Moldova şi Ucraina parte a Politicii Europene de Vecinătate Gradul de pregătire a Moldovei şi Ucrainei pentru a se alătura Uniunii Europene între declaraŃii şi realitate Limitele şi oportunităŃile Politicii Europene de Vecinătate în cazul Moldovei şi Ucrainei OportunităŃi deschise prin participarea în PEV Limite ale Politicii Europene de Vecinătate Rolul României ca Ńară de frontieră a Uniunii Europene

64

Perspectives on the challenges and opportunities of the future EU enlargement towards CEEC Autor: Salomeea Romanescu Editura Lumen Iaşi, mai 2006 128 pagini The hypothesis: for all the progress in the construction of the new identity of European Union, the European Civil Society (resistance against the coercive European Political Society) cannot accept “the embedded neo- liberalism” (the EU s actual hegemonic Project) without finding real solutions for so- called “social fracture” of globalization and this represents a big threat to the soft security model of Europe. This research is based on the neo- Gramscian integrative theoretical perspective. The question is : could Civil Society from CEEC, as social power participate in the potential anti- hegemonic Project of European Civil Society (in neo-Gramscian terms), able to face the hegemonic project of European Political Society, “embedded neo- liberalism”?” After examining CEECcase study the answer is negative because this Civil Society is not well organised, even it is ripe to understand their social situation and the possibilities to change it in alliance with other transnational forces of Social and Christian Democracy from Europe. Autoarea

65

Party Behavior in The European Parlament Autor: Carmen Gabriela Greab Editura Lumen Iaşi, 2006 105 pagini Limba de publicare: engleza ColecŃia Integrare europeană Volumul de faŃă prezintă modalităŃile pragmatice de acŃiune ale partidelor în cadrul Parlamentului European. Sunt tratate probleme precum importanŃa partidelor politice, constituirea partidelor şi a grupurilor parlamentare în Parlamentul European, impactul alegerilor europene asupra acŃiunii partidelor în parlamentul European.

66

Integrare, naŃiune, identitate Autor: Corina Nicoleta Guguluş Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 133 pagini Prezenta lucrare conŃine studiul relaŃiei dintre integrare, naŃiune şi identitate. Aceasta este o temă de actualitate în condiŃiile procesului de integrare europeană când se vorbeşte din ce în ce mai mult despre identitate naŃională şi europeană. Capitolele unu, doi, trei, patru şi cinci reprezintă prima parte a lucrării, cea teoretică, în care se discută istoria procesului de integrare europeană, termenul de naŃiune, conceptul de identitate, termenul de naŃionalism şi abordările teoretice ale naŃiunii, identităŃii şi naŃionalismului. În primul capitol este explicat procesul de unificare europeană, care cuprinde unificarea economică şi politică precum şi obiectivele acestei unificări. Apoi este prezentat procesul integrării europene, teoriile acestui proces, dar şi cele două modele care se confruntă cu procesul construcŃiei europene: modelul confederativ şi modelul federaŃiei. În continuarea lucrării sunt prezentate obiectivele şi instituŃiile Uniunii Europene, deoarece nu se putea vorbi de procesul integrării europene fără a aduce în discuŃie şi obiectivele Uniunii Europene alături de instituŃiile acesteia. Capitolul despre naŃiune tratează diferitele înŃelesuri şi definiŃii care s-au dat acestui concept, dar şi procesul de constituire al naŃiunii. Identitatea personală, socială şi naŃională precum şi teoriile identităŃii sunt redate în capitolul al treilea. Cel de al patrulea capitol se axează pe diversele definiŃii şi tipologii ale naŃionalismului, în timp ce capitolul al cincilea se concentrează asupra diverselor abordări (abordarea instrumentalistă, primordialistă, perenialistă, modernistă, etno-simbolistă) ale naŃiunii, identităŃii şi naŃionalismului. Cea de a doua parte a lucrării, partea practică, constă într-o analiză de date pe Eurobarometrele din 1999 până în 2003. Prin intermediul acestei analize s-a urmărit evoluŃia cetăŃenilor Ńărilor membre ale Uniunii Europene asupra identităŃii lor naŃionale, comparativ cu cea europeană precum şi percepŃia asupra imaginii Uniunii Europene. Eşantionul corespunzător în cecetările standard Eurobarometru este de 1000 de persoane în fiecare Ńară, cu excepŃia Luxemburgului (500) şi a Regatului Unit (1000 în Marea Britanie şi 300 în Irlanda de Nord). Autoarea

67

Identitate europeană. Reprezentări sociale Autor: Andreea Enache Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 279 pagini Departe de a fi un concept finit sau măcar unul relativ epuizabil printr-o descriere sistematică, identitatea europeană este un concept în plin proces de construcŃie , un proces care este activ atât pe dimensiunea top-down, cât şi pe cea bottom-up. Miza nu este deloc neglijabilă: obiectivele extrem de vaste ale UE şi complexitatea aparatului instituŃional şi legislativ menit să asigure atingerea lor nu se pot sprijini doar pe o serie de mecanisme formale, oricât de eficiente ar fi acestea. Uniunea Europeană are în prezent un steag, un imn, o zi a Europei, o ConstituŃie, un Parlament, un aquis comunitar, obiective şi strategii comune statelor membre care par dedicate ideii de a face din Europa un spaŃiu al prosperităŃii, securităŃii, păcii, legii, libertăŃii, democraŃiei şi respectării drepturilor omului. Toate aceste valori însă nu se pot traduce niciodată în atitudini şi cu atât mai puŃin în comportamente dacă nu susŃinute de o infrastructură culturală adecvată; şi, totodată, o identitate astfel definită riscă să nu poată niciodată să afle unde se găsesc cu adevărat graniŃele sale universalitatea valorilor invocate delegitimează apelul la ele într-un discurs politic localizaŃionist. Autoarea

68

Facilitarea comunitară în comunităŃile interetnice din mediul rural Autor: Mircea Zidărescu Editura Lumen Iaşi, august 2006 192 pagini Dezvoltarea capacităŃilor, atât a indivizilor, cât şi a grupurilor comunitare, este un aspect central al procesului de reînnoire a societăŃii civile, proces care le permite membrilor comunităŃilor locale să îşi găsească propriile soluŃii pentru problemele care le afectează existenŃa. Grupurile comunitare au un rol cheie în revigorarea vieŃii publice. Aceste grupuri sunt rezultatul hotărârii oamenilor dedicaŃi să rezolve probleme, să facă presiuni pentru a provoca schimbarea şi să se asigure că întreaga comunitate are un cuvânt de spus. Tot ele au un rol distinct în furnizarea de servicii sociale, prin implicarea cetăŃenilor, putând astfel ajunge şi la cei care sunt lăsaŃi la marginea societăŃii. În prezentul climat financiar, trebuie acordată importanŃă modului în care se pot utiliza la maximum resursele existente pentru atingerea obiectivelor. Progresul depinde foarte mult de identificarea şi utilizarea cât mai bună a resurselor care există la nivel comunitar, experienŃa oamenilor şi abilităŃile lor, deseori trecute cu vederea, fondurile care pot fi mai bine utilizate, precum şi clădirile care pot fi folosite în mod productiv. Mircea Zidărescu este doctorand în sociologie la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj Napoca, sub conducerea ştiinŃifică a d-lui prof. univ. dr. Petru IluŃ.

69

AlianŃe şi cooperări. Noi forme de internaŃionalizare Autor: Alexandra Călugăr Editura Lumen Iaşi, august 2006 117 pagini Aşa cum deschiderea lumilor noi a schimbat presupunerile vechii lumi, tot aşa „noul continent” a început să schimbe atitudinile cu privire la creare avuŃiei naŃiunilor şi la eforturile umane. Impulsul pentru explorare a venit tot din dorinŃa de a înfăptui noi afaceri. Încă o dată, oameni curajoşi şi curioşi au descoperit noi modalităŃi de viaŃă, care schimbă radical modul de viaŃă pe vechiul continent. Acest continent nou nu are pământ, el existând doar în minŃile noastre, fiind astfel denumit „invizibil”. Totuşi datorită impactului asupra economicului, politicului şi socialului, continentul invizibil este la fel de palpabil şi vital, la fel de tangibil şi solid, ca şi când ar putea fi găsit pe hartă. Oamenii de afaceri consideră că există oportunitatea de a realiza o afacere bună dacă poŃi ocupa acea parte a teritoriului care într-o bună zi poate deveni un fel de Hollyood sau Miami. Aventurându-se în noul continent cei mai mulŃi sunt expuşi anumitor riscuri, iar uneori stau deoparte pentru ca noul continent să nu le afecteze afacerile de până atunci. Chiar şi companiile înrădăcinate în vechiul continent se văd nevoite să exploreze noul continent dacă doresc să crească şi să evolueze. Dacă aleg să rămână în vechea lume vor putea supravieŃui doar prin reducerea costurilor şi prin disponibilizări. Noua lume este imprevizibilă, deoarece presupune globalizare şi noi forme de internaŃionalizare cum ar fi alianŃele strategice şi cooperările. Autoarea

70

InstituŃiile Uniunii Europene în perioada Post Nisa O perspectivă de drept constituŃional Autor: Mădălina Virginia Antonescu Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 721 pagini Mădălina Virginia Antonescu este absolventă a FacultăŃii de Drept, Universitatea Bucureşti şi a Colegiului Juridic Româno- Francez de Studii Europene. În 2003 a absolvit masteratul SNSPA cu specializarea „RelaŃii internaŃionale şi integrare europeană”. În prezent este doctorand în drept european în cadrul FacultăŃii de Drept, Universitatea Bucureşti. Este autoare a mai multor cărŃi: „Regimul juridic al străinului, persoană fizică, în România”; Uniunea Europeană –un imperiu modern? Studiu comparativ asupra vechilor şi noilor tipuri de imperii”; „Doctrina neo-machiavelistă în contextul provocărilor globaliste şi incidenŃa sa asupra Noului Concept de Securitate American”; „Uniunea Europeană – un imperiu al secolului al XXI-lea? Spre o civilizaŃie unional- europeană”. În prezent este cercetător ştiinŃific în cadrul Institutului Diplomatic Român. Cuprins: ConsideraŃii introductive Sistemul instituŃional al Uniunii Europene (Prezentare generală) Stadiul actual al doctrinei privind natura juridică şi politică a ComunităŃilor Europene şi stadiul doctrinei privind natura juridică şi politică a Uniunii Europene Originalitatea cadrului instituŃional al UE din perspectiva dreptului constituŃional ImportanŃa statului şi a cadrului instituŃional statal în stabilirea elementelor de originalitate ale instituŃiilor UE DistincŃia juridică dintre noŃiunile de „instituŃie” şi de „organ” NoŃiunea juridică de „instituŃie” NoŃiunea juridică de „organ” de stat Definirea juridică a noŃiunilor de „instituŃie UE” şi de „organ de stat” DistincŃia dintre „puterea politică”, „instituŃia politică” şi sensurile lor juridice în cadrul statului şi în cadrul sistemului UE

71

Conceptul de „stat”, evoluŃie istorică; elementele statului, potrivit dreptului constituŃional şi relevanŃa acestora pentru subiectul analizat Conceptul juridic de „stat” EvoluŃia istorică a conceptului de „stat”modern Elemente constitutive ale statului şi relevanŃa acestora pentru subiectul analizat IncidenŃa celor trei elemente constitutive ale statului asupra caracterului original al instituŃiilor UE Statul ca instituŃie politică şi raportul juridico-politic cu „instituŃia UE” Statul ca putere politică organizată şi incidenŃa acestei accepŃiuni juridice asupra instituŃiilor UE ImportanŃa suveranităŃii statale pentru caracterul original al instituŃiilor UE Conceptul juridic de „suveranitate de stat” şi evoluŃia sa istorică EvoluŃia istorică a conceptului juridic al suveranităŃii RelevanŃa suveranităŃii statale pentru originalitatea instituŃiilor UE RelevanŃa suveranităŃii populare pentru caracterul original al instituŃiilor UE RelevanŃa suveranităŃii naŃionale pentru originalitatea instituŃiilor UE Legitimitatea statului, bază a legitimităŃii sistemului UE şi element al originalităŃii instituŃiilor europene Organizarea puterilor în stat şi influenŃa acesteia asupra modelului de repartizare a „puterilor” în sistemul UE DistincŃia juridică dintre puterile statului şi funcŃiile statului Teoria clasică a separaŃiei puterilor în stat şi incidenŃa sa asupra schemei de putere a sistemului UE Critica teoriei lui Montesquieu şi importanŃa sa pentru îmbunătăŃirea repartiŃiei puterilor în sistemul politic al UE Originalitatea repartiŃiei „puterilor” în sistemul politic al UE, în modelul preconstituŃional de organizare politică Elemente de originalitate în repartiŃia „puterilor” în cadrul sistemului politic al UE, conform modelului constituŃional european Originalitatea instituŃiilor UE în raport cu organele de stat dintr-un regim politic democratic din statele membre UE Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faŃă de structura unui parlament naŃional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faŃă de un parlament naŃional, în ceea ce priveşte funcŃia deliberativă a unui parlament Clasificarea funcŃiilor Parlamentului European în raport cu funcŃiile unui parlament naŃional Elemente de originalitate în organizarea internă a Parlamentului European, în raport cu un parlament naŃional

72

FuncŃionarea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional Actele juridice ale Parlamentului European, în raport cu actele juridice emise de un parlament naŃional Procedura de elaborare a actelor normative la nivel european, faŃă de elaborarea legilor pe plan naŃional Elemente de originalitate ale Parlamentului European faŃă de un parlament naŃional dintr-un regim parlamentar dualist Elemente de originalitate ale Parlamentului European faŃă de un parlament naŃional dintr-un regim parlamentar monist Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional dintr-un regim prezidenŃial Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional dintr-un regim prezidenŃial Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional într-un regim politic mixt Originalitatea Parlamentului European în raport cu un parlament naŃional dintr-un regim politic „de adunare” Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un executiv naŃional Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naŃional, sub aspectul componenŃei şi al statutului juridic al membrilor săi Originalitatea Comisiei Europene faŃă de un guvern naŃional, sub aspectul funcŃionării sale Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naŃional, sub aspectul atribuŃiilor sale Originalitatea Preşedintelui Comisiei în raport cu prim- ministrul unui guvern naŃional Originalitatea Ministrului de Afaceri Externe al Uniunii, în raport cu un ministru dintr-un guvern naŃional Originalitatea Comisiei Europene faŃă de un guvern, din perspectiva actelor juridice emise Elemente de originalitate ale Comisiei Europene în raport cu un guvern naŃional dintr-un regim prezidenŃial Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naŃional dintr-un regim de adunare Originalitatea Comisiei Europene în raport cu un guvern naŃional dintr-un regim semi-prezidenŃial (mixt) Originalitatea Consiliului UE faŃă de un organ de stat Originalitatea Consiliului UE în raport cu un legislativ naŃional Originalitatea Consiliului UE în raport cu un executiv naŃional Originalitatea Consiliului European, în raport cu un executiv naŃional

73

InstituŃia politică a „şefului de stat”şi posibila existenŃă a unei instituŃii politice similare în cadrul UE Originalitatea CurŃii de JustiŃie în raport cu instanŃele judiciare naŃionale Originalitatea instituŃiilor UE ca efect al depăşirii structurii de stat de către sistemul politic al UE Originalitatea instituŃională a UE în raport cu structura unui stat unitar Originalitatea instituŃională a UE în raport cu organele de stat dintr-o federaŃie Elemente generale federale în structura instituŃională a UE Originalitatea modalităŃii de repartizare a competenŃelor în cadrul Uniunii Europene, faŃă de modelul federal de împărŃire a competenŃelor Teoria „competenŃelor atribuite” Uniunii Europene CompetenŃele Uniunii în domeniile PESC şi JAI Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu o confederaŃie Originalitatea sistemului politic al UE în raport cu un suprastat Concluzii Bibliografie

74

ContribuŃii monografice asupra Văii Bohotinului şi Văii Moşnei Autor: Vicu Merlan Editura Lumen Iaşi, 2006 287 pagini Publicat în cadrul Programului de promovare a tinerilor cercetători. PrefaŃă de Conf Univ Dr Mihai Hohn de la Universitatea de Vest din Timişoara. ColecŃia AsistenŃă Socială Analiza din punct de vedere sociologic, arheologic, geografic, etnologic topografic, socio-politic zonei Moşnei şi Zonei Bohotinului.

75

Institutional Design And Party Development in Post Communist States The Key- Role of National Parliaments Autor: Sergiu Gherghina Editura Lumen Iaşi, 2007 161 pagini The topic approached in this book was inspired by a course on Central European Politics in the fall semester of the academic year 2005- 2006, attended at Central European University, Budapest. In this respect I am grateful to Karen Henderson, the course instructor, for being the first to encourage me to develop the measurement of presidential powers in the former states of Warsaw Pact countries into a more complex framework of analysis. Her numerous advices shaped the evaluation of the checks and balances system, often questioning aspects of internal and external validity of the claims I intended to make. A further step in elaborating this research was taken as a consequence of a research proposal that I drafted for the Comparatice Political Research class where I created the typology of the legislature powers for ten post Communist countries.

76

EvoluŃia relaŃiilor ruso-americane din perspectiva dezbaterii multilateralism/ unilateralism Autor: Angela Grămadă Editura Lumen Iaşi, decembrie 2007 86 pagini În discursurile despre relaŃiile internaŃionale, ne-am obişnuit să folosim mai multe clişee: atunci când vorbim despre sistemul internaŃional întrebuinŃăm, chiar şi după terminarea războiului rece, termenii de unipolaritate, bipolaritate, multipolaritate. Este doar o deprindere sau o realitate? Totuşi, Războiul Rece a luat sfârşit, iar clişeele au rămas în memoria politicii externe a statelor care le-au folosit. Acestea tind să realizeze un transfer dintr-o categorie în alta, oscilând, de cele mai multe ori, între multilateralismul foarte în vogă astăzi, printre actorii mici ai sistemului internaŃional şi unilateralismul foarte combătut, oficial, dar care este instrumentul principal de acŃiune în favoarea atingerii scopurilor de politică externă a actorilor mari, în special. Există, însă, un clişeu, care are valoare de adevăr, chiar şi în prezent, când au trecut aproape douăzeci de ani de la destrămarea sistemului bipolar al relaŃiilor internaŃionale, adică de la destrămarea Uniunii Sovietice, unul dintre cei doi poli, care s-a menŃinut în viaŃă cu ajutorul armelor nucleare. Acesta Ńine de tendinŃa de a caracteriza situaŃia geopolitică actuală, dar şi cea trecută, prin prisma relaŃiilor de politică externă ale Statelor Unite ale Americii şi FederaŃiei Ruse. Nu există stat sau actor internaŃional, care să nu Ńină cont de stabilirea intereselor şi priorităŃilor naŃionale de dispoziŃia politicienilor de la Casa Albă sau Kremlin. Angela Grămadă Cuprins: Introducere TendinŃe actuale în politica externă a Statelor Unite ale Americii după septembrie 2001 FederaŃia rusă în epoca „Putin” marea revenire în politica mondială Statele Unite ale Americii şi FederaŃia Rusă între dezbaterea unilateralism versus multilateralism Concluzii Bibliografie

77

Creştin –democraŃia europeană şi creştin democraŃia românească Autor: Victor Ionescu Editura Lumen Iaşi, iulie 2006 144 pagini Lucrarea d-lui Victor Ionescu “Creştin DemocraŃia Europeană şi Creştin DemocraŃia Românească” reprezintă o încununare în plan editorial a unei bogate experienŃe profesionale, manageriale şi politice pe care domnul Victor Ionescu a acumulat-o în cei 5 ani de activitate profesională atât în administraŃia publică cât şi ca preşedinte în AsociaŃia Mişcarea tinerilor Europei ca membru al altor organizaŃii, participant la seminarii naŃionale şi internaŃionale, cursuri, şcoli de vară etc. Implicarea sa în sfera politicii ca membru activ în PNłCD îi dă o imagine clară asupra documentelor programatice ale Creştin DemocraŃiei Româneşti şi Europene asupra dinamicii mişcării Creştin Democrate. Cartea prezintă o analiză a Creştin DemocraŃiei Europene începând cu originile acesteia în perioada interbelică evoluŃia doctrinei Creştin Democrate după cel de- al doilea război mondial, orientarea de stânga sau de dreapta a Creştin DemocraŃiei contemporane şi pornind de aici caracteristicile Partidelor Creştin Democrate, locul acestora în familia partidelor politice europene În ceea ce priveşte Creştin DemocraŃia Românească autorul aruncă o privire specială către PNłCD şi perioadei de guvernare a CDR analizând în acest context plusurile şi minusurile acestei guvernări. Autorul continuă prin a analiza alte partide care şi-au exprimat intenŃia de a se orienta spre Creştin DemocraŃie sau către doctrina populară, cum ar fi PD; sau PC, UDMR, PNDC, ANCD, PPR, PPC, URR, AP, şi PNG, PBND, şi PP. Autorul nu uită să dedice câteva pagini memoriei unei personalităŃi marcante a Creştin DemocraŃiei Româneşti de după revoluŃie de Corneliu Coposu. Remarcăm la această lucrare serioasa documentare bibliografică conŃinând peste 52 de titluri de cărŃi şi materiale consultate.

78

The Media Coverage of The Romanian Revolution Autor: Andreea Raluca Maierean Editura Lumen Iaşi, mai 2006 95 pagini This thesis focuses on the December 1989 Revolution that ended the dictatorship of Nicolae Ceauşescu in Romania. The research question explores the specificity and the consequences of the live coverage of the Revolution. In order to test, whether the television informed and mobilised people and, at the same time, legitimate the uprising, an empirical examination of the broadcast is conducted. The method chosen to studz the speeches of the revolutionists is discourse analysis. The major findings are that the broadcast contributed to the victory of democratic forces by informing about the current situation, by legitimating the revolution and by mobilizing the population. Autoarea

79

The weight of historical patterns, collective memory and historical legacies over the evolution of the Romanian democratization process Autor: Cristina Bucur Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 259 pagini

80

Politica agricolă comună. Din perspectiva recentelor propuneri de reformă şi a negocierilor purtate în cadrul OMC Autor: Oana Mihaela Salomia Editura Lumen Iaşi, 2005 77 pagini ColecŃia Integrare europeană Politica agricolă comună prezintă elementele semnificative cu privire la principalele măsuri de reformă adoptate, printre care iniŃierea sistemului de plăŃi unice, reforma celor mai importante organizaŃii comune din piaŃă, modificări aduse Politicilor Agricole Comune din perspectiva aderării celor noi 10 state. Sunt prezentate de asemenea noile elemente de reformă din 2004, relaŃia dintre Uniunea Europeană şi OrganizaŃia Mondială a ComerŃului, implicaŃiile pentru România ale Politicilor Agricole Comune, studii de impact în domeniul agriculturii, principalele măsuri prevăzute la încheierea negocierilor de aderare a României la UE în 2004, programul SAPARD în România.

81

Noua paradigmă a educaŃiei multidimensionale Autori: Tudor Ghideanu Editura Lumen Iaşi, 2003 166 pagini ColecŃia Paideea Culegere de articole în domeniul educaŃiei multidimensionale.

82

Integrare europeană prin educaŃie multiculturală Autori: Tudor Ghideanu (coordonator) Editura Lumen Iaşi, 2003 150 pagini ColecŃia Paideea

83

Dezvoltarea comunităŃilor etno-culturale Integrare europeană şi interculturalitate Autori: Vasile Miftode, Daniela Nacu, Ştefan Cojocaru, Antonio Sandu Editura Expert Projects (coediŃie) 973-86263-1-5 EdiŃia fizică Editura Lumen, Iaşi, 2004 ISBN: 973-7766-05-9 ediŃia online 128 pagini ColecŃia Dezvoltare Socială Volumul prezintă aspecte teoretice şi metodologice cu privire la protecŃia minorităŃilor naŃionale, considerând dezvoltarea comunitară şi dezvoltarea durabilă ca principal factor de realizare a unei protecŃii eficiente a grupurilor minoritare.

84

Despre Europa Autori: Mădălina Virginia Antonescu, Anamaria Boboc, TomiŃă Ciulei, Mădălina Constantin, Paula-Daniela Gângă, Victor Ionescu, CristinaMaria Ladaru, Cătălina Lomoş, Ioana Manolescu, Daniel Măciucă, Iulia Elena Nanu, Antonio Ştefan Sandu Editura Lumen Iaşi, noiembrie 2006 Procesul de integrare europeană devenit ireversibil pentru România este pe de o parte o deschidere firească, o adevărată schimbare la faŃă a României, pe de o parte o provocare pentru o schimbare profundă la nivelul noutăŃilor şi reperelor pe care România îşi bazează dezvoltarea viitoare. Consider că este rolul tinerilor de a fi agentul schimbării de la dimensiunea de outsiders ai Europei la ceea de cetăŃeni ai Europei egali cu cei ai altor Ńări. AscedenŃa europeană a României este un fapt istoric, dar înainte de toate un fapt de conştiinŃă. ConştiinŃa de european poate fi sesizată nu dincolo de cea de român, respectiv francez, italian, german, spaniol etc. ci tocmai plecând de la aceasta specificul naŃional va trebui să fie pentru cetăŃeanul european, nu doar un element distinctiv faŃă de ceilalŃi cetăŃeni europeni ci în primul rând construcŃia propriei identiŃăŃi ca român-european, german-european, italianeuropean etc. Europa unită are menirea de a fi mai mult decât o construcŃie suprastatală şi transpersonală, iar pentru a reuşi proiectul european va trebui să se bazeze pe o serie de valori comune şi specifice acestui model cultural european. Şansa unei Europe Unite este aceea ca cetăŃenii săi şi mai ales tinerii europeni să fie conştienŃi de propria europenitate, să fie prezent acel homo europeus, ca specie culturală proprie spaŃiului european. Pentru a contura cadrele în care homo europeus devine o realitate a Europei, în filosofia românească Constantin Noica „pune, cu temei ontologic, problema omului în hăŃişul contradicŃiilor generate de pluritatea culturilor Europei şi globalitatea civilizatorie a erei tehnicii planetare.” (Emanuela Carmen Biru, Constantin NOICA – Problema omului în lumea contemporană, în Lumen -Despre Europa, Ed. Lumen, Iaşi 2006, pg.343). Problema pusă de Constantin Noica în faŃa problematicii sfârşitului civilizaŃiei ridicate de Oswald Spengler este aceea că „omul contemporan se dedică exteriorităŃii pentru a nu se ocupa cu adevărat de sine” (Ibidem, pag.344). Un adevărat imperativ categoric i se revela lui Noica a fi „exigenŃa

85

presantei responsabilităŃi în faŃa viitorului” (ibidem). „Viitorul înseamnă creştere tăcută. Omului de azi îi place zgomotul, infernul, oraşul – poate, adică sigur, pentru că are anumite goluri lăuntrice de umplut. Viitorul mai înseamnă iniŃiativă, răspundere. Omului de azi nu-i place răspunderea; ci, cufundat în mijlocul maselor, al colectivităŃilor, înŃelege să nu răspundă de nimic, să treacă vina asupra tuturor. În sfârşit, viitorul mai înseamnă singurătate. Eşti singur înaintea propriului tău viitor. Iar omului de azi nu-i place singurătatea.”(Constantin NOICA, Echilibru Spiritual – Studii şi eseuri, Ed. Humanitas 1998, pag.137). Problematica europeană este privită de Constantin Noica dintr-o pespectivă umanistă „ca dorinŃă a omunului de a se regări pe sine” (ibidem, pag. 214). În esenŃă umanismul noicasian este un „unamism a unui a fi complementar celui a lui a face” (Emanuela Biru, op.cit. 345). Pe Constantin Noica l-a preocupat „vocaŃia europeană a românescului” (Ibidem) şi pentru aceasta a determinat modelul cultural european. Constantin Noica vede în cultura europeană ca o asimilare a ceea ce era valabil în alte culturi, extinzându-şi propriile valori morale, economice şi de civilizaŃie europenizând întreaga planetă (Constantin NOICA, Modelul cultural european, Ed. Humanitas, pag. 29). Una din specificităŃile modelului european este ceea ce am putea denumi democratizarea cunoaşterii, adică accesul tuturor la valorile specifice europene. Ideea de democraŃie nu trebuie înŃeleasă doar în sensul politic, de accedere a cetăŃenilor la puterea politică, ci însăşi ideii de accedere neîngrădită la patrimoniul cultural. Deschiderea culturală a Europei este fundamentată înspre cunoaştere ştiinŃifică, în paralel cu cea metafizică, mistică, religioasă. ŞtiinŃa aşa cum o cunoaştem noi astăzi este o creaŃie prin excelenŃă a spiritului european, şi a devenit definitorie pentru acesta. Câteva dintre criteriile specifice ştiinŃei europene sunt reliefate de Antonio Sandu în studiul „Spiritul ştiinŃific dimensiune definitorie a modelului cultural” (Antonio Sandu, Spiritul ştiinŃific dimensiune definitorie a modelului cultural european în volumul Lumen Despre Europa pag.99, Editura Lumen, Iaşi 2006). Demersul ştiinŃific îşi propune aflarea adevărului, prin raportarea la realitatea obiectivă având ca instrument raŃionalitatea logică, experimentul sau raportarea la fenomene, constituind un cadru explicativ asupra fenomenelor comprehensiv asupra naturii şi cauzei acestora şi predictiv asupra desfăşurării fenomenelor. Demersul ştiinŃific utilizează o formă analitică sau sintetică de discurs având un aport matematic şi conceptual propriu specific fiecărei ştiinŃe date, încadrându-se într-un sistem paradigmatic, unitar, care posedă coerenŃă logică. Cunoaşterea ştiinŃifică urmăreşte cunoaşterea logităŃilor naturii, considerate apriori ca afectiv operantă asupra naturii.

86

Dincolo de construcŃia politică a Uniunii Europene ca entitate politică suprastatală, având ca scopuri competitivitatea economiei europene în lupta concurenŃială cu SUA, Japonia, China, Hong Kong etc., de articularea unei politici externe comune, Uniunea Eurpeană considerăm că trebuie să de bazeze pe o serie de elemente comune, care aşa cum am văzut să reprezinte spiritului european. Câteva dintre elementele definitorii ale lui homo europeus pot fi identificate în accesul neîngrădat la informaŃii şi egalitatea şanselor. Sistemul democratic este o consecinŃă a egalităŃii şanselor, căci spiritul democratic este în esenŃă acela de a da acces liber până la limita propriei competenŃe; dezideratul de libertate este înŃeles ca înlăturare a oricărei tiranii, atât politice, sociale, economice şi chiar transcedentale. Afirmarea libertăŃii este o consecinŃă indirectă asemenea spiritului democratic a principiului egalităŃii şanselor. Libertatea în sens european contemporan trece din spaŃiul socio-politic în cel al culturii prin postmodernitate înŃeleasă ca refuz a oricărei limitări; neîncrederea funciară în tot ceea ce nu este dovedit este o formă culturală a refuzului autorităŃii. Tocmai neîncrederea în autoritate generează, pe de o parte spiritul ştiinŃific ca cercetare efectivă, iar pe de o parte generează etica capitalistă bazată pe succesul individului. ToleranŃa şi respectul faŃă de celălalt este generată de înŃelegerea individului ca factor fundamental al dezvoltării sociale. Individul este complex şi unic şi valoros prin el însuşi şi de aceea cultura europeană valorizează diferenŃa. Aceste trăsături evidenŃiate anterior sunt generate de tradiŃia spirituală protestantă activă puternic în Europa de Vest cu precădere în Germania, Anglia, Olanda. TendinŃa spre universal, spre megaconstrucŃie, spre proiectul uriaş unificator, reprezintă celălalt spirit dominant al Europei, cel catolic. Celor două li se vor adăuga elemente specifice de spirit ortodox venite din alte Ńări precum România, Bulgaria dar şi Grecia. Ce va aduce acest aspect ortodox? Mădălina Antonescu în Identitatea europeană între Turnul Babel şi spiritualitatea creştin ortodoxă (Mădălina Virginia Antonescu, Identitatea europeană între Turnul Babel şi spiritualitatea creştin ortodoxă în vol. Lumen, Despre Europa, Ed. Lumen, Iaşi, 2006, pag.256) ne spune că „Una din provocările mari care vor trebui însă a fi depăşite de UE se referă la asimilarea spiritualăa zonei răsăritene ce este pe cale să se integreze în structurile sale. Nu întotdeauna integrarea politică este însoŃită de integrarea culturală sau politică; este vorba de procese distincte, în 87

ciuda legăturilor strânse dintre ele; de exemplu, un proces politic de unificare a unor state sau de »punere în comun a suveranităŃilor », ori de formare a unei « federaŃii de state europene » cum au fost alte opinii, nu înseamnă că, automat, se va forma şi o identitate comună ; mai mult, una din condiŃiile de construire viabilă a unei astfel de uniuni europene sau federaŃii de state naŃiune, în funcŃie de proiectul avut în vedere, este ca proiectul în cauză să aibă deja, un filon cultural comun sau zone comune de spiritualitate, altfel orice structură instituŃională şi politică vor fi sortite eşecului » (Ibidem). Care sunt dimensiunile specifice spiritului ortodox care vor veni să întregească identitatea spirituală a lui homo europeus ? -putem propune ideea de comunitate înŃeleasă ca o comuniune spirituală, care va putea genera mutaŃii în spaŃiul comunicării ; -un alt specific va fi acela al integrării prezentului într-o societate centrată pe viitor. Integrarea prezenului derivă direct din mituri fundamentale precum cel al jertfei pentru creaŃie. Despre cultura românească în context european se va discuta în seminarul de mâine cu aceeaşi temă. Dr Emanuaela Biru Drd. Antonio Sandu

88

Sărăcia în comunităŃile de romi din România Autor: Mircea Zidărescu Editura Lumen Iaşi, octombrie 2007 373 pagini După 1990 oraşele mari au început să urmeze modelul oraşelor mari occidentale, devenind din ce în ce mai vizibilă segmentarea acestora în zone distincte, cu profil contrastant. În „zonele bune”, casele şi blocurile arată mai bine, mai îngrijite, cu geamuri termopan, şi aparate de aer condiŃionat, maşinile din faŃa clădirilor sunt mai bune şi mai multe, oamenii sunt mai bine îmbrăcaŃi şi au un comportament mai apropiat de „clasa de mijloc” occidentală. Spre deosebire de acestea, sunt zonele periferice ale oraşelor, zonele industriale dezafectate, fostele cartiere muncitoreşti cu blocuri confort III sau fostele cămine de nefamilişti, multe în stare deplorabilă, deconectate de la utilităŃile publice, fără maşini în preajmă, cu haine atârnate la geam, copii îmbrăcaŃi sărăcăcios; în aceste zone lipsite de utilităŃi şi de condiŃii optime de trai trăiesc în proporŃie 90% persoane de etnie romă. În prezent mulŃi romi locuiesc împreună cu populaŃia majoritară, împărtăşind împreună cu ea confortul, problemele locuinŃelor în oraşe sau sate. Totuşi cei mai mulŃi romi locuiesc în zone separate, mahalale sau ghetouri abandonate, sau lângă gropi de gunoi; din când în când vedem familii de români, şi unguri care împart cu romii izolarea imaginabilă a acestor locuri dar aceştia nu-şi schimbă caracterul etnic copleşitor al excluderii şi „ghetoizării”. România se confruntă în prezent cu o multitudine de probleme ale minorităŃii roma generate de lipsa unor strategii şi planuri viabile şi eficiente care tratează complex problemele comunităŃilor marginalizate de romi. Această temă a sărăciei în comunităŃile de romi a preocupat deopotrivă atât pe sociologi, economişti cât şi politicieni sau organizaŃii europene care au contribuit la finanŃarea unor programe ce au vizat studii privind populaŃia de etnie romă din România. Numeroase programe ale Uniunii Europene, Băncii Mondiale, Guvernul României au finanŃat cercetări privind sărăcia populaŃiei roma, lucrări care au încercat să evidenŃieze complexitatea fenomenului de sărăcie cât şi efectele acestuia atât la populaŃia de etnie roma cât şi la populaŃia majoritară.

89

ReputaŃi sociologi români cât şi organizaŃii neguvernamentale s-au preocupat în ultimii ani de a elabora cercetări privind sărăcia comunităŃilor de romi din România (Sandu, Zamfir, Preda). În această lucrare am abordat ca şi temă „Sărăcia ComunităŃilor De Romi Din România” unde am încercat să surprind câteva aspecte tematice şi esenŃiale care pot să contureze cât mai semnificativ comunităŃile de romi studiate. Capitolul I tratează aspectele teoretice şi perspective, privitoare la sărăcie, metodologii de apreciere a sărăciei, cât şi o analiză asupra grupurilor şi factorilor cu grad crescut de vulnerabilitate la sărăcie. Capitolul II am evidenŃiat cadrul teoretic şi conceptual privind comunitatea, definiŃii şi conceptualizări ale comunităŃii, tipuri de comunităŃi, comunitatea ca şi sistem social, deosebiri între rural-urban cât şi comunitatea modernă sau comunitatea tradiŃională. Capitolul III- cuprinde un istoric al populaŃiei roma de pe teritoriul României, situaŃia demografică a populaŃiei de romi, cât şi o prezentare a unor date şi cercetări naŃionale care au avut ca şi grup Ńintă populaŃia de etnie roma, o analiză asupra unor indicatori relevanŃi a comunităŃilor de romi: sănătatea, educaŃia, locuinŃa, migraŃia, veniturile, capitalul social. Capitolul IV detaliază cercetarea care s-a desfăşurat în cadrul Programului de Dezvoltare Comunitară Integrată implementat de către FundaŃia pentru o Societate Deschisă, cercetare întreprinsă în cele şase comunităŃi de romi: Geoagiu- Hunedoara, Lehliu- Călăraşi, PătrăuŃi – Suceava, Vereşti-Suceava, Mimiu-Ploieşti, BălŃeşti-Ploieşti. Capitolul V este o prezentare a situaŃiei actuale care există la nivel naŃional în comunităŃile de romi cât şi o analiză a planurilor, strategiilor, programelor care au fost derulate după 1990 în vederea îmbunătăŃirii condiŃiilor de viaŃă şi a reducerii sărăciei din comunităŃile de romi din România. Autorul

90

Parohialism şi regionalism la studenŃii români Autor: Dana Bălaş Timar Editura Lumen A devenit oare parohialismul o trăsătură de caracter a românului? În ce regiune istorică se manifestă caracteristicile parohialiste mai pregnant şi care sunt factorii ce declanşează aceste atitudini? Acestea sunt întrebări la care vom încerca un răspuns, bazându-ne pe studiul corelaŃiei între anumiŃi indicatori statistici, economici şi demografici la nivel regional, pe de o parte şi trăsături de personalitate ale locuitorilor acestor zone. Eliberarea de sub mentalitatea comunistă, nesiguranŃa zilei de mâine, corupŃia politică şi deziluzia sunt reperele sociale cu care se confruntă psihologia românului şi pe care încercând să le depăşească, se va afla în faŃa unei adevărate paradigme psiho-sociale caracterizată de neîncredere generalizată, izolare, neimplicare şi indiferenŃă socială. S-a ajuns la o decădere a capitalului social, moral, economic şi cultural al românului, care trăieşte teama şi totodată drama unei posibile marginalizări la limita inferioară a subzistenŃei. Aceasta este realitatea reflectată de barometrele de opinie realizate la scară naŃională. Acest studiu a fost proiectat pentru a surprinde nivelul parohialismului înregistrat la studenŃii români şi cum variază acesta în funcŃie de regiunea istorică de apartenenŃă.

91

Fenomenul migraŃiei şi criza familială Autor: Tereza Bulai Editura Lumen Iaşi, decembrie 2006 120 pagini Plecarea unuia sau ambilor părinŃi este în strânsă relaŃie cu găsirea şi ocuparea unui loc de muncă pe piaŃa forŃei de muncă externă, cu restabilirea echilibrului financiar şi material din mediul familial, cu creşterea nivelului de trai, manifestându-se ca un fenomen social (Irimescu, Gabriela, 2006). Efectele sunt resimŃite atât de familie, în care au loc schimbări de structură, dinamică şi funcŃionalitate, cât şi de copil care se confruntă cu o varietate de probleme. Prin prezentul demers ştiinŃific, Fenomenul MigraŃiei şi Criza Familială, am urmărit identificarea şi evidenŃierea modificărilor esenŃiale prin care a trecut familia şi consecinŃele migraŃiei părinŃilor în străinătate pentru un loc de muncă, asupra familiei în general şi asupra copilului în mod particular. El cuprinde o parte teoretică şi una practică, părŃii teoretice alocându-i-se primele trei capitole iar celei practice ultimul capitol. Scopul investigaŃiei a fost creionarea unei imagini a familiei afectate de fenomenul migraŃiei externe, identificarea motivelor care au stat la baza deciziei de a pleca la muncă în străinătate, modul în care copiii sunt afectaŃi de plecarea unuia sau ambilor părinŃi, calitatea relaŃiei copil persoană de îngrijire, problemele care se pot sau nu ameliora dacă unul sau ambii părinŃi s-ar întoarce în mediul familial. Maniera de prezentare a rezultatelor îmbină datele statistice, cantitative, cu fragmente din interviurile luate profesioniştilor din domeniul protecŃiei copilului din comunitate. Autoarea

92

93

Marketing cinematografic Autor: Mihaela Dron Iaşi, august 2006 Editura Lumen Filmul nu este numai un produs cultural sau industrial, ci o mixtură între aceste două concepte, este un produs „sui generis”, rezultatul creării şi fabricaŃiei artistico-industriale. În industria cinematografică, ceea ce se vinde de obicei este o idee, un concept. Fiecare film este o creaŃie unică, conŃinând un mix de elemente, combinate într-un anumit mod. De aceea, poate fi considerat ca şi un prototip. Când oamenii cumpără un produs care este nou pentru ei, mai întâi încearcă, ceea ce nu este chiar la fel în această industrie, filmul poate fi definit ca fiind un produs ce se vinde o singură dată. De aceea, acestea nu sunt doar filme, sunt diferite genuri de filme, cu diferite scopuri, care se adresează diferitor audienŃe. Autoarea

94

Studii europene. Analize multidimensionale Autori: Octavian Aron, Lidia Mândru Elena Stan, Antonio Sandu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 91 pagini Scopul terapeutic al devianŃei în literatura română..Elena Stan Uniunea europeană- diversitate culturalartistică şi manifestări politice identice Elena Stan Societatea, teatru al convenienŃelor Elena Stan Bureaucracy and the role of law: a comparative perspective OctavianCornel Aron Countries in Mirror: Reflections of Lustrationin the Cyech Republic and Romania Octavian- Cornel Aron Rolul Comisiei Europene în politica de concurenŃă Lidia Mândru Orizonturi etice transmoderne în cultura europeană Antonio Sandu

95

Teoria complexului regional de securitate: complexul de securitate european Autor: Dumitru- Cătălin Rogojanu Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 160 pagini Aproape că nu mai stârneşte controversa să spui că abordările tradiŃionale despre securitate au avut (şi în mintea multora încă mai au) o fundamentare îngustă. Această ipoteză nu înseamnă totuşi că există un consens asupra felului în care ar trebui să arate o concepŃie cu o bază mai largă. Totuşi, trecerea în revistă a terenului pe care trebuie construită orice viziune mai nuanŃată este un exerciŃiu folositor şi antrenant, pe care am încercat să îl realizăm pe parcursul acestui demers ştiinŃific. O analiză cuprinzătoare a securităŃii va pretinde să investigăm cu deosebită grijă felul în care nivelul regional mediază schimbul între state şi sistemul internaŃional în ansamblu. Dacă acest nivel nu este înŃeles cum se cuvine, nici poziŃia statelor locale în relaŃie între ele, nici caracterul relaŃiilor dintre marile puteri şi statele locale nu pot fi percepute corect. De aceea, lucrarea noastră se axează pe teoria complexului regional de securitate(RSCT- TCRS) cu aplicabilitate la cazul complexului european. Unul dintre obiectivele pe care ni le propunem prin discutarea RSCT este acela de a reliefa existenŃa unor subsisteme regionale, ca obiecte de analiză a securităŃii, oferind în acelaşi timp un cadru analitic pentru tratarea lor. Acest cadru este menit să scoată în evidenŃă relativa autonomie a relaŃiilor de securitate regională şi să le plaseze în contextul nivelurilor statului şi ale sistemului. De asemenea, prin intermediul teoriei complexului regional de securitate dorim să oferim un model al securităŃii regionale capabil să analizeze, pregătit să anticipeze şi să explice procesele din interiorul oricărei regiuni. Un alt obiectiv al nostru urmăreşte îndepărtarea de perspectiva globală şi naŃională a studiilor de securitate şi introducerea unor noi actori pe scena internaŃională: regiunile, care pot să denote o mai profundă înŃelegere a problemelor de securitate. Utilizând cadrul teoretic al RSCT, o teorie nu foarte dezbătută în literatura de specialitate românească, am dorit să realizăm o structură analitică conceptuală care să ofere cercetătorilor, studenŃilor şi tuturor celor interesaŃi de domeniul securităŃii regionale noi linii directoare, noi elemente spre conturarea unei elaborări inedite. Autorul

96

Decentralization And State Capacity Pathways for State in reform in Postcommunist socieites Autor: Todor Arpad Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Ianuarie 2008 93 pagini The scope of the present approach is twofold. First, it will try to analyze whether the post- communist transitions were very different from other transitions from autocratic rule (see Schneider and Schmitter 2003 for a debate on the subject) by attempting to adjust a theoretical apparatus developed for other uses and to apply it irrespective of the degree of democratization. Second, as the vision on what decentralization means and how it works influences how important funds are distributed and how many programs of the international institutions are implemented, the findings may have an immense public policy stake. Especially under the influence of the main international institutions of the World Bank and the IMF, many developing countries are guided into adopting specific policies. Three innovations are proposed by this material. First, it will provide an alternative theoretical lens to approach the relationship between the evolution of a State s agencies (decentralization) and functionality (State capacity). Second, the present material is the first approach to test the assumption of literature on decentralization and State capacity on a comparative sample containing most of the post- communist countries. Third, it tests the influence of decentralization on State capacity by taking into consideration both the static and dynamic nature of State capacity. The enquiry from this book will develop alongside three main subquestions: 1) What are the common patterns of decentralization in the postcommunist world? 2) To what extent do the standard indicators used in literature on comparative decentralization manage to catch the real meaning of decentralization alongside its dimensions? 3) What was the influence of how decentralization happened on the evolution of State capacity in the post communist states? Autorul

97

Istoriografia separatismului transnistrian Autor: Lidia Prisac Editura Lumen Editura Lumen Iaşi, Aprilie 2008 139 pagini Cadrul de activitate şi creaŃie a istoricilor care investighează evenimentele ultimelor decenii se înscrie organic, sub aspectul teoriei istoriei, în aria istoriei recente, istoriei imediate sau istoriei timpului prezent, care marchează, alături de proximitatea perioadei în care trăim, ca martori sau analişti ai „timpului nostru” şi chestionarea actorilor acestei perioade. Formula acestor termeni, a coabitării istorice actuale, este prezentată cu convicŃiune de profesorul francez Jean- Francois Soulet în sinteza Istoria imediată. Soulet delimitează „ansamblul părŃii terminale a istoriei contemporane, incluzând-o atât pe cea a epocii actuale, cât şi pe cea a ultimilor treizeci de ani; o istorie care are drept principală caracteristică faptul că a fost trăită de istoric sau de principalii săi martori”. Baza de cercetare a istoriei imediate a surprins şi realizări consacrate în discursul istoriografic contemporan. În acest context, se circumscrie şi activitatea Institutului de Istorie a Timpului Prezent din FranŃa, inaugurat în anul 1980, ca parte componentă a Centrului NaŃional de Cercetare Socială. Tehnicile şi metodele de cercetare a acestui tip de istorie înglobează, alături de documentele scrise şi mărturiile orale. Ca şi tipuri de istorie recentă pot fi menŃionate lucrările scrise pe parcursul evenimentelor: memorialistica, cronici de război, jurnale sau istorii surprinse cu ajutorul participanŃilor şi al martorilor. Parte componentă a societăŃii, cercetătorul ştiinŃific din domeniul ştiinŃelor umanistice, ca om mai întâi de toate sesizează dificultăŃi majore în detaşarea faŃă de fluxul abundent de informaŃii, opinii, concepŃii în ideea de a-şi marca un teritoriu propriu, autonom faŃă de provocările „timpului său”. Opera unor autori de studii, monografii etc, este necesar să recunoaştem franc, este sortită „amneziei”, fără a avea un impact social dezirabil şi fără ca să-şi realizeze obiectivul major sensibilizarea specialiştilor, autorităŃilor, cititorilor, publicului larg. ParticularităŃile perioadei de tranziŃie în Republica Moldova şi-au lăsat amprenta şi asupra producŃiei istorice, care rezidă în recesiunea demersului istoriografic sovietic şi post-sovietic. Orice criză, inclusiv şi cea de interpretare a subiectelor referitoare la disensiuni reprezintă de fapt „o maladie a memoriei”, o tendinŃă de eschivare faŃă de un subiect de

98

contenŃiune şi reorientare spre alte subiecte de sorginte social- politice sau de esenŃă oportunistă în prezentarea evenimenŃialului „narat”de către istorici. În acest context asistăm la o semnificativă „implozie istoriografică”, de reorientare a scrierii istorice în zona politicului, subiectivismului şi oportunismului şi mai puŃin în abordarea intrinsecă a acestor surse bibliografice. În dimensiunile edificării unui stat de drept, democratic, se constată volnicitatea scrierilor, publicaŃiilor care, grosso modo, creează un climat favorabil creativităŃilor şi lucrărilor ştiinŃifice. În altă perspectivă, se percepe şi o altă extremă faŃa nevăzută a acestei arhitecturi creative, eclipsată, deseori din vizorul observatorului critic al istoriei imediate. Necesitatea distanŃării temporale faŃă de eveniment este imperioasă unei cercetări istorice obiective şi complexe, deoarece atât sursele documentare scrise, cât şi cele orale resimt emoŃional tema, fiind influenŃaŃi de factorii interni şi externi. Lucrările timpului recent se înscriu organic în perimetrul constructelor economice cerere şi ofertă a solicitărilor din partea opiniei publice şi a prezentării materialului de consum de către istorici. În abordarea subiectelor controversate se constată elemente ale mitului şi ritualului politic, al angoaselor reflectate prin simboluri, dimensiuni ale imaginarului. O dimensiune aparte a lucrărilor istoriografice din perimetrul timpul prezent este configurată în imaginar ca „un ansamblu de reprezentări care se plasează dincolo de limitele fixate de constantele experienŃei şi de deducŃiile logice care le autorizează. Discursul istoriografic de actualitate maximă riscă să divagheze în zona mitificărilor, mistificărilor şi adulterărilor, iar cădera în cursa deformărilor, a fabulaŃiilor în istoriografie poate genera „din cauza unei abordări ideologice a problemei imaginarului”. În economia lucrărilor din istoria recentă se constată, de fapt, o „radiografie la moment” a pulsului concepŃiilor, viziunilor actuale conform exigenŃelor ştiinŃifice şi metodologice ale zilei. Verbi gratia, ca şi societatea din Republica Moldova, comunitatea istoricilor autohtoni este marcată de o puternică criză de identitate pendulează între concepŃiile occidentale şi orientale. Scrierea istorică a timpului prezent reprezintă o provocare a unor temeincitante, recurente şi chiar al solicitărilor unor acte normative şi legislative, a subiectelor în vogă (relevante în acest sens sunt bursele, conferinŃele care solicită un tip aparte de subiecte), dar, de ce să nu recunoaştem, şi curiozitatea firească a cercetătorilor vis-a vis de o gamă de subiecte cu încărcături simbolice, enigmatice şi complexe. Investigarea demersului istoriografic al separatismului transnistrian de către Lidia Prisac, cercetător ştiinŃific la Institutul Patrimonial Cultural al Academiei de ŞtiinŃe a Moldovei, (elaborată la Bucureşti în 2006-2007, în

99

cadrul stagiunii Şcolii Doctorale Francofone în ŞtiinŃe Sociale, Europa Centrală şi Orientală, sub îndrumarea ştiinŃifică a cunoscutei profesoare universitare, doctor Zoe Petre), se aliniază elocvent cu perspectivele istoriografiei postmoderne şi-a asumat o hermeneutică istorică aparte, aflată în interdependenŃă cu perspectivele metodologice obŃinute şi din inter/trans disciplinaritatea socioumană, care a elaborat discursuri ştiinŃifice paralele asupra unui subiect comun: politologia, istoria mentalităŃilor colective, antropologia culturală, demografia istorică, relaŃiile internaŃionale, geopolitica, psihologia, conflictologia, sociologia etc. În baza principiului epistemologic al unităŃii sau complementarităŃii metodologice asupra perspectivelor de creaŃie din domeniul ştiinŃelor sociale Lidia Prisac însumează un excurs istoriografic de mare calitate. Conform autorilor M.Dogan şi R.Pahre, pornind de la centrul unei discipline, inclusiv istoria, spre periferie, transgresând hotarele şi penetrând domeniul alteia, un om de ştiinŃă are mai multe şanse de a inova, deziderat manifestat cu acribie de către autoarea prezentei lucrări. Ion Xenofontov, doctor în ştiinŃe istorice, Academia de ŞtiinŃe a Moldovei

100