Concluzii

CONCLUZII

“Voici donc la vérité centrale : une douleur centrale est inhérente au fait de la vie ; une Douleur essentielle existe, à dénuer et à connaître ; une Douleur dont il faut extraire la Beauté. Et cette douleur a la forme du Mal”.(Tombeau de Baudelaire – Pierre Jean Jouve). Răul şi Urâtul sunt categoriile estetice în opozitie cu ceea ce desemnează Binele şi Frumosul. Notele lor caracteristice sunt : diformul, caracterul amorf, dizgraţiosul, lipsa de unitate în varietate, exagerarea în sens negativ, alternanţa stărilor emotionale, instabilitate sufletească, etc. Noutatea izvorăşte din faptul că acestea nu mai sunt considerate ca fiind categorii estetice marginale, devenind un concept artistic central. Valoarea operei baudelairiene este una de necontestat iar timpul, cercetările si noile căi ale creaţiei se vor sprijini pe experienţa novatoare a scriitorului francez, deschizător de drumuri nebănuite în literatura universală. Studiul asupra operei lui Baudelaire şi asupra vieţii sale condamnată parcă la o nelinişte obsedantă, provoacă revelaţii surprinzătoare chiar şi după atâţia ani şi atâtea studii analitice. Ochii împăienjeniţi ai cititorului, fie el şi unul neavizat, sunt cel puţin uimiţi, pentru ca mai apoi să treacă în stadiul de şoc admirativ. Revelaţiile provocate de imaginile şocante şi alăturarea obsedantă de stări sufleteşti contradictorii au fascinat şi vor fascina în continuare sufletele amorţite dar vor constitui puncte de plecare în abordarea noilor drumuri creaţionale. Scriitorii care s-au simţit străini în această lume anostă, au căutat să suplinească vidul existenţial şi să acceadă către ideal, cu ajutorul revelaţiilor oferite de simbolism. Ştiut fiind faptul că orice curent literar, orice atitudine creatoare îşi are baza în experienţele predecesorilor, ca o continuare sau ca reacţie la ideologiile acestora, putem postula că arta baudelairiană de alăturare a extremelor - până la el de neconceput - a Răului şi a Binelui, a Urâtului şi a Frumosului vor suscita în continuare judecăţile cele mai contradictorii şi mai aprofundate, fiind un izvor nesecat de originalitate. 55

56