Capitolul 5_anexa_ Instructiuni Proprii.doc

5.5. Anexe: modele de instrucțiuni proprii Pentru a ușura activitatea unităților școlare vom prezenta modele de instrucțiuni proprii, care pot fi adaptate și utilizate. Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă structurate pe activități specifice unității școlare X Partea I – prevederi generale Art. 1. Prezentele instrucţiuni sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, ca măsură legislativă de realizare a securităţii muncii la nivelul unității școlare X. Art. 2. Conţinutul instrucţiunilor proprii particularizează şi concretizează măsurile de prevenire a accidentelor, în raport cu condiţiile reale ale proceselor de muncă desfăşurate în cadrul unității școlare X. Art. 3. Scopul instrucţiunilor proprii este detalierea şi particularizarea prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, standardelor şi altor reglementări în domeniu, la condiţiile concrete de executare a activităţilor din şcoală, astfel încât să fie stabilite modalităţile de acţiune pentru prevenirea tuturor riscurilor posibile de accidentare. Art. 4. Rolul instrucţiunilor proprii este de a particulariza și concretiza măsurile de prevenire a accidentelor în raport cu condiţiile reale ale executării sarcinilor de muncă. Art. 5. În raport cu scopul şi rolul menţionate, instrucţiunile proprii sunt acte ce conțin norme ,,tehnice” de securitate şi sănătate în muncă. Art. 6. Instrucţiunile proprii ca măsuri legislative de realizare a securităţii muncii, cu arie de aplicabilitate restrânsă la emitentul ei, sunt obligatorii pentru tot personalul care desfășoară activitate în unitatea școlară X. Art. 7. Instrucţiunile proprii se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă sau tehnologică. În cazul introducerii de noi operaţii, echipamente, etc. se completează cu măsurile adecvate la capitolul corespunzător locului de munca la care s-au operat modificările. Partea a II-a – prevederi comune Art. 8. Conducerea unității de învățământ va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor aspectelor de securitate și sănătate în muncă derivate din cerințele desfășurării activităților, precum și asupra măsurilor aplicabile la locul de muncă. Art. 9. Lucrătorii vor fi instruiți în utilizarea echipamentelor de muncă înainte de începerea activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă. Art. 10. Conducătorii locurilor de muncă vor asigura instruiri speciale pentru lucrătorii referitoare la necesitatea amenajării ergonomice a locului de muncă și despre pozițiile corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului. Art. 11. Serviciile medicale vor fi asigurate prin cabinetul medical al școlii (dacă există) / de către medicii cu atribuții de medicină școlare prin parteneriat cu unitatea școlară. Art. 12. Orice deplasare dintr-o încăpere în alta se va efectua atent, cu faţa înainte. Deschiderea uşii se va efectua lent pentru a nu accidenta persoana aflată în imediata apropiere a ei. Art. 13. În timpul deplasărilor se priveşte în direcţia de mers, iar atunci când se transportă pachete în braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea.

Art. 14. Angajaţii trebuie să cunoască schema de evacuare din clădirea şcolii şi să conştientizeze necesitatea deplasării în ordine în localul şi în incinta şcolii pentru evitarea accidentelor. Art. 15. Circulaţia pe scări în timpul programului și la schimbul dintre ture se va efectua respectându-se următoarele reguli: se va circula numai pe partea dreapta; se va merge încet, unul după altul în şir simplu; nu se vor verifica documente în timpul mersului; nu se vor urca sărind câte doua, trei trepte deodată; vor fi îndepărtate de pe trepte toate obiectele care ar putea provoca alunecarea. Art. 16. La ieşirea din clădire, orice persoană se va asigura în toate direcţiile pentru a nu fi surprinsă de vreun mijloc de transport. Partea a III-a – Prevederi specifice Capitolul I – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților de birou (secretariat / contabilitate / management) Art. 17. Fiecare angajat care desfășoară activitate de birou trebuie să cunoască și să aplice instrucțiunile de sănătate și securitate în muncă. Art. 18. Amenajarea locului de muncă trebuie astfel realizat încât să asigure confort și libertate de mișcare și să diminueze la maxim riscurile de natură mentală, vizuală și pe cele care țin de poziția de lucru. Art. 19. Asigurarea accesului ușor și rapid al personalului de întreținere la toate părțile echipamentului, la pozițiile cablurilor și la prizele electrice, fără întreruperea activității în desfășurare sau cu o întrerupere minimă. Art. 20. Spațiul de lucru trebuie să răspundă nevoilor de spațiu personal, de comunicare între indivizi și de intimitate. Art. 21. Pardoselile din încăperi trebuie să fie întreţinute, iar urmele de ulei şi apă trebuie înlăturate pentru a se evita alunecările. Orice defecţiune în pardoseli va fi semnalată (spărturi sau rupturi de linoleum, covoare, etc.) pentru a se evita împiedicările. Art. 22. Înainte de folosirea unui scaun, trebuie controlată starea lui, după care se potriveşte întro poziţie stabilă, evitându-se aşezarea pe marginea lui. Art. 23. Înainte de îndepărtarea unui scaun de birou, trebuie să se asigure că nu există pericol de a se răsturna sau a lovi altă persoană. Art. 24. Dacă înălțimea scaunului este reglabilă, mecanismul de reglare trebuie să poată fi acționat cu ușurință și să nu permită o modificare involuntară a înălțimii scaunului. Art. 25. Spătarul scaunului trebuie să sprijine zona lombară, umerii și partea superioară a toracelui și trebuie să fie convex în regiunea lombară pentru a deveni plat sau concav mai sus. Se vor evita scaunele cu o curbare excesivă. Art. 26. Mesele de lucru nereglabile vor avea o înălțime de 730 ± 10 mm. Dacă eghipamentul de birou este utilizat succesiv de mai multe persoane, mesele sau scaunele vor fi reglabile în înălțime. Art. 27. (1) Planul de lucru trebuie să aibă o suprafață suficientă pentru o amplasare flexibilă a echipamentului de birou cu toate componentele sale. Suprafața de birou trebuie să fie mată. (2) Adâncimea minimă a spațiului liber disponibil pentru membrele inferioare sub planul de lucru va fi de 700 mm. (3) Materialul din care este confecționat planul de lucru nu trebuie să fie rece la atingere sau să antreneze o conductivitate excesivă a căldurii către corpul utilizatorului. Art. 28. Suporturile pentru documente trebuie să fie reglabile în înălțime și ca și distanță față de utilizator, să aibă mărimea corelată cu cea a documentelor (de preferat cu 10 mm mai mică decât a acestora pentru a facilita manipularea lor), să aibă coeficient de reflexie scăzut. Art. 29. Echipamentele vor fi fixate pe masa de lucru, astfel încât să nu fie posibilă alunecarea și căderea lor.

Art. 30. Se interzice aglomerarea planului de lucru și păstrarea pe birou a obiectelor inutile sau a obiectelor personale. Art. 31. Se interzice aglomerarea spațiului de la locul de muncă prin plasarea pe trecerile dintre birouri, pe pervazuri, pe fișete etc. a documentației de lucru, a unor obiecte personale , de decor etc. Art. 32. Sertarele birourilor, fișetelor sau ale dulapurilor vor fi ținute închise. Art. 33. În sertare trebuie aranjate obiectele tăioase sau ascuţite (creioane, cuţite, lame etc.) în compartimente separate. Art. 34. Atunci când se foloseşte un cuţit de mână, lamă sau cuter pentru tăierea hârtiei, degetele trebuie ţinute cât mai departe de tăişul lamei. Art. 35. La producerea unei tăieturi sau răniri accidentale se va folosi trusa de prim-ajutor sau se va cere intervenţie de specialitate. Art. 36. Când trebuie luat un obiect aflat la înălţime, obligatoriu se va folosi o scară sigură. Este interzis să se improvizeze podeţe din scaune, cutii, sertare, aşezate unele peste altele, deoarece, nefiind stabile, se pot răsturna. Art. 37. Pentru ridicarea obiectelor mai grele, efortul trebuie făcut cu muşchii picioarelor şi nu cu muşchii spatelui. Trebuie evitate întinderile rapide ale braţelor şi întoarcerile bruşte. Art. 38. (1) Înainte de conectarea la curentul electric a unui echipament se va verifica dacă acesta este în poziția ,,deconectat”. (2) Se interzice conectarea echipamentelor la prize defecte sau fără conectare la pământ. Art. 39. Orice intervenție la instalația electrică se va face numai de către personal autorizat. Art. 40. Se va evita îndoirea sau strivirea cablurilor electrice de alimentare a echipamentelor. Art. 41. Conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejați împotriva deteriorărilor mecanice. Art. 42. Este interzisă pornirea echipamentelor de birou sau continuarea lucrului dacă se constată vreo defecțiune, lipsesc dispozitivele de protecție sau sunt inoperante. Art. 43. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecție ale ecipamentelor sau anularea funcției lor, dar și introducerea ștecherului oricărui aparat electric în priză cu mâna udă. Art. 44. Fiecare lucrător va citi și își va însuși instrucțiunile de folosire ale oricărui ecipament de muncă existent în birou. Art. 45. Nivelul și calitatea iluminatului normal trebuie să fie cât mai apropiat de cel natural și trebuie corelat cu natura activității desfășurate, permițând vizualizarea precisă a echipamentelor de muncă. Art. 46. Se interzice fumatul în birouri. Art. 47. În cazul producerii unui incendiu se va acționa în conformitate cu instructajele realizate de către respunsabilul cu situațiile de urgență. În cazul unui incendiu în biroul unde sunt amplasate calculatoare, se va acționa cu stingătorul cu praf și dioxid de carbon. Reluarea lucrului se va face numai după ventilarea spațiului, dar nu mai devreme de o oră. Capitolul II – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din laboratoarele de informatică Art. 48. Pentru fiecare activitate desfășurată în laboratorul de înformatică, prezența profesorului și a inginerului de sistem (acolo unde este cazul) este obligatorie. Art. 49. La punerea sub tensiune a calculatoarelor se vor respecta, în ordine, următoarele prevederi: verificarea temperaturii şi umidităţii din laborator, verificarea conectării tabloului de alimentare, punerea sub tensiune a unităţii centrale, prin acţionarea butonului corespunzător de pe panou, punerea sub tensiune a echipamentelor periferice prin acţionarea butoanelor corespunzătoare de pe panourile de comandă, în succesiunea indicată în documentaţia tehnică a calculatorului.

Art. 50. Scoaterea de sub tensiune a calculatoarelor se va realiza în succesiunea inversă celei prevăzute la punerea sub tensiune. Art. 51. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul. Art. 52. Se interzice efectuarea oricărei intervenţii în timpul funcţionării echipamentului de calcul. Art. 53. Funcţionarea echipamentului de calcul va fi permanent supravegheată pentru a putea intervenii imediat ce se produce o defecţiune. Art. 54. Dacă în timpul funcţionării echipamentului de calcul se aud zgomote deosebite, acesta va fi oprit şi se va anunţa informaticianul / inginerul de sistem al şcolii pentru control şi remediere. Art. 55. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce informaticianul / inginerul de sistem al şcolii confirmă că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare. Art. 56. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ. Art. 57. Se interzice profesorilor şi elevilor să intervină la tablourile electrice, prize, fişe, cordoane de alimentare sau orice alte instalaţii auxiliare specifice. Art. 58. În timpul funcţionării echipamentelor de calcul, uşile de acces în laborator nu se vor bloca sau încuia, pentru a permite evacuarea rapidă, în caz de pericol, a elevilor şi profesorului. Art. 59. În cazul unui început de incendiu în laborator se va acţiona cu stingător cu praf şi dioxid de carbon. Art. 60. Se interzice consumul alimentelor pe masa de suport a calculatorului sau deasupra tastaturii. Art. 61. În timpul lucrului la video-terminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi. Art. 62. Video-terminalele vor fi astfel amplasate încât direcţia de privire să fie paralelă cu sursele de lumină (naturală şi artificială). Art. 63. Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească video-terminalul. Art. 64. Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinate între 10° şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. Art. 65. Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 90°. Art. 66. În poziţia aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie cuprinsă între 200 mm şi 260 mm. Art. 67. Ecranul, suportul de documentare şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600 mm ± 150 mm. Art. 68. Utilizatorul sistemului de calcul trebuie să cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentelor şi mobilierului de lucru. Art. 69. Amenajarea sistemelor de calcul în laborator trebuie realizată astfel încât să se asigure: accesul uşor şi rapid la sistemul de calcul; accesul uşor şi rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentelor, la poziţiile cablurilor şi prizele electrice, fără întreruperea activităţii în desfăşurare sau cu o întrerupere minimă; un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare între indivizi şi intimitate. Art. 70. Conductorii electrici și cablurile trebuie să respecte următoarele condiţii: să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; să aibă o lungime suficientă pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a laboratorului; să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii; conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice. Art. 71. La utilizarea imprimantelor se va evita atingerea părţilor fierbinţi. Art. 72. Orice intervenţie în timpul funcţionării imprimantelor, permisă în documentaţia tehnică, se va realiza cu luarea măsurilor de evitare a accidentelor. Art. 73. La terminarea lucrului, echipamentele vor fi deconectate de la reţeaua de alimentare.

Art. 74. La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tablourilor de alimentare cu tensiune a echipamentelor din laborator. Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de foc. Aceste obligaţii revin ultimului profesor care are ore în laborator în ziua respectivă. Capitolul III – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din laboratoarele de chimie Art. 75. Mobilierul din laboratoarele de chimie trebuie să fie compus din pupitre cu suprafața ușor lavabilă, rezistentă termic, amplasate astfel încât să se poată desfășura cu ușurință activitățile care presupun atât predarea teoretică cât și experimentele aferente. Art. 76. Scaunele melc (rotative) speifice laboratoarelor de chimie vor fi utilizate numai conform instrucțiunilor, fiind interzisă utilizarea lor pentru a lua un obiect aflat la înălțime. Art. 77. Activitatea în laboratoarele de chimie presupune următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Lucrările de laborator şi aplicaţiile practice se efectuează cu cantităţile de substanţă, cu concentraţiile, cu vasele şi aparatele indicate în proceduri, în manuale şi în instrucţiunile de folosire a materialelor respective, după ce în prealabil profesorul instructor a verificat exactitatea datelor. (2) Efectuarea experimentelor este permisă numai după verificarea prealabilă a aparaturii respective. (3) Efectuarea experimentelor în vase murdare este interzisă; imediat după terminarea experimentului, vasele utilizate trebuie să fie spălate. (4) Vasele de laborator se spală cu amestecuri oxidante sau detergenţi şi apă distilată fără a se utiliza nisipul, care provoacă fisuri, iar la încălzire sticla se va sparge uşor. (5) Vasele care conţin substanţe toxice vor purta etichete avertizoare şi vor fi păstrate la locuri sigure, sub cheie. Nu este permisă depozitarea alăturată a vaselor cu substanţe care produc reacţii violente prin contact; nu este permisă păstrarea substanţelor în vase neetichetate. (6) La identificarea substanţelor pentru experimente, se citeşte cu atenţie eticheta; dacă există cea mai mică îndoială asupra conţinutului unui vas, acesta se va trimite laboratorului de analize chimice, pentru identificare. (7) Trebuie să existe la îndemână un set de Fişe tehnice de securitate pentru toate substanţele şi preparatele chimice periculoase folosite astfel încât proprietăţile fizico-chimice şi toxicologice, efectele asupra sănătăţii, măsurile de protecţie necesare la manipularea lor şi procedurile în caz de urgenţă să fie cunoscute. (8) Este interzisă gustarea sau să mirosirea substanţelor, aplecarea asupra vaselor fără avizul profesorului de chimie sau a laborantului, deoarece acţiunea multor substanţe este puternic toxică, chiar dacă aceast lucru nu se manifestă imediat. (9) Toate substanţele chimice se păstrează în dulapuri încuiate; nu este permisă înstrăinarea substanţelor din laborator. (10)Purtarea ochelarilor de protecţie este obligatorie la toate experimentelor cu substanţe chimice agresive. (11) Eprubeta în care se încălzeşte un lichid se ţine înclinată (nu spre cel care lucrează, sau spre vecin); de asemenea, eprubeta nu trebuie încălzită numai la partea de jos, ci pe toata lungimea ocupată de substanţă; susţinerea eprubetei se va face cu un suport special construit, nu improvizat. (12) Rămăşiţele substanţelor periculoase (metale alcaline, fosfor, baze, substanţe caustice) nu trebuie aruncate la întâmplare, ci separat în vase destinate acestui scop, pentru a fi apoi cât mai repede neutralizate (făcute inofensive prin metode corespunzătoare).

(13)În cazul efectuării unor experimente cu aparate în care se pot iniţia substanţe gazoase, se va

face, în prealabil, verificarea tuburilor de legătură (etanşeitate, îndoire sau lipire), pentru a nu se produce vreo scăpare de gaze din cauza unor suprapresiuni. Art. 78. La mânuirea substanţelor chimice se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: experimentele în care se produc substanţe gazoase sau vapori trebuie făcute sub nişă, fărâmiţarea alcaliilor, a iodului, a sărurilor acidului cromic, ca şi a altor substanţe care dau o pulbere toxică, se va face de asemenea, sub nişă, totodată, după caz, este obligatorie şi folosirea ochelarilor de protecţie. Art. 79. La depozitarea substanţelor chimice se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Depozitarea se face într-o încăpere separată şi nu în laborator; depozitul trebuie semnalizat cu semne grafice de avertizare. (2) Magazia trebuie să fie bine ventilată. (3) Depozitul trebuie să fie dotat cu mijloace adecvate şi suficiente de stingere a incendiilor. (4) Substanţele/ produsele chimice periculoase trebuie să fie etichetate şi ambalate în recipiente corespunzătoare. (5) La depozitare se va ţine cont de incompatibilităţile la depozitare. (6) Toate chimicalele împrăştiate accidental trebuie să fie curăţate imediat; trebuie să existe la îndemână mijloace de neutralizare, curăţare şi EIP adecvat. (7) Instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă trebuie să fie afişate în loc vizibil pentru a avertiza personalul care utilizează laboratorul cu privire la măsurile de securitate necesare. Art. 80. La mânuirea recipientelor cu acizi concentraţi sau amoniac se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Vasele mari trebuie ţinute în ambalaje integre, etanşe şi din materiale rezistente la conţinut. (2) Turnarea lichidelor se face numai prin pâlnie. (3) Acidul clorhidric concentrat, acidul azotic, soluţiile concentrate amoniac etc. trebuie turnate sub nişă. (4) La diluarea acidului sulfuric concentrat, se toarnă încet acidul, apoi apa. (5) Dacă într-un laborator se produce, dintr-o cauză oarecare, o cantitate de substanţe gazoase sau de vapori toxici (ex. spargerea unui vas cu brom, a unei butelii de acid azotic concentrat sau defectarea robinetului la un balon cu clor etc.), concomitent cu evacuarea celor prezenţi din încăpere (fără panică), se deschid ferestrele pentru aerisirea completă a încăperii, apoi se închid uşile pentru a preveni împrăştierea gazelor şi se întrerup eventualele surse de căldură. (6) La începutul şi sfârşitul oricărui experiment, mâinile se spală cu apă şi săpun. Art. 81. La experimentele care pot provoca explozii, stropiri sau împrăştieri violente de substanţe se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) În cazul experimentelor cu vase în care se pot dezvolta presiuni periculoase, trebuie luate măsuri de protecţie speciale contra împrăştierii cioburilor în caz de spargere, prin îngrădirea cu plase metalice sau cu paravane de sticlă armată. (2) La pregătirea amestecurilor oxidante se fărâmiţează oxidanţii în stare pură, frecându-se cu precauţie doze mici într-un mojar absolut curat; amestecarea oxidanţilor cu alte substanţe fărâmiţate nu se face niciodată prin frecare în mojar, ci prin agitare într-un balon sau prin amestecare cu o spatulă sau o linguriţă de os pe o foaie de hârtie velină cretată. (3) La experimentele executate în vid (distilare) se vor folosi ochelari de protecţie; de asemenea, se vor utiliza numai baloane mici cu fund rotund, din sticlă rezistentă la flacără. (4) Buteliile (baloanele, tuburile, recipientele) cu gaze lichefiate sau comprimate trebuie ferite de surse de încălzire; în laborator nu este permis să se afle mai mult de o butelie încărcată cu acelaşi gaz; buteliile trebuie ferite de căderi şi lovituri; robinetele buteliilor de oxigen vor fi păstrate curate (nu vor fi unse cu grăsimi) iar în timpul transportului şi depozitării, buteliile vor fi prevăzute cu capac de protecţie; este obligatorie dotarea buteliilor cu

manometre, prevăzute cu plombă de verificare metrologică şi având marcată cu culoare roşie diviziunea de pe scală care indică presiunea maximă de folosire a buteliei; consumarea gazelor lichefiate sau comprimate se va face exclusiv prin reductoare de presiune; robinetele trebuie deschise şi închise încet, fără a fi bruscate, chiar dacă ele funcţionează greu. Art. 82. La folosirea sticlăriei de laborator se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Introducerea unui dop de plută sau de cauciuc într-un tub de sticlă se face ţinându-se tubul cu mâna cât mai aproape de capătul de introdus (mâna înfăşurată într-o batistă şi fără a se forţa tubul). (2) Atunci când se introduce un dop într-un vas cu pereţi subţiri, vasul nu se ţine pe masă, ci de gât şi cât mai aproape de locul de introducere a dopului. (3) Încălzirea substanţelor în vase de laborator cu pereţi subţiri se face pe o sită sub agitare continuă. (4) Baloanele, paharele şi celelalte vase în care se află lichid fierbinte nu se pun direct pe masă, ci pe o placă din material termoizolant. (5) Paharele mari cu lichid se ridică numai cu ambele mâini şi se ţin în aşa fel, ca marginile răsfrânte ale paharului să se sprijine pe degetele mari şi pe degetele arătătoare. (6) Prinderea în stative a baloanelor de distilare, a biuretelor şi a refrigerentelor se efectuează cu ajutorul clemelor prevăzute cu apărători de plută sau cauciuc. Art. 83. La manevrarea aparatelor de încălzire (sursele de căldură) se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) La plecarea din laborator, chiar şi pentru scurt timp, este interzis să se lase aprinse becuri de gaz, lămpi cu spirt sau alte aparate de încălzire. (2) În cazul în care se descoperă pierderi de gaze combustibile (cu miros specific) sau vapori de benzină, se procedează astfel: se sting toate becurile de gaz de la ventilul principal precum şi celelalte surse de încălzire; concomitent cu evacuarea persoanelor din cameră, se deschid ferestrele sau gurile de ventilaţie şi apoi se închid uşile; se aeriseşte încăperea pâna la dispariţia completa a mirosului de gaz; nu se aprinde şi nici nu se stinge lumina electrică; se caută sursele de scurgere a gazului sau vaporilor (garnituri defecte, robinete deschise, tuburi de cauciuc sau conducte perforate etc.) şi se iau măsurile necesare pentru îndepărtarea defectelor; la întrebuinţarea becurilor de gaz se urmăreşte ca aprinderea să se facă treptat şi flacăra să nu pătrundă în interiorul becului; dacă flacăra totuşi pătrunde, se închide robinetul, se lasă becul să se răcească complet şi numai după aceea se aprinde din nou, micşorând în prealabil curentul de aer. Art. 84. În laborator trebuie să se găsească, la loc vizibil, mijloacele de prim ajutor iar în caz de accidente (răniri, arsuri, otrăviri etc.) se vor lua următoarele măsuri: (1) În fiecare laborator trebuie să existe o trusă sanitară cu următoarele materiale: apă oxigenată, alcool sanitar, tinctură de iod, jecolan, acid boric, fiole de cofeină, pense, foarfecă, vată, tifon, leucoplast, o soluţie neutralizantă pentru cazul stropirii cu sub-stanţe; medicamentele care au termen de valabilitate vor fi înlocuite periodic. (2) Accidentele de natură mecanică pot avea ca efect tăieturi, zgârieturi, înţepături, zdrobiri şi striviri; în cazul leziunilor grave este necesară chemarea medicului, iar când rănile sunt uşoare, se spală cu apă curată, se dezinfectează cu apă oxigenată şi se bandajează cu tifon sterilizat; când se produc hemoragii, se procedează de urgenţă la oprirea sângelui, dezinfectarea şi bandajarea rănii şi transportarea accidentatului la spital. (3) Accidentele termice (arsuri, opăriri) se tratează după gravitatea lor; arsurile profunde şi pe suprafeţe mari (de gradul II şi III) necesită internarea de urgenţă în spital. (4) Manipularea substanţelor chimice agresive se va face folosind echipamentul de protecţie corespunzător (şorţuri de protecţie, mănuşi, ochelari etc.).

(5) Când o picătură de reactiv pătrunde în ochi, este foarte important ca ochii să fie spălaţi imediat cu jet de apă şi apoi supuşi unui examen medical. (6) În cazul intoxicaţiilor acute sau al sufocărilor cu substanţe gazoase sau cu vapori toxici, până la sosirea medicului, cel în cauză va fi scos din atmosfera toxică şi va fi dus într-un loc bine aerisit, i se va desface haina la gât şi i se va face respiraţie artificială. Art. 85. Accesul în laboratorul de chimie se va face numai cu echipamentul individual de muncă corespunzător (halat, bonetă, mănuși, ochelarii de protecție).

Capitolul IV – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din laboratoarele de fizică Art. 86. Mobilierul și echipamentele vor fi specifice laboratoarelor de fizică, respectându-se ergonomia necesară unei activități eficiente. Art. 87. Accesul în laboratorul de chimie se va face numai cu echipamentul individual de muncă corespunzător ( halate, mănuși de lucru sub tensiune, ochelati de protecție etc.). Art. 88. Experimentele la care se utilizează curenţi sau tensiuni periculoase le executată numai profesorul de specialitate. Art. 89. Înainte de începerea experimentelor se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Planul de desfăşurare a experimentelor va fi dinainte stabilit, iar personalul va fi instruit în prealabil. (2) De pe locul unde se desfăşoară experimentele se vor îndepărta toate obiectele care nu sunt necesare. (3) Masa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru a permite plasarea în bune condiţii a întregului aparataj. (4) Pardoseala din jurul locului unde se desfăşoară experienţele trebuie să fie uscată sau acoperită cu un covor izolant. (5) Alimentarea de la reţea se va face de la un tablou cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare automate; în cazul când se foloseşte o priză, aceasta va fi în prealabil verificată şi asigurată prin siguranţe fuzibile. (6) Părţile metalice ale aparatelor care ar putea intra accidental sub tensiune vor fi legate la pământ. (7) Racordurile dintre părţile componente ale montajului se vor face, în mod obligatoriu, prin cordoane în bună stare, perfect izolate şi corespunzătoare tensiunilor folosite în experimentul respectiv. (8) Uneltele de lucru (şurubelniţă, patent, etc.) vor fi prevăzute cu mânere izolante, rezistente la tensiunile care se află în instalaţie. (9) Realizarea montajului sau a oricărei modificări a montajului existent precum şi introducerea sau scoaterea instrumentelor de măsurat din circuit se va face cu întregul aparataj scos de sub tensiune. (10)Profesorul de fizică își va instruí obligatoriu elevii privind modul de utilizare a aparaturii de laborator şi respectării normelor de electrosecuritate specifice fiecărui aparat. (11) Înainte de conectarea instalaţiei la sursa de curent electric, se va face o ultimă verificare generală a aparatelor, legăturilor, izolaţiei etc. Art. 90. În timpul desfăşurării experimentelor se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă:

(1) În timpul experimentelor, pe masa de lucru nu se va găsi, în afara părţilor componente ale

montajului, nici un obiect care ar putea, accidental, antrena legăturile montajului sau ar putea stabili contactul cu părţile aflate sub tensiune. (2) Cei care efectuează experiementele vor avea o îmbrăcăminte adecvată (strânsă pe corp, mâneci bine încheiate), de preferinţă halate de laborator. (3) În timpul funcţionării montajului, este interzisă atingerea parţilor neizolate (schimbarea legăturilor, atingerea becurilor, intercalarea aparatelor de măsură). (4) Este interzisă părăsirea sau lăsarea fără supraveghere a montajului aflat sub tensiune. (5) Se recomandă ca, la instalaţia aflată sub tensiune, toate manevrele să se facă cu o singură mână. (6) Pentru prevenirea accidentelor după terminarea experimentelor, montajul va fi scos obligatoriu de sub tensiune; orice intervenţie asupra instalaţiei electrice trebuie să fie făcută de un electrician autorizat iar lucrarea să aibă caracter definitiv. Art. 91. Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare în laboratoarele de fizică se iau următoarele măsuri de securitate şi sănătate în muncă: (1) Toate părţile metalice care pot intra accidental sub tensiune se vor lega la centura de pământ. (2) Elementele sub tensiune vor fi protejate de carcase, împiedicându-se astfel atingerea acestora. (3) Tablourile electrice de alimentare cu tensiune vor fi prevăzute cu siguranţe fuzibile calibrate sau întrerupătoare de protecţie automate şi se interzice folosirea sârmelor groase, a cuielor etc., în locul siguranţelor calibrate. (4) La alimentarea aparatelor electrice portative se vor folosi tensiunile reduse prevăzute în normele de electrosecuritate. (5) Instalaţiile electrice şi aparatele din laborator se vor revizuii periodic de către personal calificat. (6) Elevii nu au voie să efectueze manevre de conectare/deconectare a întrerupătoarelor automate, butoanelor şi comutatoarelor de pe tablourile electrice de alimentare cu tensiune. (7) Staţiile de amplificare, aparatele şi utilajele electrice vor fi instalate numai în încăperi uscate şi curate; alimentarea acestora, prin derivaţii provizorii, de la tabloul de distribuţie este interzisă. (8) Se interzice utilizarea maşinilor şi utilajelor la puteri nominale mai mari decât suportă reţeaua. Art. 92. În caz de electrocutare, măsurile de prim ajutor trebuie luate în funcţie de starea în care se găseşte accidentatul, astfel: (1) Scoaterea rapidă a accidentatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului respectiv, cu respectarea tuturor prevederilor din normele în vigoare, deoarece, dacă accidentatul este atins de o persoană înainte de scoaterea lui de sub tensiune, aceasta poate fi electrocutată. (2) Cel care oferă ajutorul va folosi obiecte din materiale uscate, rău conducătoare de electricitate (ţesături, funii, prăjini, mănuşi, covoare şi galoşi de cauciuc etc.), iar la instalaţiile de înaltă tensiune este obligatorie folosirea mănuşilor şi a cizmelor din cauciuc electroizolant; îndepărtarea conductoarelor căzute la pământ se va face cu o prăjină uscată din lemn, iar ruperea lor se face prin lovirea, de la distanţă, cu corpuri rău conducătoare de electricitate. (3) În cazul în care accidentatul este în stare de leşin, trebuie chemat neîntârziat un medic sau se va apela 112; până la sosirea acestora, persoana accidentată se va aşeza într-o poziţie comodă, liniştită, îmbrăcămintea îi va fi desfăcută pentru facilitarea respiraţiei, accidentatului dându-i-se în acelaşi timp să miroasă o soluţie de amoniac; dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal, rar, convulsiv, i se va face imediat respiraţie artificială. Pentru reanimarea accidentatului, fiecare secundă este preţioasă. Dacă scoaterea de sub tensiune şi începerea respiraţiei artificiale se fac imediat după

electrocutare, readucerea la viaţă reuşeşte de cele mai multe ori. De aceea, primul ajutor trebuie acordat fără întârziere, chiar la locul accidentului. Art. 93. La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a tablourilor de alimentare cu tensiune a echipamentelor din laborator. Se vor face verificări asupra lichidării oricăror surse de foc. Aceste obligaţii revin ultimului profesor care are ore în laborator în ziua respectivă. Capitolul V – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din atelierul de prelucrări mecanice Art. 94. Folosirea echipamentului individual de protecție în timpul activității desfășurată în atelierul de prelucrări mecanice este obligatorie. Art. 95. Lucrul pe mașinile unelte de prelucrat metale este permis numai personalului desemnat și instruit în acest scop. Art. 96. Se interzice lucrul la mașinile unelte fără ca lucrătorii să posede documentația necesară (desene de execuție, fișe tehnologice, planuri de operații, scheme de ungere) și instrucțiuni de protecția și securitatea muncii. Art. 97. Este interzisă ridicarea, montarea, demontarea subansamblurilor, dispozitivelor, accesoriilor, sculelor și pieselor de pe mașinile unelte, care depășesc 20 de kg. Aceste operații se vor realiza cu mijloace de ridicat adecvate. Art. 98. Înainte de începerea activității, lucrătorul va controla starea mașinilor unelte, a dispozitivelor de comandă (pornire – oprire și schimbarea sensului mișcării), existența și starea dispozitivelor de protecție și a grătarelor din lemn. Art. 99. Lucrătorul care deservește o mașină unealtă va verifica zilnic: integritatea sistemelor de protecție (ecrane, capace), starea de contact între bornele de legare la pământ și conductorul de protecție, continuitatea legăturii la centura de împământare. Art. 100. Mașina unealtă va fi pornită numai după ce s-a verificat dacă materialul ce urmează a fi prelucrat este bine fixat în dispozitivul de prindere. Art. 101. Nu se reglează mașina și nu se execută măsurători la piesă în timpul funcționării. Nu se intră cu mâna în raza de acțiune a sculei tăietoare, chiar dacă mașina este oprită. Nu se îndepărtează apărătorile de protecție în timpul funcționării mașinii. Art. 102. Materialele vor fi stivuite conform prevederilor din normele de protecție a muncii. Art. 103. Nu se ung și nu se repară mașina în timpul funcționării. Nu se intervine la instalația electrică, orice defecțiune fiind anunțată conducătorului locului de muncă/activitate. Art. 104. În mod obligatoriu mașina unealtă va fi oprită și scula așchietoare îndepărtată din piesa: la fixarea și scoaterea piesei de prelucrat din dispozitivul de prindere, la măsurarea manuală a piesei ce se prelucrează, la schimbarea sculelor și dispozitivelor. Art. 105. În mod obligatoriu se va deconecta motorul electric de antrenare a mașinii unelte, în următoarele cazuri: la părăsirea locului de muncă chiar și pentru timp scurt, la curățirea mașinii unelte, la constatarea unor defecțiuni în funcționare. Art. 106. Înlăturarea așchiilor rezultate la prelucrare se va face numai cu ajutorul măturilor, periilor speciale sau cârligelor. Se interzice înlăturarea așchiilor cu mâna. Art. 107. Înlăturarea deșeurilor de la mașina unealtă se va face ori de cate ori prezența acestora este stânjenitoare pentru desfășurarea activității. Piesele prelucrate, materialele și deșeurile se vor așeza în locuri stabilite și nu vor împiedica mișcările lucrătorilor, funcționarea mașinilor unelte și circulația pe căile de acces.

Art. 108. Piesele, materialele și deșeurile cu dimensiuni mici se vor depozita în containere. Art. 109. Grătarele din lenm de la mașinile unelte vor fi menținute curate și în bună stare, evitându-se petele de ulei, care se vor înlătura prin acoperire cu rumeguș. Art. 110. Se interzice spălarea mașinilor cu emulsii sau uleiuri de răcire, produse inflamabile, precum și ștergerea lor cu bumbac utilizat la curățarea mașinilor unelte. Art. 111. La activitățile de prelucrare pe strunguri se vor respecta și următoarele instrucțiuni specifice: (1) Fixarea cuțitelor de strung în suport se va face astfel încât înălțimea cuțitului să corespundă procesului de așchiere, partea din cutiț care iese din suport nu va depăși 1,5 ori înalțimea corpului cuțitului pentru strunjirea normală, fixarea cuțitului în suport se face cu toate șuruburile din dispozitivul port – sculă. (2) Piesele de prelucrat vor fi fixate bine în universal sau între vârfuri și perfect centrate pentru a nu smulge. (3) La fixarea și scoaterea pieselor din universal se vor utiliza chei corespunzătoare, fără prelungitoare. (4) La fixare în universal se va respecta condiția L< 3d, unde L și d reprezintă lungimea și diametrul piesei de prelucrat. La fixarea între vârfuri se va fixa rigid păpușa mobilă iar pinola se va bloca în poziția de strângere iar slăbirea piesei din pinolă se va face numai după oprirea strungului. (5) Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica starea fizică a fiecărui bac de strângere, dacă sunt uzate sau au joc, universalul sau platoul vor fi înlocuite. (6) Înainte de începerea lucrului, lucrătorul va verifica dacă modul în care este ascuțit cuțitul este corespunzător. Dacă prezintă fisuri, știrbituri sau rupturi, cuțitul se va înlocui. Cuțitele cu plăcuțe din carburi metalice sau ceramice vor fi ferite de șocuri mecanice. (7) Angajarea cuțitului în material va fi făcută lin după punerea în mișcare a piesei de prelucrat. La sfârșitul prelucrării se va îndepărta mai întâi cuțitul și apoi se va opri strungul. (8) La prelucrarea între vârfuri se vor folosi numai antrenoare (inimi de antrenare) de tip protejat sau șaibe de antrenare protejate. (9) La prelucrarea pieselor prinse în bucșe elastice strângerea, respectiv desfacerea bucșei se va face numai după oprirea strungului. Art. 112. La activitățile de prelucrarea prin frezare se vor respecta și următoarele instrucțiuni specifice: (1) Înainte de fixarea frezei în dispozitivul de prindere se va verifica ascuțirea acesteia, dacă aceasta corespunde materialului de prelucrat și regimului de așchiere indicat în fișa de operații. (2) Montarea și demontarea frezei se va face cu mâinile protejate. După fixare se va regla dispozitivul de protecție, astfel încât dinții frezei să nu poata prinde mâinile sau îmbrăcămintea lucrătorului. (3) Fixarea pieselor pe mașina de frezat se va face cu dispozitive speciale de fixare sau în menghină. (4) Se interzic improvizațiile în timpul fixării sau desprinderii piesei, precum și la măsurarea acesteia. Se va avea grija ca distanta dintre freză si piesă să fie cât mai mare, aceste operații făcânduse numai cu mașina oprită.

(5) La operația de frezare, cuplarea avansului se va face numai după pornirea frezei. La oprirea mașinii de frezat se va decupla mai întâi avansul, apoi se va opri freza. (6) În timpul funcționarii nu este permis ca pe masa mașinii să se găsească scule sau alte piese. Art. 113. La activitățile de prelucrarea prin rabotare, mortezare și broșare se vor respecta și următoarele instrucțiuni specifice: (1) Înainte de fixarea cuțitului în suport se vor verifica ascuțirea și profilul cuțitului, dacă acesta corespunde materialului de prelucrat și regimului de așchiere stabilit. (2) Broșele se vor monta și demonta cu dispozitive speciale construite în acest scop. (3) Piesele de prelucrat se vor fixa rigid pe masa mașinii, în menghină sau cu ajutorul dispozitivelor de fixare. (4) Înainte de pornirea mașinii se va verifica fixarea sculei și piesei, se va controla să nu rămână chei sau piese nefixate pe masa mașinii, se vor executa câteva curse de mers în gol pentru verificarea funcționării. (5) Masinile de rabotat vor fi prevazute cu dispozitive corespunzatoare de racire a sculei, nu se vor raci cu bumbac sau carpe ude. Art. 114. La activitățile de prelucrarea prin găurire și alezare se vor respecta următoarele instrucțiuni specifice: (1) Mandrinele pentru fixarea burghielor și alezajelor se vor strânge și desface cu chei adecvate în timpul opririi mașinii. (2) Se interzice folosirea burghielor și alezajelor cu cozi uzate sau care prezintă crestături, urme de lovituri, precum și a celor ascuțite necorespunzător. (3) Prinderea piesei pe masa mașinii unelte se face în cel puțin două puncte. Prinderea și desprindera piesei se vor face numai după oprirea mașinii unelte. (4) Înainte de pornirea mașinii unelte se va alege regimul de așchiere și scula așchietoare în funcție de natura materialului piesei de prelucrat. (5) În timpul prelucrării se interzice frânarea cu mâna a axului portmandrină. (6) Mașinile de găurit portabile se vor porni numai după ce au fost ridicate de pe masă, și se vor lăsa din mână numai după oprirea burghiului. Art. 115. La activitățile de prelucrarea prin rectificare și polizare se vor respecta și următoarele instrucțiuni specifice: (1) Montarea corpurilor abrazive pe mașina unealtă se face numai de către persoane autorizate. (2) Alegera corpurilor abrazive se va face în funcție de materialul de prelucrat, de forma și dimensiunile piesei, fixarea acestora pe axul mașinii unelte se face fără joc și cu centrare perfectă față de axa de rotație. (3) Mașina unealtă care utilizeaza corpuri abrazive nu se va porni dacă piatra abrazivă este în contact cu piesa de prelucrat. Contactul cu piesa se va realiza lent și progresiv, în timpul prelucrării evitânduse contactele bruște cu piesa. (4) Înainte de începerea lucrului corpurile abrazive vor fi încercate prin rotirea în gol. (5) Reglarea suporților si vizierelor de protecție se va face cu mașina unealtă oprită. Art. 116. La activitățile de debitare a materialelor cu ferăstraie se vor respecta și următoarele instrucțiuni specifice: (1) Fixarea discului tăietor pe axul ferăstrăului se face cu două flanșe de același diametru. (2) Înaintea montării discului se vor curăța cu grijă suprafețele de contact. (3) La montarea discului se va realiza centrarea și echilibrarea corectă a acestuia.

(4) Fixarea materialului de prelucrat se va realiza astfel încât să se evite căderea acestuia. (5) Prinderea și desprinderea materialului se va face numai cu mașina oprită. Capitolul VI – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din centralele termice Art. 117. Deservirea centralei termice a unității de învățământ se va face de către un lucrător care a fost instruit in privinţa exploatării în condiţii de maxima securitate, conform instrucţiunilor de exploatare elaborate de producător și specificate în cartea tehnica a instalaţiei. Lucrătorul trebuie să fie calificat și autorizat, conform normelor specifice și a prescripţiilor I.S.C.I.R. Art. 118. Lucrătorul are obligaţia să verifice în permanență funcţionarea corectă a aparaturii de măsură și control. Art. 119. Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare se vor lua toate măsurile de prevenire necesare, în conformitate cu normele de securitate a muncii pentru utilizarea energiei electrice. Art. 120. Se interzice pătrunderea persoanelor străine în incinta centralei termice. Se interzice blocarea căilor de acces cu diverse materiale, scule sau subansamble. Se interzice blocarea accesului la tablourile electrice cu diverse materiale sau obiecte. Tablourile electrice vor fi ţinute încuiate și vor fi prevăzute cu o platformă electro-izolantă sau cu un covor de cauciuc. Art. 121. Se interzice pătrunderea cu flacăra deschisă sau cu ţigara aprinsă în incinta unde se află centrala termică. Se interzice lucrul cu flacăra deschisa, precum și sudarea electrică în timpul funcţionarii centralei termice. Operaţiile de sudură se vor executa după oprirea centralei și pe baza "Permisului de lucru cu foc deschis" emise conform Ordinului nr. 163/2007. Art. 122. Conductele de agent termic precum și armăturile vor fi verificate zilnic, iar la apariţia scurgerilor de agent termic se va opri instalaţia (pana la remedierea defecţiunii). Se interzice orice intervenţie la instalaţia de transport a agentului termic în timpul funcţionării centralei termice. Art. 123. Se interzice păstrarea combustibilului în încăperea în care se află centrala termică. În încăperea centralei termice se va păstra cu stricteţe curăţenia. Înainte de a efectua operaţii de curăţare şi întreţinere se va decupla centrala de la reţeaua de alimentare electrică acţionându-se asupra întrerupătorului general şi/sau prin dispozitivele de închidere corespunzătoare. Art. 124. În încăperea centralei se interzice păstrarea obiectelor şi a materialelor inflamabile, precum şi a celor străine de exploatarea instalaţiei. Art. 125. La apariţia oricăror defecţiuni tehnice (creşterea presiunii, scăderea presiunii etc), se va opri imediat cazanul şi se vor lua măsuri de înlăturare a acestora, exclusiv de către personal calificat. Art. 126. Nu se vor bloca nici măcar momentan şi/sau parţial terminalele de aspiraţie şi evacuare. Art. 127. Centrala trebuie să fie folosită numai în scopul pentru care a fost proiectată. Orice altă utilizare este incorectă şi periculoasă. Centrala trebuie să fie instalată în încăperi adecvate care trebuie să respecte toate normele de instalare şi care trebuie să garanteze o funcţionare sigură şi regulamentară. Art. 128. Presiunea apei reci la intrare trebuie să fie în concordanţă cu specificaţiile din cărţile tehnice ale centralei. Art. 129. Instalaţiile electrice ale centralei trebuie să fie racordate la centura de împământare. Conductele instalaţiei hidraulice şi de încălzire nu trebuie să fie folosite ca împământări ale instalaţiei electrice. Art. 130. Condensul rezultat din instalaţie trebuie protejat împotriva îngheţului. Art. 131. Înainte de punerea în funcţiune a centralei trebuie verificată pompa de circulaţie care se poate bloca din cauza depunerilor din pauza de funcţionare. Trebuie verificată de asemenea integritate garniturilor din fibră ignifugă şi din cauciuc din capacul arzătorului. Art. 132. Trecerea centralei de la un tip de combustibil la altul nu se va face decât de către personal autorizat.

Art. 133. Nu se efectuează curăţarea încăperii în care este instalată centrala când aceasta este în funcţiune. Curăţarea panourilor centralei trebuie făcută doar cu apă şi săpun. Nu se curăţă panourile sau alte părţi vopsite sau din plastic cu diluanţi. Art. 134. Se va verifica în permanenţă buna funcţionare a dispozitivelor de siguranţă cu care este dotată centrala. Funcţionarea defectuoasă a acestora pune în pericol funcţionarea normală a centralei. Art. 135. Se va Controla periodic presiunea indicată pe manometre. Nu se vor atinge părţile calde ale centralei cum ar fi (uşiţa, hota, racordul la coş, etc.) care pe timpul de funcţionare şi după oprire rămân pentru un timp fierbinți.Orice contact cu acestea poate provoca grave arsuri. Art. 136. Se interzice prezenţa în timpul funcţionării centralei în jurul acesteia a copiilor sau a altor persoane neautorizate. Art. 137. La curăţarea grupului de ardere, deoarece este posibil să se vină în contact cu o pulbere fină şi cu condensul acid, se recomandă să purtarea echipamentului individual de protecţie adecvat (ochelari, mănuşi, mască). Capitolul VII – Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă specifice activităților din sălile de sport sau de gimnastică Art. 138. La intrarea în sala de sport / gimnastică profesorul se va asigura că încăperea este aerisită, curată, iar ergonomia este corespunzătoare desfășurării activității. Art. 139. Profesorii trebuie să fie echipați în ținută corespunzătoare, specifică desfășurării activităților sportive. Art. 140. Profesorul trebuie să execute obligatoriu ,,încălzirea” înainte de utilizarea aparatelor din sala de sport / gimnastică – pentru a adapta organismul la efortul ce va urma. Art. 141. Profesorii care prezintă simptome de tulburare a sănătății, diferite afecțiuni nu vor executa activități sportive, rezumându-se doar la cele metodice. Art. 142. Trebuie să se realizeze dozarea efortului în funcție de capacitățile individuale ale fiecăruia. Art. 143. Exercițiile se vor face respectându-se următoarele principii: ,,de la ușor la greu și de la simpulu la complex”, ,,principiul antrenamentului în serii”, ,,principiul pauză - odihnă”, ,,principiul divizării pe zile a efortului”. Art. 144. Nu se vor executa reglaje la aparate ( în afară de reglajul admis pentru mărirea / micșorarea forței / vitezei), nu se vor repara și nu se vor executa lucrări de întreținere decât de către personal calificat. Art. 145. Aparatele de forță trebuie să fie omologate și verificate periodic, în special cele cu scripeți sau cu mecanisme pe bază de pârghii. Art. 146. Este interzisă folosirea aparatelor fără cunoașterea modului de utilizare corectă a acestora. Art. 147. În cazul unei accidentări, primul ajutor va fi acordat de către lucrătorul desemnat care aplică măsurile de prim ajutor. Art. 148. Profesorii de educație fizică și sport sunt obligați să cunoască și să aplice constant măsurile de igienă personală, igiena echipamentului și a bazei materiale sportive. Art. 149. La finalul unei activități se va asigura o ventilare corespunzătoare a sălii de sport / gimnastică.

Aceste Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă structurate pe activități pot fi completate cu toate activitățile identificate într-o unitate școlară, în funcție de profilul și nivelurile de învățământ. În continuare vom oferi modele utile de Instrucțiuni proprii structurate pe locuri de muncă.

Instrucțiuni proprii de securitate și sănătate în muncă – utilizarea echipamentului de calcul Partea I – Prevederi generale Art. 1. Prezentele instrucţiuni sunt elaborate în conformitate cu prevederile Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006 şi Normele metodologice de aplicare a Legii 319/2006, ca măsură legislativă de realizare a securităţii muncii la nivelul unității școlare X. Art. 2. Conţinutul instrucţiunilor proprii particularizează şi concretizează măsurile de prevenire a accidentelor, în raport cu condiţiile reale ale proceselor de muncă desfăşurate în cadrul unității școlare X. Art. 3. Măsurile de prevenire cuprinse în prezentele instrucțiuni proprii au ca scop eliminarea factorilor de risc identificați pentru locul de muncă. Art. 4. Rolul instrucţiunilor proprii este de a ajuta la efectuarea instructajelor lucrătorilor și de a particulariza si concretiza masurile de prevenire a accidentelor . Art. 5. În raport cu scopul şi rolul menţionate, instrucţiunile proprii sunt acte ce conțin norme ,,tehnice” de securitate şi sănătate în muncă. Art. 6. Instrucţiunile proprii ca măsuri legislative de realizare a securităţii muncii, cu arie de aplicabilitate restrânsă la emitentul ei, sunt obligatorii pentru tot personalul care desfășoară activitate în unitatea școlară X. Art. 7. Instrucţiunile proprii se revizuiesc periodic şi se modifică ori de câte ori este necesar, ca urmare a modificărilor de natură legislativă sau tehnologică. În cazul introducerii de noi operaţii, echipamente, etc. se completează cu măsurile adecvate la capitolul corespunzător locului de munca la care s-au operat modificările. Art. 8. Conducerea unității de învățământ va asigura informarea lucrătorilor asupra tuturor aspectelor de securitate și sănătate în muncă derivate din cerințele desfășurării activităților, precum și asupra măsurilor aplicabile la locul de muncă. Art. 9. Lucrătorii vor fi instruiți în utilizarea echipamentelor înainte de începerea activității și ori de câte ori se modifică organizarea sau dotarea locurilor de muncă. Art. 10. Conducătorii locurilor de muncă vor asigura instruiri speciale pentru lucrătorii referitoare la necesitatea amenajării ergonomice a locului de muncă și despre pozițiile corecte pe care trebuie să le adopte în timpul lucrului. Art. 11. Serviciile medicale vor fi asigurate prin cabinetul medical al școlii (dacă există) / de către medicii cu atribuții de medicină școlare prin parteneriat cu unitatea școlară. Art. 12. Orice deplasare se va efectua atent, cu faţa înainte. Deschiderea uşii se va efectua lent pentru a nu accidenta persoana aflată în imediata apropiere a ei. Art. 13. În timpul deplasărilor se priveşte în direcţia de mers, iar atunci când se transportă pachete în braţe, acestea nu trebuie să împiedice vizibilitatea. Art. 14. Angajaţii trebuie să cunoască schema de evacuare din clădirea. Partea a II-a – prevederi specifice Art. 15. Activităţile de prelucrare automată a datelor vor fi planificate și organizate astfel încât activitatea zilnică în faţa ecranului să alterneze cu alte activităţi. Art. 16. În cazul în care alternarea activităţilor nu este posibilă, iar sarcina de muncă impune utilizarea ecranelor în cea mai mare parte a timpului de lucru, se vor acorda pauze suplimentare faţă de cele obişnuite (7,5 - 10 minute la fiecare oră, sau o pauză de 15- 20 minute la fiecare două ore, iar timpul total de lucru la video-terminale să nu depăşească 6 ore/zi).

Art. 17. Amenajarea posturilor de muncă intr-o încăpere trebuie realizată astfel încât să se asigure: accesul uşor şi rapid al utilizatorilor la echipamentul de calcul; accesul rapid al personalului de întreţinere la toate părţile echipamentului, la poziţiile cablurilor şi la prizele electrice, fără întreruperea activităţii in desfăşurare sau cu o întrerupere minimă; un spaţiu de lucru care să răspundă nevoilor de spaţiu personal, de comunicare intre indivizi şi de intimitate. Art. 18. Echipamentul de calcul va fi fixat pe masa de lucru astfel încât să nu fie posibilă alunecarea și căderea lui. Art. 19. Pentru a păstra o poziţie de lucru confortabilă şi pentru a evita reflexiile şi efectul de orbire, utilizatorul trebuie să încline, să basculeze sau să rotească video-terminalul. Art. 20. Înălţimea optimă a centrului ecranului trebuie să corespundă unei direcţii de privire înclinate între 10° şi 20° sub planul orizontal care trece la nivelul ochilor. Art. 21. Înălţimea tastaturii trebuie să asigure în timpul utilizării un unghi între braţ şi antebraţ de minimum 90°. Art. 22. În poziţia aşezat, distanţa dintre planul de lucru şi suprafaţa de şedere trebuie să fie cuprinsă între 200 mm şi 260 mm. Art. 23. Ecranul, suportul de documentare şi tastatura trebuie amplasate la distanţe aproximativ egale faţă de ochii utilizatorului, respectiv 600mm ± 150 mm. Art. 24. Utilizatorul sistemului de calcul trebuie să cunoască necesitatea şi posibilităţile de reglare a echipamentelor şi mobilierului de lucru Art. 25. Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamentele de calcul pe care nu le cunosc şi pentru care nu au instruirea necesară. Art. 26. Se interzice îndepărtarea dispozitivelor de protecţie ale echipamentelor de calcul. Art. 27. Se interzice conectarea echipamentelor de calcul la prize defecte sau fără legătură la pământ. Art. 28. Funcţionarea echipamentelor de calcul va fi permanent supravegheată pentru a se putea interveni imediat ce se produce o defecţiune. Art. 29. Se interzice continuarea lucrului la echipamentul de calcul atunci când se constată o defecţiune a acestuia. Art. 30. Remedierea defecţiunilor se va realiza numai de către personalul de întreţinere autorizat. Art. 31. Punerea în funcţiune a unui echipament după revizii sau reparaţii se va face numai după ce personalul autorizat să efectueze revizia sau reparaţia confirmă în scris că echipamentul respectiv este în bună stare de funcţionare. Art. 32. La utilizarea imprimantelor de mare viteză se vor evita supraîncălzirile care pot conduce la incendii. Art. 33. În timpul lucrului cu video-terminale, se va evita purtarea ochelarilor coloraţi. Art. 34. Conductorii electrici și cablurile trebuie sa respecte următoarele condiţii: să nu prezinte risc de electrocutare la trecerea pe planul de lucru sau pe sol; să aibă o lungime suficienta pentru a se adapta la nevoile reale şi previzibile ale utilizatorilor, inclusiv în cazul unei reamenajări a încăperii; să asigure accesul uşor, iar întreţinerea să se efectueze fără întreruperea activităţii; conductorii electrici nu vor traversa căile de acces fără a fi protejaţi împotriva deteriorărilor mecanice. Art. 35. Se interzice personalului de deservire a echipamentelor de calcul să intervină la tablouri electrice, prize, fişe, cordoane de alimentare, grupuri stabilizatoare, instalaţii de climatizare sau la orice alte instalaţii auxiliare specifice. Art. 36. Înlocuirea siguranţelor la instalaţiile electrice se va face numai de către personalul autorizat în acest scop. Art. 37. În cazul unui incendiu pornit de la echipamentul de calcul se va acționa cu stingătorul cu praf și dioxid de carbon.

Art. 38. La încheierea programului de lucru, se vor lua măsuri de deconectare a echipamentului de calcul.