Capitolul 12- Cautari -Edward? Nu era…… unde s-o fi dus…zicea ca vine in camera. Imi era teama pentru el. -Alice !! Alice ! Vezi ceva in legatura cu Edward ? -Bella….nu vad mai nimic este totul in ceata. Dar ce s-a intamplat cu Edward ? nu a zis ca merge sus ? -Ba…da……dar a plecat !Nu stiu unde. -Parintii lui si prietenii lui o sa fie bine , vad asta dar…el nu stiu ce se va intampla cu el, ti-am zis e incetosat. -Merg sa il caut. -Venim sa te ajutam ? intreba Carlisle. -Cred ca ma descurc….o fi prin apropiere. Si am plecat cat de repede am putut. Simteam ca e ceva rau ,stiam ca nu e de bine. De ce trebuia sa am aceasta presimtire ?Imi doream nespus de mult sa il gasesc si speram sa nu fi facut nimic rau. De ce imi face acest lucru ? Inteleg ca sufera foarte mult , ca nu s-a acomodat dar niciodata nu este deschis , vrea sa sufere singur , nu vrea sa se descarce niciodata. Singuratatea nu face bine nimanui. Ma simteam foarte rau , totul era din vina MEA , as vrea sa pot sa cred ca acesta e doar un cosmar , din care sa ma trezesc….. dar noi vampirii….nu avem vise si cosmaruri , noi nu visam , la noi totul se intampla cu adevarat. Il cautam deja de cel putin o ora…si nici urma de Edward , am cautat prin toate imprejurimile si nimic , nici macar o urma de la mirosul lui. Miros ?.... cand am plecat de acasa trebuia sa ma iau dupa miros….off…ce toanta sunt…… sigur acum nu mai este atat de puternic mirosul lui, dar totusi nu mai am ce pierde. M-am intors acasa, era deja cam 3 dimineata . Nu era decat Esme. -Esme ? Unde sunt Ceilalti? -Pai Carlisle , Alice si Jasper au mers sa il Caute pe Edward, iar Rose si Emmet au plecat cu cateva ore mai devreme , noi oricum eram ocupati si nu vroiau sa incurce -Aham
-Nu l-ai gasit pe Edward ? intreba Esme cu multa speranta in glasul ei. -Nu….m-am intors pentru ca vreau sa ma iau dupa urme….stii mirosul lui , vreau sa vad unde duce. -Carlisle , Alice si Jasper intr-acolo au pornit, s-au luat dupa miros. Tu ar trebui sa cauti in alta parte a padurii. -Dar Esme…am cautat prin toata padurea, am rascolit toate imprejurimile , toate locurile in care putea fi si NIMIC. -Nu iti pierde speranta…mai cauta…sunt sigura ca e prin apropiere…. Poate se va intoarce singur…. -Stii..am o presimtire rea , foarte rea…sunt foarte sigura ca nu se va intoarce. De ce imi face acest lucru ? Nu se gandeste la mine deloc ?Imi venea sa plang…probail daca as fi putut plange as fi facut-o. -Draga mea…..nu mai fi trista ….poate vrea doar putina singuratate. -Da da …cum zici singuratate. -Cred ca ar trebui sa te hranesti …..pentru ca nu te-ai mai hranit de ceva timp. -Nu vreau , nu ma simt in stare nici sa ma hranesc , ma simt foarte aiurea…… -Bella de cand a fost Edward transformat nu te-ai hranit deloc , cum vrei sa scoti pe cineva dintr-un pericol din moment ce tu insati esti un pericol ? off …Avea dreptate de cand am fost la prima vanatoare cu Edward nu m-am hranit…aveam nevoie de aceasta chiar daca nu aveam chef…si nici timp. -Bine , merg sa ma hranesc dupa aceea ma intorc sa vad daca ai ceva vesti si merg si eu sa mai caut. -Ok. Am gasit cateva animale …cu care ma puteam multumi….dar nu animale vroiam sa gasesc….il vroiam pe Edward , mai mult ca oricand….imi era dor de el , aveam nevoie de el, simteam cum pamantul imi fuge de sub picioare, cum totul se destrama in jurul meu. Oficial totul mergea prost.
Era deja 5 dimineata , priveam rasaritul……nici o veste inca… daca l-ar fi gasit m-ar fi cautat sa imi spuna eram sigura…dar nimic….m-am intors sa vad ce fac ceilalti. -Ceva vesti ? intreb eu …si asteptand sa raspunda cineva… oricine era acasa….. daca era… -Nimic surioara , zise Alice. -V-ati intors ? -Doar eu…trebuia sa ma schimb…. Plec de indata ce termin de vorbit cu tine. -Nu ati dat de nici o urma ? -Mirosul lui duce intr-un loc fara sens…e ca si cum si-ar fi sters mirosul doar ca sa nu il gasim….. -Oh…..o sa merg sa mai caut si eu…. Am plecat din nou….alergam fara o directie anume….. incepeam sa imi pierd speranta…..ma gandeam ca nu il vom mai gasi…..m-a parasit….. inseamna ca nu ma iubea….totul era teatru….sau …nici eu nu stiu ce sa mai cred….. *** Era marti Edward nu mai venise ‘’acasa’’ de 3 zile….nu si-a cautat parintii , nici prietenii…nimic….parca a intrat in pamant…dar nimeni nu renunta…toata familia il cauta…daca el era undeva trebuia gasit. Eram imbracata cu aceleasi haine pe care le-am avut si sambata seara…nu m-am schimbat….. l-am cautat tot timpul…. in fiecare minut… -Bella cred ca ar trebui sa treci pe acasa, sa te schimbi…totusi aceasta e a 4a zi in care esti imbracata cu aceleasi haine…cum poti sta asa ? -Nu conteaza …. Tu nu vezi nimic nou ? -Imi pare rau….nu stiu de ce nu prea pot sa il vad…il vad doar alergand….. nu are o directie anume…..locurile imi sunt cunoscute…dar nu stiu exact unde este…. Pentru ca nu vad clar….. -Ok…sa ma anunti daca vezi ceva…Merg sa ma schimb. -Cu siguranta. Mergi linistita.
Cand am intrat in casa mirosul lui…..era foarte profund…..a trecut prin casa nu cu mult timp in urma …simteam asta…..mirosul ducea in camera mea….dar el nu era acolo…era doar un bilet aruncat pe birou….