Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf as PDF for free.
More details
- Words: 37,834
- Pages: 306
1940
DIN ROMANIA www.digibuc.ro
LEI
SOCIETATEA INGINERILOR
1940 INTOCMIT DE
D. M. TEODORU
AL. V. MIRESCU
CARTEA www.digibuc.ro
AL DIN ROMANIA
INGINERILOR
N. D. ANTONESCU
Secretar -General:
G. BUNGESCU
A.
General:
G. M. CONSTANTINESCU
de de
F. AL. ALEXANDRESCU, L. BURADA,
D.
AGRICOLA
GH.
GAVRILESCU, ER. MANDRU, P. MORCOVESCU, A. MUNTEANU,
N.
D.
SAREANU,
TEODORESCU, D. TEODORU,
NASTA,
M.
VODA. OLTEANU, ST.
AL.
MARINESCU,
A.
STR.
din Romania pentru
Societatea ale
periodice
an de
Calendarul este folosit de de Camerele C. A.
de
etc.
de
No acest calendar care
an de
de
III. BULETINUL PROFESIONAL AL Apare lunar
se
membrilor
www.digibuc.ro
S. REGELE CAROL OCROTITORUL
www.digibuc.ro
ALE FAMILIEI REGALE
al
Carol
S.
Sale
S.
(1893)
Marele Voevod de
Marele Voevod de
www.digibuc.ro
SA
MARE VOEVOD DE ALBA A PLUGARILOR
www.digibuc.ro
G. Agriculturii
arbore simbolul nobil, tare abanosul,
regele arborilor
clima
al vechile biserici de
au vasele se
se
nele
mobila
de
unde
caselor,
material care
nevoe de Ca
lege
care
acest nobil material, care de
au
Mediteranei,
din
care s'au construit
foc,
sunt
de
Libanului, triste ale
viitor nu
vom
care
de distrugere, monumentele fiecare goane
de
merge la
mobile,
de
foc,
lui,
el
traverse, multe din Oltenia, de
www.digibuc.ro
Valea
Prof. G.
www.digibuc.ro
4
SOCIETATEA
multe
am foc,
enorme de
de
care moare, am
simbol dela Tebea,
Ca
de
stejarii
cum
stejarul Am
de
Ghighiu
din
Am
din Am
mea
vechea
din
care
era dealurile
dela
care ocrotea
de
din care n'a mai rest din frumoasa de
dealurile Am
de
Baia de
Bunaica stejarii
de
schelete, de
era
un
de se
inert
de de
mort, Poteci de vite
lunar,
un
frunze
de
multe alte Lotrului,
de
la
Am
Brezoi.
de
distruse
de
Am de
de tot de hectare de mai calitate,
de de
Interesul oculte ale amatorilor de
se asocia de
generoase
fi din mereu sub vechiul regim acest ormei
de
Dar
el s'a
din viitoare.
Cine
barbare
tot Sud
cum de
www.digibuc.ro
de veac? Islazurile
azi
Era
stavilä. continuat
se
de
1937
da
Voiu
de
monument Vaslui, un islaz comunal. Formele legale, ericitele forme legale, unor electorale, dar la tragedia, care duce momentan. Era fie erodate
acestui
din
silvici au
ceeace
contra
cimitir al
transforme
care
de
au publice tenacitate,
Au
de
un an,
impresionat când
Am
vizitat la Snagov metodele moderne de
elita
care ocoalele de
ale
silvic,
Cele ce am care
pentru
trebue
salva pädurile
de
zona lot
cele
imediat Am decât
de
care contact
de
pentru opinia
Azi
au
politicianiste
un
www.digibuc.ro
de
Plugari prof. Dr. N. D. Ing.
Vremuri
din nou
dealuri
de oameni sub
arma
de
Agricultura,
de
nu De aceia,
agricultura
multe
cele
deosebit calm neutralitatea.
ei de
trasat Regelui,
de
România, de rodul muncii noastre.
Dar neutralitatea nu România
lost
numai
concentreze un mare hotarele bine
de
muncim
au cuvine care
era
nici un
entuziasm
Era
iciu al
acest de
De
www.digibuc.ro
mare
Prof. Dr. N. FOST
AL
ING.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
8
necesitatea am
de
legii de mobilizare
agricole.
trecut trecut. aduce
el
care
care trebue
care
evenimentelor, Trebue
Trebue al
aceste
grele,
ne
Rege bun ei
S. Regelui Carol viitor. de
De sus de
Fie
de
gata Dumnezeul
anul 1940
www.digibuc.ro
sub
jugurilor.
Apune
eel
Pärinte Papa Sfântul Prooroc Maleachi
47 48
53 53 53
celor
Sf. Martir Teopempt
12,57
S.
52
George Hozevitul Martirul Polieuct
52
53 54
Grigorie
M.
Cuviosul
Martira Tatiana
V. S.
Chinoviarchul
Mart.
58
Pavel Tibeul Inchinarea Sf. Cuviosul Anton Mare Atanasie Cuviosul Pärinte Macarie
L.
J.
17,
Mare
46 46
Apostol Martirul Clement 25
V.
13,57
45
Sfântul Grigore Teologul Cuviosul Xenofon ceata sa
44 43 42
7,35 17,34 18,54 8,37
40 40
9,28 22,48
Aduc. 28
Ingatie Teoforul
Ad.
-ri
de
Soarele Ianuarie La
Ciru
la
la
20, 21, 22, 23, 24,
48 48
S.
J.
14,34 15,35
22
la
Lunä
Pätrarul de
la
post
www.digibuc.ro
la
Ianuarie.
10,58
LUNA
SOARELE
Trifon
Sfântul
Sfânta
M.
Cuviosul
Pärinte Pärinte
6,44
17,47 28 26
35
S.
Cap.
Fiului
46 13,55
50 53
Botez.
58
Procopie
M.
28 29
Pärinte Vasile Romanul Pärinte
La Soarele La
zodia-
58
la la la 22 Februarie. deslegare de post.
www.digibuc.ro
17,47
55
Pärinte Porfiriu Episcopul
L.
8,36
10,58
Rusalii
V. S.
21,55
40
Sfântul Apostol Archip. Pärinte Leon Pärinte din Eugenia Aflarea Martirul Policarp Episcopul Smirnei
M. M.
7,34 7,55
23,59
din
Martir Martir Teodor Tiron
V.
19,54
36 38
Cuviosul Apostol
M.
15,35
33 32
Pärinte Partenie Episcopul Martir Stratilat Martir Nichifor Martir Haralambie
V.
26
16-a
Agatha
L.
J.
36
Ana
Simeon
2,35 3,42 4,42
18,
7,54 20,47
Vint. Cicei.
(Dorohoi)
Samarineanca Mortilor de
Cuviosul Pärinte Gherasim Martir 42 din
M.
J.
53 51
12,23
48 46
15,38 16,42
3,28
4,46
Vasile
Pärinte Teofilact
V.
42
S.
de
Pärinte Sofronie Patriarhul M. M.
Sfântul
V.
Benedict Agapie
el
Teodor
Ciril Patriarhul
L.
35
22,54 23,56
29 28
24,55
24
Darin
de Arabi J.
20,49
Nichifor
Aducerea
J.
38
24 25 26 27
2,39 3,23 3,59
4,59
22 S. 23
Martir Vasile Preotul Martir Nicon ucenicii
10,34 11,36 14,
16,38 17,55
5,56 6,23 22,
Arhanghel Gabriel din Tesalonic
M.
34
7,35 0,25 1,23
28
Marcu
V. S.
Pärinte
Soarele
Aretuzelor 38
Pätrarul la La Pätrarul la zodia Berbecului la Martie. postul
www.digibuc.ro
11,20
Pätrarul
Florian
la
Cuvioasa Maria J. S. M. M.
V. S. 13
Cuviosul Pärinte Titu Cuviosul Pärinte Nichita scriitorul de Cuviosul Agatopod Sfântul Martir Teodul Patriarhul
48
Sfintii
44
56
4,
48
Agaf
Martir Eupsichie Martir Terentie, Pompie Martir Antipa Cuviosul Pärinte Vasile
14,35
53 54
a.
35
22,48 23,45
6,58
58 19,
M. Agapia,
M. M.
Epsichia,
12,56
Martir Simeon Persul Cuviosul Cuviosul
J. V.
3,26
Paleolavritul 24
Floriilor
D.
Pärinte Teodor Sicheotul Imp.
Mart. Elisabeta
M.
22, 23, 24,
Mart. Saba Patimilor Patimilor
Mare
27
0,44
12,26
Sfintele
la
la Soarele
zodia Taurului la
Aprilie.
Aprilie se
www.digibuc.ro
biserici.
la
Apune O.
Prooroc Ieremia Aducerea
Atanasie
V.
22
16,33
S.
3,58
4,59
Sf.
26
Cuviosul Martir Teodot
20,42
Apostol Prooroc Apostol Simeon Zilotul Martir Mochie Mironositelor
J.
54
J.
eel Mare Teodor
Apostol
V.
Mart. Petru,
S.
Andrei
Sfântul Martir Talaleu M.
S.
Imp. Constantin Martir Mihail Cuviosul Simeon dela Capului
Botez.
Martir Terapont Episc. Cuviosul Nichita Episcopul J. V.
Teodosia Cuviosul Isachie
Sfântul Ermia
Ermei
la 29 Pätrarul Soarele La 3, deslegare de post.
49 48 47 46 45 44 43
32 33 34 36 37 38 39 40
mama lui
D.
M.
5,39 6,27
23,56
8,25
24,59
11,56
53
Sfânta Martira Glicheria Isidor Terapont Cuviosul
22,32
28
la
Pätrarul
la
Mai.
www.digibuc.ro
40 39 38 37 36 36 35 35 34
43 44 45 46 47 48 49
33
52
la
17,
3,58 4,46
20,49 22,36
0,35 13,23
15,25
uscatul
la
Martir Justin
S.
4,33
Martir Lucian
19,52 54
2,
18,32
Mitrofan
Martirul Dorotheiu
55 56
Martir Teodot
V.
5,59 3,36
Aducerea
Teodor
22,32
Martir Timoteiu
L.
Bartolomeu Cuviosul Onufrie Achilina Prooroc Elizeu
M. V.
29 29
15
29 L. 17
Martir Leontie
29
Domnului
Apostol Metodiu
M.
J.
20,26 5,35
Martir Inlian Tars. Martir Eusebiu Episcopul
V.
21,
21,44
tuturor
M.
J.
loan Cuvioasa David din Tesalonic Cuviosul de Cuviosul Sampson, Ciru Aflarea
10,
24, 32
la la Soarele
zodia Racului la
Pätrarul
la
Iunie.
deslegare de post.
www.digibuc.ro
22,59 23,20
de postul
0,28 0,58
Bärägan.
S.
Damian Doctori Cosma Maicii Punerea Martir Andrei Cretanul Cuviosul Atanasie din Cuviosul Pärinte Sisoe
M. M.
Sfântul Martir Procopiu Martir din Nicopolea
M.
J. V.
4,33 34
34
3-a
J.
Chin.
Proclu
38
22,24 12,32 13,48
40 40
Gabriel
Soborul
42 58
Sfântul
M.
Atinogen
44 45 46
Martirä Marina Martir
S.
Maria Magdalena Teofil
23 M.
S. 27 D. L.
Sfânta Adormirea Stintei Ana Sfântul Martir Ermolae Martir Dr.
48 49
56 56 55 54
19,
4,27 5,36
53 52
22, 54
48
13,
24,
56
Martir
0,55
Silvan M.
43
Sfântul Fazele
Soarele
La
la
la la zodia sec de postul
www.digibuc.ro
22,57
17,48
la
Aducerea
V.
Sfintei
P. Isachiu, Dalmat
S.
4
Martir
Cuviosul Martir Dometiu Persul
J.
33
Apostol Matia Arhidiacon
V.
7,48
36 21,55
Fotiu Cuviosul Maxim Prooroc
M.
17,
18,15
15
V.
Aducerea
L.
Sfântul Martir Andrei Stratilat
Sfântul Martir Prooroc
M.
J.
Sfântul
V. 23 24
Apostol Tadeu Agatonic
9,50 20,32 10,52 11,53 21,26 22, 22,43 23,33
26
Martir
Ucenicul
Adrian
Natalia
Cuviosul Cuviosul
30 33 34 36
Pavel
V.
S.
Lund
Soarele August
26 Pätrarul in zodia
la
Pätrarul
18,59
Luna
la 23 August. Maicii
www.digibuc.ro
La
post mare.
bucatelor
18,30 38
Martir Antim Martir Vabila Episcopul
J.
40
Sf. Prooroc Zaharia Arhanghelului Mihail Martir Sozont
V. S.
43
Ana Minodora
M.
Sf. Martir Autonom Martir
D. L.
52 53 54 56
Eufimia Sofia Elpida Eumeniu Episcopul Martir Trofim
M. M.
J.
35 33
27
25
Apostol Codrat
Sf. Pr.
Sfânta
Tecla
Pafnutie Evanghel.
Adormirea V. 27 S.
Sfântul Martir Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton
La la
Soarele La
16,45
6,38
2,58
Pärinte Grigore Episcopul
L.
1,14
19,32 10,43 20, 11,42 20,44 12,38 13,29 22,24 23,25 14,53
6,
M.
10,38 11,54 23, 24,
46 48
J.
19,56 46 44
la
zodia Cumpenii la post La
17,59
la Septemvrie.
www.digibuc.ro
Luna inceputul
Aratul
de
Sfântul Apostol Anania Ciprian Martir Dionisie Areopagitul
J.
18,28
Pärinte Ieroteiu Martirä Haritina
V. S.
11,56
Sergiu Cuvioasa Pelaghia al lui Apostol V. S. D.
23
din cei Tarah
M.
44 42
40 39 38
2,25 3,28
34 32
6,33
28
Martir Lucian Preotul Sfântul Martir Longin Sf. Mart. Andrei Pr. Osie Luca
V.
Sfântul Prooroc mare Averchie Iacob
Ilarion
L. M.
Martir Areta
29 25 23
19,28 12,23
39
12,49
23,23 43 45
el
Martirie
Marcian
33 34 35 36
13,56 14,24 14,52
24 L.
Sfântul Martir Martirä Anastasia
15,49
Zenobiu
J.
53
La la Soarele
1,48 3,
la
la
in zodia Scorpiei la
Octomvrie.
www.digibuc.ro
Stroe
Sere pentru trufandale.
Apune
Damian
de
V.
Martir Achindin
S. D.
9,36 55
Rusalii
Mart. Galaction Pavel din Meletina
M.
20,53 22,
58
Cuviosul
16,59 58
V.
Sf.
Dumineca
M. M.
S. D.
15,38
de
Apostol
J. V.
50 49 48
Apostol Matei Evanghelistul Roman Mart. Varlaam Avdie Sfântul Grigore Decapolitul Apostol
22
Episcopul 30-a
Ecaterina Sf.
J.
Sfântul Cuviosul Pärinte
12,52
24
13,44
Alipie
28
14,48
Persanul
Sf. Mart. Paramon
38 38
la
Luna
la la
zodia Noemvrie
44 43 42 42
10,49 11,25 11,58
M.
Lunii La
7,28 8,26 10,
Mart. Platon
V.
M.
14,48
55
Mart. Mina, Victor Pärinte Sfântul Pärinte
la
Noemvrie.
postul
www.digibuc.ro
18,31
Pätrarul
La lucru SOARELE
Apune
M. M.
J.
7,34
Sfântul Prooroc Avacum Prooroc Sofonia Martira Varvara
35 36
38 38 38 38
38
22, 23,
39
Pärinte
12,52
27
Sfintei Ana Mart. Mina, Ermogen
M. M.
Daniil Spiridon
J.
Martir Eustratie
14,
43 44 45
14,43 36
S.
L. M.
J. V. S.
36
Prooroc Agheu
Sfântul Pr. Daniel tineri Martir Sebastian Martir Bonifaciu Martir Teoforul
48 48 49
10,
38 38
10,29 21,25 10,56 22,34 23,43
40
din Creta Cuvioasa
13,22 14,
din Cuvioasa
La la Soarele La
42
54 54
45
5,56 7,54
Anisia din Tesalonic Romana
L. M.
53 53
la
46
18,29 9,44
la
zodia Capricornului la 22 cea mai
www.digibuc.ro
mai
noapte
POSTURILE DIN ANUL 1940 de Miercuri
Vineri de Miercuri
de cele deslegate.
te an,
Martie
de
48
inclusiv. de
Vineri Postul
de Joi
24
Aug.
Joi
6.
August.
Septemvrie.
zile, de
8.
inclusiv.
ZILE DESLEGATE DE POST ajunul Triodului
nerile, dela Vinerea, din
pentru toate ale Miercurea
Triodului, icre
Vinerea, din
lapte, Miercurea
Aprilie), numai
(25 Martie) din
Mai),
toate ale 6.
Vinerea din
6. Miercurea toate ale
Vinerea,
(6 Aug.)
Rusaliilor Rusaliilor Postul Decemvrie),
8.
Postul Cräciunului, numai
NU SE CADE A FACE a) In cele
postul
Miercurea, Vinerea Septembrie
peste
ziva de Rusalii.
la Boboteazd,
NU
PENTRU In prima
Dela
Patimilor d) In mari.
www.digibuc.ro
La Dela
celor
d)
e) Duminecile
22
LEGALE Ianuarie
de peste
Toate
Ianuarie Gheorghe)
Mai
M.
Carol
Iunie
Rege
CE Ianuarie
DE
nou) ;
Unirii) ;
Martie (Buna
23
2
;
zile de
Gheorghe) ;
Muncii) Eroilor) ; 8
Mai
Constantin
M. S. Carol Treime)
August
loan) ;
(Boboteaza) ;
24
Elena)
25
Mai
6
-lea ca Rege al Pavel)
29
Maria Mica) ;
Maria) ; 8 Septemvrie
Septemvrie
;
26 Octomvrie
Mihail
8
;
Dumitru)
; 6 Decemvrie
zilele de
de
(Boboteaza)
(Buna
(Sf. Gheorghe) Constantin
Mai
(Proclamarea
Carol
S.
August
Pavel)
Noemvrie
de
la dela
la
de Apel dela Septemvrie.
procesele foarte urgente.
www.digibuc.ro
dela se
La arat.
de AL. MATEEVICI
tari, De soare
de
de
Dar tot
Eu
cresc...
ce
drum, au
Pe acei, ce tare, neclintit, amar, din când sprijinit Intreaga !
www.digibuc.ro
24
SOCIETATEA
ni de fier
Cari
In de
Tot alte eu ele
zile de vdd
vdd
S'aud de amar, de dor, Nu Inviorarea
Venirea zorilor eu
www.digibuc.ro
prevenim noua
ce Prof. Dr. Subsecretar de
Mai curând
cari la rândul
se va
mai
domeniul
Am trecut deja care ne impiedicat
In
el
vom avea procesele de lichidare de tot felul, vor produce inevitabil unele crize gene-
fie locale
efectele
la Min. Agriculturii
de pe urma economice a tinut din punct de vedere al s'a
economice.
sguduitoarei crize agrare, noua ; care prin timp consolidarea sale financiare, politice
primul rând din cauza
peste a mai seamä a cerealelor a porumbului. pe noi
produselor agricole, intre acestea cereale mai cu seamä a grâului deaceia ne -a lovit criza mai decât pe alte natiuni, am tot o excesiv de excesiv de de cereale. Este firesc, ca noul lucrurile se sub trecut. acest raport la fel ca mai mult produce sub arme Aceasta se nu numai la popoarele beligerante, ci la cele neutrale, cari stint ele nevoite mobilizeze din Tot prevederea timp de atât pe cei ce se bat, cât pe cei de rezerve. Nu sunt semnate produselor distruse irosite. Toate aceste prilejuesc o de cereale. Cererea ridicând devine o acestor produse alimentare, pe a din ce ce mai care mijloacele mecanice ale culturii solului se poate realiza aproape
www.digibuc.ro
26
De
bubuitul tunului, sporul de
ce
revenindu-se hipertrofiat
nu poate reveni, din
la normal. Procesul de nu revine nici serioase trecutul räsboi, de continuat
transoceanice. evita
Pentru
de
diferitele
guverne au luat dearândul felurite al singur n'a fost decât prelungirea isbucnirii crizei. actualul räsboi criza nu va isbucni doua va va mai grea, ei va mijloace ce se impune pentru Românii este ea se deja de mai mult posibil exploatarea nostru, reducând culturii extensive cerealelor; general procesul de al agriculturii, noastre cäutäm pe toate mânii de lucru prelucrarea mai produselor noastre animale, prin intensificarea industriilor casnice, readucerea la multor meserii auxiliare a. m. mai agricole decât
ale
doar prea bine, cerealelor, dar decât al celei casnice avut de
animale scäzut produselor industriei mai
animale.
sporirea
timp de pace, consumului normal de anual, ea numai Germania aproxide mativ de mai multe animale, produse animale derivate ale acestor produse, prezent toate la un Pentru spori venitul nostru provenit din animalelor, ne trebuesc vite mai multe mai vite Ca putem vite mai multe, trebue avem de vara de toate trebue noastre de de enuper, de acopere,
jepi, de
alte de
alte
de ce
www.digibuc.ro
de
adesea
la mai
de jumätate din
noastre. Apoi trebue le cultiväm, le mod lucru doua dublare terenului de rentabil pentru cultura
astfel consolidate mai seamä le care la va asigura valorii productive. parte mai
culturä poate fi
Prof. M.
AN
Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii.
asigure hrana de iarnä, care
dusul unor mai vor hrana din timpul iernii, mai cu seamä nutret se va face mai pricepere.
www.digibuc.ro
cu pro-
pästrarea acestui
28
economie de vite mai cere de toate animale mai bune. Ca rase mai de soi, nu ajunge avem procuräm de elitä, ci trebue avem timp mai bune vitelor mai mai cer mai Toate aceste tragere de ele se vor bani. mai de capital. Ne vom face astfel economiei genecel mai mare bine nu numai dar de a scumpei noastre patrii.
www.digibuc.ro
Spre o mai prof. Dr. N. SÄULESCU General al Min. Agriculturl
care
Ochiul
culturi de porumb, orz, aproape pe tot Din milioane hectare terenuri orzul ocupä milioane hectare. Plantele de nutret,
este impresionat de se regulat porumbul,
leguminoasele, textilele
leioasele ocupä o prea
stare de lucruri este bunei a noastre. trebuie mai introducerea grabnic a altor plante, care vor aduce
noastre multe foloase:
Unele din plante spori hrana ranului. Cercetärile multor
au dovedit se
necomplet. Din mesele ale lipsind fost legumele fructele, carnea
N. SÄULESCU etar general al Minist. Agriculturii
hrana este de vitamine de acele din care fac pe Alte plante cultivate : mai bun pentru vitele
www.digibuc.ro
proteine, puternic.
a., vor da
30
SOCIETATEA
pe ogoarele noastre tot vom avea gospodärii schimbare care nu numai nu va secätui
2.
plantelor, dar va spori rodnicia.
mai bucatelor pe ogoarele noastre trebue ne mai mult din an an, puterea de rodnicie trebue pästratä astfel ea hrana pentru mai multe plante gospodäriile noastre, vor fi mai sigure, cäci vremea unora nu va gubi pe celelalte. Semänatul, diferitelor plante la
munca
se
diferite mai
plante seamänä mai acestora nu va fi de mare care se se Produsele textile nu se
mult porumb, al celorlalte plante,
mult mai
pentru nevoile pentru cele ale armatei. asigure pentru scopul de atrage agricultorilor le introduce In ultimul din
civile,
Statul se ioase, textile asupra
timp din cauza
acestora crescut mare vor da
mult acestor plante Prin
de
anul 1940.
pe care am Germania, ce vom cumpära, vindem
de
ni se mai de soarelui, perila), de plante alb, trifoiu
uleioase
(mai ales etc.). politica
se deschid frumoase fie
le va da acele plante, pe care le
floarea
de (trifoiu fuior de in
proaspete
fabricate din fructe
in,
de
anason), fructe nuci, prune) de caise, prune
Sale Regelui Carol pentru agricultura anul
la directivele pe care Ministerul agricole, pentru din
www.digibuc.ro
acesta vremuri mai ce se pot pentru anumite prin unei de proteguirea acelor plante, cäror introducere agricultra este absolut spre se asigura poporului, precum rodnicia suntem siguri anul ne vom apropia mai de acea noastre.
www.digibuc.ro
Insemnätatea economicé a productiunii animale Dr.
RADULOVICI
decretar General al
cucerire dintre cele de domesticirea animalelor, care, telor,
omului este cultivarea este
mai puternic pe care s'a
s'a construit, sute de da
cine
de
pe care
are
Statelor, chipue, spre dispare toate malele domestice, de de
de
al omenirei
nesecat izvor de materii care
timp
care
unui crescând schimb globul.
In sol
de RADULOVICI Agriculturii.
inte de toate nivelul de
care
mita de desvoltare terei animalelor, este unei
ei
De când s'au
s'au
www.digibuc.ro
mijloacele de transport,
produsele intens
popoare,
parte de cäror produse agricole
din europene
Sub
statelor agrare peste spre
animale, animalelor politica
ele,
veacului trecut,
doua au
inunde
tuturor
fost cerealele de
mondiale,
se
de
tot
se
mai dese ale de prin desvoltarea
ce
fost lelor.
aceste
animale.
de
Animalele
produsele
industrializate
de
agriculturii
nu
au
Aceastä
timp, toate sectoarele
alt factor care fost nevoia de
agricultura spre puterea de
printr'o mai mai mai igienicä, pe care numai alimentele de animalä pot da. standardului de tocmai necontenite carne, cererea acestor alimente etc.), cäror supraoferte, animale, de mai mare nu poate cerealelor, cäror la de scäzute timp, In mult mai scurt la prompt timp cultura cerealelor. de desfacere, precum dovedit din ultima le produsele animale nu supuse la scäderi de cerealele. de mari de sociale care au determinat Motivele economice interesele animalelor, au pe plan general. de State. Problema se pune datoräm nomic
tatea
www.digibuc.ro
34
SOCIETATEA
pentru ridicarea economice popoadin studiile sale, la animalelor are de mare puterii de muncä de
relor,
popoarelor, nu numai
stare
ceeace
repre-
ce le
general contribue mai economice. Puterea de lumii de de
valorilor produse de la ridicarea decât mai
In agricultura de
agricultura, dar
ce
pe ce le produce
animalelor este departe
fapt ce
fi
unei
din animalelor la noasträ izbitoare,
al
care se
atât de
starea este
de econorecurge la date statistice. lucrarea noasträ, mistul francez Lucien Romier vizitând lucru care se impune indrumarea agriculturii este, introducerea unei fi România nu trebuie se mai numai de grâu trebuie produse numeroase felurite. România trebuie
face toate
desvolta pentru de care dispune, deslegarea tuturor nu pot anumite limite producintensificarea problemelor in face prin bine animale se va puternice ale agricultorilor. statului, pe baze de reprezentare Noua incredere aceste putem Conducerea de animalelor.
a dintre de
A reabilita e
sacrificiul, a indumnezei
a
patru
a caror
acest
reformelor este
al
www.digibuc.ro
face oamenii aici.
la care fiecine mai noroN.
Timpuri noui
Agricultura ANTONESCU Soc. Ing. nu
deci ne
ea
pasul until pe
cale de ascensiune (din cuvantarea
prilejul
1939).
prin
de
exproprierea se däduse
mai de
de
fost, poate,
fi avut
agricultorii
necesare progres. Dar politice cari s'au scäunat votul versal, pe zeci de tabere nimeni mai de vedea
nu mai
va aduce
ce
de
In
timp de alte necazuri, se tot adunau tarelor mai trebuia patimile fi putut duce la primejdioasä. lui Dumnezeu M.
Carol
-lea,
Vice
A. ANTONESCU Soc. Inginerilor
1938,
www.digibuc.ro
36
pe temeiul
pace,
acestei lumea tragere Agricultorii mari dornici de prefacerea gospodärülor de sfaturile date de organele de technicieni. progrese uimitoare chiar la cari venit cheme la paza armele, imboldul hotarelor pe stare fi fost se poate de agricultorilor Regimul nou de legiuiri binefäcätoare, bine, asupra cari mare Regimul nou adus mai omenie mai cinste respect de altuia, ceea ce mod firesc Regimul
luat seamä de cari ei pe agricultori, precum vacilor de lapte, premierea bunilor de
la la
Alte
sunt
mai
lupta contra
trele agricole, lupta contra parazitare, insectelor (bumbac, orez, altele. lucrare
de
de metode parlamentul corporativ mare de
Regimul
au Regimul fel.
le apere interesele. efectiv face reintre
care cari
agricole de de
de credit agricol agricole. de
Regimul
toate
care
pentru desfacerea Regimul
ei.
prin legea de mobilizare hranei familiilor celor pe
cum de lege care se la rezultate. Regimul nou, creiat
fine,
www.digibuc.ro
ce
Ministru
Agriculturii
www.digibuc.ro
nevoile
INGINERILOR AGRONOMI
38
conducerea la tuturor Ministerului Agriculturii, astfel ce se ducea la Din cele sus, se poate vedea dragoste pentru asigure loacele cele mai prielnice Romdnesc, care majoritatea lui este Plugarii, la fie mari fie silvicultori vremea" pe altul,
agricultura spre progres, sunt
ai
trup
slujba acest deziderat Regesc Inginerii
se
de ogorul
ideei de progres casa tuturor mai vie noua de pun tot entuziasmul serviciul Tronului.
sitoare triei
dela el
Nu
(Fr. RücKert) este
nu
de
este säräcia ce nu
Alecu Russo
www.digibuc.ro
un tablou de
cari fac de N. IORGA
minunat pe care
adeseori
de alte Nu mai vorbesc de
de cari de
cari tot mai
care cresc doar urzici, nu se ating nici vitele.
vin la
de
de prostia omului. cari un ogor,
acolo
bun pe care Olandezii au smuls dela lacul Zuyderzee
un
mare al nostru. Grecii
bumbac pe unde
fost lacul Copais.
fac
piatra din Istria. Nu ne
ce
www.digibuc.ro
nici
pe lotul demonstrativ
de
Cum putem spori rodnicia regiunile umede
din
de Ing.
GR. COCULESCU
Asistent la Institutul de Agronomice
de alte
este
mai
Astfel,
noastre
intre 28 kg la ha.
de
de kg la ha. am ocupat europene producätoare de am ocupat locul al -lea, intre de kg la ha. am ocupat al de
28
-lea
kg la ha. de
al
-lea
am ocupat locul al
kg la ha.
am
europene producätoare de
al
dar, la
ceeace
celelalte
la unitatea de nici noastre nu sunt mai rele nici noastre nu este aiurea. Alta este recoltele de la unitatea de sunt de nu ne ne prea de
www.digibuc.ro
ale
41
rodnicia lui. Rodnicia este plantele hrana de care au nevoie. pot rodnicia
dealungul magazie
mereu
la
de
vremea se va
de
scoatem mereu
ea
magazie, pune
plugarul scoate din Materiile care nu se mai apa de ploi apoi de sunt de este mai mare, ce Cu mai istovite. sunt mai dar, rodnicia cea mai regiunile umede au sunt cele mai särace, mai istovite. aceste vor da recolte la
fiecare
de
cele mai
Aceste
de numele de pretutindeni unde cad
ele de
peste
parte de
an anume pe regiunea Nordul Ardealului, dealurile
cea mai mare parte din dealurile Moldovei de pädure puternic
teniei
regiunea podzolurilor se desigur,
alte
de
crivinile,
de
mai
Aceste rodnicie dar Petece de podzol mai de tipic,
de felul
numele de podzol de
Acest podzol se
numai
locurile joase, de forma
foarte compact, tare, de culoare vreme apa, insule sterpe, pe care mai Aceste petece de podzol de locuri joase se regiunea care
jos
stare de
mult mai
apa.
sudul
din regiunile umede, podzolurile sunt cele mai de de greu
pädure reci, de
celor dela
-vest de
www.digibuc.ro
de
Sunt Refacerea
42
SOCIETATEA INGINERILOR
rodniciei acestor trebue generale de pentru plante anume, adânci toamna, se gunoi de grajd verzi,
se
Nu vom stärui prea mult asupra adânci de
vederea culturilor de primävarä, nici vederea celorlalte plante de toamnä, mai plugari sunt de rezultatul Vom asupra celorlalte mijloace de refacere rodniciei Varul poate fi folosit sub forma de piaträ de var ars, präfuit pämântului trebuitoare plantelor. de rolul direct de
plantelor, calciul mai are un rol foarte mare pe de pädure puternic podzolite. Datoritä mustul din aceste care nu plantelor, se le structura, le le face aerul
Praful de
le
ars se
mai cam
felul
acolo unde se
kg la ha, de timp pentru care se mai
argiloase,
aceste
de mai sus, odatä la din toamnä, pe tarlalele pe care
pe
se poate da cantitatea de arätura
se semene primävarä plante leguminoase (mazäre, borceag trifoi, fasole, etc.). Pentru se se lucreazä, duce varul pe se cam kg se acoper, pämânt Datoritä din varul se repede, mai repede umede. Nu se de Piatra de bine se dee cam kg la ha. mai varul ars Se peste tot aräturii adânci de toamnä, spre se
mai mare. Poate fi
la
de pe
pe
umede
apoi gräpat
Poate fi la pe aceste înainte de plantele leguminoase. Marna este piaträ din calcar amestec fin bine
pe
zolurile nisipoase. Marna se
www.digibuc.ro
mai
pe
grämezi, la
43
PLUGARILOR
se
de toamnä,
kg la ha din mare lucru pentru din toate puterile nu ne materia organicä. Provizia de
Se poate da
de
piatra
ars
acestor le
mare urma recoltelor resturi frunze, etc.). vreji de se prefac humus, culoarea de putrezire, care ale celor mai prin aceasta mai
organicä
este
numai din resturile de plante de
este face
fie mai bine
de de
micile
se
(microorganismele) care au
din
starea de rodnicie plante care sporesc humusul din
Resturile de sunt
Materia organicä prin
fi
de grajd fie bine dospit,
mai mare trebue platforme de gunoi,
verzi. fie
culoare
ce
are
din el
furca. când este materia organicä de grajd kg la de grajd se la pe aceste ha. Poate fi argiloase, mai astfel de grele, reci, se gunoiul mai la prea mai potrivit pentru cäratul gunoiului greu. Timpul de toamna, când s'a potolit, vremea este puriu, când soarele nu s'a
Odatä dus la Regula
la soare
nu stea de
gunoiul
printr'o
se de
se
se
se
gunoiul se la Pentru
toamna
pentru iarna
gunoiul
de
primävara de
mustul aceste
ploi
www.digibuc.ro
gunoiul
SOCIETATEA
poate la toate plantele. Bine pregätit el poate fi deadreptul la
Institutul de aceste
Agronomice
corstatarea
au din
Val.
kg gunoiu la ha, un spor de ha,
boabe
de pe
din Astfel, pe 1938, s'a
kg
de
mai
tului 1938, pe un podzol
kg. gunoiu la
greu,
s'a
recoltä
Centrul Agricol
de 2.846 kg boabe la ha. pe fost de kg la ha. Sporul de de kg boabe la ha, recolta mai
fost deci,
de
Rezultate tot
de frumoase au fost
fasole,
la alte plante
etc.
de grajd, este
gunoirea trebue
www.digibuc.ro
se
la fiecare
45
Nu
se
dau vara, gunoiul poate calcare, Când acestea din toamna se dau toamna, trebue de grajd
poate
este aduc
folosirea
fi
de care plantele au nevoie
de care aceste
mare
verzi se
(orzul de toamnä, secara,
de vreme oväsul). se bob amestec kg
se
(Pisum
cam
la ha. Bobul merge bine pe podzolurile argiloase. Toamna, brune de mai târziu, plantele se podzolurile nisipoase,
merge
brune lupinul.
de
foarte
Poate fi apoi destul de bine verde mäzärichea (Vicia vicia merg foarte bine pe toate de nisipoase. Se mai de ha. kg. toamna târziu. multe mai ales Banat, Nordul Bucovina, verde se face ioasele de de
sub
de
(orzul, Coasa de
se
din anul al -lea se din
ajutorarea pomenim rodniciei
tot
la timp de
humus, trebue pentru fäcute
de
de toamnä, plantele ce se
vara, apei.
toamna, buruienilor. acesta
www.digibuc.ro
ogoarelor
munca
SOCIETATEA
46
din
micilor
liber
ce
hrana plantelor
care
plantelor. rod
tot de pentru este un bun asolament, plante voim plantelor pe fel plantele unele pe altele pentru da rod mai mare.
plante care
rodniciei
se ajute vor
azot, cum
sunt leguminoasele fasolea, lupinul, bobul, etc.). va cultiva plante care libereazä fie arat astfel mai de timpuriu. Nu se va Porumbul libereazä toamna uscat
materii hränitoare. Alegerea unui asolament potrivit este acum mäsurile luate pentru culturilor de plante textile, plante oleaginoase, plante de etc. ce am luat toate mäsurile mai sus, refacerea rodniciei din umede, vizionarea calcar, aprovizionarea prin gunoiu de grajd, verzi, la timp bine asolament mai agricultorul poate trece la folosirea alt pentru mai mult recoltele anume folosirea
sunt
chimice.
prafuri ce se
fabrici
cari
volum
hränitoare pentru plante (azot, fosfor potasiu). Fiecare fel de are nevoie mai mare de un anumit fel de Institutul de Agronomice numeroase pe de spre statornici care este potrivit pentru fiecare din ele. Pentru din de care vorbim ploioase ale aici s'a statornicit au mare nevoe de azot nevoie de fosfor. De potasiu au nevoie numai podzolurile se anume atunci plante, le trebue mult potasiu (sfecla, cartoful, inul, de vie etc.) spre
www.digibuc.ro
de mare este nevoia
PLUGARILOR
azotate la 1936, la
de
care al
Astfel, de
pämânt este un sol de pädure
podzolit, s'a la ha, kg boabe kg sulfat de amoniu, la
pe pämântul ce pe
ha s'a
kg boabe Sporul de grâu la ha. kg
fost de
G.
care are un sol de pädure puternic
lescu dela Rasnic-Dolj,
cantitate de la ha., tot anul 1936, kg boabe kg la ha. s'a kg la ha. Sulfatul de amoniu este un s'a
azot.
cam
timp
dar, de azotat, spre
de
de
se
este foarte
cm. Sulfatul de
la
sub
pe fost
fabrica Nitrogen" kg la
face fabrica
dela
2.540 ne
potrivit pentru
scump zolite.
azotat care poate
rezultate pe cianamida de calciu.
din
Nitrogen"
cele mai este
azot, cianamida aduce al acestor astfel mustul
Cianamida de calciu cam
de celelalte
ploioase dela
la
fabrica
de
Spre deosebire lei kg. adus cianamida de calciu trebuie zile înainte de semänat
este
cianamida de calciu, ne aratä
de
tatele dobândite de la
la porumb Astfel, pe
de
pe am avut kg boabe porumb la ha, kg cianamidä de calciu la ha, am avut dar de boabe porumb la ha. Sporul dobândit fost Tot la 260 kg cianamidä de am avut pe pämântul kg boabe la ha.
kg kg.
fost numai de de kg boabe. kg la dar, de folosirea cianamidei de calciu fost cianamida ha. Sporuri de s'au de calciu ploi multe. alte din din potrivite pentru
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
48
ploioase sunt deasemenea, azotatul de de calciu.
azotul. Se dau, slabe care
se topesc repede dau plantelor la cerealele de toamnä, au spre le repede la
se poate da
ha.
dau pe
deasupra, peste plantele Azotul de sodiu azotul de nu se scumpe de aceea se pot numai la plantele care aduc mare sfecla de etc.). Nevoia de fosfor
de
puternic podzolite poate folosirea telor fosfatice de oase care se Cioclovina unul se dau cam
kg
la
de
prin
mâna, se
se
de calciu,
ravän aiurea. Când se dau arätura
cianamida
pot fi de
plantele de pentru plantele ce se
de
toamna. de Cioclovina se
clovina" gara Puiu,
luate de
nu
spre
dela Societatea
lei kg la
de oase
superfosfatul, se pot cumpära dela Soc.
lei kg la
din
fatice nu dau
umede, pe
arate
bine calcar,
plantelor etc. pe aceste care se aduce G. azot, fosfor potasiu. cam se poate cumpära dela Soc. din de Institut avut la kg. Nitrophoska la ha. s'a chibzuitä
de ce s'a
kg boabe la ha, ce se scoate de
www.digibuc.ro
este lei
kg
In
un spor de
teren
kg spor
la pe
la ha, dar, pe
poate
acest
la anumite plante,
solurile de pädure puternic folosit de cätre aduc venit mai mare (sfecla de
zarzavaturile, Podzolurile de depresiune, despre care am vorbit, de pädure puternic pentru se mai Trebue se sosul de an. Aceasta care parte pe ele forma se poate face fie de scurgere, fie prin gropi adânci, care dedesuptul stratului de ce gropi apa jos. care apa se umplu lemne, etc., materiale mai apa de se scurge atunci subsol.
Dupä
säu se se
treptat, se
plugarul vede mai bine
repede
se
pot
prin
de
cum mai
mai puternic
din
culoare mai plante.
cultivate pe el cele mai puterea de Plugarul se va convinge
rodnicia lui, nu este numai un dar al naturii, ci este mai ales un produs al muncii pricepute
www.digibuc.ro
omului.
Agriculturii la Concursul
Ministru
porumbului
Craiova
Lupta împotriva secetei de VICTOR PASCOVSCHI Inginer Agronom Inspector
ploaie
unele
nu duc
de
mai de seamä pentru rod bogat. ale destul de mult alte nu cad foarte acelea este agricultorilor din
la timp este plantelor
lupta
seceta.
Toate regiunile de
de noastre mai au Bugeacul, Dobrogea seceta se abate regiunilor de deal. plantelor stepele uscate, practici au cursul la de care plantelor umezeala trebuitoare agronomii din
ale
Nu
din
institutele de agricole, au studiat de mijloacele de combaterea secetei, trecut de practici au aceste metode au mai chipul acesta, altele noui. stepa
www.digibuc.ro
are
pentru
de mijloace
lupta
seceta.
din timpurile plantele se fi gândit la artificial, pentru combaterea acestei nenorociri. omenirii mai multe pilde ne de aplicarea pe pentru combaterea secetei. Popoare de din timpurile putut ajunge la prosperitate au creiat acestui frumoase, rodul s'a lucrat Mesopotamia, Lombardia a.
de
pe timpul nostru, udarea culturilor se ce mai mari, sistemele de udare sunt
ce
perfec-
De
aparate de
sub mai
de se
zultate de
poros,
zate sub a de Corn.
adâncime de
mereu la nu avem aceasta scop pe bântuite de
mai departe. nu merg spre
rezultate practice, cine de
S'a dovedit vânturi bätute de
de
cale.
mari
au vânturilor
asupra din
nante.
Antonescu
seceta
de
merge
-lui Ing. Agr.
de aceste perdele, vânturile de repede, aerul nu se
umed, plantele timpul care märind rezerva de
mai
mai
din
era
www.digibuc.ro
de
se
toate
SOCIETATEA
52
foarte serios la de hectare anual. Mijloacele amintite mai sus pentru combaterea secetei anumite de nu pot folosi pentru nu avem de capital pentru face de la care se trebue aride,
la
de
ploi
pe
se
multe mijloace, adevärate
la
ale
stepa
pentru adunarea apei intrarea
forma, este carte ne
apei
sub trebue prea pe timpul
ploi nu se petrece la fel pe un drum lucrat,
de
pe
este mai moale, mai mai repede apa el. are multe
Cu
mai bine suge apa un
pärticelele de
s'a uscat, lucrurile se petrec mult mai
ploaie,
dos. Arätura se
pe
alt
uscate,
din nu este
trebue
Institutul de verificat ale
regiuni secetoase
s'au de porumb alte este Peste tot s'a adeverit practica arate ridicarea stare neagrä, rodesc mai mult mai statornic. la pilde dela
Valul
tot produs,
de
hectar boabe
de
ridicarea la boabe a)
abia toamna Porumbul recoltei
hectar boabe
www.digibuc.ro
tot timpul 2.045
tot la hectar boabe
crescut la
mereu lucrat, la 487 kgr., se numai faptului
de
spor de
kgr.
mai
se
bine.
au dovedit
reface
nelucrate. umezealä, mai plantelor.
bine
spor de timp, acesta se face altfel
lucrat bine trebuitoare repetate,
care
de
plantelor de
de
scop se atinge
celelalte
de
etc.
de pästrarea apei nu
este liber,
timpul repetat
fäcut la timp,
Antonescu.
de porci proprietatea
recolta. S'a dovedit la cultura
regiunile secetoase, fiecare
peste cele de boabe
ce se
de
de folosire chibzuitä din pämânt este cunoscut recoltei anului ce rilor trebue fie
cum sunt
umezelii
Este asupra
planta de anul acesta are secetoase,
fel, plantele cari cheltuesc care se urmeze
adunarea
mai leguminoase).
apei
care se vede
la
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
54
de toamnä,
recolta
se
de
diferitele
plante la hectar
ogor negru, recolta
Recolta cea mai mare se pierderea nu fost
fost
ogorul recolte
sterp se
ogor.
din ce
ce
nu mai este recomandat. secetoase, cea mai turilor leguminoase
pentru de toamnä,
grâu
de
mijloacelor de combaterea secetei, s'a dovedit un lucru foarte S'a mai väzut planta oarecare, de toate celelalte toare ei sunt din de
cari au mai de viitor
cari duc
caz de decât cele de hranä.
temeiul acestei
s'a ajuns la
numeroaselor
de combaterea secetei.
de
secetoase.
1935, la
kg. superfosfat la ha. s'a kg. la ha.
kg. la ha. kg. la ha. cantitate de 20.000 de grajd, bine putrezit, kg. boabe. un spor de
www.digibuc.ro
55
PLUGARILOR
prin
frumoase, s'au
serie de de
Sporurile de recolte ce se pot locale
prin regiunii, ajung
soiurile alese
la
la secetä, de care ne
Avem mai multe soiuri putem
de
zoaica
altele.
A. de
printre
este
acestor soiuri de superioritatea
repede mai
de
alte mijloace, mai Mai sunt putem spori recoltele
prin care secetoase boalelor
la
(iarba
de Sudan, ricin, bumbac), a. Toate aceste mijloace, aplicate seceta itoare
din rezultatele agricultorului din stepele aride
un train mai bun.
Jocuri
www.digibuc.ro
nu
N. Säulescu dela concursul
Agriculturii
Uneltele
de de Ing. de incercarea
simple purtate se numesc
de
Sapele,
de animale, care de obiceiu lucreazä pe un de unelte de mai mari, mai complicate, au roate pentru transport pe mai multe rânduri. Ele sunt trase de animale sau de un tractor. Este cea mai veche cea mai pentru deci la Este tuturor la o multime de dar in semänate neregulat. Chiar
Sapa la
plantelor sunt
creazä nevoie de o complectare o
care se
de
-tot mai este
cu
sapa este destul de de modele diferite de sape, Cu toate
n'a
drepte sapa. de veche
de
In România sunt peste forma mai mult
www.digibuc.ro
57
mai
dupä regiunile
(fig.
care se
nu este la fel,
care se pune
coada are forma
rotundä urechea coada mai bine, pe rotundä se poate lucrul este nesigur Sapele se fac din de se taie de la cald se se apropie de forma se apoi dupá tipar se ascut, se face
de presat. Sapele se folosesc tot sezonul de mai fie lama trebue aproape de (fig. nu se cälesc, nu mai ales când sapele le scuture de vrem de sapa, nu batem, de fier, de
Fig.
de sape.
forme
Fig.
lama forma de trapez
totdeauna la rece,
Sapa
este greu s'o mai
mai nimerit este tocila
nu se cum vine dela
pe partea de deasupra mare
altele de In unele sapele se face un lucru mai spornic forme mai potrivite, se au forma de pätrat, mai uniform. Lamele pentruca este linie trapez (fig. 2), etc., intre la pe lungimea unele se pot schimba lamele, se fac sape dintre -se lame de plantelor. care dintr'un de Sunt
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
58
se fixeazä au
au coarne, de care se se se trag fie smucituri.
Aceste
fie printr'o
cele dela trase de la aceste unelte se pot pune un aparat pentru etc. la
se
pentru se
porumbului,
este bine lucrat, un
etc.
la
(fig.
pogoane pe
trebue
pe pogoane. sunt de
pe
face de
dintr'un
de care se
Fig.
de
-
model
Fig.
-Sack
de grindeiul plugului Universal.
partea din
picioare.
au
care sunt
se
Inapoi au coarne, care timpul lucrului. bine
suport, pe drum pentru scop
pe pe la
care
de pe
buruieni, deci mai
roata
mari.
aceste
fie destul de
trebue cm., rafului de nu aibä cam de cm. butuc de este prea mare, praful nu unsoarea. fie un butucului care presiune (Stauffer), se unge osia de
cm.
www.digibuc.ro
nu se osia
sub
CALENDARUL
roata. Butucul roatei
bucea
ce se Aproape toate care se vând au roata la dintre prea nu trebue fie destul de tare, nu se de nu se mai mari la nu nu mai avem la conducere. de lucru ea trebue se tot Pentru aceasta trebue fie fixate pe la de de parte fie de alta lui. de de din al el, nu parte, fi greu de exact taie plantele. bine fie fäcute din Coarnele. mai cam la fie nu de lui la plug. de trebue fie la fel nu la plug, unde cornul din dreapta, de obiceiu, este mai aplecat fie destul de netede, palmele din lemn. sä fie de care se fie pentruca buruiana care se de ele timpul se prea des. Aceste picioare fie prea late, care lucrat se pierde au mai mare de ele calitatea lucrului forme Acestea au de etc., lucrul pe care voim De cele mai multe nu se rostul puse la care
se
zis,
nu pe
se
trebuesc prea
(fig.
timp
la
prea greu.
repede
este bine
de
se
tras
(fig.
www.digibuc.ro
60
SOCIETATEA
regiunile umede pierderea apei Agricultorii de
Fig. 5.
toate
Eberhardt.
de cele mai multe numai numele de
D. V. R.
aceste unelte,
pe care ele le
precum
aceasta buruienile
bine
aibä
Fig.
corpul de plantelor (fig.
Fig. 6. Cumulus Eberhardt.
deosebire destul de mare
este
trebue
locurile apätoase, evaporare, este
largi (fig.
care aceea urmeze
Fig.
pe
care
la fig.
are
de
www.digibuc.ro
este
pentru
61
ridicat de primul, este buruienile sunt astfel incât, o aproape complect de cele din mare se face un lucru destul de slab. la un räritat pe mai poate face (fig. 5)
cormane
loanele mai joase de soare,
din
cele
taie separate, care timp. ascunse sub plante, ca s'ar pierde prea
are (fig. 8)
nu fie prea mult
cormaneleale Piesele se fixeze de picioarele fie bine trebue nu le dea voie joace. ca câte cel ca nu de fixare trebue capul n'ar mai lucra bine. pämântul peste ele, se
Fig.
Masini de
cu cadruf mobil.
Fig.
de
care merg de rânduri, este bine Cele douä täietoare (fig. 4), ca nu taie numai latura cinile plantelor cultivate. Aici avem un cadru de mai poate da care pentru de rezultate multumitoare, unealta se conduce greu. de
se ascut la rece, cu tocila
nu se pila, la fel ca sapele, ca ca din greu le mai de acestea se pot lucra Cu o
Pot fi trase de torul. In România sunt foarte
de
ha. pe zi.
animalele
altele, din sunt de mai mare parte, au intinderi de trase de animale pot
când au
este
roate pentru transport;
atât unele cât cea
fie simple (fig. 9),
sunt destul
se trag numai de un cal sau de un bou. Ele se conduc
www.digibuc.ro
parte care se impinge cadrul de Mai sunt de semänat. ca se
de coarnele din in alta, spre a care se conduc
mai ales la semänate in
cerealelor, care trebue paralele
la
fie
ceva
Piesele lucrätoare sunt la fel ca la rile
(fig.
de
in se
trase de motor pot fi de jur acestuia, dar dela caz la
in urma lui. Constructia au
:
urma tractorului, mai totdeauna Cele care sunt trase osie se de transport, pe a
au piesele lucrätoare.
tractorului sunt fixate de transport. Ele se lui, n'au de jur de un tractor anume construit, care poate fi purtat ajutorul unor comanda se face printre Aceste care de scaunul care se lui, se in se nu este cele care sunt trase prea des nevoie ca mecanicul de
Centrul agricol
www.digibuc.ro
La arat
Ferma
animale de
Tractoare
de. Dr. Ing. A. CHERDIVARENCU de Agronomie
care cuprinde probleme
dintre cele mai
la care eel mai bun
agricole
trebue Acei, cari
tractoare
de
ajutorul animalelor adicä numai prin zootehnicizare, muncä, agricultura mare acei cari Tot numai tractoarelor, numai prin tractorizare, numai
Trebue
fel foloasele toate
de
ce ne aduc animalele de
fie la timp cele mai agricultor trebue se la folosirea atunci când vede animalele de la la timp toate
agricole
muncile agricole. trebue
se
mai
cele mai recolte
www.digibuc.ro
folosirea
animalelor ce are, calitativ
64
poate
tractor. nu putem
nevoilor Bine
pe cumpere
tractor pe
tractor, care poate fi
invennumai
pe proprietarii socoteala
tarul
mort de
de
Numai
poate fi rentabil. Este
ales
fel,
ce
fi el
tractorul lucreazä scump, mai
mereu animalele de
se
scump punem costa
chestiunea
am
tractorul, animalele
Pentru
chestiunea aceasta, bine cari, putem face sunt socoteala ce foloase ne aduce tractorul ce foloase animalele câteva
de
de
un tractor
Tractorul (de
motorul de mare
fie folosit pe an un
trebue
zile de lucru
ore
trebue
2.
mare de ore,
fie folosit
ore.
locul
mai grele, cum este treerat tocate, goane pe ciocane, care Tractorul trebue
la
mare la
mare, care
câteva
uruitoare
kg de fie bine
pe de
mecanic
punem tractorul animalele, trebue fäcute animale de
socoteala lucrului de bine
pentru care se face socoteala animalele, trebue fie la fel (de fäcute ajutorul tractorului. seama de aceste socoteala poate
cele
ne
Deci,
tractorul,
vitele vedea
acestea sunt ne este folositor tractorul,
www.digibuc.ro
trebue lucräm acum. recolte slabe urmare, vom facem lucrului de tractor, de pereche de mijlocii pereche de cai Pentru fiecare vom lucra zile pe an ore pe tractorul Vom alege, de cai care de din cele mai este la tractorului 220.000 lei. socotim
-
Breasta jud. Dolj.
pe
Un asemenea tractor ore de lucru. a zile de lucru pe an, cam unei ore de lucru cu tractorul de 35 H. P. este de
astfel :
lei,
Amortizarea capitalului .
.
22,0 lei lei lei lei
2. 3.
4. Combustibil Total
.
.
lei pe
singure, mai ales sunt luate din realitate. Pretul tractorului lei), este amortizat 22 lei ora de lucru. ore, socotind Cifrele ne
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Dobânda capitalului am socotit-o la pe 612 Am de valorii tractorului prin socoteala de aceea am socotit numai 2/3 din suma reparpe io.000 ore de lucru. este socotit la lei pe ora de lucru, lei pe tot timpul cât ne vom de acest tractor, sau la Cifra aceasta este o la amortizarea lui din practicä. locie,
Tractoare
63 lei,
al combustibilului
orä, este luat din practica folosirii tractorului
la
tractorul nostru pe mecanic ne acest tractor ne socotelile fäcute, se cam Pentru
In fapt,
leu,
lucru
pe
deci 30.000
acest tractor se poate ara, la hectare pe este unitatea de
www.digibuc.ro
cm. hectare pentru lucru
67
de
cercetäm acum cheltuielile de pereche de de greutate
greutatea
kg.
bou),
unui bou de greutate pe an este bine deci, pentru pereche, vom avea
de
pe lei
de
se
la
lei de
cheltuialä pe ne va costa
ore pe de lucru, socotind 8,25 lei. de de lucru, face
Pentru
leu avem,
tractorul. Ferma E. Burbure-Dorohoi. Cu
adâncime,
putem la de hectar. unei perechi de cai mijlocii,
pereche de cam
pe an, se
la suma de lei de lucru efectiv, ne va costa 13,32 lei.
ea
pereche de cai, lucru mecanic.
Pentru
leu,
de lucru face cam
deci, cantitatea de
pereche de cai mijlocii, greu am la cm. adâncime. gospodar de grea, calul nu face. am foarte am lucra un hectar de face zile, deci pe hectare. prof. Dr.
de la Facultatea de Agronomie
www.digibuc.ro
facem
SOCIETATEA INGINERILOR
Din cele
aci mai este ; mai
Lucrul cel
2. Pentru a face
:
ajutorul boilor, apoi
la timp
este foarte
insemnat dacä vrem recolte bogate fi pe tractor, ar trebui fie de nici
Nu am mai socotit
ce poate de
plätit celor cari sunt cam la fel. se mai mult
plugurilor, toate la un oameni la perechi de un mecanic bun un ajutor;
a
pentru tractiune animala chiar mai plug pentru tractor lui. 3. de ori un tractor poate fi bine folosit
un de
an, putem dinainte, va lucra mai eftin mai profitabil din punct de vedere al timpului, 4. Pentru muncile agricole este bine 150 zile
animalele de
Pentru nevoie
agricole ele, le
Dv. toamna, pe
pe camp. ruginesc
la se
spre bucuria fabricantilor comerciantilor. Nu timpul La ele se vor din atrag luarea aminte spun povesti acei cari murdare ruginesc läsate magazia
remiza
de
odihni pe ramele de curte se lase pe ele. piesele de schimb numai atunci cänd nevoe din nou de nu la vreme nu se vreo nu face nimica. chipul acesta doar ocazie scrisoare usturätoare directiei directiei ferate Nu
de
uleiu din pe camp,
iar
masinile eftin
mai prost:
nu
nu nici
pese
atunci
nu
despre modul de pentru Dv. pentru tot modul de folosire. Nu aceste nu lipsi Fabrica cari merg singure firma trimite nu se strice teurii ei sunt oaspeti cumsecade seama nu un dispozitiv de bage de seamä. care conduce trebue un deget, nu face nimic el vinovat nu de
sunt atät de
de
Nu Nu
niciodata
pe mecanicul Dv. se
de
din
oarece vopseaua costa apoi, masinile... tot vor totdeauna pe dos de cum Din
No.
www.digibuc.ro
mai
A. Cher.
concursul
prof.
foarte
Sparceta
de de Dr.
limba
vine din
Sparceta este o de nutret, al (francezii o numesc
noi s'a cultivat
vecine.
tinderi mici,
Transilvania.
Sparceta are tulpina
sau
ramuri, de
frunzele compuse din frunzelor de salcâm. Florile au culoarea de spic, pe o lunga.
cm.
sot,
sunt este o
dintre tärile de unde s'a acum pe
din
de
a fost
Europei,
o
care se
plantei pot pätrunde, m., dar de obicei sunt de m. Sparceta este una din cele mai plante de nutret,
de
mult
bobul la
climaturi felurite.
www.digibuc.ro
70
SOCIETATEA
apa de subsol aproape de priesc.
In deosebi pe
pietroase, pe
väroase, coaste repezi,
Dar pe sparceta merge foarte bine mari.
de
leni
la
la
se poate cultiva
Cele mai multe pe terenurile cele mai sparceta trebue sä ocupe mai ales acolo trifoiul nu merg bine. unde lucerna Sparceta este o plantä de nutret, care un sänätos nu produce (meteorizatie) la animale, chiar verde o vitele o de sparcetä este foarte mai bun ca mai fin cel de lucernä, mistuindu-se mai un tablou, care se la din de sparcetä cuprinse cel de lucernä mistue stomacul animalelor : Proteinä
Materii azot
Gräsimi
42
29-55
cum se vede, animalul mistue de sparcetä
luloza
76-80
la
din din
de
lucernä etc. toate acestea, sparceta este
Pe de
forme care
plantä porumb
de
fi
pentru mai ales,
de vie. Dintre soiurile de sparcetä, sunt cunoscute recoltä
de
sativa
coase
pe an, Prima
douä sativa communis) otava care
mai
mai bine, dar
recoltä. nu sparceta
coasä, ea
coasä este
anul au
de la deoarece
mai
pentru cultivarea sparcetei se face
www.digibuc.ro
71
se poate de bine, la fel este toamnä (la buruenile
Sparceta.
intre bine temem de
fructul.
bobul,
transv.
sparcetei se poate face toamna de timpuriu, când nu ne mai iarnä,
www.digibuc.ro
72
la
se face kg. coajä,
necojitä la ha. la depärtare mare
mai
se
la
necojitä se coajä, numai la Pentru
cm.,
de
este mai bine
de
la depärtare mai mare
sämänäm
cm.),
mai bine.
plantele
Sparceta poate fi semänatä (orzoaica, nici
sub
toare,
curate, adicä rezultate mai fie bine trebue
etc.).
de
acest caz de burueni. Pentruca timp de se
Sparceta
semänat. Grija de cetei,
mai de vreme,
bine
se
se
ore
semänat, se rânduri. plantelor, mai ales la mod plugarului, de burueni, care
se
zile
semänatul
mai ales
ce cultura se
dela
semänat timpul trebue s'o fäcut cultura este bine
uscat In fiecare lungul de fier,
-lea, sparceta poate fi astfel de grajd (cam 20.000 kg. la ha.), ridicate prin recolte. parte din al
-lea
al
ce primul an coasa; Recolta se face ce se ivesc viitor, brazde la trifoi se face Uscarea Frunzele de sparcetä nu se pe prepeleci cele de trifoi de kg. cam de sparcetä cam kg. la ha. In mijlociu, verde kg. la ha. -lea an numai se face Recolta de al -lea an. Timpul -lea de obiceiu, de
www.digibuc.ro
73
mai prielnic pentru recoltare este castanie.
Sparceta
brazde, pe unde se
se
la
se
Treeratul se face De pe un hectar se poate kg.
se
cam
mai
de tot, se pot
avea Recolta se face
au
pe
coloarea
sparceta se poate cultiva alte plante, cum este ghizdeiul, lucerna,
amestec
obsiga. Ca
sparceta are un mare
de
cum am foarte
Are
nu
animalelor,
cusurul
foarte greu dupä
Plugarii
recoltei.
www.digibuc.ro
de
metri
la
Corn.
punem cartofi la
reduse
cât
arabil, muntoase trebue
care o
conditiunilor de sol
cultiväm numai acele plante care da cea mai mai mare anumite
asemenea
sunt
dela sine,
prin faptul
nu pot suferi clima prea rece dela In rândul acestora fasolea, porumbul dela un anumit nostru
grâul.
sus,
plante le ductie munte,
chiar acolo unde ele nu mai Mai ales porumbul se bruma
chiar
aceste o
adânc adeseori
verde.
aceste neajunsuri, trebue mod alegem o de locul porumbului, cea mai este cartoful. Cartoful este adus la noi de peste s'a prea de pe care o poate avea pentru o parte din Se poate spune despre cartof este un aliment mai ales al regiuni (Tara Bârsei de deprinderea vina) unde a intrat hrana a
Cartoful
de
din tinuturi muntoase, este mai
www.digibuc.ro
deosebi porumbul la de Sud soiuri care S'au la sub zero. cele mai sus de nu se de m. sunt destul de rare. Ca atare, foarte bine chiar aspre, mare de de cartofi, la
ce
rabdä peste
ce se
de
ce
aproape pentru
ne
regiune cartoful
Plantarea marcatorul.
Acoperirea sapa
marcator.
vom alege un
Pentru regiunile de
care pe
de
mare,
fel
la coacere
In
au
Apuseni,
care ajung
zultate soiurile Roze de coacere, dar cari au de
foarte la Roze de la celelalte soiuri
mai de vreme la
rodire
Ca
soiurile Galbene Talle).
Industrie au
pot fi
fel,
Roze
kg la ha,
este
kg. la ha.
www.digibuc.ro
un
76
SOCIETATEA
Cu cât e mai bun cartoful
de porumb ?
la temperaturi joase porumbul la coacere trebue mai este mult mai mare. 2. De pe se poate aduna o mult mai mare. In vreme porumbul poate da anii când 20.000 ajunge la coacere cam 2000 kg boabe la ha, cartoful ar : kg pentru porumb exprimat raport se ce kg pentru cartofi. la porumb s'ar adäuga valoarea este de mare pentru de strujeni, care, cartoful este mult mai bun porumbul. mare de 3. Prin faptul se pot un de dulce de post, cartoful vine hrana timp mai nului, este costisitoare. parte pâinea, care pentru aceste un bun pentru vite. 4. Cartoful impune cu porumbul, dar unde nu mai avem se coace cât este mult mai folositoare, mai mai mult cultura cartofului,
Este mai pentruca Din aceste pricini,
mai
coacerea artificial& a fructelor din vechime se mijloace anumite pentru a cerea fructelor. in Australia e America crare, a coace a colora artificial fructele. Ea se acum cu ajutorul gazului etilen, cantitate camera care s'au fructele spälate uscate. In zile de de coacere de soiu este gata. Cheltuielile sunt foarte In America tratamentul a mult
port
Doctorul care
dolar.
din Paris a de
la Academia de
un
este
Un chirurg englez d. Fenner, a 1825 niste hräniti numai cercetari cari au dovedit päine timp ce, acei hräniti mor de zile, de minune. tot mai se
www.digibuc.ro
acum päine
se simt
plante
din fânete de AUREL agronom I.C.A.R.
Intre plantele folositoare, cari multe buruieni, pe cari de obiceiu nu le noastre, cresc sunt oträvitoare. vitele, de uscat, pot cosit Amestecate mai grave, mai male, pricinuind plantei oträvitoare cantitatea câteva Vom descrie poporul le In
dintre cele mai periculoase plante oträvitoare sälbatice, spre nu läsäm pentru altele, le ele ele le adunäm, de oarece câteva le vindecarea bolilor. sunt folositoare de temulentum) (Agrostemma githago) autumnale) (Atropa (Aconitum Napellus) ne copiii
donna)
la umble
6.
nu se mai amestece
fructele
(Hyoscyamus niger)
www.digibuc.ro
78
SOCIETATEA
(Veratrum album) Cucuta (Secale cornutum). temulentum. foarte locuri necultivate pe marginea sunt pentru animale pentru
stramonium) 8. maculatum)
prin
dacä
mânca fäina, produce
apoi
tot corpul, Dacä
mers.
sub
animalul se face bine, dar dacä se mai sus se Nu se ne vom feri
semnele moarte.
boala se planta aceasta. otrava ce vom cosi la un
care
de ea, nu s'o
vom
cineva semnele unei se pune pe cap
se
aceastä rece,
lungit
se
pat. (Agrostemma githago).
buruiana aceasta, mai
lumea ales
amestecate
ei
care scad
de
Neghina are prin
se
mai toate prin
violete
de
mari se recunosc de departe. nu
de
ajutorul un gust
de
Pentru mâna
culoare oträvitoare. este neghinä la cele semne de malul care vine oarecare de trebue ei, de se coace la nimicind de
www.digibuc.ro
grâu, se
De obicei, aceastä alegem
(Colchicum automnale). Septembrie cosite, prin poeni pe nele muntoase. Din pämânt se vede numai floarea, 3.
de
toamna
un cornet de culoare este foarte frumoasä, mai ales
sunt cele din urmä plante ce toamna. Mai ales semintele sunt oträvitoare. Ele contin o otravä Datoritä acestei substance semintele se ; de aceea, ele se se
Aceste seminte sunt coapte gata de deabia anul prin luna Mai sunt de vite, ; acestea dau semne de mai ales, pot Trebue vitele de a pe locuri de Semintele se pot aduna, se gäsesc 4. Omagul. (Aconitum Napellus). la munte August ; are frumoase, forma de coif tuberculii ce are pämânt, de forma Se
cari contin o otravä foarte Otrava este planta, dar partea cea mai este substantei ce o planta este mult medicinä. Se culeg :
tuberculii tineri. Planta de obicei nu este sunt foarte rare. Este a
cei
de vite, de ciobani
omoare
oi.
dela noi
strigoaia
cele
mai omag
pierderea
cu diaree,
totdeauna de moarte. Omagul
rar de tot
se
;
mai des un alt soiu, numit
se
gatum care sub numele de se
parchetele frunzele ovale
oträvitoare. belladonna). Doamna codrului, mai ales mari pe marginea de Are port tulpina ramificata, ascutite, prin mai multe semintele
tari, dintre cari cea mai
www.digibuc.ro
e
80
este Din aceste pricini, este Se la noi se poate aduna mai
mai ales pentru din cele mai predestul peste
operatiunile de plante
de mari
rar de tot cu
Animalele se mânca
nici
Mai
de
mai trebue
;
oile pot
semn de avem
sunt ispititi
cari
este foarte 6.
a
(Hyoscyamus niger). Sunt tine doi
: una
cea din
Ciumäfaia.
partea de jos face
zele
peste iar al doilea an fructe. Tulpina frunzele sunt acoperite este de culoare multe
plante au Cazurile de de departe. gropi de
sunt rare, de vreme ce planta se necultivate, pe etc. Vitele ocolesc. (Datura stramonium).
pretutindeni, la marginea satelor, locurile unde se gunoaie, pe marginea etc. Are tulpina foarte de forma unei
www.digibuc.ro
coapte.
sunt
ce crapä capsula
unele
mai
acestei plante, räsucite starea bolnavilor de
de
aceastä plantä sunt foarte rare, de care se feresc Strigoaia. (Veratrum album). aceastä apare plantä pe care poporul
colinele
late,
mari, tulpina buchetul prin August.
foarte Poporul fiertura de päduchii
oträvitoare goaie
animalelor mari. fiertura tot,
ruieni numai
este de
omoare toate parazite depe vaci,
etc.
Stirigoae.
ei are de
Oträvirile
pentru otrava ce
aceastä plantä nu sunt
este ocolitä de vite Cucuta. (Conium maculatum)
sunt plante foarte veninoase pe marginea dosnice,
de Cucuta se
necultivate. deosebit Din cauza mirosului, este ocolitä de repede, se este totdeauna nirea vitei.
prin locuri chiar pe ogoare miros gust din
chiar la de 6
www.digibuc.ro
82
SOCIETATEA
animalul este de prisos. Trebue
cucuta
unde Cornul (Secale cornutum), babel, este ciupercä anume stadiu din ei, numit care Aceastä ciupercä se prin Pentru nu se pierde timpul iernii, din pricina frigului prea mare, ciuperca face care rezistä, materii
care primävara ciupercii. Aceastä formä care rezistä este cornul de care se un corn de lungime, de culoare aproape de Aceastä ciupercä pe socoteala secarei, de aceea de secarei, dar poate pe pe ierburi sälbatice. locul spicului este copt Cornul boabele. el se boabele, la fäina foarte folositoare care curgerile de Este foarte foarte bine Dacä se se coarne de produc de animale. este prins de pare fi beat. Poate paralizia. se mult corn de poate moartea. mai bun corn de fi acidul sfatul medicului. care are corn de nu trebue Vitele se pot uneori la ierburi cornul secarei pe ele, din care coarne pe ele. coarnele de facem treburi otrava din vitelor. Aducem din Vor trebui deci din lanul unde se
armele
www.digibuc.ro
din
Exploatarea unui lot de zece ha de Ing. agronom D.
Agricultorul, fie el acele plante cari
mare, se asigurä lui
vitelor sale,
cea de toate zilele. Din ceiace
vinde.
cere
anumite
ai ce vinde ; 2. 3.
ai
Cele Cu
mai mari
vinzi ;
mai mari.
de produse agricole se fac la are un organizat, este mai mare
consumul de produse agricole este mai mare.
fel de fel de produse, dar mai
se
acelea
tot
stare proaspätä, cum ar cari se gäsesc fructele, laptele dulce, etc. Cu
un lot este mai aproape de
mai
stare produsele sale la Zarzavaturile, fructele proaspete, laptele dulce, dela la produse de acest fel, nu pot fi vine
www.digibuc.ro
alte prea
pe drum se stricä repede. Acei agricultori cari au
mari,
depärtate de nici cari nu au la sunt cultive anumite plante a se stricä pe drum sau care poate fi pe de tot felul, cele necesare animalelor de lapte de etc.). Cea mai a
in apropierea este aceea pe acel agricultorul trebue
se cere
;
nu
pentru udat. mai rentabile.
alte
cam ce plante se pot cultiva pe un lot de
ha,
aproape sau departe de
Cazul I. A. dela
lot
:
ha
toamna de
(pentru etc.)
0,50
Dughie
Total
.
.
ha
.
de porumb, ha de asigure nevoia de
cazul
bine cultivate, sunt unei familii
pentru aceasta,
kg la ha,
dee
kg la ha. Lucerna, borceagurile
hrana vitelor de vaci lapte, de prin urmare vacilor de lapte. fi fie
sfecla de deosebi
pentru sunt vacilor de lapte mare). Putem spune
bun se bizue apropiere de
pe
laptele poate stare proaspätä, fie deadreptul la consumator,
mazärea pentru
vinde
boabe.
Victoria" are bobul mare are
restul recoltei poate fi
la poate fi boabe uscate,
www.digibuc.ro
pästäi, iar lei pe
Boabele de mazäre mai pot sluji
vaci, cai,
familia agricultorului se va o borde aceste foloase, lucerna urmare se locul de buruieni.
etc.
In ceagurile -
acele plante cari pot sluji foarte bine
gäsesc
la animale
cari
Magazia
de
locul.
combinatie cu alte plante de a da fructe alte produse cari au mare
grajdul pe
etc.), are pe
demonstr. Ing.
St. Ticulescu.
Dughia vor sluji la hrana cailor agricole pentru transportul produselor la
In culturilor, lucerna deoparte, fiindcä lucerna locul fiecare an. hrana sa
la muncile
livada de
vor
pot schimba
pomii
arätat, mai are pentru produse de mare fructe, zarzavaturi, etc.
Cazul
B.
se
cum
de
ha
ha
Dughie
Porumb Borceaguri
de de
Total
www.digibuc.ro
.
.
.
ha
86
SOCIETATEA
la
de lapte. borceagul vor
porumb pentru
B.
nevoile familiei.
lucerna, borceagul,
vitelor de pentru
pentru va
celor de
locul pentru grâu.
se bizue mai
acest caz, gospo-
pe cultura pomilor
gutui,
mai
Se vor
piersici,
practice cu
comuna
etc., cazul nostru am cum sunt conditiunile de ne la socotit Pe sub pomi se poate boabe, castraveli, fasole, pepeni, porumb timpuriu pentru etc.
a face plantatia, este nevoie la
de o
mai mare de se
Cazul
de
de
:
ha
Porumb Mazäre Borceag
00
www.digibuc.ro
87
ha de
Cartofi
ha
Total
departe de
la
nu se
Ascultarea comunicatelor Minist.
mai poate desface bune laptele proaspete nici zarzavaturile. Din
fructele agricultorul
produca diferite seminte ce pot fi transportate cari pot fi valorificate prin animale. de porumbul se pentru hrana :
gospodarului. Mazärea, borceagul de floarea soarelui, vor fi la preturi destul de ridicate. Mazärea borceagul vor locul pentru culturile cari
dela treerat vor servi la hrana animalelor. parte din porumb In vor fi folosite la porcilor ca vindem de acest chip de prelucrare a orzului, porumbului, etc., mai mult. sfecla de
www.digibuc.ro
88
lucerna slujesc la hrana vitelor de vacii pentru lapte. regiune se produselor se fel. De numai borceag de greu se va
bine
plan, pentruca la din
un mare deosebindu-se mult dela planul fäcut de
de
un au cari de
la
se
de cäpetenie este cultiva ale roade apoi de introduce acele plante (mazäre, borceag, fasole, bob, etc.). Pentru fiecare fiecare gospodar, planul poate fi de agronomul regiunii. pe
Yucca Yucca este o
care
mai
ani pe
la
mai ales in Mexic cele doua Americi unde se cultiva de foarte multa vreme pentru fibre. Foile plantei sunt groase, late lungi de fibre din care se cm. Ele scoate un fuior cel de in, etc. frig
la
Se
fiecare
stare
prin ochi. Se
cuiburi la cm. Frunzele se
in
fel
mai de timpuriu in la un metru
unul de altul pe rand abia in al treilea an. Yucca turi in cele grele. umezeala nu foarte bine in bogate in var. plantare pe an de burueni. Dupa se recoltare, se trec printr'o care fibrele apoi se bine se albesc chimice se Fuiorul din fibrele acestei plante este mai moale mai elastic de foarte mult in Statele Unite, Anglia si Germania. Din fibrele de Yucca se fac covoare, saci, groase amestec bumbacul, chiar stofe. Planta aceasta se de catre Institutul nostru de Cercetäri agronomice. F. R.
www.digibuc.ro
Digul dela Turcoaia lucrat din
de
lucrare de interes de Ing. Agr. ION
Tulcea, care este un poate
uitat
mai vitreg din Dobrogea.
dealurile râpoase din duc sate, curat Pecineaga, gospodärii, Intre ele, la
este satul Traian Toate cele singur reazem de traiu un ha. de fiecare
din dreapta suflete. Dobrogei,
ce au ha. teren este
de vânturi puternic de razele Ploile nu cad când au nevoie semänäturile, an nu trece de Vara lui Cuptor pentru ce aduc cârceagul etc. ce Toamna este târzie, dar aspre, ce degere de Indeletnicirea
este
de
tot pe atâta, lucrul la
de
www.digibuc.ro
pe
la vite
90
cercetare localitate, pe din la hectar. kgr.
asupra kgr.
kgr.
hrana
chiar
telor, se a)
fuge pe ele, le Tarinele se
sunt pe dealuri face râpi.
coaste repezi le
nu
singur ceas,
are putere Muncile se
de
nu se face
Nu se gunoiesc Treeratul se face
1),
recolta
de de
ruieni lärii,
tot felul de Din pricinile acestea din multe altele, de datorii satele amintite, tot mai harnici,
fire.
dornici de un traiu mai bun. Satele garduri de stuf
pline de
nicio
case
Aceasta este starea
s'a
mari unde vara
cele
erau numeroase
satelor.
cerceteze celor
Problemele ce s'au
tineri dornici de
anevoioase, iar
locale, cele
am isbutit nu credeam
nici
lucrarea pe care, drept vorbind, vom
la Pecineaga s'a lucrat ce merge dealungul
de cele
km. sate,
coaia
acest drum s'a un terasament la partea de sus de
la
de
Sunt Pentru gropi recoltä.
la
joase, unde
de ajunge la m.
s'a luat
face
depärtare s'a ridicat gard se
www.digibuc.ro
roaba gonesc peste
de
se
arat, iar
de salcie scoase,
fost de buruieni nu cumva putrezire
care
nu de cresc, partea dinspre bolovani mari de pe
timpul
de
Aceasta este
fel
lucrarea. gropi contra
scos ce
la este socotit la
numai la
m.
apele fost de deasupra trece
m.
de
Digul
lucrarea peste
de
locuitori,
Munca fost Pecineaga
puterea Traian,
de
km.
acestor trei sate se la cele din
1883
km. dela
agrare,
dar nu au folosit
niciun an
de frica
de
era De
de
de
de valurile aceste
duc
nici
an zidesc casele
tot
la
lei.
de
www.digibuc.ro
de
92
SOCIETATEA
mai mult, chiar
pentru un peste puterile
prea mare, din Prin osteneli
mai
era
la
din partea Cooperativei de bine, ajutorul ginerilor dela P. A. R. D.,
un
un plan pe.ntru indiguire. In campanile Echipelor Regale din 1935, 1939 am cercetat regiune -am convins terenul de este de dicat depunerile de ce urma retragerii apelor din care an.
acest teren erau stuf,.
de
de tot luat locul pe
crescut
harnice la
fiecare an, precum
ierburilor
ce putrezeau, terenul s'a crescut mai fost deajuns sub scaun
treptat, se
mai jos de nivelul apelor de
parte,
resturilor
alta,
urma
plug. se gäseau
parte din
www.digibuc.ro
mare, locul
timpul se usuce bun
la 1883, s'a regiune s'a prefäcut.
convins plugarii unui singur sat dacä
ei, ceeace nu s'a
uni
se poate
de
zile
s'au
de
Am fäcut
fiecare din cele sate interesate, comitete un intelectual de care suflet,. In urma ce ni s'au am modificat planurile A. R. -lui, care prevedeau numai construirea gului, am schimbat lucrarea drum comunal pietruit, socoteala -am a) Organele agricole ce conduceau terasamentul munca de voie locuitorilor. al drumurilor Serviciul transforme bätut fie zidit de valuri, bolovani de urma socotelilor s'a hotärît fiecare locuitor lucreze ce au mai lucreze m. de fiecare ha. am lucrarea puncte Turcoaia din dreptul satului Traianu, cele mai joase dacä cresc apele, ne de lucra. fel In vara 1938, am lucrarea de din de de mai de ce nu lopata Au ascultat, au zile, au lucrat de ridicat m. au mai de gospodarilor din sat, pentrucä s'au nevoile satului au isbutit mistuie ce sfortare,
pe säteni cari de mult trebuiau se au stins astfel un trecut Septembrie,
început digul
la
pentru muncä.
au deschis un drum
muncile agricole, P. A. R.
pe calea justitiei lucrul, se pe drumul
Descurajati,
apere avutul au
lucrul.
www.digibuc.ro
au
km. de pentrucä mai bun,
94
de
zadarnice,
timp am urcat
care treptele ministerelor, continuarea lucrärilor,
de
A. R.
Norocul plugarilor problema
fost voie
lucrarea. de dela
1939,
timp de
de
Septembrie vor la indiguire fie
lucrul
500
lucrarea de
lui
Premilitarii
la Dig.
lucräri mai (drenaje, etc.), timp de acestei se poate judeca foloasele ce le aduce celor ce au muncit. regiunea Pecineaga-Turcoaia, s'au de sub ha. teren, dintre cari au fost pe
se vor face
de de
avea
kgr. la ha., care
socotim pe kgr., vom avea singur an. In pildei dela Pecineaga, un alt sat vecin, vagoane milioane lei venit
de
www.digibuc.ro
lei
CALENDARUL
trovul, ce are proape ha. teren
de
un dig nu
bine fäcut, dar de satelor depe malul drept al
sunt se poate
contra avem legate,
de
malului drept al Dunärii, corn-
cititorilor
ceeace
vom da tablou luat din Studiul -lui Inginer N. Greceanu, la care adaog dela Pecineaga Ostrov. Autorul Denumirea ha.
Serv. de
al Parid. Gustin N. Pecineaga Turcoaia
Serv.
ban de
5.400
5.400
de
Tulcea
Ostrov
.
Am
sat
.
Sub
3.000
roadele unei munci aceasta va
Regale
satelor, pe
Ai auzit, bade Nicolae, cele spuse de domnul avocat... Dumneata ce Badea Nicolae N'am
judecätor, eu cunosc auzit
dumitale... Eu vreau nu pot vorbi,
Badea eu... nu
avocat...
www.digibuc.ro
Parcul dela
Mihai Viteazul Turda.
Cultura plantel
1939
care introdus, acum cinci cultura soiei contractat anul acesta de 104.000 hectare depe recolta de 8.000 vagoane, de
SOCIETATEA
care se hectare
vagoane
primul
acestei culturi nu s'a datorat numai
de
cultivatorul are dela garantat ci mai ales ei de bunä planta premergatoare pentru fapt constatat de agricultori cinci de culturä, darul mazarea, fasolea, trifoiul, de azot. nu numai agricultura bunä un produs asigurat, din punct de social hranei prin aceia planta mai va servi viitorul apropiat completarea hranei satelor prin adaogirea ei tului
recoltei
de
care folosi
organismul
la care
propaganda printre
grasimi aceasta SOCIETATEA cultivatori,
ceiace paiele de este furajul mai bogat pentru de unde primul an exclusiv pentru hrana vitelor. prezent se Moldova, unde recoltele mai
astfel
de
cultivatorii
pe
cantitatea pe face
s'au convins singuri pentru vite in special mai importante
de cultivatori sunt din ce
restul
special regiunile de secetoase, fost mai slabe, de trei SOCIETATEA prin culturi de noui mai rezistente formarea de coacere timpurie, astfel va pune la vatorilor din regiune, varietatea potrivitä respective,
tatele
recolte
www.digibuc.ro
ce
Cum putem
din cultura tutunului de
Cultura tutunului la
foarte veche. Sunt peste 200 dela vecinii Turci, fost mereu diferite regiuni, dar de tutun nu prins bine culturii tutunului, de nu nici celelalte ale aceasta nu pentru de plugarului nostru place practica de
dela greu
mai de
ce
pentru
se
se dau de
care mai statornic mai mare. cunosc firea cultivatorilor dau eu asupra tutunului, care pot recolta calitatea, pe scurt, din cultura tutunului. acestei culturi poate chiar numai prin Nu voiu vorbi de calitatea aceasta prea fiecare fel de tutun, trebuie un anumit fel de pämânt. De chestiune s'a ocupat de C. A. regiuni de tutun de acolo. S'a läsat seama cultivatorului numai de lucra cum trebue, de ara adânc la timp. Tutunul, repede bine, are nevoie de un bine räsbit adânc
grea, dar care le
www.digibuc.ro
98
A. Dr. C. AVOCAT
Prof. I. FOST MINISTRU
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
OROVEANU GRIG.
Col.
DIR. GEN. AL CONTAB.
Dr. M. DIR. AL
PUBLICE
Dr.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
OROVEANU
99
Prof. L
Dr. M.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
pentruca hrana
spre
mai
Intr'un
vor pätrunde
tare
anevoie
plantei foilor. planta
la
fi
ce
nu va la vreme de
este
Intr'un teren arat adânc,
se va
mai
vor merge mai adânc dupä
mult la
cum rädäcina tutunului trunde peste metru secetei este
Apoi, este un
din ploi
mai
vreme,
mai
pe timp secetos. Unele sunt mai mai
nisipoase,
vor fi mai altele,
sunt mai argiloase, mai grele, mai compacte, se vor ara mai greu, vor scoate bolovani, se
pentru brazdä aceasta putem merge brazda va fi bine
Dr. St. Director general al C. A. M.
Oricare
pentru
fi
el trebuie neapärat arat adânc din la
Nimeni
de mai
fel de läsat brazdä
trebuie
de bine
de
de iarnä,
face
arat adânc din toamnä luptä
la secetele cele mai mari. Pentru
numai gräpat de fiecare ploaie Marea
la semänat plugarilor
de obiceiu transplantat. este aceea
www.digibuc.ro
din toamnä, la
chiar
cm.
mai
mai
de
toamnä
fac de
nu pe
fac
de
de
arätura de toamnä, nu s'a timpul secetos, parte, scoatem
pierdem este
ce
pe de vara
altceva sä din iarnä. Urmarea magazie va bolovani, care
arätura de pentru buruenilor, cari de obiceiu sunt plugarii au arätura de fäcutä mai adânc, de burueni räsar, cresc, dar mai au timpul alte atunci locul curat. arätura de prea de uscäciune nu vor burueni atunci lanul va fi de burueni de cuiburile de Arätura de le scoate la pentru le de fost care vara ocupat nu are, oare, nevoe spune buruenilor dar
gerul? de
soarele,
se
nu
deci,
nimic
care se sperie lumea s'a convins nu mai merge de pe timpurile era mult de s'a s'a scumpit, trebue lucrat s'a de calitate bunä. De aceea Camerele Agricole lucreze de toamnä.
pe
lumea
foi populare,
Intorcând
de tutun trebue numai arätura de toamnä, fäcutä mai prindere la transplantare, le va
de acest
le va asigura de
lupte mai doua lucrare, care de asemenea insecte,
tutunului,
tutunul nu se poate ajunge la
www.digibuc.ro
are Din pricinä deadreptul
SOCIETATEA
102
se planteazä la câmp mai trebuie avut
ardeii, are
Pentru parte din
adus
brumele de toamnä, trebue de unde
numai lui
pe la
trecut, Pentruca
lui
Aprilie
ferit de
scoatem
rece
ce
a.
de
scop, de
rece, trebue neapärat
se
pe platforme de de grajd, paie, etc. geamuri puse deadreptul pe pämânt, vor apära räsadul brumelor dar vor räsärirea
decât atunci când timpul se va târziu, ne va
de
timpul care caz
räsad prea foarte se
de
la de
pämânt tutunului,
Având räsad bun
la lucrarea de temelie lucrare trebue la timpul
de
cele mai
eel mai cele din zile
pregätit, trecem de
pentru transplantare ale lunii Aprilie
zece
cele
zece
Mai.
In acest timp,
nu
pierdut umezeala deci foarte se
timpurii, au tot
prinderea va
oada de
nu
transplantat. vom apropia de de aerul secetos, soarele mai
Cu
dogoritor
plouat,
din timpul verii acolo
pânä vine ele vor caz de nu pe când dacä pânä
secetos, va
vin ploile dinspre toamnä. calitate
cäldura lui. Cu va mai bun.
va vegeta sub mai lumina
www.digibuc.ro
mai
lumina soare,
PLUGARILOR
103
Pentruca profita de acest soare, trebue plantat de el fie la el deabia plantat, dogoreala soarelui va arde de tot. lunile
ce
este
se
cari vor
de
cultivatori nu
neprevederea. Care
de sub
mai bun
mental dela nu gäsit
cercetat pe care
chestiune pe socoteala constatat
ci
acestea sunt
de
sunt deja mare,
viguroase.
cari atunci apar, gäsesc mai pot roade. la Institut la culturile de dela Doamnei (Prahova) a., transplantarea Mai, iar pânä la August nu din boalelor, secetei. In din celelalte trebue mai cultivatori mari de care pe gunoi de grajd, trnsplantarea de
lemnos
fac
ei
mai bun tutun. De ce
de
se
de ce de
fi
seamä
se
mai rece
Regat, acelor
seamä
despre unele seama
bolnävesc, pricina trebue pentrucä räu teren ne arat adânc din poate s'a arat numai
timpurii se räsad
pe seama
fac
au transplantat plantarea pe
trebue
rele. Pentruca
cultivatorii de tutun trebue un un teren bine lucrat mare
toarne
da umezeala gäurile unde va fi plantat tutunul, pentru fie care are nevoe bine de se destul de adânc,
www.digibuc.ro
plantatorul, se mai mult timp. pästra umezeala transplantare, trebue se mai
tärile dintre plante de avea plante multe
jurul ei,
de depärprea des, din deci recoltä mare, tutunul
cum trebue, se vor de produsul va de calitate din pricina multe fire pipernicite se va planta prea vom avea plante recoltä M., urma numeroase C. se la ce rite regiuni va
Tutun Molovata la Institutul Experimental
la
cultivatorii cari vor
tutunul, uniforme,
date. mai este aceea
urmeze
chestiune de mare firelor
fäcut
atacate de viermi. Dacä transplantarea s'a de teren, dacä s'a executat bun fost slab
plantarea s'a derea va fi fire
va bolnave, etc.
www.digibuc.ro
dacä transneprielnice, atunci acestor
zile, lipsurile se pot se face la prea mult, atunci firele
se
pier,
se
neuniforme
dau culoare,
slabä, dar foile nefiind la fel vor da produs care ne
etc., uscat, alesul pe nu acopere lui
de lucru la recoltat,
pe cultivatorii de tutun
Ca
arätate,
vor
munca
sele cercetäri ale astfel se mult care Monopolurilor, la numai
de
uite
toate le aducä
nu trebue
nului,
se poate
la de
nu din numeroala timpul prielnic.
de
lupta,
secetei,
Personalul Casei Autoregiunile de cultura cultivatorilor, pentru ce la sfaturile ce se dau.
de agric.
www.digibuc.ro
C. A.
printre
pentru cultura tutunului de Dr. Ing.
plantelor, plantele munca afânat plantelor
bogat,
de bine fi nu este bine lucrat.
nu este
rod, care au nevoe de un pämânt arat. Cu sunt atât plantele bine
mai bine pregätit. Tutunul, care are un timp petrece
DUMITRESCU
pentru are nevoe
ales
care mai
de un pämânt bine lucrat. Ceeace
se cultiva acestea, mai
la fel
tutun,
mecanice
pentru tutun
pentru toate
cum am
mari, deci trebue
tutunul se trebue se spus, cursul verii pentru avem
secerat.
pästra etc,.
uscat mare lelor secerate lucreazä la
Intoarcerea pämânt. apa
pompe care aduc apa din unde se pierde repede. secerat, are de
www.digibuc.ro
de
cari nu se
din
de
rate
anumite
de
mai
se
au nevoie de timpul verii pentru
acestor
vom avea cele mai folositoare.
mai este de mare ruienile, precum
de tutun parte din firele de tutun,
multe la cules.
transplantare
de
la
cultivator nimicesc mare dupä
medie de Agric.
mai are menirea de toate aceste foloase fie trebue se poate ziva seceratului. de
chiar ziva au secerat totdeauna recolte frumoase,
Pentru întoarcerea la nevoe, plugul. felul
acestui bun obicei, au de tutun, la alte plante. se
de timp. In
grapa
la care se mai groase
timp ploios, se va ara mai
pe timp secetos, se va ara mai la de fi planta care tutunul, nu trebue de toamnä. www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Cassei Autonome cultivatorii,
Monopolurilor, cuprinse
nu se contractul locurile cari au fost arate din cultura tutunului Arätura de toamnä va Desigur nu se vor prea adânc pämânturile formate pe var, la pämânt nefolositor. legate, pentru nu Arätura de toamnä trebue se adâncime mai mare. aräturä de la adâncime arätura de aduce pämântul la fundul brazdei. In arätura de toamnä se face mai târziu, când pämântul este destul de De este mai pentrucä celelalte acum isprävite. etc., vor la
Arätura de toamnä se astfel mai mântul se va incärca va potrivit pentru plantarea tutunului. este
ce
pämântul primävara pierde umezeala atât de trebuitoare plantelor. Multi face de tutun câteva zile planta tutunul. mare de de recoltele de tutun sunt slabe. se cultiva
dar,
se vor
ce pämântul s'a
s'a svântat
rupem scoarta, pämântul dela suprafatä stârpim buruienile. In pämânturile mai folosim vatorul, când pämântul este bine afânat, ajunge mai se vor grapa dupä care vom da grapa se va ara numai fost de buruieni se va face de plantarea tutunului, plug trebue urmeze, recolte de tutun bogate de calitate toamnd Nu ajunge
au
Nu mai
de
plantare tutunurile vor tânji timp de mai mult. www.digibuc.ro
Miron Costin. jud. Roman
La ghilit
de Ing. Agr. ION DRAGU
este de
de
mai bänoasä.
de
agriculturii, ce se face
deosebi, zece mai
Astfel, s'au
la
numeroase alegerea combaterea
lucrarea
din
dere,
este acel care
s'a cäutat
se
la
technice folosirea
agriculturii,
stare
la
mai
duselor agricole
deosebire
ales,
se
agricole,
al celor
ceiace vinde
cari
ales
va
da rezultatele
www.digibuc.ro
numai mai
tärile cari cumpärau dela cereale, au luat o parte din de au nevoie. De aceea, plugarii trebue tot mai mult alte mai cäutate la care se poate un mai bun, mai sunt totodatä mai potrivite culturilor, de chiar
trebuie
acestor culturi inul) plante textile amintim Tutunul, a deosebi
o
(fasole,
plante de este bine
:
A) Conditiunile de sol din cea mai mare parte a noastre sunt foarte prielnice, ce tutunuri orientale de cele mai
ce se cer pentru cultura tutunului nu sunt la unele din ele se pot folosi chiar face alte ; zis se fac
prea grele, cari n'ar
copii,
pe
cea mai
nu sunt alte agricole. In felul acesta, mai potrivit cursul anului, acolo unde bratele de gäsesc de fete de -ale cultivatorilor de tutun Un numär de lucru tot timpul anului depozitele unde se fermentutunul. brut este cumpärat de C. A. M., la un contract, dinainte se face de cätre o parte comisiune care un delegat al cultivatorilor. potrivit asolamentul pentru D) Tutunul este face iarna, munca se este
nu
Cultivatorii de tutun mai au alte foloase : a) la timpul
bani
asupra recoltei ;
b) Li se pot da men lung tutunul, precum M.
dobândä de face ecarete pentru pästrat
spre de mari ajutoare, tot contul recoltei anumite materiale
stropitori,
ter uscat dat ;
;
premii sub agricole,
se dau
vrednici forme :
pentru plantat, unelte etc. ;
www.digibuc.ro
e) Tuturor cultivatorilor
de nenorociri,
toare de asigurare de
de
foc
Este dela sine are dreptul de firesc
de vreme ce C.
face
munca acestor fie
Este bucluc,
este oarecum mai Nordul Basarabiei,
alte care curat fost de
este
de
de
A.
acelor cari socot care chiar cultura tutunului aceasta este
foarte bine munca de pe
lei la ha. cultivat
Valoarea
Ha,
Lei
cari
877.878 24.783.305 20.696
1934
au 3.569
48.595.451
au
casat lei
39.756.995 1937 3.453
862.423 22.059.385
date
A.
venit brut la ha
1938
de
socotite
venit curat de 6.330.122
20.486
www.digibuc.ro
112
SOCIETATEA
Acest lucru cunosc bine tutun, aceia cari dovedesc
cultivatori de cari,
ploua se face" vor avea, desigur,
cam des aceasta
vrea
zice
se
nenorocire se aude mai
aceste
Cu
pentru
trezesc interesul plugarilor sä pe scurt, sunt urmate
fi
cultura tutunului, care vor
reguli pricepere, cultura
de
de tutun.
toamna terenul destinat Acest lucru este de mare pentru toate bun, (trebuesc
numai de
fiecare
neapärat tutunul Mai, mai bine la timp de de ale tutunului chiar III politul (ruperea foilor de sapa III ruperea florilor puilor (copilitul). tutunul la timpul 6. mai atunci foaia este destul de (maturitatea cunoscut, prin ei. tutunul de des aceia pe gherghefuri la dospit, magazii stea la necesar, numai timpul ce foile din culoarea verde
galben-verzui.
8. Uscatul (pentru tutunul
pe
se
foaia mica)
umbra (tutunul
tutunul uscat bine
la foaia mare). magazii
de
grija la foilor
Nu
pentruca alegerea pe
se
baluri
de
acestor
amestecat. ce
de
personalul de specialitate
www.digibuc.ro
se A.
la
däruite de
-Durostor.
Cooperativei din
pentru ridicarea satelor
Activitatea C. A.
de
Regia Monopolurilor Statului, astäzi pe Casa Monopolurilor Statului, de instruirea producerea de venituri mai se starea cultivatorilor de tutun. Printr'un regulament anume s'au acest gând. care anul 1929 mai mult aceastä A. care cuprinde statornicind programul de dela
agricole
grâu de
tractoare),
(trioare, etc.
formarea de cooperative etc.
agricole
care s'a gândit aceastä
Director tehnic al agricol,
pus
lucrat mai mult, care Ing. Consilier V. agricole, ajutat de
aplicare acest program
activitate Pentru folosirea
de
tot
lui
agricole,
www.digibuc.ro
au
114
din care s'au mai sunt cooperativelor,
ele au nevoe, C. A.
care s'au drept semänat
cheltuielile de reparatiuni din partea la Casa de lei un Fond Agricole". cererea alte C. A. agricole, de care fondurilor ce fiecare format. a trioare, cooperativelor 28.724.688 kgr. ale de care s'au lei ; 354 ha. ale membrilor cooperativelor, de
o
lei.
In total s'au
din taxe de
lei.
Pentru pentru de tinerea celor de mai s'au cheltuit 1.543.036 lei un fond de 1.608.332 lei. a mai Trebue avut vedere cei taxele de 2 sire au fost mai unele comune dat chiar pentru a indemna pe säteni le de prezentate, extragem mai jos parte cooperativele din ceeace au anul 1938 Cooperativa cultivatorilor de din comuna comune
1934, 83 din 64.738 lei. 1938, averea cooperativei era de 256.669
capital astfel :
lei,
a) Capital
lei C. A. M
d)
din anii pe anul Total
Cu un capital destul de Pentru
.
.
cooperativa
lucrat chibzuit
personalul C. A. M.
al cooperativei au muncit Cooperativa aprovizionat pe agricole, arendat cultura de
mai
rost
de materiale pentru construirea de
de gherghefuri
uscat tutunul,
pentru etc. Cooperativa adus bumbac,
www.digibuc.ro
a pus la
pentru trioarele
de semänat
de C. A. M. prevederea
Pentru munca folositoare ce depun pentru sat, lauda se cuvine membrilor cooperativei mai ales conducätorilor ei, precum personalului C. A. M o Voi aminti tot din Oltenia, unde se cooperatist este spune acesta ar fi un cu mai mare este celor care muncesc pe acest drum. 2. Cooperativa cultivatorilor tutun din comuna -
.
A luat
Mai 1938 numai cari au
lei
Dec. 1938, erau deci
aproape s'a Datoritä muncii depuse, micul capital pe care avut, a adus porumb pentru timpul
lipsa
era foarte mare, a luat potrivite pentru cultura tutunului a adus bumbac tru Personalul C. A. M.
cultivatori de tutun au muncit ce do-
vedesc, vor avea rezultate din ce
ce mai
3. 0 din comuna
a cultivatorilor de tutun din Oltenia este Sept.
dintre cari
cu
Ing. Agronom Consilier Director Technic Agricol la
cultivatori de tutun
func-
C. A. M.
Din pricina
aceastä cultivatorilor greutate. 1938 cooperativa a lucrat foarte rodnic
s'a putut constitui
de capitalul redus ce are, a adus pentru membri o 2
unelte agricole. Cooperativa adwww.digibuc.ro
116
SOCIETATEA
de semänat
4
date de
2
C. A. M. In anul 1938 a avut un dever de 167.884 lei, Rostul
al cooperativelor agricole este tocmai
de a pune la cu
tutun
membrilor cele trebuitoare, de calitate
a da
mic,
Mai sunt alte cooperative agricole ale cultivatorilor de Oltenia, dar am ales la dintre ele. 4. Cooperativa agricold a
de
din comuna lei care au subscris lei. au värsat la Dec. 1938, numärul membrilor a sporit cu capitalul värsat, cu lei. sporire au din an an mai mult foloasele cooperativei. are o un tractor, de mare pentru mem-
Dobrogea. de mare este acestor Cooperativa a rost ca membrii cumpere pluguri, una una de plug, un grape, fiare de plug, 2 de porumb altele. A dat ajutoare pentru de vite de ; a pus la trioare, 5 de una de C. A. M.
Din veniturile de treerat a isbutit 2 amortizeze lei, mai sunt 296.763 lei de desrobit. un local al ei -a Cooperativa -a de pe terenul din o magazie de cereale, pomi roditori, localului a pus de C. A. M. 5. Cooperativa agricold a cultivatorilor de tutun cu
din
un capital subscris de
la 31 Dec. 1938, capitalul subscris
lei
värsat,
lei.
membrilor a sporit lei,
cel värsat
lei.
Cooperativa a dat ajutoare de 42.750 lei membrilor pentru de vite unelte agricole. A adus pentru bumbac de lei 24.982 ; a membrilor 827 de lei 59.355 267 d. dl. de lei 14.685
de lei
37.525
a le
rost
de lei,
de teren bun pentru cultura tutunului ;
pus la
däruite de C. A. M.
porumb
agricole (trioare a.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
am vorbit de cele ce au fäcut cooperativele din cooperativele din sarabia. Voi aräta acum ce au vania Banat. 6. Cooperativa a de membri, capital din infiintatä in subscris 137.000 lei Dec. 1938 erau värsat 54.150 lei. 296 membri, cu värsat, capital subscris
Trioratul
la cooperativa C. A. M. din
un spor de
lei capital subscris
90.700 lei
capital
Intr'un timp
de scurt, cooperativa
lucrat foarte rodnic.
Astfel ajutoare gospodarilor pentru de unelte agricole, vite, ajutoare pentru reparat magaziile de uscat
tutunul, pentru cumpärarea bucatelor porzol pentru desinfectarea batoze de bätut porumb,
semänätoare trioare de C. cumpärat de trifoi, lucernä, Din toate aceste un numai de lei, ceeace spiritul cooperatist. cooperativa de
de
www.digibuc.ro
118
SOCIETATEA
Nou" din care au lei capital 31 Dec. 1938 avea 42
au
34 13.550 lei. lei
37.610 lei
ce a a adus pentru membri tot ceeace le trebuia pentru a prin Institutul National al membrilor, valoare de lei Cooperativa a plänuit o sectie de läptärie, :
;
pentru valorificarea laptelui. Numärul mereu sporit al membrilor al capitalului este de chibzuita a acestei cooperative. *
*
Din cele arätate mai sus se poate vedea de
acolo unde omeniei, cinstei
oameni
datoriei, pentru sub privegherea ai cooperativei. Putem adäoga, din pildele se pot capital mai din oamenii membrilor
mai pe conving de nevoia
unei
lauda se cuvine personalului C. A. M., care pe timp serviciul culturii tutunului timpul liber pe din comunele se stäruind spre binele
Ce
Lunile Brumärel sunt luni surori. Cu frunzele pomilor cad mai cu mai roditor va urmätor. Gerul frigul din Octombrie pe acela din Ianuarie Faur. de se sat, iarna e aproape. Neaua frigul de Octombrie aduce Ianuarie moale. la grea arborii tin frunza mult, iarna e departe, dar va vor multe
www.digibuc.ro
Ministru al Agriculturii
recoltei
la
C. A. M. pentru
Ce
de Dr.
DUMITRESCU
pe
Cassa agricol general
tutunului deosebi, vie ce nu este destul de bine este una spune plantele ce se cultivä S'a spus chiar la se tutunul la tehnic al Nu s'a arätat pentru ce este de
nu s'a spus tutun au stare
se
cari
comunele
restul comunelor. trebue nu prin legi Din capul spunem printr'o aceastä s'a ajuns de compromit destul de unde meserie. cultura tutunului sä technice mai aceastä face mai
din
care se
simple dar
tutun este cum
www.digibuc.ro
se
SOCIETATEA
aci parte din mäsurile luate de Casa pentru ridicarea agriculturii
sä
Vom
din din anul cultura tutunului a Regiei administrarea Statului sub numele de s'a un fond special, Ministerul lui G. C. Cantacuzino, primul director general al regiei, In contractul de ce s'a acel S. cultivatorii de tutun, s'a R. o
trecut
an
Stupina
de
de
bani,
care cultivatorii
de
pentru ocaua de tutun. De aci de acest fond se de unele cultivatorilor premii, ajutoare pentru se uscat tutunul, etc. nu era regulament, care se
acest fond. sub ministeriatul
In regulament la cultivatorii de
P. P.
fäcut
de
In 1903, din cauza Statului,
legii
care
www.digibuc.ro
de
cum
fost
F.
pe
de tutun,
C. T.
pentru acest fond
Cultivatorii
anual
Casa
Tot la
recoltei ea
T. se mai
pe ce se
din sumele
de
date cultivatorilor de tutun predarea tutunului, cupoanele
la Cassa de Veniturile F.
cari nu au fost capitalului F.
C. T.
alte
pentru prin unui institut câmpuri experimentale pentru fermentarea tutunului, câmpuri de seminceri, se
C.
cultivatorilor de ajutoare prumuturi pentru fäcut magazii tutunul, toare pentru refacerea nimicite incendii, furtuni ajutoare cultivatorilor de pentru de ajutoare de pentru cultivatorilor de tutun, premii organizarea de de biblioteci, populare, etc. Tot dela F. pentru T. se plätesc pricinuite de de recoltelor R. M.
de bun
ce se folosesc la producerea tutunului. mai C. A. cari au avut au acest fond, au
pe scurt, ce s'a servi
S'a un Institut experimental la model de organizare comuna S'a fäcut unde pregätire
care poate
premii, diferite S'au cultivatorilor de tutun instrumente agricole, valoare de zeci de C. A. de mare are agricole instrumente, pluguri, grape de fier,
www.digibuc.ro
planete, tractoare,
trioare,
vântuuruitoare, 9.696 coase, 7.885 casmale, 2.975
furci,
996
acestor cifre este ajutor pe care C. M. Este bine se tivatorilor nu au ruginit magazii, la Numai
Crescätoria de Curcani la
izbutit sate
kgr.
date personalului
medie de
mult. ele s'au bine A. M. pe trioarele aceste care nu erau cunoscute,
pot face S'au vatorilor de tutun sunt bine
5. S'au
pentru
etc. dovedi
cereri,
pepiniere; din care s'au rodesc, de superioare
28.455
altoite.
altoite
de
cari sunt urgia viticulturii cultivatorilor de tutun 220.000 kgr. alte
cum
www.digibuc.ro
kgr.
curat
nätä,
A.
dovedind
aleasä,
toate comunele
dacä boalelor,
numai
trata ce se 6. S'au
diferite prafuri
contra cost, pulverizatoare,
premii
Pepiniera
de
rogojini, gherghefuri pentru uscat tutunul, etc. de mai multe milioane lei.
animale de soiu,
S'au
peste
biblioteci populare,
folositoare 8.
S'au
de
pentru daunele mai
de
S'au
industria
cultivatorilor, pentru cultivatorilor multe
lei
ajutoare de M. organizat
milioane lei. accidente, pensiuni de studii.
de
de
C.
cooperative ale
de tutun,
www.digibuc.ro
un
SOCIETATEA INGINERILOR
de
dela cum lucreze A.
agricole, pentruca ele M.
agricol
nu va va
trebue se
pe
cultural
C. T. social.
de
mai multe pentru
pulare, va organizeze atâta tivatorii de tutun, cari de Datoritä acestui fond planului bine chibzuit statornic, urmärit de personalul pregätit ce are, s'au format de cultura tutunului, adevärate centre de A. Chiar avut numai de comunele care se tutun, din aceste centre, se asupra comunelor din program al C. A. aplicat alte ramuri de mult nivelul agricol cultural al satelor. Nu apäräm sub forma de socotim cum se un bine gospodärit numai poate fi poate aduce. monopol al sfeclei de culturii cânepei inului, etc., mult satelor fi
medie de
C. A. M.
www.digibuc.ro
Serbarea sädirii
pomilor de
DEM. RADULESCU
Tu
glas de de soare,
dragi
Din munca rod biruitor,
de
fie
de rai rodnicul
ai cerul ce
ram... neam.
dorita Cu Ce
www.digibuc.ro
pe porumbului
Ministru al Agriculturii
premiat la concursul
fructelor de Ing. Agr. ION
fructelor sunt produce hrana trebuitoare. de numai un anumit care au materii telor este prea mare, parte din ele cad Cantitatea frunzelor de
la timp, numär mai mare de
stare bine.
se
cari
au la
caz,
apä,
sunt
ele mai bine
udat nu este alte
pe
trebuie
se
dacä nu
sunt mari, lucrare, vom avea pagube se
rodul,
ce
este
www.digibuc.ro
127
de fructe, astfel cele greutate toare, nu putem avea recoltä de care mere mari, bine ce se pot de pe urma la la
un
mai recoltä prea
fructe, un
-
fructe
care
de
de de
timp ce
numär de
rodire
mai
dar
an de an
este
Cum se
rärire.
timp
de rärire;
fructelor, pomilor ceeace fructele le slei puterile. Pomii
ce avem materiilor fiecare an,
rite au de nutrit un numär mai
de
de
cale sunt folosite la
cari vor da fructe se poate regula rodirea pomilor, ceeace nu putem etc.
udare,
fructelor nu trebue regiunile
peste
la este
se
In mai
www.digibuc.ro
fiecare an, de Nord, cele de
Apoi, la piersic fructelor este trebuitoare pär la mai de la mär. Räritul se face seama de specie, de soi la este mai de piersic, cari fructe fine de pär, mär, fructele ce rodesc ale celor de dela sine se räresc. Räritul se face atunci ne putem da seama cari dintre fructe vor un mare de fructe. Cele fecundate cad dela sine. uscate, multe fructe sunt tinere, din
lipsei de hranä
de
de mod
se
Räritul perelor
r el
turat
diferit.
ce pomii s'au de parte
fructe, cele trecut de
unei nuci.
Piersicile se se formeze ce se
formarea rilor dela Pere Curé: soiu care secetei
lipsei de
timpul caisele se sunt
bolnave, crescute de
care dacä
derea
nu este atunci
ce
astfel se
sâmburii.
se
de se face
toate fructele
la parte chircite, apoi se
multe la un fructele mari, pär, bine
la
dar
cele
pe bine
la
www.digibuc.ro
August
mai facem o revizie de
insecte
toate fructele pe cele
däm
precum
se face cu o spre a fructele ce fructele trebuie fie resfirate pe cât uniform pe lungimea a ramurilor. fructe ce se unui de specie, lui Pomilor bine de soiu, starea bogat de culoare verde crescuti, mai multe fructe decât celor slabi. se pot de roditoare, se pentru fiecare De de
mere
pere,
Un
mergea
prune.
caise
piersice,
la el
Sacuiul vede
se pocnesc vorba De ce
Cum
el,
la cosit iarba.
www.digibuc.ro
el
Fig. 1. Mänunchiuri de
de
var. Ontario. 2 var. Cox Orangen.
var. Boscoop.
De ce cad fructele din de Ing. Agr. Dr.
Din
de
BABALEANU
se
coapte. numai parte parte din ce se scuture cad de fructe, petalelor, un fi apucat ce au parte dar alune se cad. se un covor pe sub de de gros de recolta de din de la coapte la Acest se au cäutat la taina care este de risipitoare Acum se bine scuturatul al
nu se petrece la fel la toate este de
bogatä scuturarea fructelor
la Din
soiu,
soiu mai face parte,
doua, Parmain
de Deasemenea,
www.digibuc.ro
131
este
De
cad trainice
cari nu au avut cari se poate cari se
de Acest
trebue
legarea
(fig.
ajutäm
polenului respecte
albinelor. Fiecare de
are
Fig. 2. Legatul fructelor de toate florile legate. 2. Orangen are 3 a var. Boscoop are legat.
de legate legate
var. Ontario are se scuturä 3 se scuturä.
unei alune se Scuturarea fructelor tinere de luna Iunie la i s'a dat nu din care de din un rästimp care se ce fructe mai departe pe pentru coacere cari dintre ele cad.
cäderea din Iunie a fructelor este un fel de regulator al
al puterilor de multe fructe, este peste le pe toate ; a frumos, o parte din cäderea fructelor ele, spre norocul pomicultorului. Nu arareori este un cad prea multe fructe
adeseori
bobului de polen (pulbere) a
1)
care
altei
pentru a da
www.digibuc.ro
unei
132
SOCIETATEA
vedem cari sunt
acestei de
fructele cari au avut prea
S'a stabilit
(fig.
cari au mai multe cresc mai repede
3), cad
la un mai sunt seci). Deosebirea
acelora la
dela legatul Iunie, când cele slabe se deslipesc toamna se
cad. De aici
se
trebue
avem
rodesc bogat aceasta, de trebue da
soiuri care
la
aceasta, s'a
Sus fructe pe Jos: fructe mai mari, mult mai Fig.
jos pe la
fructele
numär de bine sunt
Ontario.
Iunie.
de cäderea
mai puternice. de rod
pe
se
trebue
De ale
cumva fie aceea ramurilor.
trebue care se poate regula de de S'a au legat la din au greutate de pe pe legat numai au constatare dinaintea de un mai deci mai multi timp de
de
numai de de folositoare de la se Avem
ce vor fi mai
de
vor pe cäderea din
fructele legate. este
In
atunci când deosebit.
se
sunt soiurile de altele,
de
ale
de
cresc mai
Cox
sunt mai Parmain
mai mai
www.digibuc.ro
la
de seamä cum sunt de
Udatul pomilor pentru le asigura trebue avem grijä
este leacul Acolo unde nu
de
bun
nu se
din pämânt acest scop, trebue
se are mai des, dar nu prea adânc, mai bine
sub cultivator.
pentruca fructele are mare de
pentru pomii
numit fructelor.
pe
lege,
de materii hränitoare se fructul, pomul are nevoe hränitoare, aflate Mai ales nevoe de spre rânduri s'a
din pämânt. In de
de
un spor mare
de Chili, s'a
am avut rezultate
la
la
un spor de
la rod,
Bälegarul de pomii
la
Nu avem destule cuvinte
cm.
pe pomicultori
pomii de
pe
pe care totul
de grajd, are asupra
un
lucrare
este
se
de
avem la
pretutindeni. asupra
asupra acelora pe sub cari se
pe
Deseori se un nu lege aproape Aceasta pomului urma an de rodire
se
Mântuirea lui
numai
spune
de
formarea flori. Este aici un pic de ne gândim la pomii tineri. Dar la prea este destul de greu de dar, se pot -am pricinui rodului. Mai presus de toate pästrarea pe porn, trebue mare fie stare poamele. aceasta, stârpirea de de astäzi Stropirile de de viermele Deasemenea, trebue stârpit care adeseori de coacere. Drept spune
tului stârpirea bolilor, sunt cultura pomilor.
cari se
www.digibuc.ro
Foto
cu fructe puse la uscat
Cum sunt
Uscarea de Dr.
sunt foarte bogate au 85%
sele,
;
verde,
merele,
verzi
usturoiul, fructele stare
dar mai ales numai timp scurt legumele sunt foarte
nu le putem avea tot
cari le pentru
avem sub
se pot foarte mari aceia
stare
va trebui
le
cea proaspätä. Din foarte vechi, omenirea s'a pentru legume uscate. de fructe uscare de cea mai mare fructe legume, mai un se pot De merele se pot pästra, stare un caisele,
stare
departe.
www.digibuc.ro
putem avea
zarzavaturi tot anul, pentruca mai bine, fructele stare cari nu se pot pästra se vor usca, mai jos. cum vom cele mai cunoscute fruetelor la soare. Dintre piersicele, merele cele mai cultivate sunt : smeura, perele, apoi cire mai Ca
acei cari le
altele.
Foto Radu
fructelor
Uscarea uscate fie
intreprindere mare
are socoteala
dacä
fructele
uscat, fructele se culeg numai mâna. scuturate, fructele se lovesc, se sdrobesc, de uscat. nu mai sunt se atunci sunt bine coapte, de se pun la copt paie cutii care se bine sub magazie de au fie moi, se culeg destul de de dar sunt forma le Piersicile depe jos se sunt a. d. foarte fructele culese sunt murdare, se cufundarea unei cutii apä, tr'un vas Culesul.
www.digibuc.ro
136
uscarea, fructele se taie sau mai multe
Pentru
Scoaterea
Perele se taie ; la fel caisele piersicile
se scot merele se
mai multe
taie ce s'a
Celelalte fructe se ierea fructelor se
face cu cutite
gilor.
Folosirea sau
fructele se
pun pe de
late de 50 Ele se fac sub
sau au pe
de
pentru descojit; pentru pentru scos D=cutit pentru scos la cutit pentru scos semintele la
se pun una se
alta, cu Fructele
Caisele
sus.
pot face viermi acest neajuns,
perele, merele, etc. se Afumatul se face tuci, bine fumul de
cm. Pe gratii, fructele
nu sunt fructe (caisele, de
pe
de lemn nu
acestea se pot face
piersicele se pot usca
www.digibuc.ro
se
137
cm. mai vor fi 20 cm. se pun capre de lemn mai largi ca sau Intre cea de cm., peste care se gol de cm. In un tavan roate. pe un tärgile se
de afumat are o care se chide bine, una douä sub pragul de jos alta fund,
partea de sus pen arderea floarea de pucioa-
Pentruca afumarea fructelor fie fiecare
cub din afumat se ard floare
de
de gr.
pucioasä,
daca
nu e
cu fructe. Pucioasa se arde lighean sau
tr'o de
cm. cm.
de
foc numai
i se
dupa ce
cu
puse
au
Cuptor pentru uscat fructe Cruess
legume
ore pentru pere, 3 ore nute pentru mere, minute pentru dude, minute a. m. d. Fructele bine de fumul de par a fi ; la cele locul burelui se din zeama fructului. afumare, se deschide Uscarea tärgile se usuce. Uscarea se fructe se scot la soare ca poate face cu geamuri ca cele dela Afumarea
ore
caise,
ore
cu geamuri se folosesc acolo unde nu e cald
www.digibuc.ro
138
Locul de uscat trebue fie bätaia departe de
de praf, fie grämadä foarte bine ca locul fie iarba de stau la soare ce mai mult de jumätate apa pe care au s'a pierdut evaporare. acesta se petrece 2 zile dacä e cald, zile e mai räcoare. Noaptea, cu fructe ; la locul sunt semne de ploaie, se pun sub un la soare. apoi se pun din aceea se fac una peste alta fie afarä ziva,
fie
sub un
sunt peste targa de una deasupra se pentruca fructele nu fie scorojite de soare. fructele In mai zile. Fructele sunt gata uscate degete, nu mai se un pic de iar dacä mai multe fructe apoi le dam drumul, nu se ci cad
libere una de alta. Uscarea perelor grämezi stive timp mult mai lung, toamna e mult mai räcoare vara. de relor are
Foto
fructe
Radu
se 2
pe
perele,
cum
uscate sunt mai frumoase mai au fost mai bine coapte tratate mai mare uscare, fructele se iau de pe tärgi fig. dela pag. fructele se aleg Tot
coloare. Fructele uscate se pun apoi in de kgr., unde cam zile ca asude, umezeala pe care o mai au in tot se fructul. fructele s'au ales, fiecare calitate se pune deosebit la asudare Alegerea se face asudare. kgr.
www.digibuc.ro
139
kgr. caise proaspete, In California (America) kgr. mere, kgr. pere sau 6 un kgr. de noi, 4,5 la 6,5 kg. caise proaspete au dat un kg. uscat. täiatul douä, afumatul, fructelor la cuptor. etc. se face la ca pentru fructele uscate la soare. a se afumare, coloarea, fructele se la soare cuptoare zi, apoi se introduc construite 1), cuptoare copt se pun pe re de a deasupra de fructele la peste euptor, acesta trebue fie ce se pun fruetele cuptor, temperatura scade la Iutind se tine focul, cäldura se din nou la ore ; In apoi se un caz la nu trebue atunci când fructele sunt aproape uscate, de acest caz, se cea mai mare durata uscärii ore, diferite kgr. piersici, uscate.
:
Caise
72° C.
Struguri 72° C. C.
So
Piersici Pere
C.
Prune
C.
Mere
C.
C.
ore ore ore ore ore ore ore ore ore
care se uscarea fructelor sunt la fructele uscate la soare. Trebue de faptul se par mai uscate pe când cele reci par mai uscate control trebue Semnele
mare uscate
se Caisele
de
foarte uscate
de cele
etc. Fructele uscate au
perele
numai cele proaspete. uscare, nu face legumelor. legume rele, de aceea, la culesul legumelor uscate avea la culesul fructelor. de
nomice.
Modelul cuptorului se poate
dela
www.digibuc.ro
de
140
cules se
acelea prea coapte.
pentru pentru uscat.
sunt
fel de legume care nu pot fi
stare verde, cu
mai mult nu pot fi
(dacä sunt murdare) ;
se
cules, (cartofi, (varza,
de
sau de foile ce ceapa, prazul) ; se scot
sau
atacate de insecte, de diferite
toate
se
sunt
dacä
le
dela
;
cotoarele
;
se taie
etc.
Foto Radu
fructelor de pe
grosimea alta. va tine seama groase, dar nici
cutiile de
la
se dela nu fie prea bucätile de grosimea degetului mare
este foarte mult
cm.).
dacä
de coaje
sunt
timp. Opäritul legumelor. se
verde, ceapa, minute, etc.,
jire, se tin
este
felul legumelor.
minute, minute
verde
minute sfecla,
aproape
de
la
cartofi, sfecle, gulii, mor-
www.digibuc.ro
etc., de
afumarea poate de minute. Mazärea verde,
nu se
etc.,
la soare,
fructele. Pentru legume se pot folosi tärgi mai
spanacul,
se
se pun la uscat
afumate
de
sau saci de
s'au uscat foarte bine,
tärgi In fiecare zi, legumele se vor ce la soare ce apa a la In
stare, legumele
se
www.digibuc.ro
142
SOCIETATEA
verde, fasolea la
spanacul,
dacä se vor usca
etc., vor avea culoare mai soare. dacä se
la soare, pot depune uscare, legumele se minute se pun
legumelor uscate.
legumele pot
atinse de diferite insecte,
pe ele. Pentru se
la
cuptor soare,
ce
fi luat
uscate.-
Foto Radu
fructe la uscat
uscate,
bine
apoi se
se
vase de lut, de de de metal, dopurile sau de lut se Cänile de metal, vasele de ce s'au legat, se pur sac respective, fi nu mai ca legumele uscate mare de atinse de insecte, etc. inspecta spre legumele se 2 zile dela care caz se vor
a vedea dacä n'au pune din
la soare, este
pe ciuperci,
a
uscarea.
uscarea unor anumite legume se pot usca ardei, fasole, pe de morcovi, etc.
www.digibuc.ro
143
pun pe
pe
Aceste
casei, pe acesta se
mai ales
de legumele de acest lapte.
sus,
sub
anume
care caz se
la
ardei.
America se
se desface de pentru a se bobul, se boabele de pe cocean apoi se pun la soare, la uscat. se fasolea boabe, etc., se pot fierbe, coji Cartofii, aceea se de tocat. trece de macaroane. un fel de rumbul
se pot usca jos un tablou
Uscarea
cuptor,
cum se
temperaturile peste care nu se poate trece, uscate
fie frumoase
voim
gustoase
Cartofi Morcovi
alte 65° C.
Poiumb
lapte
65° C.
Pasole
C. C.
Mazäre verde
C.
etc.
C.
6o° C. 65° C.
Hrean
C.
de la
ore pentru spanac
ore pentru cartofi, etc. cuptorului au mare rost
merge
la
felul aceasta.
la kg. (la kg. legume proaspete (la cartofi), legumele uscate se unul de legume uscate. Parte cele uscate la soare, cuptor, sunt mult mai gustoase de lucrarea fost legumelor uscate, In ceeace puterea verde, amintim dovleac, etc., cartofi, verde, legumele respective. parte Din
uscate.
legumelor
fructelor uscate se
mare
www.digibuc.ro
144
SOCIETATEA
uscate s'au cuprinde fiecare
fructele pentru
se
nu prea
se pun
de mirosuri Atunci
de lut
se
de
de
legume uscate din acestea trebuesc mereu
sunt puse jos. s'au
fructele
se va hârtie, de
scoatem
legate Aceste
vase, dacä
de hârtie, capul pungii de
ele fructe
de
legume, trebuiesc fie strâns. fructele
jos, de
iar legumele de fructele legumele uscate se umezesc pot nu
umezeala folosite.
uscarea legumelor n'am mai parte din apa urmare, trebuie
uscate.
decât am pe care aveau stare proaspätä. seama de acest lucru le de apa acesta se petrece uscate (de legume sunt puse la muiat). muiate este Timpul atât mai lung uscarea legumelor s'a fäcut intr'un timp mai acesta de legumei uscate fost mai uscate
care se
mari
muiate, legumele uscate se pot stare proaspätä.
toate felurile
diferite
Bulgaria Germania . .
U. R. S.
Diferite
Lucrarea
T
.
80.0 21.3 35.7 28.9 47 3 50.3 20.6 78.2 22.0 84.9
9
33.7 40.4 29.5 19.5 38.1 7.2 31.8 5.9
www.digibuc.ro
2.7
1.3
7.0
14.6 12.5 13.6 8.3
4.4
14.7
5
13.1
4.8 4.6 3.2 7.6 1.7
12.3 10.3
17
15.8 3.2 18.2 1.4
9
1.5
10
17.9 7.9 19.0 6.3
(Tighina).
prune uscate de Ing.
cam 6o milioane In se din cari rodesc, anual, mai de un sfert. Acest nu poate mira pe nimeni, lipsa celor mai elementare la nu se nu se nu se de pe jos bolnave, spre nu se se culeg cuiburile de
toporul,
uscate
tot
de
crengile
Prunii
de
cari sleiesc toate puterile de se
nu pun la spune
la
drept mereu, de ce sfaturile folositoare date privire bolilor la fructe. de rod stropirile recomandate, am aproape necunoscute.
de de
urma un
de obiceiu, Poate cineva cultiva
de tot felul,
bun, care numai de dragul ramurile se
www.digibuc.ro
mai mult al sub
acest lucru
va povara rodului, dobândit
are
fructe va
mult
unui an de
de toate
la Ar fi nedrept se un sfat fi valorificat urmat, produsul trebue. acesta. da un caz petrecut din partea de nord câtorva gajeze la spre
ce
prunele grase,
bani lei kilogramul. Cele
multe se angajau sub leu kgr. Am propus merei agricole
vagoane prune, pe care le
de la
la
lei de kgr., din care
un leu sub marmeladä.
chipul acesta mäream fie
mod drept munca
se introducä fie
hrana
dar mai ales
urca
cazul când vor
de prune se
pentru refacerea
de
culturi se introducä, mai mult, marmelada la cantinele primare dela sate. 370.000 lei, Tinutul Bucegi pus la färä se 70.000 lei. Marmelada urma
www.digibuc.ro
primare, acestora la
sätenilor
fie
de cost.
fost atinse,
sprijinului
acelor cari au kgr. prune dela kgr. de la fiecare. S'au
cam
kgr. marmeladä, fructe. kgr. datoritä
la borhot pentru s'au kgr. la Marmelada s'a kgr. s'a Camera un kgr. prune, el lei mai primit 20 kgr. de marmeladä de de cost, de kgr.,
kgr. la primare. suma la lei,
un leu la kgr. Cum,
kgr. de marmeladä de prune se vinde lei, cum acel kgr. de marmeladä se din
gr. zahär, ne putem da lei, prunele vor fi valorificate la gramul, costul de de lei, din care
ambalaj
lei
lei numai
expediere.
Valorificarea prunelor nu poate pe deplin numai trebue singur sistem. Din industrializäm de fructe diferite chipuri. Prunele frumoase, mari, dar nu coapte, trebuesc alese Din
pe
de
stare proaspätä, regiunile lipsite de prune se pot uzinele de fructe, compoturi de
lei kilogramul.
mari, bine coapte vor trebui uscate. Prunele deosebire de de coacere, de toate cräpate chiar, vor fi trecute la fabrica de marmeladä. Aceste prune pot fi (semifabricate) avem care se vinde peste care alte timpul iernii. se In numai prefäcute nu poate fi aceastä lucrurile de cum s'au idealul nu se poate atinge mai care
www.digibuc.ro
prelucreze
148
SOCIETATEA
dulciuri, jelee, compoturi, siropuri, prune ambala expedia stare ar lucra anual costa circa milioane. 45 cam : vagoane marmeladä ; vagoane produse gata, 4 vagoane prune uscate ; 2 vagoane compoturi ; 7 vagoane prune proaspete ; 2 vagoane fructele uscate unde :
se
Pentru a lucra
ar fi nevoe de
75
vagoane prune.
ca un sätean, care a
kgr. prune, de produse r000 lei sub kgr. prune uscate, kgr. marmeladà, lei,
industrializate : kgr. compot). acest chip fructele vor fi Numai standardul de cum trebue munca säteanului ridicat.
Dr. Willard P. Funk, profesor al aparat foarte interesant. lungi
poate
din Michigan, a inventat
a un aparat dacä dintr'un ou pus la clocit vor
ajutorul
Prin aparat s'a putut stabili dacä un ou este bun pentru clocit va trebui dat la consumatie putere de Aparatul este de un mare agricultorilor cari au mari de cu ajutorul lui se pot ouäle prin aceasta pierderile.
Profesorul Roering
constatat
mätoarele umed
20 de zile animalul consumase gr. Deci zinta un consum zilnic de mare greutatea ei.
www.digibuc.ro
de
ceiace repre-
kg. de zilnic
cantitate mai
de Ing.
Cum putem Mustul de toritä cärora
P.
mustul
are foarte multi ce a fost stors din cea mai mare parte din zaalcool un gaz, numit bioxidul de cu alcoolul ce
fierbere aproape
Sub
mustului se preface iese
este
De obiceiu, lumea
mustul
Caii,
albinele contin
El place nu numai
tuturor
ci
telor celelalte ;
vin,
se
vinul este o din
:
beau furnicile
albinele
cari chiar o produc, diferite
din mierea pe care o pe care apoi le beau cu foarte Dar
insec-
din cuite,
porcii,
mustul este foarte pläcut
folositor
www.digibuc.ro
150
se in bobul de bine inteles, stare proaspätä. ca fructe proaspete, sunt foarte pentru sunt dulci, au o o pun gura de gustul ordine in stomac. un nutriment foarte sunt pe care contin, orgaelemente cari marea de vitamine, sunt nismul mai bine ca alt aliment. Aceste medicamente, pe cari doctorii, le dau adeseori,
mustul
vreme, vreme
boli.
pe care medicii o Partea bobului de chiar La anumite boale, deosebi este mustul, zeama de must, oamenilor sfatul de a urma o li se anotimp. nu numai toamna, se coc trebue ne seama de binefacerile acestei mai chiar ne mustul timp toate pe cari tot stare proaspätä, dulce, le are atunci stoarcem din foarte mustul este o Cum ? fac deoarece fermentii pe care nimicim toti Pentruca nu mai fiarbä, trebue deci nu pe cari confine. Aceasta nu este deloc greu, clocote avem de fierbem punem la foc, Dar se mor. Il punem apoi fierbinte la sticle gustul culoarea, acest fel, mustul se totul: nu va mai avea chiar compunerea ;
ca medicament, nu va mai fi pläcut la ars din el, culoare din un gust de copt ; o de vitamine pier. podgoreni
o
parte din zahär se arde o mare acesta nu este deci, bun. cum
de aceea,
e acidul salicilic, acidul benzoic,
altele,
nimicesc de tot
numai fermentii din must, dar au toare asupra din stomacul omului
nu
asupra
de lege. organism. De aceea, ele sunt ce ar fi concentrarea mustului zahärul din must devine grad de de mare, chiar pentru fermeno puterea de
Alt
www.digibuc.ro
acesta nu e bun, ar trebui numai un sfert din mustul, când se pierd trei pe care am pus la fiert. In acest fel, nu numai nu mai este must, din must ; dar ceeace un tului. Dar
must fiert aparate, mai mai se mustul de mustul prin filtrare la o presiune
care are
sirop Se
cu cari se Unele aparate de acestea foarte mare, mai toti fermentii ;
Cules de
mustul
Ardeal.
dar la care mai la care se fermentul moare, puterea Aceasta de (aceea la care fierbe mare de C., fermentul moare De aceea, bine
tot mor. chiar la
nici
nu moare mai de
nu se
mustul la saci de zile,
ce
www.digibuc.ro
arde.
C., apoi ce se
SOCIETATEA INGINERILOR
152
la
tot la
de
pentru aceste
Aparatele
le poate pästra timp
ajutorul
oricare podgorean.
firea lui,
schimbe
gustul
vitaminele pe cari le
acum un
pe care
poate folosi dar ceva face mustul din mai de când
podgorean
tot
mare.
acest scop,
Cum se
pe vreme sunt reci. Este bine fie bine chiar dacä sunt
sticlele in cazan.
din copt, mustul este mai bun. Se la sau tocitoare, pe care o ora timpul se soarele s'a rece, pentru vin. In mustul 8 dimineata, mustul se dimineata, se pune un leac din strugurii grame Se pun dela farmacie, numit de zi. a In 24 must, apoi se la litri bine. In dimineata zilei a se trage ore, mustul se limpede. Este bine ca numai deadreptul la de acelea de Se fie groase, cum topit
dopuri cari au fost tinute 4 ore in gr. metabisulfit de potasiu la un se pot chiar cerui,
se pun la
www.digibuc.ro
care s'a ;
se
cazan
153
deadreptul pe fundul punem mai de
nu trebuesc
unde bate flacära
mai sus decât fundul cazanului
cam la
sticlele. In locul scândurilor se de cazan un strat gros de vreo picioare, una lângä alta, turnäm Rânduim sticlele punem cazanul la foc. rece la nivelul dopului una punem dopul gäurit acest dop un termometru, de jos must pe care cetim pe pune
gradele,
cazanul pe foc Atunci de pe foc totul. doua se scot räcoros, se
ce
C.
se räceascä la
se
pentru alt rând de la aer rece la
Nu se scot sticlele aer, cäci plesnesc oarä, pânä la
de
din
zile,
Dupä alte
oarä.
când
cele
sunt
rafturi, frumos
reci, se se
foarte mai mult. Podgorenii
fost folosit
Mustul dar
lucrare totdeauna, atât pentru vânzare, De altfel, mustul
se
mai ales lumea trebue
mai mult must,
se
este foarte
sitor de Cum se un
care obiectul
in e
se atinge obiectul tare (acid verzui, e semn devine albastru de sau contine o mare schimba culoarea, acid
obiectul e de
din mai
ca
scot un fel de
produsul mai trainic mai care tipäresc
de
Ei au cu mull De
din in acest scop, o mare ca
japonezii au
www.digibuc.ro
Centru agricol Mizil.
lui de JUSTIN
prea
Rusia era un judecätor au rämas de
secole ale
sub numele de Am povestesc un caz Intr'un sat de Unul era mai lemne
erau
de
vechi, In timpurile foarte primitive la bunul plac de oameni de legi.
Cu vreo numele de
I.
numeroasele lui
de oameni, träiau särac, lipit dela fratele mai un cal mizeria celui särac, fratele
bogat n'a avut
calul,
refuze,
nu le strice. calul
pädure. ce calului spre coada calului
de
câteva trunchiuri uscate, le Dar greutatea mare,
drum s'a
lemne
coada
www.digibuc.ro
de coada
calului
säracul la fratele
se
acesta nu
calul
spuse
era un singur avea calul
au pus
departe, coada la Au mers ziva
s'a
la un locuitor, peste noapte,
pornit dis de au tras doua
spre
sat,
mai
In
de se
judecatä, omul de pe sucea de pe parte pe alta,
s'a suit pe un cuptor, copilul gazdei. Cu se foarte
cäzut jos
s'a peste
pilul gazdei, sub greutatea lui. S'a produs mare pornit
la judecatä pentru
Särmanul infractor, devenit
de
lului, era foarte de toate rufelor corn. când treceau peste un pod, s'a aruncat peste balustrada podului, jos din a tocmai peste omoare. voind se rufele sub pod, pe care femeie care un
femeii
de
voind
la
el
Astfel, avea
ajuns la lui
gata biroul
judecätor. vrea biect
judecätorului de unul. necugetat. de un bolovan, inculpatul prin gesturi discrete tine dreptate
www.digibuc.ro
Ca urmare judecätorul impricinatului reclamantului,
Calul fie
va nici
despägubire.
2. Pentru omorul copilului
de
unde dormea pricinatul se culce taman reclamantul se sue pe cuptor
3. Pentru pod, taman acolo unde era victima, se peste el, de pe pod.
sub
se
reclamantul
pot
printr'un semn pe vinovat.
oprind ce au
ce anume
singuri, judecätorul
plocon dee. de Foarte stingherit, mai ales vinovatul nici un dar era foarte dujt cauza celor cazul unei aspre, gata omoare pe pietroiul din s'au zis
prea cruce
prin
de
rämas de
zilele
lui
Frederic al Germaniei, avea obiceiul ca
in
intrebari :
in
se ?
-
regele bineinteles,
?
de
ca la in regiment, se de din de la lui, un raspunda la cari regele le punea in
soldat proaspat
si nu
bine
ar trebui fel.
zi de
- De
in
maria Regele
-
Dar,
regele
de prima in
in
se
Regele
a
intrebare :
Dar, de
?
are, !
ai dumneata ? regele,
din a
este nebun ! intrebare,
www.digibuc.ro
de
:
din
de
la de
Multi dintre noi am stat Multe
florile sunt
de
mai iubitori
GEORGE
ALBEANU
mirosul am privit frumusetea negre risipit la vederea din raiu, pentruca pe oameni mai buni, mai
mai impodobesc
o care e avem de a face cu un om ales, un deosebit. Gospodina care este o femee care florile se Un sat de pretutindeni, este un sat un sat mai ridicat mai
des cercetat de lume. De aceea, noi
mereu ca
gustul pentru
la fiecare casä.
Care e
parte a
fie
este
alte
Däm
dragostea de
trebue de
casei fie a
cu e bine chiar In multe la intrare. Ea poate fi nostru diferite
ale
www.digibuc.ro
158
SOCIETATEA
Cum putem face vrem
o
facem
locul, pe gard
este
fel ca
tele din umbla
nu
tre
DRUM
Fig. 2.
Fig.
In bälegar bine dospit. pätrat. mätoare,
mai
kg. de bälegar la metru
pun
Martie,
DRUM
dtferite chipuri.
Fig.
florilor cari
aducem
Fig. 4.
mai
de
ruji galbene,
de
www.digibuc.ro
altele.
Dacä
Rädäcinile se scot pe vreme sunt mari, se un câte sunt. Plantarea
se
pämânt mult. atâtea
se face casmaua. Adâncimea gropi nu
sapa
la cuiburile de se pun
gropi este la rujile
se pun la câte cm. depärtare. Rädäcinile se altele se pun la dus teazä se acopär ce s'au prea nu se pämânt Ele se acopär fie la pornesc adânc, galbene,
bine
se
se
Când plantäm aceste
fie
bine de mare mai de culoarea cum de grädinä, rujile galbene, se vor casä gard. Ele trebue fund. se vor cresc mai sunt viorelele, Deasemenea, nu bine fiecare trebue potrifel avem mereu toamna. stânjeneii, de
galbene;
tufänelele.
www.digibuc.ro
160
cari träiesc mai altele se doi cari se de dela bine cute ce avut strângem dela timp. florile Nu toate se August se seamänä lipcänoaicele, busuiocul, micsandrele,
cari träiesc
zorelele, lele, se
Toate
de merg
le place
fie puse
mai se
Nalba de zorelele trebue se semene la lui Aprilie, chiar pe locul au nu se pot scoate planta parte,
scoase din pämânt, nu se se präpädesc. mai prind Celelalte plante petuniile, lipcänoaicele, ochiul boului, busuiocul, micsandrele a., se
pe straturi, de unde, Ruji de
boului).
ce räsar se pämânt la
räsädesc pe locul unde au se face pe
mai bine
fie
se acopere deasupra se
la
nisip, se au
ce
se
de
rogojini
paie.
paiele de
se
la
www.digibuc.ro
se
când le
se
pe la
de viguroase, se scot
unde au de
au ajuns se
creascä
de
cari se prin Octombrie. Celelalte
se
este bine
mult de tot; numai vor mai departe.
trebue
avem
prea tare le
August, se cari s'au pe la Mai chiar ceva mai se pe timp disde din plantei se siguri florile se vor
ce plantele au
le plivim de buruieni. timp de le
cari mai galbene a.) n'au
nu trebue fie le face mai pe timp secetos sunt de trebue cosind buruenile. Deasemenea trebue avem toate trecute le acestea planta mai departe. Numai plantele pier munca
www.digibuc.ro
162
SOCIETATEA INGINERILOR
Cum
ca din avem din
amintite
ne facem o in
?
arätat când sau mai multi ani. Dintre ele
plantele cari doi alege pe acelea cari ne plac mai mult le cultiva Nu vom cultiva multe dar acelea pe cari le vom alege trebue fie din cele mai bune. Pe cari vom planta unul doi (liliacul, trandafirul,
e mai
se
iasomia a.). intr'insa un
cu un
sat de munte o
Am
incärcat iar la de jur fructele lui am privit nu -mi. venea mari albe de Am stat plec, era ceva prea frumos.
pilde de felul cum ar trebui prin literele alfabetului, numere. Astfes vom avea :
cu florile,
vin
locul
Vom
unde se
pentru
pentru
pentru ochiul
galbene
de
8.
de
www.digibuc.ro
Säteanul V. Moraru corn. Valea
cu zece copii.
Cum putem deosebi ciupercile bune de cele oträvitoare de Prof. Univ.
Din pricina numeroaselor cazuri de instinct, omul
dar ales vorba de ciuperci. Aceasta
mai mult faptului una oträvitoare deosebirea de pe drept Greutatea mai vine de acolo unele feluri de ciuperci, cum de Amanita, cuprind, pe de se tare veninoase. de ce ciuperci din neamul sunt de se
numeroase. cum, lumea se
fi vreun practic pentru se pune la acestor nenorociri. Din päcate, asemenea nu prea sunt. de pretind locuri ne ferim de ciupercile ce cresc bine de cele cäror carne precum ciupercile albastre, trebuesc spun verzi de mâncat sunt oträvitoare. miros trebue ne de cele ce culoarea le rupem. In mai ne de ciupercile ne
www.digibuc.ro
164
de cele a nici o
e
de insecte sau de melci.
ce cresc prin poeni, la deschis, prin ales au gust miros pläcut, nu pot fi de mâncat. de aceasta, se mai ciupercile fie roase de melci, atunci nu ar mai fi nici o sunt ciuperci bune.
de toate aceste tocmai ciupercile cele mai
fi
drept
am
drept veninoase ciupercile cele mai De am
oträvitoare toate ciupercile ce cresc la umbra am de ciuperci, dintre cele mai tot nu se toate ciupercile poate spune ce cresc precum acelea ce culoarea le
deschise,
sunt
(Boletus Satanas, Boletus pestriti (Amanita
cuprinde
sunt ciuperci
mai rupem, dar värat neamul Hribilor
specii
rupem,
se
de mâncat. al unor ciuperci,
Gustul ciupercile Buretele Gälbiorii
poate fi, de cele veninoase.
un semn spre lumea
bun de mâncat. Chiar
au un gust vorba de miros. Mirosul
ciuperci. Aceasta nu miros sunt de mâncat. culoarea cele mai
cam ciupercii
la foarte alte toate ciupercile ce au acest trebue mereu
www.digibuc.ro
ne amintim
muscaria)
totdeauna poate se
veninoase,
locul unde tot aceastä ciupercä, culoarea de culoare portocalie. dintre ciupercile dela de culoare ea foarte
verzue,
ciupercä poate când
chiar
Culoarea brunä
de
lamelor
atunci
nici ea ciupercä
poate
De altfel, sunt dintre se mistue anevoe. mult
chiar
ciupercile
numai ciupercile lame sunt de mâncat, de asemenea foarte din neamul Amanitelor,
sunt
lame
In uneori
se
numai
atacate de melci. Amanita
(Boletus) sunt adesea roase de melci, sunt de aceste uneori tare de
de mâncat, sunt
Ciuperca
Amanitele nu nu vreme de
buni
de melci
totul de omului, aceste nu sunt de stingherite de din ciuperci. De altfel, se cunosc cazuri animalele de iepurii de pot unele ciuperci veninoase, cum aceasta le tulburäri. cum vedem, locul unde nici culoarea,
www.digibuc.ro
nici gustul, nici mirosul, nici
poate de putem deosebi, deplinä de una oträvitoare. locul atragem de celor ciupercile asupra unui zis practic de ciupercile oträvitoare. Sunt persoane cari ciupercile oträvitoare lingura de argint la ciuperci, unei pe vreme ciupercile produce acest de mâncat aceasta trebue totul Cine nu de argint se de
insecte, nu ne poate
oare,
sunt foarte multe ciuperci. Negreala ce se
cele
de argint. Pentru destul
de
tocmai
mai oträvitoare dintre ciupercile dela nu lingura de argint. Singurul mijloc sigur pentru deosebirea ciupercilor cele oträvitoare lucrul oarecari
tocmai cercetare
aceasta
percilor. Dar, ajutorul unei mai ales chiar un un anumit numär de ciuperci. In de aceasta, sultarea oamenilor din partea locului, poate da de asupra ciupercilor mâncat din regiune.
Anecdote: Regele
Curtea sa.
avea un
aceasta.
ce
Sire cumpere
al lui
fu
lista.
Regele
tare
Dar
care
am
vine
care
ai
Nu banii
Tale de
www.digibuc.ro
am
la 2305 metri.
lac alpin pe Petrosul Mare
de
Cum
Prelucrare In fiecare an, nenorocirile de träsnet märate. ciudate. Ar trebui Loviturile träsnetului uneori pentru le povesti. Deseori s'a unui care de Ajaccio din Corsica) de haine, cari au fost un institutor fost fost ars tot fost ucis, pe
chip
cum se poate vedea Ramaines privea un Septemvrie fulger urmat de un din pragul cum ploua. pentru câtva puternic la lipsit de vreo ore, acesta avea un reumatism foarte greu la picioare
www.digibuc.ro
168
SOCIETATEA INGINERILOR
De când a fost
deabia putea merge, mai de reumatism.
a
este grozav de riculos. Aproape
foarte
mor
se sting
prin
adesea
ai inimii. de cazul
moartea este dacä
fost
nu trebue
de
da
ajutor, chiar dacä pare Celui
din
cat,
ne
corpul.
ne feri de se
este numai
de mai
De constatat träsnetul cade mai acolo unde aerul este
electricitate). De ce ionizarea aerului derea
de
acest fapt spre
avea
mai acelea ne
de
credem
ionizate, va leacul ocrotirea
de
fi
cm.
pentru firelor electrice
www.digibuc.ro
din
169
câteva mijloace practice pentru apärare
Vom da
sfatul dupä care trebue fugim caz,
trebue fugim când mai repede, mergem astfel
tronii (pärticele electricitate) de deasupra capului nostru, de face de norul de tricitate se produce s'a silim netul. rupem mereu dintre electroni
munca la fiecare pas al nostru, timp coloanei de electroni tren
poate
Noapte pe
toate va fi träsnit un sa
fie
la
de fier.De un biciclist S'a oameni ce au pe
se
statat pe drum ape,
un
de copaci
cursul unei
pe coloana
fi
acest caz se poate porn. De aceea, un
astfel legätura
la
de
de
nu de
www.digibuc.ro
de
de de
170
SOCIETATEA
caz, mereu
de deasupra capului
la cum,
sub de
tot bine
caz,
trece
legat
nu canalizarea de
asemenea
geamurile
izolatoare.
ele
un scaun
bine
unui
casei.
mai siguri
Dela
mereu. acest
de zinc
de
pod,
de
mijlocul drumului mai multe de mare mijlocul camerei
de
mai
Acei la
le
recoltei in Turda
www.digibuc.ro
de
Agricol
Grajd pentru
proprietatea GIURGEA de
aräta cum se
ne
facem anumite
Intr'o doi
nu este
poate fi schimbat
Pentru de felul
grajdului
avem acest Sigur nevoia dela
animal. Pentru se odihni animalele au nevoe
2.
bine
C. A. R.
grajd pentru micul
plugar pentru proprietarul bine Mai de care la construirea nevoe de doi
rural
pentru Pentru o vacä Pentru un bou
Pentru un cal
avem destul
2.20-2.60 lungimea
animalelor nu sufere, de aceea da grajdului
www.digibuc.ro
grajd trebue
172
Pentru de
la capete capete capete peste
Este nevoe deci de animal mare.
atunci când sunt
de
va
de
fi de
fiecare
de
grajd. capete
la
pe un rând
pot
pe douä
B.)
când sunt mai mult de capete vitele sunt
puse pe un singur vom ieslea
perete.
In acest caz, ieslea
mea grajdului va fi de : = mul de
metri. grajdului.
avem
4.
oarecare ce
de ce avem, de felul dupä cum lucrarea este executatä
cu pricepere, vom face un mai slab. mai bine mai grajd bun, care va costa ceva mai mult, dar care va
ca dupä câtiva mult timp, nefiind alti bani trebue
fie
nu sufere Pentruca vitele grajd, acesta trebue bine luminat bine aerisit
adicä fiecare am mal aibä se bine pentru folosi hrana, se prea nu Bine convine mai bine nici prea numai atâtea ferestre câte trebuesc. Prea lelor. Vom animalelor care nu ferestre iarna, nu se poate bine se
de lapte va fi pus
avea miazäzi
www.digibuc.ro
173
Bine aerisit,
grajd
fie mereu aer
carat neconte-
schimbarea
Cu altul curat, se ferestre
face
de intrare
ziduri
de
tavan. aerului
nire
este
de la pag. literele d)
cäldura care vitelor timpul iernii.
Aceastä trebue
tot timpul. Pentru aceasta vom face grajdului
cam de cm
vom
var vom
nisip,
bune la pod vom
graj dul, cum am mai spus, spre
ori spre Noapte.
bine
fac ca
www.digibuc.ro
INGINERILOR
174
pod putem
putem
aceste reguli, trecem apoi
nutreturile. grajdului
facem
la lucrarea lui.
Intr'o obiceiu curtea din
locuintei
avem de
ograda gazia,
etc. Grajdul de vite se ogräzii, fie
mai
spatele la
va
spatele lui, pentru pe care se va cäuta un
läsa
nätate. de curte, nu locul dului. Este bine pardoseala grajdului jur o se vede planul ce Pentru tinerea zidurilor, care sunt destul de grele, vom face o
de
grajdul are mare mai ridicat apele, dând
sänätos
cm mai sus,
ridicäm apoi de
temelie din materialul mai ieftin regiunea care ne gäsim. Cea mai temelie este din beton
(un amestec de cub
metru metru cub nisip este mai scump inlocui fie
fie afläm).
de
bine
kg. ciment). regiunea
bolovani, care ne
facem grajd peretii de lemn ori putem pune stâlpii deadreptul a mai face temelie, dar grajdul va dura mai putin mai ales nu ardem nu stâlpii pe portiunea ce pämânt, spre a putrezirea lemnului. Temelia va fi totdeauna mai cm. pe ea, ce se vor la de 28 cm. (de o vom face temelia de cm.
www.digibuc.ro
Ca
cm., adicä Dela pämânt
la
vom
acolo unde nu mai ajunge temeliei
cm.,
scäpäm astfel Peste temelie este foarte bine de asfalt de cm. grosime, va stävili umezeala Acest strat ziduri igrasia.
turnäm un strat carton se
se vor face din
avem
midä
ceace
grajd pardoseala,
se va
se
mortar de var gras bätut cärämida, vom folosi chirpicii,
fie
pämânt, fie
nisip. Dacä paianta. Acolo unde se vom folosi piatra. lipi pe dinäuntru se vor tencui material ar fi ferindu-i astfel de ploii, care pe simea
va fi
cm.,
o
o
este de grajdurile mici terminarea zidurilor, sus, vom avea grija aceasta cu nivela. ca ele sä fie orizontale, firul cu plumb, ca se va controla la construire tot timpul bine, o fie drepte zidurile de bun material fie drepte. vom veghea ca zidurile am
nu e lucrat bine, totul este zadarnic.
www.digibuc.ro
INGINERILOR
alunece face
pentru a fi nu lase urina din
trebue
fie
tare,
prin ea. Micul plugar maiul, bine bätut se
poate, cât mai clisos (galben). Pentru scurgerea urinei, vom da cm. la un metru o patului unde vita anume cam se schimbe cât mai deasemenea, ca lungime de pat. Vom astf el mirosurile grele din grajd. des paele din Unde avem lemn eftin, se poate face pardoseala din scânduri groase de stejar chiar de
brad. Se poate pe lat, care
este foarte bunä, dar destul de se
face din
de lemn de brad, des de groase ca
greutatea podului. dorim folosim podul pentru trarea nutreturilor, vom
strui tavanul mai trece sus din grajd nu litera se vede cum se
In
un tavan pentru pod de folosite. un tavan tot grajdului. In tavan se va läsa pe unde se jos,
le strice.
dimensiunile
de bun, netencuit de 6o cm/6o astfel,
hranei.
mai bun pentru
www.digibuc.ro
este
olanele
ele sunt uneori foarte scumpe nu sunt la tuturor. Recomandäm micilor plugari ca foarte invelitoarea din trestie, se gäsesc regiune, oricari dintre ele bune, sunt bine.
trebue fie trainice, din groase, bine incheiate prinse ziduri cu balamale
bätut. Däm
modele
care se pot face la
de
la un
duri. vor fi time time. pentru
mic
metri metri este capete. Ferestrele se
:
fac din lemn de brad (schita de
L)
m.
m. lungime.
cam de
o
metru pe
m., la de
De
grajdul este de m. lung deci o 4,50 m. In grajdurile
m. p. Vom pune 3 ferestre. se fac ieslele din lemn mai
de
ieftine mai de lucrat. Cum se construiesc märimea se vede schitele pentru vaci
pentru
(mai
din beton, care se va face acolo unde
iesle
sunt
destul de de
de
se
Rostul este de tavan, acolo unde se
aerul. Gura aerul cald 12
www.digibuc.ro
178
Aerul este
pe un horn de de intrare aerului,
afarä,
vine altul curat, In
aceste
face din
se
sime,
de
cm.
dela tavanul grajdului, pânä la de cm. aceasta se la fel, latura de cm. Intre ele care se va umple de lemn foarte uscate. nu se aerul ce se ridicä sus
cutie peste cutie,
mâne un gol moloz, nisip
va face
jos.
Urmând sfaturile pe care unui grajd pentru capete, mai
mai sus am fäcut planul magazie, care
-am
folositoare precum de materialele
ce trebuesc pentru fi acestui grajd lucrat din tencuit se ridicä cam la lei. din temelia din beton cam lei. nu este de socotit proprietarul. de
de de de
mâna
tencueli de
de
cam
pämânt
lei.
la temelii beton la
temelie
izolator de carton la
de
m.
din lemn rotund de brad, de
cm.
magazie
de brad de de
la p.
cm.
din brad lucrat dupä planuri m. p. ferestre
brad
p.
din
din lemn de brad pentru la de
4.50
planuri
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
pentru pentru buc.
5.000
Nisip
Var pentru
Kg
Carton
Lung.
rotunde de brad
de 4,00
pod Cosoroabe la
Lat.
Gros
lung.
5,00
podului
pentru la Cue, balamale,
la pod la pod
bue
6o de 4,00
scoabe, etc.
Un
pribeag poposind.
www.digibuc.ro
0.02
Tauri
bun pentru
Cum
taur Dr. M. agronom
care facem un taur un Pentruca fie mama lui vom bun de lapte este ce de temut pentru lapte nefiert bine, de se de copiii cari cari laptele bolnav. vacä de trebue ne interesäm lapte mama, bunica ei, cäci, dacä se trage dintr'un neam bun de lapte dela un taur de asemenea, fost bunä de lapte, avem
ei vor fi
de lapte.
taur care se trage din
de lapte, se
de parte
de
lapte mult. Din astfel de taur, ce se trage tot din buni de lapte, vom avea vor da lapte Pentru avea un taur bun de are räurire
vacä mare
de
mai bunä de
vor da
cele de
pentru fätare, zile dupä
este laptele mamei lui. trebue (colastra) are puterea
nu s'a bälegat, deci
mamei,
aceastä
www.digibuc.ro
trebue
SOCIETATEA INGINERILOR
182
de trebue dacä suge de des, stomacul lui prea din stomac laptele trece zile dela el va suge de diaree. cele zilele de fiecare cam câte la Dela toare poate suge
Nici un mare putere de
pe va suge de nu trebue uite
vedem
Deci, vor
Vitel
Ca
se
toate
numai an,
pe
se
au parte
de bine
de
de repede
vom aräta rezultatele mai multor
parte Astfel,
deasupra picioarelor dinainte, ajunge la luni, la 40% din ce va avea la la care se trupului. un an, la la an ajunge la restul de pânä la la care nu mai dacä un greutatea are an trece de la kg. la la an, de kg., la de kg. la kg., la un an de corpului,
de 480 kg.
www.digibuc.ro
183
din ce De aici
sfatul
la un an este bine foarte
ce mai
parte
hrana
nu trebue corpului de In acest caz, se
Cu
chiar
de
altele
din acelea cari borceag, sparcetä,
Vom avea de
bob,
de floarea soarelui, de in
Taurii Simmental de
de mazäre, de dovleac.
de
vitelul are cäutäm sä purin din de mai sus. Intr'o iesle se poate de joasä, punem de unde viteii de ori vor nu pot. din ieslea vitelor mari, nu ajung bine, se cu timpul spinarea se mai pot
de la gäleatä,
singuri laptele din o cäldare, fätare, vitelul se mama nu mai vitelul se
se
dintr'un biberon. singur
mai bine.
www.digibuc.ro
viteii
184
SOCIETATEA
lapte, dar deget pe care
pot
mai lapte, aceea, continuä laptele pe va va singur. biberoane, dar mai este
va
de gustul laptelui. lapte,
In
se
de lemn de grosimea partea de jos partea de sus.
cm.
de
lapte,
de se vor acesta, ei vor
luni. pot,
kg.
de
trebue punem
trebue de oase,
ce au laptele supt, de mazäre. aceasta, gr.)
gr. praf de
var.
neapärat alerge la se vor läsa tot timpul mamele timpul se vor scoate zilei pe räcoare grajd, pe bine noaptea se vor scoate zilnic ceasuri, este mai cald soarele. trebue
unde merg numai la
soarelui corpului, precum la
care va
la
mai bunä mistuire
tot timpul
hranei.
grajd, nu va
fi
deci un taur va fi pentru In timpul verii, va fi de la iar va un adaos de oväz, uruialä, mazäre,
la
kg. kg.
greoi la
de
morcovi de prost, coceni, paie, vor face mare. pe vaci.
va
cari sunt murat alte de vor fi foarte
se
pentru fi bun de Capul taurului nu trebue fie trebue mari,
de
prea groase urechile de vioaie se lege bine de cap de nu aibä nu fie prea lung, partea de deasupra fie
www.digibuc.ro
coastele curbate,
se poate de
voie.
se
se poate de dreaptä, mai carne. Crupa
mai late,
nu slabe, el sare
se
pieptul larg
fie
jos
puternice, musculoase rele
dovedesc trebue fie
largi.
picioarele picioa-
greutate pe
sare, se pe ea greutatea corpului, vaca cade jos, tot. Unghiile de mari fie nu fie crescute regulat. cari au trunchiul dinapoia spatelui dela se vor
de
rasa
de
parte ce cresc repede (Simmental, la vaci, nu se de nu se din rasa de an, taurul trebue al doilea goneascä vaci, dela al treilea an cam vaci anual. Ceeace duce la istovirea prea timpurie taurilor, este de sunt la vaci goneascä mai multe vaci trebue. taur goneascä bine, cari
Pinzgau, luni,
se
poate fi folosit
de
www.digibuc.ro
Cu
la
Cum putem avea un lapte bun de Dr.
lumea
laptele este un lichid de culoare atunci când este gälbue, are culoare acel lapte nu e bun, nu -i normal, poate fi luciu
päturi etc., inseamnä
nu e bun nici pentru chiar stricat, carea brânzeturilor sau a untului. muls, atunci Laptele poate fi stricat de alte fie malele sunt bolnave de uger smântânindu-1, mulgere, din
de
poate
lui
nu este
transportat cum trebue. muls, pästrat ingrijit trebue fie laptele bun Cum se poate obtine ?
vom avea dela animale sänätoase, ce fie de curate, sänätoase, pästrat la rece. vase curate, Astfel de lapte se poate consuma pericol, chiar este mult laptele nefiert are valoare e
la oameni
mai mare decât laptele Câti se gândesc ?
un lapte cât mai bun cât mai lumea vrea lapte cât mai eftin, dar
www.digibuc.ro
nu se de calitatea lui. Se crede un lapte, nu i s'a e alb n'a fost smântânit, e laptele mai bun. Ori, pentru un lapte, continutul lui din punct de vedere bacteriologic lapte lapte microbi, se brânzi.
cel mai mare rol. cu
totul de
microbilor lapte. steril, de-
a se
timp
In viata de toate zilele, chiar la câteva ore
aceasta nu se zile dupä pästrat cum a fost muls, tratat, searbäd, se chiar gust miros se Dintre toate produsele dintre alimentele ce se laptele este foarte prielnic la
pentru desvoltarea unui mare numär de microbi, cari
sunt folosiprefac laptele
produse ce pot fi (lapte acru, iaurt, etc.) ; multi sunt gust dau miros laptelui. Ajungând
in lapte
Cooperativa de
prielnice, microbii foarte repede
se
asupra materiilor din
care e compus
proteice,
constatat
un lapte care
dupä mulgere a
dupä 6 ore s'a ore, la microbi. lapte, uneori chiar uger, dar mai ales pätrund când se mulge laptele, ei pe canalul avut ridicat la curilor,
dupä microbi pätrund
mediul
vase, etc.
Pentru a avea un lapte bun, trebue putini ca
lapte ;
ajungä cât mai
acei ce au ajuns, trebue se
facem foarte putin sau
Pentru a avea un lapte cât mai bun, cât mai nutntcr, atât iarna la grajd, trebuesc luate anumite vara la cât
www.digibuc.ro
INGINERILOR
188
Vacile
Grajdul luminos bine
fie pe deplin care sunt
vacile de lapte mai repede
se
vacile
fie larg, totdeauna
mai
fie
mai
pe
fie
atârne pe
balegä
le fie totdeauna curat.
din
iarna, vacile fie scoase soare. dela ce au diaree nu se amestece fie perfect fie curat, un când Totdeauna mulsului mai bine când de bine se prosop curat. se Mulgerea se curat strecurätoare. vara
se vor späla
de
lichid desinfectant
coada
se va lega de picior. de lapte,
bogate
se
vas anumit. Acest lapte nu se va amesteca se va fierbe se va da la In nici un caz acest lapte nu se mulge mereu un focar de pentru acel grajd. capul nu trebue vor mulge
celälalt,
Mulgerea
de
se facä
cele de pe
picäturi de lapte
mai complect, mai
gräsime.
Nu se va
nu se va da mâncare vitelor care se face
de
ajungând la lapte, aduce foarte mulsoare, laptele se strecura, vas curat. trebue de fie din ea strecurätoare de peste aceasta, Vata pe care rämâne murdärie, ce s'a strecurat laptele, este bine
se
sunt obligatorii, numai gram de balegä sunt däunätori laptelui dela sus, un gram de praf are câteva milioane. Ne putem câte milioane de un lapte care nu este bine Aceste
www.digibuc.ro
strecurat
el multä
coperit. In unele
este läsat
unde populatia
laptelui, nu se decât acela care are mai totul sunt
cât
lapte bun
fac mâncat,
microbi
de
de boli.
stea cât mai purin muls, este bine laptele grajd cel de oi, cât mai departe de foarte repede diferite mirosuri, cari toate mijloacele ce le pune la nu mai pot fi
de a lua
din lapte are pierde foarte greu
miros
deloc.
Cooperativa pentru fabricat unt din corn.
laptele nu se trimis la consumator la suri, pentru nu se strica
G.
dupa
ci
deabia dupa câteva
C.
Transportul laptelui trebue de
anume trebue fie pe roate de cauciuc, nu se scuture. se
se poate chiar nu mai este bun pentru fabricarea scuturat de calitate. Dacä bidoanele se face trebuesc acoperite pentru nu bate praful timpul transportului. Vara, când se face pe un
www.digibuc.ro
drum cu soare, e bine se acopere pentru a nu se laptele. Calul ce trage träsura, precum laptele, trebue
fie
un cearceaf de in ud, ce conduce conditiuni de
cele mai
Numai laptele despre care
siguri
animale
e
bine, mulse curat
dela vase
Härghita.
la rece, este un lapte bun, ce poate fi consumat Acesta lei la un lapte care nu de unde provine care nu
curate curat.
vrem lapte bun,
spre
ne
trebuitoare. Toate
se
ce ne
au pentru
de
arätate.
pe
nu se
pe säteni trebue deasemenea bine
cum trebue
Nu poate
bun plugar, lucru
Nu este
ce nu vede se stricä.
singurä
www.digibuc.ro
soarelui.
datoria.
(din catalogul firmei Lange).
Vaca la jug de Dr. MIHAIL VAIDA general veterinar
Plugarii pentru câmpului. Numai de ce
nu sunt
socoteli de
care fac astfel de socoteli nu mai putem merge sistemul animalelor
pereche de vedem
animalelor
vreo
bine
lei.
pe un
de de Hrana de (pentru kg. vie, cari fac prea grea, nici prea timp de vreo zile, va fi de kg. de verde pe 200 zile iarna, vor zilnic Timp de kg. fân, kg. kg. sfeclä, kg. uruialä de porumb. Socotind un kg. de bani de de pleavä, de sfeclä, lei kg., toate aceste de uruialä de porumb, lei. pe un an vor costa celor va costa capitalul de lei, de care am lei
Repartizarea pe de
de
de vânzare
lei, boilor
Riscul de mortalitate Dobânda amortizarea unelte
grajd
Hrana boilor pe un an Sare,
Ingrijire,
390
vaccin, etc lei pe Total
www.digibuc.ro
14.635
SOCIETATEA
ha. proprietarul va
vitele
la
14.635 lei
destul de scump. Cultivarea unui ha. din venitul brut al produselor, se scad aceste celelalte cheltueli de tueli, la care se apoi a.) muncitori, impozit, secerat, treerat, la curat marea proprietate venitul un de reforma se hectar tot avea din ce de ha, sute Dar micului plugar hectare, venitul pentru familiei. marele proprietar mai deoarece, hectare la lei de telor la numai de se tare, la 2.925 lei de hectar,
plugar nu aproape nimic, de multe
buzunar, dacä vrea de
cum se cade. revista
De
W. T. Z.).
nu mai vitele altora, dela cari
animale le
vède
care nu
Dar, dacä facem arat, tot vite, nu va
etc. se de
de
gunoiu de Din
toate toare,
vite. Din
avem
nu este nu este
alte
un
cal. Cu alte
nu pot
din
munci singuri din
www.digibuc.ro
sunt mai
de
ha,
lesne de
munca
prea de multe nu se bine. munca prea scump, venitul curat
prea
se
nu se face bine, prea fel nu bine. Trebue
cheltuieli pentru
bine
la
la
din Germania, unde cea mai mare parte a
In unele
s'a cheltuieli prea mari. Acolo
e
bine muncit
Turda.
de
bine
vacile la jug. din In acele regiuni, vacilor de lapte fac toate muncile, gospodäriile mai de ha. In 25% din vacile de se pun la jug. unele
din Ardeal vacile sunt
In privinta aceasta, s'a observat
pot fi puse la jug.
Vacile de
nu prea grea, nu
2.
chiar bine pune vacile
dat
la :
ci face nu
Cu
3. Vacile muncitoare dintr'un sindicat din Germania 278 litri de lapte mai acele vaci din 13
www.digibuc.ro
194
SOCIETATEA
sindicat, care n'au fost puse la jug schimb vacile muncele ce n'au lucrat. citoare au dat lapte mai gras vedem unei perechi de vaci muncitoare, de kg. fiecare. Presupunem ele vor da vaci grele, deoarece 2000 de lapte pe an. Am luat ca pentru care am fäcut socoteala tot hranä pentru pe de asupra au vacile vor pentru multe se deoarece vacile dau lapte, care tot din se face. Vacile vor
verde
kg
:
pe zi, timp de 165 zile. In timpul iernei kg
de lucernä de
8o kg
4 kg
zile) ele vor primi
zilele de lucru, vor
zilnic ;
de mai sus, 3.500 kg de kg turte de floarea soarelui pe zi (cam zile). 20 bani, pleava bani, lucerna verde lei, turta de floarea bani, uruiala de porumb leu, sfecla pe tot va costa lei, 4 lei kg., atunci toate cheltuielile vor : lei, celor de 6% la capitalul de
mai porumb
vaci Repartizarea pe 5
lei lei
de a
de
de
lei
de mortalitate 3% amortizarea capitalului
450
unelte
Hrana vacilor pe un an vaccin, etc Gonitul vacilor Ingrijire, 4 lei pe zi Sare,
.
de cheltuiala de
17.049
lei, vom avea veniturile
toare :
1. lapte a 4 lei litrul lei unul 2 vitei de
lei 800
Total
lei
Cu alte cuvinte, toate cheltuelile laptelui la fi acoperite nici la vaci n'am pus la la paelor de
deoarece am socotit
valoarea
www.digibuc.ro
se
195
spune nu toate vacile dau de lapte pe an. este. Dar acele vaci care nu dau 2000 de lapte pe an pe de ieftin nu mai sus, caz, vacä cheltuielile de dacä nu prin valoarea laptelui Potrivit acestor socoteli,
munca
transporturile acute lei anual, vaci
pe
pentru munca nu ne
bucatelor, costä nimic munca Trebue
de de
adaog cam din care
Cumet
sunt sub
Lw.
ha. Peste un
lion din acele n'au nici o vacä. fiecare din gospodärii ar avea vaci, numärul din s'ar doi, munca s'ar iefteni ar
mai mult lapte s'ar mai
;
lucrat la timp Jug de frunte (di
revista D. Lw. T. Z.).
cheltuielile de exploatare mai !
munca
Trebue
ar rodi mai bine, venitul brut fi mai ar venitul vacile de lapte jug.
dublu, de lemn, www.digibuc.ro
la
nu
196
SOCIETATEA
se apere de Multi au dureroase la grebän din cauza jugului. Acel jug apasä numai asupra unui punct din grebänul animalului, deci greutatea voie
se
plugului sau carului tras, apasä asupra acestui punct. acela este un chin pentru animale. de frunte, fiecare animal trage care e mult mai bun are avantajul sebit, deci nu este de perechei sale. Cu acest jug putem intrebuinta (la un animal de lesne de Sunt alte feluri de
:
Vaca la cumet (din catalogul
nici acesta nu poate deoarece
capul
Lange).
astfel
prea nu poate
fruntea, nici puterea sa de
puterea sa, nu pot ajuta animalului Numai umerii
la
aceasta. juguri rotunde, denumite astfel animalele asupra umerilor care nido durere. puterea la muncä stare dar trebue Cumetele sunt mai scumpe de ce s'au
ele
fie mai eftine, pentru
www.digibuc.ro
se
Herghelia
la
Sfaturi pentru
de cai de Ing.
Insp. R.
bine cailor,
de caii
de
faptul
pe
nenorocirile
sunt
pentru
din
sunt totdeauna
fizice mai proaste, slabi, mai au un mai Mai totdeauna näravurile se datoresc fie unei fie din spirit de fie prea animalele grajd, deci din de Vedem deci, dela animalele sunt muncite zilnic au un bun nu sunt pierea celor ce au deja multe avea mai näravurile
necazuri ce am Vom vorbi
de aer.
Roaderea
botul de
matä de un nu ne
närav face este mai slab se molipsesc ei.
aer, este
de multe
poate fi
stomac).
trebuie
mai cai
de
de
(durere de deaceea
spunem ce anume este. animalul curajul, din care se tocesc mai repede, vecini
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
198
se poate fie dela vecini, fie din lipsa de sare, fie din animalul are prea stomac. Dând animalului sare, ne putem da seama de putem ticul. roade ieslele din proastä deprindere, putem pune chiar ticul deprindere Acest
care
alta,
aceea animalul trupul dintr'o parte uneori un picior dinainte. se la aceea pe care face cineva care sgomotul acest tic nu se pot
Centrul agricol
le atrage
de la
pe
ei acest obiceiu. De aceea, bine curele, acest strâmte, le cioarele dinainte. bine tot astfel facem un
punem de
nisip, care nu alunecä de sub picioare, cum alunecä paiele; se gropi, unde
astfel
cari
acesta, tocesc In asemenea cazuri au
www.digibuc.ro
picioarele dinainte. nici
face
felul
din
de
Din
de
cari topesc un miros
alimentelor nu se face bine, nu pot lucreze, animalul
datorit
Obiceiul acesta datorit de cele mai multe unui dinte care pe animal. radem dintele rana un medicament numit de calciu putem vindeca animalul.
cari au de umbla limba Acest obiceiu poate fi pricinuit de paralizie limbii; cele mai multe animalul scoate limba urma unei proaste care valoarea animalului. bandaj de sub peste falca de jos animalul de mai scoate limba, ce se acest lucru. Tot astfel, bine din când V.
VI.
ales,
de
acest fapt nu
dinainte. De cele mai multe
un exces de temperament,
de
Deaceea, acest obiceiu poate fi numit närav pentru animalele mai In astfel de cazuri, legäm picioarele dinainte funie. Mai este Acest närav, spre deosebire de dinainte, totdeauna din räutate, este mai des la iepe la Sunt cai, cari bat oriundes'ar afla, numai grajd, bat numai ce se face
un närav de totdeauna,
cai,
numai lipsei de lucru
se
care
de putere pe
au
Pentru
de cai sfätuim paie, pentru
fie
sgomotul, care se pare Se pot Se
picioarele dinapoi
rotunjite,
groase
se fel,
se legene când sunt lovite. paie la spatele animalului.
saci
la cotorul cozii se
www.digibuc.ro
ce se trece capät de
200
care se pare fi, are picioarele dinapoi. de alta, verigä parte de de care se dela fiecare care se trece de fier pe calului, ce are de fier din peste nas mai durerii trebue fie prea
mai bun
fiecare regiunea
prea puternice,
unei
nasului.
se
VIII.
este de de
Fig.
tare. Acest närav merge cotorul cai astfel de cai, se pune
uneori de departe, cozii, ceeace este foarte
deasemenea
poate
Nu totdeauna poate fi
aceasta este unei paralizii mai gray.
poate fi cari nu astfel X. Tot
jos,
creerului
se
de sac moale, se au obiceiul de dormi picioarele sub ei, astfel loviri copita, la dinainte. de
care se pot
potcoave la
cari
se
se
este
de
la
la cai se ränesc la frunte, chiar aprinderea
frecare,
minte de curele
acest lucru, se face parte, (fig. 2).
www.digibuc.ro
Fig. 2.
Acest obiceiu.
de
se
närav, poate
boale
Pentru acest lucru,
calul la
creerului, (fig.
care
este
calul are aplecarea de
ieslea a.
botul
calul revine.
de Potcovitul este
care
se
au devenit
rele, tocmai
potcovit. Din aceastä
nu trebue de un
se
trebuesc Dealtfel,
Fig. 3.
caii
pe mâna priceput.
fierar,
mai
este
face
pe un timp potcovire bine se va observa nu fie pe aproape vreun cal fie sprinten, care la nimic. nu fie dus la bine animalul are fier un un de
nu sunt
covit
cai nu
la potcovit
capul la perete,
nu se
de
dimpo-
nu
de de
sä fie
ciocanului. Sunt deasemenea de
timpul acest lucru
iarna.
Am spus mai potcovarul trebuie dare fiecare din aceste cute calului.
aibä pe
caii Dacä nu la potcovit, tot nu robi ai
Fig.
se
Nu se calului seara timp ce
www.digibuc.ro
se
202
INGINERILOR
Punerea
peste tot.
care
coada pe spate, pe regiunea piciorul dinainte se pune un lemn, In caz, se nici
apoi piciorul
genunchiului
felul
toate mijloacele, cazurile cele mai grele.
fig. se
acest
cai
greu de este datorit
multe
de cele
Provine rareori dela proaste
zului din partea omului.
Ion
gospodar model
astfel de cai noi, dar nu dispare. calului Se a a. vrea de
de cai trebuie
cu care ne sau face
rezultate.
de
animalelor. Capitalul investit un venit sigur
numai
pot fi asigurate.
astfel
www.digibuc.ro
Deacea, trebuie grija la vânzarea cailor. sfätuim unei se se poate, de cai, pierde transportul vremea ce se zarea, cum alte cheltueli de timp, suntem din de riscurile astfel mai de
parte,
din curte mai ales
mai
este bine
de cai din
la
malul scos la asigura Deaceea, lozinca bun, atunci
lui, trebuie numai astfel renumele de bun crescätor. trebue mai bine
vinde la Pentru animalele reformate din diferite pricini, nu se vânzarea la
ci numai prin
vederea
merge la va
:
un animal prost
sau prost
www.digibuc.ro
nu va Aceasta
204
ne
a calului,
de a starea diferite mijloace necinstite, folosite de
vederea ascunderea
arsenicului etc.)
cu oarecare pricepere descopere toate aceste dela prima vedere, necinstit nu mai poate vinde se mai face de numai cai bine dar, la Vom aduce pe care nu le au. färä a le atribui conditii luarea aminte numai asupra Vom atrage cari le poate vedea el Un
de care cumpärätorul s'a convins cu ochii lui, face mai mult o de care besc mult. Dacä cere prea urcat, din
un
care scade apoi prea
face pe increderea ; e la un ne din care mai nimic.
bine
nu
Nu vom da pentru cusururi ce
cari ar
se
fie
niciodatä nu vorn
vinde pe caz
altul, se ivesc numai de multe
propriet. Camerei Agr. Hotin.
chiar
procese.
Legea prevede defectele (cusururile) pentru care este inapoi animalul cusururile se se spune bage de este bine acest lucru se
le
a nu se ivi apoi alte este de mare pentruca animalele Nu trebue ne
locul
ne
mai bine de animalele mult mai fruniciodatä
fie
www.digibuc.ro
ale noastre.
moase
poate pricinui nenorocirea Trebue
ne
de
bolnavi, pe care
dela
ce
putem duce
molipsim
grajdurile noastre. totdeauna dinainte cine sunt vecinii pentru nu avea pe ne ferim întotdeauna de
Trebue de
vedem
mai bun
cine avem deaface, este Obiceiul
este
el nu duce
cai
la bun
din
pe care
de de
popasuri,
fi
tot
Herghelia
fie
pe drum, de ei va
ajunge la
întotdeauna mai nu
spunem despre cal
pentruca animal un buzunarul
la
www.digibuc.ro
mai bun. Dece
pe Prut la
Cum putem
productivitatea iazurilor vechi de
POJOGA hidrobiolog
an, Din an deosebi sistematice de cele pentru crapului, sporesc la destul de mari. aproape hectare sistematice, kg. la hectar, mijlocie de
Intinderile de
primitive,
alte
cari
etc., sunt mult mai mari se de ha. cam la un iazurilor primitive kg. este cam de la ha. productia de la aceste iazuri primitive pune la de trebue luäm mai urmätoarele primitive cari au se scurg se un an. secate fi
sistematice, de
unde sunt mai multe feluri
(de cele
ne
In
sunt scurse
iernat sunt scurse vom un nu se scurg de
www.digibuc.ro
iazurile
de
an,
timpul verii. mare productia de
timpul se
an an, astfel kg., la ha. se era de mai la ha. iazurile Stratul de
are
la
la se
mult
de
ce
kg. ce.
din
putrezire se face de oxigen, nu cresc cum trebue, aceste iazuri, din pricina multe oase. aciditate are el acizi, se asemenea ape, apei care se face la fel de
se
Fig.
apä,
cu stuf.
hrana naturalä plante ce cresc sub apä) este mai animale plantele de apä, un strat gros de In iazurile dunga apei) schimb (cele care cresc ce folosesc cresc plante cari nu sunt de trestia, papura, rogozul la fiecare an, scurgem iazurile se preface stratul de se hrana naturalä bogat, care se de este mai bogat, Cu cari mare parte nu va fi mai mare. säpare, se poate constata fäcute indiguiri, la parte roditor acesta In aceste cazuri fost este
www.digibuc.ro
208
AGRONOMI
s'a dat de subsol neroditor. Urmarea : au o foarte Scurgerea apei din iazuri un anotimp are alte o bunä parte ; datoritä desghetului, devine mai oxigen. In mai bogat acesta din fundul iazului se petrec o de prefaceri de pe urma cärora el se face mai roditor. 2. iazurilor. scurgerea iazurilor nu mai ales cari stratul de este gros care stuful a crescut mare. In aceste dupä ce fundul se va vom face :
Fig 2.
ce a fost
din fig.
de
Grosimea stratului de cari fie de de mare stuful. Cu trestiei este mai In se va mai se la iazurile prea intre se scos din
foarte bun pentru se
peste
cam pe la
vara
se umplu
iazurilor este un dar mai poate se
abea
lunei
www.digibuc.ro
ales
209
de
stare, pentru
Fig. 3.
iaz inundat
avea
lipsit de stuf.
mare de de var este o crescätoriile sistematice. Ea se face
totdeauna foarte
Fig.
unui iaz
puiet.
ar trebui fie mai ales crap unde apa din iaz se scurge la
fiecare an
unde 14
www.digibuc.ro
210
SOCIETATEA
de a
Varul are
din apä, care se organice,
Varul, pe
acreala
aceea.
mai ales descompunerea ales a plantelor de apä). distruge acreala din pirea unor minerale din care nu pot fi folosite de plan de apä. Pe coteala plantele cresc
ajutorul Fig. la
de 2
de de
greut.
organice (plante
grame
animale)
aceste mai repede, varului, mai repede,
din iazuri
hrana
Fig. 6.
(opust) la
mare de de ai bun desinfectant pentru iazuri. Pentru iazurile formate numai din ploi, din topirea etc.,
de var este deosebit de
www.digibuc.ro
211
sunt
aceste
var, care este de apele cari au cresc mai
trebuitor, pentru mai apele cari anual Varul nestins se
mai
var.
kg. la hectar,
In cazul din
fost scurs,
ce
inundarea
lui se face la Cantitatea de mai sus se grämezi cari se acopär
dupä ce s'a fundul iazului se
varul din grämezi s'a
praf, se prea acre,
s'a fäcut de var
pe care
de fel, se va da
de
nu
mai mult
kg. la hectar).
rodnicia le este bine plante agricole. va fi folosit crapului, anul al -lea, ce se scurge s'au recoltat se plante se agricole In comuna un m. p., de de Cosmeni, aproape stuf (vezi figura fost scurs, la de s'a adäogat apoi kg. s'au pus crapi. kg. crap. fost de scadem datoritä hränirii kg.), plus kg. care s'a pus la populare, 280 kg. aceste crapului din de fi fi fost de kg.) spor care se kg.
de mai sus. de pisciculturä din alegerea
s'au recoltat crapi greutate de Acestea
toate s'a
(crap de kg.).
s'au numai datoritä faptului s'a s'a scurs var, s'a fäcut un an s'au amintite
plantele nefolositoare (stuful). Vezi
www.digibuc.ro
de
pe
de
anumite
ale
nu numai când se taie, ci la
se
ne
la
din cari cam trei pot de vreo kg., lei,
se
Acest obicei
cari cam parte puf. Dacä socotim
pe varä, putem avea de pe
lei pe varä. Dar,
puf,
fiecare an dela
puf.
gr.
puf, cum se avea dela la
pufului dela
se de
V. NICA
fulgilor, se la 200 lei jumulire, un venit de
socotim venitul din vânzarea mijlociu numai la
lei pe
parte din ele sunt boboci nu se pot acest de pe varä. Astfel, comunä, se gäsesc lei pe de comunä, din nu le jumulesc. se penele, puful, ce näpârlesc cad dealtfel dela sine, se peste tot, se deoarece
caz de
www.digibuc.ro
sate
unde se cresc multe care din
din
iarba de pe
se
nu mai poate alte
de alte animale,. Deci, la
pe drumuri pe nu este nici grea cum cred la timpul Dar ea trebue potrivit, dupä sfaturile de mai jos. de
crescute mari se pot lunile Mai, lunile se pot Septembrie. Trebue numai se
de pe anume Septembrie. Bobocii
de
se iau
timpul
tuleele abia au Dacä se jumulesc mai devreme, când fulgii se atunci curge jumulirea este Dacä,
se
mai avem unsul se
tuleele de cm.,
parte
cad se pierd de deosebit de aceasta, când
jumulim, putem
Turmä de
ce se
dela
tuleele,
lunile arätate, trebue
Deaceea, când se
de
dacä au Atunci se cadä pe jos la fiecare zile, dela piept. se iau pe ne dacä au Nu toate näpârlesc timp. Incepem cele mai multe pentru ele sunt Cele care nu sunt pentru mai Ele se dupä zile. vara anului in apropiere de am bägat de la
au
de
fie, gata cum se vede, timpul Septembrie. de jumulit destul de scurt el trebue
www.digibuc.ro
Mai, apoi
oarä, cam la sunt
214
SOCIETATEA
In luna Mai, nu se nu au la
ce
mai au
de de face se scalde
fie
una,
boboci
bine aceasta se
Cum se face jumulirea aripile picioarele se
nevoie
fi
uscat pe iarba penele curate. una ce se din
nu
un sac jos, pe
se
oarecare, nu
de
fulgii
cari cad pe jos
puful,
timpul lucrului,
piere trebue vas pentru
se
avem un fulgii
se trag chip
opus felului
de
fi
Nu se
prea
nu se atunci când nu se smulge
putere vedem Emden Centrul Agricol
Toulouse Arad.
iau
smoc mai rând pe sub
apoi neatinse
de pe piept, capul, aproape de piept, coada, foarte un mänunchi de pene mari, late la numite care ce se pe se jumulesc cad se pe jos. pe care se pentru nu Puful se
peste tot,
la
de tot
nu aripile
numai pieptul
bine spatele
descoperite,
burta. zile
Cele
la adäpost
pielea
timpul
nu
www.digibuc.ro
trebuesc Aceasta
lunile Mai din
seamä
mai
sunt
Septembrie.
dar la un mai bine puful se poate vinde nu se pierde atunci strângem deosebit fulgii bine Deasemenea,
poate pune strângem deosebit, se
mai bine. mai
acestea se
dela
nu este, dar culoarea
sebire
saci din
apoi
se
cari se
bine aerisit. dela ce se
la
acele ce se
dela de
care
sunt mai seamä dela pare sunt
au fost
mai mult.
mai elastice
cari au este mai
penele deoarece astfel pentru mult puf
Vom avea de cari duc puf pentru
avea fulgi
Am
le
unde sunt foarte
potriva
alimentelor ca
poate
fi
zile de la aruncarea de
2. Toatä hrana trebue
hale,
din bacanii, din Cum sä se a) ferind b
damigene, inchise
toate ?
sa nu poata anumit de lemn impregnat,
a nu lasa sa de
prelate,
in
prin
pentru
gauri
bine
de
dube
au lost
sunt
din
ce au care se vor aduce la in
de
de
care ni se par numai de
atinse de in vase, bidoane,
de gaze (aer).
un
alimentele numai nimicirea
e)
din
din
alimentele
d) prin invelirea cu In
din
din
dela laptele,
crapaturi
prin
trebue sa gaze de
de
aceia a chiar
ca
se va face
deschise,
bine inchise.
a tuturor alimentelor de gaze. a scumpe.
a
de gaze, in
www.digibuc.ro
la etc.).
Taifas duminical.
Bunicul de BARBU DELAVRANCEA
ploaie de miresme. ce se ce cad. fundul
din pe
Pletele lui
scuturate de adiere. ciorchini de sunt barba... peste toate au nins
Numai
au
cap.
o,
norocul,
lui
tata zise
au aripi, n'au zise
de ce sboarä din ochi.
de ce nu sboarä dar pe jos. pe
www.digibuc.ro
pe
PLUGARILOR
pe sub
dragoste,
lui erau numai
binecuvântare.
un' se duc,
da
Da. Da
un' se duc, când se
In
rândunelelor. rândunelelor
Da.
sbor
mie
sus de tot,
slava cerului, barba.
zise
mie
un sticlete. .
.
ce
se
zise
Bine,
tine,
ea. mie
Tie
nu douä, lui
mie una.
tu, Bunicul.
Cum de scatiu.
sunt
Ce
pe un ce
Copiii
pe altul. Bunicul
bat din palme. Bunicul le prin femeie din
muma
pe
de
bunicul din cântec. lui.
Cum .
www.digibuc.ro
se suie
218
ca un preot
in sus,
Bunicul
zise prelung : pe copii vie la mine dar
care
-
focul de
o,
cum ar
ca
norocul
fi mustrat pe cineva pe altul.
capului
pe
jocul
Se osteni bunicul. Stätu din joc.
Din vorbä
vorbä, pe
se
nicului.
nicul
asta este a mea. partea asta, a
--
!
asta este a mea.
asta, a se :
din copiii o
cam din
repede,
-
ochi.
mie.
ce o lauda.
-
:
mea e mai
Ba a mea e mai d'o
fata de alta, ba a lui,
-- -a mea
- -a mea
a ei, dar
Pe bunic
:
sunt d'o -a -a
obraji, cearta se aprinse
- Partea mea e mai - Ba a mea, e mai
fie mai
tare. !
Bunicul
www.digibuc.ro
219
- Ba a mea,
e mai e mai
Ba a mea,
!
Ba a mea, are un Bunicul abia se de
mai
Ba Ba
partea fetei. de
se repezi trase lui
nând pe
suspi-
ei.
Mama Ce
pe
asta, viermi bunicului erau din tulnic.
pe copii
vie la mine
Acela care taie un Cine a
tara
un
un arbore, n'a trait de nu
are paduri. COLBERT
Nu
XIV al
niciodata un arbore ABATELE ROZIER
www.digibuc.ro
Ludovic
din
Cum cunoastem alimentele stricate Dr. GH. medicul veterinar
care
ce gäsesc mai ales vara.
germeni de desvoltare pe sosirea verii
mai
din ce
ce
pe
mai
des despre
cazurilor de din se pot descompune repede pot strica, dacä nu se Alimentul mai curat poate din pot deveni timp foarte periculoase. laptele, lui, poate cuprinde
sunt
Toate
tifosul,
grave,
difteria,
scurt
mezelurile cele mai frumoase,
a. Carnea
cusur, pot
la
stare
la cele mai periculoase
Deci, dacä aliment se acel aliment ce suferit prefacere de fapt alimentul vädit
www.digibuc.ro
vorbirea
trebue
sa, ne
suspect
socoti
pe
aliment ce ne va putut fi zuri aceste stricäciuni pot verii care
este
multe mai periculoase intoxicärile paratifice, de pe mult mai grele decât prin
acele väzute.
sunt vädit putrezite. Toate alimentele se pot strica, alterarea totdeauna de oxigen zeala a. Vom
murdar,
mare, de
pe
pot fi
celor
mai de
alimente ce servesc la hrana omului, de
lele
pot
ele
mai rar adevärate. treacät,
unele alimente cum este leguminoase, fierte stulätor nuesc pe timpul verei, mai pe vreme
La pescuit.
mortale. Carnea
de
carnea poate pânä la pregätirea stricäciuni, cele mai multe datorite nu fiere aceleia care se clipa curat carnea. poate transport, de la la consumator. dela de acestea, chiar täiere, dacä nu fost se cum se zice, s'au pus una se alta,
carne. Dela
se
www.digibuc.ro
miroase
SOCIETATEA
222
puturos; carnea se zice incins. Stricarea aceasta o peste altele, des la animalele de mai ales cari ocazii se taie mult pästrate astfel a zi se
sunt
stricare o pot
par, a carne moale, sfärâmicioasä, mirositoare, se de pe piele. smulge se mai felul cum s'au altele mai greu, specia animalului starea lui de dela animale chiar numai bolnave, muncite stomacul se mai repede. Carnea stricatä la pierde culoarea, devine mai umedä, moale, este lipicioasä, se sub un miros nepläcut de carne uneori chiar Carnea forma cea mai de putrezire se aceea au o culoare verzuie de unde denumirea de prin mirosul deosebit de Cu carnea este veche mai stricatä, fermentarea :
sunt mai puternice. Carnea cea mai proaspätä, poate repede totalä stricare,
dela
uneori toti microbii pentru cari se pot grozav de
repede vara, mai totdeauna la arterelor, locuri unde caz de trebue inceput Carnea o culoare verde, verde verde verde
pe bucäti apoi pe
pe
putrezirii vine atingere aerul, dau rareori dau
animalului, de
de unde oträvurile colorane verde. mai nici
In ceeace are o culoare
asemenea mortale.
daca este dupa specia un anumit miros
mai
animalului,
daca e stricatä se zuie, moale, Ca carnea
de culoare cu un miros nepläcut, de amoniac. toate mezelurile
consistenta, atunci violete, verzui
www.digibuc.ro
de
se stria, din ele
223
se un miros un gust ele Când carnea fost veche se face mai repede.
face
Salamul carnea are
moale,
gust pierde culoarea, pusä la miros au pe deasupra ceva
au culoarea din cauza gazelor carne tocatä, se adaogä stricate,
alifie
Atât
are miros de
carnea tocatä,
pentru se ascunde asemenea
sunt de multe foarte grave se adaogä
dela bolnave
pot pricinui chiar frumoase la
Ing.
Antonescu
Carnea de
are pielea este bolnave, are pielea turbure,
pe când cea stricatä
dela
carnea moale
de culoare
având ochii un miros de putrezire.
orbite, iar
pielea face cute se jupoaie la cea mai uscat este orbite. Urechile la au mirosul deosebit de este de apäsare degetului, pielea
frecare. se moale
mai ales la
tecelui, când
stricat pus repede vara. cade la fund, are gaze. proaspete au bobul frumoase la se
Lichid cu miros tare, care arde
care e
www.digibuc.ro
224
SOCIETATEA
materia care rosul
ele este tare
boabele e
au bobul sdrobit,
stricate
materia ce
le acoperä apätoasä, miros rânced, gust amar de melcii, vor trebui fie totdeauna Acei nu se vor Unii raci dupä ce au din de se recunosc dupä care e prea mult se mai repede pe timpul de mai ales sunt transportate cutii care se pot desvolta infectiile microbiene mucegaiurile. stricate se cunosc de lumea. Ele dau rar grave ; cele mai datorite sunt din cremelor sau preparatelor ca se poate strica pe timpul celelalte chiar mult mai des, alterarea dela laptele se la laptele amar, putted, ce se
ce se pot desvolta la consumare. Laptele care nu e apoi nu e fiert pasteurizat, e
etc..
lapte, dela mulsoare, muls
zi pentru cari la mai multe milioane pe c.m.c. Laptele trebue bine fiert microbii, ca acei sunt foarte spre a ai tuberculozei, ai ai dizenteriei, ai febrei ondulate, ai
un foarte bun
scarlatinei, ai difteriei, sau ai altor boli dintre cele mai culoase.
trebue
la ce primejdii pot duce alimentele stricate ne ferim de ele.
le
de
pe
la
V.
www.digibuc.ro
de ce
sera
de
fructelor
legumelor de Dr. Ing.
pentru anumite
fructe
pe cari le
unei legume.
mai
anume pentru pästrare
borcane de Borcanele
TEODOR
la
gospodar se care se face
borcane
sunt puse
se (Fig.
unde se fierb
fierbere sunt un timp oarecare, stricarea fructelor legumelor. cari sunt foarte bine nu mai pot pätrunde trebuie Borcanele de fie foarte curate marginea bine umplerea fructe pe marginea borcanelor se un de cauciuc pune capacul, ce se unui arc (Fig. nele se apoi de apä, unde sunt In timpul temperatura aerul se apoi, aerul de se borcane gol,
legume apoi Borcala
s'au 15
www.digibuc.ro
226
SOCIETATEA
capacul
bine lipit de borcan.
face se arcul.
se
Pentru
se aleg fructe bine apoi se
ce s'a
legume de prima calitate.
mai
se
se
se
anumite.
se
se
etc.
se
Fig.
apoi se
mai bine
se se
- Forme de diferite borcane.
se face mai ales la fructele mai se taie mai legumele fructele se borcane. Pentru fructele legumele care se cazan timp anumite legume fructe pierd de aceea, face mare de
Fig. 2.
opärire, legumele trebuiesc neapärat Pentru aceasta, se se vas apoi se pun borcane. Borcanele nu umplu la
pentru borcanelor.
marginea de sus,
cm., unde
un gol de
se
legumele
ce
apoi läsatä
se
se
timpul
borcane, se gr. sare la litru)
Peste conservele de fructe se pune un sirop de de de gros, deasemenea fiert Siropul de la drege gustul fructelor.
www.digibuc.ro
la
ce se prea
fie
trebuie
fie
s'au In acest scop
multe borcane, se fierb
de apä.
alt
de
grätar de
vas paie,
nelor deadreptul dela cazan. borcanele,
pentru grätar
borcapaie) se nu se ce le borcanelor, pentru borcane
paie,
ele
apoi apä, pentru termometru,capac se
se
totul. Sunt
cazan trebuie crape borcanele, din
apa
nu
se
atins
pentru fiecare caz. De obicei se
la
C., timp de minute,
de legume se la
grade,
de de minute.
Fig.
-
fierbere,
se
se pun pe
ce
capacele când
la fiert. Borcanele se rece
bine
de de oarece se
apoi
se el
un punem borcanele pe cum nu bine le Apoi se scot acestea sunt se pune
de masä. Nu de metal curent de
suportul
de pe foc, se
grade, apoi se scot masä de pe care se
apa canele prosop
pentru fiert borcane pentru borcane.
se
la
trage la
parte se pot
de
conservele aerul
www.digibuc.ro
borcane, se borcane
228
SOCIETATEA
Conserve din legume Fasolea verde.
proaspät.
ce
Pentru pästrare se se
tinere, culese
ape, se
apoi se taie borcane sticle. se opäresc pun de ciur, care se bagä vas clocotindä, unde se minute, se apoi se scot se vas rece, unde pânä se ce s'au se un timp care se se borcane sticle, se
Se
de
la un
peste ele
gr. sare
apä).
numai borcanele fabricate dacä folosim sticle, ele trebuie
serve
fie groase Dupä ce sunt umplute, borcanele se astupä capac, sub el marginea borcanului un de cauciuc, care fost mai fiert apä. Sticlele se astupä de fierte deasemenea mai clocotindä. impiedeca capacele dela borcane se dopurile dela sticle capacele se se la Apoi borcanele
(Fig. cazane de minute, la temperatura de grade. Dupä fiert, cazanul borcane de pe sticle se se la se grade se se Dela borcane se arcurile, dopurile dela se cearä. Conservele se la verde. Pentru pästrare sunt acele bobul de culoare verde coacere. Mazärea conserve trebuie fie deoarece, dacä mai mult timp, se boabele se Dupä cules, boabele de pe le alegem se pun pe se care se bagä vas clocotindä, unde se opäresc timp de minute. timpul mereu
sticlele se fierb
www.digibuc.ro
ce se face la
se
ce, strâns
Mazärea se
degete,
se
se trece
rece, apoi se
ce s'a scurs, se pune
bine
borcane sticle. borcane, deoarece se timpul ce se pune borcane, se peste ea sare la un litru de apä), deasupra un liber de se astupä vasele se fierb cazane timp de minute, la temp. de grade. ce se toarnä peste se fierbe
inte, pentruca
acest timp ea
fund
se
se
Apa se
ce
sticle, pentru borcane toate dintre boabe pentru aceasta, borcanul sticla se puternic de câteva se toarnä apa. Pentru a fi mai conservele se de se mai fierb dupä zile.
iau ardei mari, bine
se
se se
minute apa fierbinte, se pe rece. Dupä peste ei se toarnä bine de se se toarnä
care poate fi
Borcanele
minute la ardei
se fierb pentru
iernei, se
grade.
*
borcane simple, borcane peste ele se toarnä
Legumele se se
umplu
sus,
purin säratä. Borcanele nu se un gol de cm.,
se
de largi borcanele la
kg. se pun deasupra legumelor cele de jumätate de kg., borcane nu pune de
de
la
Borcanele se
www.digibuc.ro
la
hârtie
SOCIETATEA
peste ea se
pergament
pune
se
timpul fierberii, untura se
fierb.
un strat de
cm. grosime, care
pätrunderea
nu
borcan.
untura se scoate
de
de deasupra se poate folosi Conserve din se
s'a Fructele se scot apoi se
mucegai
deobicei
(Compoturi)
la care
fructe fierte s'au fiert borcane aleg, se
se fierb borcane se capacul
au fiert.
se
fructe Caisele se
mai rar de Pentru
trebuesc bägäm fructele
zahär care
peste de Caisele
bine. de
se
se pun la fiert. piersicele pot fi färä de fructe, piersicele pe mai
minute se scot numai la fructele la cari se deslipesc la caise, la piersice, se toarnä sirop de zahär parte zahär ce se borcanele se fierb minute, la de 8o grade. de Perele se se se taie sare de
apoi se apä sare de la apä). (un sfert kg. zahär la litru un pun borcane, se siropul se fierb minute, la grade.
se scot
sirop de ce pot fi sträpunse
peste ele, se
fel se face
de
din
rece, pot fi minute se
minute, la
sirop de
(un
borcane,
se
de
kg. zahär la capac
grade.
www.digibuc.ro
Se fierb de apä) se
Cum se fac de EUGENIA
sunt dulciuri unt), carne, fructe etc. se pot face cu aluat gustoase
nitoare
din aluat unt,
se coc la
sunt foarte celelalte se
bine
DIN ALUAT DOSPIT trebue
apoi se
aluatul
aluat, avem nevoie
de
kg.
un pahar de lapte, de sare,
de
lapte
Muiem
creascä, la
(care se bat
Cernem
sare), apoi laptele,
mai
care se
toate acestea bine
de
se
untura
aluatul la un
de moale. Se ce vedem untul topit, creascä.
www.digibuc.ro
se
apoi
232
aluatul,
avem nevoie de jumätate kg.
de vaci,
de
de
ce aluatul de aluat apoi se taie foaia
crescut potrivit, cam de jumätate de potrivit de mari, se pune la
foaie
sare,
patru
cele
fiecare bucatä
la le
le
le punem la cuptor. rumenit, sunt gata. Pldcinte
pune magiun,
amare, se gust, se pe
potrivit. la masä. Tot
vedem
magiun magiun magiun se pune
fie dulce.
se adaugä zeama din ele, apoi se pun
se
de
acesta de
de
de
s'au
se
se taie se stea, aluatul, lase zeama din ele. timp aluatul este mere pe crescut, se se taie se pun de aluat se sträng, se creascä se coc la cuptor. Merele se
ceapa, se taie pune pe aluat, se cuptor.
de
Varza untdelemn, apoi
se
se
se
DIN kg.
NEDOSPIT de sare, untdelemn. mare, se
de
ou,
adaugä
fäina, se pune sare untura se fäina. Se se face coca potrivit de moale. Apoi
pune pe se Aluatul astfel fiecare se
un
bine
face
se
se
pe un fund stea
se
www.digibuc.ro
se
233
facem
jumätate kilogram de
avem nevoie de
plute
sare,
se amestecä
coajä ouäle, sarea
apoi se taie foaia
de aluat pätrate
se
celelalte arome.
ce am pregätit de
foaie
mari, se
la
cele patru
se
la untdelemn)
aceea,
gust.
nu se
se
nu
toarcem pe
pe alta.
parte pe
Se pot
le
sunt rumenite se scot, se
la celelalte reci.
se
se
la foc
crude.
de aluat, se Aluatul se face la fel,
numai
punem magiun
de
marmeladä.
amare). se
zahär, se ele, apoi se pun pe unturä. aluat, se se präjesc de se taie mere. Merele se se adaugä gust, se se scurgä zeama stea, ele, apoi se pune pe fiecare de aluat, mere astfel se unturä se präjesc
amare, se
de
de
se scurgä zeama
ceapa, de
Varza
se taie, se aluat,
unturä, apoi se pune pe
se präjesc. miere.
Nucile se pune Pentru
jumätate cerne
untura,
fiecare
de
se amestecä de aluat,
se
pe
trebue
kg.
de
sare,
mare, se adaugä amestecä toate se ce aluatul este de moale. ce face
bine aluatul, apoi aluatul se pe un fund presärat
www.digibuc.ro
se
se unge
234
SOCIETATEA
fiecare se
se acopär de ceas.
stea cam
cam jumätate unturä, sare, piper, ou,
carne,
carne de trunjel verde,
cepe,
de
taie ceapa
se adaugä apoi
se se
Se
pentruca tot carnea. fiert, se adaugä sare, piper, se apoi se se se ce s'a se adaugä verde, sare. de aluat pe masä, sucitorul, Se apoi se pune am pus jumätate din Tava se unge
foaie foaie.
fiecare
se pune
de aluat
Se
deasupra
se pun pe ele
ce s'au pus toate se unge ou pe deasupra, la cuptor la foc timp de un ceas.
se
scoate
este
la
se se
cam jumätate kilogram vanilie
de
la
Aceste al Bobotezei. trebuie
de se
de
de foi
nu se
bine Se
de untdelemn se face ce face
se pun
de
bine aluatul
moale. Se
se pune pe un fund un
cald,
se se
se
de
aluatul dosul
de
le
se face la
Pusul
de
se
apoi se pe
de
www.digibuc.ro
235
apoi se taie
rotunde jos deasupra ce se taie de tinichea färä
se
Se pune taie coc pe
gura
de
pe
se coc
pe
peste alta
ce se coc, se
ce se pregätesc nuci. apä, se zahär miere de se fierbe
la
se
In ajunul
se
coajä de un sirop siropul pregätit, care trebuie
se leagä una
fie
pe
Nucile
se amestecä In Moldova se care se face anumit chip
zahär (miere), lapte
la
se umple zahär,
se
de
se face de
de
sare.
aluatul
foaie
se
se
se întinde umplutura
se
pe deasupra, se strânge foaia dela un capät la de dela un capät foaia se tavä rotundä, unsä Se se unge pe deasupra de la masä,
cuptor.
de
la
se
zahär.
numai
aluatul
mere.
de
pune
care se face din mere. se taie se stea, ele. se scurge zeama aluatul, se se se pune presarä merele, se strânge, se tava se la cuptor la un foc potrivit. taie se presarä zahär pisat. Se rece Merele se se
la
se poate face nuci,
magiun.
numai se
se face de aluat rotund, foaie
www.digibuc.ro
la ce
foaia de
ou, sare,
pune brânza Apoi le pe parte
la
ce s'au
pe alta, se scot, se
se dau la
se toarnä, masä,
Se opäresc
pahar de lapte
se face un
amestecä
de de
se
de vaci, se de ou bätute de sare, de pisat, dupä gust. amestecä
se
se pune se mai pun bine,
sunt
foc
se amestecä
de
bätute
de hrean, pe ele
la cuptor la
gros.
kilogram,
cam
se
brânza (dupä ce s'a scos se scot, se pun deasupra.
Se dau
lapte
aceste
la masä.
de
www.digibuc.ro
Apoi le
se
C. Argetoianu
in agricultura
voie
de Ing.
au adus
AL. V. MIRESCU
foarte
idee
statului asupra timpului liber orânduirea lucreze Ideea de
fel,
voe
voia legal dar,
este, poate,
fapt de poporului nostru de Agricultura ne muncü voia român muncile cum pomenit din voe tocmai de aceea seama de cele mai multe de tatea muncü. Pentru el, munca nu este carte de In muncü la câmp, român se mai multe ore pe
din
soarelui, patrusprezece istovitoare, pe care
aproape face
spor
www.digibuc.ro
mai ales
238
SOCIETATEA
nu numai
faptului toate zilele, dar
de
munca de
de
de
toate amintirea trecutului familial, dragostea de grea, munca Cu toate faptului se face naturii de cele mai adeseori, grupuri. Muncesc cot la cot, se
se
ale
copii
sunt
agricole pe care
de unul Munca se face
le face
cadru de veselie
Taifas la
au de
ceva pe pe
Spuneam mintele. familial, se
dela
munca de
muncind mai dragostea muncind
de dragoste, cari
Cei mai spun Cei mai puterile se acestora folositoare. le toate se se
este un lucru fetele, de multe
www.digibuc.ro
ei
prin
239
poezia Dese sunt natura se
versurile de dragoste, de muncile
care
sus ochii
amdndoi.
acest vers,
de fete, tu,
:
ce
La cules de cucuruz...
sat din
Muncind rosturile
naturii tainele dela faptul de soare la
stelelor pe
De aceea,
la
apoi, dela
la coacerea holdelor
dragostea de este
toate de
nostru
pe care
de
drum care
stare.
aduce la
muncesc
de veselie, la care se
www.digibuc.ro
240
cei cari
cimpoi, etc., de câmp,
fluer,
cele mai multe
de mâna
munca, de
la munca
trecere
la grea.
se se
neobicinuit, venit de aiurea,
acesta
aproape Cântecul treaba,
timp ce
glumesc, se
nu
petrecere. pe
cei ce au
mai repede,
ei
ajutorul
recoltei
greu povara, munca grea de Seara, care, clocotitor de râsete sgomot, cum celor
ales al
dela câmp de totdeauna,
se
atât
de fete,
au pun
de câmp la
la
www.digibuc.ro
la
iar
241
vederea acea Nu putem trece adunare care este românesc, grup de oameni care la câmp,
sat,
numai
de ajutorare
Claca este
pentru lucrul. Dar mai poate
curând
la
zilele seama
de
adunare se poate alunga urâtul
de
de voe
acest caz dar folosesc
timp ce
focului, hazlie,
se simt
care
mai
atâtea munci
pentru daca este tuturor
acest
folositoare, Munca de român
Claca voe
pentru
face poate voe cum prea frumos spunea marele
de rodire,
dela legi
dulce
de agricole, fiecare regiune, fiecare folositoare.
format numeroase dintre avem de dela este folositor
din alte
mai ales pentru
din ele.
celor
din
ale
De aceea,
timpului liber de mai
este
parte
parte.
numai
de aranjeze felul acesta, frumoase, care
atâtea dar folositoare obiceiuri, despre care nu ei vor aduce mai dragoste de
de
folosi cele care
aiurea, de ale
Ar fi de mare
de care
pentru cerceta
pe calea parte,
le arate
atunci.
tot odatä
lumea mai acestea
socotit dintr'o nu
atât
satele
nu aveau liber ale alte mai multe.
au
mai redus pentru un de mai mai ispjtitoare. folositoare
www.digibuc.ro
pe de
Agronomice
de
Institutul de Cercetäri Agronomice Institutul de Cercetäri Agronomice a fost
dar a Rostul Institutului este agricole prin din
contribue la ridicarea productiei ducä la. care mai bune tehnice agricole, a celor bune soiuri vegetale animale, a celor mai bune de vegetali ai agricole, a celor mai bune unelte agricole, a celei mai economice a noastre agricole, etc. punerea al doilea a celor mai bune cu scrisul prin a rezultatelor tehnice gäsite roadele acestei multimea plugarilor aplicarea legi Institutului i s'a ocrotirea Pentru acestor actiuni, Institutul are pe o directiune, patru statiuni, cea mai mare parte chiar la sediul din nr. felurite statiuni. Deoarece la acestei scurte :
www.digibuc.ro
243
activitatea era curs, nu se reda activitatea pe 1938. de conducerea tuturor organizat la experimentale agricole, pentru verifica aceste se sub raportul celei mai rezultatele tehnice date de colaborat Agriculturii la sediul dela concursul biblioteca Ministerului Agriculturii organizat la sediul pus laboratoarele personalul tehnic la celor organizat agricole pentru construit terminat de construit la centru la din organizat de de filme agricole un program de lucru pe cercetat de Fitotehnie. casa de laborator studii märate analize, probleme de lucrarea de asolamente de metode culturale de Deosebit de aceasta fäcut de pentru particultari mai multe procurat de
pentru Ameliorarea Plantelor
In s'au
de
Controlul Semin-
dela Institut s'au format
elite, s'au elite s'au fäcut 783 toate, la grâu. S'au de grâu, de In de dela Bäneasa pe mai mari asolament, numeroase leguminoase, floarea soarelui laborator s'a fäcut analize determinäri la S'au kgr. determinäri pentru consumul intern, import export. S'au kgr. rite de zarzavat determinäri. S'au la de probe de mirobolan. S'au de din de de Controlul continuat studiul de buruieni.
www.digibuc.ro
244
decuscutat intern
de
borator numeroase alune
pentru consumul
de
export.
S'au felurite studii jurul altor criptogamici la orez,
etc. S'a continuat studiul
de azot
de
S'au
65
fungicide insecticide. Au de tizare manei la colaborat Ministerul Agriculturii pentru Serviciului de Plantelor din Minister
de ameliorarea plantelor din
pentru combaterea la pomi cartofi. A desinfectarea a liberat certificate fitosanitare arbusti. A controlul a liberat fel de certificate pentru 45.963 kg. alune susan, floarea soarelui precum pentru 5 vag. mere, toate esportate. S'au studiat numeroase de Chimie bleme de chimie S'au noi metode de determinare dozare s'au unele din cele vechi. S'au felurite analize spectrale de cereale, extracte
de sol, extracte apoase de sol etc. Ca activitate de laboratoarele sale s'au
lucräri pentru 6 diplome
www.digibuc.ro
pentru
felurite
s'au analizat probe Ca activitate de control s'au
personale
de sol la particulari analizat felurite probe de insecticide pentru particulari, de Morärit anual al pentru Plantelor de
chimice
S'a continuat studiul 868 probe de
pentru
Agricole,
mai analizat S'a
agricole Regia particulari.
de
probe de porumb,
porumbului din punct
de
bumbac studii corpurile analizat de
al
de
S'au paste
la
grâu etc. Ca activitate de control s'au probe de Pentru (636 analize).
irmic
de
analizat
probe
total s'au probe care felurite analize. Ca activitate de
au
s'au
deterde Ameliorarea
cursuri
rele
au
s'au prezentat
zentat Praga unde
la Congresul
de
laboratoarepredin
despre tipurile noastre de de
ruralä.
contabilitate S'au asupra
carnete de
întocmit bugete agricole. continuat 334 produselor agricole fabricatelor de S'a nuat ancheta din pomicolä din Prahova, S'a 700 din S'au de carnetele de contabilitate diplome celor ce s'au s'au cercetat la numeroase agricole din Oltenia, Muntenia s'au S'a harta una pomicolä felurite viticole, pomicole horticole. au luat parte la congrese
www.digibuc.ro
246
SOCIETATEA
întocmit programe, s'au S'au 276
s'au verbale. S'au
de de animalelor. S'a continuat rasei bovine sure la Moara S'a contribuit la sindicatului acestei rase. S'a continuat de fecundare la condus dela Bäneasa de Pantelimon Eforiei Spitalelor Civile.
Geniu rural. S'a studiat problema date
date
privire la S'au
s'au
circa orez. Ca pentru
de
orezului
S'au întocmit proiecte s'au de nivel pentru cultura orezului. S'a organizat domeniului Banloc.
de
complectat laboratoastudiat compoprobe de In laboratoarele sale s'au mai felurite analize determinäri, mai ales de pentru S'au zirea vinurilor, determinarea ultraviolete materialului din care fost fermentat etc. activitate de s'au podgorenilor 996 fiole s'au podgorenilor numeroase la s'au tratat rele. Din
Ministerului ales cele din vinuri,
vin.
s'a continuat S'a studiul feluritelor insecte parazite. S'a continuat adunarea pentru studiul ciorilor raport stomacului, mai multe pe teren regiuni. Ca activitate de control vag. de fructe exportate serie de livezi din care s'a S'au s'au de
de
comparative de motoare, agricole. unelte controlat motoare. organizat tracUniunea Sindicatelor Agricole un concurs de
www.digibuc.ro
S'au
S'au
atelierele sale s'au S'au comparative de felurite soiuri de viermi de S'au produs 929 kg. gratuit la din Turcia Italia. S'a produs de ameliorarea plantelor (Cluj continuat cercetarea câmpuri de toare de elite, hibrizi, etc. de orz, porumb, fasole, floarea soarelui, etc. precum telor textile, de S'au din
de
precum
de
rite analize de probe de analizat 23.839 probe de
S'a
Ca activitate de control s'au analize
deter-
kg de
S'au trifoi, ghizdei, etc.
din Cluj. S'au roase analize de
etc., pentru
pentru Institut S'au
din
fitosanitare la
cercetäri
din
s'a adunat un bogat material pentru de fitopatologice, din care s'au trei. S'a fäcut trolul sanitar la aproape vag. felurite produse agricole S'au distribuindu-se
verbale,
experimentale agricole, Moara
Basarabia
una
Cenad -Banat,
lui Turzii-Turda
Tg. de
de ha. s'au foarte felurite comparative de elite de tot de pe câmpuri de totalä de cca ha. Aceste au produs cca vagoane principale, soiuri (grâne, orz, vag. alte cca de soi precum vagoane de tulpini de mai mare parte din aceste au fost contribuind foarte la soiurilor
In aceste
www.digibuc.ro
248
SOCIETATEA
au acestea, tehnice de difuzare locului vizitarea la de agricultori. de din aceste agricole Camera cea din Tighina, care, de cea din Moara un abia jumätate anului, nu s'a ha capital de exploatatä de agricole aceste 54.813.255 lei funciare) inventare curat total de 6.563.931 lei, care un scädem din acest de capitalului de
arenzi de lei la ha, capitalului salariile conducätorilor ce agricole un ploatare total 4.047.129 lei, tot de lei, care asigurä rentabilitate de de rezultat s'a putut capitalului administrare cärora au depuse de inginerii ce
unei
de
Trei
de
s'au asupra coacerei, boalelor criptogamice etc. S'a fäcut un Basarabia. Ele au viticol 1938
numeroase metodelor culturale,
tamentului studiu al Statiuni de
Au fäcut, la cererea producätorilor,
au Deosebit de tehnic al 20
au publicat analele, cca volume
cca
ziare, reviste buletine din activitatea Aceasta este, pe rod bun 1938 de Institut. activitate, care puse care toate nivelul technic va ce mai ce noastre agricole.
www.digibuc.ro
Centrului Agricol
Centrul V. V.
nenorocirea ce s'a
comuna
au fost
parte din cite de foc, fel sat,
Regelui s'a drept
M.
el
la
acestui
de felul cum trebue
un sat. model, trebue
fie
fie
moase, ceeace noasträ.
sate
se
ei trebue ce mai bine.
vedem pe
din ce
averea
fie
are mereu in
de
tot
agricultura noasträ
de
se
acest lucru
spre mai bine. când se
sätenii este bine
la sate
vedea cari sunt foloasele, atunci pe säteni
se
lucreze
cum
Dar, pentruca inginerul agronom sele unei trebue
el una,
la carte. care
la
gospodärie pe care
conduce inginerul agronom,
se
comuna un
unde sätenii agricol.
www.digibuc.ro
nu
250
SOCIETATEA
centrului
dela
precum mare
timpul iernii,
care
trebuit
dela acest este mai mare centrului agricol, se
de care
aici
au ei nevoe,
Grajdul dela pentru
foarte tauri,
4
camerä pentru
Agricol
Pentru adäpostul
este
se adäpostesc toate
m.
le
Camera sätenii.
Ministerul
mare, de m. pe cari
pe care
uneltele sunt date spre unei vrea aceste
arate ce
le aduc. Dar
le folosesc
sätenilor, ce
bun nevoile sunt
multe, Statul poate nevoile tuturor, vrea numai arate folosul apoi, sätenii le cumpere singuri. acolo mai pentru
www.digibuc.ro
un pätul
de
magazie,
gospodar mai centre, cum este la
ele sunt mai
fäcute mai mari, la altele de
au fost facä la
le
poate
bage de
la
toate
sunt
Centrului
acestea, la gunoi
de
Ca la casei,
se mai
de
un betonate, pentru plimbatul animalelor, etc. nici aici nu legume cea de toate numai
pentru casei este lotul de Partea cea mai centrului trebue fie Ha., care se astfel lucrat, formeze sä recoltele cele mai frumoase totdeauna pentru gospodari. Aici poate vedea ce semeni borceag, ogor de toamnä cum trebue sä ai
www.digibuc.ro
gunoit de toamnä
252
te
alte lucruri, pe care le
la un
unde avem trebue fie totdeauna sfaturi, ajute sätenilor, gata
celelalte la un centru agricol, inginerul agronom este
tot
lui,
numai
pe devin
ce mai
ce
mai
de
din Satul model precum agricol de acolo, vor fi
M. S. Regelui,
de cum trebue
viitor satele
se
Remiza de
A nu
Centrul Agricol
a nu
arborele,
amintirea
la
au Cine
un arbore,
sale.
un monument
o
vie in memoria A Dumnezeu.
un arbore, este a face un act de este
o
lui :
de Arborilor" (din
www.digibuc.ro
Centrul Agricol
de asigurare agricolä de Ing. Agronom VICTOR RUSU
In
mica,
de
de ha., de pe 1938, pagubele au fost mai mari. de In de peste ha au fost nimicite fiecare an Camera Agricola pagubele de semänat. In de au au fost de ajutorare ale Camerei agricole. erau era n'aveau recolta le lipsea anual,
starea
Camera Agricola, dela Sociale,
dela de face colectä colectä un rezultat propunerea, Camerei Agricole,
ajutorarea bun,
sä contribue recolta de
In fiecare format
fiecäruia,
de alte
primarul, preotul comisie
www.digibuc.ro
diriginte
numele celor ce
au
fiecare
acesta controlul fie mai bine Grânele au fost magazia Camerei Blaj, sumele de la Camerei. Rezultatul colectei S'au kgr. lei numerar. Grânele au fost la erau soiuri amestecate, deci nepotrivite sumele kgr. soiurile Bancut
156, precum
856
de Cenad 88, ce au fost
kgr.
Tot cean
acest fond plugarul Pavel
fost
jug. de larvele fluturelui
Chirileu,
la
s'au din Blaj,
Camerei
de de
la
au din
se
poieze toate
primite,
Grânele ce se
fi
kgr. greutate
vor
fie predate se
1939.
mai
se
de
la
Septem-
luate, vor
de
la Camera
comisie
camerei agricole serviciului pe secretarul Camerei Agricole.
www.digibuc.ro
secretar
255
verificarea fäcutä de Comisia de administrare, la se compune
fondul kgr.
Martie
le
inapoi lei kgr.,
este
58.625 lei,
856
recolta
de
Socotind lei kgr.,
lei.
Fondul acesta de ajutorare mutualä
s'a format
organelor technice agricole
cari n'au ajutorarea celor
obolul
vara 1939, am cercetat lanurile date
am constatat
fondul
frumoase
sunt una
mai
mite
ajutoarele spre
toate
vor
vor
de
de kgr.'
fi
pe
fondul
se
s'a
acestei
Ha.
aproape
una,
locale.
semänate au fost
s'a contribuit
la
de
fost
gubit un plugar, ale au fost ajutorarea ei toate Putem spune
de
au prin
convins fäcutä
unite,
pot este
mutualä de asigurare de urmat. alte
se vor
fi bine culturile de mult,
toate
se
fondurile la necaz,
la vite, de semänat, trebuitori
cerealele
www.digibuc.ro
fie
grindinei, focului, fi
nu numai precum vitelor.
de tauri
Lugoj.
din In multe
o zi
de vite
prima Luni din luna Martie Luni
de Luni (Alba). V.
Ian.,
Iunie,
Martie, Aug.
Ian.,
:
Joi Pebr., Apr., Aug., Oct., Dec. Dec.,
19,
(Sibiu). 4 Martie, 3 Sept.
Alba
Sept.,
23
Nov.,
Mare). 22 Febr., Aug., 8 Nov. 2, 21
Apr.,
Mai, Aug.,
4,
19 Oct.,
Sept.,
Dec., Sept.
22
Dec.,
Sept. (Sibiu). Aug.,
Duminica
17 Nov. Apahida (Cluj), Nov.,
25
Sept.,
Arded (Satu Mare). 4 Apr., 20 Mai, 8 Sept., 4 Nov., Dec. 25 Ian., Febr., Aug', 8, 20 6, Sept., Oct., Sf. minica Rusaliilor. Oct.
Mare).
24 Apr.,
Ian.,
Mare). 29,
Iunie,
(Turda). 22 Martie,
Baia de
Baia
29 Aug.,
29
26 Oct.
Baia de
29
an Miercurea Sept. Dec.
Nov., 24
Febr, 8,
Mare). Dec.
(anual).
Alesd. (Bihor). 24 Febr., Oct., Apr., de 2 Ian., Apr., Aug., 26 Oct. Sus (Sibiu).
6
Sus
Aug., 4,
(Turda). V. 2 Mai, 25 Oct. Aug., Alexandria (Teleorman). 23 Apr., Oct., Sept., cu 8 zile de
15 Nov.,
Sept., 26
24
Oct.,
Mai,
6, 8
porci
Sept.
Oct., Mai, M. Ian., 8 Mai Aug. Oct., Febr., Alta Mare Scaune). Dec. Sept., Febr., (in prima O.
de
Ian.,
Se
din
Apr., 26 Aug.,
(Satu Mare). Iunie, Nov. In fiecare Sept. zilele de Luni din
Baia
an
care cuprinde data de care cuprinde Domnului, din din Sept., Luni Marti cuprinde data de Sept.
Febr., din
(Romanati).
Band.
www.digibuc.ro
Sept.
Martie.
20
3 Febr.
28 Apr., 28 Oct. 4 Apr. Aug.,
Nov.
257
Bara (Severin).
2 Feb.,
Aug.. Aug., Nov. In fiecare an : Sf. Grigorie, Martie) Mai, in Sf. Petru Luni Nov.
:
:
Feb.,
Aug.
29
8
Martie, 23 Apr., 29 Mica).
Mai,
3 Martie,
:
(Dolj). 22, 25 Sept.,
Mai,
(Arad).
2 Martie, Dec.,
Sept.
Aug.
Domnului (2
Sf. Sf.
(Apr.),
a
dupa
Aug.,
Apr.
(Ciuc).
7 Apr., 28
Mare).
Apr., Mai,
3
Dec.,
Sept.
Vineri
de
Prima
Elena (Mai), Sf. (Sept). Aug. (Romanati). Cu Sf.
Sept.
Mare). 22 8,
Sept., cu 2 (Turda).
Nov. ,Joi
de Florii.
28 Aug.,
de
de
Aug.
29 Aug.
(Bucovina). 8,
28
(Satu Mare). 26
Apr., 28 Mai, 26, 27 Aug., Dec.
Oct.,
Ian.,
August,
Oct.
27 Iunie,
Sept.,
Oct.
7
(V.
Se
care an de Vineri de : bäta Sf. Pavel, Ion (Iunie), Nicolae (Dec.). 8 Mart. Oct. 20 8 Sept. (Cluj). Ian., 27, 28 29, 22, 23 Aug., 20,
Mai,
(Putna). 26 Martie, 24 Iunie,
Apr.,
V.
Oct. a
:
Aug.,
Sept.,
Maiu.
26 Oct. (Sf.
din din Decembne.
Joia a
25 Aug., 24 Nov., 25
Oct.,
Martie,
(Neamt).
Maria
28 Mai, 29 Sept.
Sept.
6 Apr., 6 Iunie,
Apr.,
Oct.
Sept.
Aug., 22 Nov., 8 Sept., Florii.
25 Oct. Domnului,
M.
La
Apr., 27 Sept. Ian., 21 25 Apr., 23 Mai, Dec., 22 Aug., Sept., 7 Nov, Nov.
Bran
(Alba) Oct.
Dumitru (Oct.).
Martie,
prima Sept., Dec.
In zilele de :
(Dec.
de
de Cräciun. Brad (Hunedoara). Se
Nov. Aug.
Sept., 29 Nov. Joia a
penul-
(Mai), Luni dupa
23 Apr.,
de Sf. minica (Ian.), Duminica de (Martie). Duminica de Elena (Mai), Duminica 8f. de la (Aug.), Duminica de Sf. (Oct. de Beelean
a
an
Oct.,
Sept.
de de
Oct.,
Aug.
(Roman).
Martie.
fiecare an din Febr.,
(Caras). Se
29 Oct. 29 Martie,
Aug.,
Mai,
(Roman). 25 Ian.,
Sf. Maria Mare
29 Aug.,
23 Febr.,
Oct.
Oct. (Neamt).
Mai,
Sept.
Apr. Cehul Febr.
;
V.
Sept.,
Dec. Mare
Oct., 4 Dec.
Martie,
24 Mai, 24 Aug., 24 Oct.
29 Iunie. Cetatea de Apr.,
:
Aug.,
Mica) : : Oct. 17
www.digibuc.ro
INGINERILOR
258
ro Martie,
Mare Aug.,
Oct., 8 Noembrie. Aug.).
Mare
Sf.
(Arad). V. 20 Apr., 20
21 Sept., Apr.,
Dec., M. Clacova Oct.,
22, 29, Sept. Aug.,
8,
20
Oct.,
Oct. Apr.,
8 Ian.,
26 Oct.,
Iulie,
Noembrie.
12, 24 Aug., 6 Oct. Ian.,
Apr.,
26 Oct., Paraschiva. Apr., 4 Ian., 24 Apr.,
Apr.
:
8 Sept., 29 26 Oct., Sf. Gheorghe (Apr.), Sf.
Elena (Mai). 24 Apr., 29 Sept., 25 Apr., Sept. Cojoena (Cluj). 2 Noembrie. 29 Aug., 24 Oct., Sf. Treime (Iunie). 28 Febr., Mare 28 Aug., 13 Noembrie. Aug., (Arad). 20 dupä Nov., Gavril. Marti dupä Oct.
(Teleorman).
Vinerea Mare.
Martie,
Mai, 13 g
21
Sept.
Nov.,
Sept,
brie.
M.
31
in Miercuri in
:
Martie.
Oct.,
6 Aug.
Sept. (Covurlui). Sept. Mai. (Roman). Sept., Martie, 2 (Cahul).
G. G. G.
Ian., Nov., M.
Sept.,
Nov.
Mai, M.
Dec.,
Martie, Sept., 4. Sept., Martie,
24 Iunie, 26 Oct. 28 Mai, 26 Oct.,
Sf. Treime
(Oct.).
Sf. V. 26
Dec. Martie, Oct., 20 Mai, ro,
de Buna
Mai,
8
(Cluj).
Aug.,
Aug.,
Mai,
o Martie.
Sf.
Gheorghe
Apr., 8,
20
Galicia
Aug., 8 Sept.
ultima
Septembrie.
(Aug.).
Oct.,
www.digibuc.ro
Dec.
Martie, Aug.
(Tecuci).
luna Aprilie.
Schimbarea la
Ian.,
2 Apr.,
Maria
din
Oct. Aug.,
25
29 Iunie,
Sept., 26 Oct., (Baia). 27 (Satu Mare). 26 Febr., 29
Nov.
Duminica,
Ian., 2 Febr., 28,
22, 23, Apr., 14, 24 Nov. 20 Sept., Dobra (Hunedoara). Sept., Nov., Dec., Dec. 6 Mai, Nov., Apr., 14 Sept.
:
(Oct.). (Arad).
Mai,
29
Nov.
Dec.
a
din Martie,
din Sept.
Dec. (Ciuc).
cu o zi
Martie,
Oct., Oct.
Mai,
Prima
Martie, Prima Miercuri a
Mare). 26,
Sept.,
Ian., Ian.,
Dec.,
Sept. G. Duca) (Odorheiu) 21 Febr. Apr.),. 28 Apr., Sept, Sept. 8, de
Martie,
Sept.,
Aug.
26 Oct. 20
din lunile August, Oct. Decem.
Prima
V.
(Satu Mare). 6 Apr., Dec.
2 Mai, 24
2
Aug.
26 Febr., 28 Mart. Dec. M. Dec. Oct.,
Oct.,
Aug.
Mare). Oct. (Romanati). 12, (Mehedinti).
(Sibiu).
8
Apr.,
Mare).
Aug.
Sept.
(Bacäu). 20
Sf.
23 Ian., 23
Sept.
Sept.,
Mart.
Sept., Gheoroe (Arad). Oct.,
25 Oct. Dec.
Mart
Sept.
Vineri
de
Ultima Joi din
Oct.
ro Ian.,
Apr.,
(Ciuc). 20 Ian., 22 Aug. 20 Apr., 24 Dec. (Hunedoara). V. 6 Apr., Sept., Dec. Aug.
26 Oct.
(Gorj). 25 Nov. 25 Martie,
Mai,
8 Sept
(Hunedoara). V. Apr.,
Aug.
Mai,
Mare Apr.,
Febr.,
Mai
Luni 20 Aug.
de Nov,
Luni a
(Arad). Sf. Petra Maria Barbara (Dec.). (Hunedoara). 3 Feb., Aug., Aug., Sept.,
Sept., 3
Sept.
Ian.,
Mare). Martie ; 2, 27 27 24 Nov. Mare). tie, Nov. (Tecuci). Sept. Martie,
3 Aug., 30,
Iulie, 24
Oct.
Aug.,
inte de Sf. Petru
Pavel.
(Alba). 22 Oct.
4 Sept.
Nov.
Ian., 25
(Satu Mare).
Mai, 6 Aug., 24 Oct., 6 Dec., Schimbarea la Sf. Nicolae.
Sf. 23
Sept.,
Prima Capului Sf. Leova (Cahul). Sept. Lespezi (Baia). 8 Nov. Gara
Liteni (Baia). 26-31 Oct. Livada (Satu Mare).
Dec.
7 Sept.
Ian.,
Apr., 6 3 Sept., Oct., Lipova 23 Apr., 20 8 Noembrie.
Iulie, 9,
Nov.
25
Oct.
Oct.
Oct., Dec.
(Dolj).
(Putna).
Nov.
Martie, 28
6,
Sf.
Nov, de
Aug.
23 Apr.,
6 Nov., Sept. Marpod (Sibiu). Aug., dupä (Brasov).
28
Sept.,
Duminica
Mare (Apr.).
25
Oct., de
Apr.,
Apr.,
(Turda). In lunile Martie,
Ian., 24, 25 Martie, 25, 26 Mai, 27, 28 22 Sept. 24
lara (Turda). 28 Sept.
6 Aug. Pebr., 20 Mai,
Nov.
Sept.
Mai, 28
Aug., Nov., Aug., Nov. Sept.
Dec., M.
Sept,
Apr.,
Apr., Mai, August Sept., Oct., Nov.
Ian.,
Aug.
29 Sept.,
Martie, Sept., (Tecuci). 20 12 Ian., Nov.
Aug.
(Satu Mare).
Aug.,
Sept.,
Martie,
nilor Ian., Febr.,
Oct.,
Ian.,
.
26
(Arad).
Aug.,
Dec.
22
4 Sept.,
Mart. 5 Aug., 20 Nov.
Sept.
2 Mai, 7 Aug.,
Oct.,
9,
Oct.
Mai,
Mai, 8 Sept., 8 Mare). 4, 5, 7, 20
Nov.,
Apr., 28 Mai,
(Satu Mare).
Sept.
Apr., 23 24 Oct. Dec., (Constanta). 20 Mehadia. Ian., Apr., 8 Oct. Sept. Aug.,
www.digibuc.ro
Mare).
(Sibiu). 22 Nov.
20
25
(Ciuc). V. Mai, Dec.,
Sept.,
:
V.:
M. 23
Mai, 29
Febr.,
2 Mai,
Dec.,
9 Dec.
Mai,
(Satu Mare). Apr. Aug., (Teleorman). Apr., Para Oct., Sf. Gheorghe, (Oct.). Mizil
Pavel
Moldova Aug. Moldova
Febr.,
Ian.,
Aug.,
Apr., 22
Nov.,
Monor 23 Mai,
Sept.
Aug., 6 Nov.
Aug.,
Oradea
Martie, 21
8 Sept., 8 Ultima din luna Martie. (Hunedoara). Martie, I Oct., Dec., M.
Martie,
Decembrie. 25 Martie.
Oct.
Sus
Aug., Buna
Oct. Ozun (Trei
Martie, 8 Mai,
Mare).
Mai,
Iunie, 20 Oct.
Aug.
8 Sept.
(Arad).
Anul Nou, cu 24 (Putna). Duminica Sf. Toader, St. Gheorghe,
Näruja (Putna). 29
Aug.,
Oct.
Sept.,
Nov., 23 Dec. Ian, Martie,
(Vaslui).
Apr., 6 Mai, Sept.,
Nehoiu
19
Oct.,
Mai,
29 Aug., 8 Nov. Aug.,
29
Oct.,
(Sibiu).
Martie,
Sept. (Alba).
Martie,
(Baia). 29 Decembrie.
Aug.
Aug., (Odorheiu), 8 Ian.,
Oct.
Sept, Sept.,
21
6-8 Sept., de
(Mehedinti). 8 Martie,
Sept.
Coborirea Sf. Duh., (Arad). Ultima din prima din Aug., a dupä a din Octombrie. Sept.
6 Nov., 9
(Cluj). 23
(Arad).
de 25 Martie, 25 Aug., dupä 28 Nov. Non Apr., 7 Aug., 23 Oct. (Covurlui). Sf. Toader (Martie), Buna Sf. Gheorghe Sf. Constantin Elena, (Mai), Rusalii, Sf. Adormirea
Pavel.
Schimbarea la ierea Cap. Sf. (Aug.),
Cuvioasa Paraschiva, Sf. Si.
Sf.
Nicolae.
24 Apr.,
24
Nov. Sept., Apr., 24 (Gorj).
13 Oct.
de 15 15 Aug. Oena (Sibiu). 29 3 Aug., Dec. Marl Martie, Sept. (Odorheiu). -26 April. Odorheiu. Apr., Aug., Oct. Aug., dupä
Sept,
Oct., Dum. Rusalii. Non (Satu Mare). 29 Apr., 17 Aug.,
Aug., Oct. Orlat (Sibiu). 25
(Dolj). 6 Aug., Oct., la (Aug.), Mare.
Oena
Mai,
12
23 Apr., 29 26 Oct., 6 Dec., Martie.
Mai,
(Ilfov).
Aug.
Neamt :
Oct. Sf.
V.
Iunie,
Mai,
Duminica
23 Apr., 8 Nov. 28 Apr., 20 Mai, 24 Ian. Pius Petri! 8 Septembrie. a
(Dolj).
Plopana (Tutoya). Sf.
www.digibuc.ro
din
Oct.,
prima Sept. Buna Sf. Crud.
261
6 Aug.,
25 Martie, 28
Aug., Pogoanole
Apr., 15 Aug., Oct. (Sibiu). 5 Mai, Sept. Mare 25 Martie, 15 Aug., Buna Vest, Rus. Sf. Maria Mare. Polovrael (Gorj). Apr.,
Sept.,
Apr.,
22 Aug. Martie, 28 Aug., Sept. 4 Apr., 20 Oct. (Bihor). 21 Apr., din : Febr., Apr., 15 Nov.
15
(Putna). Vasile, Si. Maria. (Târnava Mare) . Ian.,
Aug.,
Oct, Aug,
Aug.
26 Oct.
Apr., 29 Oct. din luna Octombrie.
Nov.,
Sept.,
(Oct.), (Bihor).
Sf.
Ian., Mai,
7
Oct.
Martie,
Febr.,
cu
Pavel,
Sf.
Ian.,
(Tecuci).
Oct.
Mai,
Iunie, Martie,
20 Febr.,
Aug.,
Oct. 2, 3 Mai,
Aug.
4,
17
Dec. Mai, 8 Aug., 21 Oct., Mai, 17 Oct. (Alba). dupä înainte de Sf. Ilie, ultima de ziva din luna Octombrie.
Reteag
25 Sept., 21 Martie.
Mai,
Aug.
a).
Oct.,
Roman. 6 Aug. de Vede
Aug., Rudeni 27
Dec.
Martie.
24 Iunie.
24 Apr., 25 Oct. 22
Sept.,
Apr.,
Mare
22
Mai,
Apr.,
:
Martie.
Nov.,
Sept., Sf. Mare). 6 Martie,
8
24 Apr., 26
Ion,
Joi dupä Sf.
ziva de Brijita (8 Oct.), de 25 Ian., Apr., Mai, Sept., Dec.
Mai.
9 Apr.,
(Arad). 20 Martie, 20 20 Oct.
Oct.,
8 Nov.
Ian.,
Dec.
Aug., Oct., Oct.
(Dolj).
M.
Mare).
24 Apr., 16 Sept..
(Arad). Sf. Gheorghe, Sf. Sf. Nicolae.
28
Nov.,
Oct. (Orhei)
Oct.,
25 Aug., (Târnava 28 Aug. (Muscel). 23 Apr., 26 Aug. Oct., 29 (Alba). 26 4 Martie, 6 Apr.,
Aug.,
Mai, Dec.,
Ian.,
Apr., Dec.,
Apr. 28
5, 6 Mai, 2, 3, 4 Aug.,
Oct.,
Prima zi de Luni
Aprilie,
Oct.
6 Sept., 2 Oct.
:
Apr.,
(Sibiu).
Sept. Radna (Arad). Ian., (Bucovina). 6 Mai, 20 Nov.
Mihail din Sept.
(Bihor). Prima Febr., Mai., Aug., Nov. de Sus (Hunedoara). 27 Sept., Sf.
Oct.
R.
De
Sf.
Sf. Maria, Sf. Filip(Oct.).
Prundul
Ziva
Mai,
Sept.
4 Apr. 26 Sept. Ian., 26-27
M.
Pul
Oct.,
28-29
Mare
29 Ian., 6 Apr.
Mai, Nov.
Sept.,
Sept.
Prislop (Satu Mare). Mai, 27 Oct.
Apr.,
mare
Mai, 20
Apr., Praid :
Ian.,
(Severin). Oct. Iulie,
Martie, 24
(Muscel).
Mart., Sept.,
Aug. (Prahova). (Olt). 23 Apr.
www.digibuc.ro
Oct.,
262
SOCIETATEA
Ian.,
Sept.,
Slobozia
Mai,
Apr., 23
Oct.,
Ian.,
Domnului.
Dec.
Ungra
Aug.,
Mai, 23 Aug.,
Veehe
Apr., Apr.,
25 Oct.
Martie,
Apr.,
6-13
Aug.,
Dec.
Ian.,
Nov.
Aug., prima
postul mare,
Febr.,
(Alba).
Apr., 24
25 Aug., 5 Nov.,
Tg.
Aug.,
:
(Covurlui). (Gorj).
Sept. Martie,
Sept.
Tg. Frumos Tg.
12 Ian.,
12 Mai,
Sept.,
Dec.
Ian.,
:
Sept.
Dec.
Ian.,
Sept.,
6 Sept.,
Nov.
Tg. Oena 8 Nov. Tg.
.
Martie,
Sept.,
Turnu Turnu
Oct.,
28 Oct., Aug.
(Bihor). Prima Sept., Dec. Joia Vinerea
de
Apr., Mare). 27
Aug.,
Oct.
2
Sept.,
3
Martie,
14 Sept., Sf. Crud. pentru vite toate. Vidra (Putna). 6 Aug., Sf. Gheorghe, 20 Aug., 2 Dec. Elena,
de
Sf. Crud (Sept.). (Alba). 13 Sept., 23 Nov.
Apr., Vizantea (Putna).
6-8,
Sf. Maria Mare (Aug.). Aug.,
2
Aug. Sept.
29 Iunie, (Putna). Sf. Maria Mare 9
14 Oct., Sf. Petru
Pavel.
Aug., Adormirea
de
Oct.
20 Apr., 24 Oct.
8 Oct.
25
din lunile
2
Dec.
8 Apr., 15 Apr.,
(Arad).
22
Aug., Ador-
Sept., 19 Decembrie. Apr.,
dupä
de
20
29 Oct.
Apr., 20
17
25
Maid
Tg.
Aug.,
Vingard (Alba). Mai, Sept. (Storojinet). Sf. Cozma (Nov.),
Dec. 17
Dumi(Iunie). din lunile
Aug., Dec. (Bucovina). Mai, Sept. Vata de (Hunedoara). de : Sf. Petru Pavel, St. Cruci, (Arad). Ian., 14 Sept.,
20 Martie.
Tg.
2 Febr., 6 Aug.,
6 Mai, Vatra
Ian., 26 Sept.,
Mai,
6 Nov.,
23 Oct.
2 Dec.
15 Mai,
Tg.
din Sf.
Maria (Aug.).
Apr., 20 23
Apr.,
Sf.
Apr.,
V.+M.:
nica Mare (Apr.), Sf. (Bihor) Prima
2 Sept., 27 Sept.
Apr.,
Sf. Cruci. Vad Rea Nov.,
Storojinet. Mai, 21 Sept. (Bucovina). Ian., 6 21
Ian.,
(Turda). 8 Ian., Aug., Oct., Nov., 20 Martie.
9 Martie, 29
26 Oct. Mare (Satu Mare). 20
Mare).
Aug., Oct.
29
Apr., Oct.,
26
15 Sept.
26 Oct., 9 Nov.,
Febr., Sept.,
V., M.
Nov.,
2,
Apr., 3 Mai. (Hunedoara). V. 26 Febr., 23 Oct., Sept.
de
Sept.
Zärand (Arad).
(Turda). 8 Apr.,
curea Adormirea (Brasov). 20 Sept. (Alba).
23 Iun., 14
www.digibuc.ro
dupä Domnului (Aug.). Aug., Nov. 2 Martie, 15
Ciuruitul
Oboarele de cereale din de
Cermeiu, de
de
satul
f.
Potur Baia
Mangalia, Cogealac,
Valea lui
Oancea,
Glodeni,
Bujor), Mar. Doamna,
G. Duca
Bucecea,
Bra
Ion
Pogoanele, Gara
Principale Mihai, Potlogi. Bistretu, Bechet, Cetatea, Dorohoiu.
Bazargic,
G. Duca
Leova, gara Taraclia, gara
Argetoaia, Afumati, Caraula.
Darabani. Tg.
gara
(Bucovina), Berezino,
Noua de
Cobadin, Medgidia, de
Mihai-Viteazu-statie de de c. f. dec. f.
f.
Gara
Elisabeta
Carol
Secureni,
Slobozia, rampa
www.digibuc.ro
Gara
264
INGINERILOR
Gara reanu.
(cartier Iloaei,
nova,
Gara
nachi,
C.
Mare,
Moara de
Copou, Pod.
heci gara,
Rampa
Plosca,
Tabacu.
nicea,
Rezeni, Ciuciuleni, de
haia,
Oborul
bar.
Mare.
Tg.
Chisata, Ceacova,
Roman.
bariera sinet.
Veche,
Mare, Jebel,
Lipova,
Tormac, Vinga.
Potcoava.
Rezina,
Beuca,
gara.
badag, Tutoya.
Slatina, Corbu
de Vede, Alexandria,
Troian. Tighina. Bahmutea,
bar. bar. Sculeni, Gara Broasca, Rampa Rampa de Turnu Severin.
Prahova. Putna.
Pod.
f.
Mare,
Pecineaga, Isaccea.
Tutoya, Tutovei,
Bravicea.
Adjud. Duca. Corabia, Caracal, Caracal
Giurgiu
Toporu.
Statiunea de decuscutare
www.digibuc.ro
obor,
Extras din Tariful scrisoare
a)
la gr. alte Loco
soare
alte
alte
gr. Loco alte
Loco g)
;
scrisoare
d)
scrisoare
b)
c)
intre gr. Loco 37, gr. Loco alte gr. Loco 69, alte 71.
scrisoare
e)
alte
lei
intre
Scrisori recomandate
simplä
Scrisoare
alte localitäti,
Loco
de acte la 20 gr. alte Loco 26, alte gr. Loco
gr.
alte
gr.
gr. Loco 42, alte
alte gr. Loco Pentru proceduri judiciare se mai percepe o formular. de alte este de lei lei simple
3.
carte
a)
alte carte
Loco
alte
Loco
de un leu
;
carte
;
cu
Loco
4. a)
ilustratä
carte alte
ilustratä cu
carte
b)
;
formule de text, Loco
alte
5.
5.
de
cu o
de
a)
alte
Loco
de felicitare cu text, Loco 3,
de
;
alte localitäti 3. 6.
zise
A. a) la 2,50, alte ;
d) Dela Dela
alte Dela alte Dela
gr., Loco Loco
sus se
kg.
Dela
1,50
4,50 alte gr.,
e)
gr., Loco
alte
ca MANDATE
Taxa
a) La
mandateler fel
de
lei.
mandatului
Taxa a)
la
lei de fiecare
lei,
leu
b)
lei, lei, de fiecare lei, 2 lei e) Dela lei, de fiecare d) lei, de fiecare Dela lei, leu lei, de fiecare de a se pläti numerar o bani. La mandate
de fiecare
lei,
lei
Dela
lei, lei lei,
leu. 18
www.digibuc.ro
266
Taxe de a) ;
la d) Dela
leu ;
mandatelor la domiciliu
interne :
la Dela Dela
lei,
lei, ro
e) Dela
Zona
Loco
cuvinte lei cuvinte de fiecare
lei
Dela lei sus, 20 lei.
Zona
Zona
lei 0,75 lei
sus de fiecare
De
8
20 lei. cuvinte de fiecart. cuvânt lei 0,50 sus de fiecare lei 0,75 Taxa cu taxa pentru cuvinte este zonei. categories Taxa de dublul de este de lux pentru telegrame cu liber . . . 20 lei de lux pentru fix lei Taxa Pentru rambursuri, abonamente la mesagerii birouri de telegrame radio, etc. a se consulta vigoave se poate la
Idem Dela
liber
la
fiecare
Taxa de 3.
fondului de
la prezentare
se vor
2, lei. 2,
leu.
rufelor la
www.digibuc.ro
taxe accesorii
S. Regele Carol Regale Marele Voevod (portret)
Stejarul de G. prof. G.
(portret) Soc. Ing. Ing. (portret)
N. D.
Calendarul
pe etc
repaosul
Cätre plugari (poezie)
noua Spre
ce
M.
mai
animale Timpuri
35
cari spori contra Secetei
Gr. Coculescu
de
Tractoare Sparceta
Cherdivarencu C.
cartofi
Velican
Plante oträvitoare
lot de lucrare de interes
Activitatea C. A. Ce
56
G.
de
ha
A. D.
CULTURA TUTUNULUI Cultura tutunului V. Arghirescu C. Dumitrescu Dragu satelor C. Dumitrescu
www.digibuc.ro
83 89
SOCIETATEA
LIVADA sädirii
VIA
(poezie)
D.
De ce cad Uscarea fructelor prune uscate
P. Babaleanu Radu
Mustul
AGRICOLA
Judecata
(bucatä
Stancows.
de
G.
de cele de
un avea
fi
N. M.
lapte bun
Vaca la jug de
productivitatea V.
(bucatä literarä)
Delavrancea
stricate
G.
T. Bordeianu
borcane
Cum se
STATUL Voie de
Al Mirescu
Agricol de
253
OBOARE 256
de
Tariful postal Cuprinsul
www.digibuc.ro
CREDITUL AGRICOL
AL SOCIETATE ANONIMA LEGEA DIN
1931
CAPITAL SOCIAL LEI
SEDIUL SOCIAL: STRADA RAYMOND POINCARÉ No. 553/10
IN
IN
PRIM RANG PE BUNURI
IN INTREAGA
CU
PE AN
DE
LA rate
CREDITUL SUNT
DE
DE
AUTENTIFICARE LA
AL
CREDITUL AGRICOL nu accepta
nici
Birourile care se Raymond de
sale sunt adresa la
la
sale din
Strada
553/10 pentru a
No.
vederea pentru procurarea
cerute de Statute.
www.digibuc.ro
indeplinirea
de Comuna Bäneasa
bleme, care
a
Camerele de
la
de
pentru
LEGHORN, RHODE DE
de
se
de
S.
S. A.
pentru de gradele.
PENTRU SELECTIONAREA
SOCIETATE
SEMINTELOR AGRICOLE S. A.
DE
DE
DIN
CALITATEA
A. A.
www.digibuc.ro
Adevärata pe
ogoarele voastre
natural
de de Societatea
extras
Pui,
din de
de redus,
de punga plus de dovadä lumea acestui de Agriculturii
se
de care se
de sprijinul de
mod
un vagon de zeci de
De
mai
un vagon de
de
nu
de numai un an, prin aceasta un
nu
de
duse
alte
mare un
300
se
toamna,
de semänaf,
care ogorul se SFATURI, OFERTE
PENTRU
TOATA
VICTORIEI 63
www.digibuc.ro
de
redus pentru
de mai
2.
care
dupä
plantele
4. Sporirea
asigurä
nu
din recolta de sfeclelor,
este aproape de
de
un
de
de
de
avea
bäligar
ceea ce de zahär
toate ramurile de exploatare buruienilor,
lucrare
de unde rezultä animalelor de de mare vitelor.
7.
de
are, din punct de
www.digibuc.ro
fiscal, un rot
SOCIETATE I
STR. ION GHICA Nr. 3 TELEFON 3.92.40
PRODUCE IN RAMURA AGRICOLA:
DIN
PENTRU MORI SISTEMATICE, COMPLECTE PENTRU FABRICI DE ROMANE
ULEI,
BASCULE, PRESE
ZDROBITOARE
PENTRU VIN, ETC. FABRICA DIN
PRODUCE IN RAMURA AGRICOLA: SEMANATORI IN
PROSPECTE
PRETURI LA CERERE
www.digibuc.ro
SOCIETATE ROMANA PENTRU PROCURARE DE
AGRICULTORILOR
DOROBANTILOR Nr. 59 Adresa DEPOZIT DE
REPARATIUNI
ATELIER
UNELTE
Nr.
Nr.
FABRICA DE
DE
Nr. 24
STR. LT. DOGEANU
DE DE
ARE REPREZENTANTA JAN PRACNER, din Roudnice n. cu
A FABRICILOR: Boemiel - pentru pentru tractiune
Germania - pentru
H. din toare, BAUTZ A. G. din Saulgau
VENTZKI
pentru Germania cositoare de FLAMMGER, ZUDSE & Co., din selectoare;
b. H. din
pentru
pentru trioare (Bavaria) Germania
tocätoare de nutret
pentru
de
P. MUHLHOFF
Vorm. Rud.
m. b. H., Uedem
(Ostpr.) Germania, pentru grape
A. G. discuri; tractoare
A. G. Budapesta batoze de treerat, uruitoare, tocätoare de porumb selectoare.
pentru
IN CALITATE MANDATARA A PENTRU VALORIFICAREA PRODUSELOR B. N. A. G. TOAREA POATE ACORDA AGRICULTORILOR CREDITE FORMAREA COMPLETAREA
AGRICULTORII MARI
DEPOZITELE UNELTE fabrici cu convenabile.
PIESE DE SCHIMB din
De asemenea Societatea SEMANATOAREA" la
a da
www.digibuc.ro
hind gata sfaturi practice.
P
unelte VI
Strada Uranus
25
TELEFON
G
CONSTANTA Strada
Mare
TELEFON 2346
marca PORC Batoze de treerat
e
e
Piese de schimb
pentru
toate sistemele de
simple
A" din
marca
fabrica P. D.
DIN
SOLINGEN,
TRIOARE, GRAPE, MAI RENUMITE
www.digibuc.ro
etc.
DE
AND.
S. A.
BIROUL
22 TELEFON 3.61.34 PRODUSELE NOASTRE
DIN DEPOZITUL FABRICILOR DE
DE
15.000 MOTOARE batozelor cerealelor,
DE
URUITORI, simple DE
ZDROBITORI de de DE
DARACE
pentru DE
PENTRU
BUMBACUL,
OFERTE
CERERE
convinge de produselor
www.digibuc.ro
MAXIMA MAI NECESITATE PIESE, SE
DIN Diesel,
orizontal,
un
magnetou,
pornire dela cald
carburetor
de aer
de
cap
fibre
consum
AGRICOLE
DE
RAME
OTEL
MOTOR Rotative,
toare
Selectoarer Motoare
DE
No. TELEFON
CERERE
www.digibuc.ro
Locomobile, de
de
de
de
pentru trifoi, batoze de motor,
porumb
de
de
de semänat
Drill" de porumb, secerätori simple
de
de
RUDOLF
Tot felul de
pentru tractor, cultivatoare, grape.
Trioare agricole
Separatoare de lapte
de
de fäcut
REPREZENTANTA AGRICOLE
SOCIETATE No.
www.digibuc.ro
PRICEPUT ALEGE TRACTORUL CEL MAI ROBUST, SIGUR
ECONOMIC
38 C. P. DE FIER SAU 50 C. P. PE CHENILLE
PE
DETAILATE
S. A. R. R. ION GHICA No.
I
No. 5.39.97
IN DEPOSIT PERMANENT; TREERATORI, SECERATORI simple GREBLE
DE LAPTE,
MASSEY-HARRIS, COSITOARE,
DE MORI, FABRICI COMPLECTE DE
COMPLECT DE PIESE DE
ORIGINALE.
www.digibuc.ro
ETC.
de pe
de
bine
de
pentru cositoare, recoltat cartofi.
de
de
trioare pentru
pentru
mori.
lelor
de saramurat. la
Cu
sfaturi personal, bine depozite de de toate centrele de ale gata a da
str. Dimitrie 2.09.25
www.digibuc.ro
13
s. a.
www.digibuc.ro
SACK
SOC.
TELEFON 3.79.95
4 Plug pentru
special
model
E
spre
se astupa.
a
NOSTRU DE Pluguri
2. Pluguri Pluguri Pluguri Pluguri de vie, 6. Pluguri
grindeiul dublu, special pentru România,
pentru pentru
Cultivatoare, Grape de semänat tractor,
discuri,
de toate
pentru
pentru
de
pentru tractiune de tractor 2, pentru grape discuri
precum
etc.
PIESE DE Avem
pentru
pentru scopurile din
de
pentru
varletate de pentru
calitate
www.digibuc.ro
se
UNELTE
DE
MATERIALE Tractoare. cositoare
greble
Trioare grape,
toate pentru precum piese
schimb
SACK"
de schimb pentru toate
INAINTE
UNELTE
STRADA
59
TELEFON 3.45.64
de batoze de porumb, cultivatoare, de grape, simple, legätoare, cositoare, greble batoze de tocätoare de tocätoare de uruitoare, alte de
www.digibuc.ro
AGRICOLE
TRACTORUL IDEAL PENTRU preväzut pentru
cauciucuri pneumatice
este economic
consum de combu-
de
pornire extrem de
POATE
INZESTRAT CU SUPLIMENTARE pentru pentru
de
de transmisie pentru curea, servind narea unei etc. REPREZENTANTA
PENTRU ROMANIA:
Anastase Simu, 2 TELEFON
www.digibuc.ro
DEUTZ A. G. KÖLN AGRICOLE AGRICULTORII SUNT
DE
DIESEL 50 HP NEINTRECUTE
AGRICOLE
ELE
SIGURE IN EXPLOATARE
SIMPLE DE
PORNIRE SERVICIUL
PIESE DE TECHNIC BINE ORGANIZAT
PENTRU ROMANIA
S.A.R. ANASTASE SIMU Nr. 2 4.86.90-3.35.59
www.digibuc.ro
mai stoc
asortat CORMICK DEERING
de
DE TRACTOARE FORDSON TARA DOVEDESC
NALE ALE
FUNCTIUNE
PRISOSINTA
EXCEPTIO-
PRETIOS INSTRUMENT AGRICOL
Noul model are 30 H. P., filtrul de ulei, regulator, de
piesele de schimb se stoc. ACORDAM DE
MECANIC ROMAN" STRADA BISERICA AMZEI No. 25
www.digibuc.ro
A. R. TEL. 2.32.12
Originale din
de
Ungar,
a
a
a
cadrul de
model
tot, ungere de mare
tobei invertibil,
integral demon-
bogat
dela 820-1530
(1070-1230 spre
de
la
prin
S. A. Telegram:
Telefon
MARE DEPOZIT
PENTRU ACTIONAREA
APARATE ACCESORIALE DE TOT FELUL U.
www.digibuc.ro
PE
L. BEIER
CONSTANTINESCU
STRADA BOTEANU 4.07.57
REPREZENTANTA GENERALA PENTRU ROMANIA A
RENUMITELOR UZINE DE MASINI
&
A.
Batoze de treer, Batoze brevet pentru special. Batoze de porumb, Prese de paie, Tractoare rutiere, Tractoare cu
de
pentru
Secerätori, Cositori, Greble
Uruitori, Tocätori de pae Motoare stabile
de
cu petrol, benzinä Motoare
Diesel cu moPompe, Concasoare.
BAZARGIC,
www.digibuc.ro
etc.
AGRICOLE ORIGINAL CEA MAI
FABRICA GERMANA
EBERHARDT
STAHL
-
de de
felul
DE COMPLECTE PENTRU de
märimile
Putinee, Bidoane, Vase pentru lapte
CAROL HESSAUN STRADA DOAMNEI Nr. 23 - Telefon 4.60.18 central: 65 Cuza Telefon 1206
www.digibuc.ro
Nu toate
rezultate
DE CALITATE DE CARE AVETI NEVOE
A
CARE
SUPERIOARE
MUNCA
LA SOCIETATEA PUR CASA
C.
APROVIZIONAREA
STRADA ALEXANDRU LAHOVARY Nr. 33 TELEFON 3.33.77 SFECLA PENTRU
DE
CULTURA SFECLEI
CARTOFILOR
FONDATA IN
CAROL, 11 TELEFON furajere, legume, de Catalog gratuit la cerere
AGRICOLA" DE
AGRICOLA
DE SOCIETATEA
STRADA
Nr. I
www.digibuc.ro
SULFAROL
TUL
CONPENTRU
ARZOLA PASTA
PENTRU
CONTRA
IN
ARZOLA
CU
PLANTELOR CAMP
THANOL STROPIRE PENTRU
REA PURI.
FUTOR LA FORMARE
LEZA
CE PE
ALMOLA CATRAN PENTRU
STAM LA DISPOZITIA
DEPOZITELE DE VANZARE LE
SANACHIMICA
FIECARE PREPARAT
STR. SF. CONSTANTIN Nr. 4
CONSULTATIUNI GRATUITE
N
www.digibuc.ro
21.
Podgoreni pomilor
pentru väruit
precum
desinfectat
automate
comprimai
din
viilor, alama
la
nefiind
de
mari,
penfru montai in de mare presiune
20
pompele
presiune
BOUILLIE SCHLOESING de MANA, dacä le stropirile pe fi MANA s'a declarat cu prafurile de nu se mai (8% cupru pur). cupru pur) Schloesing
(5 la
de
N
Schloesing.
de
de din
pomicole. viticole, vinicole penfru pomi de cupru,
curatif via, pompe de vin, de mare presiune;
de
de
rezerve de Vermorel, ;
de de
pompe de
de
pentru actionat pentru
PRETURI REDUSE
PROSPECTE
www.digibuc.ro
LA CERERE
renumitele
Succesul
agricultura, pomiculturä CERETAN
pentru tot felul penfru
prep. de contra criptogamelor boabe
verii insectelor
pomiculturä.
de
crucea semnul
plantelor
pentru
Strada Telefon
www.digibuc.ro
CAROL No. 5 ARAD
SEMINTE
FURAJERE,
DE LEGUME, UNELTE
CEPE DE
SEMINTELOR T,
C. HEINEMANN,
GERMANIA GERMANIA
LA CERERE
CATALOG
PROCH STRADA
CARADA, de
superioare
cele legume
Raygrass
pentru
de
precum
pentru
sulfaf de cupru, etc.
pentru CATALOG GRATIS LA
Unelfe
de
pentru plante
etc., de
BUFTEA SE
www.digibuc.ro
LA CERERE
R. PENTRU
PLANTELOR Str. DIMITRIE ORBESCU No.12 (FOST STRADA DUMBRAVA ROSIE No. 21)
2.43.79
Toate Toate de
Separatoare
A. STRADA adresa
14
Tel. 3.99.26
SUCURSALE TARA
www.digibuc.ro
CENTRAL
No. SEDII DE APROVIZIONARE
Str.
1.
No. 2,
Jud.
Gara Gara
DE DESFACEREA PRODUSELOR:
No. 2
No. Str. Obor, Str. Abator, Splaiul LA
225
PENTRU ORICE
DOMNILOR
28.64 15.12 Tel. 2.03.97 PROFESIONALE
S.A.R. BULEVARDUL CAROL Nr. 23
CAPITAL
PENTRU DESVOLTAREA GOSPODARIILOR LOR
medicinale 61
fel de plante
Vinde de
:
www.digibuc.ro
MAN BULEVARDUL REGELE CAROL
S.A. No.
CEA MAI VASTA DE DETALIU DIN EUROPA pentru Articole de Asortiment complet cu toate etc. Se fac abonamente la toate
fine din
sträine.
CELE MAI MODERNE Offset,
Cartonaje brute de lux, gata de comanda, de ace.
de lux,
DE DESFACERE RAIOANELE laborator pentru de sport, Tricotaje. Material didactic. microscopie, aparate de de cinematografe sonore, radio, gramofoane. ceasornice
de
de
pentru confectiuni de uniforme Asortiment complet de
pendule.
cosmetice.
TRIMITE LA CERERE OFERTE
DEVIZE CAT
CATALOAGELE DE SPECIALITATE. SERVICIU TARA SPECIAL DE
CLUJ,
ATELIEREI SOS. BONAPARTE EN -GROS: CALEA
www.digibuc.ro
lustre,
APARE
FIECARE
ORGAN
DE
POPULARIZARE
3
REDACTIA
DOMENIILOR
CAROL revistä de popularizare
de Prof. N. D.
care s'a prin obiectivele de colaborarea celor mai practici dela tirajul
este
ea
sale.
Pornind dela 20.000 exemplare, revista se trage 50.000 numere acest numär de satisface cererile fi sporit pentru care vin de Cu fiecare numär de fond devin tot mai numeroase de a urmärit de corespunde nevoilor de celor de
-este, abonamentului pentru se
aproape este de 200 lei
de 1000 lei pentru depune la Casa de
Credit a sau la Compt Cec Românesc.
www.digibuc.ro
acesta este
care apare
revistei de literaturä mod regulat din
-lui Andrei Udrea.
directia
literaturä
pentru popor, 1930, sub
articole
schite, de
grijirea vitelor, a pasärilor; îndrumäri de medicinä religioasä, despre popularä, medicinä veselä, pagina din din jocuri tot ce intereseazä satelor. Abonamente
pentru
pentru
lei, pentru
primare rurale 100 lei, pentru 200 lei.
rurale
Adresa
Aviator
Bulevardul
abonarea
din cele
de din
de
din timp.
Cereti noul catalog
PEPINIERA ERNEST GRINTESCU STRADA LISABONA, 10 Sub
Domeniilor.
POMI varietäti alese, garantate, cu certificat fito-sanitar. FLOR DE SERA. CATALOG GRATUIT
www.digibuc.ro
de de
moderne
de de
o
mai este
Strada de garai
Nr. are
Mare.
vor fi
de
pe
de
PT. STATIUNEA DE
GARA MARE
LA CAMERA
SCUTARE,
de
mai
de
GARA MARE
ALBINA,
ANTREPOZITELE de
se
STATIUNEA DE DECUSCUTARE de
se
Camera 52
www.digibuc.ro
de
www.digibuc.ro
DIN ROMANIA www.digibuc.ro
LEI
SOCIETATEA INGINERILOR
1940 INTOCMIT DE
D. M. TEODORU
AL. V. MIRESCU
CARTEA www.digibuc.ro
AL DIN ROMANIA
INGINERILOR
N. D. ANTONESCU
Secretar -General:
G. BUNGESCU
A.
General:
G. M. CONSTANTINESCU
de de
F. AL. ALEXANDRESCU, L. BURADA,
D.
AGRICOLA
GH.
GAVRILESCU, ER. MANDRU, P. MORCOVESCU, A. MUNTEANU,
N.
D.
SAREANU,
TEODORESCU, D. TEODORU,
NASTA,
M.
VODA. OLTEANU, ST.
AL.
MARINESCU,
A.
STR.
din Romania pentru
Societatea ale
periodice
an de
Calendarul este folosit de de Camerele C. A.
de
etc.
de
No acest calendar care
an de
de
III. BULETINUL PROFESIONAL AL Apare lunar
se
membrilor
www.digibuc.ro
S. REGELE CAROL OCROTITORUL
www.digibuc.ro
ALE FAMILIEI REGALE
al
Carol
S.
Sale
S.
(1893)
Marele Voevod de
Marele Voevod de
www.digibuc.ro
SA
MARE VOEVOD DE ALBA A PLUGARILOR
www.digibuc.ro
G. Agriculturii
arbore simbolul nobil, tare abanosul,
regele arborilor
clima
al vechile biserici de
au vasele se
se
nele
mobila
de
unde
caselor,
material care
nevoe de Ca
lege
care
acest nobil material, care de
au
Mediteranei,
din
care s'au construit
foc,
sunt
de
Libanului, triste ale
viitor nu
vom
care
de distrugere, monumentele fiecare goane
de
merge la
mobile,
de
foc,
lui,
el
traverse, multe din Oltenia, de
www.digibuc.ro
Valea
Prof. G.
www.digibuc.ro
4
SOCIETATEA
multe
am foc,
enorme de
de
care moare, am
simbol dela Tebea,
Ca
de
stejarii
cum
stejarul Am
de
Ghighiu
din
Am
din Am
mea
vechea
din
care
era dealurile
dela
care ocrotea
de
din care n'a mai rest din frumoasa de
dealurile Am
de
Baia de
Bunaica stejarii
de
schelete, de
era
un
de se
inert
de de
mort, Poteci de vite
lunar,
un
frunze
de
multe alte Lotrului,
de
la
Am
Brezoi.
de
distruse
de
Am de
de tot de hectare de mai calitate,
de de
Interesul oculte ale amatorilor de
se asocia de
generoase
fi din mereu sub vechiul regim acest ormei
de
Dar
el s'a
din viitoare.
Cine
barbare
tot Sud
cum de
www.digibuc.ro
de veac? Islazurile
azi
Era
stavilä. continuat
se
de
1937
da
Voiu
de
monument Vaslui, un islaz comunal. Formele legale, ericitele forme legale, unor electorale, dar la tragedia, care duce momentan. Era fie erodate
acestui
din
silvici au
ceeace
contra
cimitir al
transforme
care
de
au publice tenacitate,
Au
de
un an,
impresionat când
Am
vizitat la Snagov metodele moderne de
elita
care ocoalele de
ale
silvic,
Cele ce am care
pentru
trebue
salva pädurile
de
zona lot
cele
imediat Am decât
de
care contact
de
pentru opinia
Azi
au
politicianiste
un
www.digibuc.ro
de
Plugari prof. Dr. N. D. Ing.
Vremuri
din nou
dealuri
de oameni sub
arma
de
Agricultura,
de
nu De aceia,
agricultura
multe
cele
deosebit calm neutralitatea.
ei de
trasat Regelui,
de
România, de rodul muncii noastre.
Dar neutralitatea nu România
lost
numai
concentreze un mare hotarele bine
de
muncim
au cuvine care
era
nici un
entuziasm
Era
iciu al
acest de
De
www.digibuc.ro
mare
Prof. Dr. N. FOST
AL
ING.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
8
necesitatea am
de
legii de mobilizare
agricole.
trecut trecut. aduce
el
care
care trebue
care
evenimentelor, Trebue
Trebue al
aceste
grele,
ne
Rege bun ei
S. Regelui Carol viitor. de
De sus de
Fie
de
gata Dumnezeul
anul 1940
www.digibuc.ro
sub
jugurilor.
Apune
eel
Pärinte Papa Sfântul Prooroc Maleachi
47 48
53 53 53
celor
Sf. Martir Teopempt
12,57
S.
52
George Hozevitul Martirul Polieuct
52
53 54
Grigorie
M.
Cuviosul
Martira Tatiana
V. S.
Chinoviarchul
Mart.
58
Pavel Tibeul Inchinarea Sf. Cuviosul Anton Mare Atanasie Cuviosul Pärinte Macarie
L.
J.
17,
Mare
46 46
Apostol Martirul Clement 25
V.
13,57
45
Sfântul Grigore Teologul Cuviosul Xenofon ceata sa
44 43 42
7,35 17,34 18,54 8,37
40 40
9,28 22,48
Aduc. 28
Ingatie Teoforul
Ad.
-ri
de
Soarele Ianuarie La
Ciru
la
la
20, 21, 22, 23, 24,
48 48
S.
J.
14,34 15,35
22
la
Lunä
Pätrarul de
la
post
www.digibuc.ro
la
Ianuarie.
10,58
LUNA
SOARELE
Trifon
Sfântul
Sfânta
M.
Cuviosul
Pärinte Pärinte
6,44
17,47 28 26
35
S.
Cap.
Fiului
46 13,55
50 53
Botez.
58
Procopie
M.
28 29
Pärinte Vasile Romanul Pärinte
La Soarele La
zodia-
58
la la la 22 Februarie. deslegare de post.
www.digibuc.ro
17,47
55
Pärinte Porfiriu Episcopul
L.
8,36
10,58
Rusalii
V. S.
21,55
40
Sfântul Apostol Archip. Pärinte Leon Pärinte din Eugenia Aflarea Martirul Policarp Episcopul Smirnei
M. M.
7,34 7,55
23,59
din
Martir Martir Teodor Tiron
V.
19,54
36 38
Cuviosul Apostol
M.
15,35
33 32
Pärinte Partenie Episcopul Martir Stratilat Martir Nichifor Martir Haralambie
V.
26
16-a
Agatha
L.
J.
36
Ana
Simeon
2,35 3,42 4,42
18,
7,54 20,47
Vint. Cicei.
(Dorohoi)
Samarineanca Mortilor de
Cuviosul Pärinte Gherasim Martir 42 din
M.
J.
53 51
12,23
48 46
15,38 16,42
3,28
4,46
Vasile
Pärinte Teofilact
V.
42
S.
de
Pärinte Sofronie Patriarhul M. M.
Sfântul
V.
Benedict Agapie
el
Teodor
Ciril Patriarhul
L.
35
22,54 23,56
29 28
24,55
24
Darin
de Arabi J.
20,49
Nichifor
Aducerea
J.
38
24 25 26 27
2,39 3,23 3,59
4,59
22 S. 23
Martir Vasile Preotul Martir Nicon ucenicii
10,34 11,36 14,
16,38 17,55
5,56 6,23 22,
Arhanghel Gabriel din Tesalonic
M.
34
7,35 0,25 1,23
28
Marcu
V. S.
Pärinte
Soarele
Aretuzelor 38
Pätrarul la La Pätrarul la zodia Berbecului la Martie. postul
www.digibuc.ro
11,20
Pätrarul
Florian
la
Cuvioasa Maria J. S. M. M.
V. S. 13
Cuviosul Pärinte Titu Cuviosul Pärinte Nichita scriitorul de Cuviosul Agatopod Sfântul Martir Teodul Patriarhul
48
Sfintii
44
56
4,
48
Agaf
Martir Eupsichie Martir Terentie, Pompie Martir Antipa Cuviosul Pärinte Vasile
14,35
53 54
a.
35
22,48 23,45
6,58
58 19,
M. Agapia,
M. M.
Epsichia,
12,56
Martir Simeon Persul Cuviosul Cuviosul
J. V.
3,26
Paleolavritul 24
Floriilor
D.
Pärinte Teodor Sicheotul Imp.
Mart. Elisabeta
M.
22, 23, 24,
Mart. Saba Patimilor Patimilor
Mare
27
0,44
12,26
Sfintele
la
la Soarele
zodia Taurului la
Aprilie.
Aprilie se
www.digibuc.ro
biserici.
la
Apune O.
Prooroc Ieremia Aducerea
Atanasie
V.
22
16,33
S.
3,58
4,59
Sf.
26
Cuviosul Martir Teodot
20,42
Apostol Prooroc Apostol Simeon Zilotul Martir Mochie Mironositelor
J.
54
J.
eel Mare Teodor
Apostol
V.
Mart. Petru,
S.
Andrei
Sfântul Martir Talaleu M.
S.
Imp. Constantin Martir Mihail Cuviosul Simeon dela Capului
Botez.
Martir Terapont Episc. Cuviosul Nichita Episcopul J. V.
Teodosia Cuviosul Isachie
Sfântul Ermia
Ermei
la 29 Pätrarul Soarele La 3, deslegare de post.
49 48 47 46 45 44 43
32 33 34 36 37 38 39 40
mama lui
D.
M.
5,39 6,27
23,56
8,25
24,59
11,56
53
Sfânta Martira Glicheria Isidor Terapont Cuviosul
22,32
28
la
Pätrarul
la
Mai.
www.digibuc.ro
40 39 38 37 36 36 35 35 34
43 44 45 46 47 48 49
33
52
la
17,
3,58 4,46
20,49 22,36
0,35 13,23
15,25
uscatul
la
Martir Justin
S.
4,33
Martir Lucian
19,52 54
2,
18,32
Mitrofan
Martirul Dorotheiu
55 56
Martir Teodot
V.
5,59 3,36
Aducerea
Teodor
22,32
Martir Timoteiu
L.
Bartolomeu Cuviosul Onufrie Achilina Prooroc Elizeu
M. V.
29 29
15
29 L. 17
Martir Leontie
29
Domnului
Apostol Metodiu
M.
J.
20,26 5,35
Martir Inlian Tars. Martir Eusebiu Episcopul
V.
21,
21,44
tuturor
M.
J.
loan Cuvioasa David din Tesalonic Cuviosul de Cuviosul Sampson, Ciru Aflarea
10,
24, 32
la la Soarele
zodia Racului la
Pätrarul
la
Iunie.
deslegare de post.
www.digibuc.ro
22,59 23,20
de postul
0,28 0,58
Bärägan.
S.
Damian Doctori Cosma Maicii Punerea Martir Andrei Cretanul Cuviosul Atanasie din Cuviosul Pärinte Sisoe
M. M.
Sfântul Martir Procopiu Martir din Nicopolea
M.
J. V.
4,33 34
34
3-a
J.
Chin.
Proclu
38
22,24 12,32 13,48
40 40
Gabriel
Soborul
42 58
Sfântul
M.
Atinogen
44 45 46
Martirä Marina Martir
S.
Maria Magdalena Teofil
23 M.
S. 27 D. L.
Sfânta Adormirea Stintei Ana Sfântul Martir Ermolae Martir Dr.
48 49
56 56 55 54
19,
4,27 5,36
53 52
22, 54
48
13,
24,
56
Martir
0,55
Silvan M.
43
Sfântul Fazele
Soarele
La
la
la la zodia sec de postul
www.digibuc.ro
22,57
17,48
la
Aducerea
V.
Sfintei
P. Isachiu, Dalmat
S.
4
Martir
Cuviosul Martir Dometiu Persul
J.
33
Apostol Matia Arhidiacon
V.
7,48
36 21,55
Fotiu Cuviosul Maxim Prooroc
M.
17,
18,15
15
V.
Aducerea
L.
Sfântul Martir Andrei Stratilat
Sfântul Martir Prooroc
M.
J.
Sfântul
V. 23 24
Apostol Tadeu Agatonic
9,50 20,32 10,52 11,53 21,26 22, 22,43 23,33
26
Martir
Ucenicul
Adrian
Natalia
Cuviosul Cuviosul
30 33 34 36
Pavel
V.
S.
Lund
Soarele August
26 Pätrarul in zodia
la
Pätrarul
18,59
Luna
la 23 August. Maicii
www.digibuc.ro
La
post mare.
bucatelor
18,30 38
Martir Antim Martir Vabila Episcopul
J.
40
Sf. Prooroc Zaharia Arhanghelului Mihail Martir Sozont
V. S.
43
Ana Minodora
M.
Sf. Martir Autonom Martir
D. L.
52 53 54 56
Eufimia Sofia Elpida Eumeniu Episcopul Martir Trofim
M. M.
J.
35 33
27
25
Apostol Codrat
Sf. Pr.
Sfânta
Tecla
Pafnutie Evanghel.
Adormirea V. 27 S.
Sfântul Martir Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton
La la
Soarele La
16,45
6,38
2,58
Pärinte Grigore Episcopul
L.
1,14
19,32 10,43 20, 11,42 20,44 12,38 13,29 22,24 23,25 14,53
6,
M.
10,38 11,54 23, 24,
46 48
J.
19,56 46 44
la
zodia Cumpenii la post La
17,59
la Septemvrie.
www.digibuc.ro
Luna inceputul
Aratul
de
Sfântul Apostol Anania Ciprian Martir Dionisie Areopagitul
J.
18,28
Pärinte Ieroteiu Martirä Haritina
V. S.
11,56
Sergiu Cuvioasa Pelaghia al lui Apostol V. S. D.
23
din cei Tarah
M.
44 42
40 39 38
2,25 3,28
34 32
6,33
28
Martir Lucian Preotul Sfântul Martir Longin Sf. Mart. Andrei Pr. Osie Luca
V.
Sfântul Prooroc mare Averchie Iacob
Ilarion
L. M.
Martir Areta
29 25 23
19,28 12,23
39
12,49
23,23 43 45
el
Martirie
Marcian
33 34 35 36
13,56 14,24 14,52
24 L.
Sfântul Martir Martirä Anastasia
15,49
Zenobiu
J.
53
La la Soarele
1,48 3,
la
la
in zodia Scorpiei la
Octomvrie.
www.digibuc.ro
Stroe
Sere pentru trufandale.
Apune
Damian
de
V.
Martir Achindin
S. D.
9,36 55
Rusalii
Mart. Galaction Pavel din Meletina
M.
20,53 22,
58
Cuviosul
16,59 58
V.
Sf.
Dumineca
M. M.
S. D.
15,38
de
Apostol
J. V.
50 49 48
Apostol Matei Evanghelistul Roman Mart. Varlaam Avdie Sfântul Grigore Decapolitul Apostol
22
Episcopul 30-a
Ecaterina Sf.
J.
Sfântul Cuviosul Pärinte
12,52
24
13,44
Alipie
28
14,48
Persanul
Sf. Mart. Paramon
38 38
la
Luna
la la
zodia Noemvrie
44 43 42 42
10,49 11,25 11,58
M.
Lunii La
7,28 8,26 10,
Mart. Platon
V.
M.
14,48
55
Mart. Mina, Victor Pärinte Sfântul Pärinte
la
Noemvrie.
postul
www.digibuc.ro
18,31
Pätrarul
La lucru SOARELE
Apune
M. M.
J.
7,34
Sfântul Prooroc Avacum Prooroc Sofonia Martira Varvara
35 36
38 38 38 38
38
22, 23,
39
Pärinte
12,52
27
Sfintei Ana Mart. Mina, Ermogen
M. M.
Daniil Spiridon
J.
Martir Eustratie
14,
43 44 45
14,43 36
S.
L. M.
J. V. S.
36
Prooroc Agheu
Sfântul Pr. Daniel tineri Martir Sebastian Martir Bonifaciu Martir Teoforul
48 48 49
10,
38 38
10,29 21,25 10,56 22,34 23,43
40
din Creta Cuvioasa
13,22 14,
din Cuvioasa
La la Soarele La
42
54 54
45
5,56 7,54
Anisia din Tesalonic Romana
L. M.
53 53
la
46
18,29 9,44
la
zodia Capricornului la 22 cea mai
www.digibuc.ro
mai
noapte
POSTURILE DIN ANUL 1940 de Miercuri
Vineri de Miercuri
de cele deslegate.
te an,
Martie
de
48
inclusiv. de
Vineri Postul
de Joi
24
Aug.
Joi
6.
August.
Septemvrie.
zile, de
8.
inclusiv.
ZILE DESLEGATE DE POST ajunul Triodului
nerile, dela Vinerea, din
pentru toate ale Miercurea
Triodului, icre
Vinerea, din
lapte, Miercurea
Aprilie), numai
(25 Martie) din
Mai),
toate ale 6.
Vinerea din
6. Miercurea toate ale
Vinerea,
(6 Aug.)
Rusaliilor Rusaliilor Postul Decemvrie),
8.
Postul Cräciunului, numai
NU SE CADE A FACE a) In cele
postul
Miercurea, Vinerea Septembrie
peste
ziva de Rusalii.
la Boboteazd,
NU
PENTRU In prima
Dela
Patimilor d) In mari.
www.digibuc.ro
La Dela
celor
d)
e) Duminecile
22
LEGALE Ianuarie
de peste
Toate
Ianuarie Gheorghe)
Mai
M.
Carol
Iunie
Rege
CE Ianuarie
DE
nou) ;
Unirii) ;
Martie (Buna
23
2
;
zile de
Gheorghe) ;
Muncii) Eroilor) ; 8
Mai
Constantin
M. S. Carol Treime)
August
loan) ;
(Boboteaza) ;
24
Elena)
25
Mai
6
-lea ca Rege al Pavel)
29
Maria Mica) ;
Maria) ; 8 Septemvrie
Septemvrie
;
26 Octomvrie
Mihail
8
;
Dumitru)
; 6 Decemvrie
zilele de
de
(Boboteaza)
(Buna
(Sf. Gheorghe) Constantin
Mai
(Proclamarea
Carol
S.
August
Pavel)
Noemvrie
de
la dela
la
de Apel dela Septemvrie.
procesele foarte urgente.
www.digibuc.ro
dela se
La arat.
de AL. MATEEVICI
tari, De soare
de
de
Dar tot
Eu
cresc...
ce
drum, au
Pe acei, ce tare, neclintit, amar, din când sprijinit Intreaga !
www.digibuc.ro
24
SOCIETATEA
ni de fier
Cari
In de
Tot alte eu ele
zile de vdd
vdd
S'aud de amar, de dor, Nu Inviorarea
Venirea zorilor eu
www.digibuc.ro
prevenim noua
ce Prof. Dr. Subsecretar de
Mai curând
cari la rândul
se va
mai
domeniul
Am trecut deja care ne impiedicat
In
el
vom avea procesele de lichidare de tot felul, vor produce inevitabil unele crize gene-
fie locale
efectele
la Min. Agriculturii
de pe urma economice a tinut din punct de vedere al s'a
economice.
sguduitoarei crize agrare, noua ; care prin timp consolidarea sale financiare, politice
primul rând din cauza
peste a mai seamä a cerealelor a porumbului. pe noi
produselor agricole, intre acestea cereale mai cu seamä a grâului deaceia ne -a lovit criza mai decât pe alte natiuni, am tot o excesiv de excesiv de de cereale. Este firesc, ca noul lucrurile se sub trecut. acest raport la fel ca mai mult produce sub arme Aceasta se nu numai la popoarele beligerante, ci la cele neutrale, cari stint ele nevoite mobilizeze din Tot prevederea timp de atât pe cei ce se bat, cât pe cei de rezerve. Nu sunt semnate produselor distruse irosite. Toate aceste prilejuesc o de cereale. Cererea ridicând devine o acestor produse alimentare, pe a din ce ce mai care mijloacele mecanice ale culturii solului se poate realiza aproape
www.digibuc.ro
26
De
bubuitul tunului, sporul de
ce
revenindu-se hipertrofiat
nu poate reveni, din
la normal. Procesul de nu revine nici serioase trecutul räsboi, de continuat
transoceanice. evita
Pentru
de
diferitele
guverne au luat dearândul felurite al singur n'a fost decât prelungirea isbucnirii crizei. actualul räsboi criza nu va isbucni doua va va mai grea, ei va mijloace ce se impune pentru Românii este ea se deja de mai mult posibil exploatarea nostru, reducând culturii extensive cerealelor; general procesul de al agriculturii, noastre cäutäm pe toate mânii de lucru prelucrarea mai produselor noastre animale, prin intensificarea industriilor casnice, readucerea la multor meserii auxiliare a. m. mai agricole decât
ale
doar prea bine, cerealelor, dar decât al celei casnice avut de
animale scäzut produselor industriei mai
animale.
sporirea
timp de pace, consumului normal de anual, ea numai Germania aproxide mativ de mai multe animale, produse animale derivate ale acestor produse, prezent toate la un Pentru spori venitul nostru provenit din animalelor, ne trebuesc vite mai multe mai vite Ca putem vite mai multe, trebue avem de vara de toate trebue noastre de de enuper, de acopere,
jepi, de
alte de
alte
de ce
www.digibuc.ro
de
adesea
la mai
de jumätate din
noastre. Apoi trebue le cultiväm, le mod lucru doua dublare terenului de rentabil pentru cultura
astfel consolidate mai seamä le care la va asigura valorii productive. parte mai
culturä poate fi
Prof. M.
AN
Subsecretar de Stat la Ministerul Agriculturii.
asigure hrana de iarnä, care
dusul unor mai vor hrana din timpul iernii, mai cu seamä nutret se va face mai pricepere.
www.digibuc.ro
cu pro-
pästrarea acestui
28
economie de vite mai cere de toate animale mai bune. Ca rase mai de soi, nu ajunge avem procuräm de elitä, ci trebue avem timp mai bune vitelor mai mai cer mai Toate aceste tragere de ele se vor bani. mai de capital. Ne vom face astfel economiei genecel mai mare bine nu numai dar de a scumpei noastre patrii.
www.digibuc.ro
Spre o mai prof. Dr. N. SÄULESCU General al Min. Agriculturl
care
Ochiul
culturi de porumb, orz, aproape pe tot Din milioane hectare terenuri orzul ocupä milioane hectare. Plantele de nutret,
este impresionat de se regulat porumbul,
leguminoasele, textilele
leioasele ocupä o prea
stare de lucruri este bunei a noastre. trebuie mai introducerea grabnic a altor plante, care vor aduce
noastre multe foloase:
Unele din plante spori hrana ranului. Cercetärile multor
au dovedit se
necomplet. Din mesele ale lipsind fost legumele fructele, carnea
N. SÄULESCU etar general al Minist. Agriculturii
hrana este de vitamine de acele din care fac pe Alte plante cultivate : mai bun pentru vitele
www.digibuc.ro
proteine, puternic.
a., vor da
30
SOCIETATEA
pe ogoarele noastre tot vom avea gospodärii schimbare care nu numai nu va secätui
2.
plantelor, dar va spori rodnicia.
mai bucatelor pe ogoarele noastre trebue ne mai mult din an an, puterea de rodnicie trebue pästratä astfel ea hrana pentru mai multe plante gospodäriile noastre, vor fi mai sigure, cäci vremea unora nu va gubi pe celelalte. Semänatul, diferitelor plante la
munca
se
diferite mai
plante seamänä mai acestora nu va fi de mare care se se Produsele textile nu se
mult porumb, al celorlalte plante,
mult mai
pentru nevoile pentru cele ale armatei. asigure pentru scopul de atrage agricultorilor le introduce In ultimul din
civile,
Statul se ioase, textile asupra
timp din cauza
acestora crescut mare vor da
mult acestor plante Prin
de
anul 1940.
pe care am Germania, ce vom cumpära, vindem
de
ni se mai de soarelui, perila), de plante alb, trifoiu
uleioase
(mai ales etc.). politica
se deschid frumoase fie
le va da acele plante, pe care le
floarea
de (trifoiu fuior de in
proaspete
fabricate din fructe
in,
de
anason), fructe nuci, prune) de caise, prune
Sale Regelui Carol pentru agricultura anul
la directivele pe care Ministerul agricole, pentru din
www.digibuc.ro
acesta vremuri mai ce se pot pentru anumite prin unei de proteguirea acelor plante, cäror introducere agricultra este absolut spre se asigura poporului, precum rodnicia suntem siguri anul ne vom apropia mai de acea noastre.
www.digibuc.ro
Insemnätatea economicé a productiunii animale Dr.
RADULOVICI
decretar General al
cucerire dintre cele de domesticirea animalelor, care, telor,
omului este cultivarea este
mai puternic pe care s'a
s'a construit, sute de da
cine
de
pe care
are
Statelor, chipue, spre dispare toate malele domestice, de de
de
al omenirei
nesecat izvor de materii care
timp
care
unui crescând schimb globul.
In sol
de RADULOVICI Agriculturii.
inte de toate nivelul de
care
mita de desvoltare terei animalelor, este unei
ei
De când s'au
s'au
www.digibuc.ro
mijloacele de transport,
produsele intens
popoare,
parte de cäror produse agricole
din europene
Sub
statelor agrare peste spre
animale, animalelor politica
ele,
veacului trecut,
doua au
inunde
tuturor
fost cerealele de
mondiale,
se
de
tot
se
mai dese ale de prin desvoltarea
ce
fost lelor.
aceste
animale.
de
Animalele
produsele
industrializate
de
agriculturii
nu
au
Aceastä
timp, toate sectoarele
alt factor care fost nevoia de
agricultura spre puterea de
printr'o mai mai mai igienicä, pe care numai alimentele de animalä pot da. standardului de tocmai necontenite carne, cererea acestor alimente etc.), cäror supraoferte, animale, de mai mare nu poate cerealelor, cäror la de scäzute timp, In mult mai scurt la prompt timp cultura cerealelor. de desfacere, precum dovedit din ultima le produsele animale nu supuse la scäderi de cerealele. de mari de sociale care au determinat Motivele economice interesele animalelor, au pe plan general. de State. Problema se pune datoräm nomic
tatea
www.digibuc.ro
34
SOCIETATEA
pentru ridicarea economice popoadin studiile sale, la animalelor are de mare puterii de muncä de
relor,
popoarelor, nu numai
stare
ceeace
repre-
ce le
general contribue mai economice. Puterea de lumii de de
valorilor produse de la ridicarea decât mai
In agricultura de
agricultura, dar
ce
pe ce le produce
animalelor este departe
fapt ce
fi
unei
din animalelor la noasträ izbitoare,
al
care se
atât de
starea este
de econorecurge la date statistice. lucrarea noasträ, mistul francez Lucien Romier vizitând lucru care se impune indrumarea agriculturii este, introducerea unei fi România nu trebuie se mai numai de grâu trebuie produse numeroase felurite. România trebuie
face toate
desvolta pentru de care dispune, deslegarea tuturor nu pot anumite limite producintensificarea problemelor in face prin bine animale se va puternice ale agricultorilor. statului, pe baze de reprezentare Noua incredere aceste putem Conducerea de animalelor.
a dintre de
A reabilita e
sacrificiul, a indumnezei
a
patru
a caror
acest
reformelor este
al
www.digibuc.ro
face oamenii aici.
la care fiecine mai noroN.
Timpuri noui
Agricultura ANTONESCU Soc. Ing. nu
deci ne
ea
pasul until pe
cale de ascensiune (din cuvantarea
prilejul
1939).
prin
de
exproprierea se däduse
mai de
de
fost, poate,
fi avut
agricultorii
necesare progres. Dar politice cari s'au scäunat votul versal, pe zeci de tabere nimeni mai de vedea
nu mai
va aduce
ce
de
In
timp de alte necazuri, se tot adunau tarelor mai trebuia patimile fi putut duce la primejdioasä. lui Dumnezeu M.
Carol
-lea,
Vice
A. ANTONESCU Soc. Inginerilor
1938,
www.digibuc.ro
36
pe temeiul
pace,
acestei lumea tragere Agricultorii mari dornici de prefacerea gospodärülor de sfaturile date de organele de technicieni. progrese uimitoare chiar la cari venit cheme la paza armele, imboldul hotarelor pe stare fi fost se poate de agricultorilor Regimul nou de legiuiri binefäcätoare, bine, asupra cari mare Regimul nou adus mai omenie mai cinste respect de altuia, ceea ce mod firesc Regimul
luat seamä de cari ei pe agricultori, precum vacilor de lapte, premierea bunilor de
la la
Alte
sunt
mai
lupta contra
trele agricole, lupta contra parazitare, insectelor (bumbac, orez, altele. lucrare
de
de metode parlamentul corporativ mare de
Regimul
au Regimul fel.
le apere interesele. efectiv face reintre
care cari
agricole de de
de credit agricol agricole. de
Regimul
toate
care
pentru desfacerea Regimul
ei.
prin legea de mobilizare hranei familiilor celor pe
cum de lege care se la rezultate. Regimul nou, creiat
fine,
www.digibuc.ro
ce
Ministru
Agriculturii
www.digibuc.ro
nevoile
INGINERILOR AGRONOMI
38
conducerea la tuturor Ministerului Agriculturii, astfel ce se ducea la Din cele sus, se poate vedea dragoste pentru asigure loacele cele mai prielnice Romdnesc, care majoritatea lui este Plugarii, la fie mari fie silvicultori vremea" pe altul,
agricultura spre progres, sunt
ai
trup
slujba acest deziderat Regesc Inginerii
se
de ogorul
ideei de progres casa tuturor mai vie noua de pun tot entuziasmul serviciul Tronului.
sitoare triei
dela el
Nu
(Fr. RücKert) este
nu
de
este säräcia ce nu
Alecu Russo
www.digibuc.ro
un tablou de
cari fac de N. IORGA
minunat pe care
adeseori
de alte Nu mai vorbesc de
de cari de
cari tot mai
care cresc doar urzici, nu se ating nici vitele.
vin la
de
de prostia omului. cari un ogor,
acolo
bun pe care Olandezii au smuls dela lacul Zuyderzee
un
mare al nostru. Grecii
bumbac pe unde
fost lacul Copais.
fac
piatra din Istria. Nu ne
ce
www.digibuc.ro
nici
pe lotul demonstrativ
de
Cum putem spori rodnicia regiunile umede
din
de Ing.
GR. COCULESCU
Asistent la Institutul de Agronomice
de alte
este
mai
Astfel,
noastre
intre 28 kg la ha.
de
de kg la ha. am ocupat europene producätoare de am ocupat locul al -lea, intre de kg la ha. am ocupat al de
28
-lea
kg la ha. de
al
-lea
am ocupat locul al
kg la ha.
am
europene producätoare de
al
dar, la
ceeace
celelalte
la unitatea de nici noastre nu sunt mai rele nici noastre nu este aiurea. Alta este recoltele de la unitatea de sunt de nu ne ne prea de
www.digibuc.ro
ale
41
rodnicia lui. Rodnicia este plantele hrana de care au nevoie. pot rodnicia
dealungul magazie
mereu
la
de
vremea se va
de
scoatem mereu
ea
magazie, pune
plugarul scoate din Materiile care nu se mai apa de ploi apoi de sunt de este mai mare, ce Cu mai istovite. sunt mai dar, rodnicia cea mai regiunile umede au sunt cele mai särace, mai istovite. aceste vor da recolte la
fiecare
de
cele mai
Aceste
de numele de pretutindeni unde cad
ele de
peste
parte de
an anume pe regiunea Nordul Ardealului, dealurile
cea mai mare parte din dealurile Moldovei de pädure puternic
teniei
regiunea podzolurilor se desigur,
alte
de
crivinile,
de
mai
Aceste rodnicie dar Petece de podzol mai de tipic,
de felul
numele de podzol de
Acest podzol se
numai
locurile joase, de forma
foarte compact, tare, de culoare vreme apa, insule sterpe, pe care mai Aceste petece de podzol de locuri joase se regiunea care
jos
stare de
mult mai
apa.
sudul
din regiunile umede, podzolurile sunt cele mai de de greu
pädure reci, de
celor dela
-vest de
www.digibuc.ro
de
Sunt Refacerea
42
SOCIETATEA INGINERILOR
rodniciei acestor trebue generale de pentru plante anume, adânci toamna, se gunoi de grajd verzi,
se
Nu vom stärui prea mult asupra adânci de
vederea culturilor de primävarä, nici vederea celorlalte plante de toamnä, mai plugari sunt de rezultatul Vom asupra celorlalte mijloace de refacere rodniciei Varul poate fi folosit sub forma de piaträ de var ars, präfuit pämântului trebuitoare plantelor. de rolul direct de
plantelor, calciul mai are un rol foarte mare pe de pädure puternic podzolite. Datoritä mustul din aceste care nu plantelor, se le structura, le le face aerul
Praful de
le
ars se
mai cam
felul
acolo unde se
kg la ha, de timp pentru care se mai
argiloase,
aceste
de mai sus, odatä la din toamnä, pe tarlalele pe care
pe
se poate da cantitatea de arätura
se semene primävarä plante leguminoase (mazäre, borceag trifoi, fasole, etc.). Pentru se se lucreazä, duce varul pe se cam kg se acoper, pämânt Datoritä din varul se repede, mai repede umede. Nu se de Piatra de bine se dee cam kg la ha. mai varul ars Se peste tot aräturii adânci de toamnä, spre se
mai mare. Poate fi
la
de pe
pe
umede
apoi gräpat
Poate fi la pe aceste înainte de plantele leguminoase. Marna este piaträ din calcar amestec fin bine
pe
zolurile nisipoase. Marna se
www.digibuc.ro
mai
pe
grämezi, la
43
PLUGARILOR
se
de toamnä,
kg la ha din mare lucru pentru din toate puterile nu ne materia organicä. Provizia de
Se poate da
de
piatra
ars
acestor le
mare urma recoltelor resturi frunze, etc.). vreji de se prefac humus, culoarea de putrezire, care ale celor mai prin aceasta mai
organicä
este
numai din resturile de plante de
este face
fie mai bine
de de
micile
se
(microorganismele) care au
din
starea de rodnicie plante care sporesc humusul din
Resturile de sunt
Materia organicä prin
fi
de grajd fie bine dospit,
mai mare trebue platforme de gunoi,
verzi. fie
culoare
ce
are
din el
furca. când este materia organicä de grajd kg la de grajd se la pe aceste ha. Poate fi argiloase, mai astfel de grele, reci, se gunoiul mai la prea mai potrivit pentru cäratul gunoiului greu. Timpul de toamna, când s'a potolit, vremea este puriu, când soarele nu s'a
Odatä dus la Regula
la soare
nu stea de
gunoiul
printr'o
se de
se
se
se
gunoiul se la Pentru
toamna
pentru iarna
gunoiul
de
primävara de
mustul aceste
ploi
www.digibuc.ro
gunoiul
SOCIETATEA
poate la toate plantele. Bine pregätit el poate fi deadreptul la
Institutul de aceste
Agronomice
corstatarea
au din
Val.
kg gunoiu la ha, un spor de ha,
boabe
de pe
din Astfel, pe 1938, s'a
kg
de
mai
tului 1938, pe un podzol
kg. gunoiu la
greu,
s'a
recoltä
Centrul Agricol
de 2.846 kg boabe la ha. pe fost de kg la ha. Sporul de de kg boabe la ha, recolta mai
fost deci,
de
Rezultate tot
de frumoase au fost
fasole,
la alte plante
etc.
de grajd, este
gunoirea trebue
www.digibuc.ro
se
la fiecare
45
Nu
se
dau vara, gunoiul poate calcare, Când acestea din toamna se dau toamna, trebue de grajd
poate
este aduc
folosirea
fi
de care plantele au nevoie
de care aceste
mare
verzi se
(orzul de toamnä, secara,
de vreme oväsul). se bob amestec kg
se
(Pisum
cam
la ha. Bobul merge bine pe podzolurile argiloase. Toamna, brune de mai târziu, plantele se podzolurile nisipoase,
merge
brune lupinul.
de
foarte
Poate fi apoi destul de bine verde mäzärichea (Vicia vicia merg foarte bine pe toate de nisipoase. Se mai de ha. kg. toamna târziu. multe mai ales Banat, Nordul Bucovina, verde se face ioasele de de
sub
de
(orzul, Coasa de
se
din anul al -lea se din
ajutorarea pomenim rodniciei
tot
la timp de
humus, trebue pentru fäcute
de
de toamnä, plantele ce se
vara, apei.
toamna, buruienilor. acesta
www.digibuc.ro
ogoarelor
munca
SOCIETATEA
46
din
micilor
liber
ce
hrana plantelor
care
plantelor. rod
tot de pentru este un bun asolament, plante voim plantelor pe fel plantele unele pe altele pentru da rod mai mare.
plante care
rodniciei
se ajute vor
azot, cum
sunt leguminoasele fasolea, lupinul, bobul, etc.). va cultiva plante care libereazä fie arat astfel mai de timpuriu. Nu se va Porumbul libereazä toamna uscat
materii hränitoare. Alegerea unui asolament potrivit este acum mäsurile luate pentru culturilor de plante textile, plante oleaginoase, plante de etc. ce am luat toate mäsurile mai sus, refacerea rodniciei din umede, vizionarea calcar, aprovizionarea prin gunoiu de grajd, verzi, la timp bine asolament mai agricultorul poate trece la folosirea alt pentru mai mult recoltele anume folosirea
sunt
chimice.
prafuri ce se
fabrici
cari
volum
hränitoare pentru plante (azot, fosfor potasiu). Fiecare fel de are nevoie mai mare de un anumit fel de Institutul de Agronomice numeroase pe de spre statornici care este potrivit pentru fiecare din ele. Pentru din de care vorbim ploioase ale aici s'a statornicit au mare nevoe de azot nevoie de fosfor. De potasiu au nevoie numai podzolurile se anume atunci plante, le trebue mult potasiu (sfecla, cartoful, inul, de vie etc.) spre
www.digibuc.ro
de mare este nevoia
PLUGARILOR
azotate la 1936, la
de
care al
Astfel, de
pämânt este un sol de pädure
podzolit, s'a la ha, kg boabe kg sulfat de amoniu, la
pe pämântul ce pe
ha s'a
kg boabe Sporul de grâu la ha. kg
fost de
G.
care are un sol de pädure puternic
lescu dela Rasnic-Dolj,
cantitate de la ha., tot anul 1936, kg boabe kg la ha. s'a kg la ha. Sulfatul de amoniu este un s'a
azot.
cam
timp
dar, de azotat, spre
de
de
se
este foarte
cm. Sulfatul de
la
sub
pe fost
fabrica Nitrogen" kg la
face fabrica
dela
2.540 ne
potrivit pentru
scump zolite.
azotat care poate
rezultate pe cianamida de calciu.
din
Nitrogen"
cele mai este
azot, cianamida aduce al acestor astfel mustul
Cianamida de calciu cam
de celelalte
ploioase dela
la
fabrica
de
Spre deosebire lei kg. adus cianamida de calciu trebuie zile înainte de semänat
este
cianamida de calciu, ne aratä
de
tatele dobândite de la
la porumb Astfel, pe
de
pe am avut kg boabe porumb la ha, kg cianamidä de calciu la ha, am avut dar de boabe porumb la ha. Sporul dobândit fost Tot la 260 kg cianamidä de am avut pe pämântul kg boabe la ha.
kg kg.
fost numai de de kg boabe. kg la dar, de folosirea cianamidei de calciu fost cianamida ha. Sporuri de s'au de calciu ploi multe. alte din din potrivite pentru
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
48
ploioase sunt deasemenea, azotatul de de calciu.
azotul. Se dau, slabe care
se topesc repede dau plantelor la cerealele de toamnä, au spre le repede la
se poate da
ha.
dau pe
deasupra, peste plantele Azotul de sodiu azotul de nu se scumpe de aceea se pot numai la plantele care aduc mare sfecla de etc.). Nevoia de fosfor
de
puternic podzolite poate folosirea telor fosfatice de oase care se Cioclovina unul se dau cam
kg
la
de
prin
mâna, se
se
de calciu,
ravän aiurea. Când se dau arätura
cianamida
pot fi de
plantele de pentru plantele ce se
de
toamna. de Cioclovina se
clovina" gara Puiu,
luate de
nu
spre
dela Societatea
lei kg la
de oase
superfosfatul, se pot cumpära dela Soc.
lei kg la
din
fatice nu dau
umede, pe
arate
bine calcar,
plantelor etc. pe aceste care se aduce G. azot, fosfor potasiu. cam se poate cumpära dela Soc. din de Institut avut la kg. Nitrophoska la ha. s'a chibzuitä
de ce s'a
kg boabe la ha, ce se scoate de
www.digibuc.ro
este lei
kg
In
un spor de
teren
kg spor
la pe
la ha, dar, pe
poate
acest
la anumite plante,
solurile de pädure puternic folosit de cätre aduc venit mai mare (sfecla de
zarzavaturile, Podzolurile de depresiune, despre care am vorbit, de pädure puternic pentru se mai Trebue se sosul de an. Aceasta care parte pe ele forma se poate face fie de scurgere, fie prin gropi adânci, care dedesuptul stratului de ce gropi apa jos. care apa se umplu lemne, etc., materiale mai apa de se scurge atunci subsol.
Dupä
säu se se
treptat, se
plugarul vede mai bine
repede
se
pot
prin
de
cum mai
mai puternic
din
culoare mai plante.
cultivate pe el cele mai puterea de Plugarul se va convinge
rodnicia lui, nu este numai un dar al naturii, ci este mai ales un produs al muncii pricepute
www.digibuc.ro
omului.
Agriculturii la Concursul
Ministru
porumbului
Craiova
Lupta împotriva secetei de VICTOR PASCOVSCHI Inginer Agronom Inspector
ploaie
unele
nu duc
de
mai de seamä pentru rod bogat. ale destul de mult alte nu cad foarte acelea este agricultorilor din
la timp este plantelor
lupta
seceta.
Toate regiunile de
de noastre mai au Bugeacul, Dobrogea seceta se abate regiunilor de deal. plantelor stepele uscate, practici au cursul la de care plantelor umezeala trebuitoare agronomii din
ale
Nu
din
institutele de agricole, au studiat de mijloacele de combaterea secetei, trecut de practici au aceste metode au mai chipul acesta, altele noui. stepa
www.digibuc.ro
are
pentru
de mijloace
lupta
seceta.
din timpurile plantele se fi gândit la artificial, pentru combaterea acestei nenorociri. omenirii mai multe pilde ne de aplicarea pe pentru combaterea secetei. Popoare de din timpurile putut ajunge la prosperitate au creiat acestui frumoase, rodul s'a lucrat Mesopotamia, Lombardia a.
de
pe timpul nostru, udarea culturilor se ce mai mari, sistemele de udare sunt
ce
perfec-
De
aparate de
sub mai
de se
zultate de
poros,
zate sub a de Corn.
adâncime de
mereu la nu avem aceasta scop pe bântuite de
mai departe. nu merg spre
rezultate practice, cine de
S'a dovedit vânturi bätute de
de
cale.
mari
au vânturilor
asupra din
nante.
Antonescu
seceta
de
merge
-lui Ing. Agr.
de aceste perdele, vânturile de repede, aerul nu se
umed, plantele timpul care märind rezerva de
mai
mai
din
era
www.digibuc.ro
de
se
toate
SOCIETATEA
52
foarte serios la de hectare anual. Mijloacele amintite mai sus pentru combaterea secetei anumite de nu pot folosi pentru nu avem de capital pentru face de la care se trebue aride,
la
de
ploi
pe
se
multe mijloace, adevärate
la
ale
stepa
pentru adunarea apei intrarea
forma, este carte ne
apei
sub trebue prea pe timpul
ploi nu se petrece la fel pe un drum lucrat,
de
pe
este mai moale, mai mai repede apa el. are multe
Cu
mai bine suge apa un
pärticelele de
s'a uscat, lucrurile se petrec mult mai
ploaie,
dos. Arätura se
pe
alt
uscate,
din nu este
trebue
Institutul de verificat ale
regiuni secetoase
s'au de porumb alte este Peste tot s'a adeverit practica arate ridicarea stare neagrä, rodesc mai mult mai statornic. la pilde dela
Valul
tot produs,
de
hectar boabe
de
ridicarea la boabe a)
abia toamna Porumbul recoltei
hectar boabe
www.digibuc.ro
tot timpul 2.045
tot la hectar boabe
crescut la
mereu lucrat, la 487 kgr., se numai faptului
de
spor de
kgr.
mai
se
bine.
au dovedit
reface
nelucrate. umezealä, mai plantelor.
bine
spor de timp, acesta se face altfel
lucrat bine trebuitoare repetate,
care
de
plantelor de
de
scop se atinge
celelalte
de
etc.
de pästrarea apei nu
este liber,
timpul repetat
fäcut la timp,
Antonescu.
de porci proprietatea
recolta. S'a dovedit la cultura
regiunile secetoase, fiecare
peste cele de boabe
ce se
de
de folosire chibzuitä din pämânt este cunoscut recoltei anului ce rilor trebue fie
cum sunt
umezelii
Este asupra
planta de anul acesta are secetoase,
fel, plantele cari cheltuesc care se urmeze
adunarea
mai leguminoase).
apei
care se vede
la
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
54
de toamnä,
recolta
se
de
diferitele
plante la hectar
ogor negru, recolta
Recolta cea mai mare se pierderea nu fost
fost
ogorul recolte
sterp se
ogor.
din ce
ce
nu mai este recomandat. secetoase, cea mai turilor leguminoase
pentru de toamnä,
grâu
de
mijloacelor de combaterea secetei, s'a dovedit un lucru foarte S'a mai väzut planta oarecare, de toate celelalte toare ei sunt din de
cari au mai de viitor
cari duc
caz de decât cele de hranä.
temeiul acestei
s'a ajuns la
numeroaselor
de combaterea secetei.
de
secetoase.
1935, la
kg. superfosfat la ha. s'a kg. la ha.
kg. la ha. kg. la ha. cantitate de 20.000 de grajd, bine putrezit, kg. boabe. un spor de
www.digibuc.ro
55
PLUGARILOR
prin
frumoase, s'au
serie de de
Sporurile de recolte ce se pot locale
prin regiunii, ajung
soiurile alese
la
la secetä, de care ne
Avem mai multe soiuri putem
de
zoaica
altele.
A. de
printre
este
acestor soiuri de superioritatea
repede mai
de
alte mijloace, mai Mai sunt putem spori recoltele
prin care secetoase boalelor
la
(iarba
de Sudan, ricin, bumbac), a. Toate aceste mijloace, aplicate seceta itoare
din rezultatele agricultorului din stepele aride
un train mai bun.
Jocuri
www.digibuc.ro
nu
N. Säulescu dela concursul
Agriculturii
Uneltele
de de Ing. de incercarea
simple purtate se numesc
de
Sapele,
de animale, care de obiceiu lucreazä pe un de unelte de mai mari, mai complicate, au roate pentru transport pe mai multe rânduri. Ele sunt trase de animale sau de un tractor. Este cea mai veche cea mai pentru deci la Este tuturor la o multime de dar in semänate neregulat. Chiar
Sapa la
plantelor sunt
creazä nevoie de o complectare o
care se
de
-tot mai este
cu
sapa este destul de de modele diferite de sape, Cu toate
n'a
drepte sapa. de veche
de
In România sunt peste forma mai mult
www.digibuc.ro
57
mai
dupä regiunile
(fig.
care se
nu este la fel,
care se pune
coada are forma
rotundä urechea coada mai bine, pe rotundä se poate lucrul este nesigur Sapele se fac din de se taie de la cald se se apropie de forma se apoi dupá tipar se ascut, se face
de presat. Sapele se folosesc tot sezonul de mai fie lama trebue aproape de (fig. nu se cälesc, nu mai ales când sapele le scuture de vrem de sapa, nu batem, de fier, de
Fig.
de sape.
forme
Fig.
lama forma de trapez
totdeauna la rece,
Sapa
este greu s'o mai
mai nimerit este tocila
nu se cum vine dela
pe partea de deasupra mare
altele de In unele sapele se face un lucru mai spornic forme mai potrivite, se au forma de pätrat, mai uniform. Lamele pentruca este linie trapez (fig. 2), etc., intre la pe lungimea unele se pot schimba lamele, se fac sape dintre -se lame de plantelor. care dintr'un de Sunt
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
58
se fixeazä au
au coarne, de care se se se trag fie smucituri.
Aceste
fie printr'o
cele dela trase de la aceste unelte se pot pune un aparat pentru etc. la
se
pentru se
porumbului,
este bine lucrat, un
etc.
la
(fig.
pogoane pe
trebue
pe pogoane. sunt de
pe
face de
dintr'un
de care se
Fig.
de
-
model
Fig.
-Sack
de grindeiul plugului Universal.
partea din
picioare.
au
care sunt
se
Inapoi au coarne, care timpul lucrului. bine
suport, pe drum pentru scop
pe pe la
care
de pe
buruieni, deci mai
roata
mari.
aceste
fie destul de
trebue cm., rafului de nu aibä cam de cm. butuc de este prea mare, praful nu unsoarea. fie un butucului care presiune (Stauffer), se unge osia de
cm.
www.digibuc.ro
nu se osia
sub
CALENDARUL
roata. Butucul roatei
bucea
ce se Aproape toate care se vând au roata la dintre prea nu trebue fie destul de tare, nu se de nu se mai mari la nu nu mai avem la conducere. de lucru ea trebue se tot Pentru aceasta trebue fie fixate pe la de de parte fie de alta lui. de de din al el, nu parte, fi greu de exact taie plantele. bine fie fäcute din Coarnele. mai cam la fie nu de lui la plug. de trebue fie la fel nu la plug, unde cornul din dreapta, de obiceiu, este mai aplecat fie destul de netede, palmele din lemn. sä fie de care se fie pentruca buruiana care se de ele timpul se prea des. Aceste picioare fie prea late, care lucrat se pierde au mai mare de ele calitatea lucrului forme Acestea au de etc., lucrul pe care voim De cele mai multe nu se rostul puse la care
se
zis,
nu pe
se
trebuesc prea
(fig.
timp
la
prea greu.
repede
este bine
de
se
tras
(fig.
www.digibuc.ro
60
SOCIETATEA
regiunile umede pierderea apei Agricultorii de
Fig. 5.
toate
Eberhardt.
de cele mai multe numai numele de
D. V. R.
aceste unelte,
pe care ele le
precum
aceasta buruienile
bine
aibä
Fig.
corpul de plantelor (fig.
Fig. 6. Cumulus Eberhardt.
deosebire destul de mare
este
trebue
locurile apätoase, evaporare, este
largi (fig.
care aceea urmeze
Fig.
pe
care
la fig.
are
de
www.digibuc.ro
este
pentru
61
ridicat de primul, este buruienile sunt astfel incât, o aproape complect de cele din mare se face un lucru destul de slab. la un räritat pe mai poate face (fig. 5)
cormane
loanele mai joase de soare,
din
cele
taie separate, care timp. ascunse sub plante, ca s'ar pierde prea
are (fig. 8)
nu fie prea mult
cormaneleale Piesele se fixeze de picioarele fie bine trebue nu le dea voie joace. ca câte cel ca nu de fixare trebue capul n'ar mai lucra bine. pämântul peste ele, se
Fig.
Masini de
cu cadruf mobil.
Fig.
de
care merg de rânduri, este bine Cele douä täietoare (fig. 4), ca nu taie numai latura cinile plantelor cultivate. Aici avem un cadru de mai poate da care pentru de rezultate multumitoare, unealta se conduce greu. de
se ascut la rece, cu tocila
nu se pila, la fel ca sapele, ca ca din greu le mai de acestea se pot lucra Cu o
Pot fi trase de torul. In România sunt foarte
de
ha. pe zi.
animalele
altele, din sunt de mai mare parte, au intinderi de trase de animale pot
când au
este
roate pentru transport;
atât unele cât cea
fie simple (fig. 9),
sunt destul
se trag numai de un cal sau de un bou. Ele se conduc
www.digibuc.ro
parte care se impinge cadrul de Mai sunt de semänat. ca se
de coarnele din in alta, spre a care se conduc
mai ales la semänate in
cerealelor, care trebue paralele
la
fie
ceva
Piesele lucrätoare sunt la fel ca la rile
(fig.
de
in se
trase de motor pot fi de jur acestuia, dar dela caz la
in urma lui. Constructia au
:
urma tractorului, mai totdeauna Cele care sunt trase osie se de transport, pe a
au piesele lucrätoare.
tractorului sunt fixate de transport. Ele se lui, n'au de jur de un tractor anume construit, care poate fi purtat ajutorul unor comanda se face printre Aceste care de scaunul care se lui, se in se nu este cele care sunt trase prea des nevoie ca mecanicul de
Centrul agricol
www.digibuc.ro
La arat
Ferma
animale de
Tractoare
de. Dr. Ing. A. CHERDIVARENCU de Agronomie
care cuprinde probleme
dintre cele mai
la care eel mai bun
agricole
trebue Acei, cari
tractoare
de
ajutorul animalelor adicä numai prin zootehnicizare, muncä, agricultura mare acei cari Tot numai tractoarelor, numai prin tractorizare, numai
Trebue
fel foloasele toate
de
ce ne aduc animalele de
fie la timp cele mai agricultor trebue se la folosirea atunci când vede animalele de la la timp toate
agricole
muncile agricole. trebue
se
mai
cele mai recolte
www.digibuc.ro
folosirea
animalelor ce are, calitativ
64
poate
tractor. nu putem
nevoilor Bine
pe cumpere
tractor pe
tractor, care poate fi
invennumai
pe proprietarii socoteala
tarul
mort de
de
Numai
poate fi rentabil. Este
ales
fel,
ce
fi el
tractorul lucreazä scump, mai
mereu animalele de
se
scump punem costa
chestiunea
am
tractorul, animalele
Pentru
chestiunea aceasta, bine cari, putem face sunt socoteala ce foloase ne aduce tractorul ce foloase animalele câteva
de
de
un tractor
Tractorul (de
motorul de mare
fie folosit pe an un
trebue
zile de lucru
ore
trebue
2.
mare de ore,
fie folosit
ore.
locul
mai grele, cum este treerat tocate, goane pe ciocane, care Tractorul trebue
la
mare la
mare, care
câteva
uruitoare
kg de fie bine
pe de
mecanic
punem tractorul animalele, trebue fäcute animale de
socoteala lucrului de bine
pentru care se face socoteala animalele, trebue fie la fel (de fäcute ajutorul tractorului. seama de aceste socoteala poate
cele
ne
Deci,
tractorul,
vitele vedea
acestea sunt ne este folositor tractorul,
www.digibuc.ro
trebue lucräm acum. recolte slabe urmare, vom facem lucrului de tractor, de pereche de mijlocii pereche de cai Pentru fiecare vom lucra zile pe an ore pe tractorul Vom alege, de cai care de din cele mai este la tractorului 220.000 lei. socotim
-
Breasta jud. Dolj.
pe
Un asemenea tractor ore de lucru. a zile de lucru pe an, cam unei ore de lucru cu tractorul de 35 H. P. este de
astfel :
lei,
Amortizarea capitalului .
.
22,0 lei lei lei lei
2. 3.
4. Combustibil Total
.
.
lei pe
singure, mai ales sunt luate din realitate. Pretul tractorului lei), este amortizat 22 lei ora de lucru. ore, socotind Cifrele ne
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Dobânda capitalului am socotit-o la pe 612 Am de valorii tractorului prin socoteala de aceea am socotit numai 2/3 din suma reparpe io.000 ore de lucru. este socotit la lei pe ora de lucru, lei pe tot timpul cât ne vom de acest tractor, sau la Cifra aceasta este o la amortizarea lui din practicä. locie,
Tractoare
63 lei,
al combustibilului
orä, este luat din practica folosirii tractorului
la
tractorul nostru pe mecanic ne acest tractor ne socotelile fäcute, se cam Pentru
In fapt,
leu,
lucru
pe
deci 30.000
acest tractor se poate ara, la hectare pe este unitatea de
www.digibuc.ro
cm. hectare pentru lucru
67
de
cercetäm acum cheltuielile de pereche de de greutate
greutatea
kg.
bou),
unui bou de greutate pe an este bine deci, pentru pereche, vom avea
de
pe lei
de
se
la
lei de
cheltuialä pe ne va costa
ore pe de lucru, socotind 8,25 lei. de de lucru, face
Pentru
leu avem,
tractorul. Ferma E. Burbure-Dorohoi. Cu
adâncime,
putem la de hectar. unei perechi de cai mijlocii,
pereche de cam
pe an, se
la suma de lei de lucru efectiv, ne va costa 13,32 lei.
ea
pereche de cai, lucru mecanic.
Pentru
leu,
de lucru face cam
deci, cantitatea de
pereche de cai mijlocii, greu am la cm. adâncime. gospodar de grea, calul nu face. am foarte am lucra un hectar de face zile, deci pe hectare. prof. Dr.
de la Facultatea de Agronomie
www.digibuc.ro
facem
SOCIETATEA INGINERILOR
Din cele
aci mai este ; mai
Lucrul cel
2. Pentru a face
:
ajutorul boilor, apoi
la timp
este foarte
insemnat dacä vrem recolte bogate fi pe tractor, ar trebui fie de nici
Nu am mai socotit
ce poate de
plätit celor cari sunt cam la fel. se mai mult
plugurilor, toate la un oameni la perechi de un mecanic bun un ajutor;
a
pentru tractiune animala chiar mai plug pentru tractor lui. 3. de ori un tractor poate fi bine folosit
un de
an, putem dinainte, va lucra mai eftin mai profitabil din punct de vedere al timpului, 4. Pentru muncile agricole este bine 150 zile
animalele de
Pentru nevoie
agricole ele, le
Dv. toamna, pe
pe camp. ruginesc
la se
spre bucuria fabricantilor comerciantilor. Nu timpul La ele se vor din atrag luarea aminte spun povesti acei cari murdare ruginesc läsate magazia
remiza
de
odihni pe ramele de curte se lase pe ele. piesele de schimb numai atunci cänd nevoe din nou de nu la vreme nu se vreo nu face nimica. chipul acesta doar ocazie scrisoare usturätoare directiei directiei ferate Nu
de
uleiu din pe camp,
iar
masinile eftin
mai prost:
nu
nu nici
pese
atunci
nu
despre modul de pentru Dv. pentru tot modul de folosire. Nu aceste nu lipsi Fabrica cari merg singure firma trimite nu se strice teurii ei sunt oaspeti cumsecade seama nu un dispozitiv de bage de seamä. care conduce trebue un deget, nu face nimic el vinovat nu de
sunt atät de
de
Nu Nu
niciodata
pe mecanicul Dv. se
de
din
oarece vopseaua costa apoi, masinile... tot vor totdeauna pe dos de cum Din
No.
www.digibuc.ro
mai
A. Cher.
concursul
prof.
foarte
Sparceta
de de Dr.
limba
vine din
Sparceta este o de nutret, al (francezii o numesc
noi s'a cultivat
vecine.
tinderi mici,
Transilvania.
Sparceta are tulpina
sau
ramuri, de
frunzele compuse din frunzelor de salcâm. Florile au culoarea de spic, pe o lunga.
cm.
sot,
sunt este o
dintre tärile de unde s'a acum pe
din
de
a fost
Europei,
o
care se
plantei pot pätrunde, m., dar de obicei sunt de m. Sparceta este una din cele mai plante de nutret,
de
mult
bobul la
climaturi felurite.
www.digibuc.ro
70
SOCIETATEA
apa de subsol aproape de priesc.
In deosebi pe
pietroase, pe
väroase, coaste repezi,
Dar pe sparceta merge foarte bine mari.
de
leni
la
la
se poate cultiva
Cele mai multe pe terenurile cele mai sparceta trebue sä ocupe mai ales acolo trifoiul nu merg bine. unde lucerna Sparceta este o plantä de nutret, care un sänätos nu produce (meteorizatie) la animale, chiar verde o vitele o de sparcetä este foarte mai bun ca mai fin cel de lucernä, mistuindu-se mai un tablou, care se la din de sparcetä cuprinse cel de lucernä mistue stomacul animalelor : Proteinä
Materii azot
Gräsimi
42
29-55
cum se vede, animalul mistue de sparcetä
luloza
76-80
la
din din
de
lucernä etc. toate acestea, sparceta este
Pe de
forme care
plantä porumb
de
fi
pentru mai ales,
de vie. Dintre soiurile de sparcetä, sunt cunoscute recoltä
de
sativa
coase
pe an, Prima
douä sativa communis) otava care
mai
mai bine, dar
recoltä. nu sparceta
coasä, ea
coasä este
anul au
de la deoarece
mai
pentru cultivarea sparcetei se face
www.digibuc.ro
71
se poate de bine, la fel este toamnä (la buruenile
Sparceta.
intre bine temem de
fructul.
bobul,
transv.
sparcetei se poate face toamna de timpuriu, când nu ne mai iarnä,
www.digibuc.ro
72
la
se face kg. coajä,
necojitä la ha. la depärtare mare
mai
se
la
necojitä se coajä, numai la Pentru
cm.,
de
este mai bine
de
la depärtare mai mare
sämänäm
cm.),
mai bine.
plantele
Sparceta poate fi semänatä (orzoaica, nici
sub
toare,
curate, adicä rezultate mai fie bine trebue
etc.).
de
acest caz de burueni. Pentruca timp de se
Sparceta
semänat. Grija de cetei,
mai de vreme,
bine
se
se
ore
semänat, se rânduri. plantelor, mai ales la mod plugarului, de burueni, care
se
zile
semänatul
mai ales
ce cultura se
dela
semänat timpul trebue s'o fäcut cultura este bine
uscat In fiecare lungul de fier,
-lea, sparceta poate fi astfel de grajd (cam 20.000 kg. la ha.), ridicate prin recolte. parte din al
-lea
al
ce primul an coasa; Recolta se face ce se ivesc viitor, brazde la trifoi se face Uscarea Frunzele de sparcetä nu se pe prepeleci cele de trifoi de kg. cam de sparcetä cam kg. la ha. In mijlociu, verde kg. la ha. -lea an numai se face Recolta de al -lea an. Timpul -lea de obiceiu, de
www.digibuc.ro
73
mai prielnic pentru recoltare este castanie.
Sparceta
brazde, pe unde se
se
la
se
Treeratul se face De pe un hectar se poate kg.
se
cam
mai
de tot, se pot
avea Recolta se face
au
pe
coloarea
sparceta se poate cultiva alte plante, cum este ghizdeiul, lucerna,
amestec
obsiga. Ca
sparceta are un mare
de
cum am foarte
Are
nu
animalelor,
cusurul
foarte greu dupä
Plugarii
recoltei.
www.digibuc.ro
de
metri
la
Corn.
punem cartofi la
reduse
cât
arabil, muntoase trebue
care o
conditiunilor de sol
cultiväm numai acele plante care da cea mai mai mare anumite
asemenea
sunt
dela sine,
prin faptul
nu pot suferi clima prea rece dela In rândul acestora fasolea, porumbul dela un anumit nostru
grâul.
sus,
plante le ductie munte,
chiar acolo unde ele nu mai Mai ales porumbul se bruma
chiar
aceste o
adânc adeseori
verde.
aceste neajunsuri, trebue mod alegem o de locul porumbului, cea mai este cartoful. Cartoful este adus la noi de peste s'a prea de pe care o poate avea pentru o parte din Se poate spune despre cartof este un aliment mai ales al regiuni (Tara Bârsei de deprinderea vina) unde a intrat hrana a
Cartoful
de
din tinuturi muntoase, este mai
www.digibuc.ro
deosebi porumbul la de Sud soiuri care S'au la sub zero. cele mai sus de nu se de m. sunt destul de rare. Ca atare, foarte bine chiar aspre, mare de de cartofi, la
ce
rabdä peste
ce se
de
ce
aproape pentru
ne
regiune cartoful
Plantarea marcatorul.
Acoperirea sapa
marcator.
vom alege un
Pentru regiunile de
care pe
de
mare,
fel
la coacere
In
au
Apuseni,
care ajung
zultate soiurile Roze de coacere, dar cari au de
foarte la Roze de la celelalte soiuri
mai de vreme la
rodire
Ca
soiurile Galbene Talle).
Industrie au
pot fi
fel,
Roze
kg la ha,
este
kg. la ha.
www.digibuc.ro
un
76
SOCIETATEA
Cu cât e mai bun cartoful
de porumb ?
la temperaturi joase porumbul la coacere trebue mai este mult mai mare. 2. De pe se poate aduna o mult mai mare. In vreme porumbul poate da anii când 20.000 ajunge la coacere cam 2000 kg boabe la ha, cartoful ar : kg pentru porumb exprimat raport se ce kg pentru cartofi. la porumb s'ar adäuga valoarea este de mare pentru de strujeni, care, cartoful este mult mai bun porumbul. mare de 3. Prin faptul se pot un de dulce de post, cartoful vine hrana timp mai nului, este costisitoare. parte pâinea, care pentru aceste un bun pentru vite. 4. Cartoful impune cu porumbul, dar unde nu mai avem se coace cât este mult mai folositoare, mai mai mult cultura cartofului,
Este mai pentruca Din aceste pricini,
mai
coacerea artificial& a fructelor din vechime se mijloace anumite pentru a cerea fructelor. in Australia e America crare, a coace a colora artificial fructele. Ea se acum cu ajutorul gazului etilen, cantitate camera care s'au fructele spälate uscate. In zile de de coacere de soiu este gata. Cheltuielile sunt foarte In America tratamentul a mult
port
Doctorul care
dolar.
din Paris a de
la Academia de
un
este
Un chirurg englez d. Fenner, a 1825 niste hräniti numai cercetari cari au dovedit päine timp ce, acei hräniti mor de zile, de minune. tot mai se
www.digibuc.ro
acum päine
se simt
plante
din fânete de AUREL agronom I.C.A.R.
Intre plantele folositoare, cari multe buruieni, pe cari de obiceiu nu le noastre, cresc sunt oträvitoare. vitele, de uscat, pot cosit Amestecate mai grave, mai male, pricinuind plantei oträvitoare cantitatea câteva Vom descrie poporul le In
dintre cele mai periculoase plante oträvitoare sälbatice, spre nu läsäm pentru altele, le ele ele le adunäm, de oarece câteva le vindecarea bolilor. sunt folositoare de temulentum) (Agrostemma githago) autumnale) (Atropa (Aconitum Napellus) ne copiii
donna)
la umble
6.
nu se mai amestece
fructele
(Hyoscyamus niger)
www.digibuc.ro
78
SOCIETATEA
(Veratrum album) Cucuta (Secale cornutum). temulentum. foarte locuri necultivate pe marginea sunt pentru animale pentru
stramonium) 8. maculatum)
prin
dacä
mânca fäina, produce
apoi
tot corpul, Dacä
mers.
sub
animalul se face bine, dar dacä se mai sus se Nu se ne vom feri
semnele moarte.
boala se planta aceasta. otrava ce vom cosi la un
care
de ea, nu s'o
vom
cineva semnele unei se pune pe cap
se
aceastä rece,
lungit
se
pat. (Agrostemma githago).
buruiana aceasta, mai
lumea ales
amestecate
ei
care scad
de
Neghina are prin
se
mai toate prin
violete
de
mari se recunosc de departe. nu
de
ajutorul un gust
de
Pentru mâna
culoare oträvitoare. este neghinä la cele semne de malul care vine oarecare de trebue ei, de se coace la nimicind de
www.digibuc.ro
grâu, se
De obicei, aceastä alegem
(Colchicum automnale). Septembrie cosite, prin poeni pe nele muntoase. Din pämânt se vede numai floarea, 3.
de
toamna
un cornet de culoare este foarte frumoasä, mai ales
sunt cele din urmä plante ce toamna. Mai ales semintele sunt oträvitoare. Ele contin o otravä Datoritä acestei substance semintele se ; de aceea, ele se se
Aceste seminte sunt coapte gata de deabia anul prin luna Mai sunt de vite, ; acestea dau semne de mai ales, pot Trebue vitele de a pe locuri de Semintele se pot aduna, se gäsesc 4. Omagul. (Aconitum Napellus). la munte August ; are frumoase, forma de coif tuberculii ce are pämânt, de forma Se
cari contin o otravä foarte Otrava este planta, dar partea cea mai este substantei ce o planta este mult medicinä. Se culeg :
tuberculii tineri. Planta de obicei nu este sunt foarte rare. Este a
cei
de vite, de ciobani
omoare
oi.
dela noi
strigoaia
cele
mai omag
pierderea
cu diaree,
totdeauna de moarte. Omagul
rar de tot
se
;
mai des un alt soiu, numit
se
gatum care sub numele de se
parchetele frunzele ovale
oträvitoare. belladonna). Doamna codrului, mai ales mari pe marginea de Are port tulpina ramificata, ascutite, prin mai multe semintele
tari, dintre cari cea mai
www.digibuc.ro
e
80
este Din aceste pricini, este Se la noi se poate aduna mai
mai ales pentru din cele mai predestul peste
operatiunile de plante
de mari
rar de tot cu
Animalele se mânca
nici
Mai
de
mai trebue
;
oile pot
semn de avem
sunt ispititi
cari
este foarte 6.
a
(Hyoscyamus niger). Sunt tine doi
: una
cea din
Ciumäfaia.
partea de jos face
zele
peste iar al doilea an fructe. Tulpina frunzele sunt acoperite este de culoare multe
plante au Cazurile de de departe. gropi de
sunt rare, de vreme ce planta se necultivate, pe etc. Vitele ocolesc. (Datura stramonium).
pretutindeni, la marginea satelor, locurile unde se gunoaie, pe marginea etc. Are tulpina foarte de forma unei
www.digibuc.ro
coapte.
sunt
ce crapä capsula
unele
mai
acestei plante, räsucite starea bolnavilor de
de
aceastä plantä sunt foarte rare, de care se feresc Strigoaia. (Veratrum album). aceastä apare plantä pe care poporul
colinele
late,
mari, tulpina buchetul prin August.
foarte Poporul fiertura de päduchii
oträvitoare goaie
animalelor mari. fiertura tot,
ruieni numai
este de
omoare toate parazite depe vaci,
etc.
Stirigoae.
ei are de
Oträvirile
pentru otrava ce
aceastä plantä nu sunt
este ocolitä de vite Cucuta. (Conium maculatum)
sunt plante foarte veninoase pe marginea dosnice,
de Cucuta se
necultivate. deosebit Din cauza mirosului, este ocolitä de repede, se este totdeauna nirea vitei.
prin locuri chiar pe ogoare miros gust din
chiar la de 6
www.digibuc.ro
82
SOCIETATEA
animalul este de prisos. Trebue
cucuta
unde Cornul (Secale cornutum), babel, este ciupercä anume stadiu din ei, numit care Aceastä ciupercä se prin Pentru nu se pierde timpul iernii, din pricina frigului prea mare, ciuperca face care rezistä, materii
care primävara ciupercii. Aceastä formä care rezistä este cornul de care se un corn de lungime, de culoare aproape de Aceastä ciupercä pe socoteala secarei, de aceea de secarei, dar poate pe pe ierburi sälbatice. locul spicului este copt Cornul boabele. el se boabele, la fäina foarte folositoare care curgerile de Este foarte foarte bine Dacä se se coarne de produc de animale. este prins de pare fi beat. Poate paralizia. se mult corn de poate moartea. mai bun corn de fi acidul sfatul medicului. care are corn de nu trebue Vitele se pot uneori la ierburi cornul secarei pe ele, din care coarne pe ele. coarnele de facem treburi otrava din vitelor. Aducem din Vor trebui deci din lanul unde se
armele
www.digibuc.ro
din
Exploatarea unui lot de zece ha de Ing. agronom D.
Agricultorul, fie el acele plante cari
mare, se asigurä lui
vitelor sale,
cea de toate zilele. Din ceiace
vinde.
cere
anumite
ai ce vinde ; 2. 3.
ai
Cele Cu
mai mari
vinzi ;
mai mari.
de produse agricole se fac la are un organizat, este mai mare
consumul de produse agricole este mai mare.
fel de fel de produse, dar mai
se
acelea
tot
stare proaspätä, cum ar cari se gäsesc fructele, laptele dulce, etc. Cu
un lot este mai aproape de
mai
stare produsele sale la Zarzavaturile, fructele proaspete, laptele dulce, dela la produse de acest fel, nu pot fi vine
www.digibuc.ro
alte prea
pe drum se stricä repede. Acei agricultori cari au
mari,
depärtate de nici cari nu au la sunt cultive anumite plante a se stricä pe drum sau care poate fi pe de tot felul, cele necesare animalelor de lapte de etc.). Cea mai a
in apropierea este aceea pe acel agricultorul trebue
se cere
;
nu
pentru udat. mai rentabile.
alte
cam ce plante se pot cultiva pe un lot de
ha,
aproape sau departe de
Cazul I. A. dela
lot
:
ha
toamna de
(pentru etc.)
0,50
Dughie
Total
.
.
ha
.
de porumb, ha de asigure nevoia de
cazul
bine cultivate, sunt unei familii
pentru aceasta,
kg la ha,
dee
kg la ha. Lucerna, borceagurile
hrana vitelor de vaci lapte, de prin urmare vacilor de lapte. fi fie
sfecla de deosebi
pentru sunt vacilor de lapte mare). Putem spune
bun se bizue apropiere de
pe
laptele poate stare proaspätä, fie deadreptul la consumator,
mazärea pentru
vinde
boabe.
Victoria" are bobul mare are
restul recoltei poate fi
la poate fi boabe uscate,
www.digibuc.ro
pästäi, iar lei pe
Boabele de mazäre mai pot sluji
vaci, cai,
familia agricultorului se va o borde aceste foloase, lucerna urmare se locul de buruieni.
etc.
In ceagurile -
acele plante cari pot sluji foarte bine
gäsesc
la animale
cari
Magazia
de
locul.
combinatie cu alte plante de a da fructe alte produse cari au mare
grajdul pe
etc.), are pe
demonstr. Ing.
St. Ticulescu.
Dughia vor sluji la hrana cailor agricole pentru transportul produselor la
In culturilor, lucerna deoparte, fiindcä lucerna locul fiecare an. hrana sa
la muncile
livada de
vor
pot schimba
pomii
arätat, mai are pentru produse de mare fructe, zarzavaturi, etc.
Cazul
B.
se
cum
de
ha
ha
Dughie
Porumb Borceaguri
de de
Total
www.digibuc.ro
.
.
.
ha
86
SOCIETATEA
la
de lapte. borceagul vor
porumb pentru
B.
nevoile familiei.
lucerna, borceagul,
vitelor de pentru
pentru va
celor de
locul pentru grâu.
se bizue mai
acest caz, gospo-
pe cultura pomilor
gutui,
mai
Se vor
piersici,
practice cu
comuna
etc., cazul nostru am cum sunt conditiunile de ne la socotit Pe sub pomi se poate boabe, castraveli, fasole, pepeni, porumb timpuriu pentru etc.
a face plantatia, este nevoie la
de o
mai mare de se
Cazul
de
de
:
ha
Porumb Mazäre Borceag
00
www.digibuc.ro
87
ha de
Cartofi
ha
Total
departe de
la
nu se
Ascultarea comunicatelor Minist.
mai poate desface bune laptele proaspete nici zarzavaturile. Din
fructele agricultorul
produca diferite seminte ce pot fi transportate cari pot fi valorificate prin animale. de porumbul se pentru hrana :
gospodarului. Mazärea, borceagul de floarea soarelui, vor fi la preturi destul de ridicate. Mazärea borceagul vor locul pentru culturile cari
dela treerat vor servi la hrana animalelor. parte din porumb In vor fi folosite la porcilor ca vindem de acest chip de prelucrare a orzului, porumbului, etc., mai mult. sfecla de
www.digibuc.ro
88
lucerna slujesc la hrana vitelor de vacii pentru lapte. regiune se produselor se fel. De numai borceag de greu se va
bine
plan, pentruca la din
un mare deosebindu-se mult dela planul fäcut de
de
un au cari de
la
se
de cäpetenie este cultiva ale roade apoi de introduce acele plante (mazäre, borceag, fasole, bob, etc.). Pentru fiecare fiecare gospodar, planul poate fi de agronomul regiunii. pe
Yucca Yucca este o
care
mai
ani pe
la
mai ales in Mexic cele doua Americi unde se cultiva de foarte multa vreme pentru fibre. Foile plantei sunt groase, late lungi de fibre din care se cm. Ele scoate un fuior cel de in, etc. frig
la
Se
fiecare
stare
prin ochi. Se
cuiburi la cm. Frunzele se
in
fel
mai de timpuriu in la un metru
unul de altul pe rand abia in al treilea an. Yucca turi in cele grele. umezeala nu foarte bine in bogate in var. plantare pe an de burueni. Dupa se recoltare, se trec printr'o care fibrele apoi se bine se albesc chimice se Fuiorul din fibrele acestei plante este mai moale mai elastic de foarte mult in Statele Unite, Anglia si Germania. Din fibrele de Yucca se fac covoare, saci, groase amestec bumbacul, chiar stofe. Planta aceasta se de catre Institutul nostru de Cercetäri agronomice. F. R.
www.digibuc.ro
Digul dela Turcoaia lucrat din
de
lucrare de interes de Ing. Agr. ION
Tulcea, care este un poate
uitat
mai vitreg din Dobrogea.
dealurile râpoase din duc sate, curat Pecineaga, gospodärii, Intre ele, la
este satul Traian Toate cele singur reazem de traiu un ha. de fiecare
din dreapta suflete. Dobrogei,
ce au ha. teren este
de vânturi puternic de razele Ploile nu cad când au nevoie semänäturile, an nu trece de Vara lui Cuptor pentru ce aduc cârceagul etc. ce Toamna este târzie, dar aspre, ce degere de Indeletnicirea
este
de
tot pe atâta, lucrul la
de
www.digibuc.ro
pe
la vite
90
cercetare localitate, pe din la hectar. kgr.
asupra kgr.
kgr.
hrana
chiar
telor, se a)
fuge pe ele, le Tarinele se
sunt pe dealuri face râpi.
coaste repezi le
nu
singur ceas,
are putere Muncile se
de
nu se face
Nu se gunoiesc Treeratul se face
1),
recolta
de de
ruieni lärii,
tot felul de Din pricinile acestea din multe altele, de datorii satele amintite, tot mai harnici,
fire.
dornici de un traiu mai bun. Satele garduri de stuf
pline de
nicio
case
Aceasta este starea
s'a
mari unde vara
cele
erau numeroase
satelor.
cerceteze celor
Problemele ce s'au
tineri dornici de
anevoioase, iar
locale, cele
am isbutit nu credeam
nici
lucrarea pe care, drept vorbind, vom
la Pecineaga s'a lucrat ce merge dealungul
de cele
km. sate,
coaia
acest drum s'a un terasament la partea de sus de
la
de
Sunt Pentru gropi recoltä.
la
joase, unde
de ajunge la m.
s'a luat
face
depärtare s'a ridicat gard se
www.digibuc.ro
roaba gonesc peste
de
se
arat, iar
de salcie scoase,
fost de buruieni nu cumva putrezire
care
nu de cresc, partea dinspre bolovani mari de pe
timpul
de
Aceasta este
fel
lucrarea. gropi contra
scos ce
la este socotit la
numai la
m.
apele fost de deasupra trece
m.
de
Digul
lucrarea peste
de
locuitori,
Munca fost Pecineaga
puterea Traian,
de
km.
acestor trei sate se la cele din
1883
km. dela
agrare,
dar nu au folosit
niciun an
de frica
de
era De
de
de
de valurile aceste
duc
nici
an zidesc casele
tot
la
lei.
de
www.digibuc.ro
de
92
SOCIETATEA
mai mult, chiar
pentru un peste puterile
prea mare, din Prin osteneli
mai
era
la
din partea Cooperativei de bine, ajutorul ginerilor dela P. A. R. D.,
un
un plan pe.ntru indiguire. In campanile Echipelor Regale din 1935, 1939 am cercetat regiune -am convins terenul de este de dicat depunerile de ce urma retragerii apelor din care an.
acest teren erau stuf,.
de
de tot luat locul pe
crescut
harnice la
fiecare an, precum
ierburilor
ce putrezeau, terenul s'a crescut mai fost deajuns sub scaun
treptat, se
mai jos de nivelul apelor de
parte,
resturilor
alta,
urma
plug. se gäseau
parte din
www.digibuc.ro
mare, locul
timpul se usuce bun
la 1883, s'a regiune s'a prefäcut.
convins plugarii unui singur sat dacä
ei, ceeace nu s'a
uni
se poate
de
zile
s'au
de
Am fäcut
fiecare din cele sate interesate, comitete un intelectual de care suflet,. In urma ce ni s'au am modificat planurile A. R. -lui, care prevedeau numai construirea gului, am schimbat lucrarea drum comunal pietruit, socoteala -am a) Organele agricole ce conduceau terasamentul munca de voie locuitorilor. al drumurilor Serviciul transforme bätut fie zidit de valuri, bolovani de urma socotelilor s'a hotärît fiecare locuitor lucreze ce au mai lucreze m. de fiecare ha. am lucrarea puncte Turcoaia din dreptul satului Traianu, cele mai joase dacä cresc apele, ne de lucra. fel In vara 1938, am lucrarea de din de de mai de ce nu lopata Au ascultat, au zile, au lucrat de ridicat m. au mai de gospodarilor din sat, pentrucä s'au nevoile satului au isbutit mistuie ce sfortare,
pe säteni cari de mult trebuiau se au stins astfel un trecut Septembrie,
început digul
la
pentru muncä.
au deschis un drum
muncile agricole, P. A. R.
pe calea justitiei lucrul, se pe drumul
Descurajati,
apere avutul au
lucrul.
www.digibuc.ro
au
km. de pentrucä mai bun,
94
de
zadarnice,
timp am urcat
care treptele ministerelor, continuarea lucrärilor,
de
A. R.
Norocul plugarilor problema
fost voie
lucrarea. de dela
1939,
timp de
de
Septembrie vor la indiguire fie
lucrul
500
lucrarea de
lui
Premilitarii
la Dig.
lucräri mai (drenaje, etc.), timp de acestei se poate judeca foloasele ce le aduce celor ce au muncit. regiunea Pecineaga-Turcoaia, s'au de sub ha. teren, dintre cari au fost pe
se vor face
de de
avea
kgr. la ha., care
socotim pe kgr., vom avea singur an. In pildei dela Pecineaga, un alt sat vecin, vagoane milioane lei venit
de
www.digibuc.ro
lei
CALENDARUL
trovul, ce are proape ha. teren
de
un dig nu
bine fäcut, dar de satelor depe malul drept al
sunt se poate
contra avem legate,
de
malului drept al Dunärii, corn-
cititorilor
ceeace
vom da tablou luat din Studiul -lui Inginer N. Greceanu, la care adaog dela Pecineaga Ostrov. Autorul Denumirea ha.
Serv. de
al Parid. Gustin N. Pecineaga Turcoaia
Serv.
ban de
5.400
5.400
de
Tulcea
Ostrov
.
Am
sat
.
Sub
3.000
roadele unei munci aceasta va
Regale
satelor, pe
Ai auzit, bade Nicolae, cele spuse de domnul avocat... Dumneata ce Badea Nicolae N'am
judecätor, eu cunosc auzit
dumitale... Eu vreau nu pot vorbi,
Badea eu... nu
avocat...
www.digibuc.ro
Parcul dela
Mihai Viteazul Turda.
Cultura plantel
1939
care introdus, acum cinci cultura soiei contractat anul acesta de 104.000 hectare depe recolta de 8.000 vagoane, de
SOCIETATEA
care se hectare
vagoane
primul
acestei culturi nu s'a datorat numai
de
cultivatorul are dela garantat ci mai ales ei de bunä planta premergatoare pentru fapt constatat de agricultori cinci de culturä, darul mazarea, fasolea, trifoiul, de azot. nu numai agricultura bunä un produs asigurat, din punct de social hranei prin aceia planta mai va servi viitorul apropiat completarea hranei satelor prin adaogirea ei tului
recoltei
de
care folosi
organismul
la care
propaganda printre
grasimi aceasta SOCIETATEA cultivatori,
ceiace paiele de este furajul mai bogat pentru de unde primul an exclusiv pentru hrana vitelor. prezent se Moldova, unde recoltele mai
astfel
de
cultivatorii
pe
cantitatea pe face
s'au convins singuri pentru vite in special mai importante
de cultivatori sunt din ce
restul
special regiunile de secetoase, fost mai slabe, de trei SOCIETATEA prin culturi de noui mai rezistente formarea de coacere timpurie, astfel va pune la vatorilor din regiune, varietatea potrivitä respective,
tatele
recolte
www.digibuc.ro
ce
Cum putem
din cultura tutunului de
Cultura tutunului la
foarte veche. Sunt peste 200 dela vecinii Turci, fost mereu diferite regiuni, dar de tutun nu prins bine culturii tutunului, de nu nici celelalte ale aceasta nu pentru de plugarului nostru place practica de
dela greu
mai de
ce
pentru
se
se dau de
care mai statornic mai mare. cunosc firea cultivatorilor dau eu asupra tutunului, care pot recolta calitatea, pe scurt, din cultura tutunului. acestei culturi poate chiar numai prin Nu voiu vorbi de calitatea aceasta prea fiecare fel de tutun, trebuie un anumit fel de pämânt. De chestiune s'a ocupat de C. A. regiuni de tutun de acolo. S'a läsat seama cultivatorului numai de lucra cum trebue, de ara adânc la timp. Tutunul, repede bine, are nevoie de un bine räsbit adânc
grea, dar care le
www.digibuc.ro
98
A. Dr. C. AVOCAT
Prof. I. FOST MINISTRU
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
OROVEANU GRIG.
Col.
DIR. GEN. AL CONTAB.
Dr. M. DIR. AL
PUBLICE
Dr.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
OROVEANU
99
Prof. L
Dr. M.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
pentruca hrana
spre
mai
Intr'un
vor pätrunde
tare
anevoie
plantei foilor. planta
la
fi
ce
nu va la vreme de
este
Intr'un teren arat adânc,
se va
mai
vor merge mai adânc dupä
mult la
cum rädäcina tutunului trunde peste metru secetei este
Apoi, este un
din ploi
mai
vreme,
mai
pe timp secetos. Unele sunt mai mai
nisipoase,
vor fi mai altele,
sunt mai argiloase, mai grele, mai compacte, se vor ara mai greu, vor scoate bolovani, se
pentru brazdä aceasta putem merge brazda va fi bine
Dr. St. Director general al C. A. M.
Oricare
pentru
fi
el trebuie neapärat arat adânc din la
Nimeni
de mai
fel de läsat brazdä
trebuie
de bine
de
de iarnä,
face
arat adânc din toamnä luptä
la secetele cele mai mari. Pentru
numai gräpat de fiecare ploaie Marea
la semänat plugarilor
de obiceiu transplantat. este aceea
www.digibuc.ro
din toamnä, la
chiar
cm.
mai
mai
de
toamnä
fac de
nu pe
fac
de
de
arätura de toamnä, nu s'a timpul secetos, parte, scoatem
pierdem este
ce
pe de vara
altceva sä din iarnä. Urmarea magazie va bolovani, care
arätura de pentru buruenilor, cari de obiceiu sunt plugarii au arätura de fäcutä mai adânc, de burueni räsar, cresc, dar mai au timpul alte atunci locul curat. arätura de prea de uscäciune nu vor burueni atunci lanul va fi de burueni de cuiburile de Arätura de le scoate la pentru le de fost care vara ocupat nu are, oare, nevoe spune buruenilor dar
gerul? de
soarele,
se
nu
deci,
nimic
care se sperie lumea s'a convins nu mai merge de pe timpurile era mult de s'a s'a scumpit, trebue lucrat s'a de calitate bunä. De aceea Camerele Agricole lucreze de toamnä.
pe
lumea
foi populare,
Intorcând
de tutun trebue numai arätura de toamnä, fäcutä mai prindere la transplantare, le va
de acest
le va asigura de
lupte mai doua lucrare, care de asemenea insecte,
tutunului,
tutunul nu se poate ajunge la
www.digibuc.ro
are Din pricinä deadreptul
SOCIETATEA
102
se planteazä la câmp mai trebuie avut
ardeii, are
Pentru parte din
adus
brumele de toamnä, trebue de unde
numai lui
pe la
trecut, Pentruca
lui
Aprilie
ferit de
scoatem
rece
ce
a.
de
scop, de
rece, trebue neapärat
se
pe platforme de de grajd, paie, etc. geamuri puse deadreptul pe pämânt, vor apära räsadul brumelor dar vor räsärirea
decât atunci când timpul se va târziu, ne va
de
timpul care caz
räsad prea foarte se
de
la de
pämânt tutunului,
Având räsad bun
la lucrarea de temelie lucrare trebue la timpul
de
cele mai
eel mai cele din zile
pregätit, trecem de
pentru transplantare ale lunii Aprilie
zece
cele
zece
Mai.
In acest timp,
nu
pierdut umezeala deci foarte se
timpurii, au tot
prinderea va
oada de
nu
transplantat. vom apropia de de aerul secetos, soarele mai
Cu
dogoritor
plouat,
din timpul verii acolo
pânä vine ele vor caz de nu pe când dacä pânä
secetos, va
vin ploile dinspre toamnä. calitate
cäldura lui. Cu va mai bun.
va vegeta sub mai lumina
www.digibuc.ro
mai
lumina soare,
PLUGARILOR
103
Pentruca profita de acest soare, trebue plantat de el fie la el deabia plantat, dogoreala soarelui va arde de tot. lunile
ce
este
se
cari vor
de
cultivatori nu
neprevederea. Care
de sub
mai bun
mental dela nu gäsit
cercetat pe care
chestiune pe socoteala constatat
ci
acestea sunt
de
sunt deja mare,
viguroase.
cari atunci apar, gäsesc mai pot roade. la Institut la culturile de dela Doamnei (Prahova) a., transplantarea Mai, iar pânä la August nu din boalelor, secetei. In din celelalte trebue mai cultivatori mari de care pe gunoi de grajd, trnsplantarea de
lemnos
fac
ei
mai bun tutun. De ce
de
se
de ce de
fi
seamä
se
mai rece
Regat, acelor
seamä
despre unele seama
bolnävesc, pricina trebue pentrucä räu teren ne arat adânc din poate s'a arat numai
timpurii se räsad
pe seama
fac
au transplantat plantarea pe
trebue
rele. Pentruca
cultivatorii de tutun trebue un un teren bine lucrat mare
toarne
da umezeala gäurile unde va fi plantat tutunul, pentru fie care are nevoe bine de se destul de adânc,
www.digibuc.ro
plantatorul, se mai mult timp. pästra umezeala transplantare, trebue se mai
tärile dintre plante de avea plante multe
jurul ei,
de depärprea des, din deci recoltä mare, tutunul
cum trebue, se vor de produsul va de calitate din pricina multe fire pipernicite se va planta prea vom avea plante recoltä M., urma numeroase C. se la ce rite regiuni va
Tutun Molovata la Institutul Experimental
la
cultivatorii cari vor
tutunul, uniforme,
date. mai este aceea
urmeze
chestiune de mare firelor
fäcut
atacate de viermi. Dacä transplantarea s'a de teren, dacä s'a executat bun fost slab
plantarea s'a derea va fi fire
va bolnave, etc.
www.digibuc.ro
dacä transneprielnice, atunci acestor
zile, lipsurile se pot se face la prea mult, atunci firele
se
pier,
se
neuniforme
dau culoare,
slabä, dar foile nefiind la fel vor da produs care ne
etc., uscat, alesul pe nu acopere lui
de lucru la recoltat,
pe cultivatorii de tutun
Ca
arätate,
vor
munca
sele cercetäri ale astfel se mult care Monopolurilor, la numai
de
uite
toate le aducä
nu trebue
nului,
se poate
la de
nu din numeroala timpul prielnic.
de
lupta,
secetei,
Personalul Casei Autoregiunile de cultura cultivatorilor, pentru ce la sfaturile ce se dau.
de agric.
www.digibuc.ro
C. A.
printre
pentru cultura tutunului de Dr. Ing.
plantelor, plantele munca afânat plantelor
bogat,
de bine fi nu este bine lucrat.
nu este
rod, care au nevoe de un pämânt arat. Cu sunt atât plantele bine
mai bine pregätit. Tutunul, care are un timp petrece
DUMITRESCU
pentru are nevoe
ales
care mai
de un pämânt bine lucrat. Ceeace
se cultiva acestea, mai
la fel
tutun,
mecanice
pentru tutun
pentru toate
cum am
mari, deci trebue
tutunul se trebue se spus, cursul verii pentru avem
secerat.
pästra etc,.
uscat mare lelor secerate lucreazä la
Intoarcerea pämânt. apa
pompe care aduc apa din unde se pierde repede. secerat, are de
www.digibuc.ro
de
cari nu se
din
de
rate
anumite
de
mai
se
au nevoie de timpul verii pentru
acestor
vom avea cele mai folositoare.
mai este de mare ruienile, precum
de tutun parte din firele de tutun,
multe la cules.
transplantare
de
la
cultivator nimicesc mare dupä
medie de Agric.
mai are menirea de toate aceste foloase fie trebue se poate ziva seceratului. de
chiar ziva au secerat totdeauna recolte frumoase,
Pentru întoarcerea la nevoe, plugul. felul
acestui bun obicei, au de tutun, la alte plante. se
de timp. In
grapa
la care se mai groase
timp ploios, se va ara mai
pe timp secetos, se va ara mai la de fi planta care tutunul, nu trebue de toamnä. www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Cassei Autonome cultivatorii,
Monopolurilor, cuprinse
nu se contractul locurile cari au fost arate din cultura tutunului Arätura de toamnä va Desigur nu se vor prea adânc pämânturile formate pe var, la pämânt nefolositor. legate, pentru nu Arätura de toamnä trebue se adâncime mai mare. aräturä de la adâncime arätura de aduce pämântul la fundul brazdei. In arätura de toamnä se face mai târziu, când pämântul este destul de De este mai pentrucä celelalte acum isprävite. etc., vor la
Arätura de toamnä se astfel mai mântul se va incärca va potrivit pentru plantarea tutunului. este
ce
pämântul primävara pierde umezeala atât de trebuitoare plantelor. Multi face de tutun câteva zile planta tutunul. mare de de recoltele de tutun sunt slabe. se cultiva
dar,
se vor
ce pämântul s'a
s'a svântat
rupem scoarta, pämântul dela suprafatä stârpim buruienile. In pämânturile mai folosim vatorul, când pämântul este bine afânat, ajunge mai se vor grapa dupä care vom da grapa se va ara numai fost de buruieni se va face de plantarea tutunului, plug trebue urmeze, recolte de tutun bogate de calitate toamnd Nu ajunge
au
Nu mai
de
plantare tutunurile vor tânji timp de mai mult. www.digibuc.ro
Miron Costin. jud. Roman
La ghilit
de Ing. Agr. ION DRAGU
este de
de
mai bänoasä.
de
agriculturii, ce se face
deosebi, zece mai
Astfel, s'au
la
numeroase alegerea combaterea
lucrarea
din
dere,
este acel care
s'a cäutat
se
la
technice folosirea
agriculturii,
stare
la
mai
duselor agricole
deosebire
ales,
se
agricole,
al celor
ceiace vinde
cari
ales
va
da rezultatele
www.digibuc.ro
numai mai
tärile cari cumpärau dela cereale, au luat o parte din de au nevoie. De aceea, plugarii trebue tot mai mult alte mai cäutate la care se poate un mai bun, mai sunt totodatä mai potrivite culturilor, de chiar
trebuie
acestor culturi inul) plante textile amintim Tutunul, a deosebi
o
(fasole,
plante de este bine
:
A) Conditiunile de sol din cea mai mare parte a noastre sunt foarte prielnice, ce tutunuri orientale de cele mai
ce se cer pentru cultura tutunului nu sunt la unele din ele se pot folosi chiar face alte ; zis se fac
prea grele, cari n'ar
copii,
pe
cea mai
nu sunt alte agricole. In felul acesta, mai potrivit cursul anului, acolo unde bratele de gäsesc de fete de -ale cultivatorilor de tutun Un numär de lucru tot timpul anului depozitele unde se fermentutunul. brut este cumpärat de C. A. M., la un contract, dinainte se face de cätre o parte comisiune care un delegat al cultivatorilor. potrivit asolamentul pentru D) Tutunul este face iarna, munca se este
nu
Cultivatorii de tutun mai au alte foloase : a) la timpul
bani
asupra recoltei ;
b) Li se pot da men lung tutunul, precum M.
dobândä de face ecarete pentru pästrat
spre de mari ajutoare, tot contul recoltei anumite materiale
stropitori,
ter uscat dat ;
;
premii sub agricole,
se dau
vrednici forme :
pentru plantat, unelte etc. ;
www.digibuc.ro
e) Tuturor cultivatorilor
de nenorociri,
toare de asigurare de
de
foc
Este dela sine are dreptul de firesc
de vreme ce C.
face
munca acestor fie
Este bucluc,
este oarecum mai Nordul Basarabiei,
alte care curat fost de
este
de
de
A.
acelor cari socot care chiar cultura tutunului aceasta este
foarte bine munca de pe
lei la ha. cultivat
Valoarea
Ha,
Lei
cari
877.878 24.783.305 20.696
1934
au 3.569
48.595.451
au
casat lei
39.756.995 1937 3.453
862.423 22.059.385
date
A.
venit brut la ha
1938
de
socotite
venit curat de 6.330.122
20.486
www.digibuc.ro
112
SOCIETATEA
Acest lucru cunosc bine tutun, aceia cari dovedesc
cultivatori de cari,
ploua se face" vor avea, desigur,
cam des aceasta
vrea
zice
se
nenorocire se aude mai
aceste
Cu
pentru
trezesc interesul plugarilor sä pe scurt, sunt urmate
fi
cultura tutunului, care vor
reguli pricepere, cultura
de
de tutun.
toamna terenul destinat Acest lucru este de mare pentru toate bun, (trebuesc
numai de
fiecare
neapärat tutunul Mai, mai bine la timp de de ale tutunului chiar III politul (ruperea foilor de sapa III ruperea florilor puilor (copilitul). tutunul la timpul 6. mai atunci foaia este destul de (maturitatea cunoscut, prin ei. tutunul de des aceia pe gherghefuri la dospit, magazii stea la necesar, numai timpul ce foile din culoarea verde
galben-verzui.
8. Uscatul (pentru tutunul
pe
se
foaia mica)
umbra (tutunul
tutunul uscat bine
la foaia mare). magazii
de
grija la foilor
Nu
pentruca alegerea pe
se
baluri
de
acestor
amestecat. ce
de
personalul de specialitate
www.digibuc.ro
se A.
la
däruite de
-Durostor.
Cooperativei din
pentru ridicarea satelor
Activitatea C. A.
de
Regia Monopolurilor Statului, astäzi pe Casa Monopolurilor Statului, de instruirea producerea de venituri mai se starea cultivatorilor de tutun. Printr'un regulament anume s'au acest gând. care anul 1929 mai mult aceastä A. care cuprinde statornicind programul de dela
agricole
grâu de
tractoare),
(trioare, etc.
formarea de cooperative etc.
agricole
care s'a gândit aceastä
Director tehnic al agricol,
pus
lucrat mai mult, care Ing. Consilier V. agricole, ajutat de
aplicare acest program
activitate Pentru folosirea
de
tot
lui
agricole,
www.digibuc.ro
au
114
din care s'au mai sunt cooperativelor,
ele au nevoe, C. A.
care s'au drept semänat
cheltuielile de reparatiuni din partea la Casa de lei un Fond Agricole". cererea alte C. A. agricole, de care fondurilor ce fiecare format. a trioare, cooperativelor 28.724.688 kgr. ale de care s'au lei ; 354 ha. ale membrilor cooperativelor, de
o
lei.
In total s'au
din taxe de
lei.
Pentru pentru de tinerea celor de mai s'au cheltuit 1.543.036 lei un fond de 1.608.332 lei. a mai Trebue avut vedere cei taxele de 2 sire au fost mai unele comune dat chiar pentru a indemna pe säteni le de prezentate, extragem mai jos parte cooperativele din ceeace au anul 1938 Cooperativa cultivatorilor de din comuna comune
1934, 83 din 64.738 lei. 1938, averea cooperativei era de 256.669
capital astfel :
lei,
a) Capital
lei C. A. M
d)
din anii pe anul Total
Cu un capital destul de Pentru
.
.
cooperativa
lucrat chibzuit
personalul C. A. M.
al cooperativei au muncit Cooperativa aprovizionat pe agricole, arendat cultura de
mai
rost
de materiale pentru construirea de
de gherghefuri
uscat tutunul,
pentru etc. Cooperativa adus bumbac,
www.digibuc.ro
a pus la
pentru trioarele
de semänat
de C. A. M. prevederea
Pentru munca folositoare ce depun pentru sat, lauda se cuvine membrilor cooperativei mai ales conducätorilor ei, precum personalului C. A. M o Voi aminti tot din Oltenia, unde se cooperatist este spune acesta ar fi un cu mai mare este celor care muncesc pe acest drum. 2. Cooperativa cultivatorilor tutun din comuna -
.
A luat
Mai 1938 numai cari au
lei
Dec. 1938, erau deci
aproape s'a Datoritä muncii depuse, micul capital pe care avut, a adus porumb pentru timpul
lipsa
era foarte mare, a luat potrivite pentru cultura tutunului a adus bumbac tru Personalul C. A. M.
cultivatori de tutun au muncit ce do-
vedesc, vor avea rezultate din ce
ce mai
3. 0 din comuna
a cultivatorilor de tutun din Oltenia este Sept.
dintre cari
cu
Ing. Agronom Consilier Director Technic Agricol la
cultivatori de tutun
func-
C. A. M.
Din pricina
aceastä cultivatorilor greutate. 1938 cooperativa a lucrat foarte rodnic
s'a putut constitui
de capitalul redus ce are, a adus pentru membri o 2
unelte agricole. Cooperativa adwww.digibuc.ro
116
SOCIETATEA
de semänat
4
date de
2
C. A. M. In anul 1938 a avut un dever de 167.884 lei, Rostul
al cooperativelor agricole este tocmai
de a pune la cu
tutun
membrilor cele trebuitoare, de calitate
a da
mic,
Mai sunt alte cooperative agricole ale cultivatorilor de Oltenia, dar am ales la dintre ele. 4. Cooperativa agricold a
de
din comuna lei care au subscris lei. au värsat la Dec. 1938, numärul membrilor a sporit cu capitalul värsat, cu lei. sporire au din an an mai mult foloasele cooperativei. are o un tractor, de mare pentru mem-
Dobrogea. de mare este acestor Cooperativa a rost ca membrii cumpere pluguri, una una de plug, un grape, fiare de plug, 2 de porumb altele. A dat ajutoare pentru de vite de ; a pus la trioare, 5 de una de C. A. M.
Din veniturile de treerat a isbutit 2 amortizeze lei, mai sunt 296.763 lei de desrobit. un local al ei -a Cooperativa -a de pe terenul din o magazie de cereale, pomi roditori, localului a pus de C. A. M. 5. Cooperativa agricold a cultivatorilor de tutun cu
din
un capital subscris de
la 31 Dec. 1938, capitalul subscris
lei
värsat,
lei.
membrilor a sporit lei,
cel värsat
lei.
Cooperativa a dat ajutoare de 42.750 lei membrilor pentru de vite unelte agricole. A adus pentru bumbac de lei 24.982 ; a membrilor 827 de lei 59.355 267 d. dl. de lei 14.685
de lei
37.525
a le
rost
de lei,
de teren bun pentru cultura tutunului ;
pus la
däruite de C. A. M.
porumb
agricole (trioare a.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
am vorbit de cele ce au fäcut cooperativele din cooperativele din sarabia. Voi aräta acum ce au vania Banat. 6. Cooperativa a de membri, capital din infiintatä in subscris 137.000 lei Dec. 1938 erau värsat 54.150 lei. 296 membri, cu värsat, capital subscris
Trioratul
la cooperativa C. A. M. din
un spor de
lei capital subscris
90.700 lei
capital
Intr'un timp
de scurt, cooperativa
lucrat foarte rodnic.
Astfel ajutoare gospodarilor pentru de unelte agricole, vite, ajutoare pentru reparat magaziile de uscat
tutunul, pentru cumpärarea bucatelor porzol pentru desinfectarea batoze de bätut porumb,
semänätoare trioare de C. cumpärat de trifoi, lucernä, Din toate aceste un numai de lei, ceeace spiritul cooperatist. cooperativa de
de
www.digibuc.ro
118
SOCIETATEA
Nou" din care au lei capital 31 Dec. 1938 avea 42
au
34 13.550 lei. lei
37.610 lei
ce a a adus pentru membri tot ceeace le trebuia pentru a prin Institutul National al membrilor, valoare de lei Cooperativa a plänuit o sectie de läptärie, :
;
pentru valorificarea laptelui. Numärul mereu sporit al membrilor al capitalului este de chibzuita a acestei cooperative. *
*
Din cele arätate mai sus se poate vedea de
acolo unde omeniei, cinstei
oameni
datoriei, pentru sub privegherea ai cooperativei. Putem adäoga, din pildele se pot capital mai din oamenii membrilor
mai pe conving de nevoia
unei
lauda se cuvine personalului C. A. M., care pe timp serviciul culturii tutunului timpul liber pe din comunele se stäruind spre binele
Ce
Lunile Brumärel sunt luni surori. Cu frunzele pomilor cad mai cu mai roditor va urmätor. Gerul frigul din Octombrie pe acela din Ianuarie Faur. de se sat, iarna e aproape. Neaua frigul de Octombrie aduce Ianuarie moale. la grea arborii tin frunza mult, iarna e departe, dar va vor multe
www.digibuc.ro
Ministru al Agriculturii
recoltei
la
C. A. M. pentru
Ce
de Dr.
DUMITRESCU
pe
Cassa agricol general
tutunului deosebi, vie ce nu este destul de bine este una spune plantele ce se cultivä S'a spus chiar la se tutunul la tehnic al Nu s'a arätat pentru ce este de
nu s'a spus tutun au stare
se
cari
comunele
restul comunelor. trebue nu prin legi Din capul spunem printr'o aceastä s'a ajuns de compromit destul de unde meserie. cultura tutunului sä technice mai aceastä face mai
din
care se
simple dar
tutun este cum
www.digibuc.ro
se
SOCIETATEA
aci parte din mäsurile luate de Casa pentru ridicarea agriculturii
sä
Vom
din din anul cultura tutunului a Regiei administrarea Statului sub numele de s'a un fond special, Ministerul lui G. C. Cantacuzino, primul director general al regiei, In contractul de ce s'a acel S. cultivatorii de tutun, s'a R. o
trecut
an
Stupina
de
de
bani,
care cultivatorii
de
pentru ocaua de tutun. De aci de acest fond se de unele cultivatorilor premii, ajutoare pentru se uscat tutunul, etc. nu era regulament, care se
acest fond. sub ministeriatul
In regulament la cultivatorii de
P. P.
fäcut
de
In 1903, din cauza Statului,
legii
care
www.digibuc.ro
de
cum
fost
F.
pe
de tutun,
C. T.
pentru acest fond
Cultivatorii
anual
Casa
Tot la
recoltei ea
T. se mai
pe ce se
din sumele
de
date cultivatorilor de tutun predarea tutunului, cupoanele
la Cassa de Veniturile F.
cari nu au fost capitalului F.
C. T.
alte
pentru prin unui institut câmpuri experimentale pentru fermentarea tutunului, câmpuri de seminceri, se
C.
cultivatorilor de ajutoare prumuturi pentru fäcut magazii tutunul, toare pentru refacerea nimicite incendii, furtuni ajutoare cultivatorilor de pentru de ajutoare de pentru cultivatorilor de tutun, premii organizarea de de biblioteci, populare, etc. Tot dela F. pentru T. se plätesc pricinuite de de recoltelor R. M.
de bun
ce se folosesc la producerea tutunului. mai C. A. cari au avut au acest fond, au
pe scurt, ce s'a servi
S'a un Institut experimental la model de organizare comuna S'a fäcut unde pregätire
care poate
premii, diferite S'au cultivatorilor de tutun instrumente agricole, valoare de zeci de C. A. de mare are agricole instrumente, pluguri, grape de fier,
www.digibuc.ro
planete, tractoare,
trioare,
vântuuruitoare, 9.696 coase, 7.885 casmale, 2.975
furci,
996
acestor cifre este ajutor pe care C. M. Este bine se tivatorilor nu au ruginit magazii, la Numai
Crescätoria de Curcani la
izbutit sate
kgr.
date personalului
medie de
mult. ele s'au bine A. M. pe trioarele aceste care nu erau cunoscute,
pot face S'au vatorilor de tutun sunt bine
5. S'au
pentru
etc. dovedi
cereri,
pepiniere; din care s'au rodesc, de superioare
28.455
altoite.
altoite
de
cari sunt urgia viticulturii cultivatorilor de tutun 220.000 kgr. alte
cum
www.digibuc.ro
kgr.
curat
nätä,
A.
dovedind
aleasä,
toate comunele
dacä boalelor,
numai
trata ce se 6. S'au
diferite prafuri
contra cost, pulverizatoare,
premii
Pepiniera
de
rogojini, gherghefuri pentru uscat tutunul, etc. de mai multe milioane lei.
animale de soiu,
S'au
peste
biblioteci populare,
folositoare 8.
S'au
de
pentru daunele mai
de
S'au
industria
cultivatorilor, pentru cultivatorilor multe
lei
ajutoare de M. organizat
milioane lei. accidente, pensiuni de studii.
de
de
C.
cooperative ale
de tutun,
www.digibuc.ro
un
SOCIETATEA INGINERILOR
de
dela cum lucreze A.
agricole, pentruca ele M.
agricol
nu va va
trebue se
pe
cultural
C. T. social.
de
mai multe pentru
pulare, va organizeze atâta tivatorii de tutun, cari de Datoritä acestui fond planului bine chibzuit statornic, urmärit de personalul pregätit ce are, s'au format de cultura tutunului, adevärate centre de A. Chiar avut numai de comunele care se tutun, din aceste centre, se asupra comunelor din program al C. A. aplicat alte ramuri de mult nivelul agricol cultural al satelor. Nu apäräm sub forma de socotim cum se un bine gospodärit numai poate fi poate aduce. monopol al sfeclei de culturii cânepei inului, etc., mult satelor fi
medie de
C. A. M.
www.digibuc.ro
Serbarea sädirii
pomilor de
DEM. RADULESCU
Tu
glas de de soare,
dragi
Din munca rod biruitor,
de
fie
de rai rodnicul
ai cerul ce
ram... neam.
dorita Cu Ce
www.digibuc.ro
pe porumbului
Ministru al Agriculturii
premiat la concursul
fructelor de Ing. Agr. ION
fructelor sunt produce hrana trebuitoare. de numai un anumit care au materii telor este prea mare, parte din ele cad Cantitatea frunzelor de
la timp, numär mai mare de
stare bine.
se
cari
au la
caz,
apä,
sunt
ele mai bine
udat nu este alte
pe
trebuie
se
dacä nu
sunt mari, lucrare, vom avea pagube se
rodul,
ce
este
www.digibuc.ro
127
de fructe, astfel cele greutate toare, nu putem avea recoltä de care mere mari, bine ce se pot de pe urma la la
un
mai recoltä prea
fructe, un
-
fructe
care
de
de de
timp ce
numär de
rodire
mai
dar
an de an
este
Cum se
rärire.
timp
de rärire;
fructelor, pomilor ceeace fructele le slei puterile. Pomii
ce avem materiilor fiecare an,
rite au de nutrit un numär mai
de
de
cale sunt folosite la
cari vor da fructe se poate regula rodirea pomilor, ceeace nu putem etc.
udare,
fructelor nu trebue regiunile
peste
la este
se
In mai
www.digibuc.ro
fiecare an, de Nord, cele de
Apoi, la piersic fructelor este trebuitoare pär la mai de la mär. Räritul se face seama de specie, de soi la este mai de piersic, cari fructe fine de pär, mär, fructele ce rodesc ale celor de dela sine se räresc. Räritul se face atunci ne putem da seama cari dintre fructe vor un mare de fructe. Cele fecundate cad dela sine. uscate, multe fructe sunt tinere, din
lipsei de hranä
de
de mod
se
Räritul perelor
r el
turat
diferit.
ce pomii s'au de parte
fructe, cele trecut de
unei nuci.
Piersicile se se formeze ce se
formarea rilor dela Pere Curé: soiu care secetei
lipsei de
timpul caisele se sunt
bolnave, crescute de
care dacä
derea
nu este atunci
ce
astfel se
sâmburii.
se
de se face
toate fructele
la parte chircite, apoi se
multe la un fructele mari, pär, bine
la
dar
cele
pe bine
la
www.digibuc.ro
August
mai facem o revizie de
insecte
toate fructele pe cele
däm
precum
se face cu o spre a fructele ce fructele trebuie fie resfirate pe cât uniform pe lungimea a ramurilor. fructe ce se unui de specie, lui Pomilor bine de soiu, starea bogat de culoare verde crescuti, mai multe fructe decât celor slabi. se pot de roditoare, se pentru fiecare De de
mere
pere,
Un
mergea
prune.
caise
piersice,
la el
Sacuiul vede
se pocnesc vorba De ce
Cum
el,
la cosit iarba.
www.digibuc.ro
el
Fig. 1. Mänunchiuri de
de
var. Ontario. 2 var. Cox Orangen.
var. Boscoop.
De ce cad fructele din de Ing. Agr. Dr.
Din
de
BABALEANU
se
coapte. numai parte parte din ce se scuture cad de fructe, petalelor, un fi apucat ce au parte dar alune se cad. se un covor pe sub de de gros de recolta de din de la coapte la Acest se au cäutat la taina care este de risipitoare Acum se bine scuturatul al
nu se petrece la fel la toate este de
bogatä scuturarea fructelor
la Din
soiu,
soiu mai face parte,
doua, Parmain
de Deasemenea,
www.digibuc.ro
131
este
De
cad trainice
cari nu au avut cari se poate cari se
de Acest
trebue
legarea
(fig.
ajutäm
polenului respecte
albinelor. Fiecare de
are
Fig. 2. Legatul fructelor de toate florile legate. 2. Orangen are 3 a var. Boscoop are legat.
de legate legate
var. Ontario are se scuturä 3 se scuturä.
unei alune se Scuturarea fructelor tinere de luna Iunie la i s'a dat nu din care de din un rästimp care se ce fructe mai departe pe pentru coacere cari dintre ele cad.
cäderea din Iunie a fructelor este un fel de regulator al
al puterilor de multe fructe, este peste le pe toate ; a frumos, o parte din cäderea fructelor ele, spre norocul pomicultorului. Nu arareori este un cad prea multe fructe
adeseori
bobului de polen (pulbere) a
1)
care
altei
pentru a da
www.digibuc.ro
unei
132
SOCIETATEA
vedem cari sunt
acestei de
fructele cari au avut prea
S'a stabilit
(fig.
cari au mai multe cresc mai repede
3), cad
la un mai sunt seci). Deosebirea
acelora la
dela legatul Iunie, când cele slabe se deslipesc toamna se
cad. De aici
se
trebue
avem
rodesc bogat aceasta, de trebue da
soiuri care
la
aceasta, s'a
Sus fructe pe Jos: fructe mai mari, mult mai Fig.
jos pe la
fructele
numär de bine sunt
Ontario.
Iunie.
de cäderea
mai puternice. de rod
pe
se
trebue
De ale
cumva fie aceea ramurilor.
trebue care se poate regula de de S'a au legat la din au greutate de pe pe legat numai au constatare dinaintea de un mai deci mai multi timp de
de
numai de de folositoare de la se Avem
ce vor fi mai
de
vor pe cäderea din
fructele legate. este
In
atunci când deosebit.
se
sunt soiurile de altele,
de
ale
de
cresc mai
Cox
sunt mai Parmain
mai mai
www.digibuc.ro
la
de seamä cum sunt de
Udatul pomilor pentru le asigura trebue avem grijä
este leacul Acolo unde nu
de
bun
nu se
din pämânt acest scop, trebue
se are mai des, dar nu prea adânc, mai bine
sub cultivator.
pentruca fructele are mare de
pentru pomii
numit fructelor.
pe
lege,
de materii hränitoare se fructul, pomul are nevoe hränitoare, aflate Mai ales nevoe de spre rânduri s'a
din pämânt. In de
de
un spor mare
de Chili, s'a
am avut rezultate
la
la
un spor de
la rod,
Bälegarul de pomii
la
Nu avem destule cuvinte
cm.
pe pomicultori
pomii de
pe
pe care totul
de grajd, are asupra
un
lucrare
este
se
de
avem la
pretutindeni. asupra
asupra acelora pe sub cari se
pe
Deseori se un nu lege aproape Aceasta pomului urma an de rodire
se
Mântuirea lui
numai
spune
de
formarea flori. Este aici un pic de ne gândim la pomii tineri. Dar la prea este destul de greu de dar, se pot -am pricinui rodului. Mai presus de toate pästrarea pe porn, trebue mare fie stare poamele. aceasta, stârpirea de de astäzi Stropirile de de viermele Deasemenea, trebue stârpit care adeseori de coacere. Drept spune
tului stârpirea bolilor, sunt cultura pomilor.
cari se
www.digibuc.ro
Foto
cu fructe puse la uscat
Cum sunt
Uscarea de Dr.
sunt foarte bogate au 85%
sele,
;
verde,
merele,
verzi
usturoiul, fructele stare
dar mai ales numai timp scurt legumele sunt foarte
nu le putem avea tot
cari le pentru
avem sub
se pot foarte mari aceia
stare
va trebui
le
cea proaspätä. Din foarte vechi, omenirea s'a pentru legume uscate. de fructe uscare de cea mai mare fructe legume, mai un se pot De merele se pot pästra, stare un caisele,
stare
departe.
www.digibuc.ro
putem avea
zarzavaturi tot anul, pentruca mai bine, fructele stare cari nu se pot pästra se vor usca, mai jos. cum vom cele mai cunoscute fruetelor la soare. Dintre piersicele, merele cele mai cultivate sunt : smeura, perele, apoi cire mai Ca
acei cari le
altele.
Foto Radu
fructelor
Uscarea uscate fie
intreprindere mare
are socoteala
dacä
fructele
uscat, fructele se culeg numai mâna. scuturate, fructele se lovesc, se sdrobesc, de uscat. nu mai sunt se atunci sunt bine coapte, de se pun la copt paie cutii care se bine sub magazie de au fie moi, se culeg destul de de dar sunt forma le Piersicile depe jos se sunt a. d. foarte fructele culese sunt murdare, se cufundarea unei cutii apä, tr'un vas Culesul.
www.digibuc.ro
136
uscarea, fructele se taie sau mai multe
Pentru
Scoaterea
Perele se taie ; la fel caisele piersicile
se scot merele se
mai multe
taie ce s'a
Celelalte fructe se ierea fructelor se
face cu cutite
gilor.
Folosirea sau
fructele se
pun pe de
late de 50 Ele se fac sub
sau au pe
de
pentru descojit; pentru pentru scos D=cutit pentru scos la cutit pentru scos semintele la
se pun una se
alta, cu Fructele
Caisele
sus.
pot face viermi acest neajuns,
perele, merele, etc. se Afumatul se face tuci, bine fumul de
cm. Pe gratii, fructele
nu sunt fructe (caisele, de
pe
de lemn nu
acestea se pot face
piersicele se pot usca
www.digibuc.ro
se
137
cm. mai vor fi 20 cm. se pun capre de lemn mai largi ca sau Intre cea de cm., peste care se gol de cm. In un tavan roate. pe un tärgile se
de afumat are o care se chide bine, una douä sub pragul de jos alta fund,
partea de sus pen arderea floarea de pucioa-
Pentruca afumarea fructelor fie fiecare
cub din afumat se ard floare
de
de gr.
pucioasä,
daca
nu e
cu fructe. Pucioasa se arde lighean sau
tr'o de
cm. cm.
de
foc numai
i se
dupa ce
cu
puse
au
Cuptor pentru uscat fructe Cruess
legume
ore pentru pere, 3 ore nute pentru mere, minute pentru dude, minute a. m. d. Fructele bine de fumul de par a fi ; la cele locul burelui se din zeama fructului. afumare, se deschide Uscarea tärgile se usuce. Uscarea se fructe se scot la soare ca poate face cu geamuri ca cele dela Afumarea
ore
caise,
ore
cu geamuri se folosesc acolo unde nu e cald
www.digibuc.ro
138
Locul de uscat trebue fie bätaia departe de
de praf, fie grämadä foarte bine ca locul fie iarba de stau la soare ce mai mult de jumätate apa pe care au s'a pierdut evaporare. acesta se petrece 2 zile dacä e cald, zile e mai räcoare. Noaptea, cu fructe ; la locul sunt semne de ploaie, se pun sub un la soare. apoi se pun din aceea se fac una peste alta fie afarä ziva,
fie
sub un
sunt peste targa de una deasupra se pentruca fructele nu fie scorojite de soare. fructele In mai zile. Fructele sunt gata uscate degete, nu mai se un pic de iar dacä mai multe fructe apoi le dam drumul, nu se ci cad
libere una de alta. Uscarea perelor grämezi stive timp mult mai lung, toamna e mult mai räcoare vara. de relor are
Foto
fructe
Radu
se 2
pe
perele,
cum
uscate sunt mai frumoase mai au fost mai bine coapte tratate mai mare uscare, fructele se iau de pe tärgi fig. dela pag. fructele se aleg Tot
coloare. Fructele uscate se pun apoi in de kgr., unde cam zile ca asude, umezeala pe care o mai au in tot se fructul. fructele s'au ales, fiecare calitate se pune deosebit la asudare Alegerea se face asudare. kgr.
www.digibuc.ro
139
kgr. caise proaspete, In California (America) kgr. mere, kgr. pere sau 6 un kgr. de noi, 4,5 la 6,5 kg. caise proaspete au dat un kg. uscat. täiatul douä, afumatul, fructelor la cuptor. etc. se face la ca pentru fructele uscate la soare. a se afumare, coloarea, fructele se la soare cuptoare zi, apoi se introduc construite 1), cuptoare copt se pun pe re de a deasupra de fructele la peste euptor, acesta trebue fie ce se pun fruetele cuptor, temperatura scade la Iutind se tine focul, cäldura se din nou la ore ; In apoi se un caz la nu trebue atunci când fructele sunt aproape uscate, de acest caz, se cea mai mare durata uscärii ore, diferite kgr. piersici, uscate.
:
Caise
72° C.
Struguri 72° C. C.
So
Piersici Pere
C.
Prune
C.
Mere
C.
C.
ore ore ore ore ore ore ore ore ore
care se uscarea fructelor sunt la fructele uscate la soare. Trebue de faptul se par mai uscate pe când cele reci par mai uscate control trebue Semnele
mare uscate
se Caisele
de
foarte uscate
de cele
etc. Fructele uscate au
perele
numai cele proaspete. uscare, nu face legumelor. legume rele, de aceea, la culesul legumelor uscate avea la culesul fructelor. de
nomice.
Modelul cuptorului se poate
dela
www.digibuc.ro
de
140
cules se
acelea prea coapte.
pentru pentru uscat.
sunt
fel de legume care nu pot fi
stare verde, cu
mai mult nu pot fi
(dacä sunt murdare) ;
se
cules, (cartofi, (varza,
de
sau de foile ce ceapa, prazul) ; se scot
sau
atacate de insecte, de diferite
toate
se
sunt
dacä
le
dela
;
cotoarele
;
se taie
etc.
Foto Radu
fructelor de pe
grosimea alta. va tine seama groase, dar nici
cutiile de
la
se dela nu fie prea bucätile de grosimea degetului mare
este foarte mult
cm.).
dacä
de coaje
sunt
timp. Opäritul legumelor. se
verde, ceapa, minute, etc.,
jire, se tin
este
felul legumelor.
minute, minute
verde
minute sfecla,
aproape
de
la
cartofi, sfecle, gulii, mor-
www.digibuc.ro
etc., de
afumarea poate de minute. Mazärea verde,
nu se
etc.,
la soare,
fructele. Pentru legume se pot folosi tärgi mai
spanacul,
se
se pun la uscat
afumate
de
sau saci de
s'au uscat foarte bine,
tärgi In fiecare zi, legumele se vor ce la soare ce apa a la In
stare, legumele
se
www.digibuc.ro
142
SOCIETATEA
verde, fasolea la
spanacul,
dacä se vor usca
etc., vor avea culoare mai soare. dacä se
la soare, pot depune uscare, legumele se minute se pun
legumelor uscate.
legumele pot
atinse de diferite insecte,
pe ele. Pentru se
la
cuptor soare,
ce
fi luat
uscate.-
Foto Radu
fructe la uscat
uscate,
bine
apoi se
se
vase de lut, de de de metal, dopurile sau de lut se Cänile de metal, vasele de ce s'au legat, se pur sac respective, fi nu mai ca legumele uscate mare de atinse de insecte, etc. inspecta spre legumele se 2 zile dela care caz se vor
a vedea dacä n'au pune din
la soare, este
pe ciuperci,
a
uscarea.
uscarea unor anumite legume se pot usca ardei, fasole, pe de morcovi, etc.
www.digibuc.ro
143
pun pe
pe
Aceste
casei, pe acesta se
mai ales
de legumele de acest lapte.
sus,
sub
anume
care caz se
la
ardei.
America se
se desface de pentru a se bobul, se boabele de pe cocean apoi se pun la soare, la uscat. se fasolea boabe, etc., se pot fierbe, coji Cartofii, aceea se de tocat. trece de macaroane. un fel de rumbul
se pot usca jos un tablou
Uscarea
cuptor,
cum se
temperaturile peste care nu se poate trece, uscate
fie frumoase
voim
gustoase
Cartofi Morcovi
alte 65° C.
Poiumb
lapte
65° C.
Pasole
C. C.
Mazäre verde
C.
etc.
C.
6o° C. 65° C.
Hrean
C.
de la
ore pentru spanac
ore pentru cartofi, etc. cuptorului au mare rost
merge
la
felul aceasta.
la kg. (la kg. legume proaspete (la cartofi), legumele uscate se unul de legume uscate. Parte cele uscate la soare, cuptor, sunt mult mai gustoase de lucrarea fost legumelor uscate, In ceeace puterea verde, amintim dovleac, etc., cartofi, verde, legumele respective. parte Din
uscate.
legumelor
fructelor uscate se
mare
www.digibuc.ro
144
SOCIETATEA
uscate s'au cuprinde fiecare
fructele pentru
se
nu prea
se pun
de mirosuri Atunci
de lut
se
de
de
legume uscate din acestea trebuesc mereu
sunt puse jos. s'au
fructele
se va hârtie, de
scoatem
legate Aceste
vase, dacä
de hârtie, capul pungii de
ele fructe
de
legume, trebuiesc fie strâns. fructele
jos, de
iar legumele de fructele legumele uscate se umezesc pot nu
umezeala folosite.
uscarea legumelor n'am mai parte din apa urmare, trebuie
uscate.
decât am pe care aveau stare proaspätä. seama de acest lucru le de apa acesta se petrece uscate (de legume sunt puse la muiat). muiate este Timpul atât mai lung uscarea legumelor s'a fäcut intr'un timp mai acesta de legumei uscate fost mai uscate
care se
mari
muiate, legumele uscate se pot stare proaspätä.
toate felurile
diferite
Bulgaria Germania . .
U. R. S.
Diferite
Lucrarea
T
.
80.0 21.3 35.7 28.9 47 3 50.3 20.6 78.2 22.0 84.9
9
33.7 40.4 29.5 19.5 38.1 7.2 31.8 5.9
www.digibuc.ro
2.7
1.3
7.0
14.6 12.5 13.6 8.3
4.4
14.7
5
13.1
4.8 4.6 3.2 7.6 1.7
12.3 10.3
17
15.8 3.2 18.2 1.4
9
1.5
10
17.9 7.9 19.0 6.3
(Tighina).
prune uscate de Ing.
cam 6o milioane In se din cari rodesc, anual, mai de un sfert. Acest nu poate mira pe nimeni, lipsa celor mai elementare la nu se nu se nu se de pe jos bolnave, spre nu se se culeg cuiburile de
toporul,
uscate
tot
de
crengile
Prunii
de
cari sleiesc toate puterile de se
nu pun la spune
la
drept mereu, de ce sfaturile folositoare date privire bolilor la fructe. de rod stropirile recomandate, am aproape necunoscute.
de de
urma un
de obiceiu, Poate cineva cultiva
de tot felul,
bun, care numai de dragul ramurile se
www.digibuc.ro
mai mult al sub
acest lucru
va povara rodului, dobândit
are
fructe va
mult
unui an de
de toate
la Ar fi nedrept se un sfat fi valorificat urmat, produsul trebue. acesta. da un caz petrecut din partea de nord câtorva gajeze la spre
ce
prunele grase,
bani lei kilogramul. Cele
multe se angajau sub leu kgr. Am propus merei agricole
vagoane prune, pe care le
de la
la
lei de kgr., din care
un leu sub marmeladä.
chipul acesta mäream fie
mod drept munca
se introducä fie
hrana
dar mai ales
urca
cazul când vor
de prune se
pentru refacerea
de
culturi se introducä, mai mult, marmelada la cantinele primare dela sate. 370.000 lei, Tinutul Bucegi pus la färä se 70.000 lei. Marmelada urma
www.digibuc.ro
primare, acestora la
sätenilor
fie
de cost.
fost atinse,
sprijinului
acelor cari au kgr. prune dela kgr. de la fiecare. S'au
cam
kgr. marmeladä, fructe. kgr. datoritä
la borhot pentru s'au kgr. la Marmelada s'a kgr. s'a Camera un kgr. prune, el lei mai primit 20 kgr. de marmeladä de de cost, de kgr.,
kgr. la primare. suma la lei,
un leu la kgr. Cum,
kgr. de marmeladä de prune se vinde lei, cum acel kgr. de marmeladä se din
gr. zahär, ne putem da lei, prunele vor fi valorificate la gramul, costul de de lei, din care
ambalaj
lei
lei numai
expediere.
Valorificarea prunelor nu poate pe deplin numai trebue singur sistem. Din industrializäm de fructe diferite chipuri. Prunele frumoase, mari, dar nu coapte, trebuesc alese Din
pe
de
stare proaspätä, regiunile lipsite de prune se pot uzinele de fructe, compoturi de
lei kilogramul.
mari, bine coapte vor trebui uscate. Prunele deosebire de de coacere, de toate cräpate chiar, vor fi trecute la fabrica de marmeladä. Aceste prune pot fi (semifabricate) avem care se vinde peste care alte timpul iernii. se In numai prefäcute nu poate fi aceastä lucrurile de cum s'au idealul nu se poate atinge mai care
www.digibuc.ro
prelucreze
148
SOCIETATEA
dulciuri, jelee, compoturi, siropuri, prune ambala expedia stare ar lucra anual costa circa milioane. 45 cam : vagoane marmeladä ; vagoane produse gata, 4 vagoane prune uscate ; 2 vagoane compoturi ; 7 vagoane prune proaspete ; 2 vagoane fructele uscate unde :
se
Pentru a lucra
ar fi nevoe de
75
vagoane prune.
ca un sätean, care a
kgr. prune, de produse r000 lei sub kgr. prune uscate, kgr. marmeladà, lei,
industrializate : kgr. compot). acest chip fructele vor fi Numai standardul de cum trebue munca säteanului ridicat.
Dr. Willard P. Funk, profesor al aparat foarte interesant. lungi
poate
din Michigan, a inventat
a un aparat dacä dintr'un ou pus la clocit vor
ajutorul
Prin aparat s'a putut stabili dacä un ou este bun pentru clocit va trebui dat la consumatie putere de Aparatul este de un mare agricultorilor cari au mari de cu ajutorul lui se pot ouäle prin aceasta pierderile.
Profesorul Roering
constatat
mätoarele umed
20 de zile animalul consumase gr. Deci zinta un consum zilnic de mare greutatea ei.
www.digibuc.ro
de
ceiace repre-
kg. de zilnic
cantitate mai
de Ing.
Cum putem Mustul de toritä cärora
P.
mustul
are foarte multi ce a fost stors din cea mai mare parte din zaalcool un gaz, numit bioxidul de cu alcoolul ce
fierbere aproape
Sub
mustului se preface iese
este
De obiceiu, lumea
mustul
Caii,
albinele contin
El place nu numai
tuturor
ci
telor celelalte ;
vin,
se
vinul este o din
:
beau furnicile
albinele
cari chiar o produc, diferite
din mierea pe care o pe care apoi le beau cu foarte Dar
insec-
din cuite,
porcii,
mustul este foarte pläcut
folositor
www.digibuc.ro
150
se in bobul de bine inteles, stare proaspätä. ca fructe proaspete, sunt foarte pentru sunt dulci, au o o pun gura de gustul ordine in stomac. un nutriment foarte sunt pe care contin, orgaelemente cari marea de vitamine, sunt nismul mai bine ca alt aliment. Aceste medicamente, pe cari doctorii, le dau adeseori,
mustul
vreme, vreme
boli.
pe care medicii o Partea bobului de chiar La anumite boale, deosebi este mustul, zeama de must, oamenilor sfatul de a urma o li se anotimp. nu numai toamna, se coc trebue ne seama de binefacerile acestei mai chiar ne mustul timp toate pe cari tot stare proaspätä, dulce, le are atunci stoarcem din foarte mustul este o Cum ? fac deoarece fermentii pe care nimicim toti Pentruca nu mai fiarbä, trebue deci nu pe cari confine. Aceasta nu este deloc greu, clocote avem de fierbem punem la foc, Dar se mor. Il punem apoi fierbinte la sticle gustul culoarea, acest fel, mustul se totul: nu va mai avea chiar compunerea ;
ca medicament, nu va mai fi pläcut la ars din el, culoare din un gust de copt ; o de vitamine pier. podgoreni
o
parte din zahär se arde o mare acesta nu este deci, bun. cum
de aceea,
e acidul salicilic, acidul benzoic,
altele,
nimicesc de tot
numai fermentii din must, dar au toare asupra din stomacul omului
nu
asupra
de lege. organism. De aceea, ele sunt ce ar fi concentrarea mustului zahärul din must devine grad de de mare, chiar pentru fermeno puterea de
Alt
www.digibuc.ro
acesta nu e bun, ar trebui numai un sfert din mustul, când se pierd trei pe care am pus la fiert. In acest fel, nu numai nu mai este must, din must ; dar ceeace un tului. Dar
must fiert aparate, mai mai se mustul de mustul prin filtrare la o presiune
care are
sirop Se
cu cari se Unele aparate de acestea foarte mare, mai toti fermentii ;
Cules de
mustul
Ardeal.
dar la care mai la care se fermentul moare, puterea Aceasta de (aceea la care fierbe mare de C., fermentul moare De aceea, bine
tot mor. chiar la
nici
nu moare mai de
nu se
mustul la saci de zile,
ce
www.digibuc.ro
arde.
C., apoi ce se
SOCIETATEA INGINERILOR
152
la
tot la
de
pentru aceste
Aparatele
le poate pästra timp
ajutorul
oricare podgorean.
firea lui,
schimbe
gustul
vitaminele pe cari le
acum un
pe care
poate folosi dar ceva face mustul din mai de când
podgorean
tot
mare.
acest scop,
Cum se
pe vreme sunt reci. Este bine fie bine chiar dacä sunt
sticlele in cazan.
din copt, mustul este mai bun. Se la sau tocitoare, pe care o ora timpul se soarele s'a rece, pentru vin. In mustul 8 dimineata, mustul se dimineata, se pune un leac din strugurii grame Se pun dela farmacie, numit de zi. a In 24 must, apoi se la litri bine. In dimineata zilei a se trage ore, mustul se limpede. Este bine ca numai deadreptul la de acelea de Se fie groase, cum topit
dopuri cari au fost tinute 4 ore in gr. metabisulfit de potasiu la un se pot chiar cerui,
se pun la
www.digibuc.ro
care s'a ;
se
cazan
153
deadreptul pe fundul punem mai de
nu trebuesc
unde bate flacära
mai sus decât fundul cazanului
cam la
sticlele. In locul scândurilor se de cazan un strat gros de vreo picioare, una lângä alta, turnäm Rânduim sticlele punem cazanul la foc. rece la nivelul dopului una punem dopul gäurit acest dop un termometru, de jos must pe care cetim pe pune
gradele,
cazanul pe foc Atunci de pe foc totul. doua se scot räcoros, se
ce
C.
se räceascä la
se
pentru alt rând de la aer rece la
Nu se scot sticlele aer, cäci plesnesc oarä, pânä la
de
din
zile,
Dupä alte
oarä.
când
cele
sunt
rafturi, frumos
reci, se se
foarte mai mult. Podgorenii
fost folosit
Mustul dar
lucrare totdeauna, atât pentru vânzare, De altfel, mustul
se
mai ales lumea trebue
mai mult must,
se
este foarte
sitor de Cum se un
care obiectul
in e
se atinge obiectul tare (acid verzui, e semn devine albastru de sau contine o mare schimba culoarea, acid
obiectul e de
din mai
ca
scot un fel de
produsul mai trainic mai care tipäresc
de
Ei au cu mull De
din in acest scop, o mare ca
japonezii au
www.digibuc.ro
Centru agricol Mizil.
lui de JUSTIN
prea
Rusia era un judecätor au rämas de
secole ale
sub numele de Am povestesc un caz Intr'un sat de Unul era mai lemne
erau
de
vechi, In timpurile foarte primitive la bunul plac de oameni de legi.
Cu vreo numele de
I.
numeroasele lui
de oameni, träiau särac, lipit dela fratele mai un cal mizeria celui särac, fratele
bogat n'a avut
calul,
refuze,
nu le strice. calul
pädure. ce calului spre coada calului
de
câteva trunchiuri uscate, le Dar greutatea mare,
drum s'a
lemne
coada
www.digibuc.ro
de coada
calului
säracul la fratele
se
acesta nu
calul
spuse
era un singur avea calul
au pus
departe, coada la Au mers ziva
s'a
la un locuitor, peste noapte,
pornit dis de au tras doua
spre
sat,
mai
In
de se
judecatä, omul de pe sucea de pe parte pe alta,
s'a suit pe un cuptor, copilul gazdei. Cu se foarte
cäzut jos
s'a peste
pilul gazdei, sub greutatea lui. S'a produs mare pornit
la judecatä pentru
Särmanul infractor, devenit
de
lului, era foarte de toate rufelor corn. când treceau peste un pod, s'a aruncat peste balustrada podului, jos din a tocmai peste omoare. voind se rufele sub pod, pe care femeie care un
femeii
de
voind
la
el
Astfel, avea
ajuns la lui
gata biroul
judecätor. vrea biect
judecätorului de unul. necugetat. de un bolovan, inculpatul prin gesturi discrete tine dreptate
www.digibuc.ro
Ca urmare judecätorul impricinatului reclamantului,
Calul fie
va nici
despägubire.
2. Pentru omorul copilului
de
unde dormea pricinatul se culce taman reclamantul se sue pe cuptor
3. Pentru pod, taman acolo unde era victima, se peste el, de pe pod.
sub
se
reclamantul
pot
printr'un semn pe vinovat.
oprind ce au
ce anume
singuri, judecätorul
plocon dee. de Foarte stingherit, mai ales vinovatul nici un dar era foarte dujt cauza celor cazul unei aspre, gata omoare pe pietroiul din s'au zis
prea cruce
prin
de
rämas de
zilele
lui
Frederic al Germaniei, avea obiceiul ca
in
intrebari :
in
se ?
-
regele bineinteles,
?
de
ca la in regiment, se de din de la lui, un raspunda la cari regele le punea in
soldat proaspat
si nu
bine
ar trebui fel.
zi de
- De
in
maria Regele
-
Dar,
regele
de prima in
in
se
Regele
a
intrebare :
Dar, de
?
are, !
ai dumneata ? regele,
din a
este nebun ! intrebare,
www.digibuc.ro
de
:
din
de
la de
Multi dintre noi am stat Multe
florile sunt
de
mai iubitori
GEORGE
ALBEANU
mirosul am privit frumusetea negre risipit la vederea din raiu, pentruca pe oameni mai buni, mai
mai impodobesc
o care e avem de a face cu un om ales, un deosebit. Gospodina care este o femee care florile se Un sat de pretutindeni, este un sat un sat mai ridicat mai
des cercetat de lume. De aceea, noi
mereu ca
gustul pentru
la fiecare casä.
Care e
parte a
fie
este
alte
Däm
dragostea de
trebue de
casei fie a
cu e bine chiar In multe la intrare. Ea poate fi nostru diferite
ale
www.digibuc.ro
158
SOCIETATEA
Cum putem face vrem
o
facem
locul, pe gard
este
fel ca
tele din umbla
nu
tre
DRUM
Fig. 2.
Fig.
In bälegar bine dospit. pätrat. mätoare,
mai
kg. de bälegar la metru
pun
Martie,
DRUM
dtferite chipuri.
Fig.
florilor cari
aducem
Fig. 4.
mai
de
ruji galbene,
de
www.digibuc.ro
altele.
Dacä
Rädäcinile se scot pe vreme sunt mari, se un câte sunt. Plantarea
se
pämânt mult. atâtea
se face casmaua. Adâncimea gropi nu
sapa
la cuiburile de se pun
gropi este la rujile
se pun la câte cm. depärtare. Rädäcinile se altele se pun la dus teazä se acopär ce s'au prea nu se pämânt Ele se acopär fie la pornesc adânc, galbene,
bine
se
se
Când plantäm aceste
fie
bine de mare mai de culoarea cum de grädinä, rujile galbene, se vor casä gard. Ele trebue fund. se vor cresc mai sunt viorelele, Deasemenea, nu bine fiecare trebue potrifel avem mereu toamna. stânjeneii, de
galbene;
tufänelele.
www.digibuc.ro
160
cari träiesc mai altele se doi cari se de dela bine cute ce avut strângem dela timp. florile Nu toate se August se seamänä lipcänoaicele, busuiocul, micsandrele,
cari träiesc
zorelele, lele, se
Toate
de merg
le place
fie puse
mai se
Nalba de zorelele trebue se semene la lui Aprilie, chiar pe locul au nu se pot scoate planta parte,
scoase din pämânt, nu se se präpädesc. mai prind Celelalte plante petuniile, lipcänoaicele, ochiul boului, busuiocul, micsandrele a., se
pe straturi, de unde, Ruji de
boului).
ce räsar se pämânt la
räsädesc pe locul unde au se face pe
mai bine
fie
se acopere deasupra se
la
nisip, se au
ce
se
de
rogojini
paie.
paiele de
se
la
www.digibuc.ro
se
când le
se
pe la
de viguroase, se scot
unde au de
au ajuns se
creascä
de
cari se prin Octombrie. Celelalte
se
este bine
mult de tot; numai vor mai departe.
trebue
avem
prea tare le
August, se cari s'au pe la Mai chiar ceva mai se pe timp disde din plantei se siguri florile se vor
ce plantele au
le plivim de buruieni. timp de le
cari mai galbene a.) n'au
nu trebue fie le face mai pe timp secetos sunt de trebue cosind buruenile. Deasemenea trebue avem toate trecute le acestea planta mai departe. Numai plantele pier munca
www.digibuc.ro
162
SOCIETATEA INGINERILOR
Cum
ca din avem din
amintite
ne facem o in
?
arätat când sau mai multi ani. Dintre ele
plantele cari doi alege pe acelea cari ne plac mai mult le cultiva Nu vom cultiva multe dar acelea pe cari le vom alege trebue fie din cele mai bune. Pe cari vom planta unul doi (liliacul, trandafirul,
e mai
se
iasomia a.). intr'insa un
cu un
sat de munte o
Am
incärcat iar la de jur fructele lui am privit nu -mi. venea mari albe de Am stat plec, era ceva prea frumos.
pilde de felul cum ar trebui prin literele alfabetului, numere. Astfes vom avea :
cu florile,
vin
locul
Vom
unde se
pentru
pentru
pentru ochiul
galbene
de
8.
de
www.digibuc.ro
Säteanul V. Moraru corn. Valea
cu zece copii.
Cum putem deosebi ciupercile bune de cele oträvitoare de Prof. Univ.
Din pricina numeroaselor cazuri de instinct, omul
dar ales vorba de ciuperci. Aceasta
mai mult faptului una oträvitoare deosebirea de pe drept Greutatea mai vine de acolo unele feluri de ciuperci, cum de Amanita, cuprind, pe de se tare veninoase. de ce ciuperci din neamul sunt de se
numeroase. cum, lumea se
fi vreun practic pentru se pune la acestor nenorociri. Din päcate, asemenea nu prea sunt. de pretind locuri ne ferim de ciupercile ce cresc bine de cele cäror carne precum ciupercile albastre, trebuesc spun verzi de mâncat sunt oträvitoare. miros trebue ne de cele ce culoarea le rupem. In mai ne de ciupercile ne
www.digibuc.ro
164
de cele a nici o
e
de insecte sau de melci.
ce cresc prin poeni, la deschis, prin ales au gust miros pläcut, nu pot fi de mâncat. de aceasta, se mai ciupercile fie roase de melci, atunci nu ar mai fi nici o sunt ciuperci bune.
de toate aceste tocmai ciupercile cele mai
fi
drept
am
drept veninoase ciupercile cele mai De am
oträvitoare toate ciupercile ce cresc la umbra am de ciuperci, dintre cele mai tot nu se toate ciupercile poate spune ce cresc precum acelea ce culoarea le
deschise,
sunt
(Boletus Satanas, Boletus pestriti (Amanita
cuprinde
sunt ciuperci
mai rupem, dar värat neamul Hribilor
specii
rupem,
se
de mâncat. al unor ciuperci,
Gustul ciupercile Buretele Gälbiorii
poate fi, de cele veninoase.
un semn spre lumea
bun de mâncat. Chiar
au un gust vorba de miros. Mirosul
ciuperci. Aceasta nu miros sunt de mâncat. culoarea cele mai
cam ciupercii
la foarte alte toate ciupercile ce au acest trebue mereu
www.digibuc.ro
ne amintim
muscaria)
totdeauna poate se
veninoase,
locul unde tot aceastä ciupercä, culoarea de culoare portocalie. dintre ciupercile dela de culoare ea foarte
verzue,
ciupercä poate când
chiar
Culoarea brunä
de
lamelor
atunci
nici ea ciupercä
poate
De altfel, sunt dintre se mistue anevoe. mult
chiar
ciupercile
numai ciupercile lame sunt de mâncat, de asemenea foarte din neamul Amanitelor,
sunt
lame
In uneori
se
numai
atacate de melci. Amanita
(Boletus) sunt adesea roase de melci, sunt de aceste uneori tare de
de mâncat, sunt
Ciuperca
Amanitele nu nu vreme de
buni
de melci
totul de omului, aceste nu sunt de stingherite de din ciuperci. De altfel, se cunosc cazuri animalele de iepurii de pot unele ciuperci veninoase, cum aceasta le tulburäri. cum vedem, locul unde nici culoarea,
www.digibuc.ro
nici gustul, nici mirosul, nici
poate de putem deosebi, deplinä de una oträvitoare. locul atragem de celor ciupercile asupra unui zis practic de ciupercile oträvitoare. Sunt persoane cari ciupercile oträvitoare lingura de argint la ciuperci, unei pe vreme ciupercile produce acest de mâncat aceasta trebue totul Cine nu de argint se de
insecte, nu ne poate
oare,
sunt foarte multe ciuperci. Negreala ce se
cele
de argint. Pentru destul
de
tocmai
mai oträvitoare dintre ciupercile dela nu lingura de argint. Singurul mijloc sigur pentru deosebirea ciupercilor cele oträvitoare lucrul oarecari
tocmai cercetare
aceasta
percilor. Dar, ajutorul unei mai ales chiar un un anumit numär de ciuperci. In de aceasta, sultarea oamenilor din partea locului, poate da de asupra ciupercilor mâncat din regiune.
Anecdote: Regele
Curtea sa.
avea un
aceasta.
ce
Sire cumpere
al lui
fu
lista.
Regele
tare
Dar
care
am
vine
care
ai
Nu banii
Tale de
www.digibuc.ro
am
la 2305 metri.
lac alpin pe Petrosul Mare
de
Cum
Prelucrare In fiecare an, nenorocirile de träsnet märate. ciudate. Ar trebui Loviturile träsnetului uneori pentru le povesti. Deseori s'a unui care de Ajaccio din Corsica) de haine, cari au fost un institutor fost fost ars tot fost ucis, pe
chip
cum se poate vedea Ramaines privea un Septemvrie fulger urmat de un din pragul cum ploua. pentru câtva puternic la lipsit de vreo ore, acesta avea un reumatism foarte greu la picioare
www.digibuc.ro
168
SOCIETATEA INGINERILOR
De când a fost
deabia putea merge, mai de reumatism.
a
este grozav de riculos. Aproape
foarte
mor
se sting
prin
adesea
ai inimii. de cazul
moartea este dacä
fost
nu trebue
de
da
ajutor, chiar dacä pare Celui
din
cat,
ne
corpul.
ne feri de se
este numai
de mai
De constatat träsnetul cade mai acolo unde aerul este
electricitate). De ce ionizarea aerului derea
de
acest fapt spre
avea
mai acelea ne
de
credem
ionizate, va leacul ocrotirea
de
fi
cm.
pentru firelor electrice
www.digibuc.ro
din
169
câteva mijloace practice pentru apärare
Vom da
sfatul dupä care trebue fugim caz,
trebue fugim când mai repede, mergem astfel
tronii (pärticele electricitate) de deasupra capului nostru, de face de norul de tricitate se produce s'a silim netul. rupem mereu dintre electroni
munca la fiecare pas al nostru, timp coloanei de electroni tren
poate
Noapte pe
toate va fi träsnit un sa
fie
la
de fier.De un biciclist S'a oameni ce au pe
se
statat pe drum ape,
un
de copaci
cursul unei
pe coloana
fi
acest caz se poate porn. De aceea, un
astfel legätura
la
de
de
nu de
www.digibuc.ro
de
de de
170
SOCIETATEA
caz, mereu
de deasupra capului
la cum,
sub de
tot bine
caz,
trece
legat
nu canalizarea de
asemenea
geamurile
izolatoare.
ele
un scaun
bine
unui
casei.
mai siguri
Dela
mereu. acest
de zinc
de
pod,
de
mijlocul drumului mai multe de mare mijlocul camerei
de
mai
Acei la
le
recoltei in Turda
www.digibuc.ro
de
Agricol
Grajd pentru
proprietatea GIURGEA de
aräta cum se
ne
facem anumite
Intr'o doi
nu este
poate fi schimbat
Pentru de felul
grajdului
avem acest Sigur nevoia dela
animal. Pentru se odihni animalele au nevoe
2.
bine
C. A. R.
grajd pentru micul
plugar pentru proprietarul bine Mai de care la construirea nevoe de doi
rural
pentru Pentru o vacä Pentru un bou
Pentru un cal
avem destul
2.20-2.60 lungimea
animalelor nu sufere, de aceea da grajdului
www.digibuc.ro
grajd trebue
172
Pentru de
la capete capete capete peste
Este nevoe deci de animal mare.
atunci când sunt
de
va
de
fi de
fiecare
de
grajd. capete
la
pe un rând
pot
pe douä
B.)
când sunt mai mult de capete vitele sunt
puse pe un singur vom ieslea
perete.
In acest caz, ieslea
mea grajdului va fi de : = mul de
metri. grajdului.
avem
4.
oarecare ce
de ce avem, de felul dupä cum lucrarea este executatä
cu pricepere, vom face un mai slab. mai bine mai grajd bun, care va costa ceva mai mult, dar care va
ca dupä câtiva mult timp, nefiind alti bani trebue
fie
nu sufere Pentruca vitele grajd, acesta trebue bine luminat bine aerisit
adicä fiecare am mal aibä se bine pentru folosi hrana, se prea nu Bine convine mai bine nici prea numai atâtea ferestre câte trebuesc. Prea lelor. Vom animalelor care nu ferestre iarna, nu se poate bine se
de lapte va fi pus
avea miazäzi
www.digibuc.ro
173
Bine aerisit,
grajd
fie mereu aer
carat neconte-
schimbarea
Cu altul curat, se ferestre
face
de intrare
ziduri
de
tavan. aerului
nire
este
de la pag. literele d)
cäldura care vitelor timpul iernii.
Aceastä trebue
tot timpul. Pentru aceasta vom face grajdului
cam de cm
vom
var vom
nisip,
bune la pod vom
graj dul, cum am mai spus, spre
ori spre Noapte.
bine
fac ca
www.digibuc.ro
INGINERILOR
174
pod putem
putem
aceste reguli, trecem apoi
nutreturile. grajdului
facem
la lucrarea lui.
Intr'o obiceiu curtea din
locuintei
avem de
ograda gazia,
etc. Grajdul de vite se ogräzii, fie
mai
spatele la
va
spatele lui, pentru pe care se va cäuta un
läsa
nätate. de curte, nu locul dului. Este bine pardoseala grajdului jur o se vede planul ce Pentru tinerea zidurilor, care sunt destul de grele, vom face o
de
grajdul are mare mai ridicat apele, dând
sänätos
cm mai sus,
ridicäm apoi de
temelie din materialul mai ieftin regiunea care ne gäsim. Cea mai temelie este din beton
(un amestec de cub
metru metru cub nisip este mai scump inlocui fie
fie afläm).
de
bine
kg. ciment). regiunea
bolovani, care ne
facem grajd peretii de lemn ori putem pune stâlpii deadreptul a mai face temelie, dar grajdul va dura mai putin mai ales nu ardem nu stâlpii pe portiunea ce pämânt, spre a putrezirea lemnului. Temelia va fi totdeauna mai cm. pe ea, ce se vor la de 28 cm. (de o vom face temelia de cm.
www.digibuc.ro
Ca
cm., adicä Dela pämânt
la
vom
acolo unde nu mai ajunge temeliei
cm.,
scäpäm astfel Peste temelie este foarte bine de asfalt de cm. grosime, va stävili umezeala Acest strat ziduri igrasia.
turnäm un strat carton se
se vor face din
avem
midä
ceace
grajd pardoseala,
se va
se
mortar de var gras bätut cärämida, vom folosi chirpicii,
fie
pämânt, fie
nisip. Dacä paianta. Acolo unde se vom folosi piatra. lipi pe dinäuntru se vor tencui material ar fi ferindu-i astfel de ploii, care pe simea
va fi
cm.,
o
o
este de grajdurile mici terminarea zidurilor, sus, vom avea grija aceasta cu nivela. ca ele sä fie orizontale, firul cu plumb, ca se va controla la construire tot timpul bine, o fie drepte zidurile de bun material fie drepte. vom veghea ca zidurile am
nu e lucrat bine, totul este zadarnic.
www.digibuc.ro
INGINERILOR
alunece face
pentru a fi nu lase urina din
trebue
fie
tare,
prin ea. Micul plugar maiul, bine bätut se
poate, cât mai clisos (galben). Pentru scurgerea urinei, vom da cm. la un metru o patului unde vita anume cam se schimbe cât mai deasemenea, ca lungime de pat. Vom astf el mirosurile grele din grajd. des paele din Unde avem lemn eftin, se poate face pardoseala din scânduri groase de stejar chiar de
brad. Se poate pe lat, care
este foarte bunä, dar destul de se
face din
de lemn de brad, des de groase ca
greutatea podului. dorim folosim podul pentru trarea nutreturilor, vom
strui tavanul mai trece sus din grajd nu litera se vede cum se
In
un tavan pentru pod de folosite. un tavan tot grajdului. In tavan se va läsa pe unde se jos,
le strice.
dimensiunile
de bun, netencuit de 6o cm/6o astfel,
hranei.
mai bun pentru
www.digibuc.ro
este
olanele
ele sunt uneori foarte scumpe nu sunt la tuturor. Recomandäm micilor plugari ca foarte invelitoarea din trestie, se gäsesc regiune, oricari dintre ele bune, sunt bine.
trebue fie trainice, din groase, bine incheiate prinse ziduri cu balamale
bätut. Däm
modele
care se pot face la
de
la un
duri. vor fi time time. pentru
mic
metri metri este capete. Ferestrele se
:
fac din lemn de brad (schita de
L)
m.
m. lungime.
cam de
o
metru pe
m., la de
De
grajdul este de m. lung deci o 4,50 m. In grajdurile
m. p. Vom pune 3 ferestre. se fac ieslele din lemn mai
de
ieftine mai de lucrat. Cum se construiesc märimea se vede schitele pentru vaci
pentru
(mai
din beton, care se va face acolo unde
iesle
sunt
destul de de
de
se
Rostul este de tavan, acolo unde se
aerul. Gura aerul cald 12
www.digibuc.ro
178
Aerul este
pe un horn de de intrare aerului,
afarä,
vine altul curat, In
aceste
face din
se
sime,
de
cm.
dela tavanul grajdului, pânä la de cm. aceasta se la fel, latura de cm. Intre ele care se va umple de lemn foarte uscate. nu se aerul ce se ridicä sus
cutie peste cutie,
mâne un gol moloz, nisip
va face
jos.
Urmând sfaturile pe care unui grajd pentru capete, mai
mai sus am fäcut planul magazie, care
-am
folositoare precum de materialele
ce trebuesc pentru fi acestui grajd lucrat din tencuit se ridicä cam la lei. din temelia din beton cam lei. nu este de socotit proprietarul. de
de de de
mâna
tencueli de
de
cam
pämânt
lei.
la temelii beton la
temelie
izolator de carton la
de
m.
din lemn rotund de brad, de
cm.
magazie
de brad de de
la p.
cm.
din brad lucrat dupä planuri m. p. ferestre
brad
p.
din
din lemn de brad pentru la de
4.50
planuri
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
pentru pentru buc.
5.000
Nisip
Var pentru
Kg
Carton
Lung.
rotunde de brad
de 4,00
pod Cosoroabe la
Lat.
Gros
lung.
5,00
podului
pentru la Cue, balamale,
la pod la pod
bue
6o de 4,00
scoabe, etc.
Un
pribeag poposind.
www.digibuc.ro
0.02
Tauri
bun pentru
Cum
taur Dr. M. agronom
care facem un taur un Pentruca fie mama lui vom bun de lapte este ce de temut pentru lapte nefiert bine, de se de copiii cari cari laptele bolnav. vacä de trebue ne interesäm lapte mama, bunica ei, cäci, dacä se trage dintr'un neam bun de lapte dela un taur de asemenea, fost bunä de lapte, avem
ei vor fi
de lapte.
taur care se trage din
de lapte, se
de parte
de
lapte mult. Din astfel de taur, ce se trage tot din buni de lapte, vom avea vor da lapte Pentru avea un taur bun de are räurire
vacä mare
de
mai bunä de
vor da
cele de
pentru fätare, zile dupä
este laptele mamei lui. trebue (colastra) are puterea
nu s'a bälegat, deci
mamei,
aceastä
www.digibuc.ro
trebue
SOCIETATEA INGINERILOR
182
de trebue dacä suge de des, stomacul lui prea din stomac laptele trece zile dela el va suge de diaree. cele zilele de fiecare cam câte la Dela toare poate suge
Nici un mare putere de
pe va suge de nu trebue uite
vedem
Deci, vor
Vitel
Ca
se
toate
numai an,
pe
se
au parte
de bine
de
de repede
vom aräta rezultatele mai multor
parte Astfel,
deasupra picioarelor dinainte, ajunge la luni, la 40% din ce va avea la la care se trupului. un an, la la an ajunge la restul de pânä la la care nu mai dacä un greutatea are an trece de la kg. la la an, de kg., la de kg. la kg., la un an de corpului,
de 480 kg.
www.digibuc.ro
183
din ce De aici
sfatul
la un an este bine foarte
ce mai
parte
hrana
nu trebue corpului de In acest caz, se
Cu
chiar
de
altele
din acelea cari borceag, sparcetä,
Vom avea de
bob,
de floarea soarelui, de in
Taurii Simmental de
de mazäre, de dovleac.
de
vitelul are cäutäm sä purin din de mai sus. Intr'o iesle se poate de joasä, punem de unde viteii de ori vor nu pot. din ieslea vitelor mari, nu ajung bine, se cu timpul spinarea se mai pot
de la gäleatä,
singuri laptele din o cäldare, fätare, vitelul se mama nu mai vitelul se
se
dintr'un biberon. singur
mai bine.
www.digibuc.ro
viteii
184
SOCIETATEA
lapte, dar deget pe care
pot
mai lapte, aceea, continuä laptele pe va va singur. biberoane, dar mai este
va
de gustul laptelui. lapte,
In
se
de lemn de grosimea partea de jos partea de sus.
cm.
de
lapte,
de se vor acesta, ei vor
luni. pot,
kg.
de
trebue punem
trebue de oase,
ce au laptele supt, de mazäre. aceasta, gr.)
gr. praf de
var.
neapärat alerge la se vor läsa tot timpul mamele timpul se vor scoate zilei pe räcoare grajd, pe bine noaptea se vor scoate zilnic ceasuri, este mai cald soarele. trebue
unde merg numai la
soarelui corpului, precum la
care va
la
mai bunä mistuire
tot timpul
hranei.
grajd, nu va
fi
deci un taur va fi pentru In timpul verii, va fi de la iar va un adaos de oväz, uruialä, mazäre,
la
kg. kg.
greoi la
de
morcovi de prost, coceni, paie, vor face mare. pe vaci.
va
cari sunt murat alte de vor fi foarte
se
pentru fi bun de Capul taurului nu trebue fie trebue mari,
de
prea groase urechile de vioaie se lege bine de cap de nu aibä nu fie prea lung, partea de deasupra fie
www.digibuc.ro
coastele curbate,
se poate de
voie.
se
se poate de dreaptä, mai carne. Crupa
mai late,
nu slabe, el sare
se
pieptul larg
fie
jos
puternice, musculoase rele
dovedesc trebue fie
largi.
picioarele picioa-
greutate pe
sare, se pe ea greutatea corpului, vaca cade jos, tot. Unghiile de mari fie nu fie crescute regulat. cari au trunchiul dinapoia spatelui dela se vor
de
rasa
de
parte ce cresc repede (Simmental, la vaci, nu se de nu se din rasa de an, taurul trebue al doilea goneascä vaci, dela al treilea an cam vaci anual. Ceeace duce la istovirea prea timpurie taurilor, este de sunt la vaci goneascä mai multe vaci trebue. taur goneascä bine, cari
Pinzgau, luni,
se
poate fi folosit
de
www.digibuc.ro
Cu
la
Cum putem avea un lapte bun de Dr.
lumea
laptele este un lichid de culoare atunci când este gälbue, are culoare acel lapte nu e bun, nu -i normal, poate fi luciu
päturi etc., inseamnä
nu e bun nici pentru chiar stricat, carea brânzeturilor sau a untului. muls, atunci Laptele poate fi stricat de alte fie malele sunt bolnave de uger smântânindu-1, mulgere, din
de
poate
lui
nu este
transportat cum trebue. muls, pästrat ingrijit trebue fie laptele bun Cum se poate obtine ?
vom avea dela animale sänätoase, ce fie de curate, sänätoase, pästrat la rece. vase curate, Astfel de lapte se poate consuma pericol, chiar este mult laptele nefiert are valoare e
la oameni
mai mare decât laptele Câti se gândesc ?
un lapte cât mai bun cât mai lumea vrea lapte cât mai eftin, dar
www.digibuc.ro
nu se de calitatea lui. Se crede un lapte, nu i s'a e alb n'a fost smântânit, e laptele mai bun. Ori, pentru un lapte, continutul lui din punct de vedere bacteriologic lapte lapte microbi, se brânzi.
cel mai mare rol. cu
totul de
microbilor lapte. steril, de-
a se
timp
In viata de toate zilele, chiar la câteva ore
aceasta nu se zile dupä pästrat cum a fost muls, tratat, searbäd, se chiar gust miros se Dintre toate produsele dintre alimentele ce se laptele este foarte prielnic la
pentru desvoltarea unui mare numär de microbi, cari
sunt folosiprefac laptele
produse ce pot fi (lapte acru, iaurt, etc.) ; multi sunt gust dau miros laptelui. Ajungând
in lapte
Cooperativa de
prielnice, microbii foarte repede
se
asupra materiilor din
care e compus
proteice,
constatat
un lapte care
dupä mulgere a
dupä 6 ore s'a ore, la microbi. lapte, uneori chiar uger, dar mai ales pätrund când se mulge laptele, ei pe canalul avut ridicat la curilor,
dupä microbi pätrund
mediul
vase, etc.
Pentru a avea un lapte bun, trebue putini ca
lapte ;
ajungä cât mai
acei ce au ajuns, trebue se
facem foarte putin sau
Pentru a avea un lapte cât mai bun, cât mai nutntcr, atât iarna la grajd, trebuesc luate anumite vara la cât
www.digibuc.ro
INGINERILOR
188
Vacile
Grajdul luminos bine
fie pe deplin care sunt
vacile de lapte mai repede
se
vacile
fie larg, totdeauna
mai
fie
mai
pe
fie
atârne pe
balegä
le fie totdeauna curat.
din
iarna, vacile fie scoase soare. dela ce au diaree nu se amestece fie perfect fie curat, un când Totdeauna mulsului mai bine când de bine se prosop curat. se Mulgerea se curat strecurätoare. vara
se vor späla
de
lichid desinfectant
coada
se va lega de picior. de lapte,
bogate
se
vas anumit. Acest lapte nu se va amesteca se va fierbe se va da la In nici un caz acest lapte nu se mulge mereu un focar de pentru acel grajd. capul nu trebue vor mulge
celälalt,
Mulgerea
de
se facä
cele de pe
picäturi de lapte
mai complect, mai
gräsime.
Nu se va
nu se va da mâncare vitelor care se face
de
ajungând la lapte, aduce foarte mulsoare, laptele se strecura, vas curat. trebue de fie din ea strecurätoare de peste aceasta, Vata pe care rämâne murdärie, ce s'a strecurat laptele, este bine
se
sunt obligatorii, numai gram de balegä sunt däunätori laptelui dela sus, un gram de praf are câteva milioane. Ne putem câte milioane de un lapte care nu este bine Aceste
www.digibuc.ro
strecurat
el multä
coperit. In unele
este läsat
unde populatia
laptelui, nu se decât acela care are mai totul sunt
cât
lapte bun
fac mâncat,
microbi
de
de boli.
stea cât mai purin muls, este bine laptele grajd cel de oi, cât mai departe de foarte repede diferite mirosuri, cari toate mijloacele ce le pune la nu mai pot fi
de a lua
din lapte are pierde foarte greu
miros
deloc.
Cooperativa pentru fabricat unt din corn.
laptele nu se trimis la consumator la suri, pentru nu se strica
G.
dupa
ci
deabia dupa câteva
C.
Transportul laptelui trebue de
anume trebue fie pe roate de cauciuc, nu se scuture. se
se poate chiar nu mai este bun pentru fabricarea scuturat de calitate. Dacä bidoanele se face trebuesc acoperite pentru nu bate praful timpul transportului. Vara, când se face pe un
www.digibuc.ro
drum cu soare, e bine se acopere pentru a nu se laptele. Calul ce trage träsura, precum laptele, trebue
fie
un cearceaf de in ud, ce conduce conditiuni de
cele mai
Numai laptele despre care
siguri
animale
e
bine, mulse curat
dela vase
Härghita.
la rece, este un lapte bun, ce poate fi consumat Acesta lei la un lapte care nu de unde provine care nu
curate curat.
vrem lapte bun,
spre
ne
trebuitoare. Toate
se
ce ne
au pentru
de
arätate.
pe
nu se
pe säteni trebue deasemenea bine
cum trebue
Nu poate
bun plugar, lucru
Nu este
ce nu vede se stricä.
singurä
www.digibuc.ro
soarelui.
datoria.
(din catalogul firmei Lange).
Vaca la jug de Dr. MIHAIL VAIDA general veterinar
Plugarii pentru câmpului. Numai de ce
nu sunt
socoteli de
care fac astfel de socoteli nu mai putem merge sistemul animalelor
pereche de vedem
animalelor
vreo
bine
lei.
pe un
de de Hrana de (pentru kg. vie, cari fac prea grea, nici prea timp de vreo zile, va fi de kg. de verde pe 200 zile iarna, vor zilnic Timp de kg. fân, kg. kg. sfeclä, kg. uruialä de porumb. Socotind un kg. de bani de de pleavä, de sfeclä, lei kg., toate aceste de uruialä de porumb, lei. pe un an vor costa celor va costa capitalul de lei, de care am lei
Repartizarea pe de
de
de vânzare
lei, boilor
Riscul de mortalitate Dobânda amortizarea unelte
grajd
Hrana boilor pe un an Sare,
Ingrijire,
390
vaccin, etc lei pe Total
www.digibuc.ro
14.635
SOCIETATEA
ha. proprietarul va
vitele
la
14.635 lei
destul de scump. Cultivarea unui ha. din venitul brut al produselor, se scad aceste celelalte cheltueli de tueli, la care se apoi a.) muncitori, impozit, secerat, treerat, la curat marea proprietate venitul un de reforma se hectar tot avea din ce de ha, sute Dar micului plugar hectare, venitul pentru familiei. marele proprietar mai deoarece, hectare la lei de telor la numai de se tare, la 2.925 lei de hectar,
plugar nu aproape nimic, de multe
buzunar, dacä vrea de
cum se cade. revista
De
W. T. Z.).
nu mai vitele altora, dela cari
animale le
vède
care nu
Dar, dacä facem arat, tot vite, nu va
etc. se de
de
gunoiu de Din
toate toare,
vite. Din
avem
nu este nu este
alte
un
cal. Cu alte
nu pot
din
munci singuri din
www.digibuc.ro
sunt mai
de
ha,
lesne de
munca
prea de multe nu se bine. munca prea scump, venitul curat
prea
se
nu se face bine, prea fel nu bine. Trebue
cheltuieli pentru
bine
la
la
din Germania, unde cea mai mare parte a
In unele
s'a cheltuieli prea mari. Acolo
e
bine muncit
Turda.
de
bine
vacile la jug. din In acele regiuni, vacilor de lapte fac toate muncile, gospodäriile mai de ha. In 25% din vacile de se pun la jug. unele
din Ardeal vacile sunt
In privinta aceasta, s'a observat
pot fi puse la jug.
Vacile de
nu prea grea, nu
2.
chiar bine pune vacile
dat
la :
ci face nu
Cu
3. Vacile muncitoare dintr'un sindicat din Germania 278 litri de lapte mai acele vaci din 13
www.digibuc.ro
194
SOCIETATEA
sindicat, care n'au fost puse la jug schimb vacile muncele ce n'au lucrat. citoare au dat lapte mai gras vedem unei perechi de vaci muncitoare, de kg. fiecare. Presupunem ele vor da vaci grele, deoarece 2000 de lapte pe an. Am luat ca pentru care am fäcut socoteala tot hranä pentru pe de asupra au vacile vor pentru multe se deoarece vacile dau lapte, care tot din se face. Vacile vor
verde
kg
:
pe zi, timp de 165 zile. In timpul iernei kg
de lucernä de
8o kg
4 kg
zile) ele vor primi
zilele de lucru, vor
zilnic ;
de mai sus, 3.500 kg de kg turte de floarea soarelui pe zi (cam zile). 20 bani, pleava bani, lucerna verde lei, turta de floarea bani, uruiala de porumb leu, sfecla pe tot va costa lei, 4 lei kg., atunci toate cheltuielile vor : lei, celor de 6% la capitalul de
mai porumb
vaci Repartizarea pe 5
lei lei
de a
de
de
lei
de mortalitate 3% amortizarea capitalului
450
unelte
Hrana vacilor pe un an vaccin, etc Gonitul vacilor Ingrijire, 4 lei pe zi Sare,
.
de cheltuiala de
17.049
lei, vom avea veniturile
toare :
1. lapte a 4 lei litrul lei unul 2 vitei de
lei 800
Total
lei
Cu alte cuvinte, toate cheltuelile laptelui la fi acoperite nici la vaci n'am pus la la paelor de
deoarece am socotit
valoarea
www.digibuc.ro
se
195
spune nu toate vacile dau de lapte pe an. este. Dar acele vaci care nu dau 2000 de lapte pe an pe de ieftin nu mai sus, caz, vacä cheltuielile de dacä nu prin valoarea laptelui Potrivit acestor socoteli,
munca
transporturile acute lei anual, vaci
pe
pentru munca nu ne
bucatelor, costä nimic munca Trebue
de de
adaog cam din care
Cumet
sunt sub
Lw.
ha. Peste un
lion din acele n'au nici o vacä. fiecare din gospodärii ar avea vaci, numärul din s'ar doi, munca s'ar iefteni ar
mai mult lapte s'ar mai
;
lucrat la timp Jug de frunte (di
revista D. Lw. T. Z.).
cheltuielile de exploatare mai !
munca
Trebue
ar rodi mai bine, venitul brut fi mai ar venitul vacile de lapte jug.
dublu, de lemn, www.digibuc.ro
la
nu
196
SOCIETATEA
se apere de Multi au dureroase la grebän din cauza jugului. Acel jug apasä numai asupra unui punct din grebänul animalului, deci greutatea voie
se
plugului sau carului tras, apasä asupra acestui punct. acela este un chin pentru animale. de frunte, fiecare animal trage care e mult mai bun are avantajul sebit, deci nu este de perechei sale. Cu acest jug putem intrebuinta (la un animal de lesne de Sunt alte feluri de
:
Vaca la cumet (din catalogul
nici acesta nu poate deoarece
capul
Lange).
astfel
prea nu poate
fruntea, nici puterea sa de
puterea sa, nu pot ajuta animalului Numai umerii
la
aceasta. juguri rotunde, denumite astfel animalele asupra umerilor care nido durere. puterea la muncä stare dar trebue Cumetele sunt mai scumpe de ce s'au
ele
fie mai eftine, pentru
www.digibuc.ro
se
Herghelia
la
Sfaturi pentru
de cai de Ing.
Insp. R.
bine cailor,
de caii
de
faptul
pe
nenorocirile
sunt
pentru
din
sunt totdeauna
fizice mai proaste, slabi, mai au un mai Mai totdeauna näravurile se datoresc fie unei fie din spirit de fie prea animalele grajd, deci din de Vedem deci, dela animalele sunt muncite zilnic au un bun nu sunt pierea celor ce au deja multe avea mai näravurile
necazuri ce am Vom vorbi
de aer.
Roaderea
botul de
matä de un nu ne
närav face este mai slab se molipsesc ei.
aer, este
de multe
poate fi
stomac).
trebuie
mai cai
de
de
(durere de deaceea
spunem ce anume este. animalul curajul, din care se tocesc mai repede, vecini
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
198
se poate fie dela vecini, fie din lipsa de sare, fie din animalul are prea stomac. Dând animalului sare, ne putem da seama de putem ticul. roade ieslele din proastä deprindere, putem pune chiar ticul deprindere Acest
care
alta,
aceea animalul trupul dintr'o parte uneori un picior dinainte. se la aceea pe care face cineva care sgomotul acest tic nu se pot
Centrul agricol
le atrage
de la
pe
ei acest obiceiu. De aceea, bine curele, acest strâmte, le cioarele dinainte. bine tot astfel facem un
punem de
nisip, care nu alunecä de sub picioare, cum alunecä paiele; se gropi, unde
astfel
cari
acesta, tocesc In asemenea cazuri au
www.digibuc.ro
picioarele dinainte. nici
face
felul
din
de
Din
de
cari topesc un miros
alimentelor nu se face bine, nu pot lucreze, animalul
datorit
Obiceiul acesta datorit de cele mai multe unui dinte care pe animal. radem dintele rana un medicament numit de calciu putem vindeca animalul.
cari au de umbla limba Acest obiceiu poate fi pricinuit de paralizie limbii; cele mai multe animalul scoate limba urma unei proaste care valoarea animalului. bandaj de sub peste falca de jos animalul de mai scoate limba, ce se acest lucru. Tot astfel, bine din când V.
VI.
ales,
de
acest fapt nu
dinainte. De cele mai multe
un exces de temperament,
de
Deaceea, acest obiceiu poate fi numit närav pentru animalele mai In astfel de cazuri, legäm picioarele dinainte funie. Mai este Acest närav, spre deosebire de dinainte, totdeauna din räutate, este mai des la iepe la Sunt cai, cari bat oriundes'ar afla, numai grajd, bat numai ce se face
un närav de totdeauna,
cai,
numai lipsei de lucru
se
care
de putere pe
au
Pentru
de cai sfätuim paie, pentru
fie
sgomotul, care se pare Se pot Se
picioarele dinapoi
rotunjite,
groase
se fel,
se legene când sunt lovite. paie la spatele animalului.
saci
la cotorul cozii se
www.digibuc.ro
ce se trece capät de
200
care se pare fi, are picioarele dinapoi. de alta, verigä parte de de care se dela fiecare care se trece de fier pe calului, ce are de fier din peste nas mai durerii trebue fie prea
mai bun
fiecare regiunea
prea puternice,
unei
nasului.
se
VIII.
este de de
Fig.
tare. Acest närav merge cotorul cai astfel de cai, se pune
uneori de departe, cozii, ceeace este foarte
deasemenea
poate
Nu totdeauna poate fi
aceasta este unei paralizii mai gray.
poate fi cari nu astfel X. Tot
jos,
creerului
se
de sac moale, se au obiceiul de dormi picioarele sub ei, astfel loviri copita, la dinainte. de
care se pot
potcoave la
cari
se
se
este
de
la
la cai se ränesc la frunte, chiar aprinderea
frecare,
minte de curele
acest lucru, se face parte, (fig. 2).
www.digibuc.ro
Fig. 2.
Acest obiceiu.
de
se
närav, poate
boale
Pentru acest lucru,
calul la
creerului, (fig.
care
este
calul are aplecarea de
ieslea a.
botul
calul revine.
de Potcovitul este
care
se
au devenit
rele, tocmai
potcovit. Din aceastä
nu trebue de un
se
trebuesc Dealtfel,
Fig. 3.
caii
pe mâna priceput.
fierar,
mai
este
face
pe un timp potcovire bine se va observa nu fie pe aproape vreun cal fie sprinten, care la nimic. nu fie dus la bine animalul are fier un un de
nu sunt
covit
cai nu
la potcovit
capul la perete,
nu se
de
dimpo-
nu
de de
sä fie
ciocanului. Sunt deasemenea de
timpul acest lucru
iarna.
Am spus mai potcovarul trebuie dare fiecare din aceste cute calului.
aibä pe
caii Dacä nu la potcovit, tot nu robi ai
Fig.
se
Nu se calului seara timp ce
www.digibuc.ro
se
202
INGINERILOR
Punerea
peste tot.
care
coada pe spate, pe regiunea piciorul dinainte se pune un lemn, In caz, se nici
apoi piciorul
genunchiului
felul
toate mijloacele, cazurile cele mai grele.
fig. se
acest
cai
greu de este datorit
multe
de cele
Provine rareori dela proaste
zului din partea omului.
Ion
gospodar model
astfel de cai noi, dar nu dispare. calului Se a a. vrea de
de cai trebuie
cu care ne sau face
rezultate.
de
animalelor. Capitalul investit un venit sigur
numai
pot fi asigurate.
astfel
www.digibuc.ro
Deacea, trebuie grija la vânzarea cailor. sfätuim unei se se poate, de cai, pierde transportul vremea ce se zarea, cum alte cheltueli de timp, suntem din de riscurile astfel mai de
parte,
din curte mai ales
mai
este bine
de cai din
la
malul scos la asigura Deaceea, lozinca bun, atunci
lui, trebuie numai astfel renumele de bun crescätor. trebue mai bine
vinde la Pentru animalele reformate din diferite pricini, nu se vânzarea la
ci numai prin
vederea
merge la va
:
un animal prost
sau prost
www.digibuc.ro
nu va Aceasta
204
ne
a calului,
de a starea diferite mijloace necinstite, folosite de
vederea ascunderea
arsenicului etc.)
cu oarecare pricepere descopere toate aceste dela prima vedere, necinstit nu mai poate vinde se mai face de numai cai bine dar, la Vom aduce pe care nu le au. färä a le atribui conditii luarea aminte numai asupra Vom atrage cari le poate vedea el Un
de care cumpärätorul s'a convins cu ochii lui, face mai mult o de care besc mult. Dacä cere prea urcat, din
un
care scade apoi prea
face pe increderea ; e la un ne din care mai nimic.
bine
nu
Nu vom da pentru cusururi ce
cari ar
se
fie
niciodatä nu vorn
vinde pe caz
altul, se ivesc numai de multe
propriet. Camerei Agr. Hotin.
chiar
procese.
Legea prevede defectele (cusururile) pentru care este inapoi animalul cusururile se se spune bage de este bine acest lucru se
le
a nu se ivi apoi alte este de mare pentruca animalele Nu trebue ne
locul
ne
mai bine de animalele mult mai fruniciodatä
fie
www.digibuc.ro
ale noastre.
moase
poate pricinui nenorocirea Trebue
ne
de
bolnavi, pe care
dela
ce
putem duce
molipsim
grajdurile noastre. totdeauna dinainte cine sunt vecinii pentru nu avea pe ne ferim întotdeauna de
Trebue de
vedem
mai bun
cine avem deaface, este Obiceiul
este
el nu duce
cai
la bun
din
pe care
de de
popasuri,
fi
tot
Herghelia
fie
pe drum, de ei va
ajunge la
întotdeauna mai nu
spunem despre cal
pentruca animal un buzunarul
la
www.digibuc.ro
mai bun. Dece
pe Prut la
Cum putem
productivitatea iazurilor vechi de
POJOGA hidrobiolog
an, Din an deosebi sistematice de cele pentru crapului, sporesc la destul de mari. aproape hectare sistematice, kg. la hectar, mijlocie de
Intinderile de
primitive,
alte
cari
etc., sunt mult mai mari se de ha. cam la un iazurilor primitive kg. este cam de la ha. productia de la aceste iazuri primitive pune la de trebue luäm mai urmätoarele primitive cari au se scurg se un an. secate fi
sistematice, de
unde sunt mai multe feluri
(de cele
ne
In
sunt scurse
iernat sunt scurse vom un nu se scurg de
www.digibuc.ro
iazurile
de
an,
timpul verii. mare productia de
timpul se
an an, astfel kg., la ha. se era de mai la ha. iazurile Stratul de
are
la
la se
mult
de
ce
kg. ce.
din
putrezire se face de oxigen, nu cresc cum trebue, aceste iazuri, din pricina multe oase. aciditate are el acizi, se asemenea ape, apei care se face la fel de
se
Fig.
apä,
cu stuf.
hrana naturalä plante ce cresc sub apä) este mai animale plantele de apä, un strat gros de In iazurile dunga apei) schimb (cele care cresc ce folosesc cresc plante cari nu sunt de trestia, papura, rogozul la fiecare an, scurgem iazurile se preface stratul de se hrana naturalä bogat, care se de este mai bogat, Cu cari mare parte nu va fi mai mare. säpare, se poate constata fäcute indiguiri, la parte roditor acesta In aceste cazuri fost este
www.digibuc.ro
208
AGRONOMI
s'a dat de subsol neroditor. Urmarea : au o foarte Scurgerea apei din iazuri un anotimp are alte o bunä parte ; datoritä desghetului, devine mai oxigen. In mai bogat acesta din fundul iazului se petrec o de prefaceri de pe urma cärora el se face mai roditor. 2. iazurilor. scurgerea iazurilor nu mai ales cari stratul de este gros care stuful a crescut mare. In aceste dupä ce fundul se va vom face :
Fig 2.
ce a fost
din fig.
de
Grosimea stratului de cari fie de de mare stuful. Cu trestiei este mai In se va mai se la iazurile prea intre se scos din
foarte bun pentru se
peste
cam pe la
vara
se umplu
iazurilor este un dar mai poate se
abea
lunei
www.digibuc.ro
ales
209
de
stare, pentru
Fig. 3.
iaz inundat
avea
lipsit de stuf.
mare de de var este o crescätoriile sistematice. Ea se face
totdeauna foarte
Fig.
unui iaz
puiet.
ar trebui fie mai ales crap unde apa din iaz se scurge la
fiecare an
unde 14
www.digibuc.ro
210
SOCIETATEA
de a
Varul are
din apä, care se organice,
Varul, pe
acreala
aceea.
mai ales descompunerea ales a plantelor de apä). distruge acreala din pirea unor minerale din care nu pot fi folosite de plan de apä. Pe coteala plantele cresc
ajutorul Fig. la
de 2
de de
greut.
organice (plante
grame
animale)
aceste mai repede, varului, mai repede,
din iazuri
hrana
Fig. 6.
(opust) la
mare de de ai bun desinfectant pentru iazuri. Pentru iazurile formate numai din ploi, din topirea etc.,
de var este deosebit de
www.digibuc.ro
211
sunt
aceste
var, care este de apele cari au cresc mai
trebuitor, pentru mai apele cari anual Varul nestins se
mai
var.
kg. la hectar,
In cazul din
fost scurs,
ce
inundarea
lui se face la Cantitatea de mai sus se grämezi cari se acopär
dupä ce s'a fundul iazului se
varul din grämezi s'a
praf, se prea acre,
s'a fäcut de var
pe care
de fel, se va da
de
nu
mai mult
kg. la hectar).
rodnicia le este bine plante agricole. va fi folosit crapului, anul al -lea, ce se scurge s'au recoltat se plante se agricole In comuna un m. p., de de Cosmeni, aproape stuf (vezi figura fost scurs, la de s'a adäogat apoi kg. s'au pus crapi. kg. crap. fost de scadem datoritä hränirii kg.), plus kg. care s'a pus la populare, 280 kg. aceste crapului din de fi fi fost de kg.) spor care se kg.
de mai sus. de pisciculturä din alegerea
s'au recoltat crapi greutate de Acestea
toate s'a
(crap de kg.).
s'au numai datoritä faptului s'a s'a scurs var, s'a fäcut un an s'au amintite
plantele nefolositoare (stuful). Vezi
www.digibuc.ro
de
pe
de
anumite
ale
nu numai când se taie, ci la
se
ne
la
din cari cam trei pot de vreo kg., lei,
se
Acest obicei
cari cam parte puf. Dacä socotim
pe varä, putem avea de pe
lei pe varä. Dar,
puf,
fiecare an dela
puf.
gr.
puf, cum se avea dela la
pufului dela
se de
V. NICA
fulgilor, se la 200 lei jumulire, un venit de
socotim venitul din vânzarea mijlociu numai la
lei pe
parte din ele sunt boboci nu se pot acest de pe varä. Astfel, comunä, se gäsesc lei pe de comunä, din nu le jumulesc. se penele, puful, ce näpârlesc cad dealtfel dela sine, se peste tot, se deoarece
caz de
www.digibuc.ro
sate
unde se cresc multe care din
din
iarba de pe
se
nu mai poate alte
de alte animale,. Deci, la
pe drumuri pe nu este nici grea cum cred la timpul Dar ea trebue potrivit, dupä sfaturile de mai jos. de
crescute mari se pot lunile Mai, lunile se pot Septembrie. Trebue numai se
de pe anume Septembrie. Bobocii
de
se iau
timpul
tuleele abia au Dacä se jumulesc mai devreme, când fulgii se atunci curge jumulirea este Dacä,
se
mai avem unsul se
tuleele de cm.,
parte
cad se pierd de deosebit de aceasta, când
jumulim, putem
Turmä de
ce se
dela
tuleele,
lunile arätate, trebue
Deaceea, când se
de
dacä au Atunci se cadä pe jos la fiecare zile, dela piept. se iau pe ne dacä au Nu toate näpârlesc timp. Incepem cele mai multe pentru ele sunt Cele care nu sunt pentru mai Ele se dupä zile. vara anului in apropiere de am bägat de la
au
de
fie, gata cum se vede, timpul Septembrie. de jumulit destul de scurt el trebue
www.digibuc.ro
Mai, apoi
oarä, cam la sunt
214
SOCIETATEA
In luna Mai, nu se nu au la
ce
mai au
de de face se scalde
fie
una,
boboci
bine aceasta se
Cum se face jumulirea aripile picioarele se
nevoie
fi
uscat pe iarba penele curate. una ce se din
nu
un sac jos, pe
se
oarecare, nu
de
fulgii
cari cad pe jos
puful,
timpul lucrului,
piere trebue vas pentru
se
avem un fulgii
se trag chip
opus felului
de
fi
Nu se
prea
nu se atunci când nu se smulge
putere vedem Emden Centrul Agricol
Toulouse Arad.
iau
smoc mai rând pe sub
apoi neatinse
de pe piept, capul, aproape de piept, coada, foarte un mänunchi de pene mari, late la numite care ce se pe se jumulesc cad se pe jos. pe care se pentru nu Puful se
peste tot,
la
de tot
nu aripile
numai pieptul
bine spatele
descoperite,
burta. zile
Cele
la adäpost
pielea
timpul
nu
www.digibuc.ro
trebuesc Aceasta
lunile Mai din
seamä
mai
sunt
Septembrie.
dar la un mai bine puful se poate vinde nu se pierde atunci strângem deosebit fulgii bine Deasemenea,
poate pune strângem deosebit, se
mai bine. mai
acestea se
dela
nu este, dar culoarea
sebire
saci din
apoi
se
cari se
bine aerisit. dela ce se
la
acele ce se
dela de
care
sunt mai seamä dela pare sunt
au fost
mai mult.
mai elastice
cari au este mai
penele deoarece astfel pentru mult puf
Vom avea de cari duc puf pentru
avea fulgi
Am
le
unde sunt foarte
potriva
alimentelor ca
poate
fi
zile de la aruncarea de
2. Toatä hrana trebue
hale,
din bacanii, din Cum sä se a) ferind b
damigene, inchise
toate ?
sa nu poata anumit de lemn impregnat,
a nu lasa sa de
prelate,
in
prin
pentru
gauri
bine
de
dube
au lost
sunt
din
ce au care se vor aduce la in
de
de
care ni se par numai de
atinse de in vase, bidoane,
de gaze (aer).
un
alimentele numai nimicirea
e)
din
din
alimentele
d) prin invelirea cu In
din
din
dela laptele,
crapaturi
prin
trebue sa gaze de
de
aceia a chiar
ca
se va face
deschise,
bine inchise.
a tuturor alimentelor de gaze. a scumpe.
a
de gaze, in
www.digibuc.ro
la etc.).
Taifas duminical.
Bunicul de BARBU DELAVRANCEA
ploaie de miresme. ce se ce cad. fundul
din pe
Pletele lui
scuturate de adiere. ciorchini de sunt barba... peste toate au nins
Numai
au
cap.
o,
norocul,
lui
tata zise
au aripi, n'au zise
de ce sboarä din ochi.
de ce nu sboarä dar pe jos. pe
www.digibuc.ro
pe
PLUGARILOR
pe sub
dragoste,
lui erau numai
binecuvântare.
un' se duc,
da
Da. Da
un' se duc, când se
In
rândunelelor. rândunelelor
Da.
sbor
mie
sus de tot,
slava cerului, barba.
zise
mie
un sticlete. .
.
ce
se
zise
Bine,
tine,
ea. mie
Tie
nu douä, lui
mie una.
tu, Bunicul.
Cum de scatiu.
sunt
Ce
pe un ce
Copiii
pe altul. Bunicul
bat din palme. Bunicul le prin femeie din
muma
pe
de
bunicul din cântec. lui.
Cum .
www.digibuc.ro
se suie
218
ca un preot
in sus,
Bunicul
zise prelung : pe copii vie la mine dar
care
-
focul de
o,
cum ar
ca
norocul
fi mustrat pe cineva pe altul.
capului
pe
jocul
Se osteni bunicul. Stätu din joc.
Din vorbä
vorbä, pe
se
nicului.
nicul
asta este a mea. partea asta, a
--
!
asta este a mea.
asta, a se :
din copiii o
cam din
repede,
-
ochi.
mie.
ce o lauda.
-
:
mea e mai
Ba a mea e mai d'o
fata de alta, ba a lui,
-- -a mea
- -a mea
a ei, dar
Pe bunic
:
sunt d'o -a -a
obraji, cearta se aprinse
- Partea mea e mai - Ba a mea, e mai
fie mai
tare. !
Bunicul
www.digibuc.ro
219
- Ba a mea,
e mai e mai
Ba a mea,
!
Ba a mea, are un Bunicul abia se de
mai
Ba Ba
partea fetei. de
se repezi trase lui
nând pe
suspi-
ei.
Mama Ce
pe
asta, viermi bunicului erau din tulnic.
pe copii
vie la mine
Acela care taie un Cine a
tara
un
un arbore, n'a trait de nu
are paduri. COLBERT
Nu
XIV al
niciodata un arbore ABATELE ROZIER
www.digibuc.ro
Ludovic
din
Cum cunoastem alimentele stricate Dr. GH. medicul veterinar
care
ce gäsesc mai ales vara.
germeni de desvoltare pe sosirea verii
mai
din ce
ce
pe
mai
des despre
cazurilor de din se pot descompune repede pot strica, dacä nu se Alimentul mai curat poate din pot deveni timp foarte periculoase. laptele, lui, poate cuprinde
sunt
Toate
tifosul,
grave,
difteria,
scurt
mezelurile cele mai frumoase,
a. Carnea
cusur, pot
la
stare
la cele mai periculoase
Deci, dacä aliment se acel aliment ce suferit prefacere de fapt alimentul vädit
www.digibuc.ro
vorbirea
trebue
sa, ne
suspect
socoti
pe
aliment ce ne va putut fi zuri aceste stricäciuni pot verii care
este
multe mai periculoase intoxicärile paratifice, de pe mult mai grele decât prin
acele väzute.
sunt vädit putrezite. Toate alimentele se pot strica, alterarea totdeauna de oxigen zeala a. Vom
murdar,
mare, de
pe
pot fi
celor
mai de
alimente ce servesc la hrana omului, de
lele
pot
ele
mai rar adevärate. treacät,
unele alimente cum este leguminoase, fierte stulätor nuesc pe timpul verei, mai pe vreme
La pescuit.
mortale. Carnea
de
carnea poate pânä la pregätirea stricäciuni, cele mai multe datorite nu fiere aceleia care se clipa curat carnea. poate transport, de la la consumator. dela de acestea, chiar täiere, dacä nu fost se cum se zice, s'au pus una se alta,
carne. Dela
se
www.digibuc.ro
miroase
SOCIETATEA
222
puturos; carnea se zice incins. Stricarea aceasta o peste altele, des la animalele de mai ales cari ocazii se taie mult pästrate astfel a zi se
sunt
stricare o pot
par, a carne moale, sfärâmicioasä, mirositoare, se de pe piele. smulge se mai felul cum s'au altele mai greu, specia animalului starea lui de dela animale chiar numai bolnave, muncite stomacul se mai repede. Carnea stricatä la pierde culoarea, devine mai umedä, moale, este lipicioasä, se sub un miros nepläcut de carne uneori chiar Carnea forma cea mai de putrezire se aceea au o culoare verzuie de unde denumirea de prin mirosul deosebit de Cu carnea este veche mai stricatä, fermentarea :
sunt mai puternice. Carnea cea mai proaspätä, poate repede totalä stricare,
dela
uneori toti microbii pentru cari se pot grozav de
repede vara, mai totdeauna la arterelor, locuri unde caz de trebue inceput Carnea o culoare verde, verde verde verde
pe bucäti apoi pe
pe
putrezirii vine atingere aerul, dau rareori dau
animalului, de
de unde oträvurile colorane verde. mai nici
In ceeace are o culoare
asemenea mortale.
daca este dupa specia un anumit miros
mai
animalului,
daca e stricatä se zuie, moale, Ca carnea
de culoare cu un miros nepläcut, de amoniac. toate mezelurile
consistenta, atunci violete, verzui
www.digibuc.ro
de
se stria, din ele
223
se un miros un gust ele Când carnea fost veche se face mai repede.
face
Salamul carnea are
moale,
gust pierde culoarea, pusä la miros au pe deasupra ceva
au culoarea din cauza gazelor carne tocatä, se adaogä stricate,
alifie
Atât
are miros de
carnea tocatä,
pentru se ascunde asemenea
sunt de multe foarte grave se adaogä
dela bolnave
pot pricinui chiar frumoase la
Ing.
Antonescu
Carnea de
are pielea este bolnave, are pielea turbure,
pe când cea stricatä
dela
carnea moale
de culoare
având ochii un miros de putrezire.
orbite, iar
pielea face cute se jupoaie la cea mai uscat este orbite. Urechile la au mirosul deosebit de este de apäsare degetului, pielea
frecare. se moale
mai ales la
tecelui, când
stricat pus repede vara. cade la fund, are gaze. proaspete au bobul frumoase la se
Lichid cu miros tare, care arde
care e
www.digibuc.ro
224
SOCIETATEA
materia care rosul
ele este tare
boabele e
au bobul sdrobit,
stricate
materia ce
le acoperä apätoasä, miros rânced, gust amar de melcii, vor trebui fie totdeauna Acei nu se vor Unii raci dupä ce au din de se recunosc dupä care e prea mult se mai repede pe timpul de mai ales sunt transportate cutii care se pot desvolta infectiile microbiene mucegaiurile. stricate se cunosc de lumea. Ele dau rar grave ; cele mai datorite sunt din cremelor sau preparatelor ca se poate strica pe timpul celelalte chiar mult mai des, alterarea dela laptele se la laptele amar, putted, ce se
ce se pot desvolta la consumare. Laptele care nu e apoi nu e fiert pasteurizat, e
etc..
lapte, dela mulsoare, muls
zi pentru cari la mai multe milioane pe c.m.c. Laptele trebue bine fiert microbii, ca acei sunt foarte spre a ai tuberculozei, ai ai dizenteriei, ai febrei ondulate, ai
un foarte bun
scarlatinei, ai difteriei, sau ai altor boli dintre cele mai culoase.
trebue
la ce primejdii pot duce alimentele stricate ne ferim de ele.
le
de
pe
la
V.
www.digibuc.ro
de ce
sera
de
fructelor
legumelor de Dr. Ing.
pentru anumite
fructe
pe cari le
unei legume.
mai
anume pentru pästrare
borcane de Borcanele
TEODOR
la
gospodar se care se face
borcane
sunt puse
se (Fig.
unde se fierb
fierbere sunt un timp oarecare, stricarea fructelor legumelor. cari sunt foarte bine nu mai pot pätrunde trebuie Borcanele de fie foarte curate marginea bine umplerea fructe pe marginea borcanelor se un de cauciuc pune capacul, ce se unui arc (Fig. nele se apoi de apä, unde sunt In timpul temperatura aerul se apoi, aerul de se borcane gol,
legume apoi Borcala
s'au 15
www.digibuc.ro
226
SOCIETATEA
capacul
bine lipit de borcan.
face se arcul.
se
Pentru
se aleg fructe bine apoi se
ce s'a
legume de prima calitate.
mai
se
se
se
anumite.
se
se
etc.
se
Fig.
apoi se
mai bine
se se
- Forme de diferite borcane.
se face mai ales la fructele mai se taie mai legumele fructele se borcane. Pentru fructele legumele care se cazan timp anumite legume fructe pierd de aceea, face mare de
Fig. 2.
opärire, legumele trebuiesc neapärat Pentru aceasta, se se vas apoi se pun borcane. Borcanele nu umplu la
pentru borcanelor.
marginea de sus,
cm., unde
un gol de
se
legumele
ce
apoi läsatä
se
se
timpul
borcane, se gr. sare la litru)
Peste conservele de fructe se pune un sirop de de de gros, deasemenea fiert Siropul de la drege gustul fructelor.
www.digibuc.ro
la
ce se prea
fie
trebuie
fie
s'au In acest scop
multe borcane, se fierb
de apä.
alt
de
grätar de
vas paie,
nelor deadreptul dela cazan. borcanele,
pentru grätar
borcapaie) se nu se ce le borcanelor, pentru borcane
paie,
ele
apoi apä, pentru termometru,capac se
se
totul. Sunt
cazan trebuie crape borcanele, din
apa
nu
se
atins
pentru fiecare caz. De obicei se
la
C., timp de minute,
de legume se la
grade,
de de minute.
Fig.
-
fierbere,
se
se pun pe
ce
capacele când
la fiert. Borcanele se rece
bine
de de oarece se
apoi
se el
un punem borcanele pe cum nu bine le Apoi se scot acestea sunt se pune
de masä. Nu de metal curent de
suportul
de pe foc, se
grade, apoi se scot masä de pe care se
apa canele prosop
pentru fiert borcane pentru borcane.
se
la
trage la
parte se pot
de
conservele aerul
www.digibuc.ro
borcane, se borcane
228
SOCIETATEA
Conserve din legume Fasolea verde.
proaspät.
ce
Pentru pästrare se se
tinere, culese
ape, se
apoi se taie borcane sticle. se opäresc pun de ciur, care se bagä vas clocotindä, unde se minute, se apoi se scot se vas rece, unde pânä se ce s'au se un timp care se se borcane sticle, se
Se
de
la un
peste ele
gr. sare
apä).
numai borcanele fabricate dacä folosim sticle, ele trebuie
serve
fie groase Dupä ce sunt umplute, borcanele se astupä capac, sub el marginea borcanului un de cauciuc, care fost mai fiert apä. Sticlele se astupä de fierte deasemenea mai clocotindä. impiedeca capacele dela borcane se dopurile dela sticle capacele se se la Apoi borcanele
(Fig. cazane de minute, la temperatura de grade. Dupä fiert, cazanul borcane de pe sticle se se la se grade se se Dela borcane se arcurile, dopurile dela se cearä. Conservele se la verde. Pentru pästrare sunt acele bobul de culoare verde coacere. Mazärea conserve trebuie fie deoarece, dacä mai mult timp, se boabele se Dupä cules, boabele de pe le alegem se pun pe se care se bagä vas clocotindä, unde se opäresc timp de minute. timpul mereu
sticlele se fierb
www.digibuc.ro
ce se face la
se
ce, strâns
Mazärea se
degete,
se
se trece
rece, apoi se
ce s'a scurs, se pune
bine
borcane sticle. borcane, deoarece se timpul ce se pune borcane, se peste ea sare la un litru de apä), deasupra un liber de se astupä vasele se fierb cazane timp de minute, la temp. de grade. ce se toarnä peste se fierbe
inte, pentruca
acest timp ea
fund
se
se
Apa se
ce
sticle, pentru borcane toate dintre boabe pentru aceasta, borcanul sticla se puternic de câteva se toarnä apa. Pentru a fi mai conservele se de se mai fierb dupä zile.
iau ardei mari, bine
se
se se
minute apa fierbinte, se pe rece. Dupä peste ei se toarnä bine de se se toarnä
care poate fi
Borcanele
minute la ardei
se fierb pentru
iernei, se
grade.
*
borcane simple, borcane peste ele se toarnä
Legumele se se
umplu
sus,
purin säratä. Borcanele nu se un gol de cm.,
se
de largi borcanele la
kg. se pun deasupra legumelor cele de jumätate de kg., borcane nu pune de
de
la
Borcanele se
www.digibuc.ro
la
hârtie
SOCIETATEA
peste ea se
pergament
pune
se
timpul fierberii, untura se
fierb.
un strat de
cm. grosime, care
pätrunderea
nu
borcan.
untura se scoate
de
de deasupra se poate folosi Conserve din se
s'a Fructele se scot apoi se
mucegai
deobicei
(Compoturi)
la care
fructe fierte s'au fiert borcane aleg, se
se fierb borcane se capacul
au fiert.
se
fructe Caisele se
mai rar de Pentru
trebuesc bägäm fructele
zahär care
peste de Caisele
bine. de
se
se pun la fiert. piersicele pot fi färä de fructe, piersicele pe mai
minute se scot numai la fructele la cari se deslipesc la caise, la piersice, se toarnä sirop de zahär parte zahär ce se borcanele se fierb minute, la de 8o grade. de Perele se se se taie sare de
apoi se apä sare de la apä). (un sfert kg. zahär la litru un pun borcane, se siropul se fierb minute, la grade.
se scot
sirop de ce pot fi sträpunse
peste ele, se
fel se face
de
din
rece, pot fi minute se
minute, la
sirop de
(un
borcane,
se
de
kg. zahär la capac
grade.
www.digibuc.ro
Se fierb de apä) se
Cum se fac de EUGENIA
sunt dulciuri unt), carne, fructe etc. se pot face cu aluat gustoase
nitoare
din aluat unt,
se coc la
sunt foarte celelalte se
bine
DIN ALUAT DOSPIT trebue
apoi se
aluatul
aluat, avem nevoie
de
kg.
un pahar de lapte, de sare,
de
lapte
Muiem
creascä, la
(care se bat
Cernem
sare), apoi laptele,
mai
care se
toate acestea bine
de
se
untura
aluatul la un
de moale. Se ce vedem untul topit, creascä.
www.digibuc.ro
se
apoi
232
aluatul,
avem nevoie de jumätate kg.
de vaci,
de
de
ce aluatul de aluat apoi se taie foaia
crescut potrivit, cam de jumätate de potrivit de mari, se pune la
foaie
sare,
patru
cele
fiecare bucatä
la le
le
le punem la cuptor. rumenit, sunt gata. Pldcinte
pune magiun,
amare, se gust, se pe
potrivit. la masä. Tot
vedem
magiun magiun magiun se pune
fie dulce.
se adaugä zeama din ele, apoi se pun
se
de
acesta de
de
de
s'au
se
se taie se stea, aluatul, lase zeama din ele. timp aluatul este mere pe crescut, se se taie se pun de aluat se sträng, se creascä se coc la cuptor. Merele se
ceapa, se taie pune pe aluat, se cuptor.
de
Varza untdelemn, apoi
se
se
se
DIN kg.
NEDOSPIT de sare, untdelemn. mare, se
de
ou,
adaugä
fäina, se pune sare untura se fäina. Se se face coca potrivit de moale. Apoi
pune pe se Aluatul astfel fiecare se
un
bine
face
se
se
pe un fund stea
se
www.digibuc.ro
se
233
facem
jumätate kilogram de
avem nevoie de
plute
sare,
se amestecä
coajä ouäle, sarea
apoi se taie foaia
de aluat pätrate
se
celelalte arome.
ce am pregätit de
foaie
mari, se
la
cele patru
se
la untdelemn)
aceea,
gust.
nu se
se
nu
toarcem pe
pe alta.
parte pe
Se pot
le
sunt rumenite se scot, se
la celelalte reci.
se
se
la foc
crude.
de aluat, se Aluatul se face la fel,
numai
punem magiun
de
marmeladä.
amare). se
zahär, se ele, apoi se pun pe unturä. aluat, se se präjesc de se taie mere. Merele se se adaugä gust, se se scurgä zeama stea, ele, apoi se pune pe fiecare de aluat, mere astfel se unturä se präjesc
amare, se
de
de
se scurgä zeama
ceapa, de
Varza
se taie, se aluat,
unturä, apoi se pune pe
se präjesc. miere.
Nucile se pune Pentru
jumätate cerne
untura,
fiecare
de
se amestecä de aluat,
se
pe
trebue
kg.
de
sare,
mare, se adaugä amestecä toate se ce aluatul este de moale. ce face
bine aluatul, apoi aluatul se pe un fund presärat
www.digibuc.ro
se
se unge
234
SOCIETATEA
fiecare se
se acopär de ceas.
stea cam
cam jumätate unturä, sare, piper, ou,
carne,
carne de trunjel verde,
cepe,
de
taie ceapa
se adaugä apoi
se se
Se
pentruca tot carnea. fiert, se adaugä sare, piper, se apoi se se se ce s'a se adaugä verde, sare. de aluat pe masä, sucitorul, Se apoi se pune am pus jumätate din Tava se unge
foaie foaie.
fiecare
se pune
de aluat
Se
deasupra
se pun pe ele
ce s'au pus toate se unge ou pe deasupra, la cuptor la foc timp de un ceas.
se
scoate
este
la
se se
cam jumätate kilogram vanilie
de
la
Aceste al Bobotezei. trebuie
de se
de
de foi
nu se
bine Se
de untdelemn se face ce face
se pun
de
bine aluatul
moale. Se
se pune pe un fund un
cald,
se se
se
de
aluatul dosul
de
le
se face la
Pusul
de
se
apoi se pe
de
www.digibuc.ro
235
apoi se taie
rotunde jos deasupra ce se taie de tinichea färä
se
Se pune taie coc pe
gura
de
pe
se coc
pe
peste alta
ce se coc, se
ce se pregätesc nuci. apä, se zahär miere de se fierbe
la
se
In ajunul
se
coajä de un sirop siropul pregätit, care trebuie
se leagä una
fie
pe
Nucile
se amestecä In Moldova se care se face anumit chip
zahär (miere), lapte
la
se umple zahär,
se
de
se face de
de
sare.
aluatul
foaie
se
se
se întinde umplutura
se
pe deasupra, se strânge foaia dela un capät la de dela un capät foaia se tavä rotundä, unsä Se se unge pe deasupra de la masä,
cuptor.
de
la
se
zahär.
numai
aluatul
mere.
de
pune
care se face din mere. se taie se stea, ele. se scurge zeama aluatul, se se se pune presarä merele, se strânge, se tava se la cuptor la un foc potrivit. taie se presarä zahär pisat. Se rece Merele se se
la
se poate face nuci,
magiun.
numai se
se face de aluat rotund, foaie
www.digibuc.ro
la ce
foaia de
ou, sare,
pune brânza Apoi le pe parte
la
ce s'au
pe alta, se scot, se
se dau la
se toarnä, masä,
Se opäresc
pahar de lapte
se face un
amestecä
de de
se
de vaci, se de ou bätute de sare, de pisat, dupä gust. amestecä
se
se pune se mai pun bine,
sunt
foc
se amestecä
de
bätute
de hrean, pe ele
la cuptor la
gros.
kilogram,
cam
se
brânza (dupä ce s'a scos se scot, se pun deasupra.
Se dau
lapte
aceste
la masä.
de
www.digibuc.ro
Apoi le
se
C. Argetoianu
in agricultura
voie
de Ing.
au adus
AL. V. MIRESCU
foarte
idee
statului asupra timpului liber orânduirea lucreze Ideea de
fel,
voe
voia legal dar,
este, poate,
fapt de poporului nostru de Agricultura ne muncü voia român muncile cum pomenit din voe tocmai de aceea seama de cele mai multe de tatea muncü. Pentru el, munca nu este carte de In muncü la câmp, român se mai multe ore pe
din
soarelui, patrusprezece istovitoare, pe care
aproape face
spor
www.digibuc.ro
mai ales
238
SOCIETATEA
nu numai
faptului toate zilele, dar
de
munca de
de
de
toate amintirea trecutului familial, dragostea de grea, munca Cu toate faptului se face naturii de cele mai adeseori, grupuri. Muncesc cot la cot, se
se
ale
copii
sunt
agricole pe care
de unul Munca se face
le face
cadru de veselie
Taifas la
au de
ceva pe pe
Spuneam mintele. familial, se
dela
munca de
muncind mai dragostea muncind
de dragoste, cari
Cei mai spun Cei mai puterile se acestora folositoare. le toate se se
este un lucru fetele, de multe
www.digibuc.ro
ei
prin
239
poezia Dese sunt natura se
versurile de dragoste, de muncile
care
sus ochii
amdndoi.
acest vers,
de fete, tu,
:
ce
La cules de cucuruz...
sat din
Muncind rosturile
naturii tainele dela faptul de soare la
stelelor pe
De aceea,
la
apoi, dela
la coacerea holdelor
dragostea de este
toate de
nostru
pe care
de
drum care
stare.
aduce la
muncesc
de veselie, la care se
www.digibuc.ro
240
cei cari
cimpoi, etc., de câmp,
fluer,
cele mai multe
de mâna
munca, de
la munca
trecere
la grea.
se se
neobicinuit, venit de aiurea,
acesta
aproape Cântecul treaba,
timp ce
glumesc, se
nu
petrecere. pe
cei ce au
mai repede,
ei
ajutorul
recoltei
greu povara, munca grea de Seara, care, clocotitor de râsete sgomot, cum celor
ales al
dela câmp de totdeauna,
se
atât
de fete,
au pun
de câmp la
la
www.digibuc.ro
la
iar
241
vederea acea Nu putem trece adunare care este românesc, grup de oameni care la câmp,
sat,
numai
de ajutorare
Claca este
pentru lucrul. Dar mai poate
curând
la
zilele seama
de
adunare se poate alunga urâtul
de
de voe
acest caz dar folosesc
timp ce
focului, hazlie,
se simt
care
mai
atâtea munci
pentru daca este tuturor
acest
folositoare, Munca de român
Claca voe
pentru
face poate voe cum prea frumos spunea marele
de rodire,
dela legi
dulce
de agricole, fiecare regiune, fiecare folositoare.
format numeroase dintre avem de dela este folositor
din alte
mai ales pentru
din ele.
celor
din
ale
De aceea,
timpului liber de mai
este
parte
parte.
numai
de aranjeze felul acesta, frumoase, care
atâtea dar folositoare obiceiuri, despre care nu ei vor aduce mai dragoste de
de
folosi cele care
aiurea, de ale
Ar fi de mare
de care
pentru cerceta
pe calea parte,
le arate
atunci.
tot odatä
lumea mai acestea
socotit dintr'o nu
atât
satele
nu aveau liber ale alte mai multe.
au
mai redus pentru un de mai mai ispjtitoare. folositoare
www.digibuc.ro
pe de
Agronomice
de
Institutul de Cercetäri Agronomice Institutul de Cercetäri Agronomice a fost
dar a Rostul Institutului este agricole prin din
contribue la ridicarea productiei ducä la. care mai bune tehnice agricole, a celor bune soiuri vegetale animale, a celor mai bune de vegetali ai agricole, a celor mai bune unelte agricole, a celei mai economice a noastre agricole, etc. punerea al doilea a celor mai bune cu scrisul prin a rezultatelor tehnice gäsite roadele acestei multimea plugarilor aplicarea legi Institutului i s'a ocrotirea Pentru acestor actiuni, Institutul are pe o directiune, patru statiuni, cea mai mare parte chiar la sediul din nr. felurite statiuni. Deoarece la acestei scurte :
www.digibuc.ro
243
activitatea era curs, nu se reda activitatea pe 1938. de conducerea tuturor organizat la experimentale agricole, pentru verifica aceste se sub raportul celei mai rezultatele tehnice date de colaborat Agriculturii la sediul dela concursul biblioteca Ministerului Agriculturii organizat la sediul pus laboratoarele personalul tehnic la celor organizat agricole pentru construit terminat de construit la centru la din organizat de de filme agricole un program de lucru pe cercetat de Fitotehnie. casa de laborator studii märate analize, probleme de lucrarea de asolamente de metode culturale de Deosebit de aceasta fäcut de pentru particultari mai multe procurat de
pentru Ameliorarea Plantelor
In s'au
de
Controlul Semin-
dela Institut s'au format
elite, s'au elite s'au fäcut 783 toate, la grâu. S'au de grâu, de In de dela Bäneasa pe mai mari asolament, numeroase leguminoase, floarea soarelui laborator s'a fäcut analize determinäri la S'au kgr. determinäri pentru consumul intern, import export. S'au kgr. rite de zarzavat determinäri. S'au la de probe de mirobolan. S'au de din de de Controlul continuat studiul de buruieni.
www.digibuc.ro
244
decuscutat intern
de
borator numeroase alune
pentru consumul
de
export.
S'au felurite studii jurul altor criptogamici la orez,
etc. S'a continuat studiul
de azot
de
S'au
65
fungicide insecticide. Au de tizare manei la colaborat Ministerul Agriculturii pentru Serviciului de Plantelor din Minister
de ameliorarea plantelor din
pentru combaterea la pomi cartofi. A desinfectarea a liberat certificate fitosanitare arbusti. A controlul a liberat fel de certificate pentru 45.963 kg. alune susan, floarea soarelui precum pentru 5 vag. mere, toate esportate. S'au studiat numeroase de Chimie bleme de chimie S'au noi metode de determinare dozare s'au unele din cele vechi. S'au felurite analize spectrale de cereale, extracte
de sol, extracte apoase de sol etc. Ca activitate de laboratoarele sale s'au
lucräri pentru 6 diplome
www.digibuc.ro
pentru
felurite
s'au analizat probe Ca activitate de control s'au
personale
de sol la particulari analizat felurite probe de insecticide pentru particulari, de Morärit anual al pentru Plantelor de
chimice
S'a continuat studiul 868 probe de
pentru
Agricole,
mai analizat S'a
agricole Regia particulari.
de
probe de porumb,
porumbului din punct
de
bumbac studii corpurile analizat de
al
de
S'au paste
la
grâu etc. Ca activitate de control s'au probe de Pentru (636 analize).
irmic
de
analizat
probe
total s'au probe care felurite analize. Ca activitate de
au
s'au
deterde Ameliorarea
cursuri
rele
au
s'au prezentat
zentat Praga unde
la Congresul
de
laboratoarepredin
despre tipurile noastre de de
ruralä.
contabilitate S'au asupra
carnete de
întocmit bugete agricole. continuat 334 produselor agricole fabricatelor de S'a nuat ancheta din pomicolä din Prahova, S'a 700 din S'au de carnetele de contabilitate diplome celor ce s'au s'au cercetat la numeroase agricole din Oltenia, Muntenia s'au S'a harta una pomicolä felurite viticole, pomicole horticole. au luat parte la congrese
www.digibuc.ro
246
SOCIETATEA
întocmit programe, s'au S'au 276
s'au verbale. S'au
de de animalelor. S'a continuat rasei bovine sure la Moara S'a contribuit la sindicatului acestei rase. S'a continuat de fecundare la condus dela Bäneasa de Pantelimon Eforiei Spitalelor Civile.
Geniu rural. S'a studiat problema date
date
privire la S'au
s'au
circa orez. Ca pentru
de
orezului
S'au întocmit proiecte s'au de nivel pentru cultura orezului. S'a organizat domeniului Banloc.
de
complectat laboratoastudiat compoprobe de In laboratoarele sale s'au mai felurite analize determinäri, mai ales de pentru S'au zirea vinurilor, determinarea ultraviolete materialului din care fost fermentat etc. activitate de s'au podgorenilor 996 fiole s'au podgorenilor numeroase la s'au tratat rele. Din
Ministerului ales cele din vinuri,
vin.
s'a continuat S'a studiul feluritelor insecte parazite. S'a continuat adunarea pentru studiul ciorilor raport stomacului, mai multe pe teren regiuni. Ca activitate de control vag. de fructe exportate serie de livezi din care s'a S'au s'au de
de
comparative de motoare, agricole. unelte controlat motoare. organizat tracUniunea Sindicatelor Agricole un concurs de
www.digibuc.ro
S'au
S'au
atelierele sale s'au S'au comparative de felurite soiuri de viermi de S'au produs 929 kg. gratuit la din Turcia Italia. S'a produs de ameliorarea plantelor (Cluj continuat cercetarea câmpuri de toare de elite, hibrizi, etc. de orz, porumb, fasole, floarea soarelui, etc. precum telor textile, de S'au din
de
precum
de
rite analize de probe de analizat 23.839 probe de
S'a
Ca activitate de control s'au analize
deter-
kg de
S'au trifoi, ghizdei, etc.
din Cluj. S'au roase analize de
etc., pentru
pentru Institut S'au
din
fitosanitare la
cercetäri
din
s'a adunat un bogat material pentru de fitopatologice, din care s'au trei. S'a fäcut trolul sanitar la aproape vag. felurite produse agricole S'au distribuindu-se
verbale,
experimentale agricole, Moara
Basarabia
una
Cenad -Banat,
lui Turzii-Turda
Tg. de
de ha. s'au foarte felurite comparative de elite de tot de pe câmpuri de totalä de cca ha. Aceste au produs cca vagoane principale, soiuri (grâne, orz, vag. alte cca de soi precum vagoane de tulpini de mai mare parte din aceste au fost contribuind foarte la soiurilor
In aceste
www.digibuc.ro
248
SOCIETATEA
au acestea, tehnice de difuzare locului vizitarea la de agricultori. de din aceste agricole Camera cea din Tighina, care, de cea din Moara un abia jumätate anului, nu s'a ha capital de exploatatä de agricole aceste 54.813.255 lei funciare) inventare curat total de 6.563.931 lei, care un scädem din acest de capitalului de
arenzi de lei la ha, capitalului salariile conducätorilor ce agricole un ploatare total 4.047.129 lei, tot de lei, care asigurä rentabilitate de de rezultat s'a putut capitalului administrare cärora au depuse de inginerii ce
unei
de
Trei
de
s'au asupra coacerei, boalelor criptogamice etc. S'a fäcut un Basarabia. Ele au viticol 1938
numeroase metodelor culturale,
tamentului studiu al Statiuni de
Au fäcut, la cererea producätorilor,
au Deosebit de tehnic al 20
au publicat analele, cca volume
cca
ziare, reviste buletine din activitatea Aceasta este, pe rod bun 1938 de Institut. activitate, care puse care toate nivelul technic va ce mai ce noastre agricole.
www.digibuc.ro
Centrului Agricol
Centrul V. V.
nenorocirea ce s'a
comuna
au fost
parte din cite de foc, fel sat,
Regelui s'a drept
M.
el
la
acestui
de felul cum trebue
un sat. model, trebue
fie
fie
moase, ceeace noasträ.
sate
se
ei trebue ce mai bine.
vedem pe
din ce
averea
fie
are mereu in
de
tot
agricultura noasträ
de
se
acest lucru
spre mai bine. când se
sätenii este bine
la sate
vedea cari sunt foloasele, atunci pe säteni
se
lucreze
cum
Dar, pentruca inginerul agronom sele unei trebue
el una,
la carte. care
la
gospodärie pe care
conduce inginerul agronom,
se
comuna un
unde sätenii agricol.
www.digibuc.ro
nu
250
SOCIETATEA
centrului
dela
precum mare
timpul iernii,
care
trebuit
dela acest este mai mare centrului agricol, se
de care
aici
au ei nevoe,
Grajdul dela pentru
foarte tauri,
4
camerä pentru
Agricol
Pentru adäpostul
este
se adäpostesc toate
m.
le
Camera sätenii.
Ministerul
mare, de m. pe cari
pe care
uneltele sunt date spre unei vrea aceste
arate ce
le aduc. Dar
le folosesc
sätenilor, ce
bun nevoile sunt
multe, Statul poate nevoile tuturor, vrea numai arate folosul apoi, sätenii le cumpere singuri. acolo mai pentru
www.digibuc.ro
un pätul
de
magazie,
gospodar mai centre, cum este la
ele sunt mai
fäcute mai mari, la altele de
au fost facä la
le
poate
bage de
la
toate
sunt
Centrului
acestea, la gunoi
de
Ca la casei,
se mai
de
un betonate, pentru plimbatul animalelor, etc. nici aici nu legume cea de toate numai
pentru casei este lotul de Partea cea mai centrului trebue fie Ha., care se astfel lucrat, formeze sä recoltele cele mai frumoase totdeauna pentru gospodari. Aici poate vedea ce semeni borceag, ogor de toamnä cum trebue sä ai
www.digibuc.ro
gunoit de toamnä
252
te
alte lucruri, pe care le
la un
unde avem trebue fie totdeauna sfaturi, ajute sätenilor, gata
celelalte la un centru agricol, inginerul agronom este
tot
lui,
numai
pe devin
ce mai
ce
mai
de
din Satul model precum agricol de acolo, vor fi
M. S. Regelui,
de cum trebue
viitor satele
se
Remiza de
A nu
Centrul Agricol
a nu
arborele,
amintirea
la
au Cine
un arbore,
sale.
un monument
o
vie in memoria A Dumnezeu.
un arbore, este a face un act de este
o
lui :
de Arborilor" (din
www.digibuc.ro
Centrul Agricol
de asigurare agricolä de Ing. Agronom VICTOR RUSU
In
mica,
de
de ha., de pe 1938, pagubele au fost mai mari. de In de peste ha au fost nimicite fiecare an Camera Agricola pagubele de semänat. In de au au fost de ajutorare ale Camerei agricole. erau era n'aveau recolta le lipsea anual,
starea
Camera Agricola, dela Sociale,
dela de face colectä colectä un rezultat propunerea, Camerei Agricole,
ajutorarea bun,
sä contribue recolta de
In fiecare format
fiecäruia,
de alte
primarul, preotul comisie
www.digibuc.ro
diriginte
numele celor ce
au
fiecare
acesta controlul fie mai bine Grânele au fost magazia Camerei Blaj, sumele de la Camerei. Rezultatul colectei S'au kgr. lei numerar. Grânele au fost la erau soiuri amestecate, deci nepotrivite sumele kgr. soiurile Bancut
156, precum
856
de Cenad 88, ce au fost
kgr.
Tot cean
acest fond plugarul Pavel
fost
jug. de larvele fluturelui
Chirileu,
la
s'au din Blaj,
Camerei
de de
la
au din
se
poieze toate
primite,
Grânele ce se
fi
kgr. greutate
vor
fie predate se
1939.
mai
se
de
la
Septem-
luate, vor
de
la Camera
comisie
camerei agricole serviciului pe secretarul Camerei Agricole.
www.digibuc.ro
secretar
255
verificarea fäcutä de Comisia de administrare, la se compune
fondul kgr.
Martie
le
inapoi lei kgr.,
este
58.625 lei,
856
recolta
de
Socotind lei kgr.,
lei.
Fondul acesta de ajutorare mutualä
s'a format
organelor technice agricole
cari n'au ajutorarea celor
obolul
vara 1939, am cercetat lanurile date
am constatat
fondul
frumoase
sunt una
mai
mite
ajutoarele spre
toate
vor
vor
de
de kgr.'
fi
pe
fondul
se
s'a
acestei
Ha.
aproape
una,
locale.
semänate au fost
s'a contribuit
la
de
fost
gubit un plugar, ale au fost ajutorarea ei toate Putem spune
de
au prin
convins fäcutä
unite,
pot este
mutualä de asigurare de urmat. alte
se vor
fi bine culturile de mult,
toate
se
fondurile la necaz,
la vite, de semänat, trebuitori
cerealele
www.digibuc.ro
fie
grindinei, focului, fi
nu numai precum vitelor.
de tauri
Lugoj.
din In multe
o zi
de vite
prima Luni din luna Martie Luni
de Luni (Alba). V.
Ian.,
Iunie,
Martie, Aug.
Ian.,
:
Joi Pebr., Apr., Aug., Oct., Dec. Dec.,
19,
(Sibiu). 4 Martie, 3 Sept.
Alba
Sept.,
23
Nov.,
Mare). 22 Febr., Aug., 8 Nov. 2, 21
Apr.,
Mai, Aug.,
4,
19 Oct.,
Sept.,
Dec., Sept.
22
Dec.,
Sept. (Sibiu). Aug.,
Duminica
17 Nov. Apahida (Cluj), Nov.,
25
Sept.,
Arded (Satu Mare). 4 Apr., 20 Mai, 8 Sept., 4 Nov., Dec. 25 Ian., Febr., Aug', 8, 20 6, Sept., Oct., Sf. minica Rusaliilor. Oct.
Mare).
24 Apr.,
Ian.,
Mare). 29,
Iunie,
(Turda). 22 Martie,
Baia de
Baia
29 Aug.,
29
26 Oct.
Baia de
29
an Miercurea Sept. Dec.
Nov., 24
Febr, 8,
Mare). Dec.
(anual).
Alesd. (Bihor). 24 Febr., Oct., Apr., de 2 Ian., Apr., Aug., 26 Oct. Sus (Sibiu).
6
Sus
Aug., 4,
(Turda). V. 2 Mai, 25 Oct. Aug., Alexandria (Teleorman). 23 Apr., Oct., Sept., cu 8 zile de
15 Nov.,
Sept., 26
24
Oct.,
Mai,
6, 8
porci
Sept.
Oct., Mai, M. Ian., 8 Mai Aug. Oct., Febr., Alta Mare Scaune). Dec. Sept., Febr., (in prima O.
de
Ian.,
Se
din
Apr., 26 Aug.,
(Satu Mare). Iunie, Nov. In fiecare Sept. zilele de Luni din
Baia
an
care cuprinde data de care cuprinde Domnului, din din Sept., Luni Marti cuprinde data de Sept.
Febr., din
(Romanati).
Band.
www.digibuc.ro
Sept.
Martie.
20
3 Febr.
28 Apr., 28 Oct. 4 Apr. Aug.,
Nov.
257
Bara (Severin).
2 Feb.,
Aug.. Aug., Nov. In fiecare an : Sf. Grigorie, Martie) Mai, in Sf. Petru Luni Nov.
:
:
Feb.,
Aug.
29
8
Martie, 23 Apr., 29 Mica).
Mai,
3 Martie,
:
(Dolj). 22, 25 Sept.,
Mai,
(Arad).
2 Martie, Dec.,
Sept.
Aug.
Domnului (2
Sf. Sf.
(Apr.),
a
dupa
Aug.,
Apr.
(Ciuc).
7 Apr., 28
Mare).
Apr., Mai,
3
Dec.,
Sept.
Vineri
de
Prima
Elena (Mai), Sf. (Sept). Aug. (Romanati). Cu Sf.
Sept.
Mare). 22 8,
Sept., cu 2 (Turda).
Nov. ,Joi
de Florii.
28 Aug.,
de
de
Aug.
29 Aug.
(Bucovina). 8,
28
(Satu Mare). 26
Apr., 28 Mai, 26, 27 Aug., Dec.
Oct.,
Ian.,
August,
Oct.
27 Iunie,
Sept.,
Oct.
7
(V.
Se
care an de Vineri de : bäta Sf. Pavel, Ion (Iunie), Nicolae (Dec.). 8 Mart. Oct. 20 8 Sept. (Cluj). Ian., 27, 28 29, 22, 23 Aug., 20,
Mai,
(Putna). 26 Martie, 24 Iunie,
Apr.,
V.
Oct. a
:
Aug.,
Sept.,
Maiu.
26 Oct. (Sf.
din din Decembne.
Joia a
25 Aug., 24 Nov., 25
Oct.,
Martie,
(Neamt).
Maria
28 Mai, 29 Sept.
Sept.
6 Apr., 6 Iunie,
Apr.,
Oct.
Sept.
Aug., 22 Nov., 8 Sept., Florii.
25 Oct. Domnului,
M.
La
Apr., 27 Sept. Ian., 21 25 Apr., 23 Mai, Dec., 22 Aug., Sept., 7 Nov, Nov.
Bran
(Alba) Oct.
Dumitru (Oct.).
Martie,
prima Sept., Dec.
In zilele de :
(Dec.
de
de Cräciun. Brad (Hunedoara). Se
Nov. Aug.
Sept., 29 Nov. Joia a
penul-
(Mai), Luni dupa
23 Apr.,
de Sf. minica (Ian.), Duminica de (Martie). Duminica de Elena (Mai), Duminica 8f. de la (Aug.), Duminica de Sf. (Oct. de Beelean
a
an
Oct.,
Sept.
de de
Oct.,
Aug.
(Roman).
Martie.
fiecare an din Febr.,
(Caras). Se
29 Oct. 29 Martie,
Aug.,
Mai,
(Roman). 25 Ian.,
Sf. Maria Mare
29 Aug.,
23 Febr.,
Oct.
Oct. (Neamt).
Mai,
Sept.
Apr. Cehul Febr.
;
V.
Sept.,
Dec. Mare
Oct., 4 Dec.
Martie,
24 Mai, 24 Aug., 24 Oct.
29 Iunie. Cetatea de Apr.,
:
Aug.,
Mica) : : Oct. 17
www.digibuc.ro
INGINERILOR
258
ro Martie,
Mare Aug.,
Oct., 8 Noembrie. Aug.).
Mare
Sf.
(Arad). V. 20 Apr., 20
21 Sept., Apr.,
Dec., M. Clacova Oct.,
22, 29, Sept. Aug.,
8,
20
Oct.,
Oct. Apr.,
8 Ian.,
26 Oct.,
Iulie,
Noembrie.
12, 24 Aug., 6 Oct. Ian.,
Apr.,
26 Oct., Paraschiva. Apr., 4 Ian., 24 Apr.,
Apr.
:
8 Sept., 29 26 Oct., Sf. Gheorghe (Apr.), Sf.
Elena (Mai). 24 Apr., 29 Sept., 25 Apr., Sept. Cojoena (Cluj). 2 Noembrie. 29 Aug., 24 Oct., Sf. Treime (Iunie). 28 Febr., Mare 28 Aug., 13 Noembrie. Aug., (Arad). 20 dupä Nov., Gavril. Marti dupä Oct.
(Teleorman).
Vinerea Mare.
Martie,
Mai, 13 g
21
Sept.
Nov.,
Sept,
brie.
M.
31
in Miercuri in
:
Martie.
Oct.,
6 Aug.
Sept. (Covurlui). Sept. Mai. (Roman). Sept., Martie, 2 (Cahul).
G. G. G.
Ian., Nov., M.
Sept.,
Nov.
Mai, M.
Dec.,
Martie, Sept., 4. Sept., Martie,
24 Iunie, 26 Oct. 28 Mai, 26 Oct.,
Sf. Treime
(Oct.).
Sf. V. 26
Dec. Martie, Oct., 20 Mai, ro,
de Buna
Mai,
8
(Cluj).
Aug.,
Aug.,
Mai,
o Martie.
Sf.
Gheorghe
Apr., 8,
20
Galicia
Aug., 8 Sept.
ultima
Septembrie.
(Aug.).
Oct.,
www.digibuc.ro
Dec.
Martie, Aug.
(Tecuci).
luna Aprilie.
Schimbarea la
Ian.,
2 Apr.,
Maria
din
Oct. Aug.,
25
29 Iunie,
Sept., 26 Oct., (Baia). 27 (Satu Mare). 26 Febr., 29
Nov.
Duminica,
Ian., 2 Febr., 28,
22, 23, Apr., 14, 24 Nov. 20 Sept., Dobra (Hunedoara). Sept., Nov., Dec., Dec. 6 Mai, Nov., Apr., 14 Sept.
:
(Oct.). (Arad).
Mai,
29
Nov.
Dec.
a
din Martie,
din Sept.
Dec. (Ciuc).
cu o zi
Martie,
Oct., Oct.
Mai,
Prima
Martie, Prima Miercuri a
Mare). 26,
Sept.,
Ian., Ian.,
Dec.,
Sept. G. Duca) (Odorheiu) 21 Febr. Apr.),. 28 Apr., Sept, Sept. 8, de
Martie,
Sept.,
Aug.
26 Oct. 20
din lunile August, Oct. Decem.
Prima
V.
(Satu Mare). 6 Apr., Dec.
2 Mai, 24
2
Aug.
26 Febr., 28 Mart. Dec. M. Dec. Oct.,
Oct.,
Aug.
Mare). Oct. (Romanati). 12, (Mehedinti).
(Sibiu).
8
Apr.,
Mare).
Aug.
Sept.
(Bacäu). 20
Sf.
23 Ian., 23
Sept.
Sept.,
Mart.
Sept., Gheoroe (Arad). Oct.,
25 Oct. Dec.
Mart
Sept.
Vineri
de
Ultima Joi din
Oct.
ro Ian.,
Apr.,
(Ciuc). 20 Ian., 22 Aug. 20 Apr., 24 Dec. (Hunedoara). V. 6 Apr., Sept., Dec. Aug.
26 Oct.
(Gorj). 25 Nov. 25 Martie,
Mai,
8 Sept
(Hunedoara). V. Apr.,
Aug.
Mai,
Mare Apr.,
Febr.,
Mai
Luni 20 Aug.
de Nov,
Luni a
(Arad). Sf. Petra Maria Barbara (Dec.). (Hunedoara). 3 Feb., Aug., Aug., Sept.,
Sept., 3
Sept.
Ian.,
Mare). Martie ; 2, 27 27 24 Nov. Mare). tie, Nov. (Tecuci). Sept. Martie,
3 Aug., 30,
Iulie, 24
Oct.
Aug.,
inte de Sf. Petru
Pavel.
(Alba). 22 Oct.
4 Sept.
Nov.
Ian., 25
(Satu Mare).
Mai, 6 Aug., 24 Oct., 6 Dec., Schimbarea la Sf. Nicolae.
Sf. 23
Sept.,
Prima Capului Sf. Leova (Cahul). Sept. Lespezi (Baia). 8 Nov. Gara
Liteni (Baia). 26-31 Oct. Livada (Satu Mare).
Dec.
7 Sept.
Ian.,
Apr., 6 3 Sept., Oct., Lipova 23 Apr., 20 8 Noembrie.
Iulie, 9,
Nov.
25
Oct.
Oct.
Oct., Dec.
(Dolj).
(Putna).
Nov.
Martie, 28
6,
Sf.
Nov, de
Aug.
23 Apr.,
6 Nov., Sept. Marpod (Sibiu). Aug., dupä (Brasov).
28
Sept.,
Duminica
Mare (Apr.).
25
Oct., de
Apr.,
Apr.,
(Turda). In lunile Martie,
Ian., 24, 25 Martie, 25, 26 Mai, 27, 28 22 Sept. 24
lara (Turda). 28 Sept.
6 Aug. Pebr., 20 Mai,
Nov.
Sept.
Mai, 28
Aug., Nov., Aug., Nov. Sept.
Dec., M.
Sept,
Apr.,
Apr., Mai, August Sept., Oct., Nov.
Ian.,
Aug.
29 Sept.,
Martie, Sept., (Tecuci). 20 12 Ian., Nov.
Aug.
(Satu Mare).
Aug.,
Sept.,
Martie,
nilor Ian., Febr.,
Oct.,
Ian.,
.
26
(Arad).
Aug.,
Dec.
22
4 Sept.,
Mart. 5 Aug., 20 Nov.
Sept.
2 Mai, 7 Aug.,
Oct.,
9,
Oct.
Mai,
Mai, 8 Sept., 8 Mare). 4, 5, 7, 20
Nov.,
Apr., 28 Mai,
(Satu Mare).
Sept.
Apr., 23 24 Oct. Dec., (Constanta). 20 Mehadia. Ian., Apr., 8 Oct. Sept. Aug.,
www.digibuc.ro
Mare).
(Sibiu). 22 Nov.
20
25
(Ciuc). V. Mai, Dec.,
Sept.,
:
V.:
M. 23
Mai, 29
Febr.,
2 Mai,
Dec.,
9 Dec.
Mai,
(Satu Mare). Apr. Aug., (Teleorman). Apr., Para Oct., Sf. Gheorghe, (Oct.). Mizil
Pavel
Moldova Aug. Moldova
Febr.,
Ian.,
Aug.,
Apr., 22
Nov.,
Monor 23 Mai,
Sept.
Aug., 6 Nov.
Aug.,
Oradea
Martie, 21
8 Sept., 8 Ultima din luna Martie. (Hunedoara). Martie, I Oct., Dec., M.
Martie,
Decembrie. 25 Martie.
Oct.
Sus
Aug., Buna
Oct. Ozun (Trei
Martie, 8 Mai,
Mare).
Mai,
Iunie, 20 Oct.
Aug.
8 Sept.
(Arad).
Anul Nou, cu 24 (Putna). Duminica Sf. Toader, St. Gheorghe,
Näruja (Putna). 29
Aug.,
Oct.
Sept.,
Nov., 23 Dec. Ian, Martie,
(Vaslui).
Apr., 6 Mai, Sept.,
Nehoiu
19
Oct.,
Mai,
29 Aug., 8 Nov. Aug.,
29
Oct.,
(Sibiu).
Martie,
Sept. (Alba).
Martie,
(Baia). 29 Decembrie.
Aug.
Aug., (Odorheiu), 8 Ian.,
Oct.
Sept, Sept.,
21
6-8 Sept., de
(Mehedinti). 8 Martie,
Sept.
Coborirea Sf. Duh., (Arad). Ultima din prima din Aug., a dupä a din Octombrie. Sept.
6 Nov., 9
(Cluj). 23
(Arad).
de 25 Martie, 25 Aug., dupä 28 Nov. Non Apr., 7 Aug., 23 Oct. (Covurlui). Sf. Toader (Martie), Buna Sf. Gheorghe Sf. Constantin Elena, (Mai), Rusalii, Sf. Adormirea
Pavel.
Schimbarea la ierea Cap. Sf. (Aug.),
Cuvioasa Paraschiva, Sf. Si.
Sf.
Nicolae.
24 Apr.,
24
Nov. Sept., Apr., 24 (Gorj).
13 Oct.
de 15 15 Aug. Oena (Sibiu). 29 3 Aug., Dec. Marl Martie, Sept. (Odorheiu). -26 April. Odorheiu. Apr., Aug., Oct. Aug., dupä
Sept,
Oct., Dum. Rusalii. Non (Satu Mare). 29 Apr., 17 Aug.,
Aug., Oct. Orlat (Sibiu). 25
(Dolj). 6 Aug., Oct., la (Aug.), Mare.
Oena
Mai,
12
23 Apr., 29 26 Oct., 6 Dec., Martie.
Mai,
(Ilfov).
Aug.
Neamt :
Oct. Sf.
V.
Iunie,
Mai,
Duminica
23 Apr., 8 Nov. 28 Apr., 20 Mai, 24 Ian. Pius Petri! 8 Septembrie. a
(Dolj).
Plopana (Tutoya). Sf.
www.digibuc.ro
din
Oct.,
prima Sept. Buna Sf. Crud.
261
6 Aug.,
25 Martie, 28
Aug., Pogoanole
Apr., 15 Aug., Oct. (Sibiu). 5 Mai, Sept. Mare 25 Martie, 15 Aug., Buna Vest, Rus. Sf. Maria Mare. Polovrael (Gorj). Apr.,
Sept.,
Apr.,
22 Aug. Martie, 28 Aug., Sept. 4 Apr., 20 Oct. (Bihor). 21 Apr., din : Febr., Apr., 15 Nov.
15
(Putna). Vasile, Si. Maria. (Târnava Mare) . Ian.,
Aug.,
Oct, Aug,
Aug.
26 Oct.
Apr., 29 Oct. din luna Octombrie.
Nov.,
Sept.,
(Oct.), (Bihor).
Sf.
Ian., Mai,
7
Oct.
Martie,
Febr.,
cu
Pavel,
Sf.
Ian.,
(Tecuci).
Oct.
Mai,
Iunie, Martie,
20 Febr.,
Aug.,
Oct. 2, 3 Mai,
Aug.
4,
17
Dec. Mai, 8 Aug., 21 Oct., Mai, 17 Oct. (Alba). dupä înainte de Sf. Ilie, ultima de ziva din luna Octombrie.
Reteag
25 Sept., 21 Martie.
Mai,
Aug.
a).
Oct.,
Roman. 6 Aug. de Vede
Aug., Rudeni 27
Dec.
Martie.
24 Iunie.
24 Apr., 25 Oct. 22
Sept.,
Apr.,
Mare
22
Mai,
Apr.,
:
Martie.
Nov.,
Sept., Sf. Mare). 6 Martie,
8
24 Apr., 26
Ion,
Joi dupä Sf.
ziva de Brijita (8 Oct.), de 25 Ian., Apr., Mai, Sept., Dec.
Mai.
9 Apr.,
(Arad). 20 Martie, 20 20 Oct.
Oct.,
8 Nov.
Ian.,
Dec.
Aug., Oct., Oct.
(Dolj).
M.
Mare).
24 Apr., 16 Sept..
(Arad). Sf. Gheorghe, Sf. Sf. Nicolae.
28
Nov.,
Oct. (Orhei)
Oct.,
25 Aug., (Târnava 28 Aug. (Muscel). 23 Apr., 26 Aug. Oct., 29 (Alba). 26 4 Martie, 6 Apr.,
Aug.,
Mai, Dec.,
Ian.,
Apr., Dec.,
Apr. 28
5, 6 Mai, 2, 3, 4 Aug.,
Oct.,
Prima zi de Luni
Aprilie,
Oct.
6 Sept., 2 Oct.
:
Apr.,
(Sibiu).
Sept. Radna (Arad). Ian., (Bucovina). 6 Mai, 20 Nov.
Mihail din Sept.
(Bihor). Prima Febr., Mai., Aug., Nov. de Sus (Hunedoara). 27 Sept., Sf.
Oct.
R.
De
Sf.
Sf. Maria, Sf. Filip(Oct.).
Prundul
Ziva
Mai,
Sept.
4 Apr. 26 Sept. Ian., 26-27
M.
Pul
Oct.,
28-29
Mare
29 Ian., 6 Apr.
Mai, Nov.
Sept.,
Sept.
Prislop (Satu Mare). Mai, 27 Oct.
Apr.,
mare
Mai, 20
Apr., Praid :
Ian.,
(Severin). Oct. Iulie,
Martie, 24
(Muscel).
Mart., Sept.,
Aug. (Prahova). (Olt). 23 Apr.
www.digibuc.ro
Oct.,
262
SOCIETATEA
Ian.,
Sept.,
Slobozia
Mai,
Apr., 23
Oct.,
Ian.,
Domnului.
Dec.
Ungra
Aug.,
Mai, 23 Aug.,
Veehe
Apr., Apr.,
25 Oct.
Martie,
Apr.,
6-13
Aug.,
Dec.
Ian.,
Nov.
Aug., prima
postul mare,
Febr.,
(Alba).
Apr., 24
25 Aug., 5 Nov.,
Tg.
Aug.,
:
(Covurlui). (Gorj).
Sept. Martie,
Sept.
Tg. Frumos Tg.
12 Ian.,
12 Mai,
Sept.,
Dec.
Ian.,
:
Sept.
Dec.
Ian.,
Sept.,
6 Sept.,
Nov.
Tg. Oena 8 Nov. Tg.
.
Martie,
Sept.,
Turnu Turnu
Oct.,
28 Oct., Aug.
(Bihor). Prima Sept., Dec. Joia Vinerea
de
Apr., Mare). 27
Aug.,
Oct.
2
Sept.,
3
Martie,
14 Sept., Sf. Crud. pentru vite toate. Vidra (Putna). 6 Aug., Sf. Gheorghe, 20 Aug., 2 Dec. Elena,
de
Sf. Crud (Sept.). (Alba). 13 Sept., 23 Nov.
Apr., Vizantea (Putna).
6-8,
Sf. Maria Mare (Aug.). Aug.,
2
Aug. Sept.
29 Iunie, (Putna). Sf. Maria Mare 9
14 Oct., Sf. Petru
Pavel.
Aug., Adormirea
de
Oct.
20 Apr., 24 Oct.
8 Oct.
25
din lunile
2
Dec.
8 Apr., 15 Apr.,
(Arad).
22
Aug., Ador-
Sept., 19 Decembrie. Apr.,
dupä
de
20
29 Oct.
Apr., 20
17
25
Maid
Tg.
Aug.,
Vingard (Alba). Mai, Sept. (Storojinet). Sf. Cozma (Nov.),
Dec. 17
Dumi(Iunie). din lunile
Aug., Dec. (Bucovina). Mai, Sept. Vata de (Hunedoara). de : Sf. Petru Pavel, St. Cruci, (Arad). Ian., 14 Sept.,
20 Martie.
Tg.
2 Febr., 6 Aug.,
6 Mai, Vatra
Ian., 26 Sept.,
Mai,
6 Nov.,
23 Oct.
2 Dec.
15 Mai,
Tg.
din Sf.
Maria (Aug.).
Apr., 20 23
Apr.,
Sf.
Apr.,
V.+M.:
nica Mare (Apr.), Sf. (Bihor) Prima
2 Sept., 27 Sept.
Apr.,
Sf. Cruci. Vad Rea Nov.,
Storojinet. Mai, 21 Sept. (Bucovina). Ian., 6 21
Ian.,
(Turda). 8 Ian., Aug., Oct., Nov., 20 Martie.
9 Martie, 29
26 Oct. Mare (Satu Mare). 20
Mare).
Aug., Oct.
29
Apr., Oct.,
26
15 Sept.
26 Oct., 9 Nov.,
Febr., Sept.,
V., M.
Nov.,
2,
Apr., 3 Mai. (Hunedoara). V. 26 Febr., 23 Oct., Sept.
de
Sept.
Zärand (Arad).
(Turda). 8 Apr.,
curea Adormirea (Brasov). 20 Sept. (Alba).
23 Iun., 14
www.digibuc.ro
dupä Domnului (Aug.). Aug., Nov. 2 Martie, 15
Ciuruitul
Oboarele de cereale din de
Cermeiu, de
de
satul
f.
Potur Baia
Mangalia, Cogealac,
Valea lui
Oancea,
Glodeni,
Bujor), Mar. Doamna,
G. Duca
Bucecea,
Bra
Ion
Pogoanele, Gara
Principale Mihai, Potlogi. Bistretu, Bechet, Cetatea, Dorohoiu.
Bazargic,
G. Duca
Leova, gara Taraclia, gara
Argetoaia, Afumati, Caraula.
Darabani. Tg.
gara
(Bucovina), Berezino,
Noua de
Cobadin, Medgidia, de
Mihai-Viteazu-statie de de c. f. dec. f.
f.
Gara
Elisabeta
Carol
Secureni,
Slobozia, rampa
www.digibuc.ro
Gara
264
INGINERILOR
Gara reanu.
(cartier Iloaei,
nova,
Gara
nachi,
C.
Mare,
Moara de
Copou, Pod.
heci gara,
Rampa
Plosca,
Tabacu.
nicea,
Rezeni, Ciuciuleni, de
haia,
Oborul
bar.
Mare.
Tg.
Chisata, Ceacova,
Roman.
bariera sinet.
Veche,
Mare, Jebel,
Lipova,
Tormac, Vinga.
Potcoava.
Rezina,
Beuca,
gara.
badag, Tutoya.
Slatina, Corbu
de Vede, Alexandria,
Troian. Tighina. Bahmutea,
bar. bar. Sculeni, Gara Broasca, Rampa Rampa de Turnu Severin.
Prahova. Putna.
Pod.
f.
Mare,
Pecineaga, Isaccea.
Tutoya, Tutovei,
Bravicea.
Adjud. Duca. Corabia, Caracal, Caracal
Giurgiu
Toporu.
Statiunea de decuscutare
www.digibuc.ro
obor,
Extras din Tariful scrisoare
a)
la gr. alte Loco
soare
alte
alte
gr. Loco alte
Loco g)
;
scrisoare
d)
scrisoare
b)
c)
intre gr. Loco 37, gr. Loco alte gr. Loco 69, alte 71.
scrisoare
e)
alte
lei
intre
Scrisori recomandate
simplä
Scrisoare
alte localitäti,
Loco
de acte la 20 gr. alte Loco 26, alte gr. Loco
gr.
alte
gr.
gr. Loco 42, alte
alte gr. Loco Pentru proceduri judiciare se mai percepe o formular. de alte este de lei lei simple
3.
carte
a)
alte carte
Loco
alte
Loco
de un leu
;
carte
;
cu
Loco
4. a)
ilustratä
carte alte
ilustratä cu
carte
b)
;
formule de text, Loco
alte
5.
5.
de
cu o
de
a)
alte
Loco
de felicitare cu text, Loco 3,
de
;
alte localitäti 3. 6.
zise
A. a) la 2,50, alte ;
d) Dela Dela
alte Dela alte Dela
gr., Loco Loco
sus se
kg.
Dela
1,50
4,50 alte gr.,
e)
gr., Loco
alte
ca MANDATE
Taxa
a) La
mandateler fel
de
lei.
mandatului
Taxa a)
la
lei de fiecare
lei,
leu
b)
lei, lei, de fiecare lei, 2 lei e) Dela lei, de fiecare d) lei, de fiecare Dela lei, leu lei, de fiecare de a se pläti numerar o bani. La mandate
de fiecare
lei,
lei
Dela
lei, lei lei,
leu. 18
www.digibuc.ro
266
Taxe de a) ;
la d) Dela
leu ;
mandatelor la domiciliu
interne :
la Dela Dela
lei,
lei, ro
e) Dela
Zona
Loco
cuvinte lei cuvinte de fiecare
lei
Dela lei sus, 20 lei.
Zona
Zona
lei 0,75 lei
sus de fiecare
De
8
20 lei. cuvinte de fiecart. cuvânt lei 0,50 sus de fiecare lei 0,75 Taxa cu taxa pentru cuvinte este zonei. categories Taxa de dublul de este de lux pentru telegrame cu liber . . . 20 lei de lux pentru fix lei Taxa Pentru rambursuri, abonamente la mesagerii birouri de telegrame radio, etc. a se consulta vigoave se poate la
Idem Dela
liber
la
fiecare
Taxa de 3.
fondului de
la prezentare
se vor
2, lei. 2,
leu.
rufelor la
www.digibuc.ro
taxe accesorii
S. Regele Carol Regale Marele Voevod (portret)
Stejarul de G. prof. G.
(portret) Soc. Ing. Ing. (portret)
N. D.
Calendarul
pe etc
repaosul
Cätre plugari (poezie)
noua Spre
ce
M.
mai
animale Timpuri
35
cari spori contra Secetei
Gr. Coculescu
de
Tractoare Sparceta
Cherdivarencu C.
cartofi
Velican
Plante oträvitoare
lot de lucrare de interes
Activitatea C. A. Ce
56
G.
de
ha
A. D.
CULTURA TUTUNULUI Cultura tutunului V. Arghirescu C. Dumitrescu Dragu satelor C. Dumitrescu
www.digibuc.ro
83 89
SOCIETATEA
LIVADA sädirii
VIA
(poezie)
D.
De ce cad Uscarea fructelor prune uscate
P. Babaleanu Radu
Mustul
AGRICOLA
Judecata
(bucatä
Stancows.
de
G.
de cele de
un avea
fi
N. M.
lapte bun
Vaca la jug de
productivitatea V.
(bucatä literarä)
Delavrancea
stricate
G.
T. Bordeianu
borcane
Cum se
STATUL Voie de
Al Mirescu
Agricol de
253
OBOARE 256
de
Tariful postal Cuprinsul
www.digibuc.ro
CREDITUL AGRICOL
AL SOCIETATE ANONIMA LEGEA DIN
1931
CAPITAL SOCIAL LEI
SEDIUL SOCIAL: STRADA RAYMOND POINCARÉ No. 553/10
IN
IN
PRIM RANG PE BUNURI
IN INTREAGA
CU
PE AN
DE
LA rate
CREDITUL SUNT
DE
DE
AUTENTIFICARE LA
AL
CREDITUL AGRICOL nu accepta
nici
Birourile care se Raymond de
sale sunt adresa la
la
sale din
Strada
553/10 pentru a
No.
vederea pentru procurarea
cerute de Statute.
www.digibuc.ro
indeplinirea
de Comuna Bäneasa
bleme, care
a
Camerele de
la
de
pentru
LEGHORN, RHODE DE
de
se
de
S.
S. A.
pentru de gradele.
PENTRU SELECTIONAREA
SOCIETATE
SEMINTELOR AGRICOLE S. A.
DE
DE
DIN
CALITATEA
A. A.
www.digibuc.ro
Adevärata pe
ogoarele voastre
natural
de de Societatea
extras
Pui,
din de
de redus,
de punga plus de dovadä lumea acestui de Agriculturii
se
de care se
de sprijinul de
mod
un vagon de zeci de
De
mai
un vagon de
de
nu
de numai un an, prin aceasta un
nu
de
duse
alte
mare un
300
se
toamna,
de semänaf,
care ogorul se SFATURI, OFERTE
PENTRU
TOATA
VICTORIEI 63
www.digibuc.ro
de
redus pentru
de mai
2.
care
dupä
plantele
4. Sporirea
asigurä
nu
din recolta de sfeclelor,
este aproape de
de
un
de
de
de
avea
bäligar
ceea ce de zahär
toate ramurile de exploatare buruienilor,
lucrare
de unde rezultä animalelor de de mare vitelor.
7.
de
are, din punct de
www.digibuc.ro
fiscal, un rot
SOCIETATE I
STR. ION GHICA Nr. 3 TELEFON 3.92.40
PRODUCE IN RAMURA AGRICOLA:
DIN
PENTRU MORI SISTEMATICE, COMPLECTE PENTRU FABRICI DE ROMANE
ULEI,
BASCULE, PRESE
ZDROBITOARE
PENTRU VIN, ETC. FABRICA DIN
PRODUCE IN RAMURA AGRICOLA: SEMANATORI IN
PROSPECTE
PRETURI LA CERERE
www.digibuc.ro
SOCIETATE ROMANA PENTRU PROCURARE DE
AGRICULTORILOR
DOROBANTILOR Nr. 59 Adresa DEPOZIT DE
REPARATIUNI
ATELIER
UNELTE
Nr.
Nr.
FABRICA DE
DE
Nr. 24
STR. LT. DOGEANU
DE DE
ARE REPREZENTANTA JAN PRACNER, din Roudnice n. cu
A FABRICILOR: Boemiel - pentru pentru tractiune
Germania - pentru
H. din toare, BAUTZ A. G. din Saulgau
VENTZKI
pentru Germania cositoare de FLAMMGER, ZUDSE & Co., din selectoare;
b. H. din
pentru
pentru trioare (Bavaria) Germania
tocätoare de nutret
pentru
de
P. MUHLHOFF
Vorm. Rud.
m. b. H., Uedem
(Ostpr.) Germania, pentru grape
A. G. discuri; tractoare
A. G. Budapesta batoze de treerat, uruitoare, tocätoare de porumb selectoare.
pentru
IN CALITATE MANDATARA A PENTRU VALORIFICAREA PRODUSELOR B. N. A. G. TOAREA POATE ACORDA AGRICULTORILOR CREDITE FORMAREA COMPLETAREA
AGRICULTORII MARI
DEPOZITELE UNELTE fabrici cu convenabile.
PIESE DE SCHIMB din
De asemenea Societatea SEMANATOAREA" la
a da
www.digibuc.ro
hind gata sfaturi practice.
P
unelte VI
Strada Uranus
25
TELEFON
G
CONSTANTA Strada
Mare
TELEFON 2346
marca PORC Batoze de treerat
e
e
Piese de schimb
pentru
toate sistemele de
simple
A" din
marca
fabrica P. D.
DIN
SOLINGEN,
TRIOARE, GRAPE, MAI RENUMITE
www.digibuc.ro
etc.
DE
AND.
S. A.
BIROUL
22 TELEFON 3.61.34 PRODUSELE NOASTRE
DIN DEPOZITUL FABRICILOR DE
DE
15.000 MOTOARE batozelor cerealelor,
DE
URUITORI, simple DE
ZDROBITORI de de DE
DARACE
pentru DE
PENTRU
BUMBACUL,
OFERTE
CERERE
convinge de produselor
www.digibuc.ro
MAXIMA MAI NECESITATE PIESE, SE
DIN Diesel,
orizontal,
un
magnetou,
pornire dela cald
carburetor
de aer
de
cap
fibre
consum
AGRICOLE
DE
RAME
OTEL
MOTOR Rotative,
toare
Selectoarer Motoare
DE
No. TELEFON
CERERE
www.digibuc.ro
Locomobile, de
de
de
de
pentru trifoi, batoze de motor,
porumb
de
de
de semänat
Drill" de porumb, secerätori simple
de
de
RUDOLF
Tot felul de
pentru tractor, cultivatoare, grape.
Trioare agricole
Separatoare de lapte
de
de fäcut
REPREZENTANTA AGRICOLE
SOCIETATE No.
www.digibuc.ro
PRICEPUT ALEGE TRACTORUL CEL MAI ROBUST, SIGUR
ECONOMIC
38 C. P. DE FIER SAU 50 C. P. PE CHENILLE
PE
DETAILATE
S. A. R. R. ION GHICA No.
I
No. 5.39.97
IN DEPOSIT PERMANENT; TREERATORI, SECERATORI simple GREBLE
DE LAPTE,
MASSEY-HARRIS, COSITOARE,
DE MORI, FABRICI COMPLECTE DE
COMPLECT DE PIESE DE
ORIGINALE.
www.digibuc.ro
ETC.
de pe
de
bine
de
pentru cositoare, recoltat cartofi.
de
de
trioare pentru
pentru
mori.
lelor
de saramurat. la
Cu
sfaturi personal, bine depozite de de toate centrele de ale gata a da
str. Dimitrie 2.09.25
www.digibuc.ro
13
s. a.
www.digibuc.ro
SACK
SOC.
TELEFON 3.79.95
4 Plug pentru
special
model
E
spre
se astupa.
a
NOSTRU DE Pluguri
2. Pluguri Pluguri Pluguri Pluguri de vie, 6. Pluguri
grindeiul dublu, special pentru România,
pentru pentru
Cultivatoare, Grape de semänat tractor,
discuri,
de toate
pentru
pentru
de
pentru tractiune de tractor 2, pentru grape discuri
precum
etc.
PIESE DE Avem
pentru
pentru scopurile din
de
pentru
varletate de pentru
calitate
www.digibuc.ro
se
UNELTE
DE
MATERIALE Tractoare. cositoare
greble
Trioare grape,
toate pentru precum piese
schimb
SACK"
de schimb pentru toate
INAINTE
UNELTE
STRADA
59
TELEFON 3.45.64
de batoze de porumb, cultivatoare, de grape, simple, legätoare, cositoare, greble batoze de tocätoare de tocätoare de uruitoare, alte de
www.digibuc.ro
AGRICOLE
TRACTORUL IDEAL PENTRU preväzut pentru
cauciucuri pneumatice
este economic
consum de combu-
de
pornire extrem de
POATE
INZESTRAT CU SUPLIMENTARE pentru pentru
de
de transmisie pentru curea, servind narea unei etc. REPREZENTANTA
PENTRU ROMANIA:
Anastase Simu, 2 TELEFON
www.digibuc.ro
DEUTZ A. G. KÖLN AGRICOLE AGRICULTORII SUNT
DE
DIESEL 50 HP NEINTRECUTE
AGRICOLE
ELE
SIGURE IN EXPLOATARE
SIMPLE DE
PORNIRE SERVICIUL
PIESE DE TECHNIC BINE ORGANIZAT
PENTRU ROMANIA
S.A.R. ANASTASE SIMU Nr. 2 4.86.90-3.35.59
www.digibuc.ro
mai stoc
asortat CORMICK DEERING
de
DE TRACTOARE FORDSON TARA DOVEDESC
NALE ALE
FUNCTIUNE
PRISOSINTA
EXCEPTIO-
PRETIOS INSTRUMENT AGRICOL
Noul model are 30 H. P., filtrul de ulei, regulator, de
piesele de schimb se stoc. ACORDAM DE
MECANIC ROMAN" STRADA BISERICA AMZEI No. 25
www.digibuc.ro
A. R. TEL. 2.32.12
Originale din
de
Ungar,
a
a
a
cadrul de
model
tot, ungere de mare
tobei invertibil,
integral demon-
bogat
dela 820-1530
(1070-1230 spre
de
la
prin
S. A. Telegram:
Telefon
MARE DEPOZIT
PENTRU ACTIONAREA
APARATE ACCESORIALE DE TOT FELUL U.
www.digibuc.ro
PE
L. BEIER
CONSTANTINESCU
STRADA BOTEANU 4.07.57
REPREZENTANTA GENERALA PENTRU ROMANIA A
RENUMITELOR UZINE DE MASINI
&
A.
Batoze de treer, Batoze brevet pentru special. Batoze de porumb, Prese de paie, Tractoare rutiere, Tractoare cu
de
pentru
Secerätori, Cositori, Greble
Uruitori, Tocätori de pae Motoare stabile
de
cu petrol, benzinä Motoare
Diesel cu moPompe, Concasoare.
BAZARGIC,
www.digibuc.ro
etc.
AGRICOLE ORIGINAL CEA MAI
FABRICA GERMANA
EBERHARDT
STAHL
-
de de
felul
DE COMPLECTE PENTRU de
märimile
Putinee, Bidoane, Vase pentru lapte
CAROL HESSAUN STRADA DOAMNEI Nr. 23 - Telefon 4.60.18 central: 65 Cuza Telefon 1206
www.digibuc.ro
Nu toate
rezultate
DE CALITATE DE CARE AVETI NEVOE
A
CARE
SUPERIOARE
MUNCA
LA SOCIETATEA PUR CASA
C.
APROVIZIONAREA
STRADA ALEXANDRU LAHOVARY Nr. 33 TELEFON 3.33.77 SFECLA PENTRU
DE
CULTURA SFECLEI
CARTOFILOR
FONDATA IN
CAROL, 11 TELEFON furajere, legume, de Catalog gratuit la cerere
AGRICOLA" DE
AGRICOLA
DE SOCIETATEA
STRADA
Nr. I
www.digibuc.ro
SULFAROL
TUL
CONPENTRU
ARZOLA PASTA
PENTRU
CONTRA
IN
ARZOLA
CU
PLANTELOR CAMP
THANOL STROPIRE PENTRU
REA PURI.
FUTOR LA FORMARE
LEZA
CE PE
ALMOLA CATRAN PENTRU
STAM LA DISPOZITIA
DEPOZITELE DE VANZARE LE
SANACHIMICA
FIECARE PREPARAT
STR. SF. CONSTANTIN Nr. 4
CONSULTATIUNI GRATUITE
N
www.digibuc.ro
21.
Podgoreni pomilor
pentru väruit
precum
desinfectat
automate
comprimai
din
viilor, alama
la
nefiind
de
mari,
penfru montai in de mare presiune
20
pompele
presiune
BOUILLIE SCHLOESING de MANA, dacä le stropirile pe fi MANA s'a declarat cu prafurile de nu se mai (8% cupru pur). cupru pur) Schloesing
(5 la
de
N
Schloesing.
de
de din
pomicole. viticole, vinicole penfru pomi de cupru,
curatif via, pompe de vin, de mare presiune;
de
de
rezerve de Vermorel, ;
de de
pompe de
de
pentru actionat pentru
PRETURI REDUSE
PROSPECTE
www.digibuc.ro
LA CERERE
renumitele
Succesul
agricultura, pomiculturä CERETAN
pentru tot felul penfru
prep. de contra criptogamelor boabe
verii insectelor
pomiculturä.
de
crucea semnul
plantelor
pentru
Strada Telefon
www.digibuc.ro
CAROL No. 5 ARAD
SEMINTE
FURAJERE,
DE LEGUME, UNELTE
CEPE DE
SEMINTELOR T,
C. HEINEMANN,
GERMANIA GERMANIA
LA CERERE
CATALOG
PROCH STRADA
CARADA, de
superioare
cele legume
Raygrass
pentru
de
precum
pentru
sulfaf de cupru, etc.
pentru CATALOG GRATIS LA
Unelfe
de
pentru plante
etc., de
BUFTEA SE
www.digibuc.ro
LA CERERE
R. PENTRU
PLANTELOR Str. DIMITRIE ORBESCU No.12 (FOST STRADA DUMBRAVA ROSIE No. 21)
2.43.79
Toate Toate de
Separatoare
A. STRADA adresa
14
Tel. 3.99.26
SUCURSALE TARA
www.digibuc.ro
CENTRAL
No. SEDII DE APROVIZIONARE
Str.
1.
No. 2,
Jud.
Gara Gara
DE DESFACEREA PRODUSELOR:
No. 2
No. Str. Obor, Str. Abator, Splaiul LA
225
PENTRU ORICE
DOMNILOR
28.64 15.12 Tel. 2.03.97 PROFESIONALE
S.A.R. BULEVARDUL CAROL Nr. 23
CAPITAL
PENTRU DESVOLTAREA GOSPODARIILOR LOR
medicinale 61
fel de plante
Vinde de
:
www.digibuc.ro
MAN BULEVARDUL REGELE CAROL
S.A. No.
CEA MAI VASTA DE DETALIU DIN EUROPA pentru Articole de Asortiment complet cu toate etc. Se fac abonamente la toate
fine din
sträine.
CELE MAI MODERNE Offset,
Cartonaje brute de lux, gata de comanda, de ace.
de lux,
DE DESFACERE RAIOANELE laborator pentru de sport, Tricotaje. Material didactic. microscopie, aparate de de cinematografe sonore, radio, gramofoane. ceasornice
de
de
pentru confectiuni de uniforme Asortiment complet de
pendule.
cosmetice.
TRIMITE LA CERERE OFERTE
DEVIZE CAT
CATALOAGELE DE SPECIALITATE. SERVICIU TARA SPECIAL DE
CLUJ,
ATELIEREI SOS. BONAPARTE EN -GROS: CALEA
www.digibuc.ro
lustre,
APARE
FIECARE
ORGAN
DE
POPULARIZARE
3
REDACTIA
DOMENIILOR
CAROL revistä de popularizare
de Prof. N. D.
care s'a prin obiectivele de colaborarea celor mai practici dela tirajul
este
ea
sale.
Pornind dela 20.000 exemplare, revista se trage 50.000 numere acest numär de satisface cererile fi sporit pentru care vin de Cu fiecare numär de fond devin tot mai numeroase de a urmärit de corespunde nevoilor de celor de
-este, abonamentului pentru se
aproape este de 200 lei
de 1000 lei pentru depune la Casa de
Credit a sau la Compt Cec Românesc.
www.digibuc.ro
acesta este
care apare
revistei de literaturä mod regulat din
-lui Andrei Udrea.
directia
literaturä
pentru popor, 1930, sub
articole
schite, de
grijirea vitelor, a pasärilor; îndrumäri de medicinä religioasä, despre popularä, medicinä veselä, pagina din din jocuri tot ce intereseazä satelor. Abonamente
pentru
pentru
lei, pentru
primare rurale 100 lei, pentru 200 lei.
rurale
Adresa
Aviator
Bulevardul
abonarea
din cele
de din
de
din timp.
Cereti noul catalog
PEPINIERA ERNEST GRINTESCU STRADA LISABONA, 10 Sub
Domeniilor.
POMI varietäti alese, garantate, cu certificat fito-sanitar. FLOR DE SERA. CATALOG GRATUIT
www.digibuc.ro
de de
moderne
de de
o
mai este
Strada de garai
Nr. are
Mare.
vor fi
de
pe
de
PT. STATIUNEA DE
GARA MARE
LA CAMERA
SCUTARE,
de
mai
de
GARA MARE
ALBINA,
ANTREPOZITELE de
se
STATIUNEA DE DECUSCUTARE de
se
Camera 52
www.digibuc.ro
de
www.digibuc.ro
Related Documents
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf
June 2020 7
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf
June 2020 4
Insemnari Pe Calendarul Meu
December 2019 10
More Documents from ""
