Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf as PDF for free.
More details
- Words: 34,834
- Pages: 242
DE www.digibuc.ro
PRETUL LEI 45.
SOCIETATEA INGINERILOR
1939 (ANUL
XIX DE
D.
TEODORU
CARTEA www.digibuc.ro
GROZA
AL DIN ROMANIA
INGINERILOR
N. D. ANTONESCU
PESCARU
ST. TICULESCU
General: Secretar de
de Onoare: C.
P. MIHAESCU
AL. ALEXANDRESCU, C.
L.
D., G.
A.
RADA,
GEORGESCU G.,
G.
A. MUNTEANU, A. NASTA, N. SAULESCU, M.
T.
D. TEODORU,
Cenzori
C. TEODORESCU.
C. OLTEANU, A. D.
ST. D. LOCUSTEANU
STR. C. A.
35,
din Romania
Societatea Inginerilor
C.
interesele
ei pentru ridicarea
ale
Societatea
PLUGARILOR an de
pentru popularizarea este folosit de Ministerul Agriculturil,
a C. A. M., de Camerele de
de
etc.
de
No Septembrie 7, acest calendar este proprietatea toate drepturile. din care
nerilor
an de
de
BULETINUL PROFESIONAL AL SOCIETATII Apare lunar
se
membrilor
www.digibuc.ro
MAJESTATEA SA
CAROL AL PLUGAR AL
www.digibuc.ro
ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE
Ziva
Regelui Carol
M.
Octomvrie Ziva
României
Sale Mihai, Mare Voevod de
Noemvrie
Ziva numelui
S.
Mare Voevod de Alba-Iulia.
www.digibuc.ro
G.
care s'a alte Costea
satului era zilele. Turma
satului era
este de
de
bucuria
holdelor se
satului tot libere boer
se
se se
care le
care
de
de
oamenii satelor
toate
toate
interese,
de
ce se Când venea
la
se
care
vechi
sate,
de
de
sat vine de la nesc fossatum, ajuns
fsatum
azi sat.
roman de
unitatea
Dar nu
bucuriile
www.digibuc.ro
de
Dacia
Foarte de Cuvintele
Biserica
de
una,
fost
de
mie
de
de
sat.
era
juzii,
s'a
care
la
veneau tot se
veacuri.
aduna adunau
hramurile Drumurile,
jelire la le
care duceau la la
la
acestea se
scotea din fire, dar
care lucrarea
nici
tot
boerii
durerile lui,
dar
lui,
de cruce. *
*
Dela
Puterea
era la din la ce osteneau
vorbe
la
ce
asta
se
satele
atunci s'au multe, sate, Ceeace
au
acolo era face veacuri
tabere,
de
spart
au
s'a
care
vreo
multe tabere, atunci
www.digibuc.ro
tabere
au de
G.
www.digibuc.ro
INGINERILOR
8
la de oameni.
aduna tot
se
numai
biserici
s'au
la
s'au la rude
cete de
comunelor
satului, cineva
S'a
gerea
cum
din
se
cauza
tot
se de
ce
de ea,
frunte ce nou
gura mare chip de mai cele
satelor. S'a cum
soare,
era al
ce
la
la silnicie. Eram pace,
este
anul 1938. care S. Regele au de pace. este din nou una,
Am fost noua
de
din nou ogoare
sunt din nou
la
dela
se
au de
let,
de
la lucru, de calea aceasta conducätori,
www.digibuc.ro
M. S. Regele.
la inaugurarea
din
Mare
Prooroc celor Teopempt
Sf.
de
11,23
Papa
53 53
48
53 53 52
51
52 53 54 55
dupä Botezul Martirul Polieuct Centurionul
Pär.
J.
Mart.
V.
Chinoviarchul
Tatiana Stratonic
14
D. M. M.
J.
Sinai
Dumineca
V. S. 21 Cuviosul
Mare
13,
Maxim dupa
46
V. Aduc. S. 28 Cuviosul
13,57
45
45 44
Pärinte Grigore Xenofon ceata sa
J.
24,
49 48 48
Clement Xenia
M.
22,
Rait 17,
Inchinarea Anton Mare Sfintii Pärinte Macarie Pärinte
8,42
Pärinte
40 40
L.
22,48 20
M.
de
la
Luna
Soarele zodia La Ianuarie post mare.
10,58
38
la
la de
la
www.digibuc.ro
Ianuarie.
Roman.
de
Apune
Tifon
7,38 25
Sf. Simeon
V.
Cuviosul
Isidor Pelusiotiul
Cuviosul
Bisipitor Smirnei
M.
27 33
17,47
Martir Teodor Stratilat Martir Nichifor
30
34 35 36 37 38
Haralambie de
Cuviosul
M. M.
3,42
6,44
Partenie
Martinian Auxentie
12,28 13,26 14,28 15,35
din
7,34 7,55 21,55
8,56
40
Apostol
Martir Pamfil Martir Teodor Tiron
V.
46
S.
de
Pärinte Leon Pärinte Timoteiu
50
din Eugenia Martirul Policarp Episcopul Smirnei
J.
53
57 58
D. 26
Procopie Vasile
Cuviosul 28
la
La
la 27 Soarele
zodia-
la deslegare de post.
www.digibuc.ro
17,47
55
S.
L.
12,47 13,55
19,
Botez.
Cap.
4,48
la
8,24 23, 8,58
din Maramures.
Martira Eudochia Martir Teodot Episcopul Mart. Eutropiu, Cleonic Pärinte Gherasim
J. S.
din Amoreea
Pärinte Teofilact Episcopul din Sebastia Martir Codrat din Corint Sf. Pärinte Sofronie Patriarhul
M.
2,37
6,55 12,23 13,27 14,33 48 46
19,47
Sf. S.
38
22,54 23,56
35
Aducerea
Sf. Nichifor Benedict Agapie Sabin
M.
Cuviosul
23
lui
2,39
Sf. Ciril Patriarhul
S.
24
14,
22
de Arabi Episcopul Martir Vasile Preotul ucenicii Sf. Martir Nicon Pärinte Artemon
4,59 16,38 17,55 32
S.
34
Matrona din Tesalonic
27
6,23 6,56 7,35
35
Cuviosul
J. V.
Cuviosul Marcu Episcopul Aretuzelor Cuviosul Pärinte Ipatie la
la zodia Berbecului
Soarele 23
10,34 11,36
25
Dumineca
J. 23
4,46
Martie. Biserici.
www.digibuc.ro
38 39
la
12,26
20,39
scoase la
42
56
Nichita scriitorul de
Cuviosul Cuviosul
Teodul
Joia Patimilor Mare
48
48 44 53 39
Pärinte Vasile Sfântul Martir S.
Aristarch,
55
35
Trofim
19,
2,29
Martir Simeon Persul Cuviosul Cuviosul
Ucenicul
Paleolavritul Cuviosul Teodor Trichina Martir Ianuariu Cuviosul Pärinte Teodor Sicheotul
Mart. Elisabeta
21,48 22,48 23,45
26
3,26 19,29
5,26
Alexandra
22,
Mart. Saba
Apostol M.
Sfintii
Martir Vasile Episcopul Martir Simeon Episcopul din Cizic 13,29
la La
Soarele zodia Aprilie se La
la Aprilie. biserici. La
www.digibuc.ro
la desleg.
post.
A
Apune
Apune
Aducerea J.
Sfânta
V.
Sf. Sf.
Sf.
Atanasie Sf.
Dreptul Apostol Prooroc Simeon
Martir
Pärinte Epifan eel Mare
Cuviosul
54 53
29
50 49 48
32 33 34
47
36
Pärinte Teodor
44 43 42
Martir Patriciu Talaleu
Simeon dela Sfintii
40 42 43
40
Mihail V.
Botez.
Capului Carp.
3,58
23,56
8,25 10,43
1,26
37 38
Apostol V.
18,37
39 38
3,58 4,46
45
7.57
47
10,13
27
Cuviosul
la
la 25 Soarele
49
35 35 34 33
L.
Gemenilor la de post.
www.digibuc.ro
13,23
La coasä,
Martir Justin V.
M.
19,52
Nicefor
Martir Lucian tuturor Martirul Dorotheiu Cuviosul Pärinte Ilarion Martir Teodot
(Särb.
Ad. V.
33
Cuviosul Pärinte Ciril Patriarhul Martir 20,
23,55
10,59
Cuviosul Onufrie M.
J. V.
13,25 14,42
29
M.
Sfântul Prooroc Elizeu Proorocul
16,
Tichon Episcopul Sfântul Mart. Manuel, Savel Apostol
Ismail
2,35
18,29
Pratele 21,
Martir Inlian Martir Eusebiu Episcopul
J. V.
30
Pärinte David din Cuviosul Sampson Aflarea
la Soarele
de
Pavel
la
Iunie. de
de post.
www.digibuc.ro
22,37 22,59
Traian Salonta (Bihor) premiul la concursul
Colonistul
Apune
Doctori Cosma
S.
Damian 34
Martir Andrei
Cuviosul Atanasie din Aton Pärinte Sisoe Mare din Maleo Martir Procopiu Sfintii
34
19,55
36
21,
38 38
22,
22,24
din Nicopolea
M.
J.
Soborul
Proclu Arhanghel Gabriel Apostol Achila
40
dupa
44
Sfânta Martirä Marina Martir
M. M.
Dia
45
Macrin
55
48 49
Simeon,
V.
Sf.
Maria Magdalena
5,36
54
21,
53 52
21,45
L. M.
J. 28
S.
Martirä Cristina Adormirea Sfintei Ana Ermolae Pantelimon Martir Sfântul Nicanor Sfântul Martir
22,
a.
54
48
56
46
13,
14, 17,
Eudochim
43
la Soarele La
zodia sec de
la
la 23
www.digibuc.ro
la
17,48
22,30 22,57 23,30 24,
Pescarii
Apune O.
Sfintei Cruci
M. M.
5,
40
P.
din Efes
V.
38
Isus
Martir
7,48
36
Persul
10,20
35 33
M.
Apostol J.
Sf. Euplu
Nifon Patriarhul
24,
Anicet
Sf.
S.
25
17,
Prooroc Micheea 23
Aducerea Icoanei Domnului Sfântul Martir Miron
J.
19,28 19,49
V.
Sfântul Martir Andrei Stratilat 8,47
20
Sfântul Apostol Tadeu Martir Agatonic Martir Lupu Martir Eutichie Ucenicul
11,53 21,26 12,54 22, 28
V.
Adrian
S.
Natalia
23,33 30
15,38
Pärinte Moise Etiopianul
16,
Pavel Maicii Domnului
J.
Pätrarul Soarele La
zodia
la
la
la 23 August. Adormirii Maicii
www.digibuc.ro
34
18,
la
la 22 La
post mare.
Tractoarele Ministerului Agriculturii la
V.
Sfântul
S.
Vabila Prooroc Arhanghelului Mihail
M.
18,56
38 39
49
19,56 11,54
Martir Sozont Ana
Cruel
Cuvoioasa Maica
48
Martir Martir Corneliu
M.
46
Nichita
35 33
16,45
17.55
53
S. D.
Cviosul Eumeniu Episcopul Martir
Martir Eustatiu
10,43
20,
20.44 21,30
Martir Pr.
S.
23,25
Eufrosina Adormirea J.
Martir Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton
V.
Cuviosul
S.
Sfântul
Evanghel.
Ciriac
Grigore Episcopul
Fazole
la 28
Soarele
0,33 1,43 2,58
zodia
la
post mare.
Septemvrie. Septemvrie
www.digibuc.ro
de
dela
17,57
D.
Ciprian
55
Martir Dionisie Ieroteiu Haritina
M.
J.
19,58 20,56 21,59
Apostol Sergiu Dumineca al Apostol
V. S.
46
din cei Tarah Mart. Carp
J.
40
28
38 36 34
M.
V. S. 14
Martir Pr. Osie Luca Prooroc Martir Artemie Ilarion
M.
S.
Parasehiva
Mart. Andrei
14,49 3,28
33 34
18,44 36
12,23
mare
39
Apostol Iacob Sfântul Martir Areta cei Marcian Martirie
M.
23,
42
24
12,49 13,25
Domnului el
43
14,24 46
V. 27 S. 28
M. Nestor
Dimitrie Martir
29
15,49
Zenobiu
Stachie
M.
la
la Soarele
11,56 12,54
zodia Scorpiei la
www.digibuc.ro
53
la
proprietatea C. Vasilescu-Doru
de
LUNA
RIE de
M.
Damian
Martir
J.
17,
55
Achepsima
20,53
a.
Pärinte
Mare
22,
58
1133
Dumineca
D.
Pär. Pavel
16,59
Meletina
13,42
58
Soborul Voevozilor Onisifor
J. V. S. D. 12
14,
Rodion
Mart. Mina, Victor
55 52
5,27
15,38
de
Apostol Samona Apostol Matei
M.
V. S. D. 19 21
49 48
Grigorie Roman Mart. Dumineca 26-a Grigore Decapolitul
10,
10,49 11,25 44 43 42
Intr.
22 23
M.
Pärinte Amfilochie
M. M.
J.
Martir
40 39
Rusalii
Persanul
12,52 0,44
V. 24 S. 25
26 27
22,24
29
Cuviosul
Mart. Paramon Sfântul Apostol Andrei
15,31
38 38
Pätrarul
la
la
la zodia Soarele postul Noemvrie
la
Noemvrie.
www.digibuc.ro
Pätrarul
mangalului
Apune
Prooroc Prooroc Avacum
V. S.
19,44 36
Varvara Cuviosul
38
40
S.
Pärinte Ambrosiu Pärinte Patapie Sfintei Ana
M.
Daniil Pärinte Spiridon Martir
44 45 46 46 47 48 48 49
42
V.
Agheu
Sfântul
S.
38
38
eel
J.
Apune
Martir Sebastian Sfântul Martir Bonifaciu
20
14,43
19,
10, 38
20
Sfânta 22
Martirä Anastasia din Creta
mii
din Nicomidia de
Martirä Anisia din Tesalonic
S.
Domnulul
53 53 54
42 42 45
54 54
9,44
la Soarele
zodia Capricornului la cea
www.digibuc.ro
cea mai
noapte
pescarii
prins
morun
DIN Miercuri
1939 an,
de
de
Joi Postul
Domnului,
de 6. Tdierea
August. Domnului,
8.
de Mircu
ri
ZILE DESLEGATE DE POST Domnului
dela
pentru toate Vinerea, din
Triodului,
pentru lapte, (25
numai
(2
din
toate ale Vinerea, din
6.
toate Schimbarea la
8. Intrarea
August) din Nicolae
www.digibuc.ro
INGINERILOR
22
LEGALE Toate
Aprilie Domnului) Decemvrie
al
Muncii) (Proclamarea
CE Toate Duminecile de Domnului) ;
DE 6
loan
lanuarie (Sdrbdtoarea Unirii) ;
;
Martie (Buna
Domnului) ;
2
Mai (Sdrbdtoarea Independenfei) ; Mai ;
Mai
Petru la
6
Maria
8
Ianuarie
Arhangheli
8
6 Decemvrie
Mihail
;
;
Dumitru) ;
; 26
Muncii) ; Ziva Domnului Constantin
Treime) ; 8 Iunie (Proclamarea
mama lui Elena) ; 29 Mai (Rusaliile M. S. Carol -lea ca Rege al Romdniei) 29 Maria Mare) ;
Mai
;
;
Prooroc
Carol
Decemvrie
;
Ianuarie (Botezul Februarie Ianuarie Aprilie
Domnului). Aprilie Mai
(Rusaliile ziva August
Gheorghe)
de
Mai
Constantin Carol (Proclamarea M. Pavel) August Maicii Septemvrie Bot.) Cap. Sfintei Cruci) Mihail
Mai
Maicii
Nicolae)
Curtea cemvrie dela
dela
de
dela Dumineca Septemvrie. dela de Ocoale iau
din Joia Mare
www.digibuc.ro
la Decemvrie
la
Ianuarie
Marele Voevod Mihai la
de
Urare plugarilor de
MILITARU
An bun, an bun, cinstitule plugar, bun voinici la plug, tu de soare vara car din
tuturor De
cum gras
tu
bun, plugul pe ogor,
slab
de
Spre tine dar la icoane Ca, Cu
ce
fiecare, face are,
te 'mbrace Dumnezeu
Ogorului
la vreme, rodul greu, plugul,
Cu
picure aghiasma munca ta,
din
ta puteri de fier, de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
24
zarea luncii, pe
pe
Ca brazii de pe de
fie
har Nevasta ta, fie ca albina din : Un stup de miere casa ei fie, nu niciodat'amarul ce e creascä numai floare, urma ei pretutindeni un rai soare, fie 'ntreaga
La
www.digibuc.ro
din Prof. NICOLAE Soc. Ing.
Nu
din cetitorii acestui calendar al plugamine, atunci din multe nu inferior ale Spun lucru, am cetit sau auzit la adresa nului român prea multe laude la adresa din sträinätate. dacä
vor fi de acord
Dar, demonstra
a
tema
mea.
Agricultura din are, desigur, multe metehne. Dar,
de a critica agricultura trebue cauza acestor metehne. Technica aratul, plantelor luate recoltarea care o e
celei
practicate sträinätate. Lucrul acesta e dar el se unor cauze de care nu e vinovat
Prof. NICOLAE Soc. Ing.
Prea adesea au fost dar pentru
pe alte conditii. ne agricultura unde se apropie de ale noastre. aceste agricultura se face unelte recolta la hectarul de nu pe aceea dela noi. mai mult, am
bun, mai e nevoe
de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
26
media recoltei
am
dela
unde nu
acea am
americanilor. atunci nu ne putem agricultura din apusul compara unde, de bun, schimb ploae la timp nu de alte favorabile. Aceasta serie trebue starea agriculturii noastre mai putem realiza Sunt convins mai mari cele venituri Trebue acum n'am cum trebue agricultura sträinätate, lucrul acesta rezolvat de depe timpul la nici nu vom
de mare. astfel
de
abia
ce
din Apus stiinta
din
de
Agronomice, putem la unele din problemele practice ale In Dobrogea, acesta, firmat local la hectar de Camerei (A. Evident, mai propaganda trebue la un Numai nu ne facem iluzia agricultura milioane vom de
alt cap de acuzare adus agriculturii noastre la pentru ceia ce un pentru un modest rar realizabil. vis un tractor, chiar pentru tarul de Ha un de extrem de scump. român, trecem prea repede aceastä vederea peste produselor selor agricole din nu putem rezolvarea acestei probleme. Statul român face mari acela
nu am ajuns la unde un
din sträinätate, pentru
mai kilograme de un plug, la Nu trebue trecem peste minunatele rezultate ce le nomice, la vin din ce ce mai
vederea
pentru uneltele acestor insti-
www.digibuc.ro
de
REGELE Ministru Agriculturii concursul Agronomice
www.digibuc.ro
Institutul de Cercetari
SOCIETATEA INGINERILOR
28
In mäsura care vom desvolta cooperativele agricole in mäsura care von eftini uneltele, agricultura täräneascä va
mijloace de productie din ce concurenta
ce mai
de export, timp ce din apus are mai mari, mai sigure, mai putin pe care român e supusä unei specule excesive. din dpus e supusä celor Asistenta severe apus, formeazä una din cele porunci ale ; timp ce la noi, nu mai are nici traditionalul porc de român astfel zi de zi un tribut formidabil, datorit Dar nici de acest lucru nu e vinovat ci cari a evoluat agricultura la noi. Dar nedreptatea ce se face român, e atunci se spune e nu care pentru lei ore pe zi soarelui, sau român
la de treerat, sau sus pe de ? Care alt grade, e mult ? sustine munca
de pae la o din lume
mai
e
face eforturi zig -zag urmeze o linie cu ran mai mare. Putem sustine täranul nu anumite metode de a lucra, dar nu e Un fermier american mult mai zile de muncä la hectar ; un plugar danez
depune cantitativ mai -i munca la teren desfacerea atunci randamentul muncii va pe acela al din Apus. Trebue avem convingerea unitatea de productie a nomiei nationale, cele mai de sporire a damentului, o formeazä selecbob de bob, sa cu selectia massa scoatem de acolo elementele de valoare. trebue fine, de care se agricultura din apus. de acolo, care are drepturi, are datorii. De acea gativitate a muncii ordonate practicate Noi am refuzat sa venim Ea cu am român, care a dat dovada e un soldat bun, va de stat
român. produselor,
www.digibuc.ro
ochi buni, mäsurile de reglementarea muncii nespus de mare De aceea colaborarea trebue fie din ce ce mai In mäsura care ne gândim la technicii, trebue ne gândim la mijloacelor de mijlocul rurale. Agronomii, veterinarii, trebue va
Rolul
la locul pe care la au avut un rol
agricultori,
nu numai promovarea agriculturii, dar statului român, ei un rol deosebit promovarea agriculturii Nu numai exemplul pot da culturile dar mai ales de aceia
ale
le revine rolul de ale agriculturii pierdem un singur moment din nu trebue principal al noastre
De aceia Desigur
Trebue
român. Sunt gata
avem
pornesc la
la
de
pe cei de aci de
din pe trimes
cunosc tot
de bine
de acolo. Acum
timp petrecut tuturor.
Ministerul
au devenit obiectul de prin
uimit pe de rezultatul transilvänean, s'a dovedit un maestru mulgerea s'au prin sobrietatea de care au Deaceea se bizue pe pentru fi aci care
fi
coasa
noastre,
Nu ierburile rele
altul,
vom
nepasarea
Confucius
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii
la concursul
de din
perspective de G. Ministrul
Domeniilor
agricol poate agriculturii noastre. S'au acest an vagoane de grâu, porumb, secará. Aceasta este una cele mai mari agricole pe care de
agricultorii mari, S'a spus de de nu vor mai reia de pioneri. Anul acesta dovedit contrariul. S'a spus deasemenea regimul de nu vor fi stare mare de calitate. Anul 1938 dovedit un ochilor bine ei sunt stare mai au fäcut acuma. de In special anului acestuia, restabilit vechea de de S'au cultivat ha. medie la ha. pe fost de fost de
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii
diferite regiuni.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
32
vagoane.
miliarde de lei. va merge la export. va miliarde de lei, bani vor schimbul grâului exportat. Aceasta un spor de pentru deosebire s'au acesta care unora de necrezut pentru din
exporta
pentru
Concursul
de peste
unele
kgr. la ha., de 83 84 kgr. la hectolitru un de gluten uscat de calitate tot de bunä chiar mai celor mai care vin pe europene. Aceasta este de agricultorilor care care ei pot fi trebue le imboldul spre
Porumbul s'a cultivat de
la
ha.,
ha., dupa datele provizola concursul
vagoane, care
de
kgr. de
circa lei. porumbului fost astfel mai mare
anului trecut, la fost mai mica. porumb un de aproximativ vagoane pentru export, valoare este de miliard de lei. Guvernul, seama de recolta de porumb, ridicat de export, care fusese de anul trecut vinderea astfel cultorii cari au desface diferitele fost foarte regiuni ale Acolo unde vremea fost Transilvania, Banat, Moldovei s'au
www.digibuc.ro
mari, care la ha. In regiunile
chiar trei mii din centrul Munteniei,
pe
mii de Moldovei,
dovedit anul acesta modul mai isbitor au lucrat seceta, acolo unde de Ministerul fost Aceste regule nu au ele nimica tainic greu de numai de care vor scape de ale secetei, caz de care au nevoe, trebue locul, ogor de samene fir cuib, de
nu prea des,
lase la prima
numai
nu pe
nici un
nu
fel
fir de
fie mereu
al porumbului pe
Am un concurs la care agricultorii pe vor da notele cele mari cari vor lucra amintite.
La acest concurs acelora
un milion de vagoane de porumb
pentru un miliard
ci
trebue exporte, cincisprezece
zece
porumb.
de
Trebue
toate puterile pentru atinge acest mai pentru aceasta.
ne
acuma este vremea se
grâu.
mai porumbul pe aceste este acuma mai mare la porumb vechi se vinde noastre de lei vagonul, nici din
Statului.
se vinde de
pentru
lei
la grâu, Statul face
acest
la ieftenit la ce merge pe calea treime din ce schimbe pe al zilei, ceeace este un mare de
de
pe grâu,
Statul nu nu
el
toate aceste
face
cooperative,
www.digibuc.ro
34
la porumbului.
lei mai
lei,
Guvernul va continua, se cultura are o fiindcä deosebitä pentru export, a armatei Rentabilitatea acestei culturi pentru hrana de Statului de a face mai departe aceste culturii porumbului este nici un sacrificiu special din partea ce
deosebitä agriculturii, Guvernul de bunul ei mers atârnä seama
mai multe Guvernului se mäsuri pentru cheltuielilor de technicei, astfel pentru sä se de calitate mari mäsuri de valorificare, de asigurarea de agonisita pentru face
de
agricole, Guvernul
modernizarea
scutirea taxelor reducere agriculturii batoze.
de
deci
celor mai necesare tractoare
de
anume
ieftinit
intrarea
chimice,
asupra sa parte lei de vagon,
lei. pentru toamna aceasta de comasarea, scutit de impozit terenurile Pentru comasate. Deasemenea pentru incuraja piscicultura pentru sistematice, acordat serie de
acestei ramuri de
care
scutirea de impozite.
Ministerul pune la Camerele de cele 234 tractoare ale sale, care executä aräturile aceste tractoare sunt departe de de cost. ale plugarilor, chiar numai dintr'o nevoile de regiune
rostul au primul familiarizeze tractoarele, determine se asocia pentru tractoare. In acest Ministerul el
pe micii plugari procura ei tractorului. Aceasta s'a un ajutor important pentru acest an. numeroase cazuri
www.digibuc.ro
35
Ministerul noastre plante pe care le
Printre acestea
pe ce are pentru plantele porumbul, specialä unor de mare plantele de Nu avea
nici agricole la vreme, Deaceia Ministerul însemnate pentru introduce de toamnä. In acest scop toamna redus distribue acesta. Pentru realizarea scop, Ministerul prin toate mijloacele se lucernä mai de
Produsele bumbacului national la
mare din islazurile comunale
acordä însemnate la curarea semintei de lucernä. atentiune specialä se acordä plantelor textile bumbacul. S'a distribuit cultivatorilor de din cele mai bune in de mari din toamna aceasta s'a importat un vagon de de in de toamnä din Jugoslavia. Acest soiu a dat acolo va da, de rezultate foarte la Se clima secetoase, de toamnä sunt mult mai sigure ca de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
prelucrarea sistematice, s'au
se facä
s'au scop de
de sdrobit, de
de däräcit centre de industrie
de tors casnicä, unde
In ce
de
depuse de S'a cultivat acesta
bumbacul,
Textilelor au de
ha. bumbac.
va
de
vagoane
bumbac brut, din vagoane vor filaturile va fi prelucrat de industria casnicä. agricole, care au fost acum Sunt destul de Printre acestea Fructele pot deveni un de mai insemnat mai ales un de export. S'au acesta 220.000 de regiunile pomicole ale plata peste pomii vor fi rod. plantat toate sub supravegherea de au fost de Camerele de redus. Am controlul la pepiniere, pentru nu se din am pus de uscat de conservat Una din cele mai prielnice regiuni de fructe din este lunca Nistrului, dela de De pe de câteva de hectare se scot fructe de calitate care ajunsese
anual peste
lei. Regiunea aceasta Canalele de
fie
potmolite, pomii se uscau de
fiecare
erau locul
Cu sacrificii de câteva se desfunde potmolite,
luat
se
se
forestier pentru decarea ränilor regiunile de am intensificat la maximum silvice am pravegheat exploatatorii de la care legea. ceeace animalelor, de are luate de Ministerul s'au mai ales de animalelor. Am
www.digibuc.ro
din
de
229
hergheliile Au
acesta
au fost S'au
de
de
armäsarii Statului. pentru nevoile comunelor s'au berbeci de
torilor
de
Au fost ajutate
sindicatele de au fost ajutate comunele pentru grajduri
combaterea boalelor la animale, am
In ceeace
cerut dela 628 de evident prea Ministerului, de focarele de S'au
de
echipe volante
pentru combaterea boalelor grave cum
de
durina
cailor.
mai complet laboratoriile
din
Cluj
pentru producerea
bolia, dela
S'au sute de mii de
seruri gratuit
antipestos
redus, s'au de mii de
de ajutorare agriculturii, am de propaganda. Am
tinuat de
concrete centrelor agricole din ce ce mai technicei
am spre
le
face din ele focare
Organizarea diferitelor concursuri concursul concursul celei vaci de lapte concursul al au trezit vie agricultori pentru technice de acuma.
Distribuirea premiilor la concursul fost unor serbäri de catre
fiecare
www.digibuc.ro
deosebire
printre metodelor
de cele al de
de
Regele la
INGINERILOR
38
Septembrie, solemnitate perspective agriculturii Agricultorii au cerut le punem
deschide
pentru cele mai importante de actualitate din agricultura scrise de oamenii mai stil popular. Pentru da acestei s'a editat acuma
sute de
despre cultura bului, gunoiul de grajd, despre rumbul de
de
porcilor, iarba de Sudan, altele.
In
de
comunicatul Ministerului, Duminica la
care se
Radio se comunele rurale,
toate un
interes din ce ce mare am constatat vie de
este
nimerit folositor.
de ridicare agriculturii, Ministerul
avut concurs din partea tuturor organelor Statului,
din partea Camerelor de din partea
Concursul
cari
un devotament agricole
de ea
prosperitatea
respective, ridicarea
mai mult aceste de
Scopul acestei
este
voie
stimuleze puterea de
www.digibuc.ro
pentru
printre masselor, de
spre care
ofere prilejuri
destoinici fie organizeze sistematic
de de
patriotismul schimba metodele agricole ale trecutului. care
de
nu numai nivelului technic
Guvernului se cheltuielilor de noastre,
Valorificarea
anul acesta un sacrificiu care va fi
de un miliard de
de anul trecut,
mai
lei.
va
mare, rentabilitatea nu este se face pe baza legii sub controlul direct
Valorificarea Statului.
celelalte produse, activarea
interne, comerciale, moder-
asigurarea metodelor
mai ales la export, sunt mijloace pe care Guvernul le spre spori Pentru la un nivel potrivit interne se prima de export pentru animale, pentru pentru Valorificarea este puternic prin modernizarea de prin tuturor de transport prin construirea silozurilor de gricultorilor prin Astfel, prin pentru agricultura grija Guvernului, se de
mai este stabilitatea destoinic desvolta Statului, care binele sale spre binele ne stabilizarea curs care agrarä ce mai sunt procesele de ei
noua
sunt desigur cele mai terminäm spre
apoi
mai
toate mijloacele la
www.digibuc.ro
reforma agrarä, cadastrului
INGINERILOR
agricol
rilor de comasare Pentru agricultura,
la desvoltarea
funciare, de colonizare.
programului Guvernului, fost nevoe de serie de
ceeace legislative. pentru valorificarea legea
S'au legea controlului valorificarea modificatoare apele de legea lemnos, legea pescuitului legea modificatoare pisciculturii sistematice de legea de referitoare la agricol inferior, mediu de cum alte legi de mai un plan de lege nu suntem mult mai important este lucrul promisiune plinirea promisiunii. greuPe acest lucru pe punem tatea. suntem toate exterior este secundar principalul sunt care acestui cadru. Agricultura se poate la un de lupta birui, cum tamentul oamenilor din din cari sunt servi pe adresez un de pentru ceeace
s'a fäcut
chemare pentru tot ceeace trebue
1938
cursul anului agricol ce
Vizita lanului de
pentru concursul
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
OCTAVIAN GOGA
La
se 'nchine
noastre de mai strunei mele
Al ce
cei mai buni din lacrimi
ai sudoare. cerul
Cu
voastre
lui El se
De glasul frunzelor din codru, tainic de De
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
42
De
tainele
ei
de
Doar' De sus.
cea cea
bine
Dar
schimbul
www.digibuc.ro
43
doarme de
La noastre
de
frunzelor
ai
codru,
albastre,
Din casa
unde
hora,
doinele
ce
genelor se mieu Ci
ce
voastre,
de mare,
Al
www.digibuc.ro
Elevatorul
Cosmeni.
de
lui de C. de
Agronomice.
Din cauza vremei, care a fost altfel la munte la deal altfel la câmp, s'au cuprinsul României mai multe de unele mai bogate, altele mai särace. In care vremea a fost mai mai mai albite s'au näscut acolo unde vremea a fost mai mai negre mai bogate.
mai särace, s'au
pe dealurile care se
când
nu prea
astfel un
de culoare clisos Din cauza care socotelile aduc pe pämânturi peste vagoane de pe mai an, se un hectar hrana, care se de
se duce cätre neagrä de putred numele de humus. are ea telor
aceleia care
care
sumedenie de
se face din putrezirea nutritoare
www.digibuc.ro
45
pentru plante. Fiindcä se face albicios, din
materia neagrä, neagrä se mai
pe
se
se face se greu din cauza asta vite slabe nu pot bäga prea adânc plugul. Rodul fäcut
pe el
de
mare.
acest pämânt din altele, pentru nevoe acesta
trebuitor,
da
mai cätre adâncime.
Intr'o se poate vedea
se face
sub stratul de dinspre
se
cam dela
de
metru adâncime, strat de mânt pe care se desface se
din
de de
tare cum sunt care din cauza numele de
de
asta de pämânt.
peretele groapei
este mai adânc
al
se poate m.,
Tractorul Camerei Agricole Roman cu plugul rotativ la lucru.
vedem de
fost adus de
care
ale
de
despre care vorbim, care din cauza loarei
albicioase se dupä multe
se
harta Institutului Geologic al Am spus
Astfel,
Apuseni
apus
pe
el se
se întinde din Satu Mare, Oradia Mare, Zarand
In Banat se întinde cam apoi drept pe
www.digibuc.ro
la
care cam
SOCIETATEA
46
dreptul
dreptul aproape de acest
se
face un
In cam dreptul mai In Oltenia Muntenia,
pe
aproape
se
Dobrogea pe peste tot dealurile din spre M. Noapte. In Moldova se
parte din
la dealurilor dintre
pe la Siret In Basarabia se Bucovina se partea de
de Roman, Codrului
Vaslui
aproape peste tot. are nevoe de semnatä.
särac,
de grajd, aduce mai pe
mai este bälegarul
parte
care Apoi
din
pämânt clisos
greu de
lucrat,
din
la Inst. de Cercetäri Agronomice.
acum, dupä neagrä, adicä de
Dar
de aduce
cios
de
Se
legatä hranä
care de
multor de sorbit neagrä,
prin
plante.
aibe mai pregäteascä mai dar mai rodnic. de bälegar pe care trebue
fie
däm pe
kilograme la hectar, adicä
este de care,
plantelor
la
bälegar, atunci, de nevoe, trebue Dintre acestea, s'a de chibzuit rodul.
este un praf de
care au care se care mai eftin.
www.digibuc.ro
ele azot sporesc
CALENDARUL
la hectarul de la
de
azot. are nevoe
de
de
el fosfor. Praful acesta rodul de rod nu Din cauza aceasta nu se poate pe care are
prafului Am spus
(superfosfatul). bine
nu avem bälegar atunci minte de
azot. Dorim pentruca bälegarul
mai mult de este nevoe el var. materia ce plantele fie de de fie de spälare cätre adâncime. la un hectar este Cantitatea de kg. Cine are pe aproape de fäcute din var stecat un fel de ce numele de poate folosi acest Cantitatea se va socoti varul pe care acesta are. cam de mai la hectar atunci când se are neajuns. arde materia Pentru nu se agricultorul va da un an mai va da varul vara, bälegarul Apoi, la nevoe toamna, se va la se va sub mai brazdä numai de Tot la adâncime se vor de fabricä. de dela
se
Pämântul ruginiu
Un alt este de
pe când cel de fag, de stejar. cum e
mare tot o numit cel acesta se mai mult se mai mult se acesta are culoarea ruginie. El nu mai este peste el cad cam care
www.digibuc.ro
48
la un hectar,
vagoane pe
urmare
mai
hrana pentru plante nu se mai Materia
se
nu mai clisos, cum din cauza asta este nu se peretele unei peretele unei gropi se poate vedea cam dela jumätate de metru jos cum el se face mai el
ruginie dinspre mai mai
mai
este
el deasemenea
are
pete de
de
vedem numai dacä peretele pe destul de adânc (mai jos de jumätate). de
ruginiu se
Banat, mai
apus
cam pe dinspre linia care, unind
randul Mare
pe
Aradul
se la
jos
In Transilvania Lot demonstrativ de porumb la
pe
se
T. Codreanu
In Oltenia tenia se km ce
cam pe mijlocul se mai apoi pe cotul
dincolo de de
Särat. In Dobrogea se partea de Tulcea. In Moldova el se mai mai late aproape fiecare se
din
ruginiu se poate
din ploi el rod bun,
prielnice.
säräcit cum chibzuit. jumätatea de Mai ales
www.digibuc.ro
avem
PLUGARILOR
de fabricä nu are nevoe de rodnic de nu trebue se rareori. Deaceea locurile unde atinge pe bine se cum am ruginiu nu In jumätatea de miazä-noapte azot. de rodnic. are nevoe de azotate de fabricä trebuincioase este tatea de totdeauna nu kg de la un hectar. de rod care pläteascä la räspândirea lui. Numai cheltuiala ne poate spune dacä am încercare, el. nu timp facem pläteascä spor de rod, care, väzut nu In acest caz vom ne lipsim de cheltuelile, este bine plante leguminoase cum sunt an din an din ce pe fasolea, bobul, care, cinile azotul trebuincios azotul adunat de plantele leguminoase sporesc rodul. se fi sorbit de plante, nevoe fie pregätit se bine mai ales se are vara
azot nu
Dar,
pe
de
ruginiu din miazä-noapte. Trebue la fosfor se de de fosfor. kg de fosfat de Cioclovina hectar kg superfosfat, de oase. el ruginiu are mai Dar, tot are. Cum se din este nevoe din partea de când, fie se kg de Cu partea de miazä-noapte, hectar la räspândirea rodul. Munca pe
sporul de rod, pe care
este
chiar din
an Pämäntul
Dacä
de
de un alt
mai de
degradat
care se
www.digibuc.ro
de
unde anume
de mai multe feluri.
negru
degradat, obiceiu prin
de
Acest
este
de
degradat, care se nu mai bine
unde
el se
cade
de rodnic. Din an
pe hectar, materia neagrä nu pe stratul dinspre
vagoane de se mai spalä adâncime unde culoarea neagrä mai
de
de
Materia neagrä face
la lucru.
de lucrat care se
prin el,
plugul,
mai
mai
de materia
rodnic.
negru degradat ruginiu sunt cele mai din Cam pe la de metru adâncime, culoarea neagrä culoare degradat se mai jos de adâncime, se de var de bile acest pämânt nu se mai gäsesc pete de cärbune de pämânt, dar se schimb un fel bogate
www.digibuc.ro
cam dela
de fire de mucegai, care se jos.
pe
la care se
degradat se km., la apus de cam de întinde apoi Oltenia
la
Muntenia,
un petec sub mai mai late brogea de miazä-noapte
Banat, de
apoi
Dobrogea de Basarabia se
Moldova.
chimice, la Centrul Agricol
Porumb
miazä-noapte,
pe
jurul
mai jos de Tighina negru, alt fel de alte aproape de Dunäre. dealungul Prutului rodnic, nu are mare nevoe negru degradat, cätre apus
dealungul
de
Intocmai va
am
de el mai bogat partea de miazä-noapte. Deaceea el se cum unde ne gäsim seama de ruginiu. trebue sä se
www.digibuc.ro
52
de pämânt negru
alt de
numit
ciocolat.
Acest pämânt are culoarea neagrä loarea ciocolatei. Din cauzä pe el cad pe an pe hectar, materia neagrä
500 vagoane
stratul dela mai
Din
pe
mai cald, plantele negru degradat prin moartea mai materie pe negru degradat. Deaceea culoarea lui nu mai ciocolata. este neagrä, ci se neagrä, este afânat. El este mai afânat negru degradat. jos, la de metru, culoarea mai neagrä
neagrä-ciocolatie
pe la
se
sferturi de metru
se adune pete de
apoi bile tuburi de var. negru se apus Banatul, Olteniei mai mai Dunäre, pe km., de feratä parte din mucegai
la
de calea feratä ce merge partea de apus lui. Se mare mare
pe
la
apoi se întinde Särat,
Moldova, apoi
Moldova, pe
brogea
pe de
de fier ce
Basarabia de jos dreapta dela Tarutino cätre
Cetatea
Acest pämânt se goane de pe un hectar
secetoase,
pentruca
an
bine acum
Agronomice, s'a crezut pierde materia nutritoare din el, are pentru plante nu trebue Institutului, de au dovedit acest
el nu se
nu
urmare profesor
trebue
au aflat
bine. se
Institutul de
s'a
bine
www.digibuc.ro
azotul care nu poate sorbit
PLUGARILOR
53
de plante. S'a mai aflat apoi plantele. Urmarea
fosforul din
nu
trebue
fost
ce au ele fosfor ce au ele azot. Pentru bine, trebue se cam 200 kg de la hectar, azotat se pämânt tot de plante leguminoase, cäci sulfatul de amoniu praf care da pe
sfeclei.
aceste
kg la hectar)
(de
sporul de rod mai bun cantitate de nu
Institutul rod.
la
bun dovedit
kg.
este hectar. secetoase,
prea scump de grajd credeau arde plantele.
de sporuri la aceste bälegarul trebue bine cantitate prea mare. de gunoi nu trebue se poate da la cantitate poate Numai ne fie
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
54
de care am vorbit mai înainte, pe degradat, e mai bine nu se dea la ci la o pe
care
se
negru
negru, numit negru se pämântul negru-ciocolatiu.
negru-ciocolatiu de
cernoziom
regiuni tot
de secetoase culoare
are mai
zis.
stratul dela
are
pe un
din mult var,
pe
negru-ciocolatiu, se vede
la
de var
pe
se
la acest
stratul negru, un strat de mucegai. negru are ciocolatiu, nu Din fäcute
jos
mai
neagrä mai el nu are nevoe de s'a aflat el trebue
negru-ciocolatiu.
Pämântul negru are
mai
El se
cam dela
deasupra
la
mare
satului
Basarabiei,
de
negru-eastaniu
negru este
Alt cernoziom
vagoane
In tinutul pe hectar
materia neagrä se lui neagrä castane. Apa mai mai înainte se foarte
Partea neagrä a
care se
numit el cad
an.
mai
deaceia culoarea deaceea el se
negre de care am vorbit uneltele agricole.
are o mai jos, ajungem la masa de neagrä-gälbue, apoi la cea care n'are ea materie neagrä are o putere de de bile Varul, ceva mai jos de partea neagrä. se de
negru
m.
www.digibuc.ro
la toate Intocmai fire de mucegai. materia neagrä are
acest
rostul de pästra neagrä aduce mai putere de
strat destul de gros putere de pästrare apei pämânturile de
de
de
asta se
un
acum.
nutritoare.
de
De aceea trebue colatiu.
pe la
dela Corabia De
se
mult mai
la
Culesul inului.
de
din
km.
la
pe la
lung
pinten
mai
de
Prutului sudul Basarabiei
apoi se
dreptul
la
alt
eastaniu-deschis
pe hectar
unde an, se
mai un
deschis care are
se
neagrä
din cauza aceasta culoarea lui nu mai
este neagrä. castaniu-deschis Stratul plugul se gäsesc fire de adâncimea la care jos adâncimea bile de var se gäsesc nu mucegai, el humus Grosimea stratului care are
primind an de an
cm.
sufere foarte
de secetä. seceta,
el
www.digibuc.ro
acest
56
lui
castaniu.
castaniu-deschis se întinde ginea Chilia
dela
la
dela
apoi
la Mäcin, se mai liniei ferate ce
de alta
pe de
apoi pe Cernavoda
de
Alte pämânturi
de aceste pämânturi se mai altele. Astfel sunt pämânturile de
Potmolitorile pe
pe
din gard de nuele
pämânturile de funduri de Aceste
cuprinsul
de
sunt mai bogate
locul unde se gäsesc. Deaceea nu se pot da sfaturi asupra felului cum trebuesc ele trebue vor spune ce le le Mai avem apoi, numite rendzine. Ele au de multe nevoi de
www.digibuc.ro
Am
este nevoe cum se folosesc
de
mai
asupra felului
dam
Astfel,
trebue
inaintea
dam la
zile, cäci Celelalte
semänat poate
vatäme semänatului.
da
date pe feluritele
care mari
ce
se pot
apoi
raven
de
cäci praful care iese din el
pe
omenesc. Amestecarea
la celelalte
raven mai
se
nu
de
Am arätat,
trebue
Agricultorul trebue
numai pe toate trebue
de
am vorbit de nevoe
de
la
pämânturile din
trebue unde
unde cad mai hectar
se preface sorbit de
la de
mult la vagoane
an.
nevoe
pämäntului,
se
mai
el trebue se Cu ajutorul apei al hrana pentru plante
ardenezi proprietatea Camerei
www.digibuc.ro
de
acolo unde este
apoi topit de
Herghelia
pentru
nutretul de
G. Statiunea de
Nutreturile tocate, zdrobite mai bine cele cocenii, paiele
mari sub altele, se vaci,
fierte, etc., se pot valorifica din se dau chiar cotoarele de cartofii,
de
greutate, mai le
de
de sus. Deseori se accidente,
lele sunt lacome, le mari se pot se
ruite, mare parte dintre ele sunt date nemistuite unele pot Animalele
cari mai totdeauna au Remiza de Cultural
adesea se nesc de
agricole a Caminului
pot de stomac, din care
www.digibuc.ro
se
întregi, nu le de ajuns nu se mai
Apoi, sunt unele
mare,
cu valoare
altele, pe cari, din cauza gustului animatele nu le amestecate bine cu alte Tot astfel carnea,
tocate sau uruite,
caz,
le
oasele se dau hrana tineretului tot sub formä de amestecate cu alte ajutorul nutreturilor se poate mai hrana vitelor,
pe cari le avem,
animalelor din gospodärie.
mai bine unele cu altele
se
mâncate De obiceiu agricultorii tocäturä, uruialä,
mai
sunt
fi alese.
hrana vitelor din amestece aceste
etc.,
nutreturi
ele, ci le numai apä sare, fie gustoase fi mâncate mai Muetura din tocäturä de paie, coceni altele, se primul de care, dupä aceea o de uscat de calitate la urmä li se dau borceag sau cute din cantitatea de pe care o bea fiecare animal din uruialä, de sfeclä, cartofi fierti alte produse cari se nu se poate face cu bunä a tocätori de sfecle, tocätori de paie, uruitori altele. In mult, mai timpul din urmä, aceste s'au :
unde se
o
de
Ele se dau
mare animalelor. Sfeclele se pot toca deosebit sau
hrana vitelor, singure sau amestecate de coceni, etc., Pentru
de paie,
se amestece bine cu pleava trebue fie date sub formä de toporul din acestea sunt tocate o tocätoare mari, cari pot fi alese dar care pot vitele lacome. Este bine facem proba chiar la depozit,. de a o tocätoare care pentru a ne convinge de ei morcovii
alte fie mâncate
se pune
märunti, etc.
cucitele
tocätoare de
dacä bine care mari,
una care merge mult mai taie necontenit pe are multe obositoare are nevoe de smucituri puternice
www.digibuc.ro
cea
sunt cea
SOCIETATEA
mersul ei este mai mari. Din aceastä prea mult, de nu mai poate fi gol, ceeace nu prinde merge foloase de pe
ei.
de
Cu
bine
(fig.
kg de
se pot toca
pe
este
kg pe
de un doi oameni
al treilea
aceastä
kg pe orä, este
de un motor
cam
putere. In acest din
doi
este nevoie
caz
de umple
oameni, cari
la timp
Tocätorile de sfeclä se pun motorul pot fi
jate astfel
se
mâna, fie
fie
nevoile ale
putereile
astfel de lei,
este Tocatoare de
R. Wicov.
ei, felul cum construitä, calitatea
materialului din care este etc.
unui perete al tot
de sfeclä se fie pe un disc, de umplere la de
s'a dovedit
din
rezultate sä fie schimbätoare.
trebue
cele
pot toca paie, coceni, disc, de
fie
pe
S'a dovedit
www.digibuc.ro
alte
fixate pe
au sunt
disc se
pentru coceni, altele, pot atât unele, Oricare dintre aceste miscare mâna, motorul,
atât
pentru tocatul paielor, fie
se
acestea
pot
uscate,
verzi. se
felul
dupä puterea care le pune numärul
miscare (deci de etc.
pentru
se pot
kg
ioase uscate ceas, pentru motor se pot ceas, la kg lungimea de sunt cm. Când
Tocätoare And. Rieger pentru päioase.
la acestor se ajunge la pentru tocat se poate menite gropile de murat, silozuri ventilator, silozurilor, sunt preväzute, de care poate duce la se pun
verzi, de
miscare Aceste
dupä cum voim, nezdrobite täturile nu sunt dospite se mistuesc greu, aproape saliva
sucurile din stomac le Zdrobitoare
cantitate mare de de
la
lapte, gräsime, etc. se
acest neajuns,
www.digibuc.ro
locul
62
furajul, mai
pot dintr'un
animatele
sunt
Aceste
tament, pe care se fixeazä o cutie de
de otel
(fig.
Prin cutie un ax sprijinit pe unul dintre capetele axului, afara cutiei, este roata de curea care se cu motorul, cutiei, pe ax, se fixeazä un Imprejurul acestui la cu sau tobe sunt de tot dintate, astfel tobei apucat ei se printre Pentru ca aceste lucreze conditiuni trebue ca toba se repede, adicä
pe minut. putere
cam
adicä pot zdrobi furaj uscat cam Aceste
vitelor, fie din ca fie puse
astfel de
care
cere un motor de cai universale, lei. Sunt
lungimea tobei de
sunt noui fie nu se sunt
ales verde, kg pe ceas. nu s'au atentie prea cer motor prea puternic
mai
cum am väzut, este bine ca nu se dea la vite, ci se se face la din din uruitori anumite, cari aduc pietre. S'au rile vicii insemnate mai ales acolo unde morile sunt de nu mai pot face prea depärtate li se unde se iau taxe mari, sau unde este nevoe de mai mari de etc. la simple, cari zdrobesc Uruitorile sunt tare, talere din pietre, fel ca pietre, cu talere (valturi) ciocane. Cele cu din
cu
numai universale, pot
pe
uscat. ciocane sunt cari au uruitori de Se construesc strivesc la inceput lugi, pietre sau talere metalice. ; apoi pietre, unde se zdrobesc mult Deasemenea, mai acestea pot fi de uruitoare cu altele (fig. etc. Uruitorile pietre, talere cele cele
www.digibuc.ro
63
vechi, dar cele cari pot face sunt la de timp. rite uruitorile cu ciocane, au ciocane este dintr'un postament uruitoare o cutie de fier. Prin aceasta puternic, pe care este care la un capät are roata de curea, pätrunde un cu axul. Toba care se trul cutiei este o
Batoza de batut
este de
un bine cälit, se
mari
mai se
cade
uruit porumb
oarecare de ciocane, fäcute din talere jurul este o din de otel. dupä ochiurile mai dupä pe care vrem s'o facem.
jghiabul de umplere, de unde cutiei. Aici este lovit de ciocane este prefäcut
www.digibuc.ro
mici. Furajul atâta,
când sitei,
site ochiurile
trece
supt de un ventilator puternic, pentru se pot urui ; Cu aceste
paie, cotoare de
nu se
oase, etc.
Cu o uruitoare cu talere metalice, care se pune in miscare kg mâna, se pot pe ceas, cu o toare talere metalice sau care costä
care se pune
lei
care cu un motor
se pot
cai
pe
kg
cu ciocane, care un
lei,
motor de 25
cai
poate da
la
kg
mare de un motor pe ceas, iar cai putere. kg uruialä de paie coceni pe ceas.
cam de Uruitoare
ciocane Schramm Schmid Toplet.
Uruiala de paie, fân, alte nutreturi
coceni
este se poate face mai mare sau mai mai mare, pentruca pleava. Este bine se nu se general, este cu atât mai a uruitorilor, pe
cu cât facem o uruialä mai
Nu se poate trece
margine, scade prea mult peste o talere metalice nu mai lucreazä bine. mai tare decât obisnuitä ciocane nu pot a din care se poate face pietre Cele mai fel, dar de o lucreazä la fel
www.digibuc.ro
de zarzavat,
la Centrul
practice pentru
producerea semintelor
de legume de Dr. E. PRUTESCU inginer
Producerea
de legume, este
de
care trebuie ne intereseze mult. aducem din cari se deosebesc de regiunile noastre de aceia, le foarte mari, dar putem avea legume de
un moment, legumelor, necesar
ce vom ne producem dintre acele mai
Clima regiunilor
cultura
cepei.
cepei se poate rabiei, umede
regiunile uscate ale Dobrogei cad de ploi.
adânc, uscat, bogat reci, ceapa nu se
cald. 5
www.digibuc.ro
INGINERILOR
66
cartofi,
Plante etc.
de
se
de
de
In primul se pentru se doilea, an din arpagic se ceapa, al treilea an, din ceapä se Prin luna August cum soiul este mai Septembrie primului an, mai se vor recolta cele mari mai cepe ale prea le putem soiului ce avem anul viitor, pentru producere de ceapä primävarä, pe Plantarea cepelor alese se face la de cm. patru rânduri cepe. Dupä fiecare de patru rânduri de ceapä, se vor primävarä câte patru rânduri de In pentru
face arpagic
se pot face lesnicios
culturale,
Cum se
tarea
toamnei trecem un marcator fäcând rânduri la terenul de urmele marcatorului tragem cm. sapei etc.
de
apoi
cm., de
goluri largi de
de 8o cm. libere de
Pentru
tator
pentru
mai depate
Pentru fäcutul
a.
marcatorul. ne servim de un gerurile se apropie, vom cepelor
ciuliile),
la un
dealungul le vom
cepele
peste
de
când
se va trece la plantat, mersul avea
ne
atunci când ne un
când vrem iarnä iar primävarä,
rânduri
la depärtare rânduri de ceapä,
se
ce
se mai face
prielnumai
Când apar de avem
le lega
www.digibuc.ro
nu prea trestie
67
apoi legäm ele. Inflorirea se face prin pe la lui August, lui Septemvrie, se culeg mäciuliile ale cäror au culese, se
pe un strat
pod uscat, pentru
coacere
se
la
se vor treera. avem mäciuliile se vor saci, unde se vor bate care
la
lopata, vor fi apoi mai ales de resturile
pentru
se
de toate
nu uitäm
ele, se va la un soiu bun
de
de
aceastea un de de ceapä, arpagicul nu trebuie Pentru
harpagic, luna Mai, cam se
la un metru patrat.
gr.
Arpagicul trebuie tare, nu unei alune. la
fie de
fie de arpagicul este copt,
toamnä,
galbenä de Stuttgard.
sapa din
se scoate se
aerisit
se
In
anului
la
de
trebue
vederea kg. harpagic. cum am
se
cm. plante. cepei pentru seminceri,
cm.
fi plantate spre
In
se aleg cele mai
cepe
se
de
de ceapä bronz), Madeira gelbe Riesen
Zittauer galbenä,
de
Madeira
galbenä de Stuttgart.
Clima prielnicä culturii
trebue
ferit de
doilea,
soare, fie cald bogat
este aceia a tinuturilor timed. Acesta din humus
www.digibuc.ro
negru).
68
de grajd
cari
Merg bine etc.,
spanac. vom
de
dela fructe mai bine soiul. câte rânduri, In când
bine alese (elite), cari se cultiva de alte rânduri de
trecut, pe la
Mai, se
la
cm.
pentru
grupe de de
fire.
de 8o cm. fie de soiuri
rânduri
corcirea
câte aruncate când au ajuns la cm. le rärim, läsând fiecare una hectar mai bine trebue kg. ce vrejii cresc, vom avea de ciupi tot la frunze. In felul acesta se impinge la mare läturi vrejilor, astfel un spor de la burueni sunt foarte le place aerisit, de aceia vom când se ruenile când ploile fiecare vrej se vor câte dintre cei mai Sub fiecare castravete mai se va spre se de putrezire pentru se gräbi coacerea se
vor
cuib.
In toamnä, cam prin ce Septemvrie, s'au mai se depe câmp se aleg apoi, care fruct se taie lung, ajutorul unei lingure chiar se scot pe cum se se alt vas de la butoiu Butoiul, acoperit de zile la sac, se deobicei
grajdul oilor,
dospire se trece la de atunci când, luate degete sunt strânse, nu mai pe ele (când strânse degetul arätätor mare nu mai din se umple apoi lemn, care se se bine, sub butoi se scurge ochiurile de Prelingem apa din butoi fel goale alte resturi care plutesc. de mai multe fiecare scurgere apei
www.digibuc.ro
69
Carnea
ce au cäzut site la scurgerea apei, se de fundul sitei, ce mai am un pumn de nisip.
mai departe pentru restul din butoi. ce s'a trecut prin tot ce
s'a putut
ce
au devenit
aspre la
sita butoi
tot trecut prin ochiurile sitei, curate Scoatem apoi sita,
Roman.
pe
saci, strat la soare ceasuri spre se sunt apoi duse magazie mai departe strat pentru se uscarea. Vom avea fiecare ce se le pe le lopata. uscare se vor spre se de cele se vor pune apoi saci pe care se vor lipi care se scrie de recoltare. Soiurile de pentru cultura Erfutermittellanger, tzer,
Bismark.
se cultive
numai un singur soi de
In felul acesta se Delicatéss Ideal.
multe
de
vor
Vara soare, numai astfel calitate.
www.digibuc.ro
soiului.
nu le este
fel de
merg
mai bun humus
adânc.
ne
gäsesc hrana bogat
este
grele. fasole,
de
In primal an, vor da
Cultura morcovilor pentru
an se
cari,
De recomandat este
din cari apoi vom
bob,
al ne producem la
lunei
m. p. trebue paturi reci. Semänatul se face pe rânduri trase ajutorul unei rânduri de un care punem ce mai înainte am tot nisip pentru se peste tot la fel. bine de nu trebue se semene prea prea des. Deoarece de morcov greu umezim vom avea morcovii
se
gr.
bine,
unde semänäm. Deasemenea, vom mai umed, aceia vom am de nu punem de mai repede, semänate morcovi vom
semänat nisip,
din aceia
ne va plivi, printre rânduri,
apar burueni,
de
de morcovi.
de
deasupra stratului nisip, apoi
amestecat jumätate deasupra.
de
peste rândurile ajutorul unei site, voie
de
bine
se
fel,
nisip.
pe strat, stropitoarea. ceva mai le vom tot la cm. fir de fir. urma iar ajutorul unei de ghiare) vom de printre rânduri se se prinde apropie, trebue frunzele la cm. deasupra de total un strat de se paie tocate nu prea peste paie un strat de aproape de uscate. este apoi acoperit, forma de de
ce se prinde
www.digibuc.ro
71
pe marginele de ale stratului care s'au morcovii. Aceste prinse de la din pot peste nisip, suntem siguri nu vor putrezi primävarä. In acest caz se vor scoate morcovii toamna din pämânt, se vor mai sus se vor duce la iernat, nisipul care fi uscat. vor fi primävarä, pe la lunei când voie, scoatem rcovii din
din strat, alegem pe mai buni
apoi
la de
cm. cm.
plante.
vor fi numai
-se
din
colet(cap).
Pentru plantare ne servi de
udäm fiecare
In tot de
apar burueni se
nu plantäm
de ele,
apar florile,
cam pe la pe
soiuri mai aproape unul de
de morcovi se corcesc foarte Prin morcovul Recolta se face Septemvrie se
m.,
de
Coacerea
se va face pe
de aceia culoare
podul palmei, palmei cosor,
se face ce infloresinflores-
Recoltarea se face de jos sus, dedesubt apoi se
www.digibuc.ro
un de
72
coacerea
sac.
la un
se
se pun
aerisit, la uscare
strat nu prea uscare,
saci pe jumätate
se bat
apoi
strat de morcovi au barbä
se
sac
sac de
la
curate de
le
Dintr'un m. p.
pentru
morcovi seminceri, se
plantate vor da
cari kg.
se
pe care
se usca
spre
se
departe.
unde se
circa
se cäpäta de rädäcini, cari trans-
anul al doilea
gr.
soiul, mai
cum e
mai
productiv. Cu titate se poate vederea consum.
m.p. Se
Pariser
de
soiuri Duwicker ;
mai cäutat
Morcovi Nantaise ;
St.
este soiul Nantaise. foarte greu se capete care ne dea adeväratul tip. Bun este soiul Carotte rouge
regiune
Clima
prea timpul de
cer
la
soare prea
prea dese
cari cer coacere un timp uscat. trebue fie (bogat) Plante sunt aproape toate legumele cari bälegar de grajd, cum Merge alte legume, cum varza, spanacul, etc. salatei se face lunei cultura micä, de semänat
www.digibuc.ro
la hectar
se
kg.
plantele au trecut,
plantatul
soiurile de
la
se
la depärtare de vor trebui
plante,
toate mai
se semäna din luna gust se prin Septemvrie, plantele se timpul iernei descoperite. unde gerurile sunt mari multe descoperit de trebue de se salatä de se poate de prin Coacerea se face atunci de
culoarea este
se
mai potrivit
al
primele
Nu vom culege prea de vreme, atunci când
nu sunt coapte prea din
nici
deoarece putem pierde Tulpinele se vor
se vor lega snopi, unde se va continua coacerea se vor pe pe saci se la soare, pentru mai departe. plantele s'au devenit tare, este timpul treeratului. din snopi, fie scoate mâna, fie partea snopului saci apoi se bate un mai bine Sä ne de zdrobi ferim cat din deoarece secera
prea greu. se
complect. Recolta de hectar avem gr.
strat dela de
apoi se pentru se usca este de kg.
putem socoti
de
kg la hectar. Ca de salatä de Nordpol, Winterbutterkopf iar de Böttners de
www.digibuc.ro
se
Trotzkopf.
74
conopidei este
Clima
aerul
regiunile uscate, Conopida produce bine pe unde avem
umed. Conopida
Soarele
sunt dorite de conopidä. nu trebue
fie nisipos,
dar, pentru conopidä se bine lucrat bogat
climei
de conopidä este foarte mare, regiune mult dela an la an. Astfel uneori kilogramul de conopidä la unele soiuri la lei mult.
producerea de se se
ajunge Plante
ridichi, morcovi timpurii, cultiva conopida gulii, varzä de Bruxelles.
spanac de
ne
ea
Conopida
coacerea
cursul unui an, spre paturi
se
se va
cultura
la la
producerea de Noemvrie prin stropitoare mica de de
la soiurile timpurii,
pe
care se
au
zile,
un strat dela
din
iernei,
de
se
se
aproape aproape
pe rand, alte cele mai zile se ghivece de cm apoi dupa aproape ghivece de cm, timpul se transplanteazä din la lunei se duc paturi unde de unde apoi se duc se transplanteazä la cm. Amintim trebue treacä peste treacä de iar paturi nu se coboare sub In acesta se normal, de Paturile avea plante crescute timp numai sera, se vor aerisi des mos. au pe din lumina) cm late, cm cm Putem intre plantule
www.digibuc.ro
ghivece de cm le nu sunt prea mult desvoltate a le transplanta ne lui pe la paturi calde, putem lucra proaspät de cal va fi de
dreptul câmp, timpul frumos de primävarä
apoi de
mai devreme, (de
lui Aprilie). In de sera care caz grosimea stratului de amestecat bine cu frunze. la începutul In cazul acesta, se va face pentru soiurile timpurii Septemvrie-Octomlunei apoi cu repicaj vrie pentru târzii. plante, apoi al doilea repicaj dite la depärtare de cm. tot ladite, sau in ghivece de cm. Transplantarea primävarä, ce se va face timpul voie. In tot timpul crevom uda se
cere. Udatul se face seara. numai
vom produce
nevoile noastre, se va cultiva conopida paturi calde, la
de
plante putem cultiva sau ridichi de In acest caz, peste proaspät de cal amestecat
frunze, se va cm gunoi deasupra acestuia
un strat de aproape vechi de
Dippes
cm de bun pentru un al doilea strat gros de una parte compost, una parte conopidä format
argilos, una parte nisip nu trebuie
una parte bälegar vechi descompus. deajuns. Conopida la lunei cel mai timp se Recoltarea conopidei
August, pentru de multe ori la lunei Octomvrie semintei se face la la începutul lunei Noemvrie, dacä nu cad soiurile recoltare se taie inflorescentele cu un cutit sau o timpurii. apoi inflorescentele la uscat, se saci. Se se bat cu dupa care se baga saci sita. semintelor se face timpurii, de conopidä : Langlaubiger Zwerk, Nagescher Allerfrühester Zwerk, Lecerf, târzii, Frankfurter Riesen, Non plus Ultra, ; Italienischer Riesen. www.digibuc.ro
76
Varza
Varza nu este
are o
la clima,
de
umedä.
desvoltare
Deasemenea, nu este pretentioasä la pämânt, hrana cientä. Varza nu
sufi-
greu.
Plante fasolea, castravetii, felina, :
gelele
Pentru a ne produce mijloace : ori alegem de din toamnä le peste iar pentruca cultura din putem cele mai
sunt Braunsweiger Gräster
Varzä
le
viitor din semincerii primal caz alegem din
ale soiului ce cultiva le paturi reci, le câmp. In alegem neputrezite le plantäm la depärtare plante de cm. cum are desvoltare mai mai mare. adesea, verzelor peste iarnä nu se face atunci putem folosi doua metodä, luna se chiar peste
paturi de depärtare de
la
cm.
Peste aproape
sädim
vor ierna.
se
desc
de
de 6o cm
cm, la de
acoperim färä
tivate vor da direct are
plante. Varzä se trage la frunze. iarna paie. Varza
da
luna
Mohrenkopf
astfel
fi
färä
mai forma luna
www.digibuc.ro
de
recoltarea, treerarea, etc. sunt
ca
ca
Soiurile bune de varzä Kopenhagener Markt, Ditmarscher ; Etampes, Winnigstedter ; de cu eiger grösster Amager
la
:
rotundde
Rhum von Enkhuizen, Amager Runder. de varzä
: Mohrenkopf Haco
regiunile de
dela
Un
el cum a
La o
unde era desaga cu un
la
fericit
:
Ce -ai acolo ce
Da
desaga din
am,
desaga din
ce
www.digibuc.ro
am
Perdea de de 25 proprietatea
Perdelele de
de 50
împotriva de
pädurilor atrage
AUREL
ploilor.
sine
au un rol larea ploilor. Distrugerea pädurilor mai atrage dupä sine stricarea (degradarea) terenurilor, cum (deci pädurile
scumpirea) spun
trebuitor pentru nu sporesc ploile,
pädurile pot toare economiei agricole nationale. mai de seamä ce se prin Scopul
de apärare este mai
nu fi nefolosi-
cari
aproape totdeauna regiunea noasträ de care scoate pämânt plantelor. regiunea noasträ De nu de mult am pierderea apei de de ploi, timpul toamnei iernei, pierdere prin din necontenit. De are la mijloace seamä cari se poate secetelor. Printre acestea
www.digibuc.ro
arätura de precum
celor mai
toate aceste
soiuri.
mai sunt ajutate de marea
de
poate da perdelele de spune seceta poate fi
umezealä ce ne
värat
au arätat
de
din
se
de
de
atunci pe
mai
de
s'a arätat, deasemenea,
pe
regiunea am
poate
de
recolte
ne
ce se
Perdelele de apärare pot sluji
la
de umezealä care este de obicei intre Perdelele de apärare
aduc un spor însemnat de cantitate mai mare pe terenul care
oprirea are este
de aceste
care
obiceiu de
fi foloasele de cari un teren agricol, de perdelele de de aproape mai mare, plus pentru pentru animale. Toate aceste efecte nu pot pentru sä ne organiza de din regiunea Acestea
ceeace
In de cele descrise mai sus, un teren agricol are de pe urma perdelelor de trei mari foloase, de ordin social, de al doilea de ordin economic de al treilea privind apärarea perdelele de tare, acestea mai fi curmarea certurilor, crimelor
se
a)
fi statornicite de
Din al treilea an, venit
da un lemnului pentru haraci de vie. de perdea, ne poate da un se poate de frumos. Dovada se poate face de
venit sumedenie de exemple, de
anual
pe
ras,
de Ha. Este
perdea
un
net calculat la
regiunea de
www.digibuc.ro
are
lei
SOCTETATEA
Or, prin perdelele de dar de
de ascunderea trupelor noastre
vizibile cari vor deveni astfel mai caz de nului deosebi vor fi mai ferite de atacurile
(lemnul) care ar fi cel mai S'a vorbit mult despre ajunpotrivit pentru facerea perdelelor din regiunea de la numai acolo unde
ca perdelele se
fie
se planteze nu alte mai potrivite. Din nenorocire nu prea ce alege, cäci de dovadä unde ploile mai de anual, nu se poate des cum trebue
locuit mai peste tot, priesc sunt cele calcaroase cum ar fi cele
ce
de salcâmi pe islaz comunal
de prin Dobrogea, sau
de pretutindeni. este cea mai Pentru terenurile glandulosa), care intrece terenurile la care lemn mult mai uimitoare. Otetarul o roase lemnul salcâmul, nu de dispretuit, slab In bun de pentru este foarte care putem Dobrogea, special caz, sunt regiuni din putem otetarul nu alt arbore spune o bine venit. Otetarul are asupra socoti are un mult mai rezistent secetei plus : dea un prin putrezire, frunzele mai bogat, ceeace face (humus), foarte bun pentru nesocotite din Dobrogea
deosebi cele din de ha cari
Tulcea, au transformat peste de pe care stratul veau fost päduri, terenuri nu mai poate getal a fost spälat pe care nici un fir de
www.digibuc.ro
Aceste
printr'o ajutorul prin cäderea de
nu pot fi redate care nu este care, poate, frunzelor,
de
acea regiune
timp de strat
de
poate sluji, deasemenea, pentru plantarea terenuprin rupturilor pricinuite de ploi, foarte repede foarte mare pe care are, va ne de perdele, de parte, sub râpoase
umbrei, statornicirei
de
foloase
stânjenirei tarelor.
opririi
chestiune care
este
sarcina unei agriculturi mai
ce au da rialului säditor
sfaturi anume
atât pentru
pentru
avea pe un
mai scäzut
clima din
chiar pepiniere, ce se pot deosebi, Pepinierele de teren ferit, arat adânc de mai pe dacä le rânduri rare, la timp, semänäm planete. spre fi unei pepiniere de salcâmi atârnä pe care trebue neapärat de mai sus, de cele trei la timp plivitului le cursul primului an bine
formäm
pe
pe rândul de abia räsärit. Intr'o care ne dupä regiunea ale comunei, dar trebue
se pot pentru
trebue
avem pe cum se cade.
care sträbat ne hotärîm mai douä
de
da
ne
Desigur pe
alte
de urmat
pepiniere, ajutorul pe care are mai mare se lucreze mai dinainte pumn de
www.digibuc.ro
plantarea este
nu are destul
de stâncä pentru
creascä. Ar
profita de aceste ale stricate, ajunse stâncä
päcat
spre
din anumite regiuni
dobrogene.
pregäti de salcie mirositoare (Elaeagnus augustifolia) de plop (Populus alba), pepiniere. In cätinei galica) ne vom procura câteva pe care le vom planta pepinierä. Din ne trebue pentru vom scoate viitoare, deoarece cätina are meritul de se prinde lesne prin Deci, fie sub de perdea, fie cätina se va planta prin Dealtfel plopul alb se poate planta ajutorul are nevoie de mai multä atât numai Ca de
de pregätirea mai dinainte terenului care de arätura de toamnä, ce se vor face primävara, de pregätirea premergätoare terenului când vom face toamna.
vom face
Este
bine
de
de
se
mai mari. primävara suferä primul de prindere, cäci nu scoate nu se bine pe de zile. este de obicei de aproape la
timp
plouat, totul merge bine
de
acest
nu, atunci pämântul se
nu mai pot scoate neavând se hräni, mor,. plantatiunea se face deoarece atunci puetii acest lucru nu se de
pe ajutat se primävarä, de cum timp de planta are toatä
pämântul are tot timpul de ploi
de
astfel
de
umezeala trebuitoare, mai adâncä
puternic,
la adäpost de secetä. sä fie plantatiunea de toamnä trebuie spre retezându-se dela pämânt primävarä de totdeauna
mai lesne.
plantatiunea de primävarä este neapärat necesar timpul când sunt
www.digibuc.ro
fie retezati la rasul
nu se
In tulpina, astfel
sunt ajute
seva, care
bine planta,
la
planta, ne mai
de secetä, se putere destulä, moare. Este nevoie pentru regiunea sädire.
Perdea de
al doilea an dela
aceastä lucrare este plantaanul
corn.
putem avea
se
secetoase, cari
Prin täierea tulpinei planta
anul
deja
mai
doilea dela astfel
de care secetele nu este un arbore destul de au nici la la secetä, dar care are rädäcinile planta este dovedit dacä facem täierea de alta parte, mai rädäcinile, care pe singur an, astfel mai putere.
nu
solului,
aceastä lucrare.
www.digibuc.ro
84
Chiar
care au
de
se refac printr'o In rezumat, cine vrea toamna sädirei cea de
trebuie iar anul reteze
reteze doua
din
pentru regiunea
Care ar fi cele mai potrivite
mai bun hotarele dinspre
este sädirea pe
mai economic rurale, pe laturea
dinspre
numai de perdele de mai mari, se pe hotarul unei la grosime. poate avea se perdele mari, Pentru din care bat tot din cuprinsul unele de altele. In adevär de de la grosimea cea mai mare mai au arätat iar lositoare perdelelor, este de zäpezei, nu se vede peirderii apei la mare depärtare de perdea. la
am planta perdele la
mai mari de
la de binefacerile
nu
perdelei,
de
mai sus.
de protectie au
Foloasele
multi agricultori perdele
ele,
de
cum
de
au mai pomenesc
de pe islazurile din regiunea de despre frumoasele special organele technice, toatä lumea stepä.Socot perdelelor de mai lipsei de material problema secetei,
www.digibuc.ro
pentru prinderea
de crapi
productivitatea
Cum putem
de T. POJOGA Prof.
de
mare de iazuri
Tara noasträ are un mari,
primitive, cari
slabä, care abia ajunge, putem precum
kg. la ha.
mijlociu, la
ajunge
bine
la ha,
Cosmeni
la
kg.
hränire noasträ are acestor iazuri. productivitatea acestor prin care putem ce
primul Construirea iazului Cultura
mod sistematic celor vechi.
animalelor mari vom aplica destinat populärii, dar mai
la Intocmai (alegerea) pentru ales vom cäuta avem unor anumite caractere. felul se face sistematice se face
cari
la complect, pe
www.digibuc.ro
(recolta se
86
groapa de pescuit de unde sunt
1), alegem exemplarele cele cei mai mari, dintre crapii cari au etate ; dacä nu le lipsesc dacä nu sunt Dintre exemplarele alese, face o a doua selectiune definitiva, oprim pentru crapii care au aripioare mai : (aripioarele) mici au scheletul mic, aceasta ne este redus. Vom scheletul corpului mai aceasta exemplarele care au capul un semn de precocitate repede) de schelet redus. oprim exemplarele mai spinare mai mare, adicä maxima se cuprindä mai ori lungimea :
ceeace
repede (este
crapul .
Intre mijloacele care putem, mod simtitor, ridica productivitatea este mai ales a crapului, care se foarte la acest regim de hranä. In chipul acesta putem valorifica produsele agricole ce avem mai ales cari neintrebuintate (de exemplu dela abator, etc.)Se mai recurge la hrana pentru a complecta hrana naturalä, mai ales cari sunt astfel de hranä. In mod acest lucru putem constata dacä cercetäm fundul scurgerea apei. cari au naturalä (purici de larve de insecte etc.) vor avea fundul pe cari le fac hrana straturile mai ale fundului. In hrana naturalä crapul de o ajunge 8o gr., de 2 veri gr., de kgr., de veri kgr., (dincolo de veri crapul nu mai de repede, cultura lui devine Crap de rasä,
.
Calendarul Plugarilor pe
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Alimentele ce se
sunt de
hränirea crapul
animalä
un animal
de toate este socotit printre
care
porcul
printre animalele mari. alegerea hranei vom de ei mai ales ei Coeficientul nutritiv este prin de kilograme trebuitoare din acest aliment, pentru un kilogram. Acest coeficient se la
de
nutritiv se mai jos
coeficien-
alimentelor coeficientului nutritiv
crapului, mult
hränirea crapii de
de
carne
2
3,5
insecte
dela abator Porumb Lupin
30-35
In alimentelor vom avea prin fierbere ele pierd din valoarea se mistue chiar greu. Cerealele minoasele nu date stare trucât boabele mâncate fie mai dinainte muiate uneori se
ore. Pentru
crapi de sub
se
de uruialä, puiet crapii vârstä de
de
pot fi date dar muiate. de cal.
stävilar mare,
un gard
fierberea avea rezultate
mai
de la abator, cartofi, carne hränirea
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
88
amestecuri de porumb, dela abator,
se de
de
oase pisate.
de
pentru puiet Pentru
de lupin, porumb animale. acei de putem numai boabe de lupin, mai dinainte. Hrana, nu se deadreptul este pe mese
m. lungime Aceste mese sunt zate sub la Ha. se pun aceste mese, unde se din apä.
mese. Pentru Timpul
hrana are
se
mare
Hrana nu se va
acest caz hrana
va fi
din de
prin
urmare, cantitatea de din
va
Hrana va fi pe
ora Socoteala de de care avem
nevoe pentru de
se face mai
trebue
Inundarea fund se
de
primävara pentru hränire.
socotim
greutate
aceasta trebue seama de coeficientul nutritiv hranei. De un pe care -am populat etate de pe care vom uruiala de lupin galben. sezonului de trebue crapul de vor
toamna.
doilea
www.digibuc.ro
total,
kgr.,
greutate va
pilda
kgr. dupa
kgr. Ca
de
tabloul de mai sus, crapul kgr. de are nevoe de lupin (coeficientul Vom avea
deci nevoe, pentru crapi, pentru perioada de
de
lupin.
Cantitatea de astfel socotitä va dupa
hranei
de
temperatura, mai In luna Mai
Cantitatea de
mai vom
de
de
elevii
anume %
cantitatea
In mod
socotitä astfel este
practic putem da
mai de
mai
pe mese. la
mult
parte din de
de
din Cosmeni au fost Vederea
s'au
de uscat
randamentul
www.digibuc.ro
unde medie
90
SOCIETATEA
unde nu s'a
de
Cantitatea de kg., al lei kg. Adicä
(mai ales porumb), la hectar fost cost de pregätire s'a ridicat la costul hranei revenit la 2.000 lei pe hectar.
Intoarcere dela
fost
Crapul
lei kgr., deci s'a
realizat un surplus de
de lei.
de
putem constata
de lei la hectar.
aproape
care nu
nevoilor, se
se
Toate
tot
nici Deci
de
urmare. Dar ce chin
un vis
peste
duceau nu deci
lui tu
iar
Bunul el
de
face
atunci
tale.
de el
de
casa.
la Pentru
nu mai de solfuril
se moaie
la
de
Acest
multe
de
nu
se
se
www.digibuc.ro
culolile nu
Scoaterea apei
de
Dobrogea.
pompele centrifuge de
M. GHEORGHIU agronom
la Academia de
Rotile de
foarte
folosite pentru a ne da industriile agricole. Sunt de mai feluri. Cele mai principale sunt : 1. Roata cupe, pentru cäderi de la la 12 metri. Apa trebue cea mai ; pentruca roata se mai apa nu este la din cupe, rotii. la Apa 2. pentru dela 2,60 cupe de sus cea de mijloc. mai ales atunci apei de care ne folosim este foarte motrice
de
www.digibuc.ro
de la anotimp la anotimp. Diametrul
poate
mai
mare
deasupra
Roata
cupe).
Roata
pentru cäderi dela
3.
fie
piept.
cupe sub deasupra
celei mai mari aval
fie cufundate
la 2,50 m. trebue apei
0,25 care
cupe. dedesubt, numite
4.
Roata in dedesupt parte.
Roata
palete,
un din
partea dedesubt mare, trebue
la acestor
Primesc apa ne
cincea parte
fie
care spre care
1,25
apa
www.digibuc.ro
a unei Vedere cu cupe Fiecare cupä are pe fundul ei o care roata. de Se din fer combinat lemn.
Vedere din
a
Se vede cum cupa sus se jghiabul care conduce apa pe renul de irigat.
Jos
se vede cum este
www.digibuc.ro
o cupä.
de obiceiu
5.
dedesubt, sunt instalate pe Au, pe un care
pe care voim pe colacul
de cupe
sus se golesc
se
Forma cupei care
care duce apa pe locul apa fie astfel, sistem foarte simplu sus. este
mai foarte folositor de
jos.
jurul unui
cupele se
Aceste
merg astfel este
greutatea apei, din ea nu se se
Plan de
sus,
se
deasupra
ce
sus, prin apa apa,
de un prag, care
de
pentru ridicat apa de
In figurile ce se vede cum consprincipalele sisteme de pentru ridicat apa. 6. cel mai folositor sistem de apa, mai ales atunci avem de ridicat Sunt foarte simple, se nu pot fi puse de oricine. a fi de un
Nu pot trage apa mai mari de 6 dar o pot impinge la foarte mari. Atunci avem de pompat apa dela o mai mare de 6 se pompa pe malul apei, la de 6 se acolo. Se construesc de puteri deosebite, fel de
putem trebuintele noastre, tabelul de mai jos, care se poate citi destul
www.digibuc.ro
de
pompelor pentru
din
a
(puterea) dela
de mai sus. Se
in stânga lopetile cari roata dreapta cupele cari apa. Se din lemn combinat cu fer.
Vedere dintr'o parte a
täiatä
lung pentru a se vedea cum este in jumätatea din se cari
roata modul cum e
jumätatea din dreapta apa.
de cal putere la 200 cai putere, precum se poate ridica apa (dela 4 m la 53
www.digibuc.ro
la care
SOCIETATEA
96
POMPELOR CENTRIFUGE
Diametrul conductei de aspira-
Puterea de
Putere normal
50.000
950
90.000
1450
200.000
48
300.000 2000
400.000
750
650.000 50
950
400
750.000
350
16
1450
480
750.000
400
950
450
350 480
40
750
480
480
Se vede din tablou puterea cu care este
4.000.000
poate da debite diferite,
www.digibuc.ro
200
97
a unui alt sistem de Vedere Cupele fac parte din corpul sunt parte.
Lateral stint
cari
roata. din lemn.
in
Se
2
a rotii de mai
Vedere din
complecte.
corp roata are
Se vede cum lopetile
dreapta cupele.
www.digibuc.ro
in
98
Berbecul hidraulic
de
de
Aparat care merge automat, folosind puterea unei pentru apa la destul de mari. de ridicat apa, are numai automat. Nu nevoie de nici supraveghere, de nici ziva
noaptea.
Berbec hidraulic.
Nu are nevoie de ungere. d) Foarte lung timp de mers sunt aparate de acestea care merg mereu de peste cincizeci de ; la noi, de peste treizeci de e) Nu se dreg rar atunci numai când firesc vreo mai mult. din acele care se se
Se poate instala nevoie
nu mai este
prevedem alte cheltuieli, pentru restul anului.
www.digibuc.ro
de
de agric. Petriceanca
la
murat de
C.
murat, acest destul agricultorii de foloasele lui. prielnice, murat se timp delungat astfel agonisirea hranei din buni, pentru iernarea animalelor timpurile grele. Acest este menit parte proaspät regiuni secetoase. lumea
de
ce este
nu s'a
muratului
tului
cel mai de al muratului este stare verde, mai ales pentru hrana de
nutretul proaspät de acidului
1),
care se
care se
se
din planta
ceput
www.digibuc.ro
furajului ce aceasta a
ajutorul bacteriilor (mici
numai prin aparatul de tic este cel mai mare
care nu se numit microscop). Acidul lac-
al bacteriilor al ciupercilor gosputrezirea alimentelor. mirosul acidul lactic pentru sau de castraveli este datorit acestui dau de acid. In timp se produce bioxidul de carbon (un gaz care deasemenea nutretului), mai ales straturile la de sus ale silozului. deoarece bacteIn timpul fierberii se petrec unele Pierderile din materiile ele o
care pricinuesc
de muratul nutretului nu trebue din cantitatea acestuia. muratului principale pentru care este cea mai de murare,
sunt
:
umezelii
pentru formarea acidului lactic. 2.
Impiedicarea
siloz trunderii aerului timpul muratului.
Aducerea verde la siloz recoltare lui, de porumb murat la Stänescu
(Caliacra).
inte de pune Se poate spune
acidului lactic se furajul este prea uscat când muräm strujeni de porumb) trebue un nutret verde mai apos. straparte, trebuie Nutretul prea umed, pe de din apä. mai care turi de acid lactic, se pricina umezelii prea mari, pe care se mari de acid acetic, produc nu este tare presat (apäsat), de sporesc mai ales animalelor), care materie acid butiric acidului lactic este tretului un miros foarte. petrece când (cum este stropim
are
www.digibuc.ro
numai dacä nu
prin presare, tot aerul care mai rämas In acest scop picioarele animalele. Silozul se acoperä
dacä plante.
un capac care nu un care se pentru nu aerul. verde recoltare, trebue fie absolut curat, neatins de mucegai este de ger
strat de lut un strat prin care adus la groapa lut nisip, bine
fie
nutretului
Foloasele
murat este
mai eftin furaj.
general
murat, tot
vitelor
ne
cazul
uruialä, etc.) murat face vacile mult de lapte ne numai
scumpe
din
vitelor.
mult lapte, mai uruialä, etc. siloz
de este
mult mai focului
Apoi,
mai
la siloz, pe
la
se poate
este
de mare. murat Toate cheltuielile de se acoperä
mai ale
timp scurt.
Cum se Silozurile
pierde
un siloz
sunt niste fie din beton armat, fie numai o groapä
care se
deasupra
Intrucât cea mai mare parte din plugarii silozuri la
n'au mai
se feresc de cheltuieli mari, recomandäm un siloz simplu, chiar numai groapä a cärui pereti se lut.
www.digibuc.ro
se
metru cub de
kgr de
la
ha recolta
murat bine presat. Dacä kgr de porumb verde, atunci
cam
de pe un sfert de ha se
Dacä
de
pentru cap de atunci pentru hrana unei vite mari zile) luni de
groapä
murat este de kg cub de siloz va fi timpul unei luni. Pentru patru
fi deajuns de siloz. märimea silozului care ne trebue pentru vite pentru etc. Aceste privesc, cum am spus nutretul gata presat. timpul muratului, nutretul verde are volumul mai mare
Astfel, putem socoti vite pentru
%.Deaceea, socotim trebue seama ne trebue
un
25% mai mare. pierdem acest
Ca
se poate pune supra gropii
de
care,
zarea nutretului, se la parte. Pentru Tocarea nutretului
zurile cea
Groapa se nu se face mai mare de mai sus,
este cea
gropii se vitelor Gropile mari,
mai la
de
dupä
cantitatea nutretului care se pune la murat. fie mai
se
din scânduri din mizi. Pentru groapä se curtea un care nu de ploaie cea din pirea Pentru silozul de apei, un din paie. din scânduri acoperim forma unui de strat de lut gros, groapa care lutos, aproape nu mai este de
nevoie
sunt
se
nimic
se
nu carton
este nevoie de
lipite
lut.
www.digibuc.ro
nutretului murat
verde se poate pune tire
cum este
cazul când
groapä porumb semänat des
nutretul se din porumb semänat rar, la distante mari, trebue tocätoare de de motor. In tocätoarei, nutretul se direct groapä. Borceagurile de floarea soarelui, soaia, sorgul, iarba de Sudan nu se mureazä tocate. Nutretul tocat cade direct se preseazä picioarele. Nutretul märuntit se mai bine groapä, mai mai lesne. tocarea nutretului groapä trebue se
de
umplerea silozului timp se poate scurt. In cazul
silozul se Cu
nutretul se
preseazä bine, pierderile materiile sunt mai
pentru
murat (a doua
Pentru introducem un mäsura temperatura, este bine termometru tub de metal la de cm. cazul muratului la rece temperatura se muratului este Conditia de pentru nutretului (aproape apä). Pentru mai bunä pästrare se stropirea strat de nutret (de (la kg cm. grosime) sare. Adaosul de sare), nu nutretul, face mai gustos. pus la murat, trebue zahär deajuns, pentru acidului lactic. trifoi, se mureazä leguminoase care au zahär, se poate stricarea melasei prin la formarea care acidului lactic, chiar la trebue mai dinainte egale In locul
www.digibuc.ro
regiunile muntoase, se
adaosul sfeclei se tocätoare Muratul leguminoaselor este mai bine fie silozuri zidite din Când groapa este siliozul se acoperä carton gudronat direct un strat de pämânt lut din gros de 8o cm. Stratul acesta se stare trebue gaura. se se recomandä morcovului
care
stratul de pämânt care acoperä silozul, aerul sä nu pätrundä chiar de este gata siloz. bun pentru hrana animalelor luni dela Când se vitelor, la parte dela un cap al pe de sus se scoate un de täiat paie. fiecare se scoate numai atât ne trebuie, restul se acoperä din nu pätrundä siloz.
Plante
de murat
Din toate plantele, care sunt pentru murat, porumbul mai potrivit, deoarece toate conditiunile de Pentru murat, porumbul se : la distante cm. rânduri cm pe rând. Porumbul se recolstare este bun de fiert. atunci Plantele se o tocätoare, in cm. Cele mai de soiuri pentru murat, folosite de noi, au fost pentru murat Cal" i o este care produce recolte mai mari decât rumbul (aproape kg la Ha). Se recomandä murarea lui egale in porumbul. Dintre alte plante pentru murat, pomenim gaoleanul ; 2. iarba de Sudan ; 3. rite trifoiu, ; 4. borceagul ; este
:
morcovul 5. sfecla namburul (napii recomandäm
cât se
frunzele)
zilnicä de
6.
a
animalelor numai din nutret murat, mai ales când este vorba de lapte. Portia trebue fie fel, vitele alte nutreturi, paie, a.
www.digibuc.ro
Productia tutunului
lume economic
rolul de
PESCARU C.
Cu
opunerea
ganelor oficiale
cultura tutunului s'a
din partea bisericii chiar din capetelor oarecum repede pe
bine
locurile
sunt favorabile. acestei plante toate deosobi cele trag foloase sub forma de vamale fiscale percepute, fie sub forma de de monopol direct, fie sub forma de monopol sionat la diferite particulare de monopol indirect de banderolaje). ce tutunului luat extindere mai mare, pe de tutunuri brute s'a desvoltat el la importante state, de acest produs luat Ca s'au creiat de industrii urmare acestei cartonajului de industria tutunului Apoi milioane de permanente deci zarea produselor fabricate creiat la
mai bine desvoltarea Pentru se mai acestui produs agricol asupra principalelor resurse la care pe scurt anume asupra industriei din zise, asupra ce aplicarea taxelor fiscale asupra acestui produs.
www.digibuc.ro
C.
M.
Dr. C.
Prof.
LAPEDATU
FOST
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
Col.
OROVEANU
GRIG. DIR. GEN. AL CONTAB. STATULUI
Dr. DIR. GEN. AL
PUBLICE
Dr. C.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
Col.
OROVEANU
Prof. I.
Dr. M.
www.digibuc.ro
tutunului
Productia
tutun fiecare an, se hectare pe globul cantitate ce face obiectul de export, se poate evalua
cultivatä
de
la
mondial, interior 3 miliarde kgr tutun
glob din fiecare an nu se poate aprecia precis,
de altfel, din ea se
la fiecare
punct aproape an. stei
sunt
comerciale care nu la
de climaterice care sunt mai
alteori mai mult bile, apoi
de
impuse
luntare, cultivatä.
parte,
de
având Dr. St Director general al C. A. M.
de mare
tensiune
destul de mari, nu se cifra nu cuprinde
ce
unde se pracabsolut toate
cum am arätat, tutunul se poate cultiva toate lumii unde sunt favorabile anume cam la
Patria lui se produce de
de
este regiunea cele mai fine cele mai
lei kgr). Tutunurile cele mai renumite regiune sunt tutunurile de Sumatra,
tropice. Aci
tutunuri
la
www.digibuc.ro
de fabricantii din Havana, Brazilia.
Toate acestea sunt bune pentru de foi. Dar regiunile depärtate de tropice se tutunul destul succes, produse tot de cäutate lumea cum tutunurile orientale special cele de Macedonia Turcia, care sunt unice lume cäutate pretutindeni. Acestea sunt cäutate pentru Deosebirea cele 2 categorii de tutunuri o foaiei ei.
Tutunurile din regiunea subtire, fapt pentru care se
(tutun
au foaia mare ca
foarte la
cele extropicale cum sunt cele orientale, regiuni secetoase, au foile mult mai sutul foaiei mai gros mai gras. Din au aroma caracteristicä. Cultura tutunului s'a desvoltat mai mult tärile unde matul terenul au fost mai favorabile, dând produse de calitate care erau cunoscute cerute pe mondiale de tutun. Printre unde cultura tutunului a luat o mare extensiune : Statele Unite ale Americii, China, India iar dintre cele Grecia, Turcia Bulgaria. In tabloul de cele jos se vede tutunului pe 5 continente de foi, pe crescute
de tutunuri din lume, exprimatä n mii de tone foi
Media AMERICA Unite
Canada
ASIA 550
Indiile Engl.
20
China
12
Japonia
Cuba
Coreea
Porto Rico
Formosa Indiile Neerlandeze
600
Italia Germania
Columbia Brazilia
Paraguai Argentina Total
EUROPA Bulgaria Grecia Turcia Rusia
Ungaria
24
50 40 45 35 30 20
Siam
Iran 1442
Polonia Jugoslavia Belgia
Total
www.digibuc.ro
8
6
449
AFRICA Algeria Madagascar Tunis
OCEANIA 20
Noua
4
3
0,5
Africa de Sud
Total
3
9
de tutun
Totalul
Australia
tone la care
cele cinci continente este de
se
socotite la ioo.000.000 kgr
cifra de
tone.
de tutun pe continente este astfel :
4. Africa
Asia Oceania
2.
America
tutun
3.
Europa
lumea
nu toate de pe glob cultivä tutunul, unele din cele ce cultivä, produc mai mult de nevoile Din faptul
unele sorturi alese de tutun sunt lumea, ele se produc numai se comertul cu tutun. care din cauza situatii geografice tutunul trebue importe a climei, nu pot din cu tutun aduComertul proprii, apoi
de venit ca
de altfel, a
multe
mai
pe acelea unde renumite, cultive mult mai mari de nevoile cultive aproape numai pentru export (Havana, altele Sumatra, Brazil, apoi dintre tärile orientale Grecia, Turcia, Bulgaria). mai .Comertul de tutun se sau chiar pe tärilor ale
de tutun formate regiunile de Centrele de ductie manipularea tutunului sunt : Amsterdam, Roterdam, Cavalla, Smyrna, Pireu, Samsun, Istanbul, Plovdiv (Europa Asia) America sunt : Richmond, Baltimore, Louisville. Bahia (Brazilia), Havana, Manila.
www.digibuc.ro
Centrele de comert de tutun din tärile stint Liverpol, Anvers, Brema, Hamburg Drezda. Comertul de tutun foarte important zactiunile economice dintre state, obiectul a felurite
Scara
de schimb
Institutului de cultura tutunului Baneasa
mai ales diferitelor
de
schimburile comerciale. anii
Bulgaria
www.digibuc.ro
timpul de de
Germania
tutunuri de In tunului,
sute de milioane leva contra materiale de cale
civilizate s'a desvoltat o produsele se
interior
se
industrie a In
rezultate din de veniturile fabricatelor, industria tutunului milioane de oameni, care aceastä industrie. Prin urmare tutunul lumea un de comert foarte important, pentru unele principala este articolul cel mai important pentru rizarea balantei comerciale. Ex. din tutun din export, Bulgaria din export, Turcia care are alte articole de export, atinge la tutun 25% din export. Chiar Statele Unite ale Americii, tutunul este bine reprezentant la export, acestei articole de export. Cifra de export de tutun este de Cuba, aceastä este de
fiscal al tutunului
de tutun beneficiile rezultate din acest comert
proportii mari, de asemenea foarte a atras atentiunea vistiernicilor statelor, care de resurse pentru bugetelor, au tutun un articol Impozitele pe tutun se percep sub forma de taxe vamale de axiz, statele apoi sub forma de monopol direct, când statul singur monopolul, monopol indirect când statul dreptul de monopol la particulare, impozit sub forma de taxe de banderolaje, când statul nu dreptul de monopol nici un fel, anumite taxe proportionale valoarea, asupra tutunurilor fabricate brute. Desvoltarea
mai jos un tablou de veniturile obtinute de diferite state din tutun, anual, comparatie totalul bugetelor statelor respective. Datele sunt culese din anii
www.digibuc.ro
Impozitul asupra tutunului in Produsul
a
bugetar
net al tutunului in moneda
Valoarea tului
in moneda
state Raportul produsului net tutude buget nului
Germania 724.567.000
67.523.000
Austria
Sch.
Belgia
10.579.600.000 3.259.938.756 4.722.000.000 46.476.993.369
Statele Unite 314.416.782 3.524.528.079
1934
Italia Japonia
Pl. Lire 296.303.000 Yeni
Maroc
1934 1934
1938-39 1934 1934
România România Elvetia Cehoslovacia
86.896.559 2.988.443.880 Lei
4.075.000.000 Lei Fr. C. ch.
1.418.549.885 2.034.000.000 20.452.000.000 30.549.956.000
585.835.600
Tabacs
14,6% 13,33%
9,0%
Din.
Revue
7,6% 5,8%
Oct.
www.digibuc.ro
i
Taxe vamale de accis Taxe vamale direct Taxe vamale de vamale de accis concedat Monopol direct vamale de accis Monopol direct Monopol direct Monopol concedat Monopol direct Monopol direct
direct de fab. Taxe Monopol direct Monopol direct Monopol direct
tabloul de mai sus, veniturile din monopol sunt destul de importante, apoi de monopol direct este mai venituri la Din
cuprinse
monopol direct. monopol la pentru care venitul la celelalte, este direct mai mari de monopol se cuprinde beneficiul exploatärii aceste se cuvine tot statului.
Valoarea
selor industriale tabaconifere, liarde franci.
aceste la cele monopol acest
care
de tutun la un
produ-
reprezintä costul de
Din
venire) al fabricatelor,
reprezintä
exploatärii
oamenilor care se ocupä lumea multe zeci de milioane din Deci de al veniturilor utilizate, tutunul important printre culturi
de tutun se
de
dealuri.
www.digibuc.ro
pentru tutunul Virginia Bright.
aer
Tutunul Virginia Bright V.
Este un nou soiu de tutun introdus in Virginia, care sunt mult de
la noi, pentru dintre
varietate de tutun e din America, dar nu cu intentia numai de a ne noi ca altii care urmäresc aceastä modä, ci cu scopul de a satisface cerintele sumului a scäpa astfel de tributul importului plätim anual pentru acest produs de originä Clima tärilor de originä a acestui tutun anume Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia altele din Statele Unite, e foarte apropiatä de clima tärii noastre, având o difelatitudine fäcute la noi in precum o
de aceea ani din
de
de s'a arätat De asemenea
;
care
unii
culturile
a arätat o
la Mai putin la noi e
varietate este de fie afânat, adânc umed ; fie de dar nu särac nici prea gras. Terenurile de aluvion din lunca mari, ca Oltul, de culturd, care trebuie
www.digibuc.ro
116
pentru cultura acestui tutun. sunt dacä terenurile deschise din lunca cum sunt nu prea nu terenurile ritate cele din regiunile indiguite. de pentru tutunul Virginia, general, la pentru celelalte tutunuri cari se predarea recoltei se face faptul sebirea uscatul, care se face la
Varietatea un teren
fund, pentru pentru
deci nevoie fie mai
de
terenul de arat din la
mai
la
Februarie
dacä timpul caz prielnic pentru de preferat nu arätura de se mai se
Tutun Virginia Bright.
niciun caz nu se va
din pämânt
nu se transplanta
teren se vor pierde Virginia ale noastre, trebue dela
fiecare ploaie, plugul
timpul mai
Gheorghe
tot tutunul trebuie tutunul
fie plantat,
nici
celelalte
mai de mai dacä se
seceta de
www.digibuc.ro
la
teren uscat,
munca
tutunul plantat nu se prinde bine,
se prinde nu
nici nu ajunge
ce
In
se
de
spre repede,
nu
lunii Mai
atunci când vin nu va suferi de lipsä de
tutunul se mari, el va bine
repede.
Pentru avea timpurie, trebuie ai räsad cum la sunt reci, brume nu se poate avea timpuriu fäcute pe platforme de gunoi acoperite geamuri, cum de
altfel au avut
din
din Circ. din au muncit mai la transplantare, ea la lunii Mai. Dar tragem ce nu au pentru tutunul Virginia s'au minte pentru viitor. De altfel, pentru nici nu se cineva face de tutun färä acestea mai ales pe timpuri de de la tutunul Virginia de cm. dintre
adicä cineva
fire
cm.
des, pierde mai
parte, pierdere, Celelalte
de
acest tutun plantelor, pälite de se coace, valoare desvoltarea va
foaia mare, se va sunt refuzate la de de
Dacä
cm.
foilor ale
de
la toate
copilit,
la timp.
trebuiesc fäcute
trebuie fäcut la necesar pentru altfel au nu se
mai mare
da
mare nici
flori
foilor de
nu toate
mai
se va
atunci de
una din
care
de
dere la cantitatea
www.digibuc.ro
pentru
nu
118
necesar se pe seama foilor
copili pe le
ce apar, calitatea.
foilor se face când acestea sunt cum se spune adicä atunci când
de
verzi,
foile, plesnesc
sunt
când pe simte torilor se deci
foilor,
degete, când foaia locul perilor
alte semne cunoscute culesul, foile
se
chiar se usca pierdere destul de mare
se
atunci sunt refuzate la se
la
culese crude, cäci din aceastea nu se poate scoate nimic atare nu au nici valoare. Tot asemenea se foile de care nu au fost rupte la timp, foile bolnave, etc.
Recoltatul trebuie
ce s'a uscat roua se lase un timp (cam ore) pe la se nu se timpul transportului, cäci foile rupte nu se pot dospi nici uscatul nu poate face bine. Foile recoltate se la astfel se indicate, unde se stare verde. se foile proaste, adicä cele crude, cele prea coapte, cele bolnave, rupte eventual cele de aceste foi, cari trebuiau pe se distrug, alese pe märime, se din tariful publicat, din totalul de foi verzi predate. la Ha. variet. Virginia este medie uscat, care un mediu de lei pe aduce un venit brut de lei la Ha. se considerare faptul recolta de foi acestei se verde, deci nu numai se de dar se riscul unei recoltei din cauza timpului nefavorabil, devine mai pentru cultivatori. asemenea pot cultura tutunului cultivatorii de ecarete pentru uscat pästrat tutunul. Trecând la acestei adicä la tehnica tutunului Virginia, aceasta, bine soare,
foile culese
www.digibuc.ro
PLUGARTLOR
technicä uscätorii
de
pital pentru
precum
un
tutunul la
aceastä parte pe seama care dispune de personal aceastä technicä, capitalul necesar anul 1938, varietatea Virginia Bright s'a cultivat pe de la
Ha.
Urziceni de
Pentru uscarea recoltei s'au de câte la depozitele de fermentare Urziceni una de compartimente la la care s'a uscat recolta dela cultivatorii din regiunile respective. sub ducerea personalului din Culturii tunului.
Centru agricol
www.digibuc.ro
unui cultivator de tutun
Activitatea cultural economicé a C. A. folosul cultivatorilor de tutun de Ing. Agr.
Regatului României, nu numai producerea de venituri Statului, dar se de aproape de stare sätenilor cultivatori de tutun. de ce le cultivatorilor de tutun, Cassa
ajutoare pentru construiri de
de
uscat ajutoare invaliditate, cazuri de cultivatorilor vitelor cazuri de A. incendiu etc., intervine direct pentru ridicarea sätenilor.
de toate gradele medii inferioare de Agricole, de Ing. Agr Director Technic, pentru activitatea ce spre binele ai
dela Consilier
www.digibuc.ro
primare din comuna este cazul numele), Nistrului care pentru mult Cassa marea familie cunosc menirea pe unui mai bun. le dea
Pentru aceasta ales organizarea, indrumarea a) rativelor agricole.
de pe malul cu foarte
:
coope-
culturale.
de personalul
A. M., constitui de un cooperative care au capital, subscris lei
s'au
din care au värsat
lei.
au fost
Dec.
cooperative,
20395
care au subscris lei au värsat Deci
de
lei.
coopera-
tive 3836 lei capital subscris värsat. V. Aceastä sporire nu se poate Consilier, Director Technic de aceia, pricepe Agricol la C. A. ce nu se foloasele cooperativei, au dela väzând ei. devenit cooperativele au mai crescut., control supraveghere nevoe de au avut acest personalului C. A. fiecare din aproape fi sustras dela caz personalul tutunului,.
nu sunt cultivatori de tutun au cerut cooperative,
acestor
ce
nu
www.digibuc.ro
binefacerile
s'a putut satisface,
122
cooperativele sunt formate numai din cultivatori de tutun, care au interese ce cultura tutunului. Pentru cooperative,
statutele
aplica principiile ce se fost nevoe se unele
prin aceste
se
tip, cari s'au
de Institutul National al
care
Nu pot fi de tutun.
ai cooperativelor
numai
consiliului de administratie nu au dreptul
2.
primii dela la nici un de indemnizatii toane chiar acestor sunt multe zuri care membrii din consiliul de administratie nu primesc nimic.
numai pentru binele nu se
muncesc
In capitalul värsat.
dela
un
M. care nu se alege de administratie, face parte de drept din consiliul de administratie, Toate aceste s'au pentru se asigura technic agricol
care
fie
C.
cooperativei
pentru se economisi micile ce precum pentru se alegerea menilor care interese materiale. acest an activitatea unei astfel de cooperative Cooperativei
a Cultivatorilor de tutun
Carol
din
cooperativä,
un
numär de 307 membri (au subscris lei au värsat lei a avut la Dec. un care au subscris lei capital din care au värsat 325.000 la cooperativä, la celelalte, cultivatorii, foarte timizi au värsat la constituire sume foarte mici din capital (deabia lei). merg bine, au värsat aproape intreaga
www.digibuc.ro
A. Activitatea
scurt de
procurat
unelte
sape,
etc.
de
lei
de plug,
de plug, cormane, etc.
152.975
valoare
de
94.280
grape
de pädure lemne foc
46.777 654.755 287.375
Bumbac
pentru pentru
de
de tutun, gherghefuri pentru uscat
tutun pentru tocätoare diferite
alimente pentru Total
In anul
cooperativa
kgr Agronomice, care dela Institutul de membrilor cooperativei. Cooperativa semänat care recoltat -dl, ce s'au
de grâu s'au ha brilor.
un teren de lei 48.796, pentru Schwietz,
de
la cari se folosesc
ruite de C. una din
satului, de 2456 construí un local.
membrilor cooperativei un taur de anul pe care ne mai scopului, fost tauri näscuti din sat au
de semänat, 22 trioare M., un tractor, una bätut porumb, de care se folosesc kgr grâu, dela cari s'a
s'au ha dela s'au lei. 4285 lei, drept pentru celelalte pe care 1937, douä tocätoare de procurat, de mare iarna din cauza lipsei mari de de de
ce
www.digibuc.ro
cocenii de porumb, bine S'au procurat rumbul se cultive
fie
s'au Institutului de
Agronomice.
B. Activitatea organizat luat parte pe säteni
caracter agricol, la care au
pus la de
din biblioteca
A. M.
Concursul de
organizat de cooperativa cultivatorilor de tutun din
organizat un concurs de pe locul In anul au luat parte Nouä, la primare din comuna mai buni dintre premiind pe un numär de concurs de organizat un In anul 1933, Nouä, la care luat primare din tot pe terenul de atelaje, câte vite, din toate comunele parte, din circ. de cultura tutunului Acest concurs s'a de
Camerei
s'au
www.digibuc.ro
premii
instrumente agricole. Aceste premii s'au Camera de comun
anul
de
M.
vagoane de
de al
pentru viitor.
C.
din an
an roadele ce propus pentru viitor a) locul un local sat magazie de pentru regulat comun intervenit la bucatelor. In scopul acesta au Pädurilor lemnul valoare de Statului, care lei aprobat pentru agricole, vor
brilor, cooperativa
Deasemenea, vor cumpere un
un grajd pentru armäsar vier. cooperativei vor
de Intregirea Neamului, pentru care lei. scop au un prim fond de cumpere e) Din fondul cultural al cooperativei se haine din copiii silitori eroilor
cum se vede mai sus. activitatea acestei a destul de mare folositoare, pentru membrii pentru agricultura tivei din Din lipsä de nu putem publica aci bilantul cooperativei fondurile ce dar spicuim din el creiat : a) Fond
lei
Fond cultural c) Fond amortis. mobilier d)
Fond
mobilier agr. CAM.
5.897 48.796 .
coop.
www.digibuc.ro
5.000
pentru nu nu sunt nici fie mari, rostul cooperativei acela de membrilor tot ce le pentru gospomai lesnicioase, atât ce
Aceste
sunt nu trebue pune la
calitatea materialelor, de cost Se cuvine arat care sunt persoanele care au muncit pentru
atingerea acestui rezultat atât de rodnic C. Z. Dobrescu,
folositor
de onoare activ.
circ.
agent 3. 4. 5.
6. 7. 8.
M. Stancu, cultivator de tutun Stan I. Dobre, cultivator de tutun P. Dan, cultivator de tutun I. St. Neagu, cultivator de tutun Ion plugar, cultivator de tutun Radu, agent de culturä C.A.M. M. Stoica, agent de culturä C.A.M.
Radu, agent de culturä C.A.M., Casier
jertfit din timpul destinat altor niciri ce le au nu binele ceperea
munca dela
pe
nici
au muncit
la acest program.
care
(deoarece
numai de la
de
pentru
Ca
totul
ce de acum celor dela
se vor
Nouä, am puncte de
le
extras de
fiecare an care se Acest gaz poate servi Din
foric
de
care se scoate tone de
www.digibuc.ro
ce le
nici
la producerea acid
se
se scot
tone de
Depozitul de fermentare
mai de
cultura tutunului de dr. Ing.
C.
Rezultatul final al muncii unui cultivator de tutun depinde mai mare felul cum se la din punct de calitativ, de culoarea de umiditate cum s'a ambalarea tutunului. Aceste depind numai de priceperea care cultivatorul mai de culesul, dospitul, uscatul tutunului, sunt anumite reguli, pe care cultivator trebue le le aplice pricepere. Astfel,
se va
atunci
foile vor prezenta
nele caracteristice anume de coacere, care uneori se de pete albicioase, mai deschise, numeroase pe marginea foaiei rare la centru. foaie are
verde un de lemnificare mai bine Aceste semne se
www.digibuc.ro
mai aspru, mai din care
se
TNGINERTLOR
128
aceastä lucrare
aceastä parte
se
ce s'a luat roua. Foile recoltate prea verzi nu se coloreazä bine aceasta, au de suge apä, la zilei pe
de de
obiceiu tutunurile umede sunt cele necoapte. Foile sunt seci ce s'au cules ele trebuesc pentru fi puse apoi la dospit Culesul trebue mare de le drelim, le rupem general le mototolim astfel de foi nu se coloreazä bine uniform. se recomandä se facä imediat, ce au fost foile de pe de le pune la dospit, pitul pe etc. rezultate numai toamnä, când se timpul verei vremea. dospite näsadä sunt moi, se lipesc unele de altele, marginele acest caz, se face anevoie, rezultatele sunt foaie de tutun, recoltare, nu trebue mai punem la
nu trebue din
se facä nici prea des,
nu se coloreazä uniform se prea rezultat pe sfoarä de
cazul
sfoarä. Din diferite lungime,
bine
se
foi mari.
foi
Pentru înainte de
foile se
prea rar,
foile
ce urmeazä, se mai recomandä fie triate de coacere
care urmeazä Prin aceastä lucrare se din pe care galben deschis foaia mare, Dospitul se face
foile
cam
schimbe culoarea, din la galben auriu, de foi, se culoarea pe gherghefuri
-le unul de timpul dospitului se foile de tutun cantitate mare de se va din perea se se produce Dospitul se va face se vor scoate la uscat numai ce se va Deoarece
culoarea
www.digibuc.ro
poate face dospitul mare din
primejdios,
din foi,
va mai des
este bine s'au
este foarte cultivatorului foile curate de aceea chiar foile
repede,
verzi
pete verzi), iar
(galben
mult, foile se
se
se va da
din
mäsuri
tutunul
mare
se scot la se face
acestei frumos,
se
primul rând, uscarea
de
dolilea rând, uscarea se face treptat, nu vom scoate foile proaspete dela dospit direct soarelui,. ale cäror foi se fie galbene, se vor scoate sirele dela dospit atunci culoarea este galben-verzue,
ce s'a luat roua, se vor magazie.
trecerea
In general, se soarele tutun din acest motiv mai multe sunt cele mai
de tutun
sub un
le vom scoate din direct foaia soarelui se
de
nervura
soarele.
le
atunci le vom
se
de tutun foaie mare se la foile sunt aproape uscate se observä rämas ceva verde, atunci putem ziva
soare.
tutun uscate se
se
uscate.
care se pästreazä absolut timpul timp
strica pe
igrasie, nu
se
trebue sä fie bine, pentruca ea
ferestre, pentru la nevoie. de de tutun, magazie, cotoare umcde, nu aibä foi pot foi.
tutunul pare fie tras, atunci se va aerisi, restul timpului magazia Astfel foile de nu numai se
numai
9
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
130
bine, dar se se
dupä cum se spune, culoarea special petele verzui. ultimele lucräri pe care trebue le aplice de tutun, pentru tutunului, vederea Deoarece prezentarea depinde foarte de aceste se va avea Tutunul, înainte de nu prea se
foarte
se
Umezirea ploaie
se
aburi, care foilor
nu tutunul. pe culoare se culoarea are unul din cele mai mari gropi,
aprecierea importante roluri din foi de diferite n'are nici valoare, deoarece ea trebue de culorile respective. zate la de fel se cultivatorul nu aceste ele vor trebui din depozit acest se pe care caz, cultivatorul nu poate marfa din cauza sale.
cultivatorilor de tutun este prea mare tutunului. mai mare pe care poate aduce un cultivator muncii sale de un an de zile tutunul tutun cäci, pe trebue mod special, pentru face rost) tutun, cum se
fi tratat,
culoarea,
nu fie umezit prea tare,
de
baschii, pe douä-trei
fie
des. Baschiile se unde ferit de
magazia de
nu se seama de aceste fi din partea numai
pierde
De aceea se
se
predarea tutunului. bine cultivator trebue dar
www.digibuc.ro
tutunului, simple,
nu va
tutunul bun
prezenta nu
Alee de
Sary Sinap la Pepiniera Bucovina -
Culesul fructelor
peste de Ing.
perele din soiuri
se pot pästra timp
delungat peste
dacä recoltarea fost dacä au fost puse la pästrare acest scop. Felul cum se fructele are mare de le pästra, fructele culese nu se rele, nici bine de Timpul soiul, vigoarea
trebuesc recoltate fructele pomului, de felul
meteorologice ale
de
la
asupra
de specia, regiunei, de
de modul de de date pomilor, etc. deci, nu se poate statornici data soi oarecare de fructe, deoarece se va schimba dela an la an. www.digibuc.ro
132
schimbarea culorii care se desprind
cad
cele
ci
etc., sunt
pe
sosit momentul
semne care ne
Recoltarea fructelor trebue
ce s'a ridicat Nu este bine
uscat
pe
se
cazul acesta ele se pot pästra bine. recolta fructele pe cälduri prea mari, deoarece
fructe timp ploios, acest trebuesc culese nu se
ele
dar
procesul coacerii supuse
aparate
stratul
nu
se ceros care le
culese se pun saci,
pentru
Mere la
se svânte
ca
se
fie mai late bine joase oarece, caz fundul pot strivite de greutatea de deasupra. aceste fructele se la locul unde
sub
se
Dar, trebuesc
le duce camera de pästrare, se usuce läsate se
de
reala depe ele, trebuesc supuse procesului de In acest scop ele se undeva la sub de unde sunt mai bine adäpostite de de se atunci ajunge
zile
fructele
la
Pentru telor
m.
nu läsa
bolile criptogamice (putregaiul fuzicladium), se stropirea zeamä momentul ele sunt grämezi se svânte. procesului de ce poate dura fructele pierd parte din la ce
www.digibuc.ro
133
din verde ajunge aciditatea scade, zahär se fructele devin mai de timp, fructele lovite cele infectate
culoarea
continutul. acest din pomi,
;
Deaceea, dupä ce s'au strare, se procedeazä la alegerea
fructele
trece la trebue fructelor
ea
stricate
a celor cu formä
de a le clasa dupä
de coacere etc. Aceastä clasificare este din punct de vedere comercial, deoarece este lucru se poate vinde mai cu mai bun un de fructe clasificate decât un din fructe, dar nealese. Alegerea cea mai se face cu mâna ;
fructele se pot alege numai dupä märime, nu calitate. patru Clasificarea se face in trei In calitatea
fructele cele mai mari, mai bine colorate, de formä absolut curate, urme de lovituri pete pricinuite de criptogamice. In calitatea -a se fructele ceva mai mici märime, cusururi, dar nici caz nu fructele pätate. viermänoase In III se tree toate fructele pätate, gulate, viermänoase, etc., calitatea toate fructele putrede. Pentru
tatea -a
II
fructele de
se iau
peste
cele de calitatea III
fie
se
stare
tree la ; iar din cele de calitatea se borhot pentru camere Peste iarnä, fructele se pot pästra depozite de fructe locuit, pivnite, subterane, anume in acest scop. ales, el trebue anumite Oricare ar fi fie mai conditiuni, pentru procentul fructelor stricate mai mult spre poatä fi coacerea ele piardä calitate. färä fie construit Astfel, localul de pästrare trebue el fructele fie ferite de amenajat, foarte mare asupra proceselor cäldura au o Lumina chiar de
fie
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
134
timpul este mai fructele ajung la maturitate mai repede. puse pästrare n'au de de aceea ferestrele dela de pästrare trebue fie preväzute obloane, care asigure interior. Intunerecul, pe faptul coacerea fructelor, mai bine asupra gustului, coloritului Din cauza gazelor ce procesul fructelor apei din ele, aerul din localul de pästrat mereu de aceea trebuesc luate se depozitele de fructe fi aerisite, la mai des, timpul mai rar, temperatura de va acest lucru. In ceeace umezeala, ea trebue fie jurul grade higrometrice. aerul din local mai umezealä, se apei din fructe, ceeace atrage sine ce le valoarea. umezealä prea gr. higr.) (peste nu pentru desvoltarea diferitelor fructelor. Umezeala prea mare se poate fie aerisirea localului, fie de nestins, care, cum se din aerul soarbe Factorul mai important, care are un rol de pästrarea fructelor este mai ales ei jurul Temperatura fructelor, de sub poate dese de fie chiar numai deasupra lui trebuesc deoarece asemenea cazuri se pe fructe ceeace este dauna chimice ce se petrec
fructe
de pästrare se mai
fie pe un din partea fie preväzute apära interiorul de prea repezi de temperaturä. Din este
teren ridicat
uscat,
din
bine
propriu zis
In läuntrul localului, dealungul late de 6o cm formate din la interval de cm una de alta. de
cm
nu
drept
se pun netede
rafturilor are pentru nu îngädui rostogolirea sunt suprapuse
www.digibuc.ro
sens vertical de de Asemenea stelaje simple duble se pun ele poteci trecere. Scheletul stelajelor trebue fie destul de solid, pentru nu se lase se sub greutatea Tot materialul la facerea stelajelor trebue fie demontabil pentru la un moment fi din local desinfectat. de depozitarea fructelor localul bine desinfectat. Desinfectarea se poate face prin stropire de
cupru. Tot de se
toate stelajului.
Pardo-
este de
seala, se
teren
se mai localul,
nainte s'au
ce mai toate
de
se
interior cam 48 ore apoi se ferestrele
insecte
stelaj pentru fructe.
Toate de sus se de distruge mucegaiurile, ciupercile, diferitele fi care local care
ataca fructele se
Desinfectarea se face localul pentru bine.
se introduc depozit la rece, atunci procesul temperatura de este de de descompunere fi ajutat de ele. Deasemenea, momentul introducerii trebue fie mai uscate. straturi foarte se pe
www.digibuc.ro
136
cele de lux numai In acest caz rafturile mai dese. Cele de calitatea se fructele soiurile mai rezistente se straturi groase de cm. bine soiurile se deosebit deoarece fiecare ele are anume de coacere supravegherea controlul depozitarea fructelor se vor ferestrele pentru asigurarea de necesar se vor deschise. mari se deschide ce noaptea dela local, pentru temperatura depozit. ce temperatura de se apropie
interiorul localului de pästrare jurul iernile fie C. este pericol de sunt prea aspre trebuesc pentru nu mari Soba de nu trebue fie dcpozitul camerä el numai zis, ci de va pätrunde aerul In cazul fructele au din de nu trebuesc scoase la se se la ele trebuesc imediat. Controlul fructelor timpul iernii trebue se de
se
pe
cele ce
se
se strica.
camera de fructe cartofi,
se admite
altor produse
de
etc., deoarece fructele trag repede mirosurile sträine ale acestor produse, care le gustul le valoarea. se mai sus fructele puse la pästrare luna Octomvrie pot Aprilie, celor stricate se poate reduce la din timpul scoaterii din depozit, se la alegerea Bine se vor scoate mai rile coacerea timpurie, acelea ce un cent mai mare de fructe stricate. Impachetarea fructelor se face de pästrare, nu din imediata camerä apropiere Dar,
depozitului. nu
caluri anume pentru scop vreo
din
pot fructe,
modifice
mai ales
www.digibuc.ro
acest nu
speciale de ingrijirea fructelor
au
ar fi
mai multi
timpul iernii, de
se
depozite mari, care ar cuprinde fructele tuturor In acest caz ar fi supravegherea mult mai Spre a da un imbold de pomicultori pentru a un drum directiune, Ministerul Agriculturii a construit toamna anului magazii mari de fructe cele mai renumite centre de cultura anume jud. Hotin, la Pep. Statului 2) Tighina, 3) la la
de
Boteni Jud. Muscel Hunedoara.
5)
6) la
la
jud.
Aceste magazii se vor pune la contra unei foarte mici. Depozitarea fructelor se va
face de cätre
gospodar
parte, care scop s'au preväzut boxe separate, cu de
depozit se va pune la unei Cooperative, care va comun fructele dela toti din modalitate este mult mai mai
se pot aduna la un
mari
de fructe, se poate
trece la
dardizarea
ceeace va atrage vor prefera
Subsolul
uniformizarea sine
ei, deoarece negustorii din asemenea
de care vor
vor putea Depozitele construite anul trecut dela Pep. de
lungime cca. 53 m. putin a pentru depozitarea
sunt foarte mari. Jud.
Hotin,
m. Este calculat
are
compus :
de
fructe
vagoane
fructe
este
subsol unde se vor pästra merde peste iarnä
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
138
din magazia de deasupra unde se pot depozita fructele pentru ; tot aci se poate face clasificarea, eventual chiar ambalarea fructelor. In tavanul dintre subsol magazie s'au care servesc pentru minei
subsol.
In spatele depozitului care se vor adäposti sosite face alegerea, ambalarea magazia propriu zisä ; stuful este
construit sub fructe, sub ele se va fructelor.
sunt acoperite frig,
de
magazie pentru
aceste depozite se va pästra Subsolul are
o temperatura cons-
de
m
este
mai multe In camerile colturi ale depozitului se vor pästra diferite unelte, caz de nevoie etc. ; ele se va face focul, prin camera de sortare, va depozitul
cele scule,
aerul
zis.
Camerele
vor servi ca precum
pentru
se vor
mese,
cele doua capete ale depozitului pentru primirea fructelor, la scoaterea depozit. etc.
vor servi pentru a fructelor. In camera se vor din de calitatea ; se vor pästra dulapuri pe
www.digibuc.ro
propriu fructele
camera fructele
numai pe
139
un singur
jumätate fructele se vor pästra tot pe un singur rând. zare a fructelor va asigura mai riguros control cele mai ;
cutii
ideale pästrare.
de
In camera d" sunt 44 boxe rime de din care 24
m, cele
dela margine, au boxe suprapuse.
se vor pästra aceste boxe vrac, de m.
fructelor
dulapuri
Pentru asigurarea primenirii aerului din interiorul depozis'au mai preväzut afarä de dela de aerisire 5 din fiecare parte), ce conduc aerul curat Pentru prin darea afarä a aerului stricat din läuntru depozitului, s'au premari tavan 7 väzut de aerisire ce ies tului,
supra Aceste
de aerisire dispozi-
tive pentru
deci
sunt
pot fi deschise mai mult mai nevoe. depozite mari Cele ca
aprecieze jertfele fäcute de le Stat
pentru pästrarea fructelor Vederea
a depozitului pentru fructe peste dela Pep. Bucovina Sirauti.
Aceste
sunt puse sub supra-
vegherea
cari vor conduce clasificarea
dardizarea fructelor, vor supraveghia bunul mers al lämurire. vor da
www.digibuc.ro
Piersici
Regiunile pomicole din România potrivite pentru
Speciile
regiune
de Ing.
M. BOTEZ
I.C.A.R.
ce de fructe desvoltare tot mare. Spre deosebire de trecut, se punea mai mult pe litatea fructelor, chiar amestec de acestea veneau mari se fructele culoare, greutate, la ntate etc. Ca fost acestor
lievoie
se
pentru fiecare specii
mai multe regiuni de se de din un sortiment ce trebuiesc livezile care au de
scop
Astfel
regiuni pomicole
fost subregiuni.
la
s'a fäcut diferitelor regiuni, de plantele ce (ploi,
Pentru fiecare
diferite
etc.)
subregiune, oamenii
www.digibuc.ro
de de
de etc.
mai jos, din sortimentele de soiuri sortimente sunt specii. Soiurile cuprinse parte din sortimentele mai hune, multe dintre ele Cele mai din soiurile de care pomenim regiunile pomicole ale rezultate sunt cunoscute ales
regiune Mai jos subregiune speciile ca sortimentele statornicite, pe care o au.
varietätile,
Regiunea
Hotin, ceava parte din Soroca. Se Nucului,
Dorohoi,
cultura
a) London ; 2. Parmain auriu ; 3. Stettin Reinette Cassel 5. Reinette Landsberg de Valea Prutului) ; 6 Wagener price apple (Idem) Reinette Baumman ; 8. Calville neige 9. Zelenca Prunul Anna Späth ; 2. D'Agen ; 3. Tuleu gras 4. Quetsche d'Italie 5. Tzari 6. Reine Claude. locale din Beurré 2. Beurré d'Hardenpont 3. Douchesse d'Angoulême ; Olivier des Serres ; 6. Curé Bon Chretien Williams ; Beurré e) Ramon 2. Bigarreau negre de Odessa ;
-
;
;
Moldovei" - cuprinde Baia, Neamt, Bacäu, parte din Roman Putna. Se recomandä Nucului Alunului. Prunului, a)
;
nette Champagne ; ; Reinette
Tzari
b)
ni
-
2. Parmain auriu ; Reinette 6. London
Calville Canada
;
Anna Späth ;
gras
2.
Beurré 2. Beurré Duchesse d'Angoulême 5. Bon chretien
;
;
3. ;
6.
;
;
d'Hardenpont Olivier des Serres
de Paris. d)
cele
www.digibuc.ro
Rei-
Reinette
locale.
SOCIETATEA
142
Subregiunea
Prunului, Pärului, Nucului,
Caisului,
Persicului.
-
; a) London Pepping 2. Parmain Reinette ; 6. Virginia roz. 4. Wagener price apple
Diel ; ;
2.
Bon chretien Williams ; 8. Comtesse de Paris. Tuleu
-
;
Olivier des
;
6.
de
3. Duchesse favorite ;
Späth Quetsche Reine Claude d'Althan. soiuri locale. din cele mai d) Timpurii de Mai ; 2. Boambe de Cotnari ; 3. Bigarreau e) Napoleon; 4. Bigarreau Dönnissen Meilleur de ; 2. Dulci de ; f) 4. Precoce de Boulbon. g) ; Reine Hortense ; 2. Spaniole ; 3. Belle Griotte de Nord. Sneed; 2. Amsden; 3. h) (in locurile potrivite). 4. Regina livezilor ; 5. Belle de Paris ; 6. Newington ;
5. Pruna
;
D'Agen ; 3.
6. Ente Imperial
-
Regiunea a doua Moldovei"
parte recomandä
Vaslui,
Nucului, potrivite).
Roman,
Tecuci
Prunului, Caisului
Persicului
; 3. London Wagener price apple 2. Calville de a) ; 6. Napoleon ; Pepping ; 4. Reinette de Champagne ; 5. Parmain Beurré d'Hardenpont ; 2. ; 3. b) Pärul. de ; 5. Bon ; 6. Duchesse ; 4. ; 4. Quetsche Tuleu ; 2. D'Agen ; 3. Pruna ;
5. Reine claude d'Althan.
der Mark ; ; 5. d'Odesa ; 4. Bigarreau Spaniole ; 2. Belle e) ;
de Ungaria; 5. g)
(in locurile
Bigarreau Napoleon ; 3. de Cotnari ; 6. Ramon oliva. ; 3. Reine
3. Precoce de Boulbon ;
2. Dulci de
de prielnice).
6.
3. La Prance etc.
www.digibuc.ro
de
Regina livezilor ;
2.
;
143
Regiunea
Ismail, Cahul, Covurlui, Tecuci, Dolj, parte din cultura Caisului, Gutuiului, Meilleur de
a) Calsul. d'Auvergne ;
Ilfov,
Prunului, Pärului. Pêche de Nancy ;
;
de
;
;
Gloire Royale ;
Luizet ;
6.
8. Paviot. Spaniole ;
;
;
Belle Magnifique ;
Reine
c) Prunul. -
;
2. Tuleu
3.
;
4. Bosniace ;
Anna Späth.
6. Reine claude (d'Althan etc.) ;
--
8. Abbaye
;
e) ;
hune Surpasse Amsden ; 3.
;
Regina
;
Champion ; 6. Elberta.
Prucheste der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Coburger ; 5. Bigarreau Jaboulay ; 6. ; de
de Mai ; 4. Bigarreau Bigarreau g)
Constantinopol ; 3. Portugal. Beretzky ; pentru de iarnd. 3. Reinette
1.
h)
locuri ravene sau unde se pot uda ; 5. de varä pentru consumul de Doyenne de
Domnesc i)
favorite ;
Williams ; Curé.
3.
Bon chretien
Triomphe de Vienne ; 6. Douchesse d'Angoulême ;
Regiunea
Zona din
Prunus Simonis
9. Belle de Louvain.
patra cuprinde Tighina C. Nucului,
Orhei,
inundabilä Se
Caisului. a) Märul. Tirolca ; Wagener price
Reinette de Champagne ; 6.
;
;
Kaltherer Böhmer ; Carolca ; 8. Sari Sinap ;
;
ro.
b)
d'Avranches ; 4. Doyenné de
;
favorite; 3. 5. Passe Crassane ; 6.
www.digibuc.ro
bonne
144
Tuleu Gras
c)
-
2.
Reine claude
Ciornosliv ;
;
Victoria
;
,
e) f)
der Mark 3. Bigarreau de Big. Napoleon 5. Big Selectiuni din cele mai bune soiuri locale Spaniole ; 2. 3. Reine Hortense Meilleur de Ungaria 2. 3. ;
;
;
de
Regiunea
(altoit pe
Gutuiului, Prunului,
Caisului,
scurse) 2. Rivers ay; Newington 8. Valparaiso etc. 6. Vultur de mare ; Constantinopol ; 2. Portugalia ; 3. Beretzky. Sneed
a)
De Italia b)
;
Re Umberto
d) 4.
2. 6.
d'Hardenpont
Williams Serres. ;
5
2.
Royal ; 6.
Meilleur de
4. Bon Oliver
;
;
de
3.
Bigarreau Napoleon
2.
2.
D'Agen 2. Reine Claude ;
g
Passe de
de
der
e)
;
Reine Hortense. Ente
3.
Tuleu
5.
h)
2. ;
j)
;
Calville neige
5. Sari Sinap ; 6. Candil Sinap.
-
Princesse ; 2. Locale
coaja
din soiurile locale
Regiunea
Dobrogei"
parte
judetul cultura Re Umberto
de
der
Bigarreau Spaniole.
www.digibuc.ro
Falcä
d) Persicul. - (in regiunea Vultur de Mare etc. din Reine claude
e)
; 2. Regina livezilor ;
;
locale.
; 2. Belle Louvaine ; 3. 4. Prunnus Simonis. g) r. Astrahan alb ; 2. Charlamovschi; 3. Belle fleur galben ; 4. London Pcpping. Clapps favorite 4. Du2. Andre Desportes ; chesse d'Angoulême; bon 6. Bon Chretien Williams.
-
;
;
Ciobanul cânta din fluer
caprele
Dobrogei" Durostor, Caliacra partea din Constanta toare se cultura Caisului. Pentru Valea Batovei cultura Gutuiului, Nucului, Prunului, chinului prielnice). Pentru dealuri Alunul, Caisul, mai
Persicului,
Persicul
de a) Caisul. - r. Locale (de Silistra) ; ;
4. Ananas
- r.
-
;
-
Timpurii
2.
2. Amsden ;
;
;
3. Bigarreau
3. 3.
de
4.
de Italia. 2. Portugal 3. Constantinopol Curé
4.
Meilleur de
der 2. Bigarreau Bigarreau de porumbel ;
d) e) f)
2.
Royale.
2.
Duchesse
Andre Desportes
www.digibuc.ro
3.
Bon
INGINERILOR din cele mai soiuri Belle de Louvaine. Reine claude ; 2. D'Agen ; 2. coaja ; 3. Regina Victoria. ; Astrahan alb 2. Charlamovschi ; 3. Belle fleur
g.
h) Prunul.
;
Märul.
London Pepping
galben ;
Dobrogei"
cuprinde recomandä cultura Caisului,
Subregiunea
Persicului,
la regiunea
Sortimentele sunt cele
-a.
Regiunea
cuprinde
Subregiunea
Prahova, Särat, din Olt. recomandä cultura Caisului, Persicului, Gutuiului, a)
;
Parmain b) Pärul. 4. Bon chretien Williams ;
Duchesse
;
2.
Pärului, Prunului, Migdalului. de
;
London
6. Belle
Comtesse de Paris ; Doyenné de 8. Clapp's favorite ;
parte
Muscel
2. 5.
3. 6.
;
d'Hardenpont ; ; Prof. N. I.
du 2.
-
;
3.
Reine claude
;
4. Vinete ; 5. Anna Späth ; 6.
e) Calsul. de
;
de ; 2. Selectiuni ; 2. Meilleur de
cele mai
locale.
; 3. Re
;
Amsden ; Sneed ; 2. Rivers timpuriu ; La Prance ; Sanguine. 6. Vultur de mare. De g) Gutulul. - Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Prahova ;
Vrancea. h)
-
de Leordeni ; i)
Bigarreau Napoleon 2. Bigarreau Dönnissen ; der Mark ; 2. Belle de chatenay ; 3. Gros ;
;
Belle
Locale.
Olteniei" cuprinde recomandä cultura, Prunului Nucului, Caisului, Persicului, Castanului Migdalului.
Subregiunea
din
Gorj
a)
;
2.
;
5. London Pepping.
www.digibuc.ro
Parmain
;
;
147
Pärul.
;
Williams ;
2. Reine
Tuleu
-
2. Passe
Bon Chr.
;
de iarnä
Bosc ; 5.
(violete) ;
D'Agen ; 4. Anna
Späth ; 5. Bosniace. d) e)
din
2.
;
mai
Royale ; 2. Meilleur de
locale.
Re Umberto
;
5. Luizet ; 6. Ananas. f)
mare.
de
;
Vultur de
3. Sneed
2. Big. Napoleon
der
g)
Big. h)
2. Regina
;
3. Big. Jaboulay ;
Big.
;
2.
;
de Chatenay ;
Spaniole ;
Gros Gobet. Var. locale ; 2. Var. Baia Mare ; 3. Var. de 2. Victoria. ;
Regiunea a opta cuprinde Severin, Arad Bihor. recomandä Prunului, Märului, Nucului, Gutuiului. der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Big. Napoleon 5. Big. Dönnissen ; 6. Big. ; Moacre. 2. ; 3. ; Reine Hortense
a)
Ramon b)
:
Belle de c) Prunul.
-
d)
Reinette e)
f) g.
Duchesse h.) Calsul.
;
2. D'Agen ; 3. 2. Parmain ; ;
6.
;
;
Belle de Louvaine.
London Pepping Reinette de Canada. ;
din locale de valoare. Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Constantinopol. ;
2.
Bon Chr. Wil ;
2. Berg. 5.
-
Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ; 3. 4. Regina livezilor ; Sneed 2. Amsden ; ;
5. Newington 6. T. H. Halle etc.
- cuprinde jude:
mare parte din - Mare. Se recomandä Prunului, Persicului, Caisului, Castanului (jud. London Pepping 6.
De Baia Mare
De
www.digibuc.ro
De
:
TNGINERILOR
148
-
c)
3.
Reine claude d
de Louvaine ;
2.
Prunus
;
d)
2. Andre Desportes Clapp's favorite Louise bonne d'Avranches ; 6. Bon chr. timpurii ; 3. 4. 2.
Duchesse
;
;
e)
;
Ale
;
;
;
Caisul
Vultur de mare r. Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ; de
g)
;
8.
de Baia Mare etc. ;
2.
locale etc.
h)
Regiunea noua
Alba, Sibiu, Pärului, Prunului,
recomandä Persicului,
Ionnathan ; 2. 6. Sovari
5. Reinette
Parmain auriu ; 4. London
;
Reinette de Cassel
;
Boiken. Geoagiu b. Bose 5. Louise Bonne
;
de
8.
2. Olivier des Serres 3. Beurré favorite Bon 6. ;
;
-
Belle de
2. Anna Späth ; 3. Reine Claude
Liège ; 5. Tuleu gras.
Reine
2. Spaniole ;
Belle
,
Griotte-
4.
d)
Timpurii de Mai 4. Bigarreau Dönnissen ; 5. de e)
g)
2.
;
; 3. Bigarreau
2.
;
3. Elberta ;
de Paris 6. Newington etc. h) Caisul. Meilleur de Ungaria ; 2. de 5. de Lübek.
5.
4.
Regina livezilor
de
;
;
Târnava Mica, Târnava Mare, recomandä nului, Pärului, Nucului, locurile adäpostite din restul Târnava Mare, Târnava cultiva Caisul prinde
Ciuc,
se pot
Ionnathan ; 2. ; auriu 4. Sovari Nobile 8. Reinette Bauman. 2. Bistrita b) ; 3. Anna Späth ; 4. Quetsche de Italia 5. Reine Claude ; a)
5. Boikcn ; 6.
;
;
;
bine
www.digibuc.ro
Curé
Crassane
2.
;
Louise bonne d'Avranches ; 6. Beurré Bosc ; Olivier d s 8. Fondante de Bois. Baia d) din cele soiuri locale (Râpa Valea Nirajului). 3. Reine Hortense 4. Baron e) Spaniole ; Josika Gabriel. f) Timpurii de Mai 2. De Apahida ; 3. De Cisnädia ; de Bädäcini ; Bigarreau Germersdorf ; 6. Bigarreau Dönnissen g) 2. Meilleur de 4. Târzii Beurré
;
-
;
;
;
;
de h)
2.
;
;
Earli Alexander
Regina livezilor
Subregiunea III Turda Prunului,
Transilvaniei" - cuprinde : ;
se recomandä Caisului, Nucului :
a)
2.
;
London
;
Persicului. ;
4.
Parmain
auriu ; 5. Poinic. Curé ;
b)
Doyenné de
Diel
;
Crassane 6. Louise
3. Bon Chretien Fondante d'Avranches ; ;
des Bois. Timpurii de Mai ; 2. Timpurii de Apahida ; 3. De 4. Bigarreau Germersdorf ; 5. de 6. Big. Dönnissen. d) Prunul. 2. 3. Anna Späth ; Quetsche de D'Agen ; 6. Reine e) Spaniole ; 2. Baron Josika Gabriel Morelle ;
;
;
;
Ambrozia ; 2. Meilleur de
Caisul.
de Ungaria ;
;
de Lübeck
-
g)
5.
;
Lunca ; 2. Mayflower ;
;
Baia
Amsden ;
Regina
3.
;
6. Vultur de mare etc..
Transilvaniei", - cuprinde parte din Satu -Mare.
Subregiunea :
Nucului, Prunului, Persicului, Caisului (ultimele specii nu merg
Se recomandä
:
.
a) ; 3. Pätul ; 4. Siculane ; 5. Parrain auriu ; 6. Stettin regiuni umede ; 8. 7. Reinette Canada Baumman ; Reinette Ananas. b) De Baia Mare 2. Lunca ; 3. 2. Bosniace ; 3. Anna Späth ; Prunul. Tuleu gras ;
;
5. Reine Claude. d)
-
4. Big. de Germersdorf ;
;
Big. Hedelfingher ; 2. 5. de
de ;
3. De Cisnädia ;
6. Big. Dönnissen.
www.digibuc.ro
SOCTETATEA
150 Spaniole ;
e)
Baron Josika Gabriel
Mayflower ;
;
3.
Sneed
;
;
Regina
6. Sunbeam etc.
g)
;
Meilleur de
de
;
din locului. viitor. sortimente,
mai
;
de
5.
aceasta nu este trebuesc
multe aceasta se poate schimba,
In ce
la unele introduse
se cerceteze anii felul cum se petrece legatul telor, vom avea putinta mäsura care vor putea fi sädite foloasele cele mai
varietäti ce nu ne vor multumi pe deplin se vor cu altele, mai Revederea cercetarea sortimentelor statornicite a se face cam din cinci cinci Spre a ajunge scopul, pentru care s'au fixat regiunile pomicole sortimentele, vor trebui iar pomicultorii livezi noi cu mai sus. In livezile cari avem soiuri ce nu ne soiurile multumesc putem pe acestea din le cu mult Cele
realtoire.
Stupina gospodarului I. Leon, din
www.digibuc.ro
la
Regele
M.
C.
Zonele viticole ale de Prof. din
Ancheta
din 27
total nerea acestor mätoarea
C. TEODORESCU de al
Agronomice
legii pentru apärarea arätat de 370.128 hectare acoperite felul cultivate este ocazia
1936,
ha.
indigene) de
producätori pentru
587
In total
ha.
Din simpla examinare cifrelor de mai sus, din producätori este joritatea viilor prestigiul viticulturii ceeace din anchete, s'a dovedit de asemenea Cu ocazia totalul viilor de astäzi numai 170.729 hectare se 199.399 cele mai multe la pe
hectare-se gäsesc
la
www.digibuc.ro
locul cerealelor.
INGINERILOR
dela deal la
Deci, matca viilor s'a
ceeace nu este
deloc
Se mai chiar din zonele cu de hibrizi prodestul de sunt ducätori directi. Astfel, din totalul de 199.399 hectare vii podgoriile dela deal, numai 111.229 hectare sunt ocupate zate indigene, pe când restul de vii nobile altoite care sunt ocupate numai de directi. Cât despre vile dela acestea sunt deja cunoscute constituite aproape numai din cari 164.379 hectare, pe când altoite din ajung abia la 34.508 hectare. de aceste triste Dar a tot atât de dovedit alte In deosebi trebue faptul, majoritatea viilor fie americane altoite, fie indigene plantate cu de tot felul de sau locale, ceeace face
dela un proprietar, la altul, ba chiar
se
la alta,
dela o falsificärile
de calitate
comertul, exportului. comertul, mai ales cel de export, cere ce
cu
dife-
sitele recolte. Pentru a se
pune de ale mod temeinic comertul de vinuri, legea prevede mod obligatoriu delimitarea zonelor viticole, fixarea comun de pentru regiune de pectarea a vinului produs. a se
Cu alte cuvinte, se fixeazä prin ajutorul comisiunilor de fiecärei regiuni parte, ne niai pe viitor plantarea altor acestora. soiurile de comisiuni vor ce sunt admise a se planta fiecärei viticole, stabilind chiar delimitare,
de ce s'au rezervat. Pentru acele podgorii plaiuri care trecut se curat de un renume ceeace fie din calitatea vinului ce produc, limitele proprie fie la cererea proprietarilor, vor desface vinul sub negustori respective ; nu vor avea dreptul
www.digibuc.ro
numele acelor vinul ce desfac nu provine din zona pe baza legii. Comisiunile de delimitare a zonelor viticole, au lucreze din vara 1936. Ele trebue inchee pânä la 26 Martie 1941 prezent au fost fixate zonele viticole principalele podgorii au interiorul acestora mai sunt 34.500
hectare terenuri proprii a fi plantate cu le vor putea folosi sortimentul de
de a se respecta
acest scop, fixat de comisiunea
In felul acesta România va dispune
viitor de 205.229
hectare de deal, care au dreptul se replanteze tot cu altoite. Cât despre cele 199.399 hectare de majoritatea, hectare plantate cu - este scoaterii cât de curând, a se putea pune alte locul ; singure altoite de 35.020 hectare vor fi replantate dreptul de a se
delimitarea zonelor viticole a putut merge oarecum repede, nu tot se cu fixarea soiurilor de struguri ce trebuesc plantate fiecare regiune parte. Problema aceasta este mult mai grea de rezolvat a studiu de fie Institutul de Agronomice, care scop se va infiinta o serie de statiuni experimentale la regiunile principale. stabilirea sortimentelor definitive, Ministerul Agriculturii s'a
la câteva soiuri care s'au dovedit a da cele mai bune rezultate practice pana
:
varietätilor
România
la
No. 10443/938, s'a fixat lista de vite petru vin a strugurilor de a port-altoilor, ce pot fi sau cultivate Romania, cu
Deciziunea provizorie a dela
anume :
1938 I. a)
Aligoté;
albe
;
;
;
;
8.
;
6. (Mus
de . de D Mare; Muscadelle de Bordelais Muscat de Frontignan; Muscat Ottonel; Riesling (de de Rhin Pinot Gris de Banat ; Traminer ; Sauvignon; Silvaner Grasa de Cotnari.
toasa) ;
;
;
www.digibuc.ro
VITICOLA
www.digibuc.ro
;
9.
Dattier de Lignan ; (Aleppo, Muscat Perle de Csaba Muscat de 16. Chasselas Napoleon (Bicano); Caraburnu. ;
Royale Chasselas
Berlandieri 2. Berlandieri Berlandieri
;
Kober
BB).
Teleki 8 B.
420 A. Rupestris Rupestris 6. Riparia Portalis (Gloire) Chasselas Berlandieri B. 8. Rupestris du pentru
4. Riparia
-
Durostor.
Caliacra
Pentru cititorii o Plugarilor" idee asupra pe care o au astäzi harta regiunile care se gäsesc caracteristice, cercuri mai podgoriile care se se pot bucura de respectul denumirii de bine dacä se vor dacä toti proprietarii vor mod uniform sortimente. din România
Podgoriile cele mai
(Transilvania). Intindere : 3500 hectare, aparla 159 comune. Vinuri alese se obtin pe 2164 hectare din
1. Alba 42
de Jos,
Alba
Centre
Galda, Ciumbrud, etc. Riesling, Pinot
Bucerdea,
Traminer. 2. Arad (Transilvania). pe 5100 hectare lungime de 60 km. renumit pentru vinuri albe. Centre principale : pentru Ghioroc, Pau :
:
Pentru vinuri i
pentru vinuri
:
Pinot noir
:
Riesling, Furmint etc., pentru
;
vinuri albe. 3. Codrul (Basarabia). Intinderea : 15.000 hectare zate jud. Orhei, Bälti, prelungire spre zona de delimitare nu cca 6000 hectare. Centre
Costiugeni,
:
Tighina, etc.
www.digibuc.ro
156
Aligoté, Chardonnay, Pinot gris, Traminer, Cabernet, Sauvignon, etc. vechime, pentru (Moldova), cea mai 4. vinuri Intinderea: 600 hectare situate pe coasta Vorona, etc. a dealurilor Cotnari, Cotnari.
Feteasca, Mare (Muntenia), situat pe colinele sub-carpatice, pe o de 60 km. Intinderea : 16.000 hectare, plantate cu de 17 alese. Vinurile cele mai se obtin pe constituind Valea Cricovului Valea Teleajenului :
5.
un masiv de 8.000 ha. Valea
Centre
la Ceptura jud. Prahova. In restul regiunii se Dealul Zorilor, Valea Teancului,
Säpat,
:
etc. din jud. Riesling, Cabernet,
:
Sauvignon, etc. repartizate vinuri
: 8.000
(Oltenia).
6.
la 45 comune, dintre cari 4270 hectare din 16 superioare. Creteni
mai ales
Oltului, vestit pentru vinuri Gordan, Braghina, ling Sauvignon, Pinot noir, Cabernet -Sauvignon, etc.
Ries-
Centre
pe
:
(Transilvania). Intindere: 60 ha. pe malul
7.
Produce vinuri
cu
vestite. Centrul unic: 8.
exclusiv
(Moldova). Intindere : 2500 hectare,
jurul
din care 1800 hectare produc vinuri superioare. Copou, Bucium,
Centre
:
:
Pinot, Riesling, Aligoté, Grassa, Feteasca,
cana, etc. (Moldova). de Centre principale : 9.
ha. produc vinuri Coasta
Dealul Conachi.
2900 hectare, dintre care alese.
cu podgoriile : apoi
www.digibuc.ro
Corbului,
PLUGARILOR
neagrä (Cräcana)
:
franceze
pentru vinuri albe. (Moldova). Intindere: 12.000 hectare, un masiv de 60 km. lungime km. Din acest total, 7000 hectare vinuri albe de de valoare mai mare, restul neputând conta zona 10.
Centre
Panciu,
:
cea de Sus
Jos, Diocheti,
etc.
Riesling, Pinot, Sauvignon,
:
Traminer. 11. Purcari (Basarabia).
500 ha. Vinuri alese se produc pe o
pentru vinuri de cca. 250 hectare. Centre
:
(Cräcana)
:
(Banat).
12.
Cabernet -Sauvignon.
2000 hectare. Bacova,
Centre
dorf, etc. Riesling, Muscat Ottonel, etc. (Transilvania). Intindere: 2300 hectare aparla 46 comune. Vinuri alese, albe, de multe licoroase. :
13.
Blaj, Sona, Riesling, Pinot, Traminer.
Centre
lea :
etc.
(Oltenia), Intindere: 9.900 hectare repar42 comune pe 37 Un numär de 2500 hectare vinuri alese anume : T. Severin 1200 ha., 750 ha, Valea Motrului 550 ha. 14.
T. Severin, Bresnita, Magheru, Orevita, Drincea, Strehaia Corcova. Seinä, Berbecel, Riesling, Sauvignon, gris, Cabernet -Sauvignon. 15. (Constanta) Silistra (Durostor) Podgorii cu producând foarte podgorii cu caracter local R. (Muntenia) Sarica, Turtucaia (Dobrogea), Segarcea, Sadova, tenia), (Moldova), Teaca, Oradea, Silvaniei, Diosig, Satu -Mare (Transilvania), Teremia-Mare, Tomnatic Cetatea (Basarabia), etc. Centre
:
:
www.digibuc.ro
din
pentru de Ing.
Sunt din
cari pot
florile pe care le vom alege pentru a pe acele cari se multumesc cu mai rabde
M.
GEORGESCU
grädinarii, dar casa
la
Fuliile, (Zarnacadelele, cum se mai spune Olteniei) sunt printre cele cari se deschid primävarä cari dau de la Epitaf din Vinerea Acestea sunt plante cari au in o ceapä, prin puii, sau pe care cepei mari. Cepele se pun toamna, prin brie, la o cam de e lungimea cepei. alte vedem florile nu nici ele se arate. ceapä, de poporul nostru, dar ale flori vin mai este alb. Lalelele,
Zambilele
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Crinul o
159
mai mare, cepele sale se planteazä mai rar, la ceva, una de alta. Timpul se planteazä e tulpinile s'au uscat cepele se odihnesc,
atunci luna August. Cepele de crin pot
fie trecute pe
fie
pe
brazdä ;
apoi
cepele de lalele, zambile
doi ani sau chiar fiecare an, prin luna plantarea se despart de cele cari au se pun fiecare deoparte. ne -am numai la florile acestea care se deschid ar urma tot restul anului fie de De aceia pe de care am vorbit va trebui mai punem altele care pe timpul verii toamnä. Printre aceste flori avem cari träesc mai multi ani, nu pier venirea toamnei altele pe care trebue le semänäm fiecare an. cari träesc mai multi ani sunt flori mari roz cari se deschid prin luna Mai ; mari flori albastre albastre cerul albe, cursul verii ; floare mare Mai ; toate culorile, cari se deschid prin ; apoi un soi de nap lung suptire (Hellianthus doronicoides) cari toamnä face o multime de flori mari galbene. Tot printre florile de toamnä avem Stelutele (Aster) care se acoperä de o sumedenie de flori albastre liliachiu galben sau Dumiale zäpada. Tot aici trebue sä amintim de frumoasa bätute simple, dar care de bine curtile dela Inmultirea acestor cari mai se poate face prin mai prin Toamna prin Octombrie primävara de vreme lästarii fi crescut mari se scot plantele din se despart mai multe cari se planteazä apoi brazde la de palme, pe care o va avea planta. scoaterea
se poate face la
voim
se face
aceste
pe la se pune pe un cap de un pämânt Se
sau prin Aprilie. bine märuntit se acoperä apoi o se tine lui
www.digibuc.ro
INGINERILOR AGRONOMI
160
ciurul umed prin stropiri dese stropitoare plantele au s'au imputernicit, se
runt.
pe un alt strat la o depärtare cam de un lat de in toamnä,
o
se
la locul
voim
acum sunt In de plantele de care am vorbit multe alte flori foarte frumoase, dar care nu träesc o varä. cu floare avem : sau mare de culoare portocalie care cu strälucitoare ; scunde inflorire continua ; toate culorile afarä de albastru, sale alcätuite ciudat, ca gura unui animal ; Gura leului cad apoi Petuniile mirositoare cari ; Regina flori cari se deschid numai noaptea, dar care mirosul pläcut ; grädina Mixandrele mari arätoase. Boului Pe aceste culori aprinse sunt arätoase, dar care sunt iubite pentru mirosul dracum e mai cu gostei", pe care fiecare grädina sa. tine varä se cari träesc numai o Toate aceste lui multesc prin se face pe deadreptul sau lunii poate fie acest caz se pe brazda care plantele au vesc cum am spus se räresc pe se poate face mai sus. Pentruca avem räsad mai devreme, semänäturile se mai acest caz pot face pe la lui Martie, la cutii putin cari se tin nu trebue care se Stratul de sä fie mai gros semintele mari e ; aproape se mai mult, pe semintele märunte neacoperite.
Dar pentru a avem un
de
o ;
nu e destul sä le punem pe fiecare la
le däm Brazda (stratul) se vor care se vor florile trebue fie gunoi putrezit, säpatä maua Apoi la brazdä
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
161
pe cele scunde
de
pe cele timpul
fund
toate curate de se fie mereu vesele
frumos.
se
economisim bine
pe supt un strat de gunoi pe tred grosime de vreo degete.
Cu aceste dragostea
care
vom
purta florilor vom isbuti avem pe de bun gospodar
mereu
Tot pe atâta de este câteva tufe de trandafiri
grädina casei
etc. care
alte
te
atât pe
se
de
alb nu
timp mirosul
tot
te desfatä la casa omului
de
de särac este, din
bunä
de
peste tot, ochii
stint cari
se
se
se de
ce se
Pentru kgr. de
de
de de
de de se trebuesc
sus,
date trebuesc
de
de de
de teren.
de lucru
mai de
www.digibuc.ro
din
Un
Construirea unei mori de pentru trebuintele
de de Dr. Facultatea de
Folosirea puterei vântului, mai ales pentru
Agricole
din
un deosebit interes. calea Una din cele mai mari piedici, care folosirei generale a acestei puteri, aproape degeaba, era petea necesare, care puteau fie aduse numai din construagricultori pot foarte care cheltueli o instalatie de poate foarte bine interesele unei apei, chiar mijlocii cum de relor de paie, nutret, sfecle, punerea batoze de lucru a a pentru cereale sau porumb, punerea in rea cerealelor, etc. Cu ajutorul.unor astfel de instalatiuni, in multe Räsäritul
:
HP
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
163
fie
de bäut, amenajarea locurilor de etc. unui
cele ce
aprovizionarea pe izlazurile de folosirea interesul de de
vom diametru,
de
unui aeromotor,
la viteza
de cca pe
mai de ale unei astfel de de
pe
din de
aeromotorului, care orientarea de de
transmisie.
mare trebuie
fie data pelor, deoarece de lucrarea capacitatea de lucru motorului. mai este
capului
aeromotorului, realiza orientarea active terea de sub atunci Fig. de raza
se
pentru aeromotor. Dimensiunile ei sunt statornicite
devine care
de lemn, Lemnul (brad) acestei bare cazul de
cm.
15 cm.
de
nostru este de m. Baza rotunda de cca. fie
curat
va fi de cca. 215 cm.,
de fixare
M. Fateev.
www.digibuc.ro
aripei pe osia
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
164
Fig. sprijin.
de executare a acestei bare de cum se vede din fig. bara de sprijin este
care servesc planului 20
25
Aceste
fixarea traverselor de au forma
latura
www.digibuc.ro
barei.
de
165
aceste
vor
se
egale
deci
cazul
de
Forma traverselor este fig. 8, cum se fig. Pentru lucrarea traverselor folosim scândura de brad, de 20 grosime 180 Scândura este la fel de aripei.
In cazul nostru lungimea va fi 600 oblice, scândura este (fig 9), din fiecare câte se cum fig. 10. traversei, de 20 25 se din de sprijin aripei, care trebue cca. cum fig. aceasta trebue lungimea de 110 de sprijin este de parte alta (fig. la adâncimea de cca. introducerea traversei ei trece 60 acesta, ajutorul douä se fixeazä câte la (fig. Partea barei de sprijin, care se fixeazä pe de vânt, de obicei pätrat. Trebue se de de traverselor se de planul de (fig. deci de planul patrat, prin care trece gaura pentru osie. lucrarea scheletului aripei, scânduri ajunge la forma fig. Pentru se scânduri de brad, de cca. grosime, bine Marginele
fie täiate oblic, pentru avea (fig 12-14). Scândurile care se lungime, vor avea lungime de cele din de cca. 200 ce am isprävit aripelor, ele trebue fie greutatea fie la fel. aeromotorul nostru avem nevoe de aripi. sunt fixate pe osie de fier, felul (fig. Cornierele de pot fi täiate fie din fier 70 de aceste
fie
din
de fier de
care, de aceasta avem nevoe de ajutobarele de sprijin ale aripelor. Pentru fixarea pana de fier (e), care de vânt osie, aripelor pe osie. Pentruca de vânt nu ce trece depe osie, ea este osie. de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
166
osia este de
felul fixarea aripelor se face din fier rotund de mm. din fier lat de pe osie, trebue fie
21. Gujbele (a) pot fi tru, contrapläcile Roata de trebue pe o
Pentru la de orientare de
fig.
diame-
ei.
mereu mai se va partea aceasta roata este mai grea.
asigura bunul mers aeromotorului, trebue fie deasupra Pentru aceasta aeromotorului. Trebue fie aeromotorului mai devine
scoaterea lui de sub Pentru
mare
www.digibuc.ro
aeromotorului (fig. suport pentru osia de vânt, port pentru transmisia dela osia de vânt la baza turnului pentru orientarea se compune din bare verticale (8 8', fig. ceasta
22-24),
deci
din bare sale (4), pene
care
sunt fixate pe pivotul central (9). Barele
vârful pivoau pe de adâncime,
pentru pene
sale (4)
de fixare
(5). Barele transversale sunt
(6). Sub fie pus un fier (7) de grosime, care soliditatea ce
strânse, se
penele (5).
(2),
care servesc drept pentru osia de vânt, trebue fie mare una alteia.
25
vârful pivotului central,
(fig.
Barele verticale se grosimea 180mm. Barele 200
lungimea se
de
grosime. Penele au lungimea de
grosimea de 150 70 barelor transversale
www.digibuc.ro
dealtfel de
SOCIETATEA INGINERILOR
168
rea
barele verticale (8
care la
ce vor fi alese
de
aeromotor.
pivotului central trebue In fig. este 260 300 mm. diametru. Pivotul este
fie de cel pivotului de prin centru de un
canal, care trece prin
acest canal va trece
lungimea lui.
osia care transmite Diametrul canalului trebue
de fie
cca. 20
la baza mai mare
osiei verticale. Pe capetele pivotului trebue fie 2 cercuri de fier. Lungimea pivotului este de 6 m. Pivotul este sprijinit pe o
fig. 30. Baza tälpii o groase de 300
a
In www.digibuc.ro
este
din este
de o
diametrul ceva mai mare de fier,
pivotului. la
placa placa
se (4)
convexitatea
din
aceasta este Placa de jos metru,
avea grosime, scobitura 25
turei de 200
Placa de sus 210
trecerea adâncime, diametru,
www.digibuc.ro
vertical.
raza grosime.
SOCIETATEA
170
de sus, pivotul trebue
printr'un pivotul, supus
din lemn. Acest
orizontal, siunii
31-33 din
legate
de
burilor. Diametrul se
un de 700
este de 15 20 mai mare de fier. Scândurile pentru
lagärului se Fig. Materialul de 100, 150 200
lungime
300
se compune ajutorul centrul acestei pivotului,
150
grosime.
turnului pentru
este lemn de brad curat uscat, diametru. de 100 diametru servesc pentru contra Din de 150 diametru sunt picioare ale turnului,
bârnele de 200 pämânt pentru picioarelor sunt legate
servesc drept temelie, ingropate picioare ale turnului. Capetele de sus ale ajutorul de vertical de jos fixate ajutorul
pivotului. Capetele unei groase de mensiunile principale ale turnului, precum de legare diferitelor lui elemente fig. 34-39. este de va avea de necesare pentru construirea motorului Dimensiunile
pieselor
de
rotunde de sprijin pt. barelor de
transversale
pentru nasuri longitudinale pt. aripelor
Idem transversale pt.
20
nasurilor
www.digibuc.ro
1500
PLUGARILOR
171
Denumirea
Metal aripelor pe
Scoabe din
240
de fier legat
pentru legat barele de sprijin 170
Osia
de bile
diametru 0,45
Pene
1600 750 400
Bare
Bare transversale Pene
50,00
central
barele sale
450 750
Fier plat sub plat de pivot verticalä pe capätul de sus
pivotului
Placa Placa 6500
Osia
Roata Roata
pe pe
de
osiei
pe
de jos
osiei
verticale
Roata verticale 28
sub
de jos
osiei
www.digibuc.ro
30,0 25,0
SOCIETATEA INGINERILOR
172
Dimensiunile materialelor
pieselor
temelia
200
capetelor de de
Bare pentru
22000 2000
54,0 5,6
Metal
pentru
(pentru
elementelor
40
Greutatea 246,67
Metal
Total kg
un aeromotor Laboratorului de Geniu
Agricultorii, care ar
la fel descris, pot Rural (Facultatea de
Agricole
este
faceti
Teodor Roosevelt.
www.digibuc.ro
prinderea cailor
arcanul, Herghelia
privitoare la cailor de Ing.
Inspector R.
vrem sä de este alegerea locului pe care herghelia. Pentru scopul acesta mai este teren dulat, un bogat (var). Totdeauna, de preferat regiune de un regim cald, aceste vânturi un rol bine asupra organism deosebi asupra pielei. putem masaj la care, pielei deasemenea la animale, oameni. Intr'o asemenea de ploaie este mult mai regiunile repede peste tot. alt avantaj al regiunilor vânturi de recolta mai de
este uscat de pierde mai
din face
valoare
www.digibuc.ro
pe vreme recoltat fie
fel,
174
Cu un
un nervii
de
climat
calciu bogat contribue la
curajului
general, este practic are ocazia observe acest fiecare agronom chiar voia ei se lucru, de cele mai multe natura arätate mai sus pentru atmosferic, sunt lui de sol alte Pentru se luncile de de ne pot da dimensiunile cerute pentru aceste rase
Cu toate
locului,
nisipos In tot cazul, un grei. pentru nu sunt de cele arätate mai sus, reese de de teren pentru
la alegerea ce
este avem totdeauna aceasta solurile marnoase, calciu, bogate pentru sunt cele mai fie anuale ale regiunii subsolul este permiabil, se anual, mai mult. umed. de preferat unui de ploaie cea mai mare Este de de August lunile de prin aceasta iarba se poate regenera repede, avea la lele dintre pentru adäpat, Un mare interes trebuie toate animalele domestice, calul, putem spune, este aproape la mai ce se scurg cai Cele mai din cele din apele de pe apele stätätoare sunt In special pentru tineret mijloc totodatä cuibare de acestea care sunt de desvoltare insectelor, special rocire
ei.
tare, culoare aceste animale.
mai
färä miros, este cea mai
liber,
soare,
www.digibuc.ro
pe
mai bine,
aer liber are rolul
microbii, de ajuta din de stimula pielei, care se face de brusce de ploile repezi contra sistemul nervos mare la grajd nu se poate ceea ce regim de la de acea din grajd Avantajul primul la nu acea din iesle, fapt ce face stomacul prea mare de iarbä relativ nu se al doilea al calului, cea mai calul alege numai iarba timpul este la grajd care pierde din al greu treilea, amidon este foarte de cai gura. de dar poate fi este mai bine mestecat saliva luat la mai uniform ingerat stomac. individ face la bun copitelor, sine nu numai fapt care aduce dar tendoanelor, oaselor, general caii de timp corect pe care au fiecare se Instinctul natural cailor, toate curiozitatea de de toate lucrurile colo, jocul dintre ei fuga de colo din stint cele sporesc desvoltarea caii la grajd. mijloace, contra sperieturilor de care sexual poate precum Buna mai la spre bine, globulelor
fie se poate de pentru tineret trebuie terenului, ce multe aspecte bine la acestea contribuiesc desvoltarea organism. reduse, la multe
aer liber la grajd mare
la
are
atrage ce deosebi pentru cai.
cartea sa
pentru un cal de curse
al doilea rând sänätate Scopul ce trebue de curse este
nevoia
am
Contele
spune
cea mai mare parte
fost
de
primul
necesar
treilea rând, general (a membrelor,
www.digibuc.ro
de cai
176
SOCIETATEA
special
transmisä la
nervilor)
de reproducere. prezent, sunt bazate pe nevoie, pentru realizarea acesteia, rând se la liber, mai la desvoltarea la facerea vederea pentru care sunt
räbdare, Fiecare crescätor pasionat de cai, trebue ceeace dresarea calului, etatea la care va caz, la desvoltarea lui la mai de sânge care de cum este se mai
vor jertfi animalului
complecta desvoltare, va un
Caii la
grajd,
este vorba de cai, care sunt
mai herghelie.
herghelie, se
implinesc patru englez)
de
de introduce la dresaj, trebuesc cute anumite
Ferma
Caii
sporit de
de
vorba de
care timp se
libertatea jumätate
numai
timp
desvoltat cum trebue, se este repartizat la grajd, va trebui fie la fie la va rând un tratament de
scoate din
ce
hrana,
corpului,
greu libertatea din
www.digibuc.ro
au
177
deaceea trebuie avut
fost
personalul ales pentru
fie oameni
ei,
ce s'au
grajd
se
dacä vor fi
cum
cepe
hamul, dacä vor fi
pentru
avem Trebuie produce se va scoate zilnic
la
punerea
pe cal
de
cm.,
de
de plimba
pentru face
mers un pas Chiar
treia
doua va pe Deprinderea calului
el, pentru se noua sa foarte important
hamul
acestor
respectiv paas,
mod blând, pentru
aceste
care mai târziu vor la pe care le
ce
trecut,
trebuie mângâiat, deoarece, toate animalele dar mai ales calul, un animal ce acest foarte
calului la tras
atât
pentru
dresarea la ham se capete le astfel acestea frece animalul seama de
un
www.digibuc.ro
spatele calului, din'napoi pentru trebuie
178
Când calul s'a
atunci este prins la un lemn ce la care
pe
de una
lungime
astfel
nu ajungä la coatele
picioarelor.
probele de mai sus au avut un rezultat bun, atunci nici greutate când vom pune calul la träsurä.
nu vom
pe
când calul de profesor, malul, de câte va
un
care se conduc trebuie pus va sluji separat care se va
nu va merge normal. câteva calul
acesta se poate hamului jos, calul trebuie spälat pe piept, cäci hamul poate duce
toate aceste
adesea
se calului la
pielea regiune.
crape
calul trebuie merge träsurä, pe partea stângä, acest mod pieptul gura. Dealtfel, un cal merge este de vândut. la ham, trebuie treptat-treptat cercat crescânde, pentru se mod lent forma pieptul mod rational. alt moment critic dresajul pentru este acela când calul trebuie la deal mod lent Dela
atât
deoarece el va
când are de
aproape totdeauna un obstacol
galop
mers
natural.
la deal se va face pe un drum tare uscat. Animalul nu trebuie cäci el va cäuta scape mai repede de acest obstacol. läsat
va încerca
www.digibuc.ro
schimbe
PLUGARILOR
galop, trebue
vorbim
calma.
sus la coama dealului, avem
recomandabil jos
de
tot timpul acestor calul trebuie bine dresaj pierde mult din starea depunând care nu era trebuie fie deauna din lovi destul de mare copitei potcovitului.
nu
se poate trebuie deosebi
început, se
calul numai la picioarele dinnainte, coave iar la cele
din'napoi, numai
la ham. Din cauza unui defect de de potcovit,
se
poate lovi tere la
pricini care pot face oasele
târziu
Biciul nu trebuie losit
proprietatea Camerei Agricole Dorohoi
mod
sarea unui cal, ci numai pentru face atent. cred au biciul nevoie se folosi de el, dând mereu cal. Acest lucru totul cal mai mult pentru face atent, este numai atunci când se nu trag egal. când se Deasemenea lovitura nu trebuie brutal la
calul se
piciorul, multe atât pentru vizitiu,
atunci grave, de cele mai pentru cal.
www.digibuc.ro
la
ce calul
merge bine
aceste
la ham, trebuie scos din un
care
de preferat
mai
la ham
crescut. acel
atunci mersul
care
pe stradä, unde animalul etc. vehicole un car, mereu atent la
se merge pe
se va
nu trebuie trece
cauza apropierei
cum
lui,
fi nimic pe drum. De
ce vedem vehicol
din
animal,
astfel suntem siguri
vom forma un
cal bun de nervos un cal nu merge bine chiar aceasta, de cele vina celui ce talitate nu putem avea un cal bun. caii, trebuie Deaceea, repet dragoste pentru ei. fie calmi, bine pentru ham Dresarea se face mai pe pe acei cai ce sunt mai se care voim mai folosi la la pe la ham. grajd, Dresarea pentru se Dupä aceea, se stea pe el însä pe el, legat de longe (de In ordona un cele din bate pe
toate aceste probe au de cai dinainte
el
se iese se
acestora.
tant
greutatea tot. semenea vorbe Potcovitul trebuie se vinde mai greu
nu fie
la
cum am galoop, paas. un
www.digibuc.ro
impor-
mare de trebuie defecte la
generale, normele
care trebue
ne conducem la dresarea unui cal. de mai micii ce cailor tineri pereche acest mai
la fel
se
astfel se prea mult, nu mai fie bun
se
de
important de
Este
mai de controlat de
din
de
de
8%
kgr.
Anglia Germania
8
% % %
7
6
Austria Italia
2
39 % 51 % 69
Serbia %
82
se
este
atát
mai
de carte este mai mare.
animale savant german
de
sub
ce
total
de
mare de
de
vegetal nu se din
feluri de
www.digibuc.ro
Vaca Luega (Simmental), proprietatea Stelian
la vitele
mari
de Prof. Dr. N. A. DUMITRESCU Academia Agricola
falca de cea de sus.
au
jos, iar mäsele
de jos,
boul are
Ca
de
de
de
sunt
de
falca de jos, falca de sus. de
falca de jos, cea de sus.
de
mäsele
sunt mäsele
falca de jos
total din cari falca de jos
de lapte
nu sunt
din
schimb sunt mult mai (Fig.
de coroana
mäsele
cei de iarbä cei de lapte, mai
mai
A.).
boilor
se
sebesc de acei ai calului, din aceasta se
www.digibuc.ro
au forma unor un animal
183
acest motiv
Tot
incisivi e
la cal.
2
1
se compun din trei (Fig.
B.). se
gingie
coada
ea
partea
ce se vede
telui din care are forma
acea
ce se
coroanä deosebi
se
ei au
mai
diferite numiri, dupa Astfel,
locul cei din
se numesc cei
din dreapta
stânga
sunt fine cei din dreapt stânga acestora se cunosc sub Avem numele de
2
Dinte de lapte.
Fig. din
dinapoi (permanent).
de
väzut dinapoi
secunzi
Cum putem
Dinte din
boilor
trei fapte Inlocuirea Tocirea
de lapte. de lapte
de
de
Atât ivirea de lapte, de iarbä, se face la anumite vârste, pe cari le vom
Dar, cum ne poate ajuta Mai
lungimea sa
tocirea
mai jos. la
de toate dintele de Numai
ajunge la aceia
www.digibuc.ro
se
SOCIETATEA
184
In primul moment care ceva mai
tocirea marginei din dintelui, de tocire are forma unei procesul de tocire pe marginea dintelui, precum pe forma de tocire devenit Dar cum dintele are forma ce se
pe
se
ce el se
de tocire, din In de tocire, se de tocire dintelui care se poate fig. tocirea ajuns la baza conice, scobitura se de tocire dintelui Atunci dintele se zice tocirea dintelui merge mai departe,
pe
de
Dar pe
de tocire de iarbä care se schimbä forma tocirea dintelui, venind din apoi rotundä, dintele se din se
Aceste forme pe cari le Fig.
dintelui, precum anumite la
de
corespund unor
ce au care
au
la cal. cari
nu mai cresc lui se tocesc, ei un semn pentru
se
pe
se
vârstei la bovidee. Dar se partea de deasupra care partea mai se räresc realitate, ei pe ei se rezumat, tocirea de iarbä se
Tocirea
dintelui. dintelui se schimbä, rotundä.
conice
de tocire forme
Steaua
ea
forme
tocire,
de
Prin tocire semnele
pentru
se
se räresc.
cari ni le aduce tocirea vârstei www.digibuc.ro
de
-
PLUGARILOR
185
de lapte
poate avea
la
de lapte,
Aceasta
de aceia
rasei,
din ea sunt mai
de Cu
alte cuvinte cresc pentru
mai
mai repede, de carne sunt
se
la
are mai
fig.
de lapte la un
se
ore dela dela
vitele
mari din rasa dupä
de cum
au la
se mai spun,
de obiceiu patru de lapte.
nu au de
lapte,
se ivesc de obicei zile.
de
rasa din care face parte un el va avea la
Fig. 3. de lapte un dupä ore dela sunt din gingie. =centralisau cunzii
de lapte mereu cam
luna
Dela la
se
mai greu acest
ne
coarnelor.
oarecari semne de lapte, tocirii
la
la luni,
de lapte
Cam dela aceala Fig.
la acestor
de lapte la un
nu
se
marginea de sus astfel de deasupra Intre se www.digibuc.ro
186
de sus a coroanei secunzilor
marginea
Intre luni chiar coroana de unde acum aveau forma unor gingie
tocirea coroanei, partea se duce de jos coroanei. Prin tocire de lapte
Fig.
se se
de
mai mult dupa ce s'a tocit partea de deasupra. are tocirea coroanei primilor se secunzii pânä la Inlocuirea
de
cari cad sunt
Cei
de lapte.
ei
an
8 luni,
la
deosebi la vitele ei cad
an
8
luni
proape de 2 In genere de pede,
cresc
la
de 2 animalul are cari
mai la 2 Fig. sau 2 au
de lapte au
la
de
lungimea
www.digibuc.ro
(fig. 6).
ei
187
primii
Dela
lapte
de
sunt de
cari de se
complect. dar
se
gura primii de
lapte (secunzii vezi fig. Intre cad
Fig.
de
Fig. cei
luni Primii
la
au
au
la
Primii
de
au crescut pânä aproape
www.digibuc.ro
au nivelul
de (2,2).
SOCIETATEA
188
lapte, de
astfel
animalul are 6 numai 2 de lapte (fig.
Fig. 9. -
Intre apar
Fig.
la 4
.
de lapte au fost
Secunzii
inlocuiti
(3,3).
se duc
de lapte, permanenti.
de
la 5
dinte de lapte. www.digibuc.ro
cresc
sunt
(4,4).
la
complect
in locul
la
de lapte au
inlocuiti
mai are
la
complect desvoltati
nu
189
de
mite epoci, vârsta
se poate
bine
de cunoscut vârsta
la
au
Fig. 12.-
la 7
de orientare ne
boului. de ei
ani.
mai
In genere, mai
cât mai
www.digibuc.ro
sä se
numai roaderea atât se rod mai boul este mai
SOCIETATEA
190
oarecare sus.
de
luare aminte tocirea putem dela vârsta la jumätate se la ei erau complect
(de comparat fig.
fig.
s'au ros
aproape
mai
sunt de
pe
(fig.
sunt
cam pe
(fig.
Fig.
ani.
la
formä pätratä (fig. sunt
(fig.
se scurteze mereu
Dela
de sus
timp genere dela
coroanei se
vârsta boului nu mai poate fi acei
sunt face nu mai
apoi
au
munca
care
de cheltuelile ce le
www.digibuc.ro
mai pot hrana
se pot vedea
Fig. 14.
Printre cele mai sunt : atunci
ceiace
la 9
mai dese primii
Fig. 15.
au crescut
unele nereguli
pe care le
de lapte n'au
la
ei primii
www.digibuc.ro
atunci
dubli, astfel
cresc
total nu mai
zece.
Primele mäsele pe care le are
Fig. 16. la se mai ating. Sunt din
de lapte. mäselele de lapte Intre
sunt
nu de mult roasä pe rädäcinä.
S'au
se
creascä mäselele permanente sub pe cari le este
de
cm.
coarne.
locul piele
vor
coarnele. fiecare
cornul numai
din la
Presupunem
zile dela se cornul trece din timp ce la lunar,
pe
gäsim
luni. Socoteala se face astfel cazul nostru
www.digibuc.ro
cornul dela are cm, atunci fiecare cm cm, corespunde
PLUGARILOR
la 6 luni.
acesta se mai e de 8 deci prin la vârsta numai
2 luni, pânä ce cornul a cornului se poate afla
cornul
Dela
nu mai
regulat. Cre-
lui depinde acum de de sex. Sunt rase de rasä cari au coarnele (boul unguresc) la cari cornul mai repede dela va Sunt alte rase cu coarnele scurte (rasä la cari coarnele cresc mai astfel lungimea nu mai ne arate vârsta poate Dar cornului dela mai de mai sex : la tauri
de lapte.
Simmenthal
decât la vaci. Deci dela nu mai poate fi coarne. animalul are 3 lungime ar avea cornul, se
de
jurul lui un
fiecare se câte un cercurile. Avem de Socotim astfel: primul dinspre
Apoi,
vârsta,
5 cercuri, boul are
3 ani, la cari se mai
câte cercuri
Fig. 17. - Corn cu cercuri. Sunt 5 cercuri, animalul are 7
cazul nostru
cercuri
de
deci
total ele
cercurile nu de mai dese la aceste cercuri, spre
la toate la vaci. Apoi, pe
aceia 13
www.digibuc.ro
Grup de tauri Simmenthal, de
luni, la
Tuberculoza vitelor cornute de Dr. M. VAIDA Insp.
molipsitoare de de care Tuberculoza e o omul. precum pot suferi toate animalele de animal prin Cauza boalei este un bacil, care poate hrana ; prin nas, aerul care plutesc stropi apa aer prin tuse, sau praful din de bale, aruncate jurul animalelor tuberculoase, prin atingerea animale tuberculoase, a. m. d. lelor mai multe vite, vreuna ar Astfel: dacá grajd când fi bolnavä de tuberculozä, vita de stropi aer multi stropi plini la animalul vecin, vedem. pot fi de nici aspire aerul aspirat poate acesta respiró boalei.
: din gura vitei
fire de bale care pot
de tuberculozä. Balele pot
fi
apa de bäut
ele curg pe de unde vor bea apoi celelalte vite din grajd, de unde apoi alte fânul pe nutretul balele curg pe iarbä vite. Pe iarba apoi o ea poate, boalei.
www.digibuc.ro
udul, precum
vitelor
pot
vitele
boalei
din
murdärit de ele vor ugerul
boalei.
unei vaci sänätoase se murdärit de de
de
boalei poate
uger prin intre printr'o pielei. de
(furca,
pot fi murdärite roaba de un taur tuberculos vacilor tuberculoase poate boalei.
boalei.
se poate
el sämânta un
suge de la poate Dar
omul,
mai ales copii, care beau
din astfel de lapte (crud) se pot
de
vede deci,
de
se pot molipsi toate vitele aflate la un ea. ceea tuberculoza se acele de obiceiu mai multe vite care la la un
unde nu prea sunt mai ce
pieptului.
se
mai rar
multe vite, tuberculoza n'are deaceea cum se micilor gospodari la
www.digibuc.ro
luat boalei, de dar nu prea des nu cantitate mare, poate nu se va nici un nu se va deoarece acea stare bacilii oarecare.
Dar dacä molipsirea se se
de
ficat,
mereu, bacilii tuberculozei ei se lipesc parte, dauna corpului care la
numai ale corpului anume
nimal
din jurul se
care sunt de tuberculozä. De aci
vitele febrä, de
luciu,
asude
Tot de aci alte
ale corpului, Tuberculoza
de
Aceste pot la unui ou, unui mär mai mari. Cu timpul uime ele se prefac calcaroase, ele pot face puroi. aflate apropierea tari, Animalele tuberculoase au zile de grea, când nu apoi un timp de febrä, când animalele se ele urma urmei mor de tuberculozä. Animalele suferinde de tuberculozä, la boalei se pot vindeca dacä ele liber, la unde
www.digibuc.ro
le bate soarele, dar astfel de sunt rare nu putem dacä boala nu va izbucni din Nu niciun leac care vindeca tuberculoza. n'o vindeca, trebuie prevenim. nu aducem grajdul nostru animale bolnave, dacä astfel de animale grajd, animalele sänätoase din celor bolnave.
n'avem alt grajd nätoase, le vom liber grajdului,
animalelor
la desinfectarea care vitele
sänätoase pot fi readuse grajd, cele tuberculoase vor fi pentru Dar lelor bolnave nu boala poate fi (nu
ea
de multe
tot deauna), dar la semn sigur
ei
nu
vitei
sumedenie de
de tuberculozä, care pot din pot molipsi alte vite omul. descoperirea unor astfel de
pus la
Tuberculoza ugerului. Hutyra-Marek.
tuberculina.
de nu
Tuberculina este care au crescut deoarece
tuberculina
de
au fost
fierbere.
descoperirea vitelor tuberculoase toate vitele din grajd vor fi altoite numim altoire tuberculinare vitele sänätoase toase, tuberculinarea nu le face niciun In schimb vitele atinse de tuberculozä (chiar la boalei), ore de la tuberculinare locul (altoirei) se Deci prin ajutorul suntem sänätoase de cele tuberculoase.
www.digibuc.ro
stare
INGINERILOR
Vitele tuberculoase
nu poate fi consumat boala trece la alte animale tuturor nu
mult, ele nu se primejduirea
laptele
de la ele
deaceea este interesul grajdul vite Dealtfel legea anunte pe sau medicului veterinar ivirea boalei. Medicul veterinar a la
mod gratuit, el va tuberculina toate vitele din grajd va da care animale sfaturi pentru combaterea boalei. Astfel el va sunt tuberculoase
care sunt
Cele bolnave pot avea tuberculozä deschisä sau închisä. ugerul
deschisä au acele vite care au cu alte cuvinte, la care sunt bolnave acele organe, din care bacilii pot din corp. Celelalte vite vor
fi privite ca suferinde de tuberculozä
veterinar va cere apoi ca proprietarii
pentru täiere vitele bolnave de tuberculozä
va dresa acte de despägubire,
:
Uger tuberculos, Hutyra-Marek.
vita va fi din cauza boalei, sau se obtine la abator mai de din valoarea de Statul proprietarului caz de confiscare din iar dacä din vânzarea ar zulta o mai de din animalului Statul suma la vacilor suferinde de tuberculozä deschisä se poate consuma numai fiert pasteurizat. Dar dacä o de tuberculoza ugerului, laptele nu poate fi dat nici
Vitele bolnave de tuberculozä pot fi numai pentru täiere. Mai departe legea prescrie acei cari sunt ci care tin cel 5 vaci pentru vânzarea laptelui, sunt datori vacile tuberculinärii. Tot se vor tuberculina vacile acelor care cel vaci de lapte.
www.digibuc.ro
lapte la un Dar dacä plugar de etc.), va trebui colectare numai chiar dacä sale de lapte, dacä laptele se Tuberculinarea vinde, nu se face mod gratuit. tubercuce vor scäpa de Statul ajutä pe lozei,
voie
de
Dacä
medicului veterinar de circum-
crescätor
ajute la combaterea de bunä tuberculozei, atunci Intreg controlul, inclusiv laborator, se face Statului, nicio pentru voie
cercetärile de
Laptele de la vacile controlate indemne de da tuberculozä, se va Ministerului Agricultuirii Domeniilor sub denumirea din de
tuberculozä".
declade
Aplicarea trocarului
vita
de
animalele de care la veterinar va libera un certificat, scutit de d) asemenea se vor animale berculoase, ele vor fi sau proprietarul o despägubire de din valoare, dacä prin valorificarea acestor animale s'ar obtine o mai la : tiunei o a fost la lei, dar la abator carnea ei se poate vinde numai pentru o de 2000 lei, atunci 200 lei, total ei din suma de 5000 lei), pe când la ceilalti care n'au cerut combaterea de voie a tuberculozei, despägubirea ar fi fost numai de lei, total tarul ar fi 2000 lei pentru carne, lei pentru despägubire, deci total 2500 lei din suma de lei)
www.digibuc.ro
Un grup de
York -Mare,
porcilor de Dr. M. GATAN Agronom
In
populatiei noastre,
carnea porcilor
un foarte insemnat. In multe pentru a este cineva de se spune : de nici porc de nu Pe faptul porcii sunt o dar ei hrana pentru tot timpul anului. La un porc bine mai mult de din greutatea lui este numai gospodarii au unturä, pot se bine tot timpul, cartofii, varza alte legume au o mai mare putere de sunt
se cresc mai multe rase de porci, pe cari
In le vom a) Porcii de Berk. Aceste
Porcii de
:
German, York se mai numesc rase :
rase din dintre
amintim numai rasa
www.digibuc.ro
Rasele de carne,
cum
numele la dau chiar dacä porcii sunt bine Din se pregätesc mezelurile cele mai scumpe. porci se peste hotare foarte mare. Astfel, se taie, se se scot stomacul, iar restul de carne se vagoane goane se trimete peste hotare. Tot din stor porci se Bacon (o abatorul dela Burdujeni, conserve abatorul dela peste hotare destul de mari. Porcii de carne sunt mai timpurii, la mod rational, ajung la vârsta de la o greutate
mai
carne
de
kg.
porci mai sunt scroafele la
pot da
o
la 20 purcei
mijpurcei, la rasa sunt la mai
lociu
mai
la diferite boale. Rasa din este mai cäci Purcei schimb
purcei
este mult
In
grabnicä
la mai sus,
de
la
se mai
din grupa raselor
cresc
Scroafele din
purcei
pe an, cresc bine nu se prea In timp ce porcii din rasele la o greutate de kg (uneori
o
ajung la pot ajunge
mai mult), cei din
ajung la kg. porcii sunt metode : metoda
abia
Pentru a
metoda metoda timpurie se pun la
la vârsta de mai de aceasta, trebue ne dea lapte din
www.digibuc.ro
purceii de
de Dar
scroafele
SOCIETATEA
202
cam purcel suge are purcei multi, pentru produce trebue
mai
gr. lapte, scroafa cantitatea de lapte
scroafele ce aläpteazä, este amestec egale. Din acest amestec
de mazäre,
kg pentru fiecare purcel ce aläpteazä. scroafele ziva la
hrana de mai sus
Vara, pe
sfecle,
le
kg pe
iarna
rece
se
hranä
are
de lapte.
asupra
Incepând dela vârsta de trei este deajuns laptele ce sug scroafe jghiaburi le punem
pe cari purceii le rod
ne
purceilor le de de orz,
avem lapte smântânit,
acesta este hrana
ceva
de mazäre
le
mâncarea trebue
la
fie tot
jghiabul
având
numai Cum purceii
punem alta
fiecare
au nevoie de anumite punem hranä purcei pe la sare de Sfätuim pe
cari
de oase praf de var De asemenea punem
acesta este un aliment necomplet, deci nu de cari are nevoie creascä. toate animal trifoiu verde, Vom da la vom scoate la pot. ceasuri pe câte Cu hrana ce mai sus, purcei nu se resimt la cäci
treptat,
mai
pe
de
nu se numai, deci, nu
purceii
se
nu mai sug de trebue fie astfel creascä. Porumbul la
bobul, fasolea creascä,
ce se
bine. de
care
laptele, animalelor
mazäre, bob, turte, etc. Când
www.digibuc.ro
putem da de mazäre.
amestec
din
parte
se pune
se
pot mânca. De obiceiu se treptat,
jghiab kg zilnic, purceii mistuirea
le
adesea
pofta de
jghiab cärbune de lemn cärbune purceii Pentru
cam de la pot de stomac. se
de tei este mai bun). Din acest
vor, le face bine la stomac. porcii vor avea tot timpul, jghiaburi,
In prima
porcii trebue
creascä
ori, cum am mai numai materiile proteice din la In perioada din a porcul nu mai are
creascä, de
nevoie
poate primi
o
mai proteice, cum este Astfel, un
amestec bun de
a purceilor de rasä York,
Baia
cätre
la
este fäcut din orz
mai mult orz, timp ce porumbul o face mai
De observat
este mai tare, mai moale, mai
se pun la un an. Este metoda ce
este atunci au
de
mai mare parte a Astfel de porci
de
pune la de lärgit
se
este
porcii cea
de porumb
din
orz,
de oväs, trifoiu mazäre. Din hranä porcii pot mânca o apoi treptat pleava Porcii mari nu au nevoie de prea multe substance proteice
hranä,
purceii.
porcii vor primi cam 3 kg
www.digibuc.ro
pe zi,
204
alta,
dela
-se
ajunge la
kg,
din greutatea
(cam
la ore fixe. Adesea
pe
de
se
porcii nu pot hrana se duc de se venind ceasuri înainte de de
jghiab, restul. de porcii n'au aceasta este prea mare,
deci trebue Cum porcii nu bine boabe Din aceastä dau amestecate
vom vedea adesea toate se un fel de
luni,
din ce
porcii
ce mai
cam
porcii la
cade.
fie
peste aceastä
baliga
kg.
avem
sporul
nu
Hrana
In
foarte mult asupra gustului de ale noastre unde hränesc chiar
sunt porcii numai Porcii sece. Carnea porcilor miros greu de Pentru de
singuri
astfel de are un acest neajuns, porcii, se hränesc numai
porumb.
orz
Porcii cari se moale,
da
dau
de coloare timp,
Deci acestor de
le vom
orz
de tineri este mai
deci
bine. De asemenea purceii
hrana, cäci din greutate pe când la un kilogram. mai are Aceasta s'a observat
kg
mai bine cresc un kilogram din kg abia cresc
la
animal, castratul (scopitul,
foarte mare asupra de
vreme,
chiar popoarele
vechi nu puteau consuma carnea de vier, din cauza mirosului greu castrare, pe dispare mirosul, dar porcul devine mai se se bine. Sunt vieri
www.digibuc.ro
CALENDARUL
porcii din jurul uneori castrare porcul se putându-se cum trebue. Carnea unui vier este de rea (miroase a urinä) este peste se
cari sunt foarte chiar pe
taie
lucru cu vreme vieri, facä proba, de carne o
;
de a pune carnea trebue dacä nu mai are miros. se pune la fiert. Pentru aceasta se timpul fierberii se din carne miros de o astfel de carne nu se poate vinde pentru casträrii este bine se porcii sunt porcii cari au fost
la
de
este foarte
ce o face,
pentru pentru
animal, care sufere mai purin. Castrarea nu trebue se facä vara ; sunt cäldurile prea ocol trebue
sä fie cea mai mare Scroafä din rasa
Mai trebue
la castrare sä se cäci de multe ori numai un ou (testicul) este scoborit nimic, s'a In multe
se scoate numai acesta nu tot vier. animalul crescätorii castreazä scroafele cari
a scoate organele fie puse la (ovarele). Pentru aceasta se deschide cavitatea abdose
degete
lucrare nu o poate face
se scot ovarele. medicul veterinar Castrarea astfel de
anumite persoane specializate sunt prea grase se facä scroafelor nu trebue sunt prea grase, lucrarea merge greu, In cazul apuce organele ce trebuesc degetele operatorul nu ajunge se castreazä, se poate
scroafele sunt
www.digibuc.ro
206
trei nu nu trece
castrare scroafele ne mai mai cu vier stau Este un profoarte bun, cäci cari pun scroafe la unele din ele, cäci din timp necaz au timp (la vier. Ori scroafele acest timp ele sunt este scroafele ce fac parte din castrarea de mult, cäci la acestea perioada mai la acelea ce fac parte din o
asupra rostul s'a la scroafe nu este nicio deosebire cele castrate necastrate. este o de exploatare destul de atunci crescätorie nu avem boli. ultimile capete, dintre cari mor cca trei statistici, anual cam 70.000, ceea ce revine deci de mult. Dintre cari porcii nostri, cele mai mari pagube Pesta este o le face pesta molipsitoare, deci trece dela un la dela o crescätorie la alta. Este molima ce face cele mai mari pagube prin turmele noastre Dar are leac : de se dupa greutatea animalului, pentru un porc mai mai putin pentru unul mai mare cäci nu trebue se mai o mica de bani, punem la de porci cari au o valoare putin de 20 mai mare de vaccinului.
La curafitul
comunale.
www.digibuc.ro
de agricultura
Cocina, la
de DANDU
proaspät, linguri ciuperci
de puiu se
se
apoi se scot
rämas se pune paiul, se apoi se adaugä se
carne de kg
fäinä,
se
se
de carne care se bate un incontinu nu se taie
face la foc mare ci pe
sare,
pentru untul devine gälbue, de
de
Nu se
ce sosul clocote se peste se ciuperci gust. Se fierbe ce sosul deajuns. Pui pui de piept de pui, gr un ficat, linguri de proaspät, miez dela jumätate
felurile sunt socotite pentru
www.digibuc.ro
208
lingurä stafide, de franzelä, lingurä rom, ciuperci, un pahar de lapte, sare, piper, unturä. mare
mod pielea.
se face.
nu bägare de foarte bun obiceiu este se pe deasupra de se de fulgi de ce s'a se umple, ficatul de pui, Umplutura de prin märunt (se se se adaugä miezul dela franzelä Untul se lapte bine, se adaugä stafidele, de carne, se de sare, piper, rom dupä umplutura. gust, apoi se umple se coase nu unturä frige pe deasupra, se cuptor. Se devine rumen, din se fierbinte din este
se
carne
pui,
potrivit de mare, bucatä unturä, lingurä de fäinä, bucatä ceapä, zeamä de carne, bulion, sare.
jumätate
de pui se se face. pentru carnea apoi se scot se In untura se pune devine se apoi se adaugä ceapa se se ce sosul zeamä de carne unde se adaugä de carne, apoi se pune conopida, care se peste unturä. Se mai adaugä zeama de carne, se ce carnea legumele sunt fierte, se fierbe iar de sare dupä gust. Se Fierbem oasele de dela carne avem care un gust deosebit Totdeauna avem face zeamä oase, care se pe gustul deosebit umple rilor, mai are rostul de lega sosul prin gelatina ce lingurä lingurä
sare, se face.
de carne dintr'un pui, o ceapä, o lingurä verde.
carnea pe jumätate
www.digibuc.ro
se
gräsimea
scoate, se se adaogä Mina, se
apoi se adaogä zahärul,
ce se face rumen, se
se
carne, se timp se
se
zeamä
de
peste carne Intre
Sosul se
de se taie apoi se adaogä peste
se
fiarbä. atunci gräsimea care un
se
de carne de sare.
se
pe deasupra se alege la marginea
se
timpul
carne dintr'un zeamä de carne,
V.
un bob de
de
se
adaugä un bob de de carne zeamä de
se mai
fiert
se
muiat
sosul de
un
apoi se Sosul astfel de carne präjite. s'a se se
de
orez (präjit scurse
opärite
de
fiert) piure,
sare, apoi se scurg peste care se
se fierb se
piure, VI. lingurä
de usturoi, sare, se face.
din
se
se
peste
se
pahar
de puiu apoi se scot tigae se adaugä de ceapa tocatä se ceapa devine mereu.
präjesc gräsimea se
lingurä
un clocot. macaroane se
se bat bine
lingurä lingurä de pe farfurie apoi de carne linguri de carne de puiu, zeamä de carne, linguri de carne präjesc linguri de când, la
se
Intre timp se face sosul se gräsimea, se adaugä potrivit, se adaugä ceapa tocatä fin, se se zeamä de carne zeamä de apoi se clocote bulion. fiarbä se adaugä peste se mai pune zeamä de carne carnea aproape se este bine
www.digibuc.ro
fierte
SOCIETATEA
210
suficient se adaugä zeama de usturoi Mai un clocot apoi se la parte. VII. puiu potrivit, buc. morcov, buc. pui. ceapä, buc. ardei, linguri de ou, jumätate taie puiul se face. potrivite, se pune la rece. undä, se apoi se adaugä zarzavatul subtire fiert sare. umplut carnea este Când se care se de clocot, din apoi se un de servit, se drege
la
Mai
parte. de ou
este
se
este foarte gustos din de pui potrivit, de de pui. linguri de pahar de lapte dulce, linguri de zeama de pui. taie se pune la fiert, se face. carnea zarzavatul (morcov, pätrunjel, ceapä). zeama se zavatul sunt fierte se se lingurä de se apoi se se pentru pe marginea fäina, care se se trebue paiul. nu se gälbue, lapte nu se face spre Apoi se fiarbä, tot de pui se se pe marginea când. din când ce clocote, se adaugä carnea restul de apoi se se mai la
de carne de pui, lingurä de gräsime, jumätate lingurä de bucäti
de se face. Se
carnea,
adaugä fäina, se se ce
cepe,
sare. se
apoi se adaugä ceapa se
un clocot, se
peste carne
Intre timp se se linguri untdelemn, pune la fiert,
www.digibuc.ro
se se
fiarbä. fiarbä
se pun la fiert
nu se deajuns.
PLUGARILOR
211
sunt fierte bine, se
peste carne, se
zeama se
se adaugä
Tot de
X.
(pilaf).
dela
de orez bun, linguri de gräsime de pasäre, ceapä, sare. fierb märuntaele de pasäre sare (morcov, pätrunjel, Când märuntaele sunt fierte, se scot, se strecoarä zeama fie limpede se incinge untul simea, se ceapa märunt, se pune orezul, mereu
se
lingurä.
zeama dela märuntae, se pune sare se fiarbä. se face pe marginea la cuptor, nu se orez, cum se bobul
Zeama dela de se mai mult orezul. mai trebue zeamä se mai adaugä, fiarbä bobul de orez bine. se mai gräsime de pasäre, fie gras. Când orezul pilaful se este aproape gata, se märuntaele mai la cuptor, apoi se pe farfurie. de carne de puiu, gr linguri
sare piper, jumätate pahar de zeamä de lingurä bulion. de carne gräsime. Se ciupercile se stea zeamä de nu se le facem mâncare. ce se scot din se scurg bine, se präjesc când din când linguri fiarbä ciupercile fierb greu. In de carne, se adaugä Mina, care s'au se apoi se de zeamä de carne astfel sosul bulion se peste carne se de sare, piper, se adaugä vinul, de de se mai zeamä de carne trebue se fiarbä este gata acoperitä. Se fierbe deajuns sime
ling.
vin, pätrunjel verde,
se pune pätrunjel tocat.
www.digibuc.ro
Primele
caz de de Dr. M.
Accidentele de la anotimpurile. Astfel, mult din greu iarna
sunt
mod mai
de aceea adeseori
chiar viata sunt primejduite. Vom vorbi de câteva din cidentele mai cum de ingrijirile grabnice pe care trebue le dam la nevoie. De de treer timpul treerului, cureaua dela multi oameni invalizi, mâna celor care nu se feresc. Daca s'a o astfel de nenorocire este nevoie se pe
câteva
rana se
curge
se
(mai dinainte doua un
bratul fie apoi legate cu o sau mai subtire. Ventru a se tine se va face dintr'un care
alba bratul alt un fel de lat, foarte larg, legat pe dupa care ränitul bratul bolnav. Astfel
trebui apoi urcat
va
la spitalul cel mai de doctor. De tinut minte : astfel dus
apropiat, pentru a fi de accidente se bage de mult bolnavul sa nu sânge, de a dus la spital. Alte accidente grave, care se pot petrece sunt oaselor a oaselor testei. Cea duce la celor 2 picioare,
omul nici nu mai poate merge, nici nu le mai simte face treaba mare treaba pe mai dea seama. Bolnavul trebue pe paie curate dus la spital. In oaselor testei, omul pierde uneori alteori curge prin urechi Daca din oamenii dela la cap are aceste semne, s'a
www.digibuc.ro
213
vor
se poate de rece, pe cap. ducem la spital, grijä acel pentruca
mai sus, meargä de sguduituri.
aceia,
caii
fereascä pe
mai poate tot de treer, care spatele batozei ochi pleavä cine ce acest gunoi. Este bine nu ne frecäm la ochi, ochiul se poate face puroiu. Pentru scäpa de acest neajuns, se deschis, pahar timp,
curatä,
ce iese gunoiul.
ce ni le putem face pentru toate
sunt
cosit, arat, semänat, aceste
bine
omul
munci, la
fost mai
care
apoi de
spirt alb nu are de acesta, tare, curatä), precum un
teva
bine spälate. se
trebue
bine rana
de salcie,
de
apä din
canalul Filipoiu
säpun, pe deasupra
spirt
curatä, foarte se lege peste se mai bine. de se bage de rana trebue bine acesta, care se gäsesc de multeori amestecate care pe care pot boala ce se rana vine oamenii atingere microbul. se la spital, pansat cum Omul trebue trebue face ser care
ceeace nu este deloc
nici
duce sigur la la
zile dela ce
nu mai scapä, rana
mult,
care
Boala se poate declara serul trebue chiar dacä se mai face
foarte rar nu se pue
www.digibuc.ro
greu. foarte buruianä,
214
se lege, deasupra
omul
de
de strâns aproape dece sângele mai curge prin piele care se prin aceea se pielea dedesubtul Tot la de câmp, se fie de vre'un acest trebue imediat se lege strâns deasupra se rana se scuipe ceeace s'a fier la vom arde, vom merge sat, pentru face lucrul acesta. apropiere, va este spital merge repede nu este spital, va pleca spre pot face unde contra de la arat, s'a vre'un burta coarnele, omul va portat culcat la spitalul apropiat. fi pus un curat sacilor, nu trebuie altor prea mult uneori atunci este poate putrezi, la trage fie operat, omul moartea. Pentru ne feri de bine prin dreptul stinghiilor, deoarece astfel se la Tot de oamenii care vremea sunt primejdie de se sui sângele la cap, din cina prea arzätor. acest accident lovit de pierde jos, poate chiar Deaceea el trebue numai nu este ajutat dus la umbra, cap sus, pe se se lipsa acesteia, de se prosoape udate rece, pe fire, atunci lipitori. bolnavul tot
la un doctor, care
transportat facä deseori
cuprinde
In acest mai mare
peste picure
se
dela
ne ardem, cine mai de este bine care dinainte apoi rece care arde.
pe ce parte
este
www.digibuc.ro
rana
fie
apoi se
prea
dacä intregime mare (cuprinde trebue numaidecât dus bolnav are la spital. arsurile, sunt degeräturile pe care le Cu totul timpul astfel, pe gerurile putem ne un mari ale lui dacä nu Aceste picior chiar urechile face organul bolnav, care sunt bine ureche. un deget cade, omul prin urmare, omul trebue dus In caz de spirt pe tot corpul frecat nu tocmai la locul bolnav, se In urmä se pun rece, apoi de care se de mai
trebue
ce
când cineva
de
auzind
ce
de mâncat. cei ce se ce au veninoase, este bine numai de lapte de ou oträvirii degetul verse, este
va trebui
nu
(sare
zile, decât ceai Cam
crezând ciuperci semnele
câteva
lapte.
accidentele la care se
fi,
da un ajutor grabnic de cei care se mergem tot la un doctor, deoarece este bine räul. numai acesta cum
la
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii vorbind
concursul national
cooperative Dr.
Pentru cei care vor
socotim
de prisos câteva se consulte legea
pentru complectare (art. a li se da de organele Institutului National Coopetoate de pentru unei cooperative, cei trebuie fie bine de rostul cuprinsul statutelor respective fie satisface prin cooperativei pe care vor s'o
de statutele ei. Trebuie apoi,
creieze,
oameni cooperativei
technicei
se
ai modului de conducere pe care cooperativa
pe deasupra, este necesar cei mai ales cei cari vor s'o drept afacere, scop de mult pentru ei, altora. Acest lucru nu
le face. se unesc n'o este
de
seama de el, n'am fi avut atâtea
www.digibuc.ro
fi mai de cooperative, la
unei cooperative
se
trebuie bine
forma de cooperativä corespunmai existä obiectul trebuitoare proiectate, care nu sunt pentru toate felurile de cooperative. (cooperative de arendare, cumpärare de trebuie fie fie de arendare cumpärare sumele de bani care le pot aduce membrii cooperativei cele pe care sä le pete pe cale de In cazul proprietarii care fac de care fac potrivit legii, la la agricol pentru arendare,
cele fixate de proprietar pe
cale.
de
de
se pot unde pentru procurarea culturii
se
produselor
locuitori agriculturii desfacerea
comun. de
asemenea bunuri de arendat
trebuie, deasemeni, de de
brici, ateliere aceste mijloace de
se afle,
trebuie
care
cerut de asigura mersul
ce se adevärat. prin industrializare,
pot numai acolo unde se poate poate personal technic
existä asemenea produse unde se mijloacele
creiarea
se bizue numai pe
necesare. Cooperatorii nu dela celor care aduc ei un
care se pot da
pe care vor de
se
care mare de consum prin cooperativä, precum
un procurarea procurärii
mai lesnicioase.
www.digibuc.ro
mai de
SOCIETATEA
218
mai mic de membri, cerut la infiintare, nu la toate categoriile de cooperative. se cuprind Cooperativele agricole, cele de aprovizionare tivele de exploatare este
desfacere
decât cel comun - nu se pot 25 populare se cere un numär de cel Pentru
la acele care adoptä prin statut räspunderea nemärgiprin aceasta membrii räspund avere pentru toate mai cile populare care prin statute o un numär de membri. este obligatoriu la cooperativele de consum, legea pretinde cel putin ioo avându-se vedere o aproviziomembri la membri cât mai multi deci o nare nu se poate face decât mai cât mai cel un numär mai mic, Legea admite categoriile enumembri, la cooperativele care nu se cuprind 20
nitä a membrilor,
minim al membrilor Statutele pot prevedea fie mai ridicat decât cifrele sus arätate. subscrie la fie membru, trebuie Cine vrea vine cooperativei, sau la care räspunderea membrilor 2 sociale, la cooperativele numai la capitalul subscris, cele räspuneste
-
derea mai mare, trebuie subscrie cel putin o parte sociale. care se trece Din capitalul subscris la constituire actul când de fiecare membru trebuie cheltuieli,
de inscriere pentru cele
plus o
statutul, cel
care se adunate
de
contul capitalului, la Intreaga la federale, la Institutul National se depune la o bancä recipisa se al ori la Casa de Depuneri,
la statute. Statutele se trebuiesc semnate de aceasta, are
dela Institutul National al cinci exemplare. membrii depunerea capitalului, unui
casier ales de ei, sau deadreptul la o bancä vor fi legalizate de pe de autoritatea de primari urbane.
www.digibuc.ro
comunele comunele
Cele cinci exemplare de statute, recipisa de consemnarea capitalului social, se vor depune, sub luarea de la tutul National al Cooperatiei pentru aprobare Viza aceasta are de scop asigure respectarea, prin a regulilor cooperatiste ce se uniformitatea organizarea tuturor cooperativelor din gorie precum creiarea de cooperative, acolo ele nu ar Institutul National al Cooperatiei nu nu da viza de cooperative, statutelor pentru niciun de a face o cercetare la locului printr'un delegat al Cu acest se constata este la mijloc libera a membrilor pentru sunt conditiunile cerute infiintarea cooperativei, pentru activitatea cooperativei depunerea capitalului s'a
care se cuprind vederea vizei statutelor, se prin organe de specialitate, conditiunile economice agricole din localitate, planul de organizare exploatare a terenurilor ce se vor folosi de cooperativa. cercetarea se este cazul a se cere ca cooperativa viza este data. dea viza tutul National al Cooperatiei s'o respinga mult zile dela depunerea statutelor, nepronuntarea, acest termen, urmând a fi ca o Statutele cu actul constitutiv vizat, trebuiesc chiar prin stajudecätoriei de ocol, prin tute, pentru autentificare. de 3 zile dela prieste obligat ca, un extract de mirea statutelor actului constitutiv, pe ele Institutului National al Cooperatiei, spre publicare, dupa cooperativei care va autentifica statutele va dispune un exemplar din staregistrul respectiv, tute functionare. alt exemplar de un certificat de celelalte se trimit Institutului statut se la National al Cooperatiei. Toate mai sus arätate sunt gratuite plinirea cere ajutorul vreunui avocat. cooperativele de cercetarea
agricole,
www.digibuc.ro
technice pe islazul comunei
de agronom
Sub numele de comasare schimbul mai care apartin proprietar hotarul unei comune al mai multor comune prin una cel mult patru toate la fel dar mai de cultivat. facem comasarea,
dintre se se pot face stricate de ape se perdele de protectie regiunea de prin etc. Aceste se pot executa exproprieri, deoarece prietarii interesati la folosinta contribue intr'o
pe care le au. asupra foloaselor, pe care le aduce masarea de agricole mai sus amintite, o la Dorolea, jud. Aceasta este cea dintâiu cu
din nouile
care, la cererea
Suntem pe cale comunä,
o
Directia Cadastrului privire la comasare. ducem la bun de o de aproape
lei la ha. Dorolea avem o
de
www.digibuc.ro
ha
arabil
PLUGARILOR
regiune de deal. Ea este de aproape care sunt
peste
cari locuesc
copii
familii sunt din Dorolea, restul,
Dar, numai locuesc
din
comunele
români. acestora sunt celor ha peste Prin un ha revine la aproape un proprietar seamnä abia ha, din la Prin comasare, vom acestor
bunä parte din câte un lot de teren arabil, de de deoarece
se
pentru
bunä pentru
pe
pe care
aveau
vechile
Nouile loturi vor fi date
pe grupe de familii la se poate prevedea astfel
interesate la
acestora vor cäpäta partea ce
se
mai aproape de ha aceste ha supuse la comasare, avem cam ha teren expuse fiecare an viiturilor de ape alte umed, care, prin regularea cursului unor pâraie unor de drenaj, al cäror drum fost studiat de un delegat al serviciului apelor din bägarea de Cluj, vor deveni peste mult mai rodnice sunt astäzi. la comasare, la executarea proprietarii hotarul comunei acestor de de comasare rolea, sunt legal cäreia Institutul National de Credit mare trebuincioase de pe an. asigurat la care am organizäm lucräri de comasare tot pe cuvine
este
din Carol",
reclädirea satului distrus acestui an.
unde Regelui,
M.
mare parte de foc agricole din
curs.
ha,
de aproape
deaface, de
www.digibuc.ro
ale
222
curele,
de
late
de
de
Am avut
ce am putut convinge pe
de
asupra foloaselor de comasare, pentru
dintre se organizeze
ne da sprijinul trebuitor la facerea sunt destul de
aceste
de
Comasarea se va aplica pe teren de
ce
vom sädi perdele de date ale pe
toamna anului viitor. la dupa
contra hotar comunei vom nuci de peste ha, teren folosit astäzi pentru cultura dar pe coaste de viiturile apelor. proprietate pärintese. Sub acest ne mai la de ocol art. din pentru din pentru Vechiul Regat, extinse asupra reforma agricol este Bunul fi de un atelier
nu pot fi
care
dimpotrivä,
se
se
la exploatarea lui, venitul, puteri pricepere fiecare acest scop. dintre ei mai se capete partea ce se cuvine timpul din aprobarea de ocol, dar bani, ea se poate da nu fel, fondul averii. agricole, bazate stabilitatea vreme acele ferme gospodärii pot deveni nevoe tot model, de care avem Printr'o Decizie data de bunurile la proectului de comasare, de se anumite loturi proprietarii mai umblat din hotarul comunei, capät la depärtare de peste km de sat, pentru se deci la organizarea gospodärii pe aceste loturi tivarea
www.digibuc.ro
din jud.
Gospodärie
corn.
Centre agricole
comunale D. M. TEODORU
de
Nimeni nu poate Agriculturii intrat rosturile lui pe îndrumarea agriculturii ridicarea
anii depe urmä Ministerul mai mare pune mai
spre
Ministerul Agriculturii toate mijloacele pentru instruirea agricultorilor nivelul deosebi culturii care fost lipsitä lipsitä de sfat de ajutor mai de timpurile din urmä. S'au tot felul planuri pentru îndrumarea micului plugar. Toate aduc In din urmä s'a ales un nou pentru plugärie bunä. S'a zis se spune din sfat se päräsim dar ideea apostolatului prin grai convingem pe ce el
lucruri la la mari scoatem ochii de plugärie
vede
la fermele Statului, vrednici. De câte
mari, când ai De aceia s'a ajuns la ideea unei reduse mai apropiate de de
cade al
www.digibuc.ro
gospodari
aceste pilde foloase
la
unui gospodar
sätenilor, le
de
mai care
din
la lucru cum se
224
s'au
centrele agricole
(cantoanele)
se mai
Ele Ha pe regiunii fel sat produselor in privinta Ministerul Agriculturii, Ele sunt ori de de ori de cätre Camerele agricole, Prefecturi, cum
agronomice
sunt dar mult, care fac agricultura
agricole
comunele interesate. Centrele agricole sunt de Centre cari
feluri :
mai multe comune, mai mare, teren mai mult o strare cum se agricultura tinutului ele pot mai mare pe cultura pcmilor, a viei etc. Centre zootechnice s'a cercat uneori le boteze nu e bine zis pentru au
de
vite nu se poate crevitelor face parte Platformä de gunoi
totalitatea unei gospopropriu zis agricole.
Marin
Mare (Caliacra).
Cristea,
cari privesc nevoile unei comune, a
sate, teren mai putin ce ar trebui la un
este
mai agricol?
: Un grajd pentru taurii ce se
pentru din satele apropiate ; o
spre folosul
vieri ; o
pentru
de
pentru pentru zarzavaturi ;
;
pentru ;
o statiune
;
unelte ; murat ; pentru
pentru ;
de vestire pentru mana
o
viilor (in podgorii). N. B. Ideea -am
nu
Basarabia, unde au
www.digibuc.ro
vechea foarte
ele
trebue sub pentru cancelarie mare pentru laborator, biblioteca, muzeul centrului pentru
cari vin la sfat. trebue aibä toate de pentru cum revistele trebue
Biblioteca
pentru Muzeul
la cursuri, sfaturi se cele spuse pentru convinge mai aibä un samovar pentru greutatea aparate pentru analiza laptelui din must, nevoile locale.
de
Centrul agricol trebue
dovedi
trebue un trocar, pentru aflarea multe altele
aibä regiunea care ne
model model, mica de Deasemenea trebue
model, un
de zarzavat. fie
trebue pentru nevoile regiunei
de ornament
care
demonstrativ care va fi lucrat
un câmp
locuitorii din sat pentru
zilnic anumite lucruri ce interesa. Ca animale de agricol va avea vieri, pentru folosul agricultorilor, de tauri, nevoile locale, fondurile ce sunt de
aibä toate Centrul trebue agricole pe care nu le cunosc nu au lucrat mod ele prea scumpe, puterile care plugul grapa care ele sunt foarte folositoare. De nu este nevoe se dee temelia la plugari le are fiecare ins pentru se presupune nu le are, nu vrednic fi numit plugar. In schimb care mai trebue
mai
mai mult.
altele, vor fi de stropit pomii,
trior
un selector, la fiecare Centru. Pompe de
faguri de de deasemenea trebue fie acolo, pentru le le felul cum centrului agricol trebue arate pe câmp el
www.digibuc.ro
226
SOCIETATEA INGINERILOR
nu se vor
la
locuitori. trebue
se la de acele cari lucreze pe ogor de mai bine stee la centru pentru agricol trebue fie totdeauna cele mai care trebue le vedea Socot Casele de scop de depune fiecare centru la centru nu fie un atelier pentru dresul
agricole
trebue se afle toate chimice, leacurile, pentru nimicirea de cele mai potrivite, de zarzavat cele mai curate recomandabile de alte plante ce se plugarul cele trebuincioase câmpului centrului agricol trebue fie plugarul nu nici ci ieie drept felul mai
www.digibuc.ro
227
trebue celor ce vin celor ce trului. Pepiniera trebue numai potrivite pentru regiune. Pepiniera trebue rate, soiuri inginerului agronom, care va face sub mai va toirile pentru rostul muncilor ce se fac. de trebue aibä soiurile ei nu va dintre regiune, stupina. Pentru de Tot via da
Hrana vitelor,
fie
trebuesc toate
vezii sculele
de
de tratat. In
de
va fi de
nu prea costisitoare care
trebue un un gust, care frumosul. ceasta, va prinde printre acolo
de vite
fac
platforma
groapa de
fie pentru trebue materialul de construit plugar fie un unde se fac demonstrativ trebue soiuri, diferite mijloace de diferite plante, culturi noui, necunoscute partea locului, unde inginerul mereu pentru le agronom dator aduce pe ce pentru le da fiecare fiecare rezultat
cele ceeace
sunt de tras din aceste la centrul agricol, se socotelile regulat
Restul
sebit pentru
la
se
www.digibuc.ro
face
din
dare de
rezultatele
chiar
inginerul agronom când are de arätat ceva deosebit agricultorilor trebue De
sä le dee
cheme
ce se ivesc.
In
unui centru agricol trebue plugar din unui de meserie, centrului agricol nu trebue pentru exploatare trebue
se asemene celui mai de aci trebue sebire se inginerului agronom.
se bizue pe fonduri dela venit
cum face
plugar chivernisit.
este un centru agticol mai nevoile unei de aceia aci poate
destinat fie mai ha) pentru un demonstrativ. gospodärie lipsi reproducätori remiza Atunci comunalä dela de
ea comunele
foloasele face.
nu poate va
de pe le vor
avem chiar depe acum Tighina Centre agricole avem peste din urmä. Unele nu sunt rosturile Avem unele tare frumoase roade minunate (de la Dar, anume am läsat la mai aceea omului care un centru agricol. acesta, mai este lucru la un centru unui centru agricol se de trebue fie cum se face cusururilor ce se trebue fie toate agricole
trebue sä fie un de oameni, un
suflet,
dor de
un suflet cinstit, un
al felului practica
bun cunoscätor pentru curaj,
daca se poate un apostol, un
trebue un
se lege
de
de roadele,
fi cunoscut de ei.
www.digibuc.ro
acolo
pe oameni
agricol trebue de agricultori. lumea Inginerul agronom trebue Sindicate, cooperative,
se
face iubit
trebue de
fel,
praveghind de departe felul cum ele sunt administrate. nu trebue neglijeze
asigure prietenia tuturor rative de
Coope-
de
de arendare, de
pentru
de
sindicate de animale,
buesc
pe
chiar la agricol.
agronom trebue fie mice
sociale din Sfatul lui, cuvântul lui, fie
Totdeauna s'a
Selectorul
lucru
un centru agrico
Pentru de ridicarea agriculturii buesc oameni din vechilor Centrele agricole pornite de Agriculturii vor face minuni pentru vor avea la conducere agriculturii, cum am oameni sus. fericire, am de oameni cari dragoste pricepere la conducerea acestor centre agricole.
www.digibuc.ro
de animale
La
C.
din In multe
o zi
Abrud, Sept.,
de
de vite (V), oi
se
Mart., 2
26
25
Dec.
Mart.,
Oct.
Mart.,
Nov.
Mart.,
Dec.
Alta Mare (Trei Scaune). 6 Mai, 29 Dec. (Alba). 25
Febr.,
8 Mai,
Alämor (Sibiu). Mart., 22 Mart., 26
Aug.,
Sept. Sept.,
Dec. (Bihor).
Sept., Alexandria (Teleorman).
23 Ian.,
Apr., 25 6 Febr., 2 Febr., (Sibiu). Febr., 6
Altina (Sibiu).
Mart.,
3
Ian.,
Ian.,
25 Nov. 25 Oct.
Aug.
Nov. August.
Arad. Mart., Nov. Arehita V. Apr., Oct., ; Apr., Oct. ; M. 24 Apr., Oct. M. 24 Apr., Oct.
27
Febr., 25
(Sibiu). M.
V.
20 Sept., 22 Mart., 6 Mart., Atel
Sept., V.
Mart.,
24 Sept., M. V.
Mart., Oct.
Ian., 20 Ian. Sept.
Febr., 20
M. Febr., April., 8 Aug., Aug., 7 Dec. 23 Apr., Ian., 6 Mai. Atachi (Soroca). M. Ian., 20 Atid Mai, Sept. Mart., Avrig (Sibiu). V. 12
Oct. ; M. zo Mart., 2
Aug.,
Dec.
22 Nov.
Apr.,
porci
Aug., 2 Oct.
Aug.
29
Febr., Sept.,
Mai, Dec.
Mart., Mart.,
www.digibuc.ro
V.+M. Sept., Dec. Ian., Febr. Mai, 22 Aug., Nov.
V.+M.
Aug.
25 Mart.
Mart., Oct.,
Maiu, Dec.
Mart.,
Nov.
6 Apr., 25 Oct.
V.
M.
Baraolt
Oct.
Mai,
Mai,
28
Beelean
Aug., Mai,
V. Mart., M. Apr., Aug. (Trei-Scaune). M. Ian.,
7 Oct.
8 Sept.
24
V. M.
25
Mart.,
Oct.
(Roman). 29 Iun. (Prahova). 8 Sept. Buteni (Arad).
Maiu, 5 Sept., :
Ian.,
V. M.,
Maiu,
Bela
La
25
Sept., 8 (Arad). M. 6 Mart., Iun., Oct., 25 Dec. Apr.,
Dec.
Ian., 25-26 Oct.
24
Apr., Nov.
22 Ian., 22 Apr.,
7 Oct.
22
20
20 Nov., M. 23 Febr. 23
April.,
.
V. M.
Febr.,
Apr., Apr.,
(Satu -Mare) M. 8 Ian., Oct.
Aug.,
Sept.
Cal.
Ian.,
Aug.
Sept., 20 Dec., M. 17 Apr., 5 Sept., 23 Dec.
(Bucovina). (Severin).
Apr.,
V.
M. 22 Mart.
Febr.,
V. M. Aug.,
Blaj. 2
Bogdana
Mai,
Nov. Mart., Dec. 25-28 Sept.,
(Roman), 29 Iun. 23 Mai, 27 Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec.
Sept., Bontida (Cluj). Mart.,
Dec.
(Arad).
Febr.,
V.+M.
Aug.,
Nov.
M. 24 Febr., 6 Mai, 4 Oct. Bozoviel
(Roman). 28 Oct.,
Brad (Hunedoara).
Dec.
Dec.
Apr.
20
(Gorj), 15 Febr.
Iunie. Mart.,
Febr., Sept.
Ian.
Oct. (Trei-Scaune).
6
Oct.
Aug.
(Cluj).
Apr.,
(Vaslui), 7 Dec.
21 Nov.
Ian., 21 Ian.,
Aug.,
Oct.
Aug.,
Mart. ,
7
Ian.,
Dec.
23 Apr.
Mart.,
Bolan.
Oct.
Mart., 5 Mai, Sept., 20 Nov. April.,
6 Aug. 6 Aug. 13 Mart.
Mai,
Oct.
M. 21 Apr., 28 Aug., Nov.
(Cluj). M. 29 V. M. Apr.,
Bran
Mart.,
2 Sept., 15 Dec. Buda
Oct.
Bazna
29
(Mehedinti). 24
Ian.
26 Apr.
Mai,
23
(Romanati). Mart. Ian., Sept.
Apr.,
V.+M.
la 3
Aug.,
Mart., 31 Aug., 28 Oct., 28 Dec. Domnului. (21 Mai).
+M. V. 25 Mart.,
26 Oct.
Mai, 24 Oct.,
Febr., Dec.
(Sälaj), Mart.,
14 Sept.,
Cermelu. (Arad). M. Oct. Cernat. Cernatul de
3 Mart., 2
7 Aug., 5 Oct.,
8 Aug., 6 Oct.
www.digibuc.ro
3 Mai, (Trei
Mai,
Febr. 25-27 Oct. (2 Iun.) Oct., 21-22
Mart., 3 Sept.
Apr., 5
Dec.
Nov. de Duminica Pavel. Sf. Petru
232
SOCIETATEA
Mart., Oct.,
Maiu, Dec.
(Odorhei). Mai,
Febr.,
Nov.
Dec. Oct.
6 Apr., 25 Mart. Dumineca
ror
6
Febr.,
Apr.,
Oct.
(Roman) 6 Aug. Mare) Mart.,
Oct.
Sept.,
Oct.
(Salaj), 9 Mart. Mart.
Oct.
Mar
Dec.
Apr.,
Ian., 12 Mart., 13 Iun.,
Codlea (Brasov).
Apr.,
Apr.,
(Ciuc).
Apr., Febr.
Drag.
Febr., 27-28
Sept.
Mai, 6 Dec.
Iun., 7 Dec.
:
Aptril., 2 Aug.
Corond (Odorhei). Mai,
Mai, (Ilfov)
Crasna
II
Aug.
+M.
Ian.
Aug.
II .
Ian.,
Oct.
Apr.,
(Sibiu). Aug.
27 Mart.,
25 Sept.
24-27 Ian.,
:
Mart., Sept., 6 Mai,
Eted.
Febr., Sept. Mart.,
78 Sept.,
Dec. ;
Mai, Nov.
Aug.
Apr., Mai,
17 Mart.,
Sept., Dec. 2 Ian., Mart., 20 Apr., 5 Ian., 25 Aug., 22 Mai,
Oct., 2 Dec. 20
V.
Dec.
Febr. Oct.,
26-28 Febr., Mart., Nov.
Ian.,
Nob.,
Aug.
Apr.,
Mart.,
Aug.
Mart., Nov.
V.
Aug.
Mart.,
Mai,
(Roman), 14 Sept.
Aug.,
28 Apr., 23 Aug. 24
Ian., 2 Febr.,
V.
14 Sept. (Olt). 27
24 Iun. 9 Mart., 29 Aug.,
15 Aug.
Oct. Aug.
20
Nov. 25 Nov. 23 Apr., 26 Mai 8 Sept., 26 Oct. 22 Apr., 25 Mai. (Olt) Mai.
M.
(Sibiu),
Febr., Oct.;
Mart., r Maiu, 24
Sept., 2 Nov.
2 Dec.
Mart., 31 Mai,
Apr.,
Mart. Mart., Aug., Oct., Nov.
Nov. Colentina
Sept.
Aug., Dec. (Vaslui) Aug. M. Mart., Iun., Sept., Nov. Ian., Mai, 27 Oct., Ian., Mai, 3 Aug. Oct.
Nov.
M.
29 Aug.
.
:
Cluj. V.
Mart.,
Iun.,
29
tie,
Mai, Oct.
la
Mart., Mart.,
20 Oct.,
Oct.
Nov. Oct.
:
Mai,
Aug.
8 Nov.
April., Oct.,
Aug.
27
(Arad) 23 April., 24 Sept., 3
25 28 Aug ,
Sept.,
Ian., (Orhei), 31 Sept.
5 April., 8 Sept.
Dec.
Ian.,
Oct.
(Odorhei). Mai,
G.
Pebr. 14 Nov.
(Sibiu). April., 8 Oct. Nov.
,
mare).
(T.
Aug..
Dec.
www.digibuc.ro
26 Mart.,
25 Mart., Dec.
233
Mart.,
Oct.
Frata (Cluj).
Aug.,
Mai,
Nov.
Ian., Sept.
Apr.,
Mai, 6 Aug., 14 Oct. Apr., Sept.
2 Febr., (Sibiu),
Oct.
Mai,
6
Apr.,
Sept.,
Dec.
(Ciuc).
Mart., Gheorgheni tie,
Sept.,
Mai, 28 Ian., 3 Aug., Oct. Huedin. Febr., Mart., Noemv., Sept., Mai,
Noemv.,
V. +
Apr., April.,
Sept.
Ian.,
Dec. Mai,
Febr., Oct.
Mai, 3 Sept. 7 Ian., 25 Mart., 20-24 Aug., 29 Sept. ;
(Orhei). (Olt).
Mai.
Jugani (Roman). 29 Aug.
Aug.,
Mai,
Mart., 29
Aug.,
Ian.,
Apr.,
Mai, Dec.
Ian.,
(Arad).
Sept.,
2
Nov.,
Inn., 14 Aug., 28 Sept.
14 Mai, 20 Oct.
Mart., Noembrie.
2
Apr.,
Aug. Oct. Mart. Mart.
(Olt).
Apr.,
(Odorhei). 20-26 Oct.
Mart.,
Mai,
Mart.,
nului, 15 Aug.
Aug., 8 Sept.
20 29
Mart., Dec.
Mai, 23
Apr.,
Nov.
Mart.,
Aug.,
Ian.,
Sept.
Mart., 15 Aug., 8 Sept.
run.,
Mart. Aug.,
Mart., 2 Febr.,
Mart.
Aug.,
Dec.
Ian.,
Sept.
Mai,
Apr.,
Mart., Sept.,
Dec.
25 Mart., 6 Dec.
Oct.,
20 Ian., 3 Mai, 27 Aug., 22 Nov. Jupa (Severin). 9 Mart.
Oct.
(Roman). 8 Sept.
29
Mart., Aug.,
Hunedoara.
Sept., 2 Oct.
Dec.
Apr.,
Mart.,
Nov. Noemv.
Oct.
3 Aprilie, 12
Nov.
Grind
Mart., 29
24, 25, 26
Aug. Mart., 25 Sept. (Arad).
24
Apr.,
26 Aug.
31 Oct.,
Sept.
Ian.,
Apr.
Dec.
Dec Mar Dec.
;
Dec.
Ian.,
Sept.
Dec.
Apr., 20
Lipova 8
Lisa
8 Sept.,
21 Sept.
3
V.
Nov.
Apr.,
Febr., (Cluj).
Sept.,
Mart., Nov.
Ludu (Mehedinti).
Ian.,
April.,
Dec.
Sept.,
Ian., Oct.,
O.
28 Apr.
Dum. tuturor
Mai.
Sept. M. Febr., Oct.
www.digibuc.ro
Nov.
Mai,
Oct.,
Apr., Mai,
SOCIETATEA
234
. 23 Apr.
Lupoala
Oct.
M.:
4 Mai, 6 Sept.
2 Ian., 24 Ian., Apr. ;
Apr., Sept.
Dec.,
Dec.
(Trei-scaune). Apr., Aug.,
Febr.,
Nov
Mart.,
Iun.,
Sept. Mart.,
Aug.,
Nov.
(2 Iun.).
Marpod (Sibiu). Apr., Sept.,
13 Mai. Febr.,
Mai,
8 Oct.
Febr., Nov.,
Aug.
Mai, 31
Moeiu
Ian.,
Aug.
Mart.,
Aug.
21 Apr.,
27
2 Febr., Apr. ; Apr., 26 Aug., M.: Febr., 24 Apr., Aug. Mart., Mart., Mai, 2 Noemv. ; M. 21
Oct.
Mai,
(Arid). V.: 28 M. Ian., Febr.,
Ian.,
24 Apr., 15 Iun., 24 Sept. (Arad). 24 Febr.,
Dec
Apr., 20
Mai,
Sept.
Apr.,
(Arad). Mai, (Trei Scaune) Aug., Oct.
27
Dec
Mart.,
(T. M.). Pantelimon
Petelea
5 Mai, 24
Mart..
Dec.
Ian.,
Mart.,
29
Dec., 4 Oct., Dec.
Mai,
Dec.
Aug.,
Mart., 20
25 Mart., 25 25 Mart., Aug. Mai, Sept. Mart., Ozun
Sept.
Mai,
Mart.
(Bacäu). (Bacäu).
4
Oct
Aug.,
Mai
Oct.,
Noemv. 2 Ian., 23 Apr., 25 (Sibiu). Iun., Aug.,
(Cluj).
Ian.,
Apr., Oltenita Aug.
23 Apr., 29 Mai, 26 Oct., Dec. V. 25 Ian., Mai, Oct., M. 28 Ian., Mai, 13 Oct. Miereurea Clue. Ian., Febr.,
Apr., Aug. Mart., Odorhel. 29 Dec. Mai, Oct., Apr., Sept. Ogra V.: Apr., 15 Dec., 7 Apr., Sept., Sept., Iun., Dec. Martie, Noemv.
Mai,
Oct. Mavrodin
April.,
29 Dec.
Aug.,
M. 8
8 Nov., 5 Dec.
Mart.,
Apr., 28 Oct.
Dum. tut. Sfint. 7 Sept. 24 Iun.
2
28 April., 20
la
(Sibiu).
20 Mai,
Mai,
(Trei Scaune). Mai,
5
2
25 Apr., 28 Oct., ; 28 Apr.,
Noemv.
Oct. 25-27 Mai,
Sept.,
tuturor Sfintilor 25 Mart., tut.
26 Oct., 7 Dec.
Sfintilor. Mai,
5 Febr.,
(Sibiu). Oct.
23 Apr.
25-30
(Gorj). 23 Apr.
(Sibiu). jos Sept. Oct.,
Mart., Dec.,
Mart., 26 Oct., Preajba (Gorj). 23 Apr.
Ian., 6 Apr., Febr., 13 Apr.,
8 Noemv.
Oct.
21 Mai, 27
Ian.,
Oct.
(Hunedoara),
www.digibuc.ro
Sept
Mart.,
Dec.
Aug 29
26 Oct. Apr., Mai,
Iun., Oct.
235
(Târnava mare).
Apr.,
Sept.
20
Aug., 12 Mai,
Mai, 12 Mai.
Mart
Nov. (Alba). Oct.
Bovine (Arad). 21 Mai.
Ian.,
Mart.,
20 Mai, 25 Oct. (Severin). 23 Mai,
7 Sept.,
4 Apr., Apr.,
Aug. (Cluj).
Nov.
20
(T.
Aug.,
25 Apr.,
Apr., Apr., Sept. Nov. mare. Apr.,
Sept.
Oct. (Arad). 29 Mai, Oct., Dec. Febr., Mai,
(Arad)
Apr.,
Aug., Mai
29
Sept. Apr.,
Pebr., Sept
Sept., 13 Dec. Sept. ; Mai,
Oct.
Aug.,
Ian.,
Ian.,
Noemv. 24-25 Mart.,
Sept., 27
Dec.
April.,
Oct.,
23-24
19
Aug., 29
Mai, 29
Mai,
Mart., Sept.,
Oct. Apr.,
(Sibiu)
Oct.
Febr.,
28 Sept.,
(Olt). 23 Apr. 23 Apr.,
Febr.,
22 Apr., 6 Aug., 26 Oct. Mart.,
Sept.
Oct.,
Apr.,
Oct.
Ian., 29 Apr., 4
Ian., Mart., Sept., Martie, 24 Noembrie. Aug. (Prahova).
Mai,
Oct. Oct.
Sep.
V.
(Turda). 4 Apr., 8 Mai,
(Sibiu).
Aug., 8 Dec.
Mai,
Febr.,
Dec.
Nov.
Dum. tut.
Mai,
8 Noembrie, Noemvrie. Apr., Aug.,
24 Febr., 8
Nov. M.
Oct., 6 Noemv.
Aug., 20
M.
Apr.,
Oct.
(Roman) 29
M.
V.
6 Apr., 2 Aug.,
Sadagura
Aug.
8 Apr.,
Sibiu. Mai, Sic
Ian.,
0.
Mai, 28 Aug.,
Mai
24
Sept.
Apr.,
Dec.
Aug.,
Apr.,
Oct.
Mai,
V.
Mart., 15 Oct. Mai, Sept. Mart. 25 Febr.,
Mart.,
Apr.,
Dec.
Dec.
(T. -Mare).
Oct. Mai,
(Roman). 14 Sept.
Apr.,
Pebr.,
Aug.,
Dec.
Oct.,
Dec.
Mai,
Mai,
Oct.,
Aug.,
Apr., Febr.,
(Alba).
Sept. Sept. Rezina (Orhei)
Mart.,
(Sibiu).
Oct.
Febr.,
Oct. ; 23 Oct.
7 Oct. Ian., 20 Mai, 20 Nov. M. Aug., 25 Nov.
Aug., 22 Nov., 12 Ian., 22 Mai,
Mai.
Apr.,
; M.:
20 Apr., 27 -Mare).
(Arad). Sept. (Bucovina). 6 Mai, Oct. April., 8 Sept. Oct.
Febr.,
Apr.,
Sept. 4
Noembrie.
Febr.,
V.: Apr., 28 Apr Apr., 31
;
(Satu Mare). Apr.,
Mai,
24-25
Noembrie, 21 Dec. Aug., Ian., Sovata. V. +M. Iun., Apr., Sept., 2 Oct. Mai, Sept.
www.digibuc.ro
Mai,
25 Mart.
Sept.
SOCIETATEA INGINERILOR
236
(Hunedoara). 6 Mai,
Dec. (Bucovina).
2 Sept.,
Nov.
Ian., 6
Sept.
Dec.
Oct., Apr., 20
Dec.
23 Iun., 26 Oct.
Febr.,
Noembrie. Mai, 15
14 Oct. Ian., Sept.,
Febr.
Iun.,
Mai,
Nov.
Mart. Febr., Aug.,
Apr.,
Oct.
(Roman). (Roman). 24
Apr.,
Vinerea (Huneodora),
Mai,
Apr., II
Aug. Voila
29
Aug.,
Mai
Oct.
Aug. Mai Sept.
28
Oct.
Vurpär (Sibiu) Oct
Febr., 24
Scaune). 25 Nov.
Ian. Sept.,
Mart.,
Sept.,
Sept.
2 Apr. Sep Aug. Mart., Mart.,
Vuleap
Febr., Sept.,
Mart., Oct., 20 Mai,
Dec. 28
16 Ian., 6 Apr., 21 Mai, Sept., Mart.,
29 Aug., (Arad). Iun., Aug., (Brasov). 8
tut.
(Ilfov). 8 Sept.
Mai,
Aug., 2 Oct.
(Alba). 23 Mart., 23-24 13 Sept.,
Ian.,
August.
Mart., (Turda).
Mai,
Dec.
(2
Dec.
8 Apr.,
Sept.
Aug., 29
Dec. Oct., (Brasov). Sept. Mart.,
Mart.,
12 Aug., 25 Sept., 12 Nov.,
,
(Alba).
25 Mart. Mart., 27-28 Mai, C. Aug., Sept. Oct., Mart., 26 Mart., 26 Mai, Dec. V. Dec. Aug., 29 Sept., Aug., Mart., Dec. 29-30 Sept., Sept.-
Dec.
Sept.
Nov., M. 20 Febr., 28 Apr., 26 28 Aug., 8 Nov. Sept., 8 Noemv. Telega (Prahova). Febr., 24 Ian.,
Mai,
August. 8 Apr.,
Aug.,
6 Mai,
Mart., Mai, Noembrie. Febr., 24 Mart., 6 (Salaj). Oct., Mai, Sept.,
(Alba). V.
Mart., V.: Aug. Ian., Marti Dum. Rus., 27 V.: 23 23 Oct., M. 26 Febr.,
Febr., 20
29
29
Mart., 20 Sept.
Apr.,
6
7 Aug.,
Vad
Aug., Dec.
Noemv. Febr., Oct.
Ian.,
23
Zerind (Arad).
Nov.
(Alba) Aug. Sept.
www.digibuc.ro
Dec. Mai,
2 Mart.,
Ian., Mart.,
Aug.
Sept.
de
Oboarele de
in
din
Arad.
de
Potur
de
Parincea.
Valea lui Bucecea,
Todireni, Bra
Bazargic, Mircea-Vodä, Casim).
Rastu, Doroboiu. G.
gara Taraclia,
Rogojeni,
Principele
tianu, Pogoanele,
Bechet, Cetatea, Räcari, Argetoaia, Caraula.
Darabani. Durostor.
Ostrov.
gara
(Bucovina), Cioara
Särata,
Berezino,
Nisiporeni,
Lipcani, Noua
Cobadin, de
f.
Secureni,
Murfatlar,
Mihai-Vireazu-statie de de
f.
G. Duca
Bujor), Maria
de
(Boascul)
Biulbiul de Mangalia, Cogealac, Agem.
Lespezi.
gara
f.
f.
f. de de c. f. f. de
Elisabeta Carol
Topalu,
www.digibuc.ro
Gara Slobozia,
Gara Urziceni,
238
Romanati. Corabia, Caracal, Caracal bariera
Gara reanu. de
Moara
sinet.
Copou, Pod.
Bivolari. Sculeni.
Rampa
nova,
f.
I. heci gara, com.
cului, Teleorman. Plosca,
Rezeni, Ciuculeni, de
bar.
Orhei,
bar. bar. bar. Sculeni, bar. Gara Mireni, Rampa
Rampa de Tabacu,
haia,
Gara
Turnu Severin.
Stre
Mare.
Roznov,
Neamt. Tg.
Hanul
Barcea,
pe
Revaca.
Briceva, Gara Rediul Mare,
Slatina, Corbu
Potcoava.
C.
Pod.
Balaci,
de Vede, Alexandria,
nicea, Salcia, Tecuci
Beuca,
gara
Bahmutea,
Comrat, Bulboca, Ceagara, gara
Besenova Chisata, Ceacova, Mare, Gataia, Lipova, bolia, Mare, riam, Tormac, Udivar, Vinga. Pecineaga, badag, Mahmudia, Isacea.
Bârlad, Banca, Murgeni, Prut, Docäneasa, Ghidigeni, Bariera Tutovei, Bârlad lad
Rezina, Criuleni, Bravicea. Adjud.
Cricov.
Giurgiu,
Oinac,
Pietro-
G. Duca.
Trasul
navodul pe Prut
www.digibuc.ro
Vida,
din Vale, Ilfov.
de
CALENDARUL Sa Regele Carol al
Pag.
-lea
3
ale Familiei Regale al
4
al
-lui
5
Agriculturii
7
Calendarul ortodox 1939 Posturile
9 21
legale
22 22 22
de ce se vacante
e
plugarilor
23 25
din perspective
30
Octavian
lui de pentru practice
44
producerea
de
Prutescu
legume de
secetei
productivitatea de
de crapi
centrifuge
murat
www.digibuc.ro
Pojoga
85
SOCIETATEA
240
Cultura tutunului tutunului Virginia Bright Activitatea cultivatorilor de tutun Câteva
rolul
Culesul fructelor
Gh. .
peste iarnä
de
Mihailovici .
.
Teodor
.
loan M.
Regiunile pomicole din viticole ale pentru grädina
unei
.
folosul
a
cultura tutunului
mai de
Pescaru V Arghirescu
economic
.
C. Teodorescu . M. Georgescu . .
de
.
.
140
.
.
158
H.P.
la mari
A.
M. Vaida porcilor de ajutoare
M.
caz de accidente
STATUL la Comasarea Centre agricole
200
Eugenia M. L. Alexandrescu
AGRICULTURA I. Oprescu
unei cooperative
.
D M Teodoru
TARGURI
.
OBOARE
din Oboarele de cereale din
230 237 239
din
www.digibuc.ro
de gospodärie
www.digibuc.ro
PRETUL LEI 45.
SOCIETATEA INGINERILOR
1939 (ANUL
XIX DE
D.
TEODORU
CARTEA www.digibuc.ro
GROZA
AL DIN ROMANIA
INGINERILOR
N. D. ANTONESCU
PESCARU
ST. TICULESCU
General: Secretar de
de Onoare: C.
P. MIHAESCU
AL. ALEXANDRESCU, C.
L.
D., G.
A.
RADA,
GEORGESCU G.,
G.
A. MUNTEANU, A. NASTA, N. SAULESCU, M.
T.
D. TEODORU,
Cenzori
C. TEODORESCU.
C. OLTEANU, A. D.
ST. D. LOCUSTEANU
STR. C. A.
35,
din Romania
Societatea Inginerilor
C.
interesele
ei pentru ridicarea
ale
Societatea
PLUGARILOR an de
pentru popularizarea este folosit de Ministerul Agriculturil,
a C. A. M., de Camerele de
de
etc.
de
No Septembrie 7, acest calendar este proprietatea toate drepturile. din care
nerilor
an de
de
BULETINUL PROFESIONAL AL SOCIETATII Apare lunar
se
membrilor
www.digibuc.ro
MAJESTATEA SA
CAROL AL PLUGAR AL
www.digibuc.ro
ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE
Ziva
Regelui Carol
M.
Octomvrie Ziva
României
Sale Mihai, Mare Voevod de
Noemvrie
Ziva numelui
S.
Mare Voevod de Alba-Iulia.
www.digibuc.ro
G.
care s'a alte Costea
satului era zilele. Turma
satului era
este de
de
bucuria
holdelor se
satului tot libere boer
se
se se
care le
care
de
de
oamenii satelor
toate
toate
interese,
de
ce se Când venea
la
se
care
vechi
sate,
de
de
sat vine de la nesc fossatum, ajuns
fsatum
azi sat.
roman de
unitatea
Dar nu
bucuriile
www.digibuc.ro
de
Dacia
Foarte de Cuvintele
Biserica
de
una,
fost
de
mie
de
de
sat.
era
juzii,
s'a
care
la
veneau tot se
veacuri.
aduna adunau
hramurile Drumurile,
jelire la le
care duceau la la
la
acestea se
scotea din fire, dar
care lucrarea
nici
tot
boerii
durerile lui,
dar
lui,
de cruce. *
*
Dela
Puterea
era la din la ce osteneau
vorbe
la
ce
asta
se
satele
atunci s'au multe, sate, Ceeace
au
acolo era face veacuri
tabere,
de
spart
au
s'a
care
vreo
multe tabere, atunci
www.digibuc.ro
tabere
au de
G.
www.digibuc.ro
INGINERILOR
8
la de oameni.
aduna tot
se
numai
biserici
s'au
la
s'au la rude
cete de
comunelor
satului, cineva
S'a
gerea
cum
din
se
cauza
tot
se de
ce
de ea,
frunte ce nou
gura mare chip de mai cele
satelor. S'a cum
soare,
era al
ce
la
la silnicie. Eram pace,
este
anul 1938. care S. Regele au de pace. este din nou una,
Am fost noua
de
din nou ogoare
sunt din nou
la
dela
se
au de
let,
de
la lucru, de calea aceasta conducätori,
www.digibuc.ro
M. S. Regele.
la inaugurarea
din
Mare
Prooroc celor Teopempt
Sf.
de
11,23
Papa
53 53
48
53 53 52
51
52 53 54 55
dupä Botezul Martirul Polieuct Centurionul
Pär.
J.
Mart.
V.
Chinoviarchul
Tatiana Stratonic
14
D. M. M.
J.
Sinai
Dumineca
V. S. 21 Cuviosul
Mare
13,
Maxim dupa
46
V. Aduc. S. 28 Cuviosul
13,57
45
45 44
Pärinte Grigore Xenofon ceata sa
J.
24,
49 48 48
Clement Xenia
M.
22,
Rait 17,
Inchinarea Anton Mare Sfintii Pärinte Macarie Pärinte
8,42
Pärinte
40 40
L.
22,48 20
M.
de
la
Luna
Soarele zodia La Ianuarie post mare.
10,58
38
la
la de
la
www.digibuc.ro
Ianuarie.
Roman.
de
Apune
Tifon
7,38 25
Sf. Simeon
V.
Cuviosul
Isidor Pelusiotiul
Cuviosul
Bisipitor Smirnei
M.
27 33
17,47
Martir Teodor Stratilat Martir Nichifor
30
34 35 36 37 38
Haralambie de
Cuviosul
M. M.
3,42
6,44
Partenie
Martinian Auxentie
12,28 13,26 14,28 15,35
din
7,34 7,55 21,55
8,56
40
Apostol
Martir Pamfil Martir Teodor Tiron
V.
46
S.
de
Pärinte Leon Pärinte Timoteiu
50
din Eugenia Martirul Policarp Episcopul Smirnei
J.
53
57 58
D. 26
Procopie Vasile
Cuviosul 28
la
La
la 27 Soarele
zodia-
la deslegare de post.
www.digibuc.ro
17,47
55
S.
L.
12,47 13,55
19,
Botez.
Cap.
4,48
la
8,24 23, 8,58
din Maramures.
Martira Eudochia Martir Teodot Episcopul Mart. Eutropiu, Cleonic Pärinte Gherasim
J. S.
din Amoreea
Pärinte Teofilact Episcopul din Sebastia Martir Codrat din Corint Sf. Pärinte Sofronie Patriarhul
M.
2,37
6,55 12,23 13,27 14,33 48 46
19,47
Sf. S.
38
22,54 23,56
35
Aducerea
Sf. Nichifor Benedict Agapie Sabin
M.
Cuviosul
23
lui
2,39
Sf. Ciril Patriarhul
S.
24
14,
22
de Arabi Episcopul Martir Vasile Preotul ucenicii Sf. Martir Nicon Pärinte Artemon
4,59 16,38 17,55 32
S.
34
Matrona din Tesalonic
27
6,23 6,56 7,35
35
Cuviosul
J. V.
Cuviosul Marcu Episcopul Aretuzelor Cuviosul Pärinte Ipatie la
la zodia Berbecului
Soarele 23
10,34 11,36
25
Dumineca
J. 23
4,46
Martie. Biserici.
www.digibuc.ro
38 39
la
12,26
20,39
scoase la
42
56
Nichita scriitorul de
Cuviosul Cuviosul
Teodul
Joia Patimilor Mare
48
48 44 53 39
Pärinte Vasile Sfântul Martir S.
Aristarch,
55
35
Trofim
19,
2,29
Martir Simeon Persul Cuviosul Cuviosul
Ucenicul
Paleolavritul Cuviosul Teodor Trichina Martir Ianuariu Cuviosul Pärinte Teodor Sicheotul
Mart. Elisabeta
21,48 22,48 23,45
26
3,26 19,29
5,26
Alexandra
22,
Mart. Saba
Apostol M.
Sfintii
Martir Vasile Episcopul Martir Simeon Episcopul din Cizic 13,29
la La
Soarele zodia Aprilie se La
la Aprilie. biserici. La
www.digibuc.ro
la desleg.
post.
A
Apune
Apune
Aducerea J.
Sfânta
V.
Sf. Sf.
Sf.
Atanasie Sf.
Dreptul Apostol Prooroc Simeon
Martir
Pärinte Epifan eel Mare
Cuviosul
54 53
29
50 49 48
32 33 34
47
36
Pärinte Teodor
44 43 42
Martir Patriciu Talaleu
Simeon dela Sfintii
40 42 43
40
Mihail V.
Botez.
Capului Carp.
3,58
23,56
8,25 10,43
1,26
37 38
Apostol V.
18,37
39 38
3,58 4,46
45
7.57
47
10,13
27
Cuviosul
la
la 25 Soarele
49
35 35 34 33
L.
Gemenilor la de post.
www.digibuc.ro
13,23
La coasä,
Martir Justin V.
M.
19,52
Nicefor
Martir Lucian tuturor Martirul Dorotheiu Cuviosul Pärinte Ilarion Martir Teodot
(Särb.
Ad. V.
33
Cuviosul Pärinte Ciril Patriarhul Martir 20,
23,55
10,59
Cuviosul Onufrie M.
J. V.
13,25 14,42
29
M.
Sfântul Prooroc Elizeu Proorocul
16,
Tichon Episcopul Sfântul Mart. Manuel, Savel Apostol
Ismail
2,35
18,29
Pratele 21,
Martir Inlian Martir Eusebiu Episcopul
J. V.
30
Pärinte David din Cuviosul Sampson Aflarea
la Soarele
de
Pavel
la
Iunie. de
de post.
www.digibuc.ro
22,37 22,59
Traian Salonta (Bihor) premiul la concursul
Colonistul
Apune
Doctori Cosma
S.
Damian 34
Martir Andrei
Cuviosul Atanasie din Aton Pärinte Sisoe Mare din Maleo Martir Procopiu Sfintii
34
19,55
36
21,
38 38
22,
22,24
din Nicopolea
M.
J.
Soborul
Proclu Arhanghel Gabriel Apostol Achila
40
dupa
44
Sfânta Martirä Marina Martir
M. M.
Dia
45
Macrin
55
48 49
Simeon,
V.
Sf.
Maria Magdalena
5,36
54
21,
53 52
21,45
L. M.
J. 28
S.
Martirä Cristina Adormirea Sfintei Ana Ermolae Pantelimon Martir Sfântul Nicanor Sfântul Martir
22,
a.
54
48
56
46
13,
14, 17,
Eudochim
43
la Soarele La
zodia sec de
la
la 23
www.digibuc.ro
la
17,48
22,30 22,57 23,30 24,
Pescarii
Apune O.
Sfintei Cruci
M. M.
5,
40
P.
din Efes
V.
38
Isus
Martir
7,48
36
Persul
10,20
35 33
M.
Apostol J.
Sf. Euplu
Nifon Patriarhul
24,
Anicet
Sf.
S.
25
17,
Prooroc Micheea 23
Aducerea Icoanei Domnului Sfântul Martir Miron
J.
19,28 19,49
V.
Sfântul Martir Andrei Stratilat 8,47
20
Sfântul Apostol Tadeu Martir Agatonic Martir Lupu Martir Eutichie Ucenicul
11,53 21,26 12,54 22, 28
V.
Adrian
S.
Natalia
23,33 30
15,38
Pärinte Moise Etiopianul
16,
Pavel Maicii Domnului
J.
Pätrarul Soarele La
zodia
la
la
la 23 August. Adormirii Maicii
www.digibuc.ro
34
18,
la
la 22 La
post mare.
Tractoarele Ministerului Agriculturii la
V.
Sfântul
S.
Vabila Prooroc Arhanghelului Mihail
M.
18,56
38 39
49
19,56 11,54
Martir Sozont Ana
Cruel
Cuvoioasa Maica
48
Martir Martir Corneliu
M.
46
Nichita
35 33
16,45
17.55
53
S. D.
Cviosul Eumeniu Episcopul Martir
Martir Eustatiu
10,43
20,
20.44 21,30
Martir Pr.
S.
23,25
Eufrosina Adormirea J.
Martir Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton
V.
Cuviosul
S.
Sfântul
Evanghel.
Ciriac
Grigore Episcopul
Fazole
la 28
Soarele
0,33 1,43 2,58
zodia
la
post mare.
Septemvrie. Septemvrie
www.digibuc.ro
de
dela
17,57
D.
Ciprian
55
Martir Dionisie Ieroteiu Haritina
M.
J.
19,58 20,56 21,59
Apostol Sergiu Dumineca al Apostol
V. S.
46
din cei Tarah Mart. Carp
J.
40
28
38 36 34
M.
V. S. 14
Martir Pr. Osie Luca Prooroc Martir Artemie Ilarion
M.
S.
Parasehiva
Mart. Andrei
14,49 3,28
33 34
18,44 36
12,23
mare
39
Apostol Iacob Sfântul Martir Areta cei Marcian Martirie
M.
23,
42
24
12,49 13,25
Domnului el
43
14,24 46
V. 27 S. 28
M. Nestor
Dimitrie Martir
29
15,49
Zenobiu
Stachie
M.
la
la Soarele
11,56 12,54
zodia Scorpiei la
www.digibuc.ro
53
la
proprietatea C. Vasilescu-Doru
de
LUNA
RIE de
M.
Damian
Martir
J.
17,
55
Achepsima
20,53
a.
Pärinte
Mare
22,
58
1133
Dumineca
D.
Pär. Pavel
16,59
Meletina
13,42
58
Soborul Voevozilor Onisifor
J. V. S. D. 12
14,
Rodion
Mart. Mina, Victor
55 52
5,27
15,38
de
Apostol Samona Apostol Matei
M.
V. S. D. 19 21
49 48
Grigorie Roman Mart. Dumineca 26-a Grigore Decapolitul
10,
10,49 11,25 44 43 42
Intr.
22 23
M.
Pärinte Amfilochie
M. M.
J.
Martir
40 39
Rusalii
Persanul
12,52 0,44
V. 24 S. 25
26 27
22,24
29
Cuviosul
Mart. Paramon Sfântul Apostol Andrei
15,31
38 38
Pätrarul
la
la
la zodia Soarele postul Noemvrie
la
Noemvrie.
www.digibuc.ro
Pätrarul
mangalului
Apune
Prooroc Prooroc Avacum
V. S.
19,44 36
Varvara Cuviosul
38
40
S.
Pärinte Ambrosiu Pärinte Patapie Sfintei Ana
M.
Daniil Pärinte Spiridon Martir
44 45 46 46 47 48 48 49
42
V.
Agheu
Sfântul
S.
38
38
eel
J.
Apune
Martir Sebastian Sfântul Martir Bonifaciu
20
14,43
19,
10, 38
20
Sfânta 22
Martirä Anastasia din Creta
mii
din Nicomidia de
Martirä Anisia din Tesalonic
S.
Domnulul
53 53 54
42 42 45
54 54
9,44
la Soarele
zodia Capricornului la cea
www.digibuc.ro
cea mai
noapte
pescarii
prins
morun
DIN Miercuri
1939 an,
de
de
Joi Postul
Domnului,
de 6. Tdierea
August. Domnului,
8.
de Mircu
ri
ZILE DESLEGATE DE POST Domnului
dela
pentru toate Vinerea, din
Triodului,
pentru lapte, (25
numai
(2
din
toate ale Vinerea, din
6.
toate Schimbarea la
8. Intrarea
August) din Nicolae
www.digibuc.ro
INGINERILOR
22
LEGALE Toate
Aprilie Domnului) Decemvrie
al
Muncii) (Proclamarea
CE Toate Duminecile de Domnului) ;
DE 6
loan
lanuarie (Sdrbdtoarea Unirii) ;
;
Martie (Buna
Domnului) ;
2
Mai (Sdrbdtoarea Independenfei) ; Mai ;
Mai
Petru la
6
Maria
8
Ianuarie
Arhangheli
8
6 Decemvrie
Mihail
;
;
Dumitru) ;
; 26
Muncii) ; Ziva Domnului Constantin
Treime) ; 8 Iunie (Proclamarea
mama lui Elena) ; 29 Mai (Rusaliile M. S. Carol -lea ca Rege al Romdniei) 29 Maria Mare) ;
Mai
;
;
Prooroc
Carol
Decemvrie
;
Ianuarie (Botezul Februarie Ianuarie Aprilie
Domnului). Aprilie Mai
(Rusaliile ziva August
Gheorghe)
de
Mai
Constantin Carol (Proclamarea M. Pavel) August Maicii Septemvrie Bot.) Cap. Sfintei Cruci) Mihail
Mai
Maicii
Nicolae)
Curtea cemvrie dela
dela
de
dela Dumineca Septemvrie. dela de Ocoale iau
din Joia Mare
www.digibuc.ro
la Decemvrie
la
Ianuarie
Marele Voevod Mihai la
de
Urare plugarilor de
MILITARU
An bun, an bun, cinstitule plugar, bun voinici la plug, tu de soare vara car din
tuturor De
cum gras
tu
bun, plugul pe ogor,
slab
de
Spre tine dar la icoane Ca, Cu
ce
fiecare, face are,
te 'mbrace Dumnezeu
Ogorului
la vreme, rodul greu, plugul,
Cu
picure aghiasma munca ta,
din
ta puteri de fier, de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
24
zarea luncii, pe
pe
Ca brazii de pe de
fie
har Nevasta ta, fie ca albina din : Un stup de miere casa ei fie, nu niciodat'amarul ce e creascä numai floare, urma ei pretutindeni un rai soare, fie 'ntreaga
La
www.digibuc.ro
din Prof. NICOLAE Soc. Ing.
Nu
din cetitorii acestui calendar al plugamine, atunci din multe nu inferior ale Spun lucru, am cetit sau auzit la adresa nului român prea multe laude la adresa din sträinätate. dacä
vor fi de acord
Dar, demonstra
a
tema
mea.
Agricultura din are, desigur, multe metehne. Dar,
de a critica agricultura trebue cauza acestor metehne. Technica aratul, plantelor luate recoltarea care o e
celei
practicate sträinätate. Lucrul acesta e dar el se unor cauze de care nu e vinovat
Prof. NICOLAE Soc. Ing.
Prea adesea au fost dar pentru
pe alte conditii. ne agricultura unde se apropie de ale noastre. aceste agricultura se face unelte recolta la hectarul de nu pe aceea dela noi. mai mult, am
bun, mai e nevoe
de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
26
media recoltei
am
dela
unde nu
acea am
americanilor. atunci nu ne putem agricultura din apusul compara unde, de bun, schimb ploae la timp nu de alte favorabile. Aceasta serie trebue starea agriculturii noastre mai putem realiza Sunt convins mai mari cele venituri Trebue acum n'am cum trebue agricultura sträinätate, lucrul acesta rezolvat de depe timpul la nici nu vom
de mare. astfel
de
abia
ce
din Apus stiinta
din
de
Agronomice, putem la unele din problemele practice ale In Dobrogea, acesta, firmat local la hectar de Camerei (A. Evident, mai propaganda trebue la un Numai nu ne facem iluzia agricultura milioane vom de
alt cap de acuzare adus agriculturii noastre la pentru ceia ce un pentru un modest rar realizabil. vis un tractor, chiar pentru tarul de Ha un de extrem de scump. român, trecem prea repede aceastä vederea peste produselor selor agricole din nu putem rezolvarea acestei probleme. Statul român face mari acela
nu am ajuns la unde un
din sträinätate, pentru
mai kilograme de un plug, la Nu trebue trecem peste minunatele rezultate ce le nomice, la vin din ce ce mai
vederea
pentru uneltele acestor insti-
www.digibuc.ro
de
REGELE Ministru Agriculturii concursul Agronomice
www.digibuc.ro
Institutul de Cercetari
SOCIETATEA INGINERILOR
28
In mäsura care vom desvolta cooperativele agricole in mäsura care von eftini uneltele, agricultura täräneascä va
mijloace de productie din ce concurenta
ce mai
de export, timp ce din apus are mai mari, mai sigure, mai putin pe care român e supusä unei specule excesive. din dpus e supusä celor Asistenta severe apus, formeazä una din cele porunci ale ; timp ce la noi, nu mai are nici traditionalul porc de român astfel zi de zi un tribut formidabil, datorit Dar nici de acest lucru nu e vinovat ci cari a evoluat agricultura la noi. Dar nedreptatea ce se face român, e atunci se spune e nu care pentru lei ore pe zi soarelui, sau român
la de treerat, sau sus pe de ? Care alt grade, e mult ? sustine munca
de pae la o din lume
mai
e
face eforturi zig -zag urmeze o linie cu ran mai mare. Putem sustine täranul nu anumite metode de a lucra, dar nu e Un fermier american mult mai zile de muncä la hectar ; un plugar danez
depune cantitativ mai -i munca la teren desfacerea atunci randamentul muncii va pe acela al din Apus. Trebue avem convingerea unitatea de productie a nomiei nationale, cele mai de sporire a damentului, o formeazä selecbob de bob, sa cu selectia massa scoatem de acolo elementele de valoare. trebue fine, de care se agricultura din apus. de acolo, care are drepturi, are datorii. De acea gativitate a muncii ordonate practicate Noi am refuzat sa venim Ea cu am român, care a dat dovada e un soldat bun, va de stat
român. produselor,
www.digibuc.ro
ochi buni, mäsurile de reglementarea muncii nespus de mare De aceea colaborarea trebue fie din ce ce mai In mäsura care ne gândim la technicii, trebue ne gândim la mijloacelor de mijlocul rurale. Agronomii, veterinarii, trebue va
Rolul
la locul pe care la au avut un rol
agricultori,
nu numai promovarea agriculturii, dar statului român, ei un rol deosebit promovarea agriculturii Nu numai exemplul pot da culturile dar mai ales de aceia
ale
le revine rolul de ale agriculturii pierdem un singur moment din nu trebue principal al noastre
De aceia Desigur
Trebue
român. Sunt gata
avem
pornesc la
la
de
pe cei de aci de
din pe trimes
cunosc tot
de bine
de acolo. Acum
timp petrecut tuturor.
Ministerul
au devenit obiectul de prin
uimit pe de rezultatul transilvänean, s'a dovedit un maestru mulgerea s'au prin sobrietatea de care au Deaceea se bizue pe pentru fi aci care
fi
coasa
noastre,
Nu ierburile rele
altul,
vom
nepasarea
Confucius
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii
la concursul
de din
perspective de G. Ministrul
Domeniilor
agricol poate agriculturii noastre. S'au acest an vagoane de grâu, porumb, secará. Aceasta este una cele mai mari agricole pe care de
agricultorii mari, S'a spus de de nu vor mai reia de pioneri. Anul acesta dovedit contrariul. S'a spus deasemenea regimul de nu vor fi stare mare de calitate. Anul 1938 dovedit un ochilor bine ei sunt stare mai au fäcut acuma. de In special anului acestuia, restabilit vechea de de S'au cultivat ha. medie la ha. pe fost de fost de
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii
diferite regiuni.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
32
vagoane.
miliarde de lei. va merge la export. va miliarde de lei, bani vor schimbul grâului exportat. Aceasta un spor de pentru deosebire s'au acesta care unora de necrezut pentru din
exporta
pentru
Concursul
de peste
unele
kgr. la ha., de 83 84 kgr. la hectolitru un de gluten uscat de calitate tot de bunä chiar mai celor mai care vin pe europene. Aceasta este de agricultorilor care care ei pot fi trebue le imboldul spre
Porumbul s'a cultivat de
la
ha.,
ha., dupa datele provizola concursul
vagoane, care
de
kgr. de
circa lei. porumbului fost astfel mai mare
anului trecut, la fost mai mica. porumb un de aproximativ vagoane pentru export, valoare este de miliard de lei. Guvernul, seama de recolta de porumb, ridicat de export, care fusese de anul trecut vinderea astfel cultorii cari au desface diferitele fost foarte regiuni ale Acolo unde vremea fost Transilvania, Banat, Moldovei s'au
www.digibuc.ro
mari, care la ha. In regiunile
chiar trei mii din centrul Munteniei,
pe
mii de Moldovei,
dovedit anul acesta modul mai isbitor au lucrat seceta, acolo unde de Ministerul fost Aceste regule nu au ele nimica tainic greu de numai de care vor scape de ale secetei, caz de care au nevoe, trebue locul, ogor de samene fir cuib, de
nu prea des,
lase la prima
numai
nu pe
nici un
nu
fel
fir de
fie mereu
al porumbului pe
Am un concurs la care agricultorii pe vor da notele cele mari cari vor lucra amintite.
La acest concurs acelora
un milion de vagoane de porumb
pentru un miliard
ci
trebue exporte, cincisprezece
zece
porumb.
de
Trebue
toate puterile pentru atinge acest mai pentru aceasta.
ne
acuma este vremea se
grâu.
mai porumbul pe aceste este acuma mai mare la porumb vechi se vinde noastre de lei vagonul, nici din
Statului.
se vinde de
pentru
lei
la grâu, Statul face
acest
la ieftenit la ce merge pe calea treime din ce schimbe pe al zilei, ceeace este un mare de
de
pe grâu,
Statul nu nu
el
toate aceste
face
cooperative,
www.digibuc.ro
34
la porumbului.
lei mai
lei,
Guvernul va continua, se cultura are o fiindcä deosebitä pentru export, a armatei Rentabilitatea acestei culturi pentru hrana de Statului de a face mai departe aceste culturii porumbului este nici un sacrificiu special din partea ce
deosebitä agriculturii, Guvernul de bunul ei mers atârnä seama
mai multe Guvernului se mäsuri pentru cheltuielilor de technicei, astfel pentru sä se de calitate mari mäsuri de valorificare, de asigurarea de agonisita pentru face
de
agricole, Guvernul
modernizarea
scutirea taxelor reducere agriculturii batoze.
de
deci
celor mai necesare tractoare
de
anume
ieftinit
intrarea
chimice,
asupra sa parte lei de vagon,
lei. pentru toamna aceasta de comasarea, scutit de impozit terenurile Pentru comasate. Deasemenea pentru incuraja piscicultura pentru sistematice, acordat serie de
acestei ramuri de
care
scutirea de impozite.
Ministerul pune la Camerele de cele 234 tractoare ale sale, care executä aräturile aceste tractoare sunt departe de de cost. ale plugarilor, chiar numai dintr'o nevoile de regiune
rostul au primul familiarizeze tractoarele, determine se asocia pentru tractoare. In acest Ministerul el
pe micii plugari procura ei tractorului. Aceasta s'a un ajutor important pentru acest an. numeroase cazuri
www.digibuc.ro
35
Ministerul noastre plante pe care le
Printre acestea
pe ce are pentru plantele porumbul, specialä unor de mare plantele de Nu avea
nici agricole la vreme, Deaceia Ministerul însemnate pentru introduce de toamnä. In acest scop toamna redus distribue acesta. Pentru realizarea scop, Ministerul prin toate mijloacele se lucernä mai de
Produsele bumbacului national la
mare din islazurile comunale
acordä însemnate la curarea semintei de lucernä. atentiune specialä se acordä plantelor textile bumbacul. S'a distribuit cultivatorilor de din cele mai bune in de mari din toamna aceasta s'a importat un vagon de de in de toamnä din Jugoslavia. Acest soiu a dat acolo va da, de rezultate foarte la Se clima secetoase, de toamnä sunt mult mai sigure ca de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
prelucrarea sistematice, s'au
se facä
s'au scop de
de sdrobit, de
de däräcit centre de industrie
de tors casnicä, unde
In ce
de
depuse de S'a cultivat acesta
bumbacul,
Textilelor au de
ha. bumbac.
va
de
vagoane
bumbac brut, din vagoane vor filaturile va fi prelucrat de industria casnicä. agricole, care au fost acum Sunt destul de Printre acestea Fructele pot deveni un de mai insemnat mai ales un de export. S'au acesta 220.000 de regiunile pomicole ale plata peste pomii vor fi rod. plantat toate sub supravegherea de au fost de Camerele de redus. Am controlul la pepiniere, pentru nu se din am pus de uscat de conservat Una din cele mai prielnice regiuni de fructe din este lunca Nistrului, dela de De pe de câteva de hectare se scot fructe de calitate care ajunsese
anual peste
lei. Regiunea aceasta Canalele de
fie
potmolite, pomii se uscau de
fiecare
erau locul
Cu sacrificii de câteva se desfunde potmolite,
luat
se
se
forestier pentru decarea ränilor regiunile de am intensificat la maximum silvice am pravegheat exploatatorii de la care legea. ceeace animalelor, de are luate de Ministerul s'au mai ales de animalelor. Am
www.digibuc.ro
din
de
229
hergheliile Au
acesta
au fost S'au
de
de
armäsarii Statului. pentru nevoile comunelor s'au berbeci de
torilor
de
Au fost ajutate
sindicatele de au fost ajutate comunele pentru grajduri
combaterea boalelor la animale, am
In ceeace
cerut dela 628 de evident prea Ministerului, de focarele de S'au
de
echipe volante
pentru combaterea boalelor grave cum
de
durina
cailor.
mai complet laboratoriile
din
Cluj
pentru producerea
bolia, dela
S'au sute de mii de
seruri gratuit
antipestos
redus, s'au de mii de
de ajutorare agriculturii, am de propaganda. Am
tinuat de
concrete centrelor agricole din ce ce mai technicei
am spre
le
face din ele focare
Organizarea diferitelor concursuri concursul concursul celei vaci de lapte concursul al au trezit vie agricultori pentru technice de acuma.
Distribuirea premiilor la concursul fost unor serbäri de catre
fiecare
www.digibuc.ro
deosebire
printre metodelor
de cele al de
de
Regele la
INGINERILOR
38
Septembrie, solemnitate perspective agriculturii Agricultorii au cerut le punem
deschide
pentru cele mai importante de actualitate din agricultura scrise de oamenii mai stil popular. Pentru da acestei s'a editat acuma
sute de
despre cultura bului, gunoiul de grajd, despre rumbul de
de
porcilor, iarba de Sudan, altele.
In
de
comunicatul Ministerului, Duminica la
care se
Radio se comunele rurale,
toate un
interes din ce ce mare am constatat vie de
este
nimerit folositor.
de ridicare agriculturii, Ministerul
avut concurs din partea tuturor organelor Statului,
din partea Camerelor de din partea
Concursul
cari
un devotament agricole
de ea
prosperitatea
respective, ridicarea
mai mult aceste de
Scopul acestei
este
voie
stimuleze puterea de
www.digibuc.ro
pentru
printre masselor, de
spre care
ofere prilejuri
destoinici fie organizeze sistematic
de de
patriotismul schimba metodele agricole ale trecutului. care
de
nu numai nivelului technic
Guvernului se cheltuielilor de noastre,
Valorificarea
anul acesta un sacrificiu care va fi
de un miliard de
de anul trecut,
mai
lei.
va
mare, rentabilitatea nu este se face pe baza legii sub controlul direct
Valorificarea Statului.
celelalte produse, activarea
interne, comerciale, moder-
asigurarea metodelor
mai ales la export, sunt mijloace pe care Guvernul le spre spori Pentru la un nivel potrivit interne se prima de export pentru animale, pentru pentru Valorificarea este puternic prin modernizarea de prin tuturor de transport prin construirea silozurilor de gricultorilor prin Astfel, prin pentru agricultura grija Guvernului, se de
mai este stabilitatea destoinic desvolta Statului, care binele sale spre binele ne stabilizarea curs care agrarä ce mai sunt procesele de ei
noua
sunt desigur cele mai terminäm spre
apoi
mai
toate mijloacele la
www.digibuc.ro
reforma agrarä, cadastrului
INGINERILOR
agricol
rilor de comasare Pentru agricultura,
la desvoltarea
funciare, de colonizare.
programului Guvernului, fost nevoe de serie de
ceeace legislative. pentru valorificarea legea
S'au legea controlului valorificarea modificatoare apele de legea lemnos, legea pescuitului legea modificatoare pisciculturii sistematice de legea de referitoare la agricol inferior, mediu de cum alte legi de mai un plan de lege nu suntem mult mai important este lucrul promisiune plinirea promisiunii. greuPe acest lucru pe punem tatea. suntem toate exterior este secundar principalul sunt care acestui cadru. Agricultura se poate la un de lupta birui, cum tamentul oamenilor din din cari sunt servi pe adresez un de pentru ceeace
s'a fäcut
chemare pentru tot ceeace trebue
1938
cursul anului agricol ce
Vizita lanului de
pentru concursul
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
OCTAVIAN GOGA
La
se 'nchine
noastre de mai strunei mele
Al ce
cei mai buni din lacrimi
ai sudoare. cerul
Cu
voastre
lui El se
De glasul frunzelor din codru, tainic de De
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
42
De
tainele
ei
de
Doar' De sus.
cea cea
bine
Dar
schimbul
www.digibuc.ro
43
doarme de
La noastre
de
frunzelor
ai
codru,
albastre,
Din casa
unde
hora,
doinele
ce
genelor se mieu Ci
ce
voastre,
de mare,
Al
www.digibuc.ro
Elevatorul
Cosmeni.
de
lui de C. de
Agronomice.
Din cauza vremei, care a fost altfel la munte la deal altfel la câmp, s'au cuprinsul României mai multe de unele mai bogate, altele mai särace. In care vremea a fost mai mai mai albite s'au näscut acolo unde vremea a fost mai mai negre mai bogate.
mai särace, s'au
pe dealurile care se
când
nu prea
astfel un
de culoare clisos Din cauza care socotelile aduc pe pämânturi peste vagoane de pe mai an, se un hectar hrana, care se de
se duce cätre neagrä de putred numele de humus. are ea telor
aceleia care
care
sumedenie de
se face din putrezirea nutritoare
www.digibuc.ro
45
pentru plante. Fiindcä se face albicios, din
materia neagrä, neagrä se mai
pe
se
se face se greu din cauza asta vite slabe nu pot bäga prea adânc plugul. Rodul fäcut
pe el
de
mare.
acest pämânt din altele, pentru nevoe acesta
trebuitor,
da
mai cätre adâncime.
Intr'o se poate vedea
se face
sub stratul de dinspre
se
cam dela
de
metru adâncime, strat de mânt pe care se desface se
din
de de
tare cum sunt care din cauza numele de
de
asta de pämânt.
peretele groapei
este mai adânc
al
se poate m.,
Tractorul Camerei Agricole Roman cu plugul rotativ la lucru.
vedem de
fost adus de
care
ale
de
despre care vorbim, care din cauza loarei
albicioase se dupä multe
se
harta Institutului Geologic al Am spus
Astfel,
Apuseni
apus
pe
el se
se întinde din Satu Mare, Oradia Mare, Zarand
In Banat se întinde cam apoi drept pe
www.digibuc.ro
la
care cam
SOCIETATEA
46
dreptul
dreptul aproape de acest
se
face un
In cam dreptul mai In Oltenia Muntenia,
pe
aproape
se
Dobrogea pe peste tot dealurile din spre M. Noapte. In Moldova se
parte din
la dealurilor dintre
pe la Siret In Basarabia se Bucovina se partea de
de Roman, Codrului
Vaslui
aproape peste tot. are nevoe de semnatä.
särac,
de grajd, aduce mai pe
mai este bälegarul
parte
care Apoi
din
pämânt clisos
greu de
lucrat,
din
la Inst. de Cercetäri Agronomice.
acum, dupä neagrä, adicä de
Dar
de aduce
cios
de
Se
legatä hranä
care de
multor de sorbit neagrä,
prin
plante.
aibe mai pregäteascä mai dar mai rodnic. de bälegar pe care trebue
fie
däm pe
kilograme la hectar, adicä
este de care,
plantelor
la
bälegar, atunci, de nevoe, trebue Dintre acestea, s'a de chibzuit rodul.
este un praf de
care au care se care mai eftin.
www.digibuc.ro
ele azot sporesc
CALENDARUL
la hectarul de la
de
azot. are nevoe
de
de
el fosfor. Praful acesta rodul de rod nu Din cauza aceasta nu se poate pe care are
prafului Am spus
(superfosfatul). bine
nu avem bälegar atunci minte de
azot. Dorim pentruca bälegarul
mai mult de este nevoe el var. materia ce plantele fie de de fie de spälare cätre adâncime. la un hectar este Cantitatea de kg. Cine are pe aproape de fäcute din var stecat un fel de ce numele de poate folosi acest Cantitatea se va socoti varul pe care acesta are. cam de mai la hectar atunci când se are neajuns. arde materia Pentru nu se agricultorul va da un an mai va da varul vara, bälegarul Apoi, la nevoe toamna, se va la se va sub mai brazdä numai de Tot la adâncime se vor de fabricä. de dela
se
Pämântul ruginiu
Un alt este de
pe când cel de fag, de stejar. cum e
mare tot o numit cel acesta se mai mult se mai mult se acesta are culoarea ruginie. El nu mai este peste el cad cam care
www.digibuc.ro
48
la un hectar,
vagoane pe
urmare
mai
hrana pentru plante nu se mai Materia
se
nu mai clisos, cum din cauza asta este nu se peretele unei peretele unei gropi se poate vedea cam dela jumätate de metru jos cum el se face mai el
ruginie dinspre mai mai
mai
este
el deasemenea
are
pete de
de
vedem numai dacä peretele pe destul de adânc (mai jos de jumätate). de
ruginiu se
Banat, mai
apus
cam pe dinspre linia care, unind
randul Mare
pe
Aradul
se la
jos
In Transilvania Lot demonstrativ de porumb la
pe
se
T. Codreanu
In Oltenia tenia se km ce
cam pe mijlocul se mai apoi pe cotul
dincolo de de
Särat. In Dobrogea se partea de Tulcea. In Moldova el se mai mai late aproape fiecare se
din
ruginiu se poate
din ploi el rod bun,
prielnice.
säräcit cum chibzuit. jumätatea de Mai ales
www.digibuc.ro
avem
PLUGARILOR
de fabricä nu are nevoe de rodnic de nu trebue se rareori. Deaceea locurile unde atinge pe bine se cum am ruginiu nu In jumätatea de miazä-noapte azot. de rodnic. are nevoe de azotate de fabricä trebuincioase este tatea de totdeauna nu kg de la un hectar. de rod care pläteascä la räspândirea lui. Numai cheltuiala ne poate spune dacä am încercare, el. nu timp facem pläteascä spor de rod, care, väzut nu In acest caz vom ne lipsim de cheltuelile, este bine plante leguminoase cum sunt an din an din ce pe fasolea, bobul, care, cinile azotul trebuincios azotul adunat de plantele leguminoase sporesc rodul. se fi sorbit de plante, nevoe fie pregätit se bine mai ales se are vara
azot nu
Dar,
pe
de
ruginiu din miazä-noapte. Trebue la fosfor se de de fosfor. kg de fosfat de Cioclovina hectar kg superfosfat, de oase. el ruginiu are mai Dar, tot are. Cum se din este nevoe din partea de când, fie se kg de Cu partea de miazä-noapte, hectar la räspândirea rodul. Munca pe
sporul de rod, pe care
este
chiar din
an Pämäntul
Dacä
de
de un alt
mai de
degradat
care se
www.digibuc.ro
de
unde anume
de mai multe feluri.
negru
degradat, obiceiu prin
de
Acest
este
de
degradat, care se nu mai bine
unde
el se
cade
de rodnic. Din an
pe hectar, materia neagrä nu pe stratul dinspre
vagoane de se mai spalä adâncime unde culoarea neagrä mai
de
de
Materia neagrä face
la lucru.
de lucrat care se
prin el,
plugul,
mai
mai
de materia
rodnic.
negru degradat ruginiu sunt cele mai din Cam pe la de metru adâncime, culoarea neagrä culoare degradat se mai jos de adâncime, se de var de bile acest pämânt nu se mai gäsesc pete de cärbune de pämânt, dar se schimb un fel bogate
www.digibuc.ro
cam dela
de fire de mucegai, care se jos.
pe
la care se
degradat se km., la apus de cam de întinde apoi Oltenia
la
Muntenia,
un petec sub mai mai late brogea de miazä-noapte
Banat, de
apoi
Dobrogea de Basarabia se
Moldova.
chimice, la Centrul Agricol
Porumb
miazä-noapte,
pe
jurul
mai jos de Tighina negru, alt fel de alte aproape de Dunäre. dealungul Prutului rodnic, nu are mare nevoe negru degradat, cätre apus
dealungul
de
Intocmai va
am
de el mai bogat partea de miazä-noapte. Deaceea el se cum unde ne gäsim seama de ruginiu. trebue sä se
www.digibuc.ro
52
de pämânt negru
alt de
numit
ciocolat.
Acest pämânt are culoarea neagrä loarea ciocolatei. Din cauzä pe el cad pe an pe hectar, materia neagrä
500 vagoane
stratul dela mai
Din
pe
mai cald, plantele negru degradat prin moartea mai materie pe negru degradat. Deaceea culoarea lui nu mai ciocolata. este neagrä, ci se neagrä, este afânat. El este mai afânat negru degradat. jos, la de metru, culoarea mai neagrä
neagrä-ciocolatie
pe la
se
sferturi de metru
se adune pete de
apoi bile tuburi de var. negru se apus Banatul, Olteniei mai mai Dunäre, pe km., de feratä parte din mucegai
la
de calea feratä ce merge partea de apus lui. Se mare mare
pe
la
apoi se întinde Särat,
Moldova, apoi
Moldova, pe
brogea
pe de
de fier ce
Basarabia de jos dreapta dela Tarutino cätre
Cetatea
Acest pämânt se goane de pe un hectar
secetoase,
pentruca
an
bine acum
Agronomice, s'a crezut pierde materia nutritoare din el, are pentru plante nu trebue Institutului, de au dovedit acest
el nu se
nu
urmare profesor
trebue
au aflat
bine. se
Institutul de
s'a
bine
www.digibuc.ro
azotul care nu poate sorbit
PLUGARILOR
53
de plante. S'a mai aflat apoi plantele. Urmarea
fosforul din
nu
trebue
fost
ce au ele fosfor ce au ele azot. Pentru bine, trebue se cam 200 kg de la hectar, azotat se pämânt tot de plante leguminoase, cäci sulfatul de amoniu praf care da pe
sfeclei.
aceste
kg la hectar)
(de
sporul de rod mai bun cantitate de nu
Institutul rod.
la
bun dovedit
kg.
este hectar. secetoase,
prea scump de grajd credeau arde plantele.
de sporuri la aceste bälegarul trebue bine cantitate prea mare. de gunoi nu trebue se poate da la cantitate poate Numai ne fie
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
54
de care am vorbit mai înainte, pe degradat, e mai bine nu se dea la ci la o pe
care
se
negru
negru, numit negru se pämântul negru-ciocolatiu.
negru-ciocolatiu de
cernoziom
regiuni tot
de secetoase culoare
are mai
zis.
stratul dela
are
pe un
din mult var,
pe
negru-ciocolatiu, se vede
la
de var
pe
se
la acest
stratul negru, un strat de mucegai. negru are ciocolatiu, nu Din fäcute
jos
mai
neagrä mai el nu are nevoe de s'a aflat el trebue
negru-ciocolatiu.
Pämântul negru are
mai
El se
cam dela
deasupra
la
mare
satului
Basarabiei,
de
negru-eastaniu
negru este
Alt cernoziom
vagoane
In tinutul pe hectar
materia neagrä se lui neagrä castane. Apa mai mai înainte se foarte
Partea neagrä a
care se
numit el cad
an.
mai
deaceia culoarea deaceea el se
negre de care am vorbit uneltele agricole.
are o mai jos, ajungem la masa de neagrä-gälbue, apoi la cea care n'are ea materie neagrä are o putere de de bile Varul, ceva mai jos de partea neagrä. se de
negru
m.
www.digibuc.ro
la toate Intocmai fire de mucegai. materia neagrä are
acest
rostul de pästra neagrä aduce mai putere de
strat destul de gros putere de pästrare apei pämânturile de
de
de
asta se
un
acum.
nutritoare.
de
De aceea trebue colatiu.
pe la
dela Corabia De
se
mult mai
la
Culesul inului.
de
din
km.
la
pe la
lung
pinten
mai
de
Prutului sudul Basarabiei
apoi se
dreptul
la
alt
eastaniu-deschis
pe hectar
unde an, se
mai un
deschis care are
se
neagrä
din cauza aceasta culoarea lui nu mai
este neagrä. castaniu-deschis Stratul plugul se gäsesc fire de adâncimea la care jos adâncimea bile de var se gäsesc nu mucegai, el humus Grosimea stratului care are
primind an de an
cm.
sufere foarte
de secetä. seceta,
el
www.digibuc.ro
acest
56
lui
castaniu.
castaniu-deschis se întinde ginea Chilia
dela
la
dela
apoi
la Mäcin, se mai liniei ferate ce
de alta
pe de
apoi pe Cernavoda
de
Alte pämânturi
de aceste pämânturi se mai altele. Astfel sunt pämânturile de
Potmolitorile pe
pe
din gard de nuele
pämânturile de funduri de Aceste
cuprinsul
de
sunt mai bogate
locul unde se gäsesc. Deaceea nu se pot da sfaturi asupra felului cum trebuesc ele trebue vor spune ce le le Mai avem apoi, numite rendzine. Ele au de multe nevoi de
www.digibuc.ro
Am
este nevoe cum se folosesc
de
mai
asupra felului
dam
Astfel,
trebue
inaintea
dam la
zile, cäci Celelalte
semänat poate
vatäme semänatului.
da
date pe feluritele
care mari
ce
se pot
apoi
raven
de
cäci praful care iese din el
pe
omenesc. Amestecarea
la celelalte
raven mai
se
nu
de
Am arätat,
trebue
Agricultorul trebue
numai pe toate trebue
de
am vorbit de nevoe
de
la
pämânturile din
trebue unde
unde cad mai hectar
se preface sorbit de
la de
mult la vagoane
an.
nevoe
pämäntului,
se
mai
el trebue se Cu ajutorul apei al hrana pentru plante
ardenezi proprietatea Camerei
www.digibuc.ro
de
acolo unde este
apoi topit de
Herghelia
pentru
nutretul de
G. Statiunea de
Nutreturile tocate, zdrobite mai bine cele cocenii, paiele
mari sub altele, se vaci,
fierte, etc., se pot valorifica din se dau chiar cotoarele de cartofii,
de
greutate, mai le
de
de sus. Deseori se accidente,
lele sunt lacome, le mari se pot se
ruite, mare parte dintre ele sunt date nemistuite unele pot Animalele
cari mai totdeauna au Remiza de Cultural
adesea se nesc de
agricole a Caminului
pot de stomac, din care
www.digibuc.ro
se
întregi, nu le de ajuns nu se mai
Apoi, sunt unele
mare,
cu valoare
altele, pe cari, din cauza gustului animatele nu le amestecate bine cu alte Tot astfel carnea,
tocate sau uruite,
caz,
le
oasele se dau hrana tineretului tot sub formä de amestecate cu alte ajutorul nutreturilor se poate mai hrana vitelor,
pe cari le avem,
animalelor din gospodärie.
mai bine unele cu altele
se
mâncate De obiceiu agricultorii tocäturä, uruialä,
mai
sunt
fi alese.
hrana vitelor din amestece aceste
etc.,
nutreturi
ele, ci le numai apä sare, fie gustoase fi mâncate mai Muetura din tocäturä de paie, coceni altele, se primul de care, dupä aceea o de uscat de calitate la urmä li se dau borceag sau cute din cantitatea de pe care o bea fiecare animal din uruialä, de sfeclä, cartofi fierti alte produse cari se nu se poate face cu bunä a tocätori de sfecle, tocätori de paie, uruitori altele. In mult, mai timpul din urmä, aceste s'au :
unde se
o
de
Ele se dau
mare animalelor. Sfeclele se pot toca deosebit sau
hrana vitelor, singure sau amestecate de coceni, etc., Pentru
de paie,
se amestece bine cu pleava trebue fie date sub formä de toporul din acestea sunt tocate o tocätoare mari, cari pot fi alese dar care pot vitele lacome. Este bine facem proba chiar la depozit,. de a o tocätoare care pentru a ne convinge de ei morcovii
alte fie mâncate
se pune
märunti, etc.
cucitele
tocätoare de
dacä bine care mari,
una care merge mult mai taie necontenit pe are multe obositoare are nevoe de smucituri puternice
www.digibuc.ro
cea
sunt cea
SOCIETATEA
mersul ei este mai mari. Din aceastä prea mult, de nu mai poate fi gol, ceeace nu prinde merge foloase de pe
ei.
de
Cu
bine
(fig.
kg de
se pot toca
pe
este
kg pe
de un doi oameni
al treilea
aceastä
kg pe orä, este
de un motor
cam
putere. In acest din
doi
este nevoie
caz
de umple
oameni, cari
la timp
Tocätorile de sfeclä se pun motorul pot fi
jate astfel
se
mâna, fie
fie
nevoile ale
putereile
astfel de lei,
este Tocatoare de
R. Wicov.
ei, felul cum construitä, calitatea
materialului din care este etc.
unui perete al tot
de sfeclä se fie pe un disc, de umplere la de
s'a dovedit
din
rezultate sä fie schimbätoare.
trebue
cele
pot toca paie, coceni, disc, de
fie
pe
S'a dovedit
www.digibuc.ro
alte
fixate pe
au sunt
disc se
pentru coceni, altele, pot atât unele, Oricare dintre aceste miscare mâna, motorul,
atât
pentru tocatul paielor, fie
se
acestea
pot
uscate,
verzi. se
felul
dupä puterea care le pune numärul
miscare (deci de etc.
pentru
se pot
kg
ioase uscate ceas, pentru motor se pot ceas, la kg lungimea de sunt cm. Când
Tocätoare And. Rieger pentru päioase.
la acestor se ajunge la pentru tocat se poate menite gropile de murat, silozuri ventilator, silozurilor, sunt preväzute, de care poate duce la se pun
verzi, de
miscare Aceste
dupä cum voim, nezdrobite täturile nu sunt dospite se mistuesc greu, aproape saliva
sucurile din stomac le Zdrobitoare
cantitate mare de de
la
lapte, gräsime, etc. se
acest neajuns,
www.digibuc.ro
locul
62
furajul, mai
pot dintr'un
animatele
sunt
Aceste
tament, pe care se fixeazä o cutie de
de otel
(fig.
Prin cutie un ax sprijinit pe unul dintre capetele axului, afara cutiei, este roata de curea care se cu motorul, cutiei, pe ax, se fixeazä un Imprejurul acestui la cu sau tobe sunt de tot dintate, astfel tobei apucat ei se printre Pentru ca aceste lucreze conditiuni trebue ca toba se repede, adicä
pe minut. putere
cam
adicä pot zdrobi furaj uscat cam Aceste
vitelor, fie din ca fie puse
astfel de
care
cere un motor de cai universale, lei. Sunt
lungimea tobei de
sunt noui fie nu se sunt
ales verde, kg pe ceas. nu s'au atentie prea cer motor prea puternic
mai
cum am väzut, este bine ca nu se dea la vite, ci se se face la din din uruitori anumite, cari aduc pietre. S'au rile vicii insemnate mai ales acolo unde morile sunt de nu mai pot face prea depärtate li se unde se iau taxe mari, sau unde este nevoe de mai mari de etc. la simple, cari zdrobesc Uruitorile sunt tare, talere din pietre, fel ca pietre, cu talere (valturi) ciocane. Cele cu din
cu
numai universale, pot
pe
uscat. ciocane sunt cari au uruitori de Se construesc strivesc la inceput lugi, pietre sau talere metalice. ; apoi pietre, unde se zdrobesc mult Deasemenea, mai acestea pot fi de uruitoare cu altele (fig. etc. Uruitorile pietre, talere cele cele
www.digibuc.ro
63
vechi, dar cele cari pot face sunt la de timp. rite uruitorile cu ciocane, au ciocane este dintr'un postament uruitoare o cutie de fier. Prin aceasta puternic, pe care este care la un capät are roata de curea, pätrunde un cu axul. Toba care se trul cutiei este o
Batoza de batut
este de
un bine cälit, se
mari
mai se
cade
uruit porumb
oarecare de ciocane, fäcute din talere jurul este o din de otel. dupä ochiurile mai dupä pe care vrem s'o facem.
jghiabul de umplere, de unde cutiei. Aici este lovit de ciocane este prefäcut
www.digibuc.ro
mici. Furajul atâta,
când sitei,
site ochiurile
trece
supt de un ventilator puternic, pentru se pot urui ; Cu aceste
paie, cotoare de
nu se
oase, etc.
Cu o uruitoare cu talere metalice, care se pune in miscare kg mâna, se pot pe ceas, cu o toare talere metalice sau care costä
care se pune
lei
care cu un motor
se pot
cai
pe
kg
cu ciocane, care un
lei,
motor de 25
cai
poate da
la
kg
mare de un motor pe ceas, iar cai putere. kg uruialä de paie coceni pe ceas.
cam de Uruitoare
ciocane Schramm Schmid Toplet.
Uruiala de paie, fân, alte nutreturi
coceni
este se poate face mai mare sau mai mai mare, pentruca pleava. Este bine se nu se general, este cu atât mai a uruitorilor, pe
cu cât facem o uruialä mai
Nu se poate trece
margine, scade prea mult peste o talere metalice nu mai lucreazä bine. mai tare decât obisnuitä ciocane nu pot a din care se poate face pietre Cele mai fel, dar de o lucreazä la fel
www.digibuc.ro
de zarzavat,
la Centrul
practice pentru
producerea semintelor
de legume de Dr. E. PRUTESCU inginer
Producerea
de legume, este
de
care trebuie ne intereseze mult. aducem din cari se deosebesc de regiunile noastre de aceia, le foarte mari, dar putem avea legume de
un moment, legumelor, necesar
ce vom ne producem dintre acele mai
Clima regiunilor
cultura
cepei.
cepei se poate rabiei, umede
regiunile uscate ale Dobrogei cad de ploi.
adânc, uscat, bogat reci, ceapa nu se
cald. 5
www.digibuc.ro
INGINERILOR
66
cartofi,
Plante etc.
de
se
de
de
In primul se pentru se doilea, an din arpagic se ceapa, al treilea an, din ceapä se Prin luna August cum soiul este mai Septembrie primului an, mai se vor recolta cele mari mai cepe ale prea le putem soiului ce avem anul viitor, pentru producere de ceapä primävarä, pe Plantarea cepelor alese se face la de cm. patru rânduri cepe. Dupä fiecare de patru rânduri de ceapä, se vor primävarä câte patru rânduri de In pentru
face arpagic
se pot face lesnicios
culturale,
Cum se
tarea
toamnei trecem un marcator fäcând rânduri la terenul de urmele marcatorului tragem cm. sapei etc.
de
apoi
cm., de
goluri largi de
de 8o cm. libere de
Pentru
tator
pentru
mai depate
Pentru fäcutul
a.
marcatorul. ne servim de un gerurile se apropie, vom cepelor
ciuliile),
la un
dealungul le vom
cepele
peste
de
când
se va trece la plantat, mersul avea
ne
atunci când ne un
când vrem iarnä iar primävarä,
rânduri
la depärtare rânduri de ceapä,
se
ce
se mai face
prielnumai
Când apar de avem
le lega
www.digibuc.ro
nu prea trestie
67
apoi legäm ele. Inflorirea se face prin pe la lui August, lui Septemvrie, se culeg mäciuliile ale cäror au culese, se
pe un strat
pod uscat, pentru
coacere
se
la
se vor treera. avem mäciuliile se vor saci, unde se vor bate care
la
lopata, vor fi apoi mai ales de resturile
pentru
se
de toate
nu uitäm
ele, se va la un soiu bun
de
de
aceastea un de de ceapä, arpagicul nu trebuie Pentru
harpagic, luna Mai, cam se
la un metru patrat.
gr.
Arpagicul trebuie tare, nu unei alune. la
fie de
fie de arpagicul este copt,
toamnä,
galbenä de Stuttgard.
sapa din
se scoate se
aerisit
se
In
anului
la
de
trebue
vederea kg. harpagic. cum am
se
cm. plante. cepei pentru seminceri,
cm.
fi plantate spre
In
se aleg cele mai
cepe
se
de
de ceapä bronz), Madeira gelbe Riesen
Zittauer galbenä,
de
Madeira
galbenä de Stuttgart.
Clima prielnicä culturii
trebue
ferit de
doilea,
soare, fie cald bogat
este aceia a tinuturilor timed. Acesta din humus
www.digibuc.ro
negru).
68
de grajd
cari
Merg bine etc.,
spanac. vom
de
dela fructe mai bine soiul. câte rânduri, In când
bine alese (elite), cari se cultiva de alte rânduri de
trecut, pe la
Mai, se
la
cm.
pentru
grupe de de
fire.
de 8o cm. fie de soiuri
rânduri
corcirea
câte aruncate când au ajuns la cm. le rärim, läsând fiecare una hectar mai bine trebue kg. ce vrejii cresc, vom avea de ciupi tot la frunze. In felul acesta se impinge la mare läturi vrejilor, astfel un spor de la burueni sunt foarte le place aerisit, de aceia vom când se ruenile când ploile fiecare vrej se vor câte dintre cei mai Sub fiecare castravete mai se va spre se de putrezire pentru se gräbi coacerea se
vor
cuib.
In toamnä, cam prin ce Septemvrie, s'au mai se depe câmp se aleg apoi, care fruct se taie lung, ajutorul unei lingure chiar se scot pe cum se se alt vas de la butoiu Butoiul, acoperit de zile la sac, se deobicei
grajdul oilor,
dospire se trece la de atunci când, luate degete sunt strânse, nu mai pe ele (când strânse degetul arätätor mare nu mai din se umple apoi lemn, care se se bine, sub butoi se scurge ochiurile de Prelingem apa din butoi fel goale alte resturi care plutesc. de mai multe fiecare scurgere apei
www.digibuc.ro
69
Carnea
ce au cäzut site la scurgerea apei, se de fundul sitei, ce mai am un pumn de nisip.
mai departe pentru restul din butoi. ce s'a trecut prin tot ce
s'a putut
ce
au devenit
aspre la
sita butoi
tot trecut prin ochiurile sitei, curate Scoatem apoi sita,
Roman.
pe
saci, strat la soare ceasuri spre se sunt apoi duse magazie mai departe strat pentru se uscarea. Vom avea fiecare ce se le pe le lopata. uscare se vor spre se de cele se vor pune apoi saci pe care se vor lipi care se scrie de recoltare. Soiurile de pentru cultura Erfutermittellanger, tzer,
Bismark.
se cultive
numai un singur soi de
In felul acesta se Delicatéss Ideal.
multe
de
vor
Vara soare, numai astfel calitate.
www.digibuc.ro
soiului.
nu le este
fel de
merg
mai bun humus
adânc.
ne
gäsesc hrana bogat
este
grele. fasole,
de
In primal an, vor da
Cultura morcovilor pentru
an se
cari,
De recomandat este
din cari apoi vom
bob,
al ne producem la
lunei
m. p. trebue paturi reci. Semänatul se face pe rânduri trase ajutorul unei rânduri de un care punem ce mai înainte am tot nisip pentru se peste tot la fel. bine de nu trebue se semene prea prea des. Deoarece de morcov greu umezim vom avea morcovii
se
gr.
bine,
unde semänäm. Deasemenea, vom mai umed, aceia vom am de nu punem de mai repede, semänate morcovi vom
semänat nisip,
din aceia
ne va plivi, printre rânduri,
apar burueni,
de
de morcovi.
de
deasupra stratului nisip, apoi
amestecat jumätate deasupra.
de
peste rândurile ajutorul unei site, voie
de
bine
se
fel,
nisip.
pe strat, stropitoarea. ceva mai le vom tot la cm. fir de fir. urma iar ajutorul unei de ghiare) vom de printre rânduri se se prinde apropie, trebue frunzele la cm. deasupra de total un strat de se paie tocate nu prea peste paie un strat de aproape de uscate. este apoi acoperit, forma de de
ce se prinde
www.digibuc.ro
71
pe marginele de ale stratului care s'au morcovii. Aceste prinse de la din pot peste nisip, suntem siguri nu vor putrezi primävarä. In acest caz se vor scoate morcovii toamna din pämânt, se vor mai sus se vor duce la iernat, nisipul care fi uscat. vor fi primävarä, pe la lunei când voie, scoatem rcovii din
din strat, alegem pe mai buni
apoi
la de
cm. cm.
plante.
vor fi numai
-se
din
colet(cap).
Pentru plantare ne servi de
udäm fiecare
In tot de
apar burueni se
nu plantäm
de ele,
apar florile,
cam pe la pe
soiuri mai aproape unul de
de morcovi se corcesc foarte Prin morcovul Recolta se face Septemvrie se
m.,
de
Coacerea
se va face pe
de aceia culoare
podul palmei, palmei cosor,
se face ce infloresinflores-
Recoltarea se face de jos sus, dedesubt apoi se
www.digibuc.ro
un de
72
coacerea
sac.
la un
se
se pun
aerisit, la uscare
strat nu prea uscare,
saci pe jumätate
se bat
apoi
strat de morcovi au barbä
se
sac
sac de
la
curate de
le
Dintr'un m. p.
pentru
morcovi seminceri, se
plantate vor da
cari kg.
se
pe care
se usca
spre
se
departe.
unde se
circa
se cäpäta de rädäcini, cari trans-
anul al doilea
gr.
soiul, mai
cum e
mai
productiv. Cu titate se poate vederea consum.
m.p. Se
Pariser
de
soiuri Duwicker ;
mai cäutat
Morcovi Nantaise ;
St.
este soiul Nantaise. foarte greu se capete care ne dea adeväratul tip. Bun este soiul Carotte rouge
regiune
Clima
prea timpul de
cer
la
soare prea
prea dese
cari cer coacere un timp uscat. trebue fie (bogat) Plante sunt aproape toate legumele cari bälegar de grajd, cum Merge alte legume, cum varza, spanacul, etc. salatei se face lunei cultura micä, de semänat
www.digibuc.ro
la hectar
se
kg.
plantele au trecut,
plantatul
soiurile de
la
se
la depärtare de vor trebui
plante,
toate mai
se semäna din luna gust se prin Septemvrie, plantele se timpul iernei descoperite. unde gerurile sunt mari multe descoperit de trebue de se salatä de se poate de prin Coacerea se face atunci de
culoarea este
se
mai potrivit
al
primele
Nu vom culege prea de vreme, atunci când
nu sunt coapte prea din
nici
deoarece putem pierde Tulpinele se vor
se vor lega snopi, unde se va continua coacerea se vor pe pe saci se la soare, pentru mai departe. plantele s'au devenit tare, este timpul treeratului. din snopi, fie scoate mâna, fie partea snopului saci apoi se bate un mai bine Sä ne de zdrobi ferim cat din deoarece secera
prea greu. se
complect. Recolta de hectar avem gr.
strat dela de
apoi se pentru se usca este de kg.
putem socoti
de
kg la hectar. Ca de salatä de Nordpol, Winterbutterkopf iar de Böttners de
www.digibuc.ro
se
Trotzkopf.
74
conopidei este
Clima
aerul
regiunile uscate, Conopida produce bine pe unde avem
umed. Conopida
Soarele
sunt dorite de conopidä. nu trebue
fie nisipos,
dar, pentru conopidä se bine lucrat bogat
climei
de conopidä este foarte mare, regiune mult dela an la an. Astfel uneori kilogramul de conopidä la unele soiuri la lei mult.
producerea de se se
ajunge Plante
ridichi, morcovi timpurii, cultiva conopida gulii, varzä de Bruxelles.
spanac de
ne
ea
Conopida
coacerea
cursul unui an, spre paturi
se
se va
cultura
la la
producerea de Noemvrie prin stropitoare mica de de
la soiurile timpurii,
pe
care se
au
zile,
un strat dela
din
iernei,
de
se
se
aproape aproape
pe rand, alte cele mai zile se ghivece de cm apoi dupa aproape ghivece de cm, timpul se transplanteazä din la lunei se duc paturi unde de unde apoi se duc se transplanteazä la cm. Amintim trebue treacä peste treacä de iar paturi nu se coboare sub In acesta se normal, de Paturile avea plante crescute timp numai sera, se vor aerisi des mos. au pe din lumina) cm late, cm cm Putem intre plantule
www.digibuc.ro
ghivece de cm le nu sunt prea mult desvoltate a le transplanta ne lui pe la paturi calde, putem lucra proaspät de cal va fi de
dreptul câmp, timpul frumos de primävarä
apoi de
mai devreme, (de
lui Aprilie). In de sera care caz grosimea stratului de amestecat bine cu frunze. la începutul In cazul acesta, se va face pentru soiurile timpurii Septemvrie-Octomlunei apoi cu repicaj vrie pentru târzii. plante, apoi al doilea repicaj dite la depärtare de cm. tot ladite, sau in ghivece de cm. Transplantarea primävarä, ce se va face timpul voie. In tot timpul crevom uda se
cere. Udatul se face seara. numai
vom produce
nevoile noastre, se va cultiva conopida paturi calde, la
de
plante putem cultiva sau ridichi de In acest caz, peste proaspät de cal amestecat
frunze, se va cm gunoi deasupra acestuia
un strat de aproape vechi de
Dippes
cm de bun pentru un al doilea strat gros de una parte compost, una parte conopidä format
argilos, una parte nisip nu trebuie
una parte bälegar vechi descompus. deajuns. Conopida la lunei cel mai timp se Recoltarea conopidei
August, pentru de multe ori la lunei Octomvrie semintei se face la la începutul lunei Noemvrie, dacä nu cad soiurile recoltare se taie inflorescentele cu un cutit sau o timpurii. apoi inflorescentele la uscat, se saci. Se se bat cu dupa care se baga saci sita. semintelor se face timpurii, de conopidä : Langlaubiger Zwerk, Nagescher Allerfrühester Zwerk, Lecerf, târzii, Frankfurter Riesen, Non plus Ultra, ; Italienischer Riesen. www.digibuc.ro
76
Varza
Varza nu este
are o
la clima,
de
umedä.
desvoltare
Deasemenea, nu este pretentioasä la pämânt, hrana cientä. Varza nu
sufi-
greu.
Plante fasolea, castravetii, felina, :
gelele
Pentru a ne produce mijloace : ori alegem de din toamnä le peste iar pentruca cultura din putem cele mai
sunt Braunsweiger Gräster
Varzä
le
viitor din semincerii primal caz alegem din
ale soiului ce cultiva le paturi reci, le câmp. In alegem neputrezite le plantäm la depärtare plante de cm. cum are desvoltare mai mai mare. adesea, verzelor peste iarnä nu se face atunci putem folosi doua metodä, luna se chiar peste
paturi de depärtare de
la
cm.
Peste aproape
sädim
vor ierna.
se
desc
de
de 6o cm
cm, la de
acoperim färä
tivate vor da direct are
plante. Varzä se trage la frunze. iarna paie. Varza
da
luna
Mohrenkopf
astfel
fi
färä
mai forma luna
www.digibuc.ro
de
recoltarea, treerarea, etc. sunt
ca
ca
Soiurile bune de varzä Kopenhagener Markt, Ditmarscher ; Etampes, Winnigstedter ; de cu eiger grösster Amager
la
:
rotundde
Rhum von Enkhuizen, Amager Runder. de varzä
: Mohrenkopf Haco
regiunile de
dela
Un
el cum a
La o
unde era desaga cu un
la
fericit
:
Ce -ai acolo ce
Da
desaga din
am,
desaga din
ce
www.digibuc.ro
am
Perdea de de 25 proprietatea
Perdelele de
de 50
împotriva de
pädurilor atrage
AUREL
ploilor.
sine
au un rol larea ploilor. Distrugerea pädurilor mai atrage dupä sine stricarea (degradarea) terenurilor, cum (deci pädurile
scumpirea) spun
trebuitor pentru nu sporesc ploile,
pädurile pot toare economiei agricole nationale. mai de seamä ce se prin Scopul
de apärare este mai
nu fi nefolosi-
cari
aproape totdeauna regiunea noasträ de care scoate pämânt plantelor. regiunea noasträ De nu de mult am pierderea apei de de ploi, timpul toamnei iernei, pierdere prin din necontenit. De are la mijloace seamä cari se poate secetelor. Printre acestea
www.digibuc.ro
arätura de precum
celor mai
toate aceste
soiuri.
mai sunt ajutate de marea
de
poate da perdelele de spune seceta poate fi
umezealä ce ne
värat
au arätat
de
din
se
de
de
atunci pe
mai
de
s'a arätat, deasemenea,
pe
regiunea am
poate
de
recolte
ne
ce se
Perdelele de apärare pot sluji
la
de umezealä care este de obicei intre Perdelele de apärare
aduc un spor însemnat de cantitate mai mare pe terenul care
oprirea are este
de aceste
care
obiceiu de
fi foloasele de cari un teren agricol, de perdelele de de aproape mai mare, plus pentru pentru animale. Toate aceste efecte nu pot pentru sä ne organiza de din regiunea Acestea
ceeace
In de cele descrise mai sus, un teren agricol are de pe urma perdelelor de trei mari foloase, de ordin social, de al doilea de ordin economic de al treilea privind apärarea perdelele de tare, acestea mai fi curmarea certurilor, crimelor
se
a)
fi statornicite de
Din al treilea an, venit
da un lemnului pentru haraci de vie. de perdea, ne poate da un se poate de frumos. Dovada se poate face de
venit sumedenie de exemple, de
anual
pe
ras,
de Ha. Este
perdea
un
net calculat la
regiunea de
www.digibuc.ro
are
lei
SOCTETATEA
Or, prin perdelele de dar de
de ascunderea trupelor noastre
vizibile cari vor deveni astfel mai caz de nului deosebi vor fi mai ferite de atacurile
(lemnul) care ar fi cel mai S'a vorbit mult despre ajunpotrivit pentru facerea perdelelor din regiunea de la numai acolo unde
ca perdelele se
fie
se planteze nu alte mai potrivite. Din nenorocire nu prea ce alege, cäci de dovadä unde ploile mai de anual, nu se poate des cum trebue
locuit mai peste tot, priesc sunt cele calcaroase cum ar fi cele
ce
de salcâmi pe islaz comunal
de prin Dobrogea, sau
de pretutindeni. este cea mai Pentru terenurile glandulosa), care intrece terenurile la care lemn mult mai uimitoare. Otetarul o roase lemnul salcâmul, nu de dispretuit, slab In bun de pentru este foarte care putem Dobrogea, special caz, sunt regiuni din putem otetarul nu alt arbore spune o bine venit. Otetarul are asupra socoti are un mult mai rezistent secetei plus : dea un prin putrezire, frunzele mai bogat, ceeace face (humus), foarte bun pentru nesocotite din Dobrogea
deosebi cele din de ha cari
Tulcea, au transformat peste de pe care stratul veau fost päduri, terenuri nu mai poate getal a fost spälat pe care nici un fir de
www.digibuc.ro
Aceste
printr'o ajutorul prin cäderea de
nu pot fi redate care nu este care, poate, frunzelor,
de
acea regiune
timp de strat
de
poate sluji, deasemenea, pentru plantarea terenuprin rupturilor pricinuite de ploi, foarte repede foarte mare pe care are, va ne de perdele, de parte, sub râpoase
umbrei, statornicirei
de
foloase
stânjenirei tarelor.
opririi
chestiune care
este
sarcina unei agriculturi mai
ce au da rialului säditor
sfaturi anume
atât pentru
pentru
avea pe un
mai scäzut
clima din
chiar pepiniere, ce se pot deosebi, Pepinierele de teren ferit, arat adânc de mai pe dacä le rânduri rare, la timp, semänäm planete. spre fi unei pepiniere de salcâmi atârnä pe care trebue neapärat de mai sus, de cele trei la timp plivitului le cursul primului an bine
formäm
pe
pe rândul de abia räsärit. Intr'o care ne dupä regiunea ale comunei, dar trebue
se pot pentru
trebue
avem pe cum se cade.
care sträbat ne hotärîm mai douä
de
da
ne
Desigur pe
alte
de urmat
pepiniere, ajutorul pe care are mai mare se lucreze mai dinainte pumn de
www.digibuc.ro
plantarea este
nu are destul
de stâncä pentru
creascä. Ar
profita de aceste ale stricate, ajunse stâncä
päcat
spre
din anumite regiuni
dobrogene.
pregäti de salcie mirositoare (Elaeagnus augustifolia) de plop (Populus alba), pepiniere. In cätinei galica) ne vom procura câteva pe care le vom planta pepinierä. Din ne trebue pentru vom scoate viitoare, deoarece cätina are meritul de se prinde lesne prin Deci, fie sub de perdea, fie cätina se va planta prin Dealtfel plopul alb se poate planta ajutorul are nevoie de mai multä atât numai Ca de
de pregätirea mai dinainte terenului care de arätura de toamnä, ce se vor face primävara, de pregätirea premergätoare terenului când vom face toamna.
vom face
Este
bine
de
de
se
mai mari. primävara suferä primul de prindere, cäci nu scoate nu se bine pe de zile. este de obicei de aproape la
timp
plouat, totul merge bine
de
acest
nu, atunci pämântul se
nu mai pot scoate neavând se hräni, mor,. plantatiunea se face deoarece atunci puetii acest lucru nu se de
pe ajutat se primävarä, de cum timp de planta are toatä
pämântul are tot timpul de ploi
de
astfel
de
umezeala trebuitoare, mai adâncä
puternic,
la adäpost de secetä. sä fie plantatiunea de toamnä trebuie spre retezându-se dela pämânt primävarä de totdeauna
mai lesne.
plantatiunea de primävarä este neapärat necesar timpul când sunt
www.digibuc.ro
fie retezati la rasul
nu se
In tulpina, astfel
sunt ajute
seva, care
bine planta,
la
planta, ne mai
de secetä, se putere destulä, moare. Este nevoie pentru regiunea sädire.
Perdea de
al doilea an dela
aceastä lucrare este plantaanul
corn.
putem avea
se
secetoase, cari
Prin täierea tulpinei planta
anul
deja
mai
doilea dela astfel
de care secetele nu este un arbore destul de au nici la la secetä, dar care are rädäcinile planta este dovedit dacä facem täierea de alta parte, mai rädäcinile, care pe singur an, astfel mai putere.
nu
solului,
aceastä lucrare.
www.digibuc.ro
84
Chiar
care au
de
se refac printr'o In rezumat, cine vrea toamna sädirei cea de
trebuie iar anul reteze
reteze doua
din
pentru regiunea
Care ar fi cele mai potrivite
mai bun hotarele dinspre
este sädirea pe
mai economic rurale, pe laturea
dinspre
numai de perdele de mai mari, se pe hotarul unei la grosime. poate avea se perdele mari, Pentru din care bat tot din cuprinsul unele de altele. In adevär de de la grosimea cea mai mare mai au arätat iar lositoare perdelelor, este de zäpezei, nu se vede peirderii apei la mare depärtare de perdea. la
am planta perdele la
mai mari de
la de binefacerile
nu
perdelei,
de
mai sus.
de protectie au
Foloasele
multi agricultori perdele
ele,
de
cum
de
au mai pomenesc
de pe islazurile din regiunea de despre frumoasele special organele technice, toatä lumea stepä.Socot perdelelor de mai lipsei de material problema secetei,
www.digibuc.ro
pentru prinderea
de crapi
productivitatea
Cum putem
de T. POJOGA Prof.
de
mare de iazuri
Tara noasträ are un mari,
primitive, cari
slabä, care abia ajunge, putem precum
kg. la ha.
mijlociu, la
ajunge
bine
la ha,
Cosmeni
la
kg.
hränire noasträ are acestor iazuri. productivitatea acestor prin care putem ce
primul Construirea iazului Cultura
mod sistematic celor vechi.
animalelor mari vom aplica destinat populärii, dar mai
la Intocmai (alegerea) pentru ales vom cäuta avem unor anumite caractere. felul se face sistematice se face
cari
la complect, pe
www.digibuc.ro
(recolta se
86
groapa de pescuit de unde sunt
1), alegem exemplarele cele cei mai mari, dintre crapii cari au etate ; dacä nu le lipsesc dacä nu sunt Dintre exemplarele alese, face o a doua selectiune definitiva, oprim pentru crapii care au aripioare mai : (aripioarele) mici au scheletul mic, aceasta ne este redus. Vom scheletul corpului mai aceasta exemplarele care au capul un semn de precocitate repede) de schelet redus. oprim exemplarele mai spinare mai mare, adicä maxima se cuprindä mai ori lungimea :
ceeace
repede (este
crapul .
Intre mijloacele care putem, mod simtitor, ridica productivitatea este mai ales a crapului, care se foarte la acest regim de hranä. In chipul acesta putem valorifica produsele agricole ce avem mai ales cari neintrebuintate (de exemplu dela abator, etc.)Se mai recurge la hrana pentru a complecta hrana naturalä, mai ales cari sunt astfel de hranä. In mod acest lucru putem constata dacä cercetäm fundul scurgerea apei. cari au naturalä (purici de larve de insecte etc.) vor avea fundul pe cari le fac hrana straturile mai ale fundului. In hrana naturalä crapul de o ajunge 8o gr., de 2 veri gr., de kgr., de veri kgr., (dincolo de veri crapul nu mai de repede, cultura lui devine Crap de rasä,
.
Calendarul Plugarilor pe
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Alimentele ce se
sunt de
hränirea crapul
animalä
un animal
de toate este socotit printre
care
porcul
printre animalele mari. alegerea hranei vom de ei mai ales ei Coeficientul nutritiv este prin de kilograme trebuitoare din acest aliment, pentru un kilogram. Acest coeficient se la
de
nutritiv se mai jos
coeficien-
alimentelor coeficientului nutritiv
crapului, mult
hränirea crapii de
de
carne
2
3,5
insecte
dela abator Porumb Lupin
30-35
In alimentelor vom avea prin fierbere ele pierd din valoarea se mistue chiar greu. Cerealele minoasele nu date stare trucât boabele mâncate fie mai dinainte muiate uneori se
ore. Pentru
crapi de sub
se
de uruialä, puiet crapii vârstä de
de
pot fi date dar muiate. de cal.
stävilar mare,
un gard
fierberea avea rezultate
mai
de la abator, cartofi, carne hränirea
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
88
amestecuri de porumb, dela abator,
se de
de
oase pisate.
de
pentru puiet Pentru
de lupin, porumb animale. acei de putem numai boabe de lupin, mai dinainte. Hrana, nu se deadreptul este pe mese
m. lungime Aceste mese sunt zate sub la Ha. se pun aceste mese, unde se din apä.
mese. Pentru Timpul
hrana are
se
mare
Hrana nu se va
acest caz hrana
va fi
din de
prin
urmare, cantitatea de din
va
Hrana va fi pe
ora Socoteala de de care avem
nevoe pentru de
se face mai
trebue
Inundarea fund se
de
primävara pentru hränire.
socotim
greutate
aceasta trebue seama de coeficientul nutritiv hranei. De un pe care -am populat etate de pe care vom uruiala de lupin galben. sezonului de trebue crapul de vor
toamna.
doilea
www.digibuc.ro
total,
kgr.,
greutate va
pilda
kgr. dupa
kgr. Ca
de
tabloul de mai sus, crapul kgr. de are nevoe de lupin (coeficientul Vom avea
deci nevoe, pentru crapi, pentru perioada de
de
lupin.
Cantitatea de astfel socotitä va dupa
hranei
de
temperatura, mai In luna Mai
Cantitatea de
mai vom
de
de
elevii
anume %
cantitatea
In mod
socotitä astfel este
practic putem da
mai de
mai
pe mese. la
mult
parte din de
de
din Cosmeni au fost Vederea
s'au
de uscat
randamentul
www.digibuc.ro
unde medie
90
SOCIETATEA
unde nu s'a
de
Cantitatea de kg., al lei kg. Adicä
(mai ales porumb), la hectar fost cost de pregätire s'a ridicat la costul hranei revenit la 2.000 lei pe hectar.
Intoarcere dela
fost
Crapul
lei kgr., deci s'a
realizat un surplus de
de lei.
de
putem constata
de lei la hectar.
aproape
care nu
nevoilor, se
se
Toate
tot
nici Deci
de
urmare. Dar ce chin
un vis
peste
duceau nu deci
lui tu
iar
Bunul el
de
face
atunci
tale.
de el
de
casa.
la Pentru
nu mai de solfuril
se moaie
la
de
Acest
multe
de
nu
se
se
www.digibuc.ro
culolile nu
Scoaterea apei
de
Dobrogea.
pompele centrifuge de
M. GHEORGHIU agronom
la Academia de
Rotile de
foarte
folosite pentru a ne da industriile agricole. Sunt de mai feluri. Cele mai principale sunt : 1. Roata cupe, pentru cäderi de la la 12 metri. Apa trebue cea mai ; pentruca roata se mai apa nu este la din cupe, rotii. la Apa 2. pentru dela 2,60 cupe de sus cea de mijloc. mai ales atunci apei de care ne folosim este foarte motrice
de
www.digibuc.ro
de la anotimp la anotimp. Diametrul
poate
mai
mare
deasupra
Roata
cupe).
Roata
pentru cäderi dela
3.
fie
piept.
cupe sub deasupra
celei mai mari aval
fie cufundate
la 2,50 m. trebue apei
0,25 care
cupe. dedesubt, numite
4.
Roata in dedesupt parte.
Roata
palete,
un din
partea dedesubt mare, trebue
la acestor
Primesc apa ne
cincea parte
fie
care spre care
1,25
apa
www.digibuc.ro
a unei Vedere cu cupe Fiecare cupä are pe fundul ei o care roata. de Se din fer combinat lemn.
Vedere din
a
Se vede cum cupa sus se jghiabul care conduce apa pe renul de irigat.
Jos
se vede cum este
www.digibuc.ro
o cupä.
de obiceiu
5.
dedesubt, sunt instalate pe Au, pe un care
pe care voim pe colacul
de cupe
sus se golesc
se
Forma cupei care
care duce apa pe locul apa fie astfel, sistem foarte simplu sus. este
mai foarte folositor de
jos.
jurul unui
cupele se
Aceste
merg astfel este
greutatea apei, din ea nu se se
Plan de
sus,
se
deasupra
ce
sus, prin apa apa,
de un prag, care
de
pentru ridicat apa de
In figurile ce se vede cum consprincipalele sisteme de pentru ridicat apa. 6. cel mai folositor sistem de apa, mai ales atunci avem de ridicat Sunt foarte simple, se nu pot fi puse de oricine. a fi de un
Nu pot trage apa mai mari de 6 dar o pot impinge la foarte mari. Atunci avem de pompat apa dela o mai mare de 6 se pompa pe malul apei, la de 6 se acolo. Se construesc de puteri deosebite, fel de
putem trebuintele noastre, tabelul de mai jos, care se poate citi destul
www.digibuc.ro
de
pompelor pentru
din
a
(puterea) dela
de mai sus. Se
in stânga lopetile cari roata dreapta cupele cari apa. Se din lemn combinat cu fer.
Vedere dintr'o parte a
täiatä
lung pentru a se vedea cum este in jumätatea din se cari
roata modul cum e
jumätatea din dreapta apa.
de cal putere la 200 cai putere, precum se poate ridica apa (dela 4 m la 53
www.digibuc.ro
la care
SOCIETATEA
96
POMPELOR CENTRIFUGE
Diametrul conductei de aspira-
Puterea de
Putere normal
50.000
950
90.000
1450
200.000
48
300.000 2000
400.000
750
650.000 50
950
400
750.000
350
16
1450
480
750.000
400
950
450
350 480
40
750
480
480
Se vede din tablou puterea cu care este
4.000.000
poate da debite diferite,
www.digibuc.ro
200
97
a unui alt sistem de Vedere Cupele fac parte din corpul sunt parte.
Lateral stint
cari
roata. din lemn.
in
Se
2
a rotii de mai
Vedere din
complecte.
corp roata are
Se vede cum lopetile
dreapta cupele.
www.digibuc.ro
in
98
Berbecul hidraulic
de
de
Aparat care merge automat, folosind puterea unei pentru apa la destul de mari. de ridicat apa, are numai automat. Nu nevoie de nici supraveghere, de nici ziva
noaptea.
Berbec hidraulic.
Nu are nevoie de ungere. d) Foarte lung timp de mers sunt aparate de acestea care merg mereu de peste cincizeci de ; la noi, de peste treizeci de e) Nu se dreg rar atunci numai când firesc vreo mai mult. din acele care se se
Se poate instala nevoie
nu mai este
prevedem alte cheltuieli, pentru restul anului.
www.digibuc.ro
de
de agric. Petriceanca
la
murat de
C.
murat, acest destul agricultorii de foloasele lui. prielnice, murat se timp delungat astfel agonisirea hranei din buni, pentru iernarea animalelor timpurile grele. Acest este menit parte proaspät regiuni secetoase. lumea
de
ce este
nu s'a
muratului
tului
cel mai de al muratului este stare verde, mai ales pentru hrana de
nutretul proaspät de acidului
1),
care se
care se
se
din planta
ceput
www.digibuc.ro
furajului ce aceasta a
ajutorul bacteriilor (mici
numai prin aparatul de tic este cel mai mare
care nu se numit microscop). Acidul lac-
al bacteriilor al ciupercilor gosputrezirea alimentelor. mirosul acidul lactic pentru sau de castraveli este datorit acestui dau de acid. In timp se produce bioxidul de carbon (un gaz care deasemenea nutretului), mai ales straturile la de sus ale silozului. deoarece bacteIn timpul fierberii se petrec unele Pierderile din materiile ele o
care pricinuesc
de muratul nutretului nu trebue din cantitatea acestuia. muratului principale pentru care este cea mai de murare,
sunt
:
umezelii
pentru formarea acidului lactic. 2.
Impiedicarea
siloz trunderii aerului timpul muratului.
Aducerea verde la siloz recoltare lui, de porumb murat la Stänescu
(Caliacra).
inte de pune Se poate spune
acidului lactic se furajul este prea uscat când muräm strujeni de porumb) trebue un nutret verde mai apos. straparte, trebuie Nutretul prea umed, pe de din apä. mai care turi de acid lactic, se pricina umezelii prea mari, pe care se mari de acid acetic, produc nu este tare presat (apäsat), de sporesc mai ales animalelor), care materie acid butiric acidului lactic este tretului un miros foarte. petrece când (cum este stropim
are
www.digibuc.ro
numai dacä nu
prin presare, tot aerul care mai rämas In acest scop picioarele animalele. Silozul se acoperä
dacä plante.
un capac care nu un care se pentru nu aerul. verde recoltare, trebue fie absolut curat, neatins de mucegai este de ger
strat de lut un strat prin care adus la groapa lut nisip, bine
fie
nutretului
Foloasele
murat este
mai eftin furaj.
general
murat, tot
vitelor
ne
cazul
uruialä, etc.) murat face vacile mult de lapte ne numai
scumpe
din
vitelor.
mult lapte, mai uruialä, etc. siloz
de este
mult mai focului
Apoi,
mai
la siloz, pe
la
se poate
este
de mare. murat Toate cheltuielile de se acoperä
mai ale
timp scurt.
Cum se Silozurile
pierde
un siloz
sunt niste fie din beton armat, fie numai o groapä
care se
deasupra
Intrucât cea mai mare parte din plugarii silozuri la
n'au mai
se feresc de cheltuieli mari, recomandäm un siloz simplu, chiar numai groapä a cärui pereti se lut.
www.digibuc.ro
se
metru cub de
kgr de
la
ha recolta
murat bine presat. Dacä kgr de porumb verde, atunci
cam
de pe un sfert de ha se
Dacä
de
pentru cap de atunci pentru hrana unei vite mari zile) luni de
groapä
murat este de kg cub de siloz va fi timpul unei luni. Pentru patru
fi deajuns de siloz. märimea silozului care ne trebue pentru vite pentru etc. Aceste privesc, cum am spus nutretul gata presat. timpul muratului, nutretul verde are volumul mai mare
Astfel, putem socoti vite pentru
%.Deaceea, socotim trebue seama ne trebue
un
25% mai mare. pierdem acest
Ca
se poate pune supra gropii
de
care,
zarea nutretului, se la parte. Pentru Tocarea nutretului
zurile cea
Groapa se nu se face mai mare de mai sus,
este cea
gropii se vitelor Gropile mari,
mai la
de
dupä
cantitatea nutretului care se pune la murat. fie mai
se
din scânduri din mizi. Pentru groapä se curtea un care nu de ploaie cea din pirea Pentru silozul de apei, un din paie. din scânduri acoperim forma unui de strat de lut gros, groapa care lutos, aproape nu mai este de
nevoie
sunt
se
nimic
se
nu carton
este nevoie de
lipite
lut.
www.digibuc.ro
nutretului murat
verde se poate pune tire
cum este
cazul când
groapä porumb semänat des
nutretul se din porumb semänat rar, la distante mari, trebue tocätoare de de motor. In tocätoarei, nutretul se direct groapä. Borceagurile de floarea soarelui, soaia, sorgul, iarba de Sudan nu se mureazä tocate. Nutretul tocat cade direct se preseazä picioarele. Nutretul märuntit se mai bine groapä, mai mai lesne. tocarea nutretului groapä trebue se
de
umplerea silozului timp se poate scurt. In cazul
silozul se Cu
nutretul se
preseazä bine, pierderile materiile sunt mai
pentru
murat (a doua
Pentru introducem un mäsura temperatura, este bine termometru tub de metal la de cm. cazul muratului la rece temperatura se muratului este Conditia de pentru nutretului (aproape apä). Pentru mai bunä pästrare se stropirea strat de nutret (de (la kg cm. grosime) sare. Adaosul de sare), nu nutretul, face mai gustos. pus la murat, trebue zahär deajuns, pentru acidului lactic. trifoi, se mureazä leguminoase care au zahär, se poate stricarea melasei prin la formarea care acidului lactic, chiar la trebue mai dinainte egale In locul
www.digibuc.ro
regiunile muntoase, se
adaosul sfeclei se tocätoare Muratul leguminoaselor este mai bine fie silozuri zidite din Când groapa este siliozul se acoperä carton gudronat direct un strat de pämânt lut din gros de 8o cm. Stratul acesta se stare trebue gaura. se se recomandä morcovului
care
stratul de pämânt care acoperä silozul, aerul sä nu pätrundä chiar de este gata siloz. bun pentru hrana animalelor luni dela Când se vitelor, la parte dela un cap al pe de sus se scoate un de täiat paie. fiecare se scoate numai atât ne trebuie, restul se acoperä din nu pätrundä siloz.
Plante
de murat
Din toate plantele, care sunt pentru murat, porumbul mai potrivit, deoarece toate conditiunile de Pentru murat, porumbul se : la distante cm. rânduri cm pe rând. Porumbul se recolstare este bun de fiert. atunci Plantele se o tocätoare, in cm. Cele mai de soiuri pentru murat, folosite de noi, au fost pentru murat Cal" i o este care produce recolte mai mari decât rumbul (aproape kg la Ha). Se recomandä murarea lui egale in porumbul. Dintre alte plante pentru murat, pomenim gaoleanul ; 2. iarba de Sudan ; 3. rite trifoiu, ; 4. borceagul ; este
:
morcovul 5. sfecla namburul (napii recomandäm
cât se
frunzele)
zilnicä de
6.
a
animalelor numai din nutret murat, mai ales când este vorba de lapte. Portia trebue fie fel, vitele alte nutreturi, paie, a.
www.digibuc.ro
Productia tutunului
lume economic
rolul de
PESCARU C.
Cu
opunerea
ganelor oficiale
cultura tutunului s'a
din partea bisericii chiar din capetelor oarecum repede pe
bine
locurile
sunt favorabile. acestei plante toate deosobi cele trag foloase sub forma de vamale fiscale percepute, fie sub forma de de monopol direct, fie sub forma de monopol sionat la diferite particulare de monopol indirect de banderolaje). ce tutunului luat extindere mai mare, pe de tutunuri brute s'a desvoltat el la importante state, de acest produs luat Ca s'au creiat de industrii urmare acestei cartonajului de industria tutunului Apoi milioane de permanente deci zarea produselor fabricate creiat la
mai bine desvoltarea Pentru se mai acestui produs agricol asupra principalelor resurse la care pe scurt anume asupra industriei din zise, asupra ce aplicarea taxelor fiscale asupra acestui produs.
www.digibuc.ro
C.
M.
Dr. C.
Prof.
LAPEDATU
FOST
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
Col.
OROVEANU
GRIG. DIR. GEN. AL CONTAB. STATULUI
Dr. DIR. GEN. AL
PUBLICE
Dr. C.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
Col.
OROVEANU
Prof. I.
Dr. M.
www.digibuc.ro
tutunului
Productia
tutun fiecare an, se hectare pe globul cantitate ce face obiectul de export, se poate evalua
cultivatä
de
la
mondial, interior 3 miliarde kgr tutun
glob din fiecare an nu se poate aprecia precis,
de altfel, din ea se
la fiecare
punct aproape an. stei
sunt
comerciale care nu la
de climaterice care sunt mai
alteori mai mult bile, apoi
de
impuse
luntare, cultivatä.
parte,
de
având Dr. St Director general al C. A. M.
de mare
tensiune
destul de mari, nu se cifra nu cuprinde
ce
unde se pracabsolut toate
cum am arätat, tutunul se poate cultiva toate lumii unde sunt favorabile anume cam la
Patria lui se produce de
de
este regiunea cele mai fine cele mai
lei kgr). Tutunurile cele mai renumite regiune sunt tutunurile de Sumatra,
tropice. Aci
tutunuri
la
www.digibuc.ro
de fabricantii din Havana, Brazilia.
Toate acestea sunt bune pentru de foi. Dar regiunile depärtate de tropice se tutunul destul succes, produse tot de cäutate lumea cum tutunurile orientale special cele de Macedonia Turcia, care sunt unice lume cäutate pretutindeni. Acestea sunt cäutate pentru Deosebirea cele 2 categorii de tutunuri o foaiei ei.
Tutunurile din regiunea subtire, fapt pentru care se
(tutun
au foaia mare ca
foarte la
cele extropicale cum sunt cele orientale, regiuni secetoase, au foile mult mai sutul foaiei mai gros mai gras. Din au aroma caracteristicä. Cultura tutunului s'a desvoltat mai mult tärile unde matul terenul au fost mai favorabile, dând produse de calitate care erau cunoscute cerute pe mondiale de tutun. Printre unde cultura tutunului a luat o mare extensiune : Statele Unite ale Americii, China, India iar dintre cele Grecia, Turcia Bulgaria. In tabloul de cele jos se vede tutunului pe 5 continente de foi, pe crescute
de tutunuri din lume, exprimatä n mii de tone foi
Media AMERICA Unite
Canada
ASIA 550
Indiile Engl.
20
China
12
Japonia
Cuba
Coreea
Porto Rico
Formosa Indiile Neerlandeze
600
Italia Germania
Columbia Brazilia
Paraguai Argentina Total
EUROPA Bulgaria Grecia Turcia Rusia
Ungaria
24
50 40 45 35 30 20
Siam
Iran 1442
Polonia Jugoslavia Belgia
Total
www.digibuc.ro
8
6
449
AFRICA Algeria Madagascar Tunis
OCEANIA 20
Noua
4
3
0,5
Africa de Sud
Total
3
9
de tutun
Totalul
Australia
tone la care
cele cinci continente este de
se
socotite la ioo.000.000 kgr
cifra de
tone.
de tutun pe continente este astfel :
4. Africa
Asia Oceania
2.
America
tutun
3.
Europa
lumea
nu toate de pe glob cultivä tutunul, unele din cele ce cultivä, produc mai mult de nevoile Din faptul
unele sorturi alese de tutun sunt lumea, ele se produc numai se comertul cu tutun. care din cauza situatii geografice tutunul trebue importe a climei, nu pot din cu tutun aduComertul proprii, apoi
de venit ca
de altfel, a
multe
mai
pe acelea unde renumite, cultive mult mai mari de nevoile cultive aproape numai pentru export (Havana, altele Sumatra, Brazil, apoi dintre tärile orientale Grecia, Turcia, Bulgaria). mai .Comertul de tutun se sau chiar pe tärilor ale
de tutun formate regiunile de Centrele de ductie manipularea tutunului sunt : Amsterdam, Roterdam, Cavalla, Smyrna, Pireu, Samsun, Istanbul, Plovdiv (Europa Asia) America sunt : Richmond, Baltimore, Louisville. Bahia (Brazilia), Havana, Manila.
www.digibuc.ro
Centrele de comert de tutun din tärile stint Liverpol, Anvers, Brema, Hamburg Drezda. Comertul de tutun foarte important zactiunile economice dintre state, obiectul a felurite
Scara
de schimb
Institutului de cultura tutunului Baneasa
mai ales diferitelor
de
schimburile comerciale. anii
Bulgaria
www.digibuc.ro
timpul de de
Germania
tutunuri de In tunului,
sute de milioane leva contra materiale de cale
civilizate s'a desvoltat o produsele se
interior
se
industrie a In
rezultate din de veniturile fabricatelor, industria tutunului milioane de oameni, care aceastä industrie. Prin urmare tutunul lumea un de comert foarte important, pentru unele principala este articolul cel mai important pentru rizarea balantei comerciale. Ex. din tutun din export, Bulgaria din export, Turcia care are alte articole de export, atinge la tutun 25% din export. Chiar Statele Unite ale Americii, tutunul este bine reprezentant la export, acestei articole de export. Cifra de export de tutun este de Cuba, aceastä este de
fiscal al tutunului
de tutun beneficiile rezultate din acest comert
proportii mari, de asemenea foarte a atras atentiunea vistiernicilor statelor, care de resurse pentru bugetelor, au tutun un articol Impozitele pe tutun se percep sub forma de taxe vamale de axiz, statele apoi sub forma de monopol direct, când statul singur monopolul, monopol indirect când statul dreptul de monopol la particulare, impozit sub forma de taxe de banderolaje, când statul nu dreptul de monopol nici un fel, anumite taxe proportionale valoarea, asupra tutunurilor fabricate brute. Desvoltarea
mai jos un tablou de veniturile obtinute de diferite state din tutun, anual, comparatie totalul bugetelor statelor respective. Datele sunt culese din anii
www.digibuc.ro
Impozitul asupra tutunului in Produsul
a
bugetar
net al tutunului in moneda
Valoarea tului
in moneda
state Raportul produsului net tutude buget nului
Germania 724.567.000
67.523.000
Austria
Sch.
Belgia
10.579.600.000 3.259.938.756 4.722.000.000 46.476.993.369
Statele Unite 314.416.782 3.524.528.079
1934
Italia Japonia
Pl. Lire 296.303.000 Yeni
Maroc
1934 1934
1938-39 1934 1934
România România Elvetia Cehoslovacia
86.896.559 2.988.443.880 Lei
4.075.000.000 Lei Fr. C. ch.
1.418.549.885 2.034.000.000 20.452.000.000 30.549.956.000
585.835.600
Tabacs
14,6% 13,33%
9,0%
Din.
Revue
7,6% 5,8%
Oct.
www.digibuc.ro
i
Taxe vamale de accis Taxe vamale direct Taxe vamale de vamale de accis concedat Monopol direct vamale de accis Monopol direct Monopol direct Monopol concedat Monopol direct Monopol direct
direct de fab. Taxe Monopol direct Monopol direct Monopol direct
tabloul de mai sus, veniturile din monopol sunt destul de importante, apoi de monopol direct este mai venituri la Din
cuprinse
monopol direct. monopol la pentru care venitul la celelalte, este direct mai mari de monopol se cuprinde beneficiul exploatärii aceste se cuvine tot statului.
Valoarea
selor industriale tabaconifere, liarde franci.
aceste la cele monopol acest
care
de tutun la un
produ-
reprezintä costul de
Din
venire) al fabricatelor,
reprezintä
exploatärii
oamenilor care se ocupä lumea multe zeci de milioane din Deci de al veniturilor utilizate, tutunul important printre culturi
de tutun se
de
dealuri.
www.digibuc.ro
pentru tutunul Virginia Bright.
aer
Tutunul Virginia Bright V.
Este un nou soiu de tutun introdus in Virginia, care sunt mult de
la noi, pentru dintre
varietate de tutun e din America, dar nu cu intentia numai de a ne noi ca altii care urmäresc aceastä modä, ci cu scopul de a satisface cerintele sumului a scäpa astfel de tributul importului plätim anual pentru acest produs de originä Clima tärilor de originä a acestui tutun anume Virginia, North Carolina, South Carolina, Georgia altele din Statele Unite, e foarte apropiatä de clima tärii noastre, având o difelatitudine fäcute la noi in precum o
de aceea ani din
de
de s'a arätat De asemenea
;
care
unii
culturile
a arätat o
la Mai putin la noi e
varietate este de fie afânat, adânc umed ; fie de dar nu särac nici prea gras. Terenurile de aluvion din lunca mari, ca Oltul, de culturd, care trebuie
www.digibuc.ro
116
pentru cultura acestui tutun. sunt dacä terenurile deschise din lunca cum sunt nu prea nu terenurile ritate cele din regiunile indiguite. de pentru tutunul Virginia, general, la pentru celelalte tutunuri cari se predarea recoltei se face faptul sebirea uscatul, care se face la
Varietatea un teren
fund, pentru pentru
deci nevoie fie mai
de
terenul de arat din la
mai
la
Februarie
dacä timpul caz prielnic pentru de preferat nu arätura de se mai se
Tutun Virginia Bright.
niciun caz nu se va
din pämânt
nu se transplanta
teren se vor pierde Virginia ale noastre, trebue dela
fiecare ploaie, plugul
timpul mai
Gheorghe
tot tutunul trebuie tutunul
fie plantat,
nici
celelalte
mai de mai dacä se
seceta de
www.digibuc.ro
la
teren uscat,
munca
tutunul plantat nu se prinde bine,
se prinde nu
nici nu ajunge
ce
In
se
de
spre repede,
nu
lunii Mai
atunci când vin nu va suferi de lipsä de
tutunul se mari, el va bine
repede.
Pentru avea timpurie, trebuie ai räsad cum la sunt reci, brume nu se poate avea timpuriu fäcute pe platforme de gunoi acoperite geamuri, cum de
altfel au avut
din
din Circ. din au muncit mai la transplantare, ea la lunii Mai. Dar tragem ce nu au pentru tutunul Virginia s'au minte pentru viitor. De altfel, pentru nici nu se cineva face de tutun färä acestea mai ales pe timpuri de de la tutunul Virginia de cm. dintre
adicä cineva
fire
cm.
des, pierde mai
parte, pierdere, Celelalte
de
acest tutun plantelor, pälite de se coace, valoare desvoltarea va
foaia mare, se va sunt refuzate la de de
Dacä
cm.
foilor ale
de
la toate
copilit,
la timp.
trebuiesc fäcute
trebuie fäcut la necesar pentru altfel au nu se
mai mare
da
mare nici
flori
foilor de
nu toate
mai
se va
atunci de
una din
care
de
dere la cantitatea
www.digibuc.ro
pentru
nu
118
necesar se pe seama foilor
copili pe le
ce apar, calitatea.
foilor se face când acestea sunt cum se spune adicä atunci când
de
verzi,
foile, plesnesc
sunt
când pe simte torilor se deci
foilor,
degete, când foaia locul perilor
alte semne cunoscute culesul, foile
se
chiar se usca pierdere destul de mare
se
atunci sunt refuzate la se
la
culese crude, cäci din aceastea nu se poate scoate nimic atare nu au nici valoare. Tot asemenea se foile de care nu au fost rupte la timp, foile bolnave, etc.
Recoltatul trebuie
ce s'a uscat roua se lase un timp (cam ore) pe la se nu se timpul transportului, cäci foile rupte nu se pot dospi nici uscatul nu poate face bine. Foile recoltate se la astfel se indicate, unde se stare verde. se foile proaste, adicä cele crude, cele prea coapte, cele bolnave, rupte eventual cele de aceste foi, cari trebuiau pe se distrug, alese pe märime, se din tariful publicat, din totalul de foi verzi predate. la Ha. variet. Virginia este medie uscat, care un mediu de lei pe aduce un venit brut de lei la Ha. se considerare faptul recolta de foi acestei se verde, deci nu numai se de dar se riscul unei recoltei din cauza timpului nefavorabil, devine mai pentru cultivatori. asemenea pot cultura tutunului cultivatorii de ecarete pentru uscat pästrat tutunul. Trecând la acestei adicä la tehnica tutunului Virginia, aceasta, bine soare,
foile culese
www.digibuc.ro
PLUGARTLOR
technicä uscätorii
de
pital pentru
precum
un
tutunul la
aceastä parte pe seama care dispune de personal aceastä technicä, capitalul necesar anul 1938, varietatea Virginia Bright s'a cultivat pe de la
Ha.
Urziceni de
Pentru uscarea recoltei s'au de câte la depozitele de fermentare Urziceni una de compartimente la la care s'a uscat recolta dela cultivatorii din regiunile respective. sub ducerea personalului din Culturii tunului.
Centru agricol
www.digibuc.ro
unui cultivator de tutun
Activitatea cultural economicé a C. A. folosul cultivatorilor de tutun de Ing. Agr.
Regatului României, nu numai producerea de venituri Statului, dar se de aproape de stare sätenilor cultivatori de tutun. de ce le cultivatorilor de tutun, Cassa
ajutoare pentru construiri de
de
uscat ajutoare invaliditate, cazuri de cultivatorilor vitelor cazuri de A. incendiu etc., intervine direct pentru ridicarea sätenilor.
de toate gradele medii inferioare de Agricole, de Ing. Agr Director Technic, pentru activitatea ce spre binele ai
dela Consilier
www.digibuc.ro
primare din comuna este cazul numele), Nistrului care pentru mult Cassa marea familie cunosc menirea pe unui mai bun. le dea
Pentru aceasta ales organizarea, indrumarea a) rativelor agricole.
de pe malul cu foarte
:
coope-
culturale.
de personalul
A. M., constitui de un cooperative care au capital, subscris lei
s'au
din care au värsat
lei.
au fost
Dec.
cooperative,
20395
care au subscris lei au värsat Deci
de
lei.
coopera-
tive 3836 lei capital subscris värsat. V. Aceastä sporire nu se poate Consilier, Director Technic de aceia, pricepe Agricol la C. A. ce nu se foloasele cooperativei, au dela väzând ei. devenit cooperativele au mai crescut., control supraveghere nevoe de au avut acest personalului C. A. fiecare din aproape fi sustras dela caz personalul tutunului,.
nu sunt cultivatori de tutun au cerut cooperative,
acestor
ce
nu
www.digibuc.ro
binefacerile
s'a putut satisface,
122
cooperativele sunt formate numai din cultivatori de tutun, care au interese ce cultura tutunului. Pentru cooperative,
statutele
aplica principiile ce se fost nevoe se unele
prin aceste
se
tip, cari s'au
de Institutul National al
care
Nu pot fi de tutun.
ai cooperativelor
numai
consiliului de administratie nu au dreptul
2.
primii dela la nici un de indemnizatii toane chiar acestor sunt multe zuri care membrii din consiliul de administratie nu primesc nimic.
numai pentru binele nu se
muncesc
In capitalul värsat.
dela
un
M. care nu se alege de administratie, face parte de drept din consiliul de administratie, Toate aceste s'au pentru se asigura technic agricol
care
fie
C.
cooperativei
pentru se economisi micile ce precum pentru se alegerea menilor care interese materiale. acest an activitatea unei astfel de cooperative Cooperativei
a Cultivatorilor de tutun
Carol
din
cooperativä,
un
numär de 307 membri (au subscris lei au värsat lei a avut la Dec. un care au subscris lei capital din care au värsat 325.000 la cooperativä, la celelalte, cultivatorii, foarte timizi au värsat la constituire sume foarte mici din capital (deabia lei). merg bine, au värsat aproape intreaga
www.digibuc.ro
A. Activitatea
scurt de
procurat
unelte
sape,
etc.
de
lei
de plug,
de plug, cormane, etc.
152.975
valoare
de
94.280
grape
de pädure lemne foc
46.777 654.755 287.375
Bumbac
pentru pentru
de
de tutun, gherghefuri pentru uscat
tutun pentru tocätoare diferite
alimente pentru Total
In anul
cooperativa
kgr Agronomice, care dela Institutul de membrilor cooperativei. Cooperativa semänat care recoltat -dl, ce s'au
de grâu s'au ha brilor.
un teren de lei 48.796, pentru Schwietz,
de
la cari se folosesc
ruite de C. una din
satului, de 2456 construí un local.
membrilor cooperativei un taur de anul pe care ne mai scopului, fost tauri näscuti din sat au
de semänat, 22 trioare M., un tractor, una bätut porumb, de care se folosesc kgr grâu, dela cari s'a
s'au ha dela s'au lei. 4285 lei, drept pentru celelalte pe care 1937, douä tocätoare de procurat, de mare iarna din cauza lipsei mari de de de
ce
www.digibuc.ro
cocenii de porumb, bine S'au procurat rumbul se cultive
fie
s'au Institutului de
Agronomice.
B. Activitatea organizat luat parte pe säteni
caracter agricol, la care au
pus la de
din biblioteca
A. M.
Concursul de
organizat de cooperativa cultivatorilor de tutun din
organizat un concurs de pe locul In anul au luat parte Nouä, la primare din comuna mai buni dintre premiind pe un numär de concurs de organizat un In anul 1933, Nouä, la care luat primare din tot pe terenul de atelaje, câte vite, din toate comunele parte, din circ. de cultura tutunului Acest concurs s'a de
Camerei
s'au
www.digibuc.ro
premii
instrumente agricole. Aceste premii s'au Camera de comun
anul
de
M.
vagoane de
de al
pentru viitor.
C.
din an
an roadele ce propus pentru viitor a) locul un local sat magazie de pentru regulat comun intervenit la bucatelor. In scopul acesta au Pädurilor lemnul valoare de Statului, care lei aprobat pentru agricole, vor
brilor, cooperativa
Deasemenea, vor cumpere un
un grajd pentru armäsar vier. cooperativei vor
de Intregirea Neamului, pentru care lei. scop au un prim fond de cumpere e) Din fondul cultural al cooperativei se haine din copiii silitori eroilor
cum se vede mai sus. activitatea acestei a destul de mare folositoare, pentru membrii pentru agricultura tivei din Din lipsä de nu putem publica aci bilantul cooperativei fondurile ce dar spicuim din el creiat : a) Fond
lei
Fond cultural c) Fond amortis. mobilier d)
Fond
mobilier agr. CAM.
5.897 48.796 .
coop.
www.digibuc.ro
5.000
pentru nu nu sunt nici fie mari, rostul cooperativei acela de membrilor tot ce le pentru gospomai lesnicioase, atât ce
Aceste
sunt nu trebue pune la
calitatea materialelor, de cost Se cuvine arat care sunt persoanele care au muncit pentru
atingerea acestui rezultat atât de rodnic C. Z. Dobrescu,
folositor
de onoare activ.
circ.
agent 3. 4. 5.
6. 7. 8.
M. Stancu, cultivator de tutun Stan I. Dobre, cultivator de tutun P. Dan, cultivator de tutun I. St. Neagu, cultivator de tutun Ion plugar, cultivator de tutun Radu, agent de culturä C.A.M. M. Stoica, agent de culturä C.A.M.
Radu, agent de culturä C.A.M., Casier
jertfit din timpul destinat altor niciri ce le au nu binele ceperea
munca dela
pe
nici
au muncit
la acest program.
care
(deoarece
numai de la
de
pentru
Ca
totul
ce de acum celor dela
se vor
Nouä, am puncte de
le
extras de
fiecare an care se Acest gaz poate servi Din
foric
de
care se scoate tone de
www.digibuc.ro
ce le
nici
la producerea acid
se
se scot
tone de
Depozitul de fermentare
mai de
cultura tutunului de dr. Ing.
C.
Rezultatul final al muncii unui cultivator de tutun depinde mai mare felul cum se la din punct de calitativ, de culoarea de umiditate cum s'a ambalarea tutunului. Aceste depind numai de priceperea care cultivatorul mai de culesul, dospitul, uscatul tutunului, sunt anumite reguli, pe care cultivator trebue le le aplice pricepere. Astfel,
se va
atunci
foile vor prezenta
nele caracteristice anume de coacere, care uneori se de pete albicioase, mai deschise, numeroase pe marginea foaiei rare la centru. foaie are
verde un de lemnificare mai bine Aceste semne se
www.digibuc.ro
mai aspru, mai din care
se
TNGINERTLOR
128
aceastä lucrare
aceastä parte
se
ce s'a luat roua. Foile recoltate prea verzi nu se coloreazä bine aceasta, au de suge apä, la zilei pe
de de
obiceiu tutunurile umede sunt cele necoapte. Foile sunt seci ce s'au cules ele trebuesc pentru fi puse apoi la dospit Culesul trebue mare de le drelim, le rupem general le mototolim astfel de foi nu se coloreazä bine uniform. se recomandä se facä imediat, ce au fost foile de pe de le pune la dospit, pitul pe etc. rezultate numai toamnä, când se timpul verei vremea. dospite näsadä sunt moi, se lipesc unele de altele, marginele acest caz, se face anevoie, rezultatele sunt foaie de tutun, recoltare, nu trebue mai punem la
nu trebue din
se facä nici prea des,
nu se coloreazä uniform se prea rezultat pe sfoarä de
cazul
sfoarä. Din diferite lungime,
bine
se
foi mari.
foi
Pentru înainte de
foile se
prea rar,
foile
ce urmeazä, se mai recomandä fie triate de coacere
care urmeazä Prin aceastä lucrare se din pe care galben deschis foaia mare, Dospitul se face
foile
cam
schimbe culoarea, din la galben auriu, de foi, se culoarea pe gherghefuri
-le unul de timpul dospitului se foile de tutun cantitate mare de se va din perea se se produce Dospitul se va face se vor scoate la uscat numai ce se va Deoarece
culoarea
www.digibuc.ro
poate face dospitul mare din
primejdios,
din foi,
va mai des
este bine s'au
este foarte cultivatorului foile curate de aceea chiar foile
repede,
verzi
pete verzi), iar
(galben
mult, foile se
se
se va da
din
mäsuri
tutunul
mare
se scot la se face
acestei frumos,
se
primul rând, uscarea
de
dolilea rând, uscarea se face treptat, nu vom scoate foile proaspete dela dospit direct soarelui,. ale cäror foi se fie galbene, se vor scoate sirele dela dospit atunci culoarea este galben-verzue,
ce s'a luat roua, se vor magazie.
trecerea
In general, se soarele tutun din acest motiv mai multe sunt cele mai
de tutun
sub un
le vom scoate din direct foaia soarelui se
de
nervura
soarele.
le
atunci le vom
se
de tutun foaie mare se la foile sunt aproape uscate se observä rämas ceva verde, atunci putem ziva
soare.
tutun uscate se
se
uscate.
care se pästreazä absolut timpul timp
strica pe
igrasie, nu
se
trebue sä fie bine, pentruca ea
ferestre, pentru la nevoie. de de tutun, magazie, cotoare umcde, nu aibä foi pot foi.
tutunul pare fie tras, atunci se va aerisi, restul timpului magazia Astfel foile de nu numai se
numai
9
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
130
bine, dar se se
dupä cum se spune, culoarea special petele verzui. ultimele lucräri pe care trebue le aplice de tutun, pentru tutunului, vederea Deoarece prezentarea depinde foarte de aceste se va avea Tutunul, înainte de nu prea se
foarte
se
Umezirea ploaie
se
aburi, care foilor
nu tutunul. pe culoare se culoarea are unul din cele mai mari gropi,
aprecierea importante roluri din foi de diferite n'are nici valoare, deoarece ea trebue de culorile respective. zate la de fel se cultivatorul nu aceste ele vor trebui din depozit acest se pe care caz, cultivatorul nu poate marfa din cauza sale.
cultivatorilor de tutun este prea mare tutunului. mai mare pe care poate aduce un cultivator muncii sale de un an de zile tutunul tutun cäci, pe trebue mod special, pentru face rost) tutun, cum se
fi tratat,
culoarea,
nu fie umezit prea tare,
de
baschii, pe douä-trei
fie
des. Baschiile se unde ferit de
magazia de
nu se seama de aceste fi din partea numai
pierde
De aceea se
se
predarea tutunului. bine cultivator trebue dar
www.digibuc.ro
tutunului, simple,
nu va
tutunul bun
prezenta nu
Alee de
Sary Sinap la Pepiniera Bucovina -
Culesul fructelor
peste de Ing.
perele din soiuri
se pot pästra timp
delungat peste
dacä recoltarea fost dacä au fost puse la pästrare acest scop. Felul cum se fructele are mare de le pästra, fructele culese nu se rele, nici bine de Timpul soiul, vigoarea
trebuesc recoltate fructele pomului, de felul
meteorologice ale
de
la
asupra
de specia, regiunei, de
de modul de de date pomilor, etc. deci, nu se poate statornici data soi oarecare de fructe, deoarece se va schimba dela an la an. www.digibuc.ro
132
schimbarea culorii care se desprind
cad
cele
ci
etc., sunt
pe
sosit momentul
semne care ne
Recoltarea fructelor trebue
ce s'a ridicat Nu este bine
uscat
pe
se
cazul acesta ele se pot pästra bine. recolta fructele pe cälduri prea mari, deoarece
fructe timp ploios, acest trebuesc culese nu se
ele
dar
procesul coacerii supuse
aparate
stratul
nu
se ceros care le
culese se pun saci,
pentru
Mere la
se svânte
ca
se
fie mai late bine joase oarece, caz fundul pot strivite de greutatea de deasupra. aceste fructele se la locul unde
sub
se
Dar, trebuesc
le duce camera de pästrare, se usuce läsate se
de
reala depe ele, trebuesc supuse procesului de In acest scop ele se undeva la sub de unde sunt mai bine adäpostite de de se atunci ajunge
zile
fructele
la
Pentru telor
m.
nu läsa
bolile criptogamice (putregaiul fuzicladium), se stropirea zeamä momentul ele sunt grämezi se svânte. procesului de ce poate dura fructele pierd parte din la ce
www.digibuc.ro
133
din verde ajunge aciditatea scade, zahär se fructele devin mai de timp, fructele lovite cele infectate
culoarea
continutul. acest din pomi,
;
Deaceea, dupä ce s'au strare, se procedeazä la alegerea
fructele
trece la trebue fructelor
ea
stricate
a celor cu formä
de a le clasa dupä
de coacere etc. Aceastä clasificare este din punct de vedere comercial, deoarece este lucru se poate vinde mai cu mai bun un de fructe clasificate decât un din fructe, dar nealese. Alegerea cea mai se face cu mâna ;
fructele se pot alege numai dupä märime, nu calitate. patru Clasificarea se face in trei In calitatea
fructele cele mai mari, mai bine colorate, de formä absolut curate, urme de lovituri pete pricinuite de criptogamice. In calitatea -a se fructele ceva mai mici märime, cusururi, dar nici caz nu fructele pätate. viermänoase In III se tree toate fructele pätate, gulate, viermänoase, etc., calitatea toate fructele putrede. Pentru
tatea -a
II
fructele de
se iau
peste
cele de calitatea III
fie
se
stare
tree la ; iar din cele de calitatea se borhot pentru camere Peste iarnä, fructele se pot pästra depozite de fructe locuit, pivnite, subterane, anume in acest scop. ales, el trebue anumite Oricare ar fi fie mai conditiuni, pentru procentul fructelor stricate mai mult spre poatä fi coacerea ele piardä calitate. färä fie construit Astfel, localul de pästrare trebue el fructele fie ferite de amenajat, foarte mare asupra proceselor cäldura au o Lumina chiar de
fie
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
134
timpul este mai fructele ajung la maturitate mai repede. puse pästrare n'au de de aceea ferestrele dela de pästrare trebue fie preväzute obloane, care asigure interior. Intunerecul, pe faptul coacerea fructelor, mai bine asupra gustului, coloritului Din cauza gazelor ce procesul fructelor apei din ele, aerul din localul de pästrat mereu de aceea trebuesc luate se depozitele de fructe fi aerisite, la mai des, timpul mai rar, temperatura de va acest lucru. In ceeace umezeala, ea trebue fie jurul grade higrometrice. aerul din local mai umezealä, se apei din fructe, ceeace atrage sine ce le valoarea. umezealä prea gr. higr.) (peste nu pentru desvoltarea diferitelor fructelor. Umezeala prea mare se poate fie aerisirea localului, fie de nestins, care, cum se din aerul soarbe Factorul mai important, care are un rol de pästrarea fructelor este mai ales ei jurul Temperatura fructelor, de sub poate dese de fie chiar numai deasupra lui trebuesc deoarece asemenea cazuri se pe fructe ceeace este dauna chimice ce se petrec
fructe
de pästrare se mai
fie pe un din partea fie preväzute apära interiorul de prea repezi de temperaturä. Din este
teren ridicat
uscat,
din
bine
propriu zis
In läuntrul localului, dealungul late de 6o cm formate din la interval de cm una de alta. de
cm
nu
drept
se pun netede
rafturilor are pentru nu îngädui rostogolirea sunt suprapuse
www.digibuc.ro
sens vertical de de Asemenea stelaje simple duble se pun ele poteci trecere. Scheletul stelajelor trebue fie destul de solid, pentru nu se lase se sub greutatea Tot materialul la facerea stelajelor trebue fie demontabil pentru la un moment fi din local desinfectat. de depozitarea fructelor localul bine desinfectat. Desinfectarea se poate face prin stropire de
cupru. Tot de se
toate stelajului.
Pardo-
este de
seala, se
teren
se mai localul,
nainte s'au
ce mai toate
de
se
interior cam 48 ore apoi se ferestrele
insecte
stelaj pentru fructe.
Toate de sus se de distruge mucegaiurile, ciupercile, diferitele fi care local care
ataca fructele se
Desinfectarea se face localul pentru bine.
se introduc depozit la rece, atunci procesul temperatura de este de de descompunere fi ajutat de ele. Deasemenea, momentul introducerii trebue fie mai uscate. straturi foarte se pe
www.digibuc.ro
136
cele de lux numai In acest caz rafturile mai dese. Cele de calitatea se fructele soiurile mai rezistente se straturi groase de cm. bine soiurile se deosebit deoarece fiecare ele are anume de coacere supravegherea controlul depozitarea fructelor se vor ferestrele pentru asigurarea de necesar se vor deschise. mari se deschide ce noaptea dela local, pentru temperatura depozit. ce temperatura de se apropie
interiorul localului de pästrare jurul iernile fie C. este pericol de sunt prea aspre trebuesc pentru nu mari Soba de nu trebue fie dcpozitul camerä el numai zis, ci de va pätrunde aerul In cazul fructele au din de nu trebuesc scoase la se se la ele trebuesc imediat. Controlul fructelor timpul iernii trebue se de
se
pe
cele ce
se
se strica.
camera de fructe cartofi,
se admite
altor produse
de
etc., deoarece fructele trag repede mirosurile sträine ale acestor produse, care le gustul le valoarea. se mai sus fructele puse la pästrare luna Octomvrie pot Aprilie, celor stricate se poate reduce la din timpul scoaterii din depozit, se la alegerea Bine se vor scoate mai rile coacerea timpurie, acelea ce un cent mai mare de fructe stricate. Impachetarea fructelor se face de pästrare, nu din imediata camerä apropiere Dar,
depozitului. nu
caluri anume pentru scop vreo
din
pot fructe,
modifice
mai ales
www.digibuc.ro
acest nu
speciale de ingrijirea fructelor
au
ar fi
mai multi
timpul iernii, de
se
depozite mari, care ar cuprinde fructele tuturor In acest caz ar fi supravegherea mult mai Spre a da un imbold de pomicultori pentru a un drum directiune, Ministerul Agriculturii a construit toamna anului magazii mari de fructe cele mai renumite centre de cultura anume jud. Hotin, la Pep. Statului 2) Tighina, 3) la la
de
Boteni Jud. Muscel Hunedoara.
5)
6) la
la
jud.
Aceste magazii se vor pune la contra unei foarte mici. Depozitarea fructelor se va
face de cätre
gospodar
parte, care scop s'au preväzut boxe separate, cu de
depozit se va pune la unei Cooperative, care va comun fructele dela toti din modalitate este mult mai mai
se pot aduna la un
mari
de fructe, se poate
trece la
dardizarea
ceeace va atrage vor prefera
Subsolul
uniformizarea sine
ei, deoarece negustorii din asemenea
de care vor
vor putea Depozitele construite anul trecut dela Pep. de
lungime cca. 53 m. putin a pentru depozitarea
sunt foarte mari. Jud.
Hotin,
m. Este calculat
are
compus :
de
fructe
vagoane
fructe
este
subsol unde se vor pästra merde peste iarnä
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
138
din magazia de deasupra unde se pot depozita fructele pentru ; tot aci se poate face clasificarea, eventual chiar ambalarea fructelor. In tavanul dintre subsol magazie s'au care servesc pentru minei
subsol.
In spatele depozitului care se vor adäposti sosite face alegerea, ambalarea magazia propriu zisä ; stuful este
construit sub fructe, sub ele se va fructelor.
sunt acoperite frig,
de
magazie pentru
aceste depozite se va pästra Subsolul are
o temperatura cons-
de
m
este
mai multe In camerile colturi ale depozitului se vor pästra diferite unelte, caz de nevoie etc. ; ele se va face focul, prin camera de sortare, va depozitul
cele scule,
aerul
zis.
Camerele
vor servi ca precum
pentru
se vor
mese,
cele doua capete ale depozitului pentru primirea fructelor, la scoaterea depozit. etc.
vor servi pentru a fructelor. In camera se vor din de calitatea ; se vor pästra dulapuri pe
www.digibuc.ro
propriu fructele
camera fructele
numai pe
139
un singur
jumätate fructele se vor pästra tot pe un singur rând. zare a fructelor va asigura mai riguros control cele mai ;
cutii
ideale pästrare.
de
In camera d" sunt 44 boxe rime de din care 24
m, cele
dela margine, au boxe suprapuse.
se vor pästra aceste boxe vrac, de m.
fructelor
dulapuri
Pentru asigurarea primenirii aerului din interiorul depozis'au mai preväzut afarä de dela de aerisire 5 din fiecare parte), ce conduc aerul curat Pentru prin darea afarä a aerului stricat din läuntru depozitului, s'au premari tavan 7 väzut de aerisire ce ies tului,
supra Aceste
de aerisire dispozi-
tive pentru
deci
sunt
pot fi deschise mai mult mai nevoe. depozite mari Cele ca
aprecieze jertfele fäcute de le Stat
pentru pästrarea fructelor Vederea
a depozitului pentru fructe peste dela Pep. Bucovina Sirauti.
Aceste
sunt puse sub supra-
vegherea
cari vor conduce clasificarea
dardizarea fructelor, vor supraveghia bunul mers al lämurire. vor da
www.digibuc.ro
Piersici
Regiunile pomicole din România potrivite pentru
Speciile
regiune
de Ing.
M. BOTEZ
I.C.A.R.
ce de fructe desvoltare tot mare. Spre deosebire de trecut, se punea mai mult pe litatea fructelor, chiar amestec de acestea veneau mari se fructele culoare, greutate, la ntate etc. Ca fost acestor
lievoie
se
pentru fiecare specii
mai multe regiuni de se de din un sortiment ce trebuiesc livezile care au de
scop
Astfel
regiuni pomicole
fost subregiuni.
la
s'a fäcut diferitelor regiuni, de plantele ce (ploi,
Pentru fiecare
diferite
etc.)
subregiune, oamenii
www.digibuc.ro
de de
de etc.
mai jos, din sortimentele de soiuri sortimente sunt specii. Soiurile cuprinse parte din sortimentele mai hune, multe dintre ele Cele mai din soiurile de care pomenim regiunile pomicole ale rezultate sunt cunoscute ales
regiune Mai jos subregiune speciile ca sortimentele statornicite, pe care o au.
varietätile,
Regiunea
Hotin, ceava parte din Soroca. Se Nucului,
Dorohoi,
cultura
a) London ; 2. Parmain auriu ; 3. Stettin Reinette Cassel 5. Reinette Landsberg de Valea Prutului) ; 6 Wagener price apple (Idem) Reinette Baumman ; 8. Calville neige 9. Zelenca Prunul Anna Späth ; 2. D'Agen ; 3. Tuleu gras 4. Quetsche d'Italie 5. Tzari 6. Reine Claude. locale din Beurré 2. Beurré d'Hardenpont 3. Douchesse d'Angoulême ; Olivier des Serres ; 6. Curé Bon Chretien Williams ; Beurré e) Ramon 2. Bigarreau negre de Odessa ;
-
;
;
Moldovei" - cuprinde Baia, Neamt, Bacäu, parte din Roman Putna. Se recomandä Nucului Alunului. Prunului, a)
;
nette Champagne ; ; Reinette
Tzari
b)
ni
-
2. Parmain auriu ; Reinette 6. London
Calville Canada
;
Anna Späth ;
gras
2.
Beurré 2. Beurré Duchesse d'Angoulême 5. Bon chretien
;
;
3. ;
6.
;
;
d'Hardenpont Olivier des Serres
de Paris. d)
cele
www.digibuc.ro
Rei-
Reinette
locale.
SOCIETATEA
142
Subregiunea
Prunului, Pärului, Nucului,
Caisului,
Persicului.
-
; a) London Pepping 2. Parmain Reinette ; 6. Virginia roz. 4. Wagener price apple
Diel ; ;
2.
Bon chretien Williams ; 8. Comtesse de Paris. Tuleu
-
;
Olivier des
;
6.
de
3. Duchesse favorite ;
Späth Quetsche Reine Claude d'Althan. soiuri locale. din cele mai d) Timpurii de Mai ; 2. Boambe de Cotnari ; 3. Bigarreau e) Napoleon; 4. Bigarreau Dönnissen Meilleur de ; 2. Dulci de ; f) 4. Precoce de Boulbon. g) ; Reine Hortense ; 2. Spaniole ; 3. Belle Griotte de Nord. Sneed; 2. Amsden; 3. h) (in locurile potrivite). 4. Regina livezilor ; 5. Belle de Paris ; 6. Newington ;
5. Pruna
;
D'Agen ; 3.
6. Ente Imperial
-
Regiunea a doua Moldovei"
parte recomandä
Vaslui,
Nucului, potrivite).
Roman,
Tecuci
Prunului, Caisului
Persicului
; 3. London Wagener price apple 2. Calville de a) ; 6. Napoleon ; Pepping ; 4. Reinette de Champagne ; 5. Parmain Beurré d'Hardenpont ; 2. ; 3. b) Pärul. de ; 5. Bon ; 6. Duchesse ; 4. ; 4. Quetsche Tuleu ; 2. D'Agen ; 3. Pruna ;
5. Reine claude d'Althan.
der Mark ; ; 5. d'Odesa ; 4. Bigarreau Spaniole ; 2. Belle e) ;
de Ungaria; 5. g)
(in locurile
Bigarreau Napoleon ; 3. de Cotnari ; 6. Ramon oliva. ; 3. Reine
3. Precoce de Boulbon ;
2. Dulci de
de prielnice).
6.
3. La Prance etc.
www.digibuc.ro
de
Regina livezilor ;
2.
;
143
Regiunea
Ismail, Cahul, Covurlui, Tecuci, Dolj, parte din cultura Caisului, Gutuiului, Meilleur de
a) Calsul. d'Auvergne ;
Ilfov,
Prunului, Pärului. Pêche de Nancy ;
;
de
;
;
Gloire Royale ;
Luizet ;
6.
8. Paviot. Spaniole ;
;
;
Belle Magnifique ;
Reine
c) Prunul. -
;
2. Tuleu
3.
;
4. Bosniace ;
Anna Späth.
6. Reine claude (d'Althan etc.) ;
--
8. Abbaye
;
e) ;
hune Surpasse Amsden ; 3.
;
Regina
;
Champion ; 6. Elberta.
Prucheste der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Coburger ; 5. Bigarreau Jaboulay ; 6. ; de
de Mai ; 4. Bigarreau Bigarreau g)
Constantinopol ; 3. Portugal. Beretzky ; pentru de iarnd. 3. Reinette
1.
h)
locuri ravene sau unde se pot uda ; 5. de varä pentru consumul de Doyenne de
Domnesc i)
favorite ;
Williams ; Curé.
3.
Bon chretien
Triomphe de Vienne ; 6. Douchesse d'Angoulême ;
Regiunea
Zona din
Prunus Simonis
9. Belle de Louvain.
patra cuprinde Tighina C. Nucului,
Orhei,
inundabilä Se
Caisului. a) Märul. Tirolca ; Wagener price
Reinette de Champagne ; 6.
;
;
Kaltherer Böhmer ; Carolca ; 8. Sari Sinap ;
;
ro.
b)
d'Avranches ; 4. Doyenné de
;
favorite; 3. 5. Passe Crassane ; 6.
www.digibuc.ro
bonne
144
Tuleu Gras
c)
-
2.
Reine claude
Ciornosliv ;
;
Victoria
;
,
e) f)
der Mark 3. Bigarreau de Big. Napoleon 5. Big Selectiuni din cele mai bune soiuri locale Spaniole ; 2. 3. Reine Hortense Meilleur de Ungaria 2. 3. ;
;
;
de
Regiunea
(altoit pe
Gutuiului, Prunului,
Caisului,
scurse) 2. Rivers ay; Newington 8. Valparaiso etc. 6. Vultur de mare ; Constantinopol ; 2. Portugalia ; 3. Beretzky. Sneed
a)
De Italia b)
;
Re Umberto
d) 4.
2. 6.
d'Hardenpont
Williams Serres. ;
5
2.
Royal ; 6.
Meilleur de
4. Bon Oliver
;
;
de
3.
Bigarreau Napoleon
2.
2.
D'Agen 2. Reine Claude ;
g
Passe de
de
der
e)
;
Reine Hortense. Ente
3.
Tuleu
5.
h)
2. ;
j)
;
Calville neige
5. Sari Sinap ; 6. Candil Sinap.
-
Princesse ; 2. Locale
coaja
din soiurile locale
Regiunea
Dobrogei"
parte
judetul cultura Re Umberto
de
der
Bigarreau Spaniole.
www.digibuc.ro
Falcä
d) Persicul. - (in regiunea Vultur de Mare etc. din Reine claude
e)
; 2. Regina livezilor ;
;
locale.
; 2. Belle Louvaine ; 3. 4. Prunnus Simonis. g) r. Astrahan alb ; 2. Charlamovschi; 3. Belle fleur galben ; 4. London Pcpping. Clapps favorite 4. Du2. Andre Desportes ; chesse d'Angoulême; bon 6. Bon Chretien Williams.
-
;
;
Ciobanul cânta din fluer
caprele
Dobrogei" Durostor, Caliacra partea din Constanta toare se cultura Caisului. Pentru Valea Batovei cultura Gutuiului, Nucului, Prunului, chinului prielnice). Pentru dealuri Alunul, Caisul, mai
Persicului,
Persicul
de a) Caisul. - r. Locale (de Silistra) ; ;
4. Ananas
- r.
-
;
-
Timpurii
2.
2. Amsden ;
;
;
3. Bigarreau
3. 3.
de
4.
de Italia. 2. Portugal 3. Constantinopol Curé
4.
Meilleur de
der 2. Bigarreau Bigarreau de porumbel ;
d) e) f)
2.
Royale.
2.
Duchesse
Andre Desportes
www.digibuc.ro
3.
Bon
INGINERILOR din cele mai soiuri Belle de Louvaine. Reine claude ; 2. D'Agen ; 2. coaja ; 3. Regina Victoria. ; Astrahan alb 2. Charlamovschi ; 3. Belle fleur
g.
h) Prunul.
;
Märul.
London Pepping
galben ;
Dobrogei"
cuprinde recomandä cultura Caisului,
Subregiunea
Persicului,
la regiunea
Sortimentele sunt cele
-a.
Regiunea
cuprinde
Subregiunea
Prahova, Särat, din Olt. recomandä cultura Caisului, Persicului, Gutuiului, a)
;
Parmain b) Pärul. 4. Bon chretien Williams ;
Duchesse
;
2.
Pärului, Prunului, Migdalului. de
;
London
6. Belle
Comtesse de Paris ; Doyenné de 8. Clapp's favorite ;
parte
Muscel
2. 5.
3. 6.
;
d'Hardenpont ; ; Prof. N. I.
du 2.
-
;
3.
Reine claude
;
4. Vinete ; 5. Anna Späth ; 6.
e) Calsul. de
;
de ; 2. Selectiuni ; 2. Meilleur de
cele mai
locale.
; 3. Re
;
Amsden ; Sneed ; 2. Rivers timpuriu ; La Prance ; Sanguine. 6. Vultur de mare. De g) Gutulul. - Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Prahova ;
Vrancea. h)
-
de Leordeni ; i)
Bigarreau Napoleon 2. Bigarreau Dönnissen ; der Mark ; 2. Belle de chatenay ; 3. Gros ;
;
Belle
Locale.
Olteniei" cuprinde recomandä cultura, Prunului Nucului, Caisului, Persicului, Castanului Migdalului.
Subregiunea
din
Gorj
a)
;
2.
;
5. London Pepping.
www.digibuc.ro
Parmain
;
;
147
Pärul.
;
Williams ;
2. Reine
Tuleu
-
2. Passe
Bon Chr.
;
de iarnä
Bosc ; 5.
(violete) ;
D'Agen ; 4. Anna
Späth ; 5. Bosniace. d) e)
din
2.
;
mai
Royale ; 2. Meilleur de
locale.
Re Umberto
;
5. Luizet ; 6. Ananas. f)
mare.
de
;
Vultur de
3. Sneed
2. Big. Napoleon
der
g)
Big. h)
2. Regina
;
3. Big. Jaboulay ;
Big.
;
2.
;
de Chatenay ;
Spaniole ;
Gros Gobet. Var. locale ; 2. Var. Baia Mare ; 3. Var. de 2. Victoria. ;
Regiunea a opta cuprinde Severin, Arad Bihor. recomandä Prunului, Märului, Nucului, Gutuiului. der Mark ; 2. Timpurii de Mai ; 3. Big. Napoleon 5. Big. Dönnissen ; 6. Big. ; Moacre. 2. ; 3. ; Reine Hortense
a)
Ramon b)
:
Belle de c) Prunul.
-
d)
Reinette e)
f) g.
Duchesse h.) Calsul.
;
2. D'Agen ; 3. 2. Parmain ; ;
6.
;
;
Belle de Louvaine.
London Pepping Reinette de Canada. ;
din locale de valoare. Beretzky ; 2. De Portugalia ; 3. De Constantinopol. ;
2.
Bon Chr. Wil ;
2. Berg. 5.
-
Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ; 3. 4. Regina livezilor ; Sneed 2. Amsden ; ;
5. Newington 6. T. H. Halle etc.
- cuprinde jude:
mare parte din - Mare. Se recomandä Prunului, Persicului, Caisului, Castanului (jud. London Pepping 6.
De Baia Mare
De
www.digibuc.ro
De
:
TNGINERILOR
148
-
c)
3.
Reine claude d
de Louvaine ;
2.
Prunus
;
d)
2. Andre Desportes Clapp's favorite Louise bonne d'Avranches ; 6. Bon chr. timpurii ; 3. 4. 2.
Duchesse
;
;
e)
;
Ale
;
;
;
Caisul
Vultur de mare r. Meilleur de Ungaria ; 2. Luizet ; de
g)
;
8.
de Baia Mare etc. ;
2.
locale etc.
h)
Regiunea noua
Alba, Sibiu, Pärului, Prunului,
recomandä Persicului,
Ionnathan ; 2. 6. Sovari
5. Reinette
Parmain auriu ; 4. London
;
Reinette de Cassel
;
Boiken. Geoagiu b. Bose 5. Louise Bonne
;
de
8.
2. Olivier des Serres 3. Beurré favorite Bon 6. ;
;
-
Belle de
2. Anna Späth ; 3. Reine Claude
Liège ; 5. Tuleu gras.
Reine
2. Spaniole ;
Belle
,
Griotte-
4.
d)
Timpurii de Mai 4. Bigarreau Dönnissen ; 5. de e)
g)
2.
;
; 3. Bigarreau
2.
;
3. Elberta ;
de Paris 6. Newington etc. h) Caisul. Meilleur de Ungaria ; 2. de 5. de Lübek.
5.
4.
Regina livezilor
de
;
;
Târnava Mica, Târnava Mare, recomandä nului, Pärului, Nucului, locurile adäpostite din restul Târnava Mare, Târnava cultiva Caisul prinde
Ciuc,
se pot
Ionnathan ; 2. ; auriu 4. Sovari Nobile 8. Reinette Bauman. 2. Bistrita b) ; 3. Anna Späth ; 4. Quetsche de Italia 5. Reine Claude ; a)
5. Boikcn ; 6.
;
;
;
bine
www.digibuc.ro
Curé
Crassane
2.
;
Louise bonne d'Avranches ; 6. Beurré Bosc ; Olivier d s 8. Fondante de Bois. Baia d) din cele soiuri locale (Râpa Valea Nirajului). 3. Reine Hortense 4. Baron e) Spaniole ; Josika Gabriel. f) Timpurii de Mai 2. De Apahida ; 3. De Cisnädia ; de Bädäcini ; Bigarreau Germersdorf ; 6. Bigarreau Dönnissen g) 2. Meilleur de 4. Târzii Beurré
;
-
;
;
;
;
de h)
2.
;
;
Earli Alexander
Regina livezilor
Subregiunea III Turda Prunului,
Transilvaniei" - cuprinde : ;
se recomandä Caisului, Nucului :
a)
2.
;
London
;
Persicului. ;
4.
Parmain
auriu ; 5. Poinic. Curé ;
b)
Doyenné de
Diel
;
Crassane 6. Louise
3. Bon Chretien Fondante d'Avranches ; ;
des Bois. Timpurii de Mai ; 2. Timpurii de Apahida ; 3. De 4. Bigarreau Germersdorf ; 5. de 6. Big. Dönnissen. d) Prunul. 2. 3. Anna Späth ; Quetsche de D'Agen ; 6. Reine e) Spaniole ; 2. Baron Josika Gabriel Morelle ;
;
;
;
Ambrozia ; 2. Meilleur de
Caisul.
de Ungaria ;
;
de Lübeck
-
g)
5.
;
Lunca ; 2. Mayflower ;
;
Baia
Amsden ;
Regina
3.
;
6. Vultur de mare etc..
Transilvaniei", - cuprinde parte din Satu -Mare.
Subregiunea :
Nucului, Prunului, Persicului, Caisului (ultimele specii nu merg
Se recomandä
:
.
a) ; 3. Pätul ; 4. Siculane ; 5. Parrain auriu ; 6. Stettin regiuni umede ; 8. 7. Reinette Canada Baumman ; Reinette Ananas. b) De Baia Mare 2. Lunca ; 3. 2. Bosniace ; 3. Anna Späth ; Prunul. Tuleu gras ;
;
5. Reine Claude. d)
-
4. Big. de Germersdorf ;
;
Big. Hedelfingher ; 2. 5. de
de ;
3. De Cisnädia ;
6. Big. Dönnissen.
www.digibuc.ro
SOCTETATEA
150 Spaniole ;
e)
Baron Josika Gabriel
Mayflower ;
;
3.
Sneed
;
;
Regina
6. Sunbeam etc.
g)
;
Meilleur de
de
;
din locului. viitor. sortimente,
mai
;
de
5.
aceasta nu este trebuesc
multe aceasta se poate schimba,
In ce
la unele introduse
se cerceteze anii felul cum se petrece legatul telor, vom avea putinta mäsura care vor putea fi sädite foloasele cele mai
varietäti ce nu ne vor multumi pe deplin se vor cu altele, mai Revederea cercetarea sortimentelor statornicite a se face cam din cinci cinci Spre a ajunge scopul, pentru care s'au fixat regiunile pomicole sortimentele, vor trebui iar pomicultorii livezi noi cu mai sus. In livezile cari avem soiuri ce nu ne soiurile multumesc putem pe acestea din le cu mult Cele
realtoire.
Stupina gospodarului I. Leon, din
www.digibuc.ro
la
Regele
M.
C.
Zonele viticole ale de Prof. din
Ancheta
din 27
total nerea acestor mätoarea
C. TEODORESCU de al
Agronomice
legii pentru apärarea arätat de 370.128 hectare acoperite felul cultivate este ocazia
1936,
ha.
indigene) de
producätori pentru
587
In total
ha.
Din simpla examinare cifrelor de mai sus, din producätori este joritatea viilor prestigiul viticulturii ceeace din anchete, s'a dovedit de asemenea Cu ocazia totalul viilor de astäzi numai 170.729 hectare se 199.399 cele mai multe la pe
hectare-se gäsesc
la
www.digibuc.ro
locul cerealelor.
INGINERILOR
dela deal la
Deci, matca viilor s'a
ceeace nu este
deloc
Se mai chiar din zonele cu de hibrizi prodestul de sunt ducätori directi. Astfel, din totalul de 199.399 hectare vii podgoriile dela deal, numai 111.229 hectare sunt ocupate zate indigene, pe când restul de vii nobile altoite care sunt ocupate numai de directi. Cât despre vile dela acestea sunt deja cunoscute constituite aproape numai din cari 164.379 hectare, pe când altoite din ajung abia la 34.508 hectare. de aceste triste Dar a tot atât de dovedit alte In deosebi trebue faptul, majoritatea viilor fie americane altoite, fie indigene plantate cu de tot felul de sau locale, ceeace face
dela un proprietar, la altul, ba chiar
se
la alta,
dela o falsificärile
de calitate
comertul, exportului. comertul, mai ales cel de export, cere ce
cu
dife-
sitele recolte. Pentru a se
pune de ale mod temeinic comertul de vinuri, legea prevede mod obligatoriu delimitarea zonelor viticole, fixarea comun de pentru regiune de pectarea a vinului produs. a se
Cu alte cuvinte, se fixeazä prin ajutorul comisiunilor de fiecärei regiuni parte, ne niai pe viitor plantarea altor acestora. soiurile de comisiuni vor ce sunt admise a se planta fiecärei viticole, stabilind chiar delimitare,
de ce s'au rezervat. Pentru acele podgorii plaiuri care trecut se curat de un renume ceeace fie din calitatea vinului ce produc, limitele proprie fie la cererea proprietarilor, vor desface vinul sub negustori respective ; nu vor avea dreptul
www.digibuc.ro
numele acelor vinul ce desfac nu provine din zona pe baza legii. Comisiunile de delimitare a zonelor viticole, au lucreze din vara 1936. Ele trebue inchee pânä la 26 Martie 1941 prezent au fost fixate zonele viticole principalele podgorii au interiorul acestora mai sunt 34.500
hectare terenuri proprii a fi plantate cu le vor putea folosi sortimentul de
de a se respecta
acest scop, fixat de comisiunea
In felul acesta România va dispune
viitor de 205.229
hectare de deal, care au dreptul se replanteze tot cu altoite. Cât despre cele 199.399 hectare de majoritatea, hectare plantate cu - este scoaterii cât de curând, a se putea pune alte locul ; singure altoite de 35.020 hectare vor fi replantate dreptul de a se
delimitarea zonelor viticole a putut merge oarecum repede, nu tot se cu fixarea soiurilor de struguri ce trebuesc plantate fiecare regiune parte. Problema aceasta este mult mai grea de rezolvat a studiu de fie Institutul de Agronomice, care scop se va infiinta o serie de statiuni experimentale la regiunile principale. stabilirea sortimentelor definitive, Ministerul Agriculturii s'a
la câteva soiuri care s'au dovedit a da cele mai bune rezultate practice pana
:
varietätilor
România
la
No. 10443/938, s'a fixat lista de vite petru vin a strugurilor de a port-altoilor, ce pot fi sau cultivate Romania, cu
Deciziunea provizorie a dela
anume :
1938 I. a)
Aligoté;
albe
;
;
;
;
8.
;
6. (Mus
de . de D Mare; Muscadelle de Bordelais Muscat de Frontignan; Muscat Ottonel; Riesling (de de Rhin Pinot Gris de Banat ; Traminer ; Sauvignon; Silvaner Grasa de Cotnari.
toasa) ;
;
;
www.digibuc.ro
VITICOLA
www.digibuc.ro
;
9.
Dattier de Lignan ; (Aleppo, Muscat Perle de Csaba Muscat de 16. Chasselas Napoleon (Bicano); Caraburnu. ;
Royale Chasselas
Berlandieri 2. Berlandieri Berlandieri
;
Kober
BB).
Teleki 8 B.
420 A. Rupestris Rupestris 6. Riparia Portalis (Gloire) Chasselas Berlandieri B. 8. Rupestris du pentru
4. Riparia
-
Durostor.
Caliacra
Pentru cititorii o Plugarilor" idee asupra pe care o au astäzi harta regiunile care se gäsesc caracteristice, cercuri mai podgoriile care se se pot bucura de respectul denumirii de bine dacä se vor dacä toti proprietarii vor mod uniform sortimente. din România
Podgoriile cele mai
(Transilvania). Intindere : 3500 hectare, aparla 159 comune. Vinuri alese se obtin pe 2164 hectare din
1. Alba 42
de Jos,
Alba
Centre
Galda, Ciumbrud, etc. Riesling, Pinot
Bucerdea,
Traminer. 2. Arad (Transilvania). pe 5100 hectare lungime de 60 km. renumit pentru vinuri albe. Centre principale : pentru Ghioroc, Pau :
:
Pentru vinuri i
pentru vinuri
:
Pinot noir
:
Riesling, Furmint etc., pentru
;
vinuri albe. 3. Codrul (Basarabia). Intinderea : 15.000 hectare zate jud. Orhei, Bälti, prelungire spre zona de delimitare nu cca 6000 hectare. Centre
Costiugeni,
:
Tighina, etc.
www.digibuc.ro
156
Aligoté, Chardonnay, Pinot gris, Traminer, Cabernet, Sauvignon, etc. vechime, pentru (Moldova), cea mai 4. vinuri Intinderea: 600 hectare situate pe coasta Vorona, etc. a dealurilor Cotnari, Cotnari.
Feteasca, Mare (Muntenia), situat pe colinele sub-carpatice, pe o de 60 km. Intinderea : 16.000 hectare, plantate cu de 17 alese. Vinurile cele mai se obtin pe constituind Valea Cricovului Valea Teleajenului :
5.
un masiv de 8.000 ha. Valea
Centre
la Ceptura jud. Prahova. In restul regiunii se Dealul Zorilor, Valea Teancului,
Säpat,
:
etc. din jud. Riesling, Cabernet,
:
Sauvignon, etc. repartizate vinuri
: 8.000
(Oltenia).
6.
la 45 comune, dintre cari 4270 hectare din 16 superioare. Creteni
mai ales
Oltului, vestit pentru vinuri Gordan, Braghina, ling Sauvignon, Pinot noir, Cabernet -Sauvignon, etc.
Ries-
Centre
pe
:
(Transilvania). Intindere: 60 ha. pe malul
7.
Produce vinuri
cu
vestite. Centrul unic: 8.
exclusiv
(Moldova). Intindere : 2500 hectare,
jurul
din care 1800 hectare produc vinuri superioare. Copou, Bucium,
Centre
:
:
Pinot, Riesling, Aligoté, Grassa, Feteasca,
cana, etc. (Moldova). de Centre principale : 9.
ha. produc vinuri Coasta
Dealul Conachi.
2900 hectare, dintre care alese.
cu podgoriile : apoi
www.digibuc.ro
Corbului,
PLUGARILOR
neagrä (Cräcana)
:
franceze
pentru vinuri albe. (Moldova). Intindere: 12.000 hectare, un masiv de 60 km. lungime km. Din acest total, 7000 hectare vinuri albe de de valoare mai mare, restul neputând conta zona 10.
Centre
Panciu,
:
cea de Sus
Jos, Diocheti,
etc.
Riesling, Pinot, Sauvignon,
:
Traminer. 11. Purcari (Basarabia).
500 ha. Vinuri alese se produc pe o
pentru vinuri de cca. 250 hectare. Centre
:
(Cräcana)
:
(Banat).
12.
Cabernet -Sauvignon.
2000 hectare. Bacova,
Centre
dorf, etc. Riesling, Muscat Ottonel, etc. (Transilvania). Intindere: 2300 hectare aparla 46 comune. Vinuri alese, albe, de multe licoroase. :
13.
Blaj, Sona, Riesling, Pinot, Traminer.
Centre
lea :
etc.
(Oltenia), Intindere: 9.900 hectare repar42 comune pe 37 Un numär de 2500 hectare vinuri alese anume : T. Severin 1200 ha., 750 ha, Valea Motrului 550 ha. 14.
T. Severin, Bresnita, Magheru, Orevita, Drincea, Strehaia Corcova. Seinä, Berbecel, Riesling, Sauvignon, gris, Cabernet -Sauvignon. 15. (Constanta) Silistra (Durostor) Podgorii cu producând foarte podgorii cu caracter local R. (Muntenia) Sarica, Turtucaia (Dobrogea), Segarcea, Sadova, tenia), (Moldova), Teaca, Oradea, Silvaniei, Diosig, Satu -Mare (Transilvania), Teremia-Mare, Tomnatic Cetatea (Basarabia), etc. Centre
:
:
www.digibuc.ro
din
pentru de Ing.
Sunt din
cari pot
florile pe care le vom alege pentru a pe acele cari se multumesc cu mai rabde
M.
GEORGESCU
grädinarii, dar casa
la
Fuliile, (Zarnacadelele, cum se mai spune Olteniei) sunt printre cele cari se deschid primävarä cari dau de la Epitaf din Vinerea Acestea sunt plante cari au in o ceapä, prin puii, sau pe care cepei mari. Cepele se pun toamna, prin brie, la o cam de e lungimea cepei. alte vedem florile nu nici ele se arate. ceapä, de poporul nostru, dar ale flori vin mai este alb. Lalelele,
Zambilele
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Crinul o
159
mai mare, cepele sale se planteazä mai rar, la ceva, una de alta. Timpul se planteazä e tulpinile s'au uscat cepele se odihnesc,
atunci luna August. Cepele de crin pot
fie trecute pe
fie
pe
brazdä ;
apoi
cepele de lalele, zambile
doi ani sau chiar fiecare an, prin luna plantarea se despart de cele cari au se pun fiecare deoparte. ne -am numai la florile acestea care se deschid ar urma tot restul anului fie de De aceia pe de care am vorbit va trebui mai punem altele care pe timpul verii toamnä. Printre aceste flori avem cari träesc mai multi ani, nu pier venirea toamnei altele pe care trebue le semänäm fiecare an. cari träesc mai multi ani sunt flori mari roz cari se deschid prin luna Mai ; mari flori albastre albastre cerul albe, cursul verii ; floare mare Mai ; toate culorile, cari se deschid prin ; apoi un soi de nap lung suptire (Hellianthus doronicoides) cari toamnä face o multime de flori mari galbene. Tot printre florile de toamnä avem Stelutele (Aster) care se acoperä de o sumedenie de flori albastre liliachiu galben sau Dumiale zäpada. Tot aici trebue sä amintim de frumoasa bätute simple, dar care de bine curtile dela Inmultirea acestor cari mai se poate face prin mai prin Toamna prin Octombrie primävara de vreme lästarii fi crescut mari se scot plantele din se despart mai multe cari se planteazä apoi brazde la de palme, pe care o va avea planta. scoaterea
se poate face la
voim
se face
aceste
pe la se pune pe un cap de un pämânt Se
sau prin Aprilie. bine märuntit se acoperä apoi o se tine lui
www.digibuc.ro
INGINERILOR AGRONOMI
160
ciurul umed prin stropiri dese stropitoare plantele au s'au imputernicit, se
runt.
pe un alt strat la o depärtare cam de un lat de in toamnä,
o
se
la locul
voim
acum sunt In de plantele de care am vorbit multe alte flori foarte frumoase, dar care nu träesc o varä. cu floare avem : sau mare de culoare portocalie care cu strälucitoare ; scunde inflorire continua ; toate culorile afarä de albastru, sale alcätuite ciudat, ca gura unui animal ; Gura leului cad apoi Petuniile mirositoare cari ; Regina flori cari se deschid numai noaptea, dar care mirosul pläcut ; grädina Mixandrele mari arätoase. Boului Pe aceste culori aprinse sunt arätoase, dar care sunt iubite pentru mirosul dracum e mai cu gostei", pe care fiecare grädina sa. tine varä se cari träesc numai o Toate aceste lui multesc prin se face pe deadreptul sau lunii poate fie acest caz se pe brazda care plantele au vesc cum am spus se räresc pe se poate face mai sus. Pentruca avem räsad mai devreme, semänäturile se mai acest caz pot face pe la lui Martie, la cutii putin cari se tin nu trebue care se Stratul de sä fie mai gros semintele mari e ; aproape se mai mult, pe semintele märunte neacoperite.
Dar pentru a avem un
de
o ;
nu e destul sä le punem pe fiecare la
le däm Brazda (stratul) se vor care se vor florile trebue fie gunoi putrezit, säpatä maua Apoi la brazdä
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
161
pe cele scunde
de
pe cele timpul
fund
toate curate de se fie mereu vesele
frumos.
se
economisim bine
pe supt un strat de gunoi pe tred grosime de vreo degete.
Cu aceste dragostea
care
vom
purta florilor vom isbuti avem pe de bun gospodar
mereu
Tot pe atâta de este câteva tufe de trandafiri
grädina casei
etc. care
alte
te
atât pe
se
de
alb nu
timp mirosul
tot
te desfatä la casa omului
de
de särac este, din
bunä
de
peste tot, ochii
stint cari
se
se
se de
ce se
Pentru kgr. de
de
de de
de de se trebuesc
sus,
date trebuesc
de
de de
de teren.
de lucru
mai de
www.digibuc.ro
din
Un
Construirea unei mori de pentru trebuintele
de de Dr. Facultatea de
Folosirea puterei vântului, mai ales pentru
Agricole
din
un deosebit interes. calea Una din cele mai mari piedici, care folosirei generale a acestei puteri, aproape degeaba, era petea necesare, care puteau fie aduse numai din construagricultori pot foarte care cheltueli o instalatie de poate foarte bine interesele unei apei, chiar mijlocii cum de relor de paie, nutret, sfecle, punerea batoze de lucru a a pentru cereale sau porumb, punerea in rea cerealelor, etc. Cu ajutorul.unor astfel de instalatiuni, in multe Räsäritul
:
HP
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
163
fie
de bäut, amenajarea locurilor de etc. unui
cele ce
aprovizionarea pe izlazurile de folosirea interesul de de
vom diametru,
de
unui aeromotor,
la viteza
de cca pe
mai de ale unei astfel de de
pe
din de
aeromotorului, care orientarea de de
transmisie.
mare trebuie
fie data pelor, deoarece de lucrarea capacitatea de lucru motorului. mai este
capului
aeromotorului, realiza orientarea active terea de sub atunci Fig. de raza
se
pentru aeromotor. Dimensiunile ei sunt statornicite
devine care
de lemn, Lemnul (brad) acestei bare cazul de
cm.
15 cm.
de
nostru este de m. Baza rotunda de cca. fie
curat
va fi de cca. 215 cm.,
de fixare
M. Fateev.
www.digibuc.ro
aripei pe osia
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
164
Fig. sprijin.
de executare a acestei bare de cum se vede din fig. bara de sprijin este
care servesc planului 20
25
Aceste
fixarea traverselor de au forma
latura
www.digibuc.ro
barei.
de
165
aceste
vor
se
egale
deci
cazul
de
Forma traverselor este fig. 8, cum se fig. Pentru lucrarea traverselor folosim scândura de brad, de 20 grosime 180 Scândura este la fel de aripei.
In cazul nostru lungimea va fi 600 oblice, scândura este (fig 9), din fiecare câte se cum fig. 10. traversei, de 20 25 se din de sprijin aripei, care trebue cca. cum fig. aceasta trebue lungimea de 110 de sprijin este de parte alta (fig. la adâncimea de cca. introducerea traversei ei trece 60 acesta, ajutorul douä se fixeazä câte la (fig. Partea barei de sprijin, care se fixeazä pe de vânt, de obicei pätrat. Trebue se de de traverselor se de planul de (fig. deci de planul patrat, prin care trece gaura pentru osie. lucrarea scheletului aripei, scânduri ajunge la forma fig. Pentru se scânduri de brad, de cca. grosime, bine Marginele
fie täiate oblic, pentru avea (fig 12-14). Scândurile care se lungime, vor avea lungime de cele din de cca. 200 ce am isprävit aripelor, ele trebue fie greutatea fie la fel. aeromotorul nostru avem nevoe de aripi. sunt fixate pe osie de fier, felul (fig. Cornierele de pot fi täiate fie din fier 70 de aceste
fie
din
de fier de
care, de aceasta avem nevoe de ajutobarele de sprijin ale aripelor. Pentru fixarea pana de fier (e), care de vânt osie, aripelor pe osie. Pentruca de vânt nu ce trece depe osie, ea este osie. de
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
166
osia este de
felul fixarea aripelor se face din fier rotund de mm. din fier lat de pe osie, trebue fie
21. Gujbele (a) pot fi tru, contrapläcile Roata de trebue pe o
Pentru la de orientare de
fig.
diame-
ei.
mereu mai se va partea aceasta roata este mai grea.
asigura bunul mers aeromotorului, trebue fie deasupra Pentru aceasta aeromotorului. Trebue fie aeromotorului mai devine
scoaterea lui de sub Pentru
mare
www.digibuc.ro
aeromotorului (fig. suport pentru osia de vânt, port pentru transmisia dela osia de vânt la baza turnului pentru orientarea se compune din bare verticale (8 8', fig. ceasta
22-24),
deci
din bare sale (4), pene
care
sunt fixate pe pivotul central (9). Barele
vârful pivoau pe de adâncime,
pentru pene
sale (4)
de fixare
(5). Barele transversale sunt
(6). Sub fie pus un fier (7) de grosime, care soliditatea ce
strânse, se
penele (5).
(2),
care servesc drept pentru osia de vânt, trebue fie mare una alteia.
25
vârful pivotului central,
(fig.
Barele verticale se grosimea 180mm. Barele 200
lungimea se
de
grosime. Penele au lungimea de
grosimea de 150 70 barelor transversale
www.digibuc.ro
dealtfel de
SOCIETATEA INGINERILOR
168
rea
barele verticale (8
care la
ce vor fi alese
de
aeromotor.
pivotului central trebue In fig. este 260 300 mm. diametru. Pivotul este
fie de cel pivotului de prin centru de un
canal, care trece prin
acest canal va trece
lungimea lui.
osia care transmite Diametrul canalului trebue
de fie
cca. 20
la baza mai mare
osiei verticale. Pe capetele pivotului trebue fie 2 cercuri de fier. Lungimea pivotului este de 6 m. Pivotul este sprijinit pe o
fig. 30. Baza tälpii o groase de 300
a
In www.digibuc.ro
este
din este
de o
diametrul ceva mai mare de fier,
pivotului. la
placa placa
se (4)
convexitatea
din
aceasta este Placa de jos metru,
avea grosime, scobitura 25
turei de 200
Placa de sus 210
trecerea adâncime, diametru,
www.digibuc.ro
vertical.
raza grosime.
SOCIETATEA
170
de sus, pivotul trebue
printr'un pivotul, supus
din lemn. Acest
orizontal, siunii
31-33 din
legate
de
burilor. Diametrul se
un de 700
este de 15 20 mai mare de fier. Scândurile pentru
lagärului se Fig. Materialul de 100, 150 200
lungime
300
se compune ajutorul centrul acestei pivotului,
150
grosime.
turnului pentru
este lemn de brad curat uscat, diametru. de 100 diametru servesc pentru contra Din de 150 diametru sunt picioare ale turnului,
bârnele de 200 pämânt pentru picioarelor sunt legate
servesc drept temelie, ingropate picioare ale turnului. Capetele de sus ale ajutorul de vertical de jos fixate ajutorul
pivotului. Capetele unei groase de mensiunile principale ale turnului, precum de legare diferitelor lui elemente fig. 34-39. este de va avea de necesare pentru construirea motorului Dimensiunile
pieselor
de
rotunde de sprijin pt. barelor de
transversale
pentru nasuri longitudinale pt. aripelor
Idem transversale pt.
20
nasurilor
www.digibuc.ro
1500
PLUGARILOR
171
Denumirea
Metal aripelor pe
Scoabe din
240
de fier legat
pentru legat barele de sprijin 170
Osia
de bile
diametru 0,45
Pene
1600 750 400
Bare
Bare transversale Pene
50,00
central
barele sale
450 750
Fier plat sub plat de pivot verticalä pe capätul de sus
pivotului
Placa Placa 6500
Osia
Roata Roata
pe pe
de
osiei
pe
de jos
osiei
verticale
Roata verticale 28
sub
de jos
osiei
www.digibuc.ro
30,0 25,0
SOCIETATEA INGINERILOR
172
Dimensiunile materialelor
pieselor
temelia
200
capetelor de de
Bare pentru
22000 2000
54,0 5,6
Metal
pentru
(pentru
elementelor
40
Greutatea 246,67
Metal
Total kg
un aeromotor Laboratorului de Geniu
Agricultorii, care ar
la fel descris, pot Rural (Facultatea de
Agricole
este
faceti
Teodor Roosevelt.
www.digibuc.ro
prinderea cailor
arcanul, Herghelia
privitoare la cailor de Ing.
Inspector R.
vrem sä de este alegerea locului pe care herghelia. Pentru scopul acesta mai este teren dulat, un bogat (var). Totdeauna, de preferat regiune de un regim cald, aceste vânturi un rol bine asupra organism deosebi asupra pielei. putem masaj la care, pielei deasemenea la animale, oameni. Intr'o asemenea de ploaie este mult mai regiunile repede peste tot. alt avantaj al regiunilor vânturi de recolta mai de
este uscat de pierde mai
din face
valoare
www.digibuc.ro
pe vreme recoltat fie
fel,
174
Cu un
un nervii
de
climat
calciu bogat contribue la
curajului
general, este practic are ocazia observe acest fiecare agronom chiar voia ei se lucru, de cele mai multe natura arätate mai sus pentru atmosferic, sunt lui de sol alte Pentru se luncile de de ne pot da dimensiunile cerute pentru aceste rase
Cu toate
locului,
nisipos In tot cazul, un grei. pentru nu sunt de cele arätate mai sus, reese de de teren pentru
la alegerea ce
este avem totdeauna aceasta solurile marnoase, calciu, bogate pentru sunt cele mai fie anuale ale regiunii subsolul este permiabil, se anual, mai mult. umed. de preferat unui de ploaie cea mai mare Este de de August lunile de prin aceasta iarba se poate regenera repede, avea la lele dintre pentru adäpat, Un mare interes trebuie toate animalele domestice, calul, putem spune, este aproape la mai ce se scurg cai Cele mai din cele din apele de pe apele stätätoare sunt In special pentru tineret mijloc totodatä cuibare de acestea care sunt de desvoltare insectelor, special rocire
ei.
tare, culoare aceste animale.
mai
färä miros, este cea mai
liber,
soare,
www.digibuc.ro
pe
mai bine,
aer liber are rolul
microbii, de ajuta din de stimula pielei, care se face de brusce de ploile repezi contra sistemul nervos mare la grajd nu se poate ceea ce regim de la de acea din grajd Avantajul primul la nu acea din iesle, fapt ce face stomacul prea mare de iarbä relativ nu se al doilea al calului, cea mai calul alege numai iarba timpul este la grajd care pierde din al greu treilea, amidon este foarte de cai gura. de dar poate fi este mai bine mestecat saliva luat la mai uniform ingerat stomac. individ face la bun copitelor, sine nu numai fapt care aduce dar tendoanelor, oaselor, general caii de timp corect pe care au fiecare se Instinctul natural cailor, toate curiozitatea de de toate lucrurile colo, jocul dintre ei fuga de colo din stint cele sporesc desvoltarea caii la grajd. mijloace, contra sperieturilor de care sexual poate precum Buna mai la spre bine, globulelor
fie se poate de pentru tineret trebuie terenului, ce multe aspecte bine la acestea contribuiesc desvoltarea organism. reduse, la multe
aer liber la grajd mare
la
are
atrage ce deosebi pentru cai.
cartea sa
pentru un cal de curse
al doilea rând sänätate Scopul ce trebue de curse este
nevoia
am
Contele
spune
cea mai mare parte
fost
de
primul
necesar
treilea rând, general (a membrelor,
www.digibuc.ro
de cai
176
SOCIETATEA
special
transmisä la
nervilor)
de reproducere. prezent, sunt bazate pe nevoie, pentru realizarea acesteia, rând se la liber, mai la desvoltarea la facerea vederea pentru care sunt
räbdare, Fiecare crescätor pasionat de cai, trebue ceeace dresarea calului, etatea la care va caz, la desvoltarea lui la mai de sânge care de cum este se mai
vor jertfi animalului
complecta desvoltare, va un
Caii la
grajd,
este vorba de cai, care sunt
mai herghelie.
herghelie, se
implinesc patru englez)
de
de introduce la dresaj, trebuesc cute anumite
Ferma
Caii
sporit de
de
vorba de
care timp se
libertatea jumätate
numai
timp
desvoltat cum trebue, se este repartizat la grajd, va trebui fie la fie la va rând un tratament de
scoate din
ce
hrana,
corpului,
greu libertatea din
www.digibuc.ro
au
177
deaceea trebuie avut
fost
personalul ales pentru
fie oameni
ei,
ce s'au
grajd
se
dacä vor fi
cum
cepe
hamul, dacä vor fi
pentru
avem Trebuie produce se va scoate zilnic
la
punerea
pe cal
de
cm.,
de
de plimba
pentru face
mers un pas Chiar
treia
doua va pe Deprinderea calului
el, pentru se noua sa foarte important
hamul
acestor
respectiv paas,
mod blând, pentru
aceste
care mai târziu vor la pe care le
ce
trecut,
trebuie mângâiat, deoarece, toate animalele dar mai ales calul, un animal ce acest foarte
calului la tras
atât
pentru
dresarea la ham se capete le astfel acestea frece animalul seama de
un
www.digibuc.ro
spatele calului, din'napoi pentru trebuie
178
Când calul s'a
atunci este prins la un lemn ce la care
pe
de una
lungime
astfel
nu ajungä la coatele
picioarelor.
probele de mai sus au avut un rezultat bun, atunci nici greutate când vom pune calul la träsurä.
nu vom
pe
când calul de profesor, malul, de câte va
un
care se conduc trebuie pus va sluji separat care se va
nu va merge normal. câteva calul
acesta se poate hamului jos, calul trebuie spälat pe piept, cäci hamul poate duce
toate aceste
adesea
se calului la
pielea regiune.
crape
calul trebuie merge träsurä, pe partea stângä, acest mod pieptul gura. Dealtfel, un cal merge este de vândut. la ham, trebuie treptat-treptat cercat crescânde, pentru se mod lent forma pieptul mod rational. alt moment critic dresajul pentru este acela când calul trebuie la deal mod lent Dela
atât
deoarece el va
când are de
aproape totdeauna un obstacol
galop
mers
natural.
la deal se va face pe un drum tare uscat. Animalul nu trebuie cäci el va cäuta scape mai repede de acest obstacol. läsat
va încerca
www.digibuc.ro
schimbe
PLUGARILOR
galop, trebue
vorbim
calma.
sus la coama dealului, avem
recomandabil jos
de
tot timpul acestor calul trebuie bine dresaj pierde mult din starea depunând care nu era trebuie fie deauna din lovi destul de mare copitei potcovitului.
nu
se poate trebuie deosebi
început, se
calul numai la picioarele dinnainte, coave iar la cele
din'napoi, numai
la ham. Din cauza unui defect de de potcovit,
se
poate lovi tere la
pricini care pot face oasele
târziu
Biciul nu trebuie losit
proprietatea Camerei Agricole Dorohoi
mod
sarea unui cal, ci numai pentru face atent. cred au biciul nevoie se folosi de el, dând mereu cal. Acest lucru totul cal mai mult pentru face atent, este numai atunci când se nu trag egal. când se Deasemenea lovitura nu trebuie brutal la
calul se
piciorul, multe atât pentru vizitiu,
atunci grave, de cele mai pentru cal.
www.digibuc.ro
la
ce calul
merge bine
aceste
la ham, trebuie scos din un
care
de preferat
mai
la ham
crescut. acel
atunci mersul
care
pe stradä, unde animalul etc. vehicole un car, mereu atent la
se merge pe
se va
nu trebuie trece
cauza apropierei
cum
lui,
fi nimic pe drum. De
ce vedem vehicol
din
animal,
astfel suntem siguri
vom forma un
cal bun de nervos un cal nu merge bine chiar aceasta, de cele vina celui ce talitate nu putem avea un cal bun. caii, trebuie Deaceea, repet dragoste pentru ei. fie calmi, bine pentru ham Dresarea se face mai pe pe acei cai ce sunt mai se care voim mai folosi la la pe la ham. grajd, Dresarea pentru se Dupä aceea, se stea pe el însä pe el, legat de longe (de In ordona un cele din bate pe
toate aceste probe au de cai dinainte
el
se iese se
acestora.
tant
greutatea tot. semenea vorbe Potcovitul trebuie se vinde mai greu
nu fie
la
cum am galoop, paas. un
www.digibuc.ro
impor-
mare de trebuie defecte la
generale, normele
care trebue
ne conducem la dresarea unui cal. de mai micii ce cailor tineri pereche acest mai
la fel
se
astfel se prea mult, nu mai fie bun
se
de
important de
Este
mai de controlat de
din
de
de
8%
kgr.
Anglia Germania
8
% % %
7
6
Austria Italia
2
39 % 51 % 69
Serbia %
82
se
este
atát
mai
de carte este mai mare.
animale savant german
de
sub
ce
total
de
mare de
de
vegetal nu se din
feluri de
www.digibuc.ro
Vaca Luega (Simmental), proprietatea Stelian
la vitele
mari
de Prof. Dr. N. A. DUMITRESCU Academia Agricola
falca de cea de sus.
au
jos, iar mäsele
de jos,
boul are
Ca
de
de
de
sunt
de
falca de jos, falca de sus. de
falca de jos, cea de sus.
de
mäsele
sunt mäsele
falca de jos
total din cari falca de jos
de lapte
nu sunt
din
schimb sunt mult mai (Fig.
de coroana
mäsele
cei de iarbä cei de lapte, mai
mai
A.).
boilor
se
sebesc de acei ai calului, din aceasta se
www.digibuc.ro
au forma unor un animal
183
acest motiv
Tot
incisivi e
la cal.
2
1
se compun din trei (Fig.
B.). se
gingie
coada
ea
partea
ce se vede
telui din care are forma
acea
ce se
coroanä deosebi
se
ei au
mai
diferite numiri, dupa Astfel,
locul cei din
se numesc cei
din dreapta
stânga
sunt fine cei din dreapt stânga acestora se cunosc sub Avem numele de
2
Dinte de lapte.
Fig. din
dinapoi (permanent).
de
väzut dinapoi
secunzi
Cum putem
Dinte din
boilor
trei fapte Inlocuirea Tocirea
de lapte. de lapte
de
de
Atât ivirea de lapte, de iarbä, se face la anumite vârste, pe cari le vom
Dar, cum ne poate ajuta Mai
lungimea sa
tocirea
mai jos. la
de toate dintele de Numai
ajunge la aceia
www.digibuc.ro
se
SOCIETATEA
184
In primul moment care ceva mai
tocirea marginei din dintelui, de tocire are forma unei procesul de tocire pe marginea dintelui, precum pe forma de tocire devenit Dar cum dintele are forma ce se
pe
se
ce el se
de tocire, din In de tocire, se de tocire dintelui care se poate fig. tocirea ajuns la baza conice, scobitura se de tocire dintelui Atunci dintele se zice tocirea dintelui merge mai departe,
pe
de
Dar pe
de tocire de iarbä care se schimbä forma tocirea dintelui, venind din apoi rotundä, dintele se din se
Aceste forme pe cari le Fig.
dintelui, precum anumite la
de
corespund unor
ce au care
au
la cal. cari
nu mai cresc lui se tocesc, ei un semn pentru
se
pe
se
vârstei la bovidee. Dar se partea de deasupra care partea mai se räresc realitate, ei pe ei se rezumat, tocirea de iarbä se
Tocirea
dintelui. dintelui se schimbä, rotundä.
conice
de tocire forme
Steaua
ea
forme
tocire,
de
Prin tocire semnele
pentru
se
se räresc.
cari ni le aduce tocirea vârstei www.digibuc.ro
de
-
PLUGARILOR
185
de lapte
poate avea
la
de lapte,
Aceasta
de aceia
rasei,
din ea sunt mai
de Cu
alte cuvinte cresc pentru
mai
mai repede, de carne sunt
se
la
are mai
fig.
de lapte la un
se
ore dela dela
vitele
mari din rasa dupä
de cum
au la
se mai spun,
de obiceiu patru de lapte.
nu au de
lapte,
se ivesc de obicei zile.
de
rasa din care face parte un el va avea la
Fig. 3. de lapte un dupä ore dela sunt din gingie. =centralisau cunzii
de lapte mereu cam
luna
Dela la
se
mai greu acest
ne
coarnelor.
oarecari semne de lapte, tocirii
la
la luni,
de lapte
Cam dela aceala Fig.
la acestor
de lapte la un
nu
se
marginea de sus astfel de deasupra Intre se www.digibuc.ro
186
de sus a coroanei secunzilor
marginea
Intre luni chiar coroana de unde acum aveau forma unor gingie
tocirea coroanei, partea se duce de jos coroanei. Prin tocire de lapte
Fig.
se se
de
mai mult dupa ce s'a tocit partea de deasupra. are tocirea coroanei primilor se secunzii pânä la Inlocuirea
de
cari cad sunt
Cei
de lapte.
ei
an
8 luni,
la
deosebi la vitele ei cad
an
8
luni
proape de 2 In genere de pede,
cresc
la
de 2 animalul are cari
mai la 2 Fig. sau 2 au
de lapte au
la
de
lungimea
www.digibuc.ro
(fig. 6).
ei
187
primii
Dela
lapte
de
sunt de
cari de se
complect. dar
se
gura primii de
lapte (secunzii vezi fig. Intre cad
Fig.
de
Fig. cei
luni Primii
la
au
au
la
Primii
de
au crescut pânä aproape
www.digibuc.ro
au nivelul
de (2,2).
SOCIETATEA
188
lapte, de
astfel
animalul are 6 numai 2 de lapte (fig.
Fig. 9. -
Intre apar
Fig.
la 4
.
de lapte au fost
Secunzii
inlocuiti
(3,3).
se duc
de lapte, permanenti.
de
la 5
dinte de lapte. www.digibuc.ro
cresc
sunt
(4,4).
la
complect
in locul
la
de lapte au
inlocuiti
mai are
la
complect desvoltati
nu
189
de
mite epoci, vârsta
se poate
bine
de cunoscut vârsta
la
au
Fig. 12.-
la 7
de orientare ne
boului. de ei
ani.
mai
In genere, mai
cât mai
www.digibuc.ro
sä se
numai roaderea atât se rod mai boul este mai
SOCIETATEA
190
oarecare sus.
de
luare aminte tocirea putem dela vârsta la jumätate se la ei erau complect
(de comparat fig.
fig.
s'au ros
aproape
mai
sunt de
pe
(fig.
sunt
cam pe
(fig.
Fig.
ani.
la
formä pätratä (fig. sunt
(fig.
se scurteze mereu
Dela
de sus
timp genere dela
coroanei se
vârsta boului nu mai poate fi acei
sunt face nu mai
apoi
au
munca
care
de cheltuelile ce le
www.digibuc.ro
mai pot hrana
se pot vedea
Fig. 14.
Printre cele mai sunt : atunci
ceiace
la 9
mai dese primii
Fig. 15.
au crescut
unele nereguli
pe care le
de lapte n'au
la
ei primii
www.digibuc.ro
atunci
dubli, astfel
cresc
total nu mai
zece.
Primele mäsele pe care le are
Fig. 16. la se mai ating. Sunt din
de lapte. mäselele de lapte Intre
sunt
nu de mult roasä pe rädäcinä.
S'au
se
creascä mäselele permanente sub pe cari le este
de
cm.
coarne.
locul piele
vor
coarnele. fiecare
cornul numai
din la
Presupunem
zile dela se cornul trece din timp ce la lunar,
pe
gäsim
luni. Socoteala se face astfel cazul nostru
www.digibuc.ro
cornul dela are cm, atunci fiecare cm cm, corespunde
PLUGARILOR
la 6 luni.
acesta se mai e de 8 deci prin la vârsta numai
2 luni, pânä ce cornul a cornului se poate afla
cornul
Dela
nu mai
regulat. Cre-
lui depinde acum de de sex. Sunt rase de rasä cari au coarnele (boul unguresc) la cari cornul mai repede dela va Sunt alte rase cu coarnele scurte (rasä la cari coarnele cresc mai astfel lungimea nu mai ne arate vârsta poate Dar cornului dela mai de mai sex : la tauri
de lapte.
Simmenthal
decât la vaci. Deci dela nu mai poate fi coarne. animalul are 3 lungime ar avea cornul, se
de
jurul lui un
fiecare se câte un cercurile. Avem de Socotim astfel: primul dinspre
Apoi,
vârsta,
5 cercuri, boul are
3 ani, la cari se mai
câte cercuri
Fig. 17. - Corn cu cercuri. Sunt 5 cercuri, animalul are 7
cazul nostru
cercuri
de
deci
total ele
cercurile nu de mai dese la aceste cercuri, spre
la toate la vaci. Apoi, pe
aceia 13
www.digibuc.ro
Grup de tauri Simmenthal, de
luni, la
Tuberculoza vitelor cornute de Dr. M. VAIDA Insp.
molipsitoare de de care Tuberculoza e o omul. precum pot suferi toate animalele de animal prin Cauza boalei este un bacil, care poate hrana ; prin nas, aerul care plutesc stropi apa aer prin tuse, sau praful din de bale, aruncate jurul animalelor tuberculoase, prin atingerea animale tuberculoase, a. m. d. lelor mai multe vite, vreuna ar Astfel: dacá grajd când fi bolnavä de tuberculozä, vita de stropi aer multi stropi plini la animalul vecin, vedem. pot fi de nici aspire aerul aspirat poate acesta respiró boalei.
: din gura vitei
fire de bale care pot
de tuberculozä. Balele pot
fi
apa de bäut
ele curg pe de unde vor bea apoi celelalte vite din grajd, de unde apoi alte fânul pe nutretul balele curg pe iarbä vite. Pe iarba apoi o ea poate, boalei.
www.digibuc.ro
udul, precum
vitelor
pot
vitele
boalei
din
murdärit de ele vor ugerul
boalei.
unei vaci sänätoase se murdärit de de
de
boalei poate
uger prin intre printr'o pielei. de
(furca,
pot fi murdärite roaba de un taur tuberculos vacilor tuberculoase poate boalei.
boalei.
se poate
el sämânta un
suge de la poate Dar
omul,
mai ales copii, care beau
din astfel de lapte (crud) se pot
de
vede deci,
de
se pot molipsi toate vitele aflate la un ea. ceea tuberculoza se acele de obiceiu mai multe vite care la la un
unde nu prea sunt mai ce
pieptului.
se
mai rar
multe vite, tuberculoza n'are deaceea cum se micilor gospodari la
www.digibuc.ro
luat boalei, de dar nu prea des nu cantitate mare, poate nu se va nici un nu se va deoarece acea stare bacilii oarecare.
Dar dacä molipsirea se se
de
ficat,
mereu, bacilii tuberculozei ei se lipesc parte, dauna corpului care la
numai ale corpului anume
nimal
din jurul se
care sunt de tuberculozä. De aci
vitele febrä, de
luciu,
asude
Tot de aci alte
ale corpului, Tuberculoza
de
Aceste pot la unui ou, unui mär mai mari. Cu timpul uime ele se prefac calcaroase, ele pot face puroi. aflate apropierea tari, Animalele tuberculoase au zile de grea, când nu apoi un timp de febrä, când animalele se ele urma urmei mor de tuberculozä. Animalele suferinde de tuberculozä, la boalei se pot vindeca dacä ele liber, la unde
www.digibuc.ro
le bate soarele, dar astfel de sunt rare nu putem dacä boala nu va izbucni din Nu niciun leac care vindeca tuberculoza. n'o vindeca, trebuie prevenim. nu aducem grajdul nostru animale bolnave, dacä astfel de animale grajd, animalele sänätoase din celor bolnave.
n'avem alt grajd nätoase, le vom liber grajdului,
animalelor
la desinfectarea care vitele
sänätoase pot fi readuse grajd, cele tuberculoase vor fi pentru Dar lelor bolnave nu boala poate fi (nu
ea
de multe
tot deauna), dar la semn sigur
ei
nu
vitei
sumedenie de
de tuberculozä, care pot din pot molipsi alte vite omul. descoperirea unor astfel de
pus la
Tuberculoza ugerului. Hutyra-Marek.
tuberculina.
de nu
Tuberculina este care au crescut deoarece
tuberculina
de
au fost
fierbere.
descoperirea vitelor tuberculoase toate vitele din grajd vor fi altoite numim altoire tuberculinare vitele sänätoase toase, tuberculinarea nu le face niciun In schimb vitele atinse de tuberculozä (chiar la boalei), ore de la tuberculinare locul (altoirei) se Deci prin ajutorul suntem sänätoase de cele tuberculoase.
www.digibuc.ro
stare
INGINERILOR
Vitele tuberculoase
nu poate fi consumat boala trece la alte animale tuturor nu
mult, ele nu se primejduirea
laptele
de la ele
deaceea este interesul grajdul vite Dealtfel legea anunte pe sau medicului veterinar ivirea boalei. Medicul veterinar a la
mod gratuit, el va tuberculina toate vitele din grajd va da care animale sfaturi pentru combaterea boalei. Astfel el va sunt tuberculoase
care sunt
Cele bolnave pot avea tuberculozä deschisä sau închisä. ugerul
deschisä au acele vite care au cu alte cuvinte, la care sunt bolnave acele organe, din care bacilii pot din corp. Celelalte vite vor
fi privite ca suferinde de tuberculozä
veterinar va cere apoi ca proprietarii
pentru täiere vitele bolnave de tuberculozä
va dresa acte de despägubire,
:
Uger tuberculos, Hutyra-Marek.
vita va fi din cauza boalei, sau se obtine la abator mai de din valoarea de Statul proprietarului caz de confiscare din iar dacä din vânzarea ar zulta o mai de din animalului Statul suma la vacilor suferinde de tuberculozä deschisä se poate consuma numai fiert pasteurizat. Dar dacä o de tuberculoza ugerului, laptele nu poate fi dat nici
Vitele bolnave de tuberculozä pot fi numai pentru täiere. Mai departe legea prescrie acei cari sunt ci care tin cel 5 vaci pentru vânzarea laptelui, sunt datori vacile tuberculinärii. Tot se vor tuberculina vacile acelor care cel vaci de lapte.
www.digibuc.ro
lapte la un Dar dacä plugar de etc.), va trebui colectare numai chiar dacä sale de lapte, dacä laptele se Tuberculinarea vinde, nu se face mod gratuit. tubercuce vor scäpa de Statul ajutä pe lozei,
voie
de
Dacä
medicului veterinar de circum-
crescätor
ajute la combaterea de bunä tuberculozei, atunci Intreg controlul, inclusiv laborator, se face Statului, nicio pentru voie
cercetärile de
Laptele de la vacile controlate indemne de da tuberculozä, se va Ministerului Agricultuirii Domeniilor sub denumirea din de
tuberculozä".
declade
Aplicarea trocarului
vita
de
animalele de care la veterinar va libera un certificat, scutit de d) asemenea se vor animale berculoase, ele vor fi sau proprietarul o despägubire de din valoare, dacä prin valorificarea acestor animale s'ar obtine o mai la : tiunei o a fost la lei, dar la abator carnea ei se poate vinde numai pentru o de 2000 lei, atunci 200 lei, total ei din suma de 5000 lei), pe când la ceilalti care n'au cerut combaterea de voie a tuberculozei, despägubirea ar fi fost numai de lei, total tarul ar fi 2000 lei pentru carne, lei pentru despägubire, deci total 2500 lei din suma de lei)
www.digibuc.ro
Un grup de
York -Mare,
porcilor de Dr. M. GATAN Agronom
In
populatiei noastre,
carnea porcilor
un foarte insemnat. In multe pentru a este cineva de se spune : de nici porc de nu Pe faptul porcii sunt o dar ei hrana pentru tot timpul anului. La un porc bine mai mult de din greutatea lui este numai gospodarii au unturä, pot se bine tot timpul, cartofii, varza alte legume au o mai mare putere de sunt
se cresc mai multe rase de porci, pe cari
In le vom a) Porcii de Berk. Aceste
Porcii de
:
German, York se mai numesc rase :
rase din dintre
amintim numai rasa
www.digibuc.ro
Rasele de carne,
cum
numele la dau chiar dacä porcii sunt bine Din se pregätesc mezelurile cele mai scumpe. porci se peste hotare foarte mare. Astfel, se taie, se se scot stomacul, iar restul de carne se vagoane goane se trimete peste hotare. Tot din stor porci se Bacon (o abatorul dela Burdujeni, conserve abatorul dela peste hotare destul de mari. Porcii de carne sunt mai timpurii, la mod rational, ajung la vârsta de la o greutate
mai
carne
de
kg.
porci mai sunt scroafele la
pot da
o
la 20 purcei
mijpurcei, la rasa sunt la mai
lociu
mai
la diferite boale. Rasa din este mai cäci Purcei schimb
purcei
este mult
In
grabnicä
la mai sus,
de
la
se mai
din grupa raselor
cresc
Scroafele din
purcei
pe an, cresc bine nu se prea In timp ce porcii din rasele la o greutate de kg (uneori
o
ajung la pot ajunge
mai mult), cei din
ajung la kg. porcii sunt metode : metoda
abia
Pentru a
metoda metoda timpurie se pun la
la vârsta de mai de aceasta, trebue ne dea lapte din
www.digibuc.ro
purceii de
de Dar
scroafele
SOCIETATEA
202
cam purcel suge are purcei multi, pentru produce trebue
mai
gr. lapte, scroafa cantitatea de lapte
scroafele ce aläpteazä, este amestec egale. Din acest amestec
de mazäre,
kg pentru fiecare purcel ce aläpteazä. scroafele ziva la
hrana de mai sus
Vara, pe
sfecle,
le
kg pe
iarna
rece
se
hranä
are
de lapte.
asupra
Incepând dela vârsta de trei este deajuns laptele ce sug scroafe jghiaburi le punem
pe cari purceii le rod
ne
purceilor le de de orz,
avem lapte smântânit,
acesta este hrana
ceva
de mazäre
le
mâncarea trebue
la
fie tot
jghiabul
având
numai Cum purceii
punem alta
fiecare
au nevoie de anumite punem hranä purcei pe la sare de Sfätuim pe
cari
de oase praf de var De asemenea punem
acesta este un aliment necomplet, deci nu de cari are nevoie creascä. toate animal trifoiu verde, Vom da la vom scoate la pot. ceasuri pe câte Cu hrana ce mai sus, purcei nu se resimt la cäci
treptat,
mai
pe
de
nu se numai, deci, nu
purceii
se
nu mai sug de trebue fie astfel creascä. Porumbul la
bobul, fasolea creascä,
ce se
bine. de
care
laptele, animalelor
mazäre, bob, turte, etc. Când
www.digibuc.ro
putem da de mazäre.
amestec
din
parte
se pune
se
pot mânca. De obiceiu se treptat,
jghiab kg zilnic, purceii mistuirea
le
adesea
pofta de
jghiab cärbune de lemn cärbune purceii Pentru
cam de la pot de stomac. se
de tei este mai bun). Din acest
vor, le face bine la stomac. porcii vor avea tot timpul, jghiaburi,
In prima
porcii trebue
creascä
ori, cum am mai numai materiile proteice din la In perioada din a porcul nu mai are
creascä, de
nevoie
poate primi
o
mai proteice, cum este Astfel, un
amestec bun de
a purceilor de rasä York,
Baia
cätre
la
este fäcut din orz
mai mult orz, timp ce porumbul o face mai
De observat
este mai tare, mai moale, mai
se pun la un an. Este metoda ce
este atunci au
de
mai mare parte a Astfel de porci
de
pune la de lärgit
se
este
porcii cea
de porumb
din
orz,
de oväs, trifoiu mazäre. Din hranä porcii pot mânca o apoi treptat pleava Porcii mari nu au nevoie de prea multe substance proteice
hranä,
purceii.
porcii vor primi cam 3 kg
www.digibuc.ro
pe zi,
204
alta,
dela
-se
ajunge la
kg,
din greutatea
(cam
la ore fixe. Adesea
pe
de
se
porcii nu pot hrana se duc de se venind ceasuri înainte de de
jghiab, restul. de porcii n'au aceasta este prea mare,
deci trebue Cum porcii nu bine boabe Din aceastä dau amestecate
vom vedea adesea toate se un fel de
luni,
din ce
porcii
ce mai
cam
porcii la
cade.
fie
peste aceastä
baliga
kg.
avem
sporul
nu
Hrana
In
foarte mult asupra gustului de ale noastre unde hränesc chiar
sunt porcii numai Porcii sece. Carnea porcilor miros greu de Pentru de
singuri
astfel de are un acest neajuns, porcii, se hränesc numai
porumb.
orz
Porcii cari se moale,
da
dau
de coloare timp,
Deci acestor de
le vom
orz
de tineri este mai
deci
bine. De asemenea purceii
hrana, cäci din greutate pe când la un kilogram. mai are Aceasta s'a observat
kg
mai bine cresc un kilogram din kg abia cresc
la
animal, castratul (scopitul,
foarte mare asupra de
vreme,
chiar popoarele
vechi nu puteau consuma carnea de vier, din cauza mirosului greu castrare, pe dispare mirosul, dar porcul devine mai se se bine. Sunt vieri
www.digibuc.ro
CALENDARUL
porcii din jurul uneori castrare porcul se putându-se cum trebue. Carnea unui vier este de rea (miroase a urinä) este peste se
cari sunt foarte chiar pe
taie
lucru cu vreme vieri, facä proba, de carne o
;
de a pune carnea trebue dacä nu mai are miros. se pune la fiert. Pentru aceasta se timpul fierberii se din carne miros de o astfel de carne nu se poate vinde pentru casträrii este bine se porcii sunt porcii cari au fost
la
de
este foarte
ce o face,
pentru pentru
animal, care sufere mai purin. Castrarea nu trebue se facä vara ; sunt cäldurile prea ocol trebue
sä fie cea mai mare Scroafä din rasa
Mai trebue
la castrare sä se cäci de multe ori numai un ou (testicul) este scoborit nimic, s'a In multe
se scoate numai acesta nu tot vier. animalul crescätorii castreazä scroafele cari
a scoate organele fie puse la (ovarele). Pentru aceasta se deschide cavitatea abdose
degete
lucrare nu o poate face
se scot ovarele. medicul veterinar Castrarea astfel de
anumite persoane specializate sunt prea grase se facä scroafelor nu trebue sunt prea grase, lucrarea merge greu, In cazul apuce organele ce trebuesc degetele operatorul nu ajunge se castreazä, se poate
scroafele sunt
www.digibuc.ro
206
trei nu nu trece
castrare scroafele ne mai mai cu vier stau Este un profoarte bun, cäci cari pun scroafe la unele din ele, cäci din timp necaz au timp (la vier. Ori scroafele acest timp ele sunt este scroafele ce fac parte din castrarea de mult, cäci la acestea perioada mai la acelea ce fac parte din o
asupra rostul s'a la scroafe nu este nicio deosebire cele castrate necastrate. este o de exploatare destul de atunci crescätorie nu avem boli. ultimile capete, dintre cari mor cca trei statistici, anual cam 70.000, ceea ce revine deci de mult. Dintre cari porcii nostri, cele mai mari pagube Pesta este o le face pesta molipsitoare, deci trece dela un la dela o crescätorie la alta. Este molima ce face cele mai mari pagube prin turmele noastre Dar are leac : de se dupa greutatea animalului, pentru un porc mai mai putin pentru unul mai mare cäci nu trebue se mai o mica de bani, punem la de porci cari au o valoare putin de 20 mai mare de vaccinului.
La curafitul
comunale.
www.digibuc.ro
de agricultura
Cocina, la
de DANDU
proaspät, linguri ciuperci
de puiu se
se
apoi se scot
rämas se pune paiul, se apoi se adaugä se
carne de kg
fäinä,
se
se
de carne care se bate un incontinu nu se taie
face la foc mare ci pe
sare,
pentru untul devine gälbue, de
de
Nu se
ce sosul clocote se peste se ciuperci gust. Se fierbe ce sosul deajuns. Pui pui de piept de pui, gr un ficat, linguri de proaspät, miez dela jumätate
felurile sunt socotite pentru
www.digibuc.ro
208
lingurä stafide, de franzelä, lingurä rom, ciuperci, un pahar de lapte, sare, piper, unturä. mare
mod pielea.
se face.
nu bägare de foarte bun obiceiu este se pe deasupra de se de fulgi de ce s'a se umple, ficatul de pui, Umplutura de prin märunt (se se se adaugä miezul dela franzelä Untul se lapte bine, se adaugä stafidele, de carne, se de sare, piper, rom dupä umplutura. gust, apoi se umple se coase nu unturä frige pe deasupra, se cuptor. Se devine rumen, din se fierbinte din este
se
carne
pui,
potrivit de mare, bucatä unturä, lingurä de fäinä, bucatä ceapä, zeamä de carne, bulion, sare.
jumätate
de pui se se face. pentru carnea apoi se scot se In untura se pune devine se apoi se adaugä ceapa se se ce sosul zeamä de carne unde se adaugä de carne, apoi se pune conopida, care se peste unturä. Se mai adaugä zeama de carne, se ce carnea legumele sunt fierte, se fierbe iar de sare dupä gust. Se Fierbem oasele de dela carne avem care un gust deosebit Totdeauna avem face zeamä oase, care se pe gustul deosebit umple rilor, mai are rostul de lega sosul prin gelatina ce lingurä lingurä
sare, se face.
de carne dintr'un pui, o ceapä, o lingurä verde.
carnea pe jumätate
www.digibuc.ro
se
gräsimea
scoate, se se adaogä Mina, se
apoi se adaogä zahärul,
ce se face rumen, se
se
carne, se timp se
se
zeamä
de
peste carne Intre
Sosul se
de se taie apoi se adaogä peste
se
fiarbä. atunci gräsimea care un
se
de carne de sare.
se
pe deasupra se alege la marginea
se
timpul
carne dintr'un zeamä de carne,
V.
un bob de
de
se
adaugä un bob de de carne zeamä de
se mai
fiert
se
muiat
sosul de
un
apoi se Sosul astfel de carne präjite. s'a se se
de
orez (präjit scurse
opärite
de
fiert) piure,
sare, apoi se scurg peste care se
se fierb se
piure, VI. lingurä
de usturoi, sare, se face.
din
se
se
peste
se
pahar
de puiu apoi se scot tigae se adaugä de ceapa tocatä se ceapa devine mereu.
präjesc gräsimea se
lingurä
un clocot. macaroane se
se bat bine
lingurä lingurä de pe farfurie apoi de carne linguri de carne de puiu, zeamä de carne, linguri de carne präjesc linguri de când, la
se
Intre timp se face sosul se gräsimea, se adaugä potrivit, se adaugä ceapa tocatä fin, se se zeamä de carne zeamä de apoi se clocote bulion. fiarbä se adaugä peste se mai pune zeamä de carne carnea aproape se este bine
www.digibuc.ro
fierte
SOCIETATEA
210
suficient se adaugä zeama de usturoi Mai un clocot apoi se la parte. VII. puiu potrivit, buc. morcov, buc. pui. ceapä, buc. ardei, linguri de ou, jumätate taie puiul se face. potrivite, se pune la rece. undä, se apoi se adaugä zarzavatul subtire fiert sare. umplut carnea este Când se care se de clocot, din apoi se un de servit, se drege
la
Mai
parte. de ou
este
se
este foarte gustos din de pui potrivit, de de pui. linguri de pahar de lapte dulce, linguri de zeama de pui. taie se pune la fiert, se face. carnea zarzavatul (morcov, pätrunjel, ceapä). zeama se zavatul sunt fierte se se lingurä de se apoi se se pentru pe marginea fäina, care se se trebue paiul. nu se gälbue, lapte nu se face spre Apoi se fiarbä, tot de pui se se pe marginea când. din când ce clocote, se adaugä carnea restul de apoi se se mai la
de carne de pui, lingurä de gräsime, jumätate lingurä de bucäti
de se face. Se
carnea,
adaugä fäina, se se ce
cepe,
sare. se
apoi se adaugä ceapa se
un clocot, se
peste carne
Intre timp se se linguri untdelemn, pune la fiert,
www.digibuc.ro
se se
fiarbä. fiarbä
se pun la fiert
nu se deajuns.
PLUGARILOR
211
sunt fierte bine, se
peste carne, se
zeama se
se adaugä
Tot de
X.
(pilaf).
dela
de orez bun, linguri de gräsime de pasäre, ceapä, sare. fierb märuntaele de pasäre sare (morcov, pätrunjel, Când märuntaele sunt fierte, se scot, se strecoarä zeama fie limpede se incinge untul simea, se ceapa märunt, se pune orezul, mereu
se
lingurä.
zeama dela märuntae, se pune sare se fiarbä. se face pe marginea la cuptor, nu se orez, cum se bobul
Zeama dela de se mai mult orezul. mai trebue zeamä se mai adaugä, fiarbä bobul de orez bine. se mai gräsime de pasäre, fie gras. Când orezul pilaful se este aproape gata, se märuntaele mai la cuptor, apoi se pe farfurie. de carne de puiu, gr linguri
sare piper, jumätate pahar de zeamä de lingurä bulion. de carne gräsime. Se ciupercile se stea zeamä de nu se le facem mâncare. ce se scot din se scurg bine, se präjesc când din când linguri fiarbä ciupercile fierb greu. In de carne, se adaugä Mina, care s'au se apoi se de zeamä de carne astfel sosul bulion se peste carne se de sare, piper, se adaugä vinul, de de se mai zeamä de carne trebue se fiarbä este gata acoperitä. Se fierbe deajuns sime
ling.
vin, pätrunjel verde,
se pune pätrunjel tocat.
www.digibuc.ro
Primele
caz de de Dr. M.
Accidentele de la anotimpurile. Astfel, mult din greu iarna
sunt
mod mai
de aceea adeseori
chiar viata sunt primejduite. Vom vorbi de câteva din cidentele mai cum de ingrijirile grabnice pe care trebue le dam la nevoie. De de treer timpul treerului, cureaua dela multi oameni invalizi, mâna celor care nu se feresc. Daca s'a o astfel de nenorocire este nevoie se pe
câteva
rana se
curge
se
(mai dinainte doua un
bratul fie apoi legate cu o sau mai subtire. Ventru a se tine se va face dintr'un care
alba bratul alt un fel de lat, foarte larg, legat pe dupa care ränitul bratul bolnav. Astfel
trebui apoi urcat
va
la spitalul cel mai de doctor. De tinut minte : astfel dus
apropiat, pentru a fi de accidente se bage de mult bolnavul sa nu sânge, de a dus la spital. Alte accidente grave, care se pot petrece sunt oaselor a oaselor testei. Cea duce la celor 2 picioare,
omul nici nu mai poate merge, nici nu le mai simte face treaba mare treaba pe mai dea seama. Bolnavul trebue pe paie curate dus la spital. In oaselor testei, omul pierde uneori alteori curge prin urechi Daca din oamenii dela la cap are aceste semne, s'a
www.digibuc.ro
213
vor
se poate de rece, pe cap. ducem la spital, grijä acel pentruca
mai sus, meargä de sguduituri.
aceia,
caii
fereascä pe
mai poate tot de treer, care spatele batozei ochi pleavä cine ce acest gunoi. Este bine nu ne frecäm la ochi, ochiul se poate face puroiu. Pentru scäpa de acest neajuns, se deschis, pahar timp,
curatä,
ce iese gunoiul.
ce ni le putem face pentru toate
sunt
cosit, arat, semänat, aceste
bine
omul
munci, la
fost mai
care
apoi de
spirt alb nu are de acesta, tare, curatä), precum un
teva
bine spälate. se
trebue
bine rana
de salcie,
de
apä din
canalul Filipoiu
säpun, pe deasupra
spirt
curatä, foarte se lege peste se mai bine. de se bage de rana trebue bine acesta, care se gäsesc de multeori amestecate care pe care pot boala ce se rana vine oamenii atingere microbul. se la spital, pansat cum Omul trebue trebue face ser care
ceeace nu este deloc
nici
duce sigur la la
zile dela ce
nu mai scapä, rana
mult,
care
Boala se poate declara serul trebue chiar dacä se mai face
foarte rar nu se pue
www.digibuc.ro
greu. foarte buruianä,
214
se lege, deasupra
omul
de
de strâns aproape dece sângele mai curge prin piele care se prin aceea se pielea dedesubtul Tot la de câmp, se fie de vre'un acest trebue imediat se lege strâns deasupra se rana se scuipe ceeace s'a fier la vom arde, vom merge sat, pentru face lucrul acesta. apropiere, va este spital merge repede nu este spital, va pleca spre pot face unde contra de la arat, s'a vre'un burta coarnele, omul va portat culcat la spitalul apropiat. fi pus un curat sacilor, nu trebuie altor prea mult uneori atunci este poate putrezi, la trage fie operat, omul moartea. Pentru ne feri de bine prin dreptul stinghiilor, deoarece astfel se la Tot de oamenii care vremea sunt primejdie de se sui sângele la cap, din cina prea arzätor. acest accident lovit de pierde jos, poate chiar Deaceea el trebue numai nu este ajutat dus la umbra, cap sus, pe se se lipsa acesteia, de se prosoape udate rece, pe fire, atunci lipitori. bolnavul tot
la un doctor, care
transportat facä deseori
cuprinde
In acest mai mare
peste picure
se
dela
ne ardem, cine mai de este bine care dinainte apoi rece care arde.
pe ce parte
este
www.digibuc.ro
rana
fie
apoi se
prea
dacä intregime mare (cuprinde trebue numaidecât dus bolnav are la spital. arsurile, sunt degeräturile pe care le Cu totul timpul astfel, pe gerurile putem ne un mari ale lui dacä nu Aceste picior chiar urechile face organul bolnav, care sunt bine ureche. un deget cade, omul prin urmare, omul trebue dus In caz de spirt pe tot corpul frecat nu tocmai la locul bolnav, se In urmä se pun rece, apoi de care se de mai
trebue
ce
când cineva
de
auzind
ce
de mâncat. cei ce se ce au veninoase, este bine numai de lapte de ou oträvirii degetul verse, este
va trebui
nu
(sare
zile, decât ceai Cam
crezând ciuperci semnele
câteva
lapte.
accidentele la care se
fi,
da un ajutor grabnic de cei care se mergem tot la un doctor, deoarece este bine räul. numai acesta cum
la
www.digibuc.ro
Ministru
Agriculturii vorbind
concursul national
cooperative Dr.
Pentru cei care vor
socotim
de prisos câteva se consulte legea
pentru complectare (art. a li se da de organele Institutului National Coopetoate de pentru unei cooperative, cei trebuie fie bine de rostul cuprinsul statutelor respective fie satisface prin cooperativei pe care vor s'o
de statutele ei. Trebuie apoi,
creieze,
oameni cooperativei
technicei
se
ai modului de conducere pe care cooperativa
pe deasupra, este necesar cei mai ales cei cari vor s'o drept afacere, scop de mult pentru ei, altora. Acest lucru nu
le face. se unesc n'o este
de
seama de el, n'am fi avut atâtea
www.digibuc.ro
fi mai de cooperative, la
unei cooperative
se
trebuie bine
forma de cooperativä corespunmai existä obiectul trebuitoare proiectate, care nu sunt pentru toate felurile de cooperative. (cooperative de arendare, cumpärare de trebuie fie fie de arendare cumpärare sumele de bani care le pot aduce membrii cooperativei cele pe care sä le pete pe cale de In cazul proprietarii care fac de care fac potrivit legii, la la agricol pentru arendare,
cele fixate de proprietar pe
cale.
de
de
se pot unde pentru procurarea culturii
se
produselor
locuitori agriculturii desfacerea
comun. de
asemenea bunuri de arendat
trebuie, deasemeni, de de
brici, ateliere aceste mijloace de
se afle,
trebuie
care
cerut de asigura mersul
ce se adevärat. prin industrializare,
pot numai acolo unde se poate poate personal technic
existä asemenea produse unde se mijloacele
creiarea
se bizue numai pe
necesare. Cooperatorii nu dela celor care aduc ei un
care se pot da
pe care vor de
se
care mare de consum prin cooperativä, precum
un procurarea procurärii
mai lesnicioase.
www.digibuc.ro
mai de
SOCIETATEA
218
mai mic de membri, cerut la infiintare, nu la toate categoriile de cooperative. se cuprind Cooperativele agricole, cele de aprovizionare tivele de exploatare este
desfacere
decât cel comun - nu se pot 25 populare se cere un numär de cel Pentru
la acele care adoptä prin statut räspunderea nemärgiprin aceasta membrii räspund avere pentru toate mai cile populare care prin statute o un numär de membri. este obligatoriu la cooperativele de consum, legea pretinde cel putin ioo avându-se vedere o aproviziomembri la membri cât mai multi deci o nare nu se poate face decât mai cât mai cel un numär mai mic, Legea admite categoriile enumembri, la cooperativele care nu se cuprind 20
nitä a membrilor,
minim al membrilor Statutele pot prevedea fie mai ridicat decât cifrele sus arätate. subscrie la fie membru, trebuie Cine vrea vine cooperativei, sau la care räspunderea membrilor 2 sociale, la cooperativele numai la capitalul subscris, cele räspuneste
-
derea mai mare, trebuie subscrie cel putin o parte sociale. care se trece Din capitalul subscris la constituire actul când de fiecare membru trebuie cheltuieli,
de inscriere pentru cele
plus o
statutul, cel
care se adunate
de
contul capitalului, la Intreaga la federale, la Institutul National se depune la o bancä recipisa se al ori la Casa de Depuneri,
la statute. Statutele se trebuiesc semnate de aceasta, are
dela Institutul National al cinci exemplare. membrii depunerea capitalului, unui
casier ales de ei, sau deadreptul la o bancä vor fi legalizate de pe de autoritatea de primari urbane.
www.digibuc.ro
comunele comunele
Cele cinci exemplare de statute, recipisa de consemnarea capitalului social, se vor depune, sub luarea de la tutul National al Cooperatiei pentru aprobare Viza aceasta are de scop asigure respectarea, prin a regulilor cooperatiste ce se uniformitatea organizarea tuturor cooperativelor din gorie precum creiarea de cooperative, acolo ele nu ar Institutul National al Cooperatiei nu nu da viza de cooperative, statutelor pentru niciun de a face o cercetare la locului printr'un delegat al Cu acest se constata este la mijloc libera a membrilor pentru sunt conditiunile cerute infiintarea cooperativei, pentru activitatea cooperativei depunerea capitalului s'a
care se cuprind vederea vizei statutelor, se prin organe de specialitate, conditiunile economice agricole din localitate, planul de organizare exploatare a terenurilor ce se vor folosi de cooperativa. cercetarea se este cazul a se cere ca cooperativa viza este data. dea viza tutul National al Cooperatiei s'o respinga mult zile dela depunerea statutelor, nepronuntarea, acest termen, urmând a fi ca o Statutele cu actul constitutiv vizat, trebuiesc chiar prin stajudecätoriei de ocol, prin tute, pentru autentificare. de 3 zile dela prieste obligat ca, un extract de mirea statutelor actului constitutiv, pe ele Institutului National al Cooperatiei, spre publicare, dupa cooperativei care va autentifica statutele va dispune un exemplar din staregistrul respectiv, tute functionare. alt exemplar de un certificat de celelalte se trimit Institutului statut se la National al Cooperatiei. Toate mai sus arätate sunt gratuite plinirea cere ajutorul vreunui avocat. cooperativele de cercetarea
agricole,
www.digibuc.ro
technice pe islazul comunei
de agronom
Sub numele de comasare schimbul mai care apartin proprietar hotarul unei comune al mai multor comune prin una cel mult patru toate la fel dar mai de cultivat. facem comasarea,
dintre se se pot face stricate de ape se perdele de protectie regiunea de prin etc. Aceste se pot executa exproprieri, deoarece prietarii interesati la folosinta contribue intr'o
pe care le au. asupra foloaselor, pe care le aduce masarea de agricole mai sus amintite, o la Dorolea, jud. Aceasta este cea dintâiu cu
din nouile
care, la cererea
Suntem pe cale comunä,
o
Directia Cadastrului privire la comasare. ducem la bun de o de aproape
lei la ha. Dorolea avem o
de
www.digibuc.ro
ha
arabil
PLUGARILOR
regiune de deal. Ea este de aproape care sunt
peste
cari locuesc
copii
familii sunt din Dorolea, restul,
Dar, numai locuesc
din
comunele
români. acestora sunt celor ha peste Prin un ha revine la aproape un proprietar seamnä abia ha, din la Prin comasare, vom acestor
bunä parte din câte un lot de teren arabil, de de deoarece
se
pentru
bunä pentru
pe
pe care
aveau
vechile
Nouile loturi vor fi date
pe grupe de familii la se poate prevedea astfel
interesate la
acestora vor cäpäta partea ce
se
mai aproape de ha aceste ha supuse la comasare, avem cam ha teren expuse fiecare an viiturilor de ape alte umed, care, prin regularea cursului unor pâraie unor de drenaj, al cäror drum fost studiat de un delegat al serviciului apelor din bägarea de Cluj, vor deveni peste mult mai rodnice sunt astäzi. la comasare, la executarea proprietarii hotarul comunei acestor de de comasare rolea, sunt legal cäreia Institutul National de Credit mare trebuincioase de pe an. asigurat la care am organizäm lucräri de comasare tot pe cuvine
este
din Carol",
reclädirea satului distrus acestui an.
unde Regelui,
M.
mare parte de foc agricole din
curs.
ha,
de aproape
deaface, de
www.digibuc.ro
ale
222
curele,
de
late
de
de
Am avut
ce am putut convinge pe
de
asupra foloaselor de comasare, pentru
dintre se organizeze
ne da sprijinul trebuitor la facerea sunt destul de
aceste
de
Comasarea se va aplica pe teren de
ce
vom sädi perdele de date ale pe
toamna anului viitor. la dupa
contra hotar comunei vom nuci de peste ha, teren folosit astäzi pentru cultura dar pe coaste de viiturile apelor. proprietate pärintese. Sub acest ne mai la de ocol art. din pentru din pentru Vechiul Regat, extinse asupra reforma agricol este Bunul fi de un atelier
nu pot fi
care
dimpotrivä,
se
se
la exploatarea lui, venitul, puteri pricepere fiecare acest scop. dintre ei mai se capete partea ce se cuvine timpul din aprobarea de ocol, dar bani, ea se poate da nu fel, fondul averii. agricole, bazate stabilitatea vreme acele ferme gospodärii pot deveni nevoe tot model, de care avem Printr'o Decizie data de bunurile la proectului de comasare, de se anumite loturi proprietarii mai umblat din hotarul comunei, capät la depärtare de peste km de sat, pentru se deci la organizarea gospodärii pe aceste loturi tivarea
www.digibuc.ro
din jud.
Gospodärie
corn.
Centre agricole
comunale D. M. TEODORU
de
Nimeni nu poate Agriculturii intrat rosturile lui pe îndrumarea agriculturii ridicarea
anii depe urmä Ministerul mai mare pune mai
spre
Ministerul Agriculturii toate mijloacele pentru instruirea agricultorilor nivelul deosebi culturii care fost lipsitä lipsitä de sfat de ajutor mai de timpurile din urmä. S'au tot felul planuri pentru îndrumarea micului plugar. Toate aduc In din urmä s'a ales un nou pentru plugärie bunä. S'a zis se spune din sfat se päräsim dar ideea apostolatului prin grai convingem pe ce el
lucruri la la mari scoatem ochii de plugärie
vede
la fermele Statului, vrednici. De câte
mari, când ai De aceia s'a ajuns la ideea unei reduse mai apropiate de de
cade al
www.digibuc.ro
gospodari
aceste pilde foloase
la
unui gospodar
sätenilor, le
de
mai care
din
la lucru cum se
224
s'au
centrele agricole
(cantoanele)
se mai
Ele Ha pe regiunii fel sat produselor in privinta Ministerul Agriculturii, Ele sunt ori de de ori de cätre Camerele agricole, Prefecturi, cum
agronomice
sunt dar mult, care fac agricultura
agricole
comunele interesate. Centrele agricole sunt de Centre cari
feluri :
mai multe comune, mai mare, teren mai mult o strare cum se agricultura tinutului ele pot mai mare pe cultura pcmilor, a viei etc. Centre zootechnice s'a cercat uneori le boteze nu e bine zis pentru au
de
vite nu se poate crevitelor face parte Platformä de gunoi
totalitatea unei gospopropriu zis agricole.
Marin
Mare (Caliacra).
Cristea,
cari privesc nevoile unei comune, a
sate, teren mai putin ce ar trebui la un
este
mai agricol?
: Un grajd pentru taurii ce se
pentru din satele apropiate ; o
spre folosul
vieri ; o
pentru
de
pentru pentru zarzavaturi ;
;
pentru ;
o statiune
;
unelte ; murat ; pentru
pentru ;
de vestire pentru mana
o
viilor (in podgorii). N. B. Ideea -am
nu
Basarabia, unde au
www.digibuc.ro
vechea foarte
ele
trebue sub pentru cancelarie mare pentru laborator, biblioteca, muzeul centrului pentru
cari vin la sfat. trebue aibä toate de pentru cum revistele trebue
Biblioteca
pentru Muzeul
la cursuri, sfaturi se cele spuse pentru convinge mai aibä un samovar pentru greutatea aparate pentru analiza laptelui din must, nevoile locale.
de
Centrul agricol trebue
dovedi
trebue un trocar, pentru aflarea multe altele
aibä regiunea care ne
model model, mica de Deasemenea trebue
model, un
de zarzavat. fie
trebue pentru nevoile regiunei
de ornament
care
demonstrativ care va fi lucrat
un câmp
locuitorii din sat pentru
zilnic anumite lucruri ce interesa. Ca animale de agricol va avea vieri, pentru folosul agricultorilor, de tauri, nevoile locale, fondurile ce sunt de
aibä toate Centrul trebue agricole pe care nu le cunosc nu au lucrat mod ele prea scumpe, puterile care plugul grapa care ele sunt foarte folositoare. De nu este nevoe se dee temelia la plugari le are fiecare ins pentru se presupune nu le are, nu vrednic fi numit plugar. In schimb care mai trebue
mai
mai mult.
altele, vor fi de stropit pomii,
trior
un selector, la fiecare Centru. Pompe de
faguri de de deasemenea trebue fie acolo, pentru le le felul cum centrului agricol trebue arate pe câmp el
www.digibuc.ro
226
SOCIETATEA INGINERILOR
nu se vor
la
locuitori. trebue
se la de acele cari lucreze pe ogor de mai bine stee la centru pentru agricol trebue fie totdeauna cele mai care trebue le vedea Socot Casele de scop de depune fiecare centru la centru nu fie un atelier pentru dresul
agricole
trebue se afle toate chimice, leacurile, pentru nimicirea de cele mai potrivite, de zarzavat cele mai curate recomandabile de alte plante ce se plugarul cele trebuincioase câmpului centrului agricol trebue fie plugarul nu nici ci ieie drept felul mai
www.digibuc.ro
227
trebue celor ce vin celor ce trului. Pepiniera trebue numai potrivite pentru regiune. Pepiniera trebue rate, soiuri inginerului agronom, care va face sub mai va toirile pentru rostul muncilor ce se fac. de trebue aibä soiurile ei nu va dintre regiune, stupina. Pentru de Tot via da
Hrana vitelor,
fie
trebuesc toate
vezii sculele
de
de tratat. In
de
va fi de
nu prea costisitoare care
trebue un un gust, care frumosul. ceasta, va prinde printre acolo
de vite
fac
platforma
groapa de
fie pentru trebue materialul de construit plugar fie un unde se fac demonstrativ trebue soiuri, diferite mijloace de diferite plante, culturi noui, necunoscute partea locului, unde inginerul mereu pentru le agronom dator aduce pe ce pentru le da fiecare fiecare rezultat
cele ceeace
sunt de tras din aceste la centrul agricol, se socotelile regulat
Restul
sebit pentru
la
se
www.digibuc.ro
face
din
dare de
rezultatele
chiar
inginerul agronom când are de arätat ceva deosebit agricultorilor trebue De
sä le dee
cheme
ce se ivesc.
In
unui centru agricol trebue plugar din unui de meserie, centrului agricol nu trebue pentru exploatare trebue
se asemene celui mai de aci trebue sebire se inginerului agronom.
se bizue pe fonduri dela venit
cum face
plugar chivernisit.
este un centru agticol mai nevoile unei de aceia aci poate
destinat fie mai ha) pentru un demonstrativ. gospodärie lipsi reproducätori remiza Atunci comunalä dela de
ea comunele
foloasele face.
nu poate va
de pe le vor
avem chiar depe acum Tighina Centre agricole avem peste din urmä. Unele nu sunt rosturile Avem unele tare frumoase roade minunate (de la Dar, anume am läsat la mai aceea omului care un centru agricol. acesta, mai este lucru la un centru unui centru agricol se de trebue fie cum se face cusururilor ce se trebue fie toate agricole
trebue sä fie un de oameni, un
suflet,
dor de
un suflet cinstit, un
al felului practica
bun cunoscätor pentru curaj,
daca se poate un apostol, un
trebue un
se lege
de
de roadele,
fi cunoscut de ei.
www.digibuc.ro
acolo
pe oameni
agricol trebue de agricultori. lumea Inginerul agronom trebue Sindicate, cooperative,
se
face iubit
trebue de
fel,
praveghind de departe felul cum ele sunt administrate. nu trebue neglijeze
asigure prietenia tuturor rative de
Coope-
de
de arendare, de
pentru
de
sindicate de animale,
buesc
pe
chiar la agricol.
agronom trebue fie mice
sociale din Sfatul lui, cuvântul lui, fie
Totdeauna s'a
Selectorul
lucru
un centru agrico
Pentru de ridicarea agriculturii buesc oameni din vechilor Centrele agricole pornite de Agriculturii vor face minuni pentru vor avea la conducere agriculturii, cum am oameni sus. fericire, am de oameni cari dragoste pricepere la conducerea acestor centre agricole.
www.digibuc.ro
de animale
La
C.
din In multe
o zi
Abrud, Sept.,
de
de vite (V), oi
se
Mart., 2
26
25
Dec.
Mart.,
Oct.
Mart.,
Nov.
Mart.,
Dec.
Alta Mare (Trei Scaune). 6 Mai, 29 Dec. (Alba). 25
Febr.,
8 Mai,
Alämor (Sibiu). Mart., 22 Mart., 26
Aug.,
Sept. Sept.,
Dec. (Bihor).
Sept., Alexandria (Teleorman).
23 Ian.,
Apr., 25 6 Febr., 2 Febr., (Sibiu). Febr., 6
Altina (Sibiu).
Mart.,
3
Ian.,
Ian.,
25 Nov. 25 Oct.
Aug.
Nov. August.
Arad. Mart., Nov. Arehita V. Apr., Oct., ; Apr., Oct. ; M. 24 Apr., Oct. M. 24 Apr., Oct.
27
Febr., 25
(Sibiu). M.
V.
20 Sept., 22 Mart., 6 Mart., Atel
Sept., V.
Mart.,
24 Sept., M. V.
Mart., Oct.
Ian., 20 Ian. Sept.
Febr., 20
M. Febr., April., 8 Aug., Aug., 7 Dec. 23 Apr., Ian., 6 Mai. Atachi (Soroca). M. Ian., 20 Atid Mai, Sept. Mart., Avrig (Sibiu). V. 12
Oct. ; M. zo Mart., 2
Aug.,
Dec.
22 Nov.
Apr.,
porci
Aug., 2 Oct.
Aug.
29
Febr., Sept.,
Mai, Dec.
Mart., Mart.,
www.digibuc.ro
V.+M. Sept., Dec. Ian., Febr. Mai, 22 Aug., Nov.
V.+M.
Aug.
25 Mart.
Mart., Oct.,
Maiu, Dec.
Mart.,
Nov.
6 Apr., 25 Oct.
V.
M.
Baraolt
Oct.
Mai,
Mai,
28
Beelean
Aug., Mai,
V. Mart., M. Apr., Aug. (Trei-Scaune). M. Ian.,
7 Oct.
8 Sept.
24
V. M.
25
Mart.,
Oct.
(Roman). 29 Iun. (Prahova). 8 Sept. Buteni (Arad).
Maiu, 5 Sept., :
Ian.,
V. M.,
Maiu,
Bela
La
25
Sept., 8 (Arad). M. 6 Mart., Iun., Oct., 25 Dec. Apr.,
Dec.
Ian., 25-26 Oct.
24
Apr., Nov.
22 Ian., 22 Apr.,
7 Oct.
22
20
20 Nov., M. 23 Febr. 23
April.,
.
V. M.
Febr.,
Apr., Apr.,
(Satu -Mare) M. 8 Ian., Oct.
Aug.,
Sept.
Cal.
Ian.,
Aug.
Sept., 20 Dec., M. 17 Apr., 5 Sept., 23 Dec.
(Bucovina). (Severin).
Apr.,
V.
M. 22 Mart.
Febr.,
V. M. Aug.,
Blaj. 2
Bogdana
Mai,
Nov. Mart., Dec. 25-28 Sept.,
(Roman), 29 Iun. 23 Mai, 27 Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec.
Sept., Bontida (Cluj). Mart.,
Dec.
(Arad).
Febr.,
V.+M.
Aug.,
Nov.
M. 24 Febr., 6 Mai, 4 Oct. Bozoviel
(Roman). 28 Oct.,
Brad (Hunedoara).
Dec.
Dec.
Apr.
20
(Gorj), 15 Febr.
Iunie. Mart.,
Febr., Sept.
Ian.
Oct. (Trei-Scaune).
6
Oct.
Aug.
(Cluj).
Apr.,
(Vaslui), 7 Dec.
21 Nov.
Ian., 21 Ian.,
Aug.,
Oct.
Aug.,
Mart. ,
7
Ian.,
Dec.
23 Apr.
Mart.,
Bolan.
Oct.
Mart., 5 Mai, Sept., 20 Nov. April.,
6 Aug. 6 Aug. 13 Mart.
Mai,
Oct.
M. 21 Apr., 28 Aug., Nov.
(Cluj). M. 29 V. M. Apr.,
Bran
Mart.,
2 Sept., 15 Dec. Buda
Oct.
Bazna
29
(Mehedinti). 24
Ian.
26 Apr.
Mai,
23
(Romanati). Mart. Ian., Sept.
Apr.,
V.+M.
la 3
Aug.,
Mart., 31 Aug., 28 Oct., 28 Dec. Domnului. (21 Mai).
+M. V. 25 Mart.,
26 Oct.
Mai, 24 Oct.,
Febr., Dec.
(Sälaj), Mart.,
14 Sept.,
Cermelu. (Arad). M. Oct. Cernat. Cernatul de
3 Mart., 2
7 Aug., 5 Oct.,
8 Aug., 6 Oct.
www.digibuc.ro
3 Mai, (Trei
Mai,
Febr. 25-27 Oct. (2 Iun.) Oct., 21-22
Mart., 3 Sept.
Apr., 5
Dec.
Nov. de Duminica Pavel. Sf. Petru
232
SOCIETATEA
Mart., Oct.,
Maiu, Dec.
(Odorhei). Mai,
Febr.,
Nov.
Dec. Oct.
6 Apr., 25 Mart. Dumineca
ror
6
Febr.,
Apr.,
Oct.
(Roman) 6 Aug. Mare) Mart.,
Oct.
Sept.,
Oct.
(Salaj), 9 Mart. Mart.
Oct.
Mar
Dec.
Apr.,
Ian., 12 Mart., 13 Iun.,
Codlea (Brasov).
Apr.,
Apr.,
(Ciuc).
Apr., Febr.
Drag.
Febr., 27-28
Sept.
Mai, 6 Dec.
Iun., 7 Dec.
:
Aptril., 2 Aug.
Corond (Odorhei). Mai,
Mai, (Ilfov)
Crasna
II
Aug.
+M.
Ian.
Aug.
II .
Ian.,
Oct.
Apr.,
(Sibiu). Aug.
27 Mart.,
25 Sept.
24-27 Ian.,
:
Mart., Sept., 6 Mai,
Eted.
Febr., Sept. Mart.,
78 Sept.,
Dec. ;
Mai, Nov.
Aug.
Apr., Mai,
17 Mart.,
Sept., Dec. 2 Ian., Mart., 20 Apr., 5 Ian., 25 Aug., 22 Mai,
Oct., 2 Dec. 20
V.
Dec.
Febr. Oct.,
26-28 Febr., Mart., Nov.
Ian.,
Nob.,
Aug.
Apr.,
Mart.,
Aug.
Mart., Nov.
V.
Aug.
Mart.,
Mai,
(Roman), 14 Sept.
Aug.,
28 Apr., 23 Aug. 24
Ian., 2 Febr.,
V.
14 Sept. (Olt). 27
24 Iun. 9 Mart., 29 Aug.,
15 Aug.
Oct. Aug.
20
Nov. 25 Nov. 23 Apr., 26 Mai 8 Sept., 26 Oct. 22 Apr., 25 Mai. (Olt) Mai.
M.
(Sibiu),
Febr., Oct.;
Mart., r Maiu, 24
Sept., 2 Nov.
2 Dec.
Mart., 31 Mai,
Apr.,
Mart. Mart., Aug., Oct., Nov.
Nov. Colentina
Sept.
Aug., Dec. (Vaslui) Aug. M. Mart., Iun., Sept., Nov. Ian., Mai, 27 Oct., Ian., Mai, 3 Aug. Oct.
Nov.
M.
29 Aug.
.
:
Cluj. V.
Mart.,
Iun.,
29
tie,
Mai, Oct.
la
Mart., Mart.,
20 Oct.,
Oct.
Nov. Oct.
:
Mai,
Aug.
8 Nov.
April., Oct.,
Aug.
27
(Arad) 23 April., 24 Sept., 3
25 28 Aug ,
Sept.,
Ian., (Orhei), 31 Sept.
5 April., 8 Sept.
Dec.
Ian.,
Oct.
(Odorhei). Mai,
G.
Pebr. 14 Nov.
(Sibiu). April., 8 Oct. Nov.
,
mare).
(T.
Aug..
Dec.
www.digibuc.ro
26 Mart.,
25 Mart., Dec.
233
Mart.,
Oct.
Frata (Cluj).
Aug.,
Mai,
Nov.
Ian., Sept.
Apr.,
Mai, 6 Aug., 14 Oct. Apr., Sept.
2 Febr., (Sibiu),
Oct.
Mai,
6
Apr.,
Sept.,
Dec.
(Ciuc).
Mart., Gheorgheni tie,
Sept.,
Mai, 28 Ian., 3 Aug., Oct. Huedin. Febr., Mart., Noemv., Sept., Mai,
Noemv.,
V. +
Apr., April.,
Sept.
Ian.,
Dec. Mai,
Febr., Oct.
Mai, 3 Sept. 7 Ian., 25 Mart., 20-24 Aug., 29 Sept. ;
(Orhei). (Olt).
Mai.
Jugani (Roman). 29 Aug.
Aug.,
Mai,
Mart., 29
Aug.,
Ian.,
Apr.,
Mai, Dec.
Ian.,
(Arad).
Sept.,
2
Nov.,
Inn., 14 Aug., 28 Sept.
14 Mai, 20 Oct.
Mart., Noembrie.
2
Apr.,
Aug. Oct. Mart. Mart.
(Olt).
Apr.,
(Odorhei). 20-26 Oct.
Mart.,
Mai,
Mart.,
nului, 15 Aug.
Aug., 8 Sept.
20 29
Mart., Dec.
Mai, 23
Apr.,
Nov.
Mart.,
Aug.,
Ian.,
Sept.
Mart., 15 Aug., 8 Sept.
run.,
Mart. Aug.,
Mart., 2 Febr.,
Mart.
Aug.,
Dec.
Ian.,
Sept.
Mai,
Apr.,
Mart., Sept.,
Dec.
25 Mart., 6 Dec.
Oct.,
20 Ian., 3 Mai, 27 Aug., 22 Nov. Jupa (Severin). 9 Mart.
Oct.
(Roman). 8 Sept.
29
Mart., Aug.,
Hunedoara.
Sept., 2 Oct.
Dec.
Apr.,
Mart.,
Nov. Noemv.
Oct.
3 Aprilie, 12
Nov.
Grind
Mart., 29
24, 25, 26
Aug. Mart., 25 Sept. (Arad).
24
Apr.,
26 Aug.
31 Oct.,
Sept.
Ian.,
Apr.
Dec.
Dec Mar Dec.
;
Dec.
Ian.,
Sept.
Dec.
Apr., 20
Lipova 8
Lisa
8 Sept.,
21 Sept.
3
V.
Nov.
Apr.,
Febr., (Cluj).
Sept.,
Mart., Nov.
Ludu (Mehedinti).
Ian.,
April.,
Dec.
Sept.,
Ian., Oct.,
O.
28 Apr.
Dum. tuturor
Mai.
Sept. M. Febr., Oct.
www.digibuc.ro
Nov.
Mai,
Oct.,
Apr., Mai,
SOCIETATEA
234
. 23 Apr.
Lupoala
Oct.
M.:
4 Mai, 6 Sept.
2 Ian., 24 Ian., Apr. ;
Apr., Sept.
Dec.,
Dec.
(Trei-scaune). Apr., Aug.,
Febr.,
Nov
Mart.,
Iun.,
Sept. Mart.,
Aug.,
Nov.
(2 Iun.).
Marpod (Sibiu). Apr., Sept.,
13 Mai. Febr.,
Mai,
8 Oct.
Febr., Nov.,
Aug.
Mai, 31
Moeiu
Ian.,
Aug.
Mart.,
Aug.
21 Apr.,
27
2 Febr., Apr. ; Apr., 26 Aug., M.: Febr., 24 Apr., Aug. Mart., Mart., Mai, 2 Noemv. ; M. 21
Oct.
Mai,
(Arid). V.: 28 M. Ian., Febr.,
Ian.,
24 Apr., 15 Iun., 24 Sept. (Arad). 24 Febr.,
Dec
Apr., 20
Mai,
Sept.
Apr.,
(Arad). Mai, (Trei Scaune) Aug., Oct.
27
Dec
Mart.,
(T. M.). Pantelimon
Petelea
5 Mai, 24
Mart..
Dec.
Ian.,
Mart.,
29
Dec., 4 Oct., Dec.
Mai,
Dec.
Aug.,
Mart., 20
25 Mart., 25 25 Mart., Aug. Mai, Sept. Mart., Ozun
Sept.
Mai,
Mart.
(Bacäu). (Bacäu).
4
Oct
Aug.,
Mai
Oct.,
Noemv. 2 Ian., 23 Apr., 25 (Sibiu). Iun., Aug.,
(Cluj).
Ian.,
Apr., Oltenita Aug.
23 Apr., 29 Mai, 26 Oct., Dec. V. 25 Ian., Mai, Oct., M. 28 Ian., Mai, 13 Oct. Miereurea Clue. Ian., Febr.,
Apr., Aug. Mart., Odorhel. 29 Dec. Mai, Oct., Apr., Sept. Ogra V.: Apr., 15 Dec., 7 Apr., Sept., Sept., Iun., Dec. Martie, Noemv.
Mai,
Oct. Mavrodin
April.,
29 Dec.
Aug.,
M. 8
8 Nov., 5 Dec.
Mart.,
Apr., 28 Oct.
Dum. tut. Sfint. 7 Sept. 24 Iun.
2
28 April., 20
la
(Sibiu).
20 Mai,
Mai,
(Trei Scaune). Mai,
5
2
25 Apr., 28 Oct., ; 28 Apr.,
Noemv.
Oct. 25-27 Mai,
Sept.,
tuturor Sfintilor 25 Mart., tut.
26 Oct., 7 Dec.
Sfintilor. Mai,
5 Febr.,
(Sibiu). Oct.
23 Apr.
25-30
(Gorj). 23 Apr.
(Sibiu). jos Sept. Oct.,
Mart., Dec.,
Mart., 26 Oct., Preajba (Gorj). 23 Apr.
Ian., 6 Apr., Febr., 13 Apr.,
8 Noemv.
Oct.
21 Mai, 27
Ian.,
Oct.
(Hunedoara),
www.digibuc.ro
Sept
Mart.,
Dec.
Aug 29
26 Oct. Apr., Mai,
Iun., Oct.
235
(Târnava mare).
Apr.,
Sept.
20
Aug., 12 Mai,
Mai, 12 Mai.
Mart
Nov. (Alba). Oct.
Bovine (Arad). 21 Mai.
Ian.,
Mart.,
20 Mai, 25 Oct. (Severin). 23 Mai,
7 Sept.,
4 Apr., Apr.,
Aug. (Cluj).
Nov.
20
(T.
Aug.,
25 Apr.,
Apr., Apr., Sept. Nov. mare. Apr.,
Sept.
Oct. (Arad). 29 Mai, Oct., Dec. Febr., Mai,
(Arad)
Apr.,
Aug., Mai
29
Sept. Apr.,
Pebr., Sept
Sept., 13 Dec. Sept. ; Mai,
Oct.
Aug.,
Ian.,
Ian.,
Noemv. 24-25 Mart.,
Sept., 27
Dec.
April.,
Oct.,
23-24
19
Aug., 29
Mai, 29
Mai,
Mart., Sept.,
Oct. Apr.,
(Sibiu)
Oct.
Febr.,
28 Sept.,
(Olt). 23 Apr. 23 Apr.,
Febr.,
22 Apr., 6 Aug., 26 Oct. Mart.,
Sept.
Oct.,
Apr.,
Oct.
Ian., 29 Apr., 4
Ian., Mart., Sept., Martie, 24 Noembrie. Aug. (Prahova).
Mai,
Oct. Oct.
Sep.
V.
(Turda). 4 Apr., 8 Mai,
(Sibiu).
Aug., 8 Dec.
Mai,
Febr.,
Dec.
Nov.
Dum. tut.
Mai,
8 Noembrie, Noemvrie. Apr., Aug.,
24 Febr., 8
Nov. M.
Oct., 6 Noemv.
Aug., 20
M.
Apr.,
Oct.
(Roman) 29
M.
V.
6 Apr., 2 Aug.,
Sadagura
Aug.
8 Apr.,
Sibiu. Mai, Sic
Ian.,
0.
Mai, 28 Aug.,
Mai
24
Sept.
Apr.,
Dec.
Aug.,
Apr.,
Oct.
Mai,
V.
Mart., 15 Oct. Mai, Sept. Mart. 25 Febr.,
Mart.,
Apr.,
Dec.
Dec.
(T. -Mare).
Oct. Mai,
(Roman). 14 Sept.
Apr.,
Pebr.,
Aug.,
Dec.
Oct.,
Dec.
Mai,
Mai,
Oct.,
Aug.,
Apr., Febr.,
(Alba).
Sept. Sept. Rezina (Orhei)
Mart.,
(Sibiu).
Oct.
Febr.,
Oct. ; 23 Oct.
7 Oct. Ian., 20 Mai, 20 Nov. M. Aug., 25 Nov.
Aug., 22 Nov., 12 Ian., 22 Mai,
Mai.
Apr.,
; M.:
20 Apr., 27 -Mare).
(Arad). Sept. (Bucovina). 6 Mai, Oct. April., 8 Sept. Oct.
Febr.,
Apr.,
Sept. 4
Noembrie.
Febr.,
V.: Apr., 28 Apr Apr., 31
;
(Satu Mare). Apr.,
Mai,
24-25
Noembrie, 21 Dec. Aug., Ian., Sovata. V. +M. Iun., Apr., Sept., 2 Oct. Mai, Sept.
www.digibuc.ro
Mai,
25 Mart.
Sept.
SOCIETATEA INGINERILOR
236
(Hunedoara). 6 Mai,
Dec. (Bucovina).
2 Sept.,
Nov.
Ian., 6
Sept.
Dec.
Oct., Apr., 20
Dec.
23 Iun., 26 Oct.
Febr.,
Noembrie. Mai, 15
14 Oct. Ian., Sept.,
Febr.
Iun.,
Mai,
Nov.
Mart. Febr., Aug.,
Apr.,
Oct.
(Roman). (Roman). 24
Apr.,
Vinerea (Huneodora),
Mai,
Apr., II
Aug. Voila
29
Aug.,
Mai
Oct.
Aug. Mai Sept.
28
Oct.
Vurpär (Sibiu) Oct
Febr., 24
Scaune). 25 Nov.
Ian. Sept.,
Mart.,
Sept.,
Sept.
2 Apr. Sep Aug. Mart., Mart.,
Vuleap
Febr., Sept.,
Mart., Oct., 20 Mai,
Dec. 28
16 Ian., 6 Apr., 21 Mai, Sept., Mart.,
29 Aug., (Arad). Iun., Aug., (Brasov). 8
tut.
(Ilfov). 8 Sept.
Mai,
Aug., 2 Oct.
(Alba). 23 Mart., 23-24 13 Sept.,
Ian.,
August.
Mart., (Turda).
Mai,
Dec.
(2
Dec.
8 Apr.,
Sept.
Aug., 29
Dec. Oct., (Brasov). Sept. Mart.,
Mart.,
12 Aug., 25 Sept., 12 Nov.,
,
(Alba).
25 Mart. Mart., 27-28 Mai, C. Aug., Sept. Oct., Mart., 26 Mart., 26 Mai, Dec. V. Dec. Aug., 29 Sept., Aug., Mart., Dec. 29-30 Sept., Sept.-
Dec.
Sept.
Nov., M. 20 Febr., 28 Apr., 26 28 Aug., 8 Nov. Sept., 8 Noemv. Telega (Prahova). Febr., 24 Ian.,
Mai,
August. 8 Apr.,
Aug.,
6 Mai,
Mart., Mai, Noembrie. Febr., 24 Mart., 6 (Salaj). Oct., Mai, Sept.,
(Alba). V.
Mart., V.: Aug. Ian., Marti Dum. Rus., 27 V.: 23 23 Oct., M. 26 Febr.,
Febr., 20
29
29
Mart., 20 Sept.
Apr.,
6
7 Aug.,
Vad
Aug., Dec.
Noemv. Febr., Oct.
Ian.,
23
Zerind (Arad).
Nov.
(Alba) Aug. Sept.
www.digibuc.ro
Dec. Mai,
2 Mart.,
Ian., Mart.,
Aug.
Sept.
de
Oboarele de
in
din
Arad.
de
Potur
de
Parincea.
Valea lui Bucecea,
Todireni, Bra
Bazargic, Mircea-Vodä, Casim).
Rastu, Doroboiu. G.
gara Taraclia,
Rogojeni,
Principele
tianu, Pogoanele,
Bechet, Cetatea, Räcari, Argetoaia, Caraula.
Darabani. Durostor.
Ostrov.
gara
(Bucovina), Cioara
Särata,
Berezino,
Nisiporeni,
Lipcani, Noua
Cobadin, de
f.
Secureni,
Murfatlar,
Mihai-Vireazu-statie de de
f.
G. Duca
Bujor), Maria
de
(Boascul)
Biulbiul de Mangalia, Cogealac, Agem.
Lespezi.
gara
f.
f.
f. de de c. f. f. de
Elisabeta Carol
Topalu,
www.digibuc.ro
Gara Slobozia,
Gara Urziceni,
238
Romanati. Corabia, Caracal, Caracal bariera
Gara reanu. de
Moara
sinet.
Copou, Pod.
Bivolari. Sculeni.
Rampa
nova,
f.
I. heci gara, com.
cului, Teleorman. Plosca,
Rezeni, Ciuculeni, de
bar.
Orhei,
bar. bar. bar. Sculeni, bar. Gara Mireni, Rampa
Rampa de Tabacu,
haia,
Gara
Turnu Severin.
Stre
Mare.
Roznov,
Neamt. Tg.
Hanul
Barcea,
pe
Revaca.
Briceva, Gara Rediul Mare,
Slatina, Corbu
Potcoava.
C.
Pod.
Balaci,
de Vede, Alexandria,
nicea, Salcia, Tecuci
Beuca,
gara
Bahmutea,
Comrat, Bulboca, Ceagara, gara
Besenova Chisata, Ceacova, Mare, Gataia, Lipova, bolia, Mare, riam, Tormac, Udivar, Vinga. Pecineaga, badag, Mahmudia, Isacea.
Bârlad, Banca, Murgeni, Prut, Docäneasa, Ghidigeni, Bariera Tutovei, Bârlad lad
Rezina, Criuleni, Bravicea. Adjud.
Cricov.
Giurgiu,
Oinac,
Pietro-
G. Duca.
Trasul
navodul pe Prut
www.digibuc.ro
Vida,
din Vale, Ilfov.
de
CALENDARUL Sa Regele Carol al
Pag.
-lea
3
ale Familiei Regale al
4
al
-lui
5
Agriculturii
7
Calendarul ortodox 1939 Posturile
9 21
legale
22 22 22
de ce se vacante
e
plugarilor
23 25
din perspective
30
Octavian
lui de pentru practice
44
producerea
de
Prutescu
legume de
secetei
productivitatea de
de crapi
centrifuge
murat
www.digibuc.ro
Pojoga
85
SOCIETATEA
240
Cultura tutunului tutunului Virginia Bright Activitatea cultivatorilor de tutun Câteva
rolul
Culesul fructelor
Gh. .
peste iarnä
de
Mihailovici .
.
Teodor
.
loan M.
Regiunile pomicole din viticole ale pentru grädina
unei
.
folosul
a
cultura tutunului
mai de
Pescaru V Arghirescu
economic
.
C. Teodorescu . M. Georgescu . .
de
.
.
140
.
.
158
H.P.
la mari
A.
M. Vaida porcilor de ajutoare
M.
caz de accidente
STATUL la Comasarea Centre agricole
200
Eugenia M. L. Alexandrescu
AGRICULTURA I. Oprescu
unei cooperative
.
D M Teodoru
TARGURI
.
OBOARE
din Oboarele de cereale din
230 237 239
din
www.digibuc.ro
de gospodärie
www.digibuc.ro
Related Documents
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf
June 2020 7
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf
June 2020 4
Insemnari Pe Calendarul Meu
December 2019 10
More Documents from ""
