Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf as PDF for free.
More details
- Words: 21,121
- Pages: 210
de
G. G.
V.
Tip. GUTENBERG S. A., Str. Paris 20,
www.digibuc.ro
Capital Social 150.000.000 Capital Värsat 60.000.000 Rezerve SUCURSALE :
Giurgiu,
Cluj,
Turnu-
Craiova,
AFILIATE :
Banca Albina,
Banca Basarabiei, de
;
Banca Petrodava, Piatra Institut de Credit,
depozite spre curent pe carnete de
cont
comerciale de
de operatiuni de
www.digibuc.ro
Banca SOCIETATE
CAPITAL
REZERVE LEI 171.800.000 No. 98,
DE
Principele
fost
Principele de Bourbon, Principele Mihail Sturdza. Stoian. Dr. A. Athanasiu ictor Baranga, Arthur William Barratt, Cantacuzino, ColeA. Corteanu, Dristoreanu, D. A. S. R.
N.
Al. Penescu,
General C. Lilovici, Al.
V.
Petre
G.
Gr. N.
Al.
Eugen Director
Deputat, fost Prefect N.
www.digibuc.ro
CAPITAL SOCIAL
-
Paris,
20.
-
Carada
: M.
Ion
-lonescu
N.
moderne caraca exe-
de
de literare
precum :
-
Reviste
de
ziare zilnice, pentru lnvitatii de etc. etc
mod artistic
piele
DE LITERE cu
a
fel de caractere de
mod irepro
moderne
www.digibuc.ro
IN
: (206
:
7,50 lei).
lucrare de istorie referitoare la torva care au trait au pe nesc. document aceasta lucrare este intr'un stil literar de o de suflu de de elevatiune care toate Theodorian-Carada. scriitor : roman (205 pagani, 8,50 lei). drama carte in care autorul a a crimei. Pagini de suflet durerea, obsesiunea groaza in care sugestiune o putere de evocare descrise Scrisa intr'un stil bogat mai puternice in cartea aceasta este printre acest sens. este urmat de o de nuin Consilierii, Spionul : unor care autorul de un humor in adeseorl ascutit suflete intotdeauna la are o in Nu trebue
N.
din
DEM.
o
In Cetatea
roman social (282
pagini, Este o carte in care autorul descrie moravurile paturi sociale de neutralitate. de Lucrarea este
din
caracterele persoanelor care nu daca trebue admiri
sau Va fi
PORSENNA
cu multa document al
SERGE
este coo
pam-
pentru culoarea ei arepoci din cele de philosophie sociale
6 lei). In aceasta carte se
pa-
cele
in sosoc precum : probleme ale Circuitul social, Determinism permanenta Clasele sociale de cele importante reScop in puncte de filosofice streine, lucrarea de noui anumite fenomene sociale la care dere valoare de lucrare de am pe toli pe care va interesa culturii
www.digibuc.ro
Editura
expropriat.
C. in care se
cu
(15
3 lei). o
in agrare, anume Foarte factorii care pun in valoare in ce care vor pentru in România. 5 poezii, (75 de Artur din noua mai Unul din de o o culegere de in acest Adept al versificatie putere de cugetare in poeziile sale o autorul pune de lui Este o lucrare in care apropie de mai fericit in chipul de expresiune. lei). drama (140 CONST. Teatrului National din Bucusucccs cunoscutul publicist care e ca autor pe vechiul dramatice de lucrarea aceasta trece printre C. Cartea are o frumoasä copertä in culori. seamä din ultimii (428 pagini, 25 lei). C. GAROFLID: prin vastitatea cuprinsul prin lucrare monumentalä a subiectului pe care trateazä, prin cea melui lui C. din România. Ministru de Stat in sociologia este cel mai in Agrar, C. tele importante ireputabil complect ne dea un de mai multe chestiuni care decenii. unui demobilizat. (144 pagini, VASILE SAVEL : din din timpul de schite serie interesante prin amänuntul, prin sur perioada ecoul prin atitudinea sufleteascä a autorului, in care evenimente. in propriilor noastre document carte este un vie, al epocii. roman, traducere de A. LocuBORDEAUX: pagini, 7.50 lei). steanu o in care autorul, Superb roman a unei femei dragostea a din sacrificiul pentru groaznica merita o curat intr'o o biblioteca. din nu trebue atentiune (Matelot), traducere de C. A. Ghica de Roman in care autorul descrie In stil a unui mai bine, viata monotona a de dureroase suflete in lupta pentru
a
www.digibuc.ro
din
De pe arma
EDITURA GUTENBERG Strada
www.digibuc.ro
a
a de
D. G.
de
dela
175, care
Potrivit Trib. proprietatea drepturile.
No.
din
1920
care
www.digibuc.ro
absolut
Calendarele
de
clericilor aproape
tdrziu
Cu
calendarele care se
se poate
de
-
de
acesta era e
pe care
ca
in a
aceia
nar din
calendar la
in
la care
a
Mol1794:
a
de
calendar a tdrgurilor
an 23
foarte pag. 331.
Lit. Rom. Ibid.
ca
casei
de a scoate
a
Ibid.
8 August 1785 de
cetitori» se
la
2) N. 3) 4) N. 5)
un
dupe
la
din
se
slujascd» asupra insemnare, care de la pop Statie»
100 de
din
se
au
Se
care se traduceau anume se cunosc. Se
calendare acum
nu le
- se ivesc la me-
noastre de pe in ce
-
coveanu
care
Rom., Vol.
pag.
V. Rom.,
pag. 374.
www.digibuc.ro
foi
«Ghenealoghia acuma Europa» tdrziu
-
a In
tot la
1797 1803
de Bart de loan
-
acolo
Pe din 1802
avea
la el «anecdote un
o
pen1803
dedea
acesta:
nu se
pare
calendare
1807
Buda,
s'au
-
de
les
de
se
1808,
la
Anti anume 1809, 1810 calendarele edítate tot loan Bart, care se Major bun
Car
de
Buda.
pre
ce
de
noroculul.
o
apoi la
din 1815, din
din 1816
numit care
la
din
e
de
1825.
din
de
a din
1833,
care pe
are
despre
o
al
din 1833
patru vremi ale
poate de
anecdote
1837
trecerea
de de
anal partea
a dat
se de bun
3) N.
R.
pg.
a toamna Din de
zic 1840,
de a
fum se
de
V. Rom. V.
rod
eel 1839,1839 de
calendarele ce ies pentru
cum se
N.
de
a
este
In din
se
a
la
de de
V.
pg.
pg.
www.digibuc.ro
la iveald,
Calendar popular românesc",
Frid. folositoare spre
care
de ant",
de
amestecat de
de
de
care se se
nu
stare
pentru case
poate de
cap dedesupt:
potriva
pentru
pomii
primejdia de
nirea
de de
vreme
de
din 1839
de
calendar, care treburile vine la care bisect de 356 de petrecere", la
spre
calendarul care se
se
chip de petrecere", se
calendarul
1841.
1842, se
ajutor de
care
de
de
deosebit de poate preface de
se
sämäna
jumätatea
iarbä pentru preface
desele
aratare, apoi
Se de aceia
pentru
trebue de
preajma de C. Vinterhalder; lendarul pentru poporul fie din 1843 care pare luminoasele
semänate". avem
se
viermi
care
1811
articole
Brad.-
din
De care
www.digibuc.ro
se se
prin
vorba guvern
Brad
practice de
am
eel
de
de
de
noastre
de taciune,
de
copacilor
de
cum
acestea Kogälniceanu din
se
21 de
care se pot
se pot
de
se poate
de
la
batoze Slobozia din de aceste
de
eel
articol Brad, care acum
semnat de de
'Calendar pentru
1812
Spre deosebire de material» nimic care se poate
nu dau
Calendarul
la Tip. de Bolintineanu
despre calendarul din despre
-care calendare Gospodar»
vremea 1841,
care
din
Ministrului calendarul la se
care
de
despre
numai «Calendarul pentru de Brad
pentru
de
Cultivator»
din din vremea
de
De
din
Brad poate
de
nu ea
pentru poporul
calindarul drumul care au
carte
se
de
de la din
noastre
Visarion
Director care
de
www.digibuc.ro
de
Calendarul Plugarilor
calendarul
de
se se
1861
de
calendarul anulul 1863 Chitu, care pentru dens'a se se
agronom despre se vreme
de calendare,
de
care
de
Maximilian
de
care din
de
Toate
N.
de
1899
calendare
de de
de
care
Andronescu nu era de
dinaintea
«Agenda
Ch.
«Calendarul ale pentru
Calendarul Daciei"
luxoasele calendare desprinse, din putere
de N.
nostru. Poporul
an de
care de de
«Calendarul
din Sibiu
au
Maximilian
Brad
Rod de
«Calendarul
fie
care din care
Agronomilor»
ale unor
de
an
purcede,
semene de
care altele
au
al
-
Agronomilor»
tuturor
sale, din
-
care G.
www.digibuc.ro
la plug,
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
STIL
VECHIU
S
D L M M
19
Isus
2 3
22 din Creta 23 10 24 Eugenia 25 26 Sob. 27 Arhid.
Telesfor
6
Valentin
V
7
S
8 Severin
D
9
L 10 Agaton
V S
D
L M M
J
V
din Nicomedia
12 13 Stratonic 14 15 Paul Pustnicul 16 Marcel 17 Anton Pustnicul 18 Prisca 19 Marcelin 20 Sebastian 21
Vincentiu
S 22
Bonifaciu d. trup
21
4 Gels 5
1920)
20
29 Pruncii 30 31 1
2 Silvestru 3 Malabia Gordie 70 Apost. 4 5 6
Teopempt
Botezul
7
Domnica 9 10
D L 24
de Zotic
Intoarcerea Sf.Pavel 12 26 Policarp 13 14 27 Vitalian
Botez.
Polieuct Teodosie
M 25
de de Sales
V 28 S 29
D 30 L 31
La 4 = la 18
Stratonic din Sinai
Pavel Lantul 17 Antonia 18 Atanasie 15 16
la en
mare; la 26 =
www.digibuc.ro
Petru Mare
VECHIU
STI NOU
Arseni
19 (
20 Eftimie eel Mare
M
2
V
4 Andrei Corsini
D L
6 7
Quinquagesima
M
8
de Matha Miercurea
Dionisie
J
9
10
Désideriu
L M
J
V S
D L
M M 23
J
24 25 S 26 D 27 L 28
Maxim
Anastasie 22 23 Clement Agatan. 24 25 Grigorie Teologul 26 Xenofon de Aur 27 28 Efrem Sirul 29
Ion
30
S 12
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
21
din Postul Mare 31 Cir 2
Grigorie 4 timp.
3 Simion 4 Izidor
Simeon 4 timp. Martina 4 timp. Niceta Canut Catedra Petru Matta Felix Anter Alexandru Leandru
5
timp no
www.digibuc.ro
Ana
Agata
6 Vucol 7
Partenie Teodor
9
10 Haralambie 11
12 Meletie 13 14 15
11
STIL VECHIU
STIL NOU
Cunegunda Luciu Cazimir Toma de Aquin Perp.
Francisca mucenici
Timotei 21 din Eugenia 22 23 Policarp 24 Aflarea cap. Sf. 25 Tarasie
Gregoriu
2
de Deo
Paulina 16 17
Straton
Porfirie Procopie Decap. Vasil 2 (Las. Evdochla 2 Teodot 3 Eutropie 4 5 Conon 6 Mart. din
Benedict 22 23 24 25
Pamfil 16 17 Teodor Tiron 18 Leon 19 Arhip 20 Leon
7 8 9
10
Joia Mare Mare
28
Amos
La
www.digibuc.ro
din 40 mucenici
Quadrat
Sofronie 12 Teofan 13 14 Benedict 15 Agapie 16 Savin 17 Alexe 18 Ciril
Papa
STIL VECHIU V 2 3
de Paul Benign Evgariu
L
Leon
21 22 23 24 25 26 27 28 29
M 12 M 13
Sol.
31
L
4
M
5
M
6
J
7
V
8
S
9
D 10
J
Herman
Waltruda
14 V 15
Apoloniu Leon Teotim
5
D 24 Fidel Sigmaring. L 25 Marcu ev. Marcelin M 26 Clet M 27
J
Anastasiu
Zaharia Arh. Matrona Marcu dela
Ipatie
Egipt.
Claudia
6 Evtihie 7 Gheorghe 8 Irodion 9 Upsihie 10 11
Caleopi
12 13 14
28 Patroc. V 29 30 Catarina de Siena
ploaie
La
Anger.
3 Nichita 4
16
L 18 M 19 M 20 J 21 V 22 S 23
din
2
D 17
timp
19 20
la
La
dim.
www.digibuc.ro
15 16 17
Mare
Calendarul
13
Monica 23
Benedict
24 25
Simeon 28 12 13 14 Bonifaciu
30
17 18
timp. 21
22 23
10
Simon Zilotul
25 13
27 28 Urban
Izidor 15
Petru 24
www.digibuc.ro
14
STIL NOU M
J
2
V
3 4
D
5 6
L
7
M
J
8 9
V 10
S
12 L 13 M 14 M 15
19 20 Isus 21 Carac. 22 23 Norbert 24 Beda 25 de Pazzi 26 27 Margareta 28 Barnaba 29 Leon Papa 30 Anton de Padua 31
Tataleu Vasilisc Simeon Aflarea cap. Carp
Nichita Isac
Ermie
Ermeu
Vasile
Fac.
J
16 Benno V 17 Adolf Marcelian S 18 Marc Protas. D 19 Gervasie
L 20 M 21 M 22 J 23 V 24 S 25 D 26 L 27 M 28 29 J 30
STIL
Paul
Chiriac Alois Gonzaga
2 3
Nichifor
4 Mitrofan 5 6 7
Rusaliie
8
Teodor Strat.
Sf.
9 Ciril 10
Vartol. Gulielm
Paul Ladislau Rege Papa Leon Petru Pavel Pavel
12 13 14 15 Amos 16 Tihon 17
22
timp variabil.
www.digibuc.ro
Metodie
Calendarul
15
STIL VECHIU
NOU
Teobald Vizita Fecioarei D Paul 4 Ireneu 5 Anton 6 Isaia V S
2 3
J
7
V
8 Eugen I
Elisaveta Portug. D 10 Rufina S
9
L 11 M 12
J V S
D L M M
J
V
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Gualbert
t
Bonaventura Maria Carmel. Leon IV de Paul m Emilian Marin Maria Magdalena
Apolinar D 24 Cristina L 25 Apostolul S 23
M 26 Ana M 27 Pantaleon
J 28 V 29 Marta S 30 Alexe
D la senin apoi
la
Leontie
18 19
20
Iulian 22
23 25 26 27 28 29 30
Nagt.
Fevronia David Samson Cir
29
www.digibuc.ro
Pay.
Anatolie
3
4 Andrei Cretanul
Marta
6 Sisoe 7 Toma, Acaciu, Chir. 8 9
10 Mucidin 11 Eufimia 12 Proclu 13 14 Aquila 15 16 Atinogen 17 Marina 18 6 sinoade
timp frumos 22
Petru
Sob. Apostolilor Cosma 2 Fecioarei
15
mare
STIL VECHIU
NOU L M M
Die 19 20 21 Simeon 22 23
2
J
4
V
5
S
6
D
7
25 Adormirea
Ana
26 M 9 M 10
27 28
11 V 12 Clara S 13 Marta D 14 Hormisda L 15 Ad. M 16 M 17 J 18 Agapet V 19 Urban S 20 Bernard D 21 L 22
29 30 31
J
2 3 Isachie, 4 7 din 5
6
V S
D L
M M 31
la
7
Chantal
M 23
24 25 26 27 28 29 30 Rosa
Timon Teodota
cap. St.
Nonnat
8 9 Matta 10 13 14 15 Ad. 16 St. 17 18 Flor et
www.digibuc.ro
Laur
F.
17
STIL
STIL NOU
J
Egid
19 (August)
D
Rege 3 Serafina 4 Rosalia
L
5
M M
6
V S
7
21 Tadeu
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Just.
Zaharia Hadrian
8 V S
9
Sergiu
10
D 11 Prot Mariei
L 12 13 14
J 15
Matern ale
Lupu Adrian Pimen
Tit Natalia
Moise Arapul
T. cap.
2
Ciprian
3
Stigm. St. D 18 Iosif de Ccpertin L 19 M 20 Agapet
4
21 Mateiu 4 timp. J 22 Toma de 4 timp V 23
8 9
Pavel
7
11 12
Damian
V 30
Sozont
Ana
16 17
N.
Teodora
13 14 15 Nichita
timp
www.digibuc.ro
past. Teoctist Moise pror.
10 Minod., Mitr.
Maria de
Venceslau J 29 Mihail
Antim
5 6 Arh. Mihail
D 25 Eustahiu L 26 Eusebiu M 27
Vassa
(Sept.) Simeon 7
V 16 S 17
S 24
Andrei
20 Samuil
2
Cruel
Euflmia Sofia,
Ag., Elpid
la
Calendarul
STIL
NOU S
1
D
2 3 4 5
L M
J S
din
Ingeri pazitori Candid
Placid
6 7
Bruno
8
Birgita
Assisi
Rozariu
Franc se Borgia ian
M 12
20 21 22 23
9
L 10
Sept.) 19
Trot., Sevast., Dor.
Eust , Quadrat
Teopi
Foca Bot.
24 25 Eufrosina 26 27
Teologul
Calistrat
2
13 Edu rd Rege 30 14 Calixt Papa 1 Rom. 2 S 15 Justina 3 Dionizie Areop. Papá D 16 Victor L 17 Marga Alacoque 4 18 Luca Ev. 5 Haritina 19 Petru de Alcantara 6 Toma Vah. J 20 7 21 Edviga 8 Pelagia S 22
Cordula
D 23
Rafael Bonifaciu Papa
L 24 Arh.
25 M 26 J 27 28 S 29 D 30 L 31
Evarist
Simon Narcis Claudia Siriciu
15 16 Longin 17
25
Osea
18 Luca
la
la
frig apoi
Andronic Eulampiu 11 Filip Teofan 12 dela 13 Carp Papil 14 Naz. Gerv. Prot. 9
10
timp
apoi 22 ore
www.digibuc.ro
La
Andrei
Ev.
tare
19
VECHIU
NOU M M
J
19 (Oct.) 2
3
V S
4
D
6 7
L
M
L
V
D L M M
V
D M M
5 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
20 Hubert 21 22 Carol Boromeu 23 Emeric Leonard 24 Engelbert 25 mucenici 26 27 Teodor 28 Andrei Avelin Martin Episcop 29 Martin Papa Romei 30 31
Averchie
fr. Domnului Areta Marcian Nestor Terentiu Anastasia Zenoviu Eustahie
Avram. Zenovia
Cosma
1
2 Achindim 3 Aitala,
Edmond Gregoriu
4
Elisabeta Felix de Valois
Intr.
Cecilia Clement de
7
Galact. Epistimi. Pavel mart. 33 muc. din
9
Onisifor
5 6
10
Erast
Gay
Olimp
11
Caterina din Gregoriu Gelaziu Andrei
Ver.
Artemiu Ilarion
1
Papa
la la
www.digibuc.ro
12 milost. Nil. de Aur 13 14 Filip 15 Gurie, Sam. Aviv. 16 Mateiu ev. 17
Calendarul Plugarilor
20
STIL VECHIU
ST IL NOU
J
Stanislau Kostka
V
2
S
3
D L
4 5
M M
6 7
J V
Xaver. Petru Hrizolog Nicolae Ambroziu
8 9
Eutihian
Intr.
22 23
neprih.
Melhiade D 11 Damas Papá L 12
18 Plat. Rom. 19 Abdie Varlaam 20 Gregorie Proclu 21
Petru Episcop
Lucia Spiridon J 15 Valerian
M 13 M 14
25 26 27 28 29 30
D 18 Gratian L 19 Urban V 20 21 Toma J 22 Elvira V 23 Victoria
S 31
Fazele
Varvara
5 6 7
Ambrozie
D.
Patapie
9
10 Mina.
12 13
Ana Erogen, Eugr.
Cantuar.
Silvestru
Sf.
Eustatie 14 Luciu Pavel 15
I ev.
J 29 Toma V 30 David
Andrei Apost. Naum
Eva
24 Adam
M 27 M 28
Mere.
Alipie Iacob Persul
4
8
D 25 L
Ecaterina
2 3 Sofronle
V 16 S 17
S
Grig.
Petru
Clement
Papá
16 Ageu 17 3 18 Sebastian
ger
apoi pioaie la la 30= vifor
www.digibuc.ro
la frumos la 23 ger mare.
a lai
DomnuluiNosChristos.
Coresi la descoperä
de Romani.
ului Gregorian. BernardPalissy,
Romanilor Dacia.
polului.
creatorul artei
Constantino-
mice.
clopotelor
tutunului
Europa. dela
bisericile Bisericei
Mihai
teazul in
-Moartea teazul.
Mai 30.
Moldovei de catre
de
la Paris, publicat
moldo-
de
dot.
-Scoaterea
Turcilor.
din bisericä.
tiparului. asupra
de la Trei Sfetitele da la lui Varlaam. -Traducerea lui Hero
dot
polului
Huygens ciasornic pendul.
tiparului Luther.
in tei.
a
Psaltirea lui Dosoflui
Serban vapori a Denis Papin.
evanghelii lui Coresi la
celei
Roma.
www.digibuc.ro
primele in Europa
la
cafenele,
fluviu George Stephenson prima
de
Ardeal
de Moldovii.
electrici-
din Basarabia.
Principatelor.
de
Horia,
lectricitatea
de
lui Cuza suirea pe
prima
Carol Mitropolitului Andrei Baron de
lucruri de Moruzi
Dobrogei. de
secreturi ale la Buda
lui
«Carte de
lui pictorului N.
Basarabiei. chide prima
Alex-
de
hotarnici.
din Bulgaria alipirea Cadrilate-
Tudor
Regelui Carol suirea pe tron Regelui Ferdinand
European.
www.digibuc.ro
Unirea Proclamarea Unirea
24
(1859). (1881). A.
Proclamarea Eroilor. Proclamarea
10
(1848). A.
M. S. Reginei Maria
(1903).
A.
dela
(1917).
Ferdinand (1865). Intregirii
M. S.
Sept. Oct. 16
Nov.
(1916).
(1877). S. Ferdinand
A. S. Principesei Elisabeta A. S. M. S. Reginei Maria (1875).
(1914).
Carol (1893).
Unirea Bucovinei Unirea Transilvanlei
(1877).
Principelui Nicolae. Principesei Ileana (1903). Principesei (1899). Regina
A. S. A. S.
MM.
Necrologice Februarie. Moartea Elisabeta (1915), Septembrie Regelui Carol (1914). Octombrie Mircea (1916).
Curtea de
de Apel
Tribunalele tin vacante: la Dumineca
24 Decembre la 8 lanuarie, dela Dumineca
la 1 Septembre. de Ocol tin la Jota Mare
dela
dela 24 Decembre
2 lanuarie
de acestea, toate : (8 Sept.), (14 Sept.), Sfintei Arhangheli (8 Noembre), -tul (6 Dumitru (26 Oct.), (1 lanuarie), Botezul cembre), (6 (7 (25 Martie), (23 Domnului, Constantin Elena (21 Petru (29 Adormirea Domnului 15 August,
www.digibuc.ro
24
din Vechiul Regat Roznov Piatra.
Grind Jupa, Ciupagea
la
Roznov
(Teleorman), la Tigveni (Gorj). La
25
Vaideeni Giurgeni.
Chiojdeni, Teodor,
la (Roman), Polovraci (Schitul), Preajba in 21,
Ocna, Roznov
La
Lupoala Slobozia La
(Braila), Slobozia in Rusaliilor, Alexandria
Neamtu, (Teleorman), Oltenita
Negoesti
in
Piatra,
Luciu,
Buzau,
24,
Buda
Giurgeni Carbunesti,
29 (Braila), (Roman), Giurgiu.
(Neamtu), Boghecea, in
(Neamtu), Giurgeni (lalomita), 27 (Roman). Davideni de Vaideeni la Luciu la
Radiana In 24,
in 6, Neamtu
Bogdana de
PantePoenari
Mare, in
Galati. In Ulmeni
(Prahova).
Deleni
Curtea
29,
la
la
Davideni
(Roman). in 8,
Maria
Giurgeni Valea
Ciochina la
Telega in
(Muscel), Slobozia
tine Buda Bogdana (Roman), (Vaslui),
Mare,
Galati.
(Vaslui). la
in
Piatra,
(Prahova). In
2,
www.digibuc.ro
Piatra. In
la
de vite din Ardeal (Alba ajunul Toader ; lanuare, Arad. (Alba 22 -24 Ianuarie, -18 August, Oct; Bolousier (Târnava 2 Marte, 16 19 ; Julie, 13 Aprilie, -bre ; (Alba la 19 Lucaci; (Solnoc 27 ; 25 23 lanuarie, 24 Aprilie, 25 10 Ianuarie, -11 Martie, Octombrie; Cluj, August, ; Severin) 23 Aprille; (Hunedoara) 11 -13 lanuare, August, -29 Octombrie; -28 Febr. -30 Aprilie, 21 -23 12 Oct; verde, la Toader, Petre, -tu lunie, Septembre, Decembrie; 20 Aprilie, 24 11 Gyalu 29
27 Octombre; 12
4 6-7
;
26-28
-25 16 -18 Mai,
-15
1
bre;
;
(Alba (Bistrita 21 lunie, 8 Septembrie Octombrie ; D
8
Martie, Marrie, 3-5 August, -19 de Jos 14 Aprilie Septembrie; (Odorhei) -18 Martie, 23 Oct. -bre; Petele D Aprilie Domnului; 24 Octombrie; 23 Aprilie Mai, -13 Septembrie ; (Cojocna) -13 Aprilie, Martie, -24 ; 30 Aprilie, 25 -5 : Aprilie, Julie, Sept. de Jos, (Alba 22 23-24 Noembrie; (Târnava Mare) Aprilie, Septembrie. ;
de
din Bucovina
Lunea, la (jud. Gura Humorului) Lunea; Miercurea Cotmani) (jud. Miercurea (jud. Jadova Sirete (jud. (jud. Storojinet) Miercurea Suceava (jud. Storojinet) pe Vijnita (jud. Vijnita) Suceava) Joia; (jud. Vijnita) Martea; Putila Joia Zastavna Zastavna) Martea.
Gura Lung-mold (jud. Cotmani
de Ocol.
Lunea; Ocol.
Vinerea; Ocol Bujor,
www.digibuc.ro
Ocol.
Mercurea Mercurea
Lunea
Mercurea Vinerea.
Alexandreni, Sculeni, Dumineca; Dumineca.
Ungheni,
Lunea
Lunea
Lunea; Noua Lipcani,
Mercurea Lunea
Ocol.
Briceni, (Lunea se tine
ale
Lunea
Mercurea
Lunea
Mercurea. Lunea de
Ocol.
pe
pe Lunea de
Gura
Lunea de
Mercurea
pe
Lunea
Joia Vinerea
Lunea de
pe
Lunea
Vinerea
Joia.
Dumineca
Lunea Martea de Punctul Volomtirovca, pe de de de pe Tarutina, Punctul Punctul Punctul Taslic, Lunea, Cubei, Vinerea de
postal, vigoare dela 1 August 1920 Lei
simple la De fiecare 20 grame sau fractiune in plus interne deschise interne . deschise din
gr.
grame
.
.
25 20
fractiune (maximum 10
www.digibuc.ro
periodic. De fiecare 50 gr. un multe 5 kgr. de fiecare
fractiune dela gr.
pachete .
.
.
de de
5
de
de 100 gr De fiecare 50 gr.
fractiune
plus (maximum 2
Probe de la
gr
De fiecare Cu maximum gr., de
50 in plus
350 gr. probele de de la 15 gr.
la
pro
la 100 gr.
Toate obiectele de mai sus pot de recomandare pe sus de
fi
recomandat, taxele po
o
de de primire de reclamatie ramburs maximum 1000 lei la prezentare se mai percepe pentru ramburs de la Din se scad taxele pentru Taxa Taxa
mandatelor.
Recuvremente maximum 5 efecte De fiecare pe taxele de recomandare, se de La destinatie se scad taxele pentru mandate.
de 1000 lei,
percepe 1
Abonamente la Taxa pe
pentru o
20
Pentru o
Poste restante Predarea Pentru
obiect po
rebut
documentelor
www.digibuc.ro
-
interne
Mandate
Plata cartonului mandat, coprinzand plata la Pentru valoarea la de fiecare 25 lei
.
-
25 50
fractiune
in sus, de fiecare 100
.
.
Mandate taxele postale, se mai percepe o
Pe
.
5
Mesagerii percep taxe pe greutate valoare. Pentru greutate (la pachete, gropuri, casete) de fiecare kilogram fractiune scrisori de valoare, taxele postale a scrisorilor recom la Pentru valoare de fiecare 1000 lei 10000
Dela 10.000 lei in sus, de fiecare 1000 lei sau fragile, taxele pe paohetele valoare greutate se se mai percepe o Pentru ou de greutate valoare de . la prezentare peste Pentru coletele sosite 5 kgr. la . .
SERVICIUL TELE telegramele
de fiecare percepe de fiecare cuvânt (R. P.), se mai percepe taxa
Telegrame de
urgent
plätit se
eventual taxa
prezentate
de
(T. C.) de cuvânt
(P.C.)
plus de
de
in plus de
P.)
Telegrame multiple
pentru
100
Telegrame taxele
(T.
fractiune
restul se Taxa
pentru plata expresului
de cele de
se
eventual
fiecare copie
pentru
dela destinatar. de primire prezentare depozit
Pentru telegramele prezentate
2 1
1
2 Lei
Telegrame
taxa (carte de C. V.
1
plus de
percepe
www.digibuc.ro
plus peste
Calendarul
zilele de Pentru telegramele prezentate plus legale, se percepe o 2 accesoril peste cele 200 Pentru la o . . un
cerut Oficiului de particulari
Serviciul pe de
-
bord Nu se admit de primire
a se
admit taxa pe
--
urgente,
de
25
25 50 25
trei ori
Serviciul telefonie Avizele telefonice
se
cuvintelor,
vor
de
Pentru
o pentru 3 minute
ou
Idem
3 minute
a
minute
3
25
1
din
judet, pentru
2
posturile
telefonice din
vecine pentru 3
telefonice din judetele nelimitrofe, pentru 3 minute sau fractiune dublu taxelor de Convorbirile urgente se
ou
sus se
partioulare
5
efectuate intre orele 21
plus cu
efectuate Duminicile urgente. legale, se vor taxa corespondenti, auto de publicitate Pentru ziare, 18 24 se face o de ziare, orele zi. de de telefoane, abonamente, muPentru taxele de tariful special. ceziuni etc. a se
Taxa
ajutor
de
simple, recomandate, de valoare La in in aceia in postale interne taxele postale, timbru ajutor care sunt depuse, pe telefonice de La telegramele interne,
telegramele externe R. P. La telegramele Interne timbru statistic de 0,25 pachete. pe La
-
ajutor
se
10
20 10
plätit, taxa cuvintelor indicate
La se va percepe
sului de prezentator
-
taxele
;
de
la
se
de noapte depune telegrama
www.digibuc.ro
AL
Socotite din
DE TREN PE
F. R. de Nord
ACCELERATE
C.
DE PERSOANE Lei
Adjud Alexandria Alba Arad via Predeal Arad via
65
35
54 51
154 210
87
133
73 83
40
66 72
36 39
Blaj
Barbo 129
175
Basarabeanca Bazargic .
99 107 130 135
92 114
Bra
Breaza . Burdujeni
77
51
62
34
157 68
.
40
46 22
62 77 43
28
26 74
57 117
.
119
Calafat
42 69
.
.
Caracal
131
50
32 38
51
45
.
100 100
29 28
.
162
.
102
Cetatea Cernavoda
51
97 149 162
74
167
96
www.digibuc.ro
164 49 139
67 35 25 77 53 85 93 42 94 29 79
37 20 14
22 39 29 43 46 23 16
31
TRENURI ACCELERATE
Lei
Corabia Comarnic Comana Constanta
- --- - -59
.
.
.
.
Curtea de
.
.
.
.
34
-
151
89
93 86
50
57 106 49 17 95 113
34 58 29
99
55 38 78
46
--
28
136 126
122
via Tecuci via
.
.
.
.
.
.
68
158
90
171
Medjidia Mehadia Mizil
.
31
18
37
102 33 45 119 126 133
56
46
-
33
140
50
29
17
--
- -
Oltenita Oradia Mare
218 118 148
Lei 19 32 16 5
28
45
www.digibuc.ro
131
143 92 117 84 126 42 34 182 123 123 90
30 22 39 38 39
29 73 42 38 59 47
88
60 79
.
71
31
46
151
10 52 63
77
97 129 75 65 107
106
Lei
42
120
164 .
Lei
Lei
77
.
TRENURI DE PFRSOANE
22 32 26 10 31
20 15
67 71
37 38
76 74
38 41
50 63 71
24 20 104 69 69 48
27 36 25 38 14 11
52 37 26
32
TRENURI ACCELERATE
Lei .
.
Lei
.
32 78
Predeal
19
45
17
140
50 79
28 44
150
84
66 133
39 74
- 86
Roman Sibiu via Predeal Sibiu via
- -
.
Lei
.
Lei 120 48 27 64 109 72 117 86 125
.
55
91
.
-
-Ocna Tecuci
64 151
via via
229
Ungheni Basarabia Urziceni Vaslui Vârciorova
35
-
131
191
Tighina Titu Traian (Basarabia) Turda Turnu -Severin
-
144
.
118 109 96 125
-
79
88
www.digibuc.ro
37 16
16
9
37 60
21
33
41
66 46 70 70 33 27
43
33 21
37
25 38 18 34 15
38
71
38
109
159 156 22 117 133 120 98 136
91
116 123 129 103
18 12
76 67 60 53
191
51
139
67 28
Lei
84
56 35
Târgu
Lei
61
46
Slobozia
Zimnicea
TRENURI DE PERSOANE
89 13
66 67 54 78 30 69 73 57
37
46 45 7 37 39 37 29 39 17
36 37 31
Quatemberul Rusaliilor
Miercuri 30 Maiu, Vineri
Sfintei
e)
Miercuri
22 Septembrie
21
Adventului Quatemberul Adventului Decembrie.
Vineri 21
ZILE DESLEGATE DE POST. Duminicile sunt Adventului. se poate
dela post, pe
de Duminica
carne,
de Mier-
NATIONALE Fixe
1859.
24
Unirea
10 Mai
Proclamarea
24 Mai
Ziva Eroilor
Mari 1919. 1877.
pentru Patrie.
SARBATORILE suspendarea serviciului). 20 Aprilie 21 Maiu
22 5
August
24 29 8 Noembrie 6 23
Principesei Elena 1896. numelui A. R. Principesei Elena 1896. Ileana. numelui Sale Reginei Maria. R. Principelui Nicolae, 1903. Ziva Sale Mihai 1921. Sale Regina Maria 1875. numelui Sale Mihai. numelui A. S. R. Principelui A. S. R.
ZILE MARI ALE NEAMULUI 14 Martie 9 Aprilie 3 Mai
Proclamarea 1881. 1918. Unirea Basarabiei Ardeleni pe Adunarea Proclamarea dela Blaj 3
www.digibuc.ro
Proclamarea Luarea
Romane la Islaz 1917. 1919.
Ocuparea Victoria Românilor asupra
la
1917.
doua mare dela
12 13 14
Intrarea
poarelor
dela Oituz 1917. 1595. Marele
1916.
Luarea 1877. Incoronarea Regele Regina Românilor la Alba 1922. mare dela 1916. Luarea Plevnei 1877.
25 Octombrie
Noembrie Noembrie Decembrie
1918. 1917.
Unirea Transilvaniei
ANIVERSARI NECROLOGICE ALE Martie
REGALE
Reginei Elisabeta, 1916. Maria, fiica Regelui Carol Reginei Elisabeta 1874. Ziva Regelui Ferdinand 1927. Ziva Regelui Carol 1914. Principelui 1916.
26
Septembrie Noemb
LEGALE PRIN REPAUSULUI DUMINICAL. 1. Toate Duminicile de peste an. 2. Ianuarie. 3. Botezul Domnului, Ianuarie.
Unirea
5.
Romane
României
24
16 Aprilie.
15
7. Maiu. 6. Sf. Gheorghe, 23 8. României, 10 Maiu. 9. Ziva Eroilor, 24 Maiu.
10.
26 Decembrie.
25
LEGALE CE SE
DE
Ianuarie Botezul Sf.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
24 Ianuarie
Februarie 25 Martie Aprilie 23 Aprilie
Unirea
âne.
Buna Sfintele Muncii.
10
Constantin
Elena.
Eroilor Rusaliile.
24
Petru
29
August 14
Schimbarea la Maria mare. Sf. Maria Sfintei Cruci.
26
Sf.
15
Septembrie
Pavel.
Dumitru. Arhangheli Mihail
21
Decembrie Nicolae. 27 Dec. Sfintelor ale zile zile ele. de In Ajunul Anului Nou este suspendat. caracter oficial Din Ianuarie-Anul Nou. prin Te-Deum Patriarhia din S. Regelui superioare. Ianuarie-Botezul Domnului. divin gelui. trag 101 tunuri. 13 Aprilie-Vinerea Mare, seara, Serviciul Sfântului Epitaf la Patriarhia din S. Regelui superioare. spre 15 Aprilie, miezul spre Serviciul Invierii Domnului la Patriarhia parada S. Regelui superioare. trag 101 tunuri. 10 Aniversarea României. In serviciu divin la Patriarhie, S. Regelui superioare. Mare filarea trag 101 tunuri. Seara Maiu. Comemorarea Eroilor pentru Patrie. Se serviciu divin procesiuni la Eroilor. In comemorarea se face la mântul Eroului Necunoscut Sale Patriarhului Defilarea Armatei.
25
www.digibuc.ro
suspendarea serviciului public, ale Familiei Regale 22 Ziva numelui M. Reginei Maria. 29 Octombrie M. S. Reginei Maria. Sale Regelui Mihaiu. mai fac deschiderii
programe speciale,
la Patriarhie
de 24 Ianuarie se face de Institutiunile
dela programele
fac
litare.
de de
Toate Vacanta la Ianuarie. Sfintelor Vineri
zilele
Sfântului Sinod.
Oituz, etc. se de
de Apel
la 15 deosebire, dela 24 Decembrie (Ajunul
dela Joia
www.digibuc.ro
37
A.
S. R.
PRINCIPESA ILEANA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
39
CALENDARUL PLUGARILOR
CALENDAR 5588 -5689. 5688
1928
Teveth lunii
Asora
23
milor) Miercuri 22
Ziva Postul Purim *
lui
28 6
Purim * Inceputul lunii Ajunul Pesach ziva
Miercuri Joi 22 Miercuri
Joi
Pesach ziva Nissan Pesach,
16
Vineri 10
Nissan 22 1
Ijar
18
Sivan 7
Pesach* ziva VII Pesach * ziva VIII Incepu Lag Beomer lunii Incepu
Ajunul Rusaliilor Savnot (Rusaliile) *
Joi
12
Joi
24
Vineri
25
ziva
Inceputul lunii Postul pentru Cucerirea limului Inceputul
17
Av
Tise Be Av
limului 29
26 17 14
Ajunul Anului Nou
5689
10
ziva III Postul Ghedalia Kipur * (ziva Post) Ajunul
*
www.digibuc.ro
I
Luni Luni Vineri
15 Sept. 16 Sept.
17 Sept.
24 Sept. 28
Sucoth * ziva Sucoth * ziva Hamoed, Sucoth, ziva III Sucoth, Hosana Raba, ziva
15 16
21 Tisri 22
29 Sept. 30
Luni
4 Oct. 5 Oct. 6
Octom.
(Bucuria
23
Inceputul lunii Inceputul
Kislev
7 15 13 Nov.
Luni
25
Vineri 7 Dec. Miercuri 12 Vineri 21
Teveth Inceputul Be Teveth
10
20
31
sunt
se
CE SE 13 Adar
1.
2. Postul 3. 4.
la la
Postul Postul Postul de
Av
Luni Luni
10
Din ateste zile de post, cele de
Martie
Joi
pe
17
Septembrie Septemb.
patru se tin prin tot timpul zilei (de
de Kipur, mai strict, începe la apusul seam de ajun 24 ore. Anul 5688, al al din din al 300 -lea Ciclu Lunar al 204 -lea Ciclu Solar, este un an de 354 zile, din care 50 Sabaturi ; începe 27 Septembrie 1927
seara) ;
14
1928.
Anul 5689, al -lea din al 300-lea Lunar al -lea din al 204 -lea Ciclu Solar, este un an embolismic din care 55 Sabaturi; de 383 1928 si Miercuri 2 1929. Lumii (dupä anii dela care s'a la anul 3760 de Christos. Actualul calendar, de Rabinii al -lea din TiI din este bazat pe anul luni de 353, 354 sau 355 zile la care se anii o de 29 de zile anii embolismici, total de 384, 385 6939 386 zile. Ciclul coprinde 19 al care timp anului lunar revine la a anului solar.
www.digibuc.ro
1346 8
Regeb
Duminicä
15
28 3 15 16
20 7 17
27 30 2 3 8 18
5 1
8
10
lunii lui Hussein
Joi
24 26
7 Noaptea Mecca este consacratä Kaaba Miercuri 8 (declaratä Duminicä 12 Amintirea Inceputul Postului celui Marc Miercuri 22 25 Darea Coranului Marti 28 Primirea Legii Cer Vineri Moartea lui Ali 19 Noaptea celui Mare Joi Mare (CurbanBairamul Vineri Bairam) ziva 24 Bairamul cel mare Ziva 25 Bairamul cel mare, ziva 30 lui 9 Victoria dela Ohud Luni 21 lunii Miercuri 25 Zidirea Luni 21 Inceputul lunii lui Dumnezeu 28 Luni Profetului Bairamul cel (Cuciuc Miercuri 30 9 Califatul Marti 19 Anului
Nou Nou ziva Nou ziva Muharem Moartea lui
ziva IMiercuri
Joi Vineri
Vineri Vineri Miercuri
lunii
20
Inceputul Medina este 10
8 21
18
Kaaba Luni
Noaptea
www.digibuc.ro
25 27
PLUGARILOR
Profetului lunii Inceputul
23
Luni
Sept. 17
Oct.
15
30
Arhang. Abubekir Vineri
15
23
Dec.
Tainelor
Vineri Luni Vineri Luni
17
Ciclului Lunar.
26-lea
an de 355 19 Iunie 1928. Anul 1347 27-lea al Ciclului Lunar, este un an de zile, Miercuri 1928 se
1929.
lui
Vineri 16
622 Mecca la Medina.
data
POSTURILE MUSULMANILOR mai mare post al Musulmanilor este Ramazanul care tine 30 zile, care 3 zile de ale In 22 1928 Ramazanul cade 22 Martie
www.digibuc.ro
MAIESTATEA SA REGINA MARIA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
45
Ce anului trecut,
cum curs.
de care va avea nevoie.
MIRON
României
Membru
nevoie
carele. Face ce se poate uneltele cursul anului.
ai
www.digibuc.ro
ce nu poate face, de care
terialele
are productele din magazie.
porumbul.
triorat
Face proba Face
la mai
mai mistuie
acum
se
vitele. Tine curat grajd. Le adeseori. de fete care au sunt lepele nu drumuri nu le Chiar vremea grajd scoate le scoate vremea soare. Deprinde la la livezile locurile scoate de vitele
pentru pe cele vechi
le legumele
la iernat la
face
ce vor
vreme la poamele din
pe cele Aduce Umple
pe
via. Le
de
(Vinul
butoiu,
a
de
se
patru pentru 225
fi
bine vinurile de acestea ajunge
vin
de de
limpezirea de vin. pentru limpezirea vinului se un se
se
apoi
se
de 20
Trage
Butoaiele trebuie
Pe
mai departe fie pomii din de
de insecte.
de
vreme
se
de
prisos, uscate, de
prin
pricinuite alte
de
le unge
dela de
vreme vor
la
apoi
www.digibuc.ro
nisip,
moinä, la de
pomilor din arborilor. pentru livadä pentru Face gropi pentru
al Inaltei Regente
Reparä cutiile pentru stec de
compost pentru semänäturi ferestrele pentru Face paturi ridichi, etc. apere de
carne. Acum se vinde
www.digibuc.ro
bun puii
PLUGARILOR
Pune ouä
clocit
curcile
pe
douä
jos
pe
se
vremea
face mese alte casnice rogojini, a. împletituri de
de
pescuit.
In apropie începe da
de
pästrat.
boilor
din nutretul
livezile de vin din topirea floare de
pe
tocate,
nu
de
bun,
de
din
bältilor pietrele vitelor
de sub
livezi.
pentru
Face
arat
a.
de
mustul
gunoiul pe locuri,
topirea
räsärite,
partea de colt
pivnitei.
frunze
de paguba
Face ridichi.
distruse de numai din vreun
de de altoit, frumoase pomilor. Le
Taie
coroana altoilor tineri, ränile de grädinä
tot crengile de prisos de
prea crescute Indatä ce s'a
noui. pomilor
unde de secate,
ce are
mai
La mucezeala de
zile
la
via. de
tutun.
aräturä de
www.digibuc.ro
locul pentru peste locul de
PLUGARILOR
de
de udat.
curcile
la
C.
al Consiliului de
de
de (122
proaspete
sub sau cam având nu fie mai vechi de 10 zile).
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
In MARTIE In
dela orzului,
luternei din lunile trecute. trifoiul
gunoiul
Printre
din
au
de
de
unde nu mânzilor de cum au de deosebi vitele, ploaie din Martie
de cosit.
zile.
pomii de
de omizi.
anume
Scoate din la locul
le
pierea
mirosul acestora
de
fluturii marginile
depun gunoiu
prunilor
Incepe altoitul de
din
la
de
straturi pentru legume acum
ridichi,
la
spanac,
curtea prin toate vite, vitele).
de curând la zile frumoase.
de
nu
de
straturile le pune
se
pentru de nutret de
fasole, porumb pe
de buruieni.
bob, borceag, in, pomii
de
de
ce
pomii
unge
altoii de tutor.
din
sub Martie.
de curând. de cep
www.digibuc.ro
spre la
le
sare de scoate
de boale.
alte buruieni. Le de
acoperite pot chiar
nu ceara, de
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Incepe anuale, puternice
pentru de legume
seara.
hambare, alunge acopere
rite. Ca
nu cum
resturi dela
de pe oaie de
Din luna asta
mai
vitele pe livezile
le
pune la clocit
Plugarul pe
de viermi de
nu numai harnic, cursul lunii Aprilie face asigurarea
de
acum
lunei Maiu.
vierde
dimineata pomii, cari pentru totdeauna de stupi acum
Are Are Tunde Tunderea se face pe le scape Lucerna le
de
dimineata cicoare
de
pe
lunii
ardeiu, ploaie de Pliveste pune
nu le ajunul zilelor
vite,
ce de
seara pe
zavat. Nu ridichi de
de
la tarlalele de cartofi legume, ce se
vinete, praz,
In
nu prea de jos, nu se usuce florile de pentru altoire, de din trandafirii Tunde iarba trecut floarea. ce Taie de prisos ai din
ramurile
foi la
ce
pe cei
saramura de
www.digibuc.ro
53
CALENDARUL
%)
des,
ranele
le
G. DUCA
Ministru de Interne
pe
are patru frunze.
lastarii
Face rod
www.digibuc.ro
stropit
tratament din
pentru tutun,
doua
seara. Face
mai
din
le
doua
zile ale
din le
seara
Trage
de pe
dela
gaz,
nu de Smulge dese
ploile
care Le undo
au
pentru
cartofii. la
do
trifoiu.
la Tunde
ce
trandafirii.
Scoate
Face de
multe. zambile
verde Pune
crescute mari.
pe le
etc., merele
tutor
www.digibuc.ro
din
de
pe Bruxelles.
Face doua
via
Ministru
ale
firele copilitul. firele bolnave.
pucioasä distruge lupoaia pe unde se
www.digibuc.ro
56
CALENDARUL PLUGARILOR
bun, la
pentru stejar
salcie,
contra mare. Le
cerealele din magazii
porcii de boale de
mari
numai pe
Nu mai pune la
pricinuite albus, care se
celor
se
rachiu amestecat
la soare
soarelui
toate
culmile,
solutiune de boale
Strânge,
cerealele.
pune
la
se scuturä cele
boabe cäci
drum.
lucerna nu se cioase culturilor de terea de
Se
vreme
rod pe cepe
reface
sälbateci. mugur
le
pune proptele. Le lunii altoii fructele
cele bolnave.
legume din Scoate pe vreme ceapa de cam pe scoate de legume. Sapä via. La de altoi crescuti din vinul din cäldura, noaptea le deschide se uscarea culesul culesul, din un de gunoiu acopere se iasä puterea Tunde micii Noembrie.
www.digibuc.ro
seara la soare.
sälbateci
foilor
al
PLUGARILOR
nu
Pune
de de de paie
de
de
DR.
Ministru
mai mari septice Le de
cu cu de orz. Nu
des apa la de
turte de
www.digibuc.ro
mai
CALENDARUL
AUGUST
:
meiul Smulge le pune la topit.
pentru
Face
secara
doua face
de
de
din de toamnä.
timpuriu. hambare
din
nu slabi din vecini. albinele. mai mult pe pe de faguri albinele nu mai pot de
de sub
cari
pierd
urmare gospodarul trandafiri mugur pomilor mai tineri nu prins altoiul, din
face
e
muguri dormind Strânge le arde. atacate pe spalier seara, Stropeste piersicii strange fructele atacate de putreziciune se chiar rämurelele de pe care cules. Stropeste foilor fructelor
prunii
dela poame coapte (mere
pomii mai se
cuptor
soare.
cari
de
din poame, mai bine. mere de
se
mai
coapte pentru
le taiefelli
de toamnä. Face
straturi
goale
color
de
spanac,
sfecle, le pune deosebit
le
cuiu
la
tratament
www.digibuc.ro
galbene
de legume pentru
mai
AL.
pentru la
plod, Pc
www.digibuc.ro
le
SEPTEMBRIE un
Septembrie bun are
copiilor cari la la
spusa din avea. Face
pentru
rile, care au fost Face
toamnä.
cerealelor
orzului de
cepe
Culege
al
scoate
pentru
de
Ingrijeste stogurile rile la vitelor
de
le drege
pentru
de
culege
având
pentru iernat. Le
se svânte de destinat pentru pästrare.
le le
de Scoate
sfârsitul gropi locul ceapa de
gumelor
cele
prazul, varza, conopida, ardeiul vinetele, scoate boabe. Culege fasolea locul la soare semintele legumelor Scoate soare pentru de
duce
anume
din livezi
nu acum, porcii
fete
pentru curate la bani
Pune
luna vasele
viilor.
Face buruieni.
s'a ros destul
culesul pe strugurii
anul viitor.
www.digibuc.ro
mai la cules nu care se vor butucii
sticle. de
trugerea
culesul de
foilor,
tutun
semincerilor pe
TITULESCU
resturi curcilor
porumb
www.digibuc.ro
pentru
anume
strat de
unge, care
pentru
nu degere.
rile de rile
pune
se
Culege
galben,
sunt covii se
lunii nu s'a
pune
afumate
bine
vase
Incepe de pe acum Nu mai Cultivatorul de
de
bate seara Februarie
www.digibuc.ro
toate
tutun
vederea alegerea
pentru
Mai face
de
nu fie atacate de viermi.
DR.
Taie de
prin
tufelor.
prin
www.digibuc.ro
rondurile
CALENDARUL PLUGARILOR
teren pentru vremea cepe
palisate.
pomii
de
de crengi uscate,
uscate.
de
pomii. Pune la pomii au la pomii trunchiul merilor tineri, crescuti forme de omizi depuse de altoit
Scoate
sade de unde vrea s'o Scoate ultimele legume legumelor de gunoiu Acopere de coceni locul paie, pentru de Pune uscat rece semintele de legume. le le uscat legumele iernatece paie Acopere
straturi.
In fie
Face
vinurile noui.
tine un Pe vrana care fierbe intrarea nisip märunt, urmare vinului. Dace semn fierbe prea nu destul prin urmare acopere butea ceva vinul butea când rece. din Preparä pelin acum se mai bun strugurii au mai vinurile Vinurile anul trecut le trage de patru de din vreme ferestrele Acopere paie de ger. albinele de fie gardurile, au trecut peste hrana acum Februarie. la vieri care fete gunoiu ce se curte. tutun Cultivatorul preface stivele de deosebit de tutun prea umede. Incepe teancuri le de
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
de Regie. terenul care la cazma terenul pentru viitor. Adunä frunzele uscate pentru le de frig
DR.
anul
MRAZEC
Ministru
grijuliu
amânare,
se poate
el.
apare
Calendarul
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
In face
nu este la cerealele din magazie. Le la
Taie porumbul. se
de gunoiu. Vitelor care trebuie
face gropi
ger, Mai
fete
de
nu degere. Scoate
pentru
pune la
Culege
nu
ger, face pomii de pomii putred la
purilor.
de
uscate, vitelor
de altoit din partea de Mai taie duce nisipul din
le
luna
Ianuarie.
legumele puse mai adaugá
le mai
peste ea, desfundatul bine vasele
face
s'a
vinul. Face rachiul de mucegaiu,
din
prin
vitelor
Bunul
ce
vitelor din curte. se poate
de
stea
Le
iernat,
Acopere ceapa
nu
s'a amiazi Cultivatorul de tutun
paie. pe
pe
de
peste de sare regulat. din gros vitelor va astfel
le
curat.
juncii jug. Nu nici nu vitele unui plugar se frumusetea vitelor dela
pe drumuri potcovite de
iernat. de
pe le
www.digibuc.ro
Pune Mai
zilele de
faptele celor
zilele
unde
din
postul cinstite,
de
Ocrotirilor
Ministru
din spre
De aceea
a
prea felurile
casei. de roadele
ce
care semeni de de
de
va
www.digibuc.ro
mii sa
de vin,
viitor.
coapte, la mac
Cu
cicoare...
de raze spicele
se
Cad lung
Se
pe drumul alb de din
Apusul
de
Se duce
zilelor de yard
Spre O.
Munca. de de o,
Sub
de
el
De au
de din veacuri
el le
de Farago
www.digibuc.ro
CALENDARUL
serviciul una din descoperirile technice ale
nu a
la o
stare de
POPESCU Ministru al Justitiei
D-L
nate
servicii agriculturii. In America sunt peste 1.000.000 de fermieri, care primesc zilnic agricole, cursul ordonante diferite, numai prin radio. Acolo functioneaza acest scop mai de 45 www.digibuc.ro
de emitere.
cursul unei de din 12 state peste 5000
statiune de emitere cari
se
servicii constatat cursurilor de primite radio au un evaluat Germania are radio peste dar din locuesc la german de organizare aranjat la statiunea de emitere din Königswursterhausen programe pentru au ocupat care din totalul emis. Din acestea au fost numitele
tratat
de cultura despre despre despre
despre despre despre
dar
ne
la
care
agricole
fi ascultate nu numai de de ele sunt nu se referä numai de toate zilele.
pentru meteorologice ce le de lucru, toate astfel
nu de
desfacere, burse, etc. Dar unde partea distractivä radiofoniei? trebue delecteze sufletul orele pot la radio subiectele toare asupra porcilor considerare la problema
reinflorirea de
nizarea specialitate se
asistenta
ale
la
agricole;
plantelor; de fiicelor de Oran; la confedin Geneva; felul de trebue ce stadiu de ce aduce planul economic
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
pentru
jirea altele (80
de toate numai
acest pe
agricole
RICHARD FRANASOVICI
Subsecretar de Stat la Departamentul
se
o
chestiunilor de de
noscut
mai mult
poporului www.digibuc.ro
face
problemele
CALENDARUL
de
la ordinea care nu se
probleme care trebue mod egoist foloase.
când ne
roadele radiofoniei
se Ion Luca Ciomac Inspector general Cluj.
-
ogorul
-
nu nu se Un
bun nici ,
face
un are piciorul.
doi
ce s'a Cine se Un
lui
nu pune
de
pisici.
de vie.
secretul altuia, bine
o
de
-ar
458
Cine Solomon,
---
plugarii,
ar :
al
Despre Ce
Tocmai Din noroc
Unul bun. O.
www.digibuc.ro
Cooperativele agricole sunt de cu de a se la exploatarea agricolä miette, animale de comun prisosul productelor recoltate. L
a
Decembrie membrilor
existau 807 coop. . 52.933 20.318.290 lei 3.258.955 5.697.774 . 18.411.188
Capital Fond de Diverse fonduri de Inventar agricol de arendare membrilor Capital Fond de rezervä rond de agricole fonduri Diverse de Suprafata
129
16.607 3.943.610 lei 1.502.125
.
.
.
3.775.189 53.936 ha 21.851.307 lei 915.934
.
agricol
vite
de
membrilor
342 24.113 61.142 ha 543.131.622 lei 77.132.213 5.030.239 724.009 35.881.098 5.283.578
.
Suprafata de Capital pentru . . . Fond de rezervä Fond de agricole . Diverse fonduri de bunuri Uniuni de cooperative membre Capital depus Fond de rezervä Diverse fonduri de .
10 451
460 lei 286.918 201.530 Traian Bulandra
www.digibuc.ro
3
Multe au fost asupririle suferite de poporul munca tenacitatea care s'a tului asupra reziste nu numai din neam au care averea toate asupririle, dar din vitregia soartei tot care Meritul mare se cuvine rândurile timpul l'au fi dune economiile astfel tere celor 30 Rezultatul fost fruntea Albina din Sibiu, activitate decursul timpului cercurile unguresti. produs românesti s'au Cu banii au intrat unguresti care s'au vreme institutiile de credit românesti nu se de de poporului din ocupau economic cultural, institutiile maghiare nu in cazuri foarte ocupat foarte de interesele culturale economice. Societatea din Brasov adunat date foarte din care am extras Sumele care dispun milioane de coroane
Ventilul nett
de coroane
pentru scopuri teres general coroane
208
Maghiare
32,23
cele 97 institumai sus reiese un total de .10,11 milioane de 2,08 coroane au avut un venit coroane 109.060 coroane au dat pentru scopuri un capital de 34,23 cele 142 institutii unguresti
Din
Kenéz
pag.
www.digibuc.ro
75
venit scopuri culturale se vede Românii au pus mai voltarea pe ce fi trage
au
pe materiale
la
mai sus
de
rândul au
N'au
nici atacuri
de
la adresa
articole de ziar www.digibuc.ro
mejdioase de national maghiar, toate timp le le aduceau de exemplu. Astfel Laszlo cartea sa Ela Orszag de la pag. spune: Albina, institutiuni pe care astäzi nu avem, timpul din unor de scopuri care pot nu numai interesele dar chiar de la 27 ce
este unei maghiare, unei institutiuni puternice maghiare care lupta pe toate de expansiune ale Românii cumpere de care le sigure ziva de copii nu se va starea tunci când vor de tot ce s'a de mari. ziva de Maiu la de din Cluj, vorbind despre obiectivul din 2), proprietarii ghiari retrag dela
trei
ce
s'a aflat din sat necesar dela Albina din vecin, ziva gospodari de mare,
popa
vrea
pentru Valahi dela casa de se
promite un prietarul se
cartea sa: Popor pe Români
dar pe Unguri acest lucru de Români se astfel zice: adus pamânt la pag. de
www.digibuc.ro
cont chestiunile politice, economice nationale ultimii Tokay Laszlo 1) de
NISTOR al
Publice
Din : mai mari de 50 643 propr. de 112006 cor. Dela de 50 jug. 12855 » » 6.427.000 » Total. 124861 jug. val. de 58.815.189. op. citat.
www.digibuc.ro
care au
de de
Dar
numai
dar De
mândri de
erau
ghiarizarea
ce au
fie
fie practice, acestei care vorbind de maghiarizarea coteste un va atunci,
contelui numai care au
sate.
Contele
singur
ghezia Slovaci,
numärul
etate de peste
clase
7056
trage concluzia, Românilor clase de Germanilor care-i mai departe datiilor, stipendiilor bogate din Din
Le
se
va
de
contele
aceeasi
ziva care
maghiare, Dece
mai
au
fost fricä Contelui Bethlen n'a dar tot
mare nu se
acum, se E.
www.digibuc.ro
valahi.
CALENDARUL PLUGARILOR
Fluturele
floarea câmpului
de
floare; 'mprejur,
sus
Limp
De
de
din vorbi,
floare de soarele zarea,
de nor, apoi
când
Schimbat
de
lumea nebiruit
Doar soarele 'n
Deschise
Ca
de
de
de
floare
când vie
floare
cununa,-
soare
par'
ea cea
roaba
fracul
de
blajina
nu
de
pragul
aripi
soarbe
Dar
Dar, nici
La
coarne cam
credeai
de nici schimbe
fie? de cum
urc'agale Din
sus, de nespus
www.digibuc.ro
A.
lotului de de
pentru
trebue sä se mai bine cum poate mare venit. mai pe el
de
ca
din mijloacele obicinuite e folosirea sau din care orz, pentru de seamä. Acest porumbul mai In anii cum s'a convins mai rentabil, mediu 1000 kg. la hectar, buni se produce cam mii la de acum ceeace hectar, venit brut. altor Cu totul deosebit se
Dintre acestea
voi
de se fac cä Este Nu voi mai mult la deal unde clima e mai la sfiesc afirm acest adevär dar nu ele fac sistese plantatiile de pomi potrivit se alege
dela
Cine
cine nu
gutuile caisele, mare parte din localitätile din jur? pomi La pe platou de din www.digibuc.ro
pe nucile se aduc
seceta se
nu
din
sunt de pe ai la locul definitiv. La deal lucrul e mai specie de Acolo locuri de reu acestea deal nu s'au väzut cultivate porumb, cereale care, mai ales acolo, dau o de plantatii la es rarile de deal se datoresc faptului nu s'au potrivite dar mai ales se datoresc faptului nu existä acum un calcul de nitul ce aduce o plantatie de pomi
face cele ce Un asemenea calcul are nevoie de hectar plantat mediu toarele cheltueli timp de 56 ani 1) astfel de plantatie. 1. Desfundatul a 160 gropi la dis 8 8 a lei 8
.
.
a 50 lei 3. 4. 5.
Lei
.
alese
a 160
de 4
.
coroana bine mediu de a 80 lei m. lin.
Plantatul a 160 Dat un
.
. .
.
40.000.-
a lei 4
poate mediu 56 se mai la cheltuelile de mai sus acest arenda locului socoa lei 2.500 de ha. Cheltueli de totale a 20 de . . a Cheltueli lei anual. Total cheltueli Lei . reze
Pentru calculul venitului trebuie produce
www.digibuc.ro
398.120.
perioada forte de pro cei 50 vârsta de -50 ani de total, un poate da 4400 kg. Germania Folosind aceste date la calculul nostru urmätoarele cifre la venituri: cepe la 6 ani
este
70 vagoane fructe timp de 56 ani lei 20.000 des
de Lei 1.400.000 . 30.000 2. Valoarea lemnului la 160 arbori . 3. Valoarea culturilor intercalare timp 84.000 de 56 a 1500 lei anual. . . Lei 1.514.000 398.000
cheltuelile de lei Rämâne venit net curat anual lei 19.900.
1.116.000
Care din culturile obicinuite ne acest venit la de culturile calcul la fel ne pentru un hectar venit net anual de lei Din acest ultim reiese mai bine rentabilitatea de fructiferi. determinat luminati planteze loturile de rire, fäcând prin aceasta pämântul de
Pentruca oricine face un calcul de rentabilitate a culturilor de pomi fructiferi dau mai jos un tablou de necesare privind toate speciile de arroditori mai obtinem
4
1)
lui medie de 60 de 2) Christ und Junge -Wert und Parey Pag. Berlin ed.
www.digibuc.ro
der
medie
n
i
56
44
200
28
300
15-25 150 400 500
16
15
pe acei ce au loturi de Sfatuesc parte loturi de casa, sa le planteze viata dau profit mai alte
pomul se
se
rodul lui,
Pomul bun
www.digibuc.ro
OR
cum din animalele a ce ce mai folositoare, tot a Dar dupä ce omul a unele animale unele plante, el nu s'a multumit cu
domestice ci
Cine nu de cea
plantele. a
mereu. ce deosebire mare este
vita de vie Exemple de acestea se pot da aceasta a plantelor a fost mai gunoire, altoire, udare, dar mai ales prin
selectiune.
Voim cititorii acestui calendar ce se prin selectiune. De multe ori agricultorii zic selectionat unui frumos, aceasta cu triorul este foarte foarte Prin alegere ce mai bune mai recolte din ce Selectiunea este o lucrare mult mai grea mai alegerea cu triorul, alt instrument. mai bine cele ce Pentru a spune mai la vale, un Ian de care spic. Pentru privitorul neobi toate toate plantele de din Ian, la Nu le deosebim, dupa cum nu putem deosebi oile Dar el care e care are care face doui miei mai mai departe. Tot un Ian de mai ori de multe forme. perfect la mai nu se ales nu se ascunse. unele plante sunt mai rezistente la boale, altele mai slabe; unele mult de ger, altele unele cad dau spic, altele au paiul tare; au bobul mai tare unele sunt mai productive, altele produc altele E cu productia plantelor mai putin. pe pro una animalelor: doua vaci aceea de lapte mai mult, una preface mai mai bine selectioneze : cel ce vrea cum cat mai mare de plante, care se par dela alege din Ian un cu litere sau numere: sunt cele mai Le ochire mai departe. 2, 3, 4, 5 le Boabele din fiecare separat de celelalte fie mai sigur, pune deosebit chiar razor. Ba rand din fiecare spic. acestor plante nu se corcesc deosebit, urma Daca se corcesc cum e cazul la porumb, trebuie
noi o Pentru mai de care nu se corcesc, cum e care face selectiunea a separate. de plante, de la
ne El
www.digibuc.ro
de
boabele de zi de zi,
mare luare räzoarele trebuie
cum merg plantele pe räzoarele Se fie la fel fie tot una de bun, timp. dar agricultorul selectionator räzoarele sale înseamnä pe carnet la fiecare. No. 1, este No.2 etc. cum räsare, cum a din cum a cum a rezistat la a când a rodit, cum e paiul, e tare ori slab mai ales cum a recolta punct de al Fiecare familie foarte bun, bun, Pe cele le numai seminte din ori Plantele din nota foarte fiecare o familie sau o se zice rage dintr'un cunoscut. In anul al doilea se toate familiile liniile din separate. lar cum merg diferitele familii, unele mai bine, altele care ni se par mai lar desfiintäm un numär mai putine dar bune. nu sunt prea grozave. Ne anul al treilea, al paCu acestea mergem mai departe zeci de trulea, al cincilea mai departe. Se lucreazä felul acesta. In cele din o familie, mult selectionatorul la boale Pe : care e cea mai de amestec cu aceasta o el atunci cat mai repede ferind obicinuite. alte familii, sau cu din devine mare, familia aceea aslfel Soiul sau neamul un soiu sau un neam de mult din lanul se este un soi sau neam selectionat. cu care acolo din care provenit, ca de familiile t.
apusene s'a scos din grane acesta s'a lucrat care produceau -1500 kg la ha., soiuri perfectionate care pro Squarehead de 2000 la 3000 kg la ha. cum e Italia. Din nenorocire Germania, graul Rrdito fiecare granele selectionate acolo nu se potrivesc la noi s'a selectionat secara de selectioneze varietätile ei. Vilmorin, etc, etc. Ligovo, orzoaica Hanna, Petkus, acest fel, dar Nu cantitatea se sfecla de zahär, acum tatea. s'a luat la 10 kg zahär, acum are 18 kg. o kg de avea de soiuri S'au creat dupa mai rezistente. mai mai productive din ce plantele cari La noi am adus de prin alte din neamurile mult mai folositor este bine. cu clima noastre vechi, Superioare de Se directie la la Societatea Cluj, se dela ferme ale Ministerului Banat, la la Cenad particulare, cum e mo la Se alte Konopi. a mo din judetul e de ca Rezultatele sunt foarte se vor scurtä vreme semintele ne ceeace ar fi o binefacere. In
www.digibuc.ro
productia la ha a un spor de productie
avea
dar un spor de poate de al
vagoane, la
de 3
mai frumoase
mal
este
bine
mare de
numai putin 30.000
culture cum se mai mai multe statiuni de o
are datoria
dece
sa
pe
tionare. caute bine lar agricultorii dupe metoda pure. o astfel de nu se mire nimeni scump ca o spor de e justificat, prin de foarte costisitoare pe care depune selectionatorul. Bine de zile ne trebuie avem a face cu un nator adevärat alte state s'au luat ca fie
fie
ca
State
se
registre In
ca
oamenii
se
agricultura
PROVERBE
bun Fiecare
www.digibuc.ro
sub
agricultorii
de
PLUGARILOR
AURUL Zadarnic care De
de
din
asta
de
mine, tu,
fier de
de
grea
de de
sub soare,
ele ce ce
eu
de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
am De
rod crescut,
luat
de pace
jug,
Tot eu
Bogat ogoarele ce
sa
Prin mult mai
drag
eu sunt
ce
merg
de
lar te
nasc nasc
tu tu
www.digibuc.ro
CALENDARUL
de
tare
Grozav
rob loan
www.digibuc.ro
am mai putut 1923, asupra viilor Cu ocazia noilor impozite Ministerul fiecare contribuabil s'a stabilit de averea ce acest mod foarte din care pentru anul 1924 erau Romania 236.914 ha. care la un de 423.918
pe provincii era
1924
medie ha.
Vechiul Regat
103.252
178.437
76.711
122.541
56.950 Bucovina
Total.
Aceasta din Cu
adunat special.
6259 8049
1,2
3
4000
423.918
5588
viilor de impunere
1924,
fiscului.
dela 1923 de serviciul de s'au date privitoare la diferitele ramuri de care de un cules date privitoare la www.digibuc.ro
date au fost la
etc.
publicate sub forma de privind activitatea precum
de
diferite
Pentru a pe noastre vom
mai bine posibil sub forma de rezumat oficiale care au
din
la legilor pentru propuse de fostul Ministru de Agriculturä, stantin anul I. Prima la situatia se 1925, se de Ministerul de Agriculturä, de productiune o socoteau 280.212 cum se repartizate bloul de jos: din anul ca
roditoare altoite
roditoare nealtoite
rod
Total
VINCIA
Basarabia Moldova Muntenia
34.242 2.360 1.938 1.534 410.145 2.074 705
1.162.273 788.182
605.220
Oltenia 413.077
Total
mult
1.402 6.444
9.344 26.333
182.234 612.069
24.182
Din tabloul de mai
a)
1.835.284
3.033 1.635
se pot face urmätoarele con
abia
8935 Ha. mai
cele roditoare nealtoite;
ultimul timp nu au ce s'au plantat nealtoite din fost puse pe rod constau mai mai 3145 altoite. Avem astfel din altoite,
www.digibuc.ro
CALENDARUL
la hectar a viilor nealtoite Productiunea a viilor altoite este este de 29,5 hectolitri pe când 5,3 hectolitri mai mult la de 34,8 hectolitri, hectar. altoite sunt de 4 mai d) In Transilvania Moldova meroase de nealtoite, pe ori mai Basarabia din contra sunt aproape de de cele altoite. vii nealtoite nealtoite nu trebue sä se Prin ci, imensa indigene, nefiloxerate de hibrizi a cazurilor trebue socotite Deci marea pe care o la noi foarte mult, nealtoite trebue ne este semn hibrizii producätori prin au inunlocuitorilor, timp de dat podgoriile noastre färä un simplu merit le fi dat un atare dtept. e) referire statistica din anul citat judet parte, se Din totalul 62 judete viticole ale tärii, 29 prede hibrizi de altoite. are de douä ori mai multe Astfel Cetatea de hibrizi altoite; Jud. Tighina are de 3 mai multe de hibrizi
altoite; are de 3 ori multe altoite; Jud. Mehedinti de 5 mai altoite; Jud. Severin are de 6 mai multe altoite; Covurlui are de 7 ori mai vii altoite; Jud. Teleorman are de 9 ori mai vii altoite; Jud. are de 29 ori mai vii altoite; Privind o hartä pe care se tarä se vede cele Jud.
www.digibuc.ro
de hibrizi de hibrizi
de hibrizi de hibrizi de hibrizi
de hibrizi
din mai multe
PLUGARILOR
mai
viticole de terenuri care fi trebuit cartofi,
ci la
cultivate etc.
modul de viilor detele de ale proape numai din vite de Aici de care sufere ne-am sbate nu vom face pas spre progres, ce dela nu se vor deal de ghibrizi nu vor fi locuite altoite.
este aceea de Constancând calitatea de Ministru al Agriculturii, voind situatiunea tinderii viilor altoite cum ele repartizate pentru se proprietati mai bine legiuirea Creditului Viticol Asigurärii obligatorii contra grindinei avut rezultat cifrele ce se pot tabloul de mai
supra viilor
viilor de
Agriculturii,
de pentru DE
ALTOITE
TOTAL REGAT
VANIA
10.629 2.012
ha. 37.733 5.884
3.192 4.058 3.420
83
peste 50
44
3.033
Total
www.digibuc.ro
ROMANIA
14.255 1.777 833
2.162 445 5.684
Din acest tablou mica ce
120.443 ha. un
altoite. altoite, apartinând la
mai de 55.007 de ha. de ha., total la 128.630 medie ha. m. p. de Viile altoite cuprinse ha. sunt numeroase, la sunt 18.464 ha. m. p. de fiecare 2952 prietor. Viile altoite coprinse ha. de numeroase, total de 16.480 ha. la 5955 medie 7724 m. p.
Totalul
coprinse
aliniatele
la
clasa podgoreni care 89.951 ha. la 148.840 Viile altoite cari din muncii acelora care un capital sub muncitori, vase, reprezentate printr'un total Impart 2682 10 ha. 9963 p. de iecare.
viilor, la
(gasind un de plasamentul de materiale, etc., sunt ha., care se adica medie
sus cele coprinse de anului 1908 privind vechiul Regat, viticole tiunea general anul 1908 viticole Situatiunea
a)
ha.
la 148.621
ha. medie 0,4008 m. p. de
fiecare; Viile
ha. erau 15.105 ha. www.digibuc.ro
apartinând la 7041 cultivatori, de fiecare; Viile dela ha. tite 630 de fiecare;
d)
medie 2,1452
total 4.614 ha. medie 7,3238 ha.
mai mari de 10 ha. erau 8.563 ha. medie 27.1841
la 315 fiecare. Din aceasta
de
proprietatea din 74.611 ha., apartinând la
-
155.662 proprietari,
podgoreni mari proprietate dela 5 ha. sus, erau 945 la un 13.182 ha. 13 ha. 9491 m. p. statistice note Proprietatea
Din
mai sus,
România este total de 236.914 ha. declarat impunerea din anul 1924 5588 podgoreni, p. de fiecare; Tendinta viilor este vadit spre replantarea hibrizi peste ale la se dela se
tot
viticol, exclusiv altoite
agricol, se de hibrizi care condamnate la continuä precum Faptele de mai sus trebue
de
cärora acestei C. TEODORESCU
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
vremuri la poiezie aceste peste geamuri. cum .mereu din and taina, care s'au din mi-adoarme fermecat de vise, care väd spre trecut. greu al pentru de zvonul gäsesc mult pe mine neostoiat Precum aceste ale cerului, picurat apele trecutului clipelor, bine din ceasul mai care le-am de Cucutenii din m'am azi totul, locurile acestea. când ploaia prindä azi povestea vraja ei acestora ripeazä ritmul de de ce se Au de se preling cum cum se
de
de haina Am venit care cum orbia Bäräganul meu. drepta se parea puternice ziduri 'nchisoare mie dealurile acelea dela Cucuteni, care nu pot desface de sunt Bärägänean place 'ntinsul, doar de vara de care se din Bäragan, pe iernii. un zäpadä sate sufletul meu cätre locurile dragi din sania
ma mi-au parut
de acea de
se satului meu
Auzeam vorba
faptelor,
taifasului
chirigiul
gata
pe la primejdie. sa bani
repede rästimp printre rupte, cum de Dumnezeu nu le-ai de Daca nu
uite, sa
>
furat
www.digibuc.ro
asupra
sa de grabit
trebam eu
fost el
ce
fost... biciul, hi... hi, taicä, hi...
Hi,
4
Am sosit
de glasuri aruncat
ohii
de porumb mai restite la voia
la altele
un din toate
care dau s'alunice gura zicea cum truda; de aluneca mereu hora farä lipaind un din bazmc mesteca aurii, desparte boabele de pe ciocani, le cerne le zorul abia mai pot da ascultare lamuririlor ce se dau, soiului acestuia de... de
ce par'ca
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
asupra acestea
de prin
pe cineva cântând sare
piper,
bucurii de adânci. iarnä 'ntreag'am
Nu care decât pânä târziu puneau gânduri, focul care doinea alene vaträ, Crivätul care se horn se uneori, dela fereastra de prin se ferestre. Salcâmii se se luptau deznädejde, ciorile spate vâltoarea tului hain unde steteau dela picior zvâcneau sus are de tare soarele aromitor sinea verii, de scaldat, dupä gramezile de râcâit... Se zlobozeau de prânz, agale prin filozof antic,
s'oprea
lacheu de de
care nu spun nimic spun prea se minuna de dupä descoperire, laudä de sine ciomag bage din läuntru, ticaloasä, care nu poate se lumea gândurile 'nsemnätatea unei de norate pentru cugetarea ochi duceam se de zorul adesea puce atunci de urechea turburare buze. turburare grea, care nu gândit dinainte. când näri se repezeau buluc, dupä am tot trecut venit de la ferestre. Purceii au mine, veneau pada vechie venit proaspatä. Crivätul vreme fluiere, hornuri am vreme roibi la de printre. copacii
www.digibuc.ro
mijlocul
creanga, prindea la
numarate dela Da la
palmä. care-am fost la
toata spuie de poarta
aceea mutä. care
stricat cuibu
Nu se Stelian dela de
spunea el. Acuma pui
la toatä voia.
dela mine
-
mai Ovreica. Coade, una de mai zice aici, umnegru cu chile de Necuratu, c'un ea o place Necuratu.... Era cap, tunsa are vie.... are Domnule, o o tot boieri otonobilu, de duc Vara la ei e rai.... Vin un copil de la aduc. Da nu femeia ce sa spuie. vine omul subt albie pricina, pune o velinta neagrä 'n cap Necuratu de supt albie raspunde. . una. un negustor Venise s'o poata lua moare nevasta lui se
-
-
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
curtea lui pomenesc du Fine, Dumnealor la Coade, m'am le-am arätat casa spus ei, c'adicätelea,
pe asta.
la
eu
crescut....
am
Zice: zace demult
la un vräjitoarea de
ne-am spetit minune s'o mai
zice mai
de
trage-i,
chief la
au
de bucurie....
sunt dela comoarä pe lumea asta. Ziceau ei Ovreica, le-arate locu. ea fermerce 'ncercat noapte, doua, ea acolo la urma un semn trei, Sapa bietii zicea n'o mai Necuratu sa aflat Primäria.... Au put,
satu 'ntreg
ei singuri
s'au
vezi Dumneata nu prea are vezi spate. Und' te Cutare eu duc sa duce se face-a la casa locului oamenii
-
numai
unde
dela
a,
vräjitoare, Coade
am auzit de una
eu
'ntreb, uite
tot, merge buhu
apoi pe drumul ce duce
Znagov
care
tot.... pe buze
ne opream
dreapta
tot
pe teasAcolo au fost ale bunului Antim, care venit din fundul Cauca-
care surile
murit de «toatä
pe
fapta LeurdeanuAdumare acolo
acolo'n trapezarea boerul Constantin pentru multa acolo venit, apoi, de
tot
lui
mare, care
www.digibuc.ro
mutat la
azi
-
grele nu mai zurie pe lesp ezi ; azi, la vr'un miez de noapte umbra caute iertare la picioarele odinioarä; azi, când boer trupuri noui nu se adaug la acele care dorm aici de veacuri ; azi, poate tot mai al Chiajni, care acolo chipul nu ; azi -când nu mai umblä teascurile dea dintru'nceputul lumii care astäzi biet stingher mai pragul doar la praznice se face e
-a
noastrá,
ce odihnesc aici, glas dojenitor-în ochii celor care nu nu mai vor urechile-asurzite,
mai
sa Asta Ce,
lui
eu,
dar... Era darapanata de mai spun batrânii aicea fi tot de paznici, Da'eu n'am vreme'aia... Spui trebue sa dacä se spune.
www.digibuc.ro
orden
s'o pod,
tot eu
biserica
auzit.. Da
CALENDARUL PLUGARILOR
da
Crucea Dela care bisericii,
fost. mai 'ntâlnit p'acolo
copii.
au cum era.
la
uitai Sa vedeti cum umbla Dumnezeu pe s'a s'a copiii, dracii de de-un s'a oprit, a'nfipt un toiag mea,
de
dacä vrenici
N'a s'a
scoate
trag
din ei, zâmbit pus s'a scufundat casä, de
primejdia-se vede crucea
am
mine.
eu tot drum
petec de mugurele
sus
smuls
apei.
soarele se
'nceput Am
am pornit fierbeau tärie. fi mine un chip de pärul revärsat pe buze nu-i spun tot, numai ea taina care
singur....
pentru teatru,
tot eu, tot numai Acuma
and
tot sat, numai la pe
soarele
s'a dus din brazda plugurile, Zorul primäverii, pofta de ochii umeri. spun nimic numai, doar
Neam....
pe toiag.
ce
vrut
sa
din
scrisoare dela
viul cald iernii
primäverii
biruit
haine de and sunt grädina, pädure, bobocei de curte; and barza clepäne de bucurie, la cuibul ei de asta pela urechie cucul se lunca jurul toate visurile care sub zapada grea de-un dinainte. se din mai ispitit de vraja ochii aceasta purtut, catre care meu nädejdea de demult.
www.digibuc.ro
starea care s'au
marilor latifundii aproape gratuit agricole
de dezagregare
de
din cancelarile
care de
rurale, Numai porumbul produce de apreciate
export de care erau produse pentru puneau pe
special, agriculturei
se
leoretic de
nostru.
sträine prestigiul ajutorul
de acest deziderat de ordin technic ca o gardare a agriculturei noastre, ar fi se poate sub agricultura care dela räzboiu mai multä teorie adevär, am prea de corpului Oameni agronomic au dat a prin reforma din ceeace a au degradat noastre dar ruina
Trist, dar In acest de
gresul testament
e
adevärat
exact, ce a spus Regele voiu era Principe la 5 Martie 1905, pe lui on Kalinderu, la Societatea care ar trebui un crez pentru corpul silvic agronomic. a o mare fondul forestier spre
mai necesard, ai
prin
judicioase, este cu trebuie considerate o
nu este care pune toporul la tulpina de
arbore nu
el
www.digibuc.ro
104
Doamne Cuvinte de nici nu vor avea !
la 20
fäcut
ce
adeväruri sfinte sunt
aceste cuvinte
n'au
oamenii
1926, Lot a
din
Ferdinand prilejul onoarei inaugurarea Palatului Societätei altele a repetat.
M'am bucurat dar a adus nu numai pierderea turei o pagubä care se
cart cunosc am am
o
prin
nu mai asupra
care
profund adevär ! dupä (5 Martie 1905 Junie 1926) Regele Ferdinand cons durere, unor anumiti solda unor anumite sträine, distrus pädurile accelerat, care care, durere... au o Regelui, reprodus cu aceste pasage regale, lumea politicä, care acest special pentru silvici au o de a un de Ce
21
spuse de Ca un corolar Regele cifre voiu ce cuvintele Velican, spuse revista de Tarä" No. 737.770 ha. islazuri din vechiul regat, mare parte sunt cele ha. de islazuri composesorale din Ardeal din de fi cultivate calitate, rationale. din partea nimänui le Din contra, le prin de hotare pentru sustinerea terenurilor fugitive borilor
umbritul Islazurile din regiunea prin restaurarea prin
fixarea terenurilor
vom pierde
administrative
nu vom avea sprijinul nu se va la nu numai se va soarta
www.digibuc.ro
nu se vor 1861."
105
CALENDARUL PLUGARILOR
prima ale dela cuvintele
mai
tot ce Ca
se
pe chesti regale de mai sus
prilejul noului an
doresc
o
o
pentru a face front care ne -au distrus ne distrug
politicianilor
e frumos
ca
,
util
prim pas, deschis colegilor inginerilor dela Oradia, din 1927, putem salva baza noastre nationale aci la M. P. Florescu General al Soc.
De
front de
Oituz
8. X. 1917
de mai vreme,
ne -am de
Dour ce
mea
De Ca anticul poet, mea, durerea mea In
Dar nici un drum la tine nu mai Pe care, mea jalea 1.
www.digibuc.ro
Bergheanu
u ele
106
agricole
(Se
numeste
Se compune din
1.
ce taie de 2 m. 70 sau 3 m. 65, care pe o le pinile cerealelor un de 91 cm. cu speteze de lemn, dela periferie spre le transporta prin care merge centru, o tree spicele sens invers sus 2.
ca
din treerátoare celelalte treerátoare sistem de patru paiele sunt aruncate la spatele trioare prin la gozuri sacii
motor pe platforma de sus 3. Un
sau pe fiecare
piese boabele Paiele (cai) de boabele curg ca boabe
Harvester de 15 H. P. construit cu a pentru a pune
parte. www.digibuc.ro
motorul acesta este
CALENDARUL
de un mecanic, care are de care are nevoie toarea lanului de
greutate de
70 are de de 3m
2820 444
Motorul Atelajul pentru 2m 70
care pot secera de
3m. de 4m 4m 87 15 la cm.
elevatoare Lungimea tobei Diametrul tobei motorului Sitele
45
minut
850-1050 45 cm.
fiecare. 2m 45
ventilatorului 1m 37 diam. 40 cm
din
Roata
diam.
din
Distanta dintre roate avant-trenului Lätimea obezilor dintre
66
89
www.digibuc.ro
diam. cm. 67 cm. 2m
PLUGARILOR
de 2m
poate
6m 20 20
de
recomandabil se pentru un tractor de care duce tractorul este dator directia liniei de cerat. Tractorul tip Fordson este prea pentru executa seceratul spun aceasta Cu un tractor mai puternic. (International Harvester) se poate care se sacii. pot retezate ele cad pe care se duse la boabele curg saci, sacii se de omul care se pe platforma de sunt aruncati pe câmp, de unde strange un care poate la de tractor. Paiele se pot câmp se pot purcoaie. Ele pot ajutorul unei un car purtat de tractor. mai recomandabil de se locul cailor, un tractor puternic. numai spicele pot treera legate snopi. pentru a un rar, pentru des, fie mult mai avantajos pentru cum introducerea acestei dese. agricultura rezultat va va face se practice la acolo unde (ceeace se face
Italia). foarte este cereala recolta se face pe medie
de In urma Paiele
pentru regiunile acolo
pe ore.
care
de
este de 10 ha. 52, spice
curate, bine sdrobite. Nu www.digibuc.ro
nu face
CALENDARUL
paie. Boabele seminte.
alte
bine alese
foarte secerarea grâului vreo la cincisprezece zile. Prin urmare se poate mai anual pentru Ea 120 ha. poate pentru secerarea treerarea orz de orz de cum se America. fie muncilor, bine grâul din acest la epoci. Prin urmare de va La
lucrarea
ce
Ea merge la de cerealele secera, poate fi acest caz se scotându-se dela desfac snopii de grâu orz pe pânza care duce la elevatorul tobei. Agricultorii din Kansas au la treerarea Nu s'a fixat acum poate de secerat se
treere la care secerat, coasa
de
trecând peste un munca de acelui s'a Cerealele sunt secerate, puse saci pot imediat trimese la târg. liber pentru Lanul aceasta imediat, se poate Casa de din Chicago
agricole International Harvester Co. trimes asemenea s'au 10 ea zilele de 1927 la
ferma d-lui care -s'au bile, ceea ce
Kansas (America) s'a la de
n'au
deloc favora-
C. Filipescu
Agriculturii Nr. 3/1927. In controlul muncii executate agricultori 1922 www.digibuc.ro
110
PLUG
nu s'a mai multe
De
s'au
combinatä poate fie introdusä numai la proprietarii mari cooperativele Cu ajutorul se pot pe stocuri de de vreme. un avantaj de care
Introducerea de
la se
astfel de depinde de cheltuielile ce necesita pentru elementele de care trebuie sa
seamä un la
initial.
Cheltueli (pentru
zile pe
Plata dela tractor. Plata Plata care Combustibil motoare. oamenilor. de
Plata
Plata cailor Plata
conducätorilor: pentru carat sacii. Combustibil pentru motor. Hrana
coltat
se pun se face socoteala 100 kg.
cantitatea ha.
Dar oucuvele. Nicarhos
Anthologia
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Printre boalele de care
animalele domestice unele molipsitoare cari se nu dela animal la animal, dar care se pot
la
Acestea din sunt cele mai periculoase, ele chiar de vite motiv bine lecuirea vitelor bolnave dacä aceasta mai este sibilä mai ales spre ne nu ne
Dintre avem:
cari se
altele. Vom spune
dela animale la cuvinte despre fiecare. la
care nu se mai
la
lecui.
Pentru aceasta, imediat ce am constatat unui animal de nu se va mai
stea la un ceilalti se va izola se va spre medicul veterinar vedea dacä vita de Dacä animalul pentru molima, el va trebui fie numai gropat, grajdul unde fie stropit doctoriile date de veterinar, se se crescätorul de vite boala, atunci el se mägari sunt scurt timp pentru totdeauna, el acei cari vin mai mult se pot se mai poatä lecui. de aceastä de periculoasä care vecini, Statul darea lui. crescätorul cunoscut de existenta acestei boale, atunci Statul de animalele cigoase pe care fie www.digibuc.ro
CALENDARUL
se Dar Din lui curg de coloare Apoi verzue. se vede calul are tari cari nu se ne fine, nasului vedem bube, Ele se din ce ce cari se se se sparg,
Aceasta este foarte Animalul se
microbul mucii cari curg din se pe iesle, etc., pe caii ce de animalele pe cari le credem vor fi se nu spre de muci pe ei, pot de ce de Apoi acid fenic.
Dalacul, antrax porcii, precum alte se pot genere vitele tinere sunt mai
oile,
cele mature.
dalacului se are forma se face
vitele moarte
fost tot sub
de
dalacului, care Dalacul se poate
de www.digibuc.ro
dalac n'au piele
locuri nu mai pe
se
zile le
113
CALENDARUL
din carnea vitelor bolnave de dalac. Deasemenea omul se de dalac lucru se de obicei din cauza pielea animalului, nevoind
Dar
musca care fost pe un hoit bolnav de pe poate De aceea imediat fiemurit de dalac, forme: pe Dalacul se sub
pe
mai periculos, ceasuri. mare, greu,
este
uneori animalul Vita are
gura
se devine din ce
Apoi
pe ce mai grea,
fapt
pentru care temperatura animalului se pe se poate lecui. acest caz apare pe corp
mai
care la
repede.
se
Carnea
tot acest trist.
nu mai
se
care
ce
Ea locul nu mai
vite de dalac repede, se deschide se arde
fierul
poate se face mai este de ser anticarbonos, pentru 50 malele mari (intravenos), câte 20 pentru oaie la de 10-20
de ser anticarbonos se pot
intravenoase la cal,
injectiuni collargol (50la bou, solutia 100)
Calendarul
www.digibuc.ro
se mai pot face zilnic de cáte cm. din
patru injectii subcutanate
de mercur
0,15 g. 20 20
Acidfenic
pot de se altoesc din timp vaccin preparat de Pasteur, care se tuburi. Vaccinarea se face de obiceiu trebue mai dela primirea deschis se va imediat, lichidul se contact aerul. Pentru avem feluri de vaccin: mai slab mai puternic. Prima inoculare se face vaccinul mai slab 12 zile vaccinul Vitele vaccinate contra dalacului nu se mai de 15 zile dela epizootie doua serul puternic timp de un an. De aceea se de vite vaccineze animalele fiecare an special ele se mai de fi ferit de dalac. Acolo unde au fost cazuri de dalac, s'a se va grajdul La locul unde vom
s'a
de dalac bage
doctorul. solutie dalacul pune compresii
Luat
anunte piciorul
Van
aparitia pe corp, se vor solutie. Doctorul va arde necesare. va omul bolnav de dalac poate
actinomicoza. das la vitele bovine, mai rar la cal mod totul exceptional la www.digibuc.ro
mai
la
115
CALENDARUL
Boala se din direct infectate. Mai dela un animal la Se sub mai multe forme are un mers Cea mai formä e aceea a maxilarelor, a obrazilor. Animalele bolnave au o umfläturä la pe fälci, pe care se se sparge
materie
puroi
-
ce confine ciuperca ce produce
puroi pe paie, le inele
de animalele aceste se
pot
Fig. 2.
Din cauza vita
-
la falca de jos.
greutate, animalul dacä nu e
Boala se se umflä, se nu se mai pot hräni
pe
din care de lemn
limba vitele
Deasemenea se pe bot, pe regiunea etc. Animalul se poate vindeca zilnic -12 i se grame de iodurä de de bäut, timp topit de 15 zile. o de se zilnic iodurä de potasiu, din acest timp se vor trata de Turbarea. Se 4. prin pe care o face animalul turbat vite sau omului. De turbare se pot îmbolnävi toate animalele In deosebi pisica aceia cari o mai repede o ei le iese Cele mai multe cazuri de turbare sunt contact din vin mai des Turbarea se prezintä sub forme:
-
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
Când turbarea este furioasä
este de
glasul i se fuge dela
se cepe nici
pe care
sunt
ochii
curge bale din paie etc. iese de turbare e cea mai periculoasä. se manifestä Turbarea are avantajul are animalul paralizia de jos, astfel boala. a posibilitatea de a mai gura curg bale, ca turbare nu se bage s'ar fi ceva. acest caz, câinele nu s'a a chiar cu nimic, ne vite
etc. au fost fie izolate turbat observate. cate de un se va ucide. Vita bolnavä este La este turbarea poate fi de un ce cineva a fost urma turbat, se va duce la doctor ce i se vor face la din
--
mai bun
1.
2.
turbat, 5.
streine se vacile Ea se
bou,
de boalei : pe drum. nu umble de un altul a fost un fie izolat pus boala nu se manifestä ucis,
-
genere sau tuberculoza. de mai
pe bojoci, caz laptele este
uger etc. In acest din Dar boala se poate
de lua de celelalte animale din aer. Animalul bolnav greu scurt, mai lapte. nu se mai Vitele bolnave se vor oftica e prea boala. nu cu voe sä se consume carnea, care se gaz se www.digibuc.ro
117
CALENDARUL
Pentru
se bine de fiecare an se Chiar boala la pe aceasta ridicarea care animalele pot imediat unde au fost ofticoase se va mai mult de se mai zice caprele, porcii etc.
de
Fig. 3.
Bube
bube, care molipsitoare. Din cauza acestor nu mai pot mânca, le curg balele
bolnavi au o
bube
gura.
www.digibuc.ro
118
CALENDARUL
fapt
apar chiar
Asemenea bube
pentru care
La bubele pot pe uger. Zeama ce curge din ele molipsitoare, la muls ea se
nu bine fiert. Vindecarea se face prin de
Fig. 4.
-
aftoasä
unghii.
de
Fig.
apä fenicata 4% gram de piaträ topit de de
pe ugerul
de salcie,
vaci.
etc. La bubele dela picioare se mai poate da cu untdelemn, sau
sau lapte de var. www.digibuc.ro
Trichina
un deosebi.
care se
Omul
carne de trichina. tot prin sunt pe maidanuri, prin etc., de carne de porc
au
cari
foarte
pune
teva ore prin de diaree, apoi prin temperatura, ochi, se
ochii. Boala nu
moare, se de
Pentru china nu poate
Fig.
-
in carnea de porc, la microscop.
aparate liber, la abatoare se carnea de porc cari trichinoscop proector la 2.000 de Carnea prin Pentru nu trecut caz, carnea pe va trebui bine salamuri crude, pot transdela mite omului aceastä rescu Prof. N. A.
www.digibuc.ro
se cuvine
alege.
la iezii
Nici oi
albina pribege calce pe frageda
sbur
aproape
Cu mai osebire din
de pe
cuiburile
au
Stupäria
ele...
din comuna
Dar
jud.
fie pe de
Cu Ca,
se o
de
soare
pe ape,
pe piersici, de nuci stupina, mai de vine furtuna;
la
de
la
miere vor s Traducere de
www.digibuc.ro
V.
Militaru
L de Bâgea,
umeri, cineva.
le
El,
erau doi
privirile repezi, sperioase, de ce-i
pe
de
haine sfârticate, sfârticate, cum au fost se mai osebire peste pantalonii ruginii, fund la genunchi de erau minune. Ea, mai mai mai mereu tulpanul pe un tulpan iertau se
un un fel de buccele de picioare de pe la binale, fiecare Mahalaua Calicilor din marginea
toate unde
bordeiul. Dar,
acolo, trebuiau de scurgerea ploilor de care mahalalei albie, la ei din noroi, noaptea muche de deal, sus, la locului din de unde se auziau lui De obiceiu, gologani, intrau la rachiu, genunchii la nu, se jos,
printr'o
bage
popasurile acestea De cele mai multe nu tocmai pe placul inimei. rachiu, se Fa, Tasiico, zicea el, la ai nici Femeia se la Da' de Am avut la Chioru. Nu popas, jos, Chioru,
Tu nu am trecut
gura
www.digibuc.ro
Dar
CALENDARUL PLUGARILOR
Muierea are.
n'o
zece noduri. Muierea
de
bärbatul
tot de venin, s'o se brodea
de de
ferfenita papucul
atunci N'ai, da
s'o
Da' aista
papucul,
da, nu
lui.
s'o pe vre-un ban uitat cine prin colturile tulpanului cap
când
intre el are Dar nu se mai din ea aläturi drum bina. cum el nu se fi numai de
papucul, datä,
amarurile." Ea, obicinuise ochii la el, Ei,
pätrundä
pentru ziva aceea,
pat de
nici cätel, de
se
biete la
seamä fundul
de
coada bucuriile
lucrurile,
se
pic de rachiu cum nu fi
la jumätatea dintr'un ochiu, apoi, luau bordei,
Dormiau unul Atunci, porniau din aläturi, juruite depene amarurile
seara.
de
la
pe ce
Act, Ion,
numai
s'o
neroadä
intrau
var
pe la Lungu, acesta n'a nimic. Dar ceva de atunci
de cum,
ochiului.
drept
pe
aminte, nod simte, mai da iadul. mai de frica pe care unde dracii luau pe cazane clocotitä se
prost.
are,
s'au mult ce-au putut lui Chioru din gura ulicioarei. cum nu simtit mai bine, s'au unul picior peste altuia, ochii www.digibuc.ro
123
CALENDARUL PLUGARILOR
mari de pe la rachiu verde. dinainte, din din Dar, rachiu rachiu
din pe
se
curaj
pe
Numai ploi Numai ziva
Din
Tasiica Aaah, Ion, vreme ce
de
se opresc
din cap
peste
la el.
pe gâtul bulbuci, glasurile
aeum
inimile, se
una
pe nu de corabie lui Noe, un tavanul ce capului, din ce de de de tutun, de miros de ce de de stecat umezi, de de chiote putrede, dela vreme unde unui turbure, de gata cap. ciupit de se pese de do tejghelei, acelor anumiti certuri iscate din senin otrepe. Pe pe scoate pumni tine un ciomag de cele mai multe mâna. Cum ciomagul, grozitor, numa noduri, se pe se potolesc, Chioru oasele de le merge la de glumit. Le pe Cam
copac dar cioturos se hachitele. Mai sare face cinste, roteste privirea Chioru cum tine ochii
foarte la
când
fund, la cale, fundul paharului. Hm
www.digibuc.ro
vin se
PLUGARILOR
Dar Bâgea, dus pe nu mai
de privirea spre masa lui cum locului,
Lungu de
cine
cap, pe focul din uitând de toate, de de fi aflat undeva, pe un de deal Foaie verde de trei salbe, Foaie verde de trei
mânile
plete
Fir de Fir de
mierla
Of, of,
mai
Foaie Foaie verde n'a
Ca
nu mai
de trei brume, de trei brume, fi
cucului Sandului...
of, offf...
de ce mereu, când glasul sufletul de Din când pustiu peste se desprinde pe din prejur. Lungu tresare se de de pe buzele lui un chinuit. un oftat. Cineva, putere dincolo de priceperea lui, un de un jug, cântecului. se scuture de pe buze. atunci, oftat de praf de sträzile cum pe ce mai pierdut al unei din ce atâtea ne uneori de scumpe, sufletul Lungu un sare, se ridicând se deabia din ciurdinea unei binale, de Tasiica. Erau de nimeni pe de le pese nici de Ion cântecul de un cântec, care acum se oasele, greoi, se bine, S'o spre masa s'o mai fi trecut, cum cum
acela
fi
pe
un nu puse
de
de atunci.
tejghea, pe dinaintea lui Chioru, nici chipul, iubitor, aceea. fi oprit
putere din
picioarele,
www.digibuc.ro
125
PLUGARILOR
capu'n piept
durere unor oameni de pe alte verde verde de trei
cum el
se
cum Lungu Ion
ochii la cutul se apuce grumazul. tulpanul repede, aproape
mai capu 'ntre umere,
la altul, la cap,
tot
Tot
se
gura
ghemui
se
cum
fi Apoi, varga, se se prelinse pe se ochii ochii lui Lungu Ce mai vrei, Glasul sugrumat, chinuit, subt unei case, fi de Lungu cum Ci, cum auzit, privirea-i tot tot aceea, care vremuri se pusese un din pricina lui, papucul destulä tere stea cale. sbucnire de
destulä imputare
câteva cuvinte. vioaie de s'o are de pe toate haimanalele, s'a pe Ion, altele. Acum, are ici, subt ochii, Grozav de doar zeci de ceva, s'au mai s'au tocmai uneori and Ion. de limba se de cerul verde de trei salbe... verde de trei salbe... trecut, de-o se dus, acolo, cum furat fi fi Ce mai Tasiica, de din glas mirare, Atunci, el, spre marea duc duc de Am de rachiu...
tare
de
ochii.
Puse
pe
umplu un pahar, se
pe
jos
de la el spre fundul dus cineva la de
www.digibuc.ro
puse ciomagul la cum Dar purtarea lui durduile,
nedumerit.
tuturor
pe
prea de prinsese totul pe
locul la de acuma, coatele pe tejghea, Dela timp, privirile-i pironindu-se
dintr'o care lui masa de
Chioru, tot nedumerit, se Ce-o fi plecat
unei amintiri,
fiece
parte,
urechea de de trezirea
de pe
ochilor,
fir
din
peste
Mai
cum
au uneori
Te
Mai Nu
fi
dar tot
glasul lui Lungu cam sugrumat de durere
se
Foaie verde Foaie verde
de trei salbe... de trei salbe...
ascultau pahar peste pahar pe din tot mai
de
Dela vreme, Ion Tasiica subt Glasul lui din ce de
verde de
Foaie verde
brume...
de trei brume...
ajunse la vorbele din Nice cucului Ca Sandului. of, offf, Ca
Tasiica
pe
lacrimile,
nu
se
Da' haide bre, picioare Tasiica
se
Ion mai am pe
Dar el mocnit.
www.digibuc.ro
de
fi avut
Trebue chipurilc
PLUGARILOR
Ploaia
de
greoi, gata
se
Dar
din
se
ridicate de Ai fi zis,
de
de
celor de
de
se deschide
bubuituri puternice, repede-repede, drum,
se
tuneric, Porcii
toate
se opresc
Apoi,
de prin otacuri,
Ion,
papucii
laturea
duhuri. merge
întunericul, când
foc de
prin
din de subt picioare,
Tasiica ajunge Atunci, el se Foaie verde... verde, tot mai pustietatea, face
Uneori
se
De de
un puternic Dar Ion vede mania. Aproape la picioare, din mai
se
de
de
besna, nu se pas ce ce mai anevoios, fa, Tasiico, oare unde bate Ion, dar se mai hi Ho, Am
face pe proasta.
de ce
n'ai hi
Ion iadul dela
luau
te vinzi nerod din cap aceea, din pridvor, vedenia tot aruncau seama unde mai
ochii, din
din ce pe
cari
se
Mai ales de
cum aidoma. de foc, fier, dreapta un pe un dului, hohotind batjocoritor, se ciudat de frig. se mai minte, din Dela vreme, clopot, urechile fruntea, un puhoi fierbinte, clocotitor, voie înainte,
www.digibuc.ro
de
poarta
rece
duce
CALENDARUL PLUGARILOR
iadului, acuma ici,
de
biciul
de
dinainte, arunce
uneori,
putere de biciul se
Dar
spre
Ion
se
de picioare se de
ai
fundul
dus De
pe
apuce din
pe ce
mai
Satana,
se
Ion,
limba
Tasiic000 Femeia se
Tasiic000 blestemând. de dânsa de
Tasiico
hi
cerului,
Am
maica cruce
Da'
tuitorule, Ion ridicat
iasca,
femeia
Se
mine
genunchiu, de cruci ochii la ceresc... Mântuitorule..." Tasiica sufla cuvintele de pustietatea din prejur glas tremurat, altar. când fu Ion
un Mi-am
Atunci,
cum
mare
fi
de
pe
nu te mai
Ion limpezit
prin
la se
se
apoi
se
fu
lele ei,
Tasiica mai fire.
se cinchi jos, lui Ion
de obiceiu, Aproape de
moartea ochii. doldora de noroi,
la felinar. dar
acela,
intre dânsa,
se
adune Din
prin care trecuse mai
mai vadä
cimpoiului
printr'o
de
dealului,
sus,
Apoi, cimpoiul auzul,
se
www.digibuc.ro
se
de betivan
PLUGARILOR
Sau glasul acela
Lungu
Foaie verde nalbe... Foaie verde de trei
Ea se
el
la el,
de tare
dar
unde
peste de
ea, lui Lungu, fi
zise ea.
de departe...
departe... oricât
ce
cum necazuri,
fost
se
de-o
Dar
nu
Din
In
de
te
de
doar
de de oboseala
tot.
de
vechituri
la
când Ion
Foaie verde din
scos din
vrea
papucul,
de obiceiu.
ea,
apusul soarelui, de
de
fetii, Ion desmeticit, toare, aievea, Apoi, de
ghem ochii fir
pe
de
se
cruce
piept.
Satanei din gura de aievea,
stare dânsa, pe lucru sfânt
degetele
pentru
la urechea ei Tasiico,
unul
altul, A.
Plugarilor
www.digibuc.ro
-
CALENDARUL
n'am de
de molior, pe dor
Mai Ca al
Fete la
Or
Zile de
viermi zoresc la
Curge
vale, la
soarele Trec
-
duce
la
prinde dor... gloata V.
www.digibuc.ro
Bergheanu,
plugari turii noastre
fi
plugari, tot fi care dar dela
temelia
de
cum
este
nostru, clima climaturi prii. poate
darul de
dar
care
din
cele
temelia hranei de
tot
celei
tara
de de
pe punem temelie
dela dar
tras
acestui dar adus
de
cerute
dinastiei. entru
Aurul
noua
totdeauna face
de
s'au
ce
lui, sub
ale secure era pe
hotarele are
de
tarlaua
care
plecat
ai
nu
de nelipsitul cinstea nu
din
de
la se iveau
cari apoi treptat, zile, se noapte un furnicar cioplite din aurii. de care grea
tului
plugarilor
www.digibuc.ro
de
spre de batoze
132
numai
pas
pentru poporului
pe
hrana
mare
el
iar
de
locul
de
semnat,
este mai este mai cerut mai
mult punga
totdeauna un fost mai
cuvinte porumbul la aduce din
Statului mai mari. privire trecut
de
anii 1880
1890
s'o
de
din cauza Grea plugarii, astfel
fost
care
s'a
de
supra ei de
pe care dintre s'a purtat mai de de pe de
S'au
lipsit de
proprietarii timp aproape au dus mai mult
din ce
mai bun,
samene grâu,
de se
se
holdele de
se
Tot pe
grape
de
s'au
cari
de
au
de
au de secerat simple
de
multe alte
rar
mai
de lemn de
ziva de se de
sub paiele de de burueni.
putut
De atunci
colo,
de copitele de fel
plugarii ajuns astfel
micilor ici vede
praf
când
ealitatea,
trebuit
de
pe românesc, ajutat din de
www.digibuc.ro
iar din ce
sporind ce
mai
de
pe
avusese
133
1874
-
21
www.digibuc.ro
din
stare
de
au ne zbatem de
avem
de
mai
de
nostru
petrolul, ea
pentru cari mai de
de
tocmai
exproprierea
mari
le
din
vine cari
producem produe ne
de
prilej
alte
de nu,
pentru
deasupra nevoii, dar
s'a
plugarii dintre anii sporind facem plugarii tot trebue dar peste nu trecuse pustiirea poate pe vremuri putere abia de jug.
tot
Au
se
lui
dus
scoate din
nu
pe
este
nu care s'a
de de
dovedit mari, bunä parte din spor. ea
de
www.digibuc.ro
de
CALENDARUL PLUGARILOR
Casa situata
Agronomilor strada C. A. 35
www.digibuc.ro
135
PLUGARILOR
nu Din
de
de
de
de ploaie
poate
n'are unde se
Din
de
de
an
ochii. ales
tot
oarece
face Din
se pune
au timp
de
spice
burueni Nu ducem
urma
de
ogoare.
de
carul
de
la obor, unde samsarii la cântar. acuma
din
pentru
de
chiar ceeace vedem putem
ducem nu
pentru
la
acestor rele,
le
Nu facem
vitele noastre aunt
arat. trei cirice,
pogon, de
de minune
rude nevoi
la
numai nu
de se
coceni.
vreun lucru
greu, nu
de
cum facem
altora totdeauna la altii am piciorul urma muncii bratelor chibzuim întoarcem
bani,
nostru facem
pot noastrá.
Nu doar de
Dar numai
fie din nepricepere, fie din nevoia
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
verii,
de
ars fiecare mare lucru poate pune
pogonul nostru
multe mai
comunal,
islazul atunci nimic Tar am pentru
lucerna
mai la largul nu se vreo
ogoarelor, se
de
trei degete;
dar apoi
buruenile adâncime.
la de
Primävara putem mai este nevoie
cele de
multe din pentru temelia datina
fie
din tarlaua de si anume din cari
mai de
cum de chip ogor, plugari
dar
De
rodul
avea parte din parte mai târziu fasolea mai ales sunt destul cäutate de gunoire.
alegerea,
trebuie truns de ce
rar se sämänat
De
sämänat devreme
trebue mai
de
multi
s'au numärul
ce
triorilor
scumpetea
acum de ce din ce
Acea de
curând, acest lucru nu va
va trebui
care se asemenea,
ei de
dacä plugarii,
de
cooperative
se
agricole. de
mai ales secäritul
noastre, pot fi de fi alta deckt nepriceperea, de multe lucrul de pe dintre mai mare acela pe Se poate apoi un marginea satului tuturora Sute de milioane din averea
rare ele sunt
fie din
de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
atâta
care holdele face iarna, când n'avem prea ogoare. ne
sporul
am apoi pe
de
cum se da
din gura
trebuie se de de arendare
Din cele spuse plugarilor. facem le
ni
au
se vede de limpede mare parte peste noastre ni se le facem mai bine, vorba Vite tot vorba le ele apoi la mai tot foloase multe. De
la
gozuri, este un mare mie spor de cheltueli.
numai
de
de care suntem
mânele noastre, Pe Mai
prea
treptat
ei. Sporul
nu
facem Au oare
opt
care casei lui
10
cari
purcei,
bani plugar nu eredem nevrednic. pe tot
de Asemenea fi
se
de
la Deci hrana
vitelor facem
care lar lucerna
8,
pe purcei, iese din dar de mai sus sporul de cheltueli care se
curcani, de
de
cei
s'o nevolnici
parte,
www.digibuc.ro
vrednici cari
ducem din face
luptei sunt
lumii, micii
de
nu se mereu care
au
la
dela
auzi
sufletului C.
Sachelaride
tine
mare
ce
acela
tine face
soare zile
nevrednice. picioare. nu are conduce
care
poate
ce
floare.
rod,
nu te duce
coboar'o
ta vecinii s'au
te
acela
care
au
gâci
pe N.
www.digibuc.ro
Cultura tutunului tutunului
Turc
de
a
al de climä avantajoase acestei mult ce care ea s'a desvoltat obiceiul fumatului, anul 1840, s'a primele din care se statisticei se exporta Austria, tutunul statä
cultivatorii la 1863 cultura tutunului a taxe, pe suprafata erau obligati anul 1863 de care se taxe cätre taxe s'au transformat a variat 1500 tutun sub regimul culturii 700.000 2.000.000 kg. pe -4500 ha. iar a introdus regimul de monopol pentru La anul 1872 tutunului, care a lost con cultura, fabricatiunea pentru 15 unei dela anul 1879 concesiune a lost de
se
Prin
consumul intern, a
tutuuului
Statul a monopolizat
export.
care se sub
Statul regiunile
de monopol
a
care
stabi-
pentru suprafata pe
a se cultiva care se
tutunul produs.
Agricultorii cer dreptul de contract pentru suprafete de 25 ha. cultivatorilor Pentru Regia are un agronomi agricoli pe la
se
2500
special
fumatului la
a. 1920
www.digibuc.ro
din 30
se
fine Regiei Monopolurilor care care Regia
pe
(2
a directivele generale. tutunurile re10 140 lei pe kilogram. se face de regiune o comisiune la din 2 ai Regiei delegat al cultivatorilor. Note
Cultura tutunului a sub regimul de monopol o din punctul de vedere al suprafetei ce dar mai ales din punct de vedere al se adaptarea rationale de fermentare. de suprafata de circa 4000 ha. productiunea de circa kg. se putea România pe la anul 1879, s'a ajuns la o de peste 12.000 ha. la o prode aproabe 9.000.000 kg. la 1915. Aceastá cantitate acopereau nevoile intern care atinsese prin 1910 cantitatea de 4 5.000.000 kg. iar de productiune de 1 2.000.000 kg. anual se export. In timpul mondial anii 1916 -1918 din cauze de tutunului diminuat la ha. o productiune de ce nu mai kg. era suficient pentru consumul intern. dumondial prin teritoriului frontierele naturale ale de azi, cultura mult mai mare, ajuna luat o desvoltare la o de 35.000 ha. la 22.000.000 kg. ceea ce ne facem consumului actual care este de trei ori mai mare (circa anual) de avem anual pentru export. Aceastá desvoltare se mare parte cerintelor pentru export din ce ce mai mari datorite faptului nesc special cel provenit regiunea Basarabiei este de o este calitate aroma are o foarte apreciat pentru fabricatia fine. cele mai mari de Dobrogea care dau la un peste 80% din
-
de tutun cultivate
Din
de
ce se produc
naturii solului avem Cu privire vezi
al
culturii tutunului influentei climatului 4 regiuni bine
unde se cultiva 1922. culturii tutunului
www.digibuc.ro
de
special :
142
CALENDARUL
care din regiunea de regiune sunt produse tesutul nervura groase dau o general tutunuri 1000 kg. la ha. ele sunt inferioare. sau pentru I. Regiunea de
de
tutun
ce se
foaia
peste proprii regiune aunt
varietate foaia mare, din vina, cultivató timp Ungaria de unde s'a adus s'a aclimatizat parte varietate cu mare, America, 2) regiunea de vreme de Ungaria a Tisei. II. Regiunea de sub Muntenia, Banat platoul 1)
Tutunurile produse mai fin, nervura rete de calitate mijlocie.
regiune sunt cu foaia mare,
pentru
cu
de 1)
donia a fost
tizat.
tutun ce varietate
foaia mijlocie, de peste 30
regiune sunt : din Maceunde s'a aclima-
mijlocie, Mace2) Persicean, varietate de peste 30 donia. Se cultivá foaia mijlocie, 3) Samsun, se de peste 30 din foaia mare, 4) Banat, varietate vreme unde s'a aclimatizat. vina, cultivatá de din MolRegiunea diferite dova regiune aunt Tutunurile produse special au foarte fin, au o aunt foarte apreciate cu fumat regiune ce se din Macedonia foaia 1) Suluk, varietate Dobrogea de s'a importat s'a restul localitatea unde se produce de (Basarabia) varietate cu foaia Basarabia. care 600 m. Regiunea de dealuri prinde regiunile viticole din Oltenia Dobrogea. Terenurile aunt aceastá calcaroase uleiuri materii foaia special au o coloare Aceste tutunurilor orientale (Macegeneral donia) pe le pot cu succes la
www.digibuc.ro
143
DIN VIATA
Cartea
A
www.digibuc.ro
In
varietatea
se
care se
Macedonia.
(Enidge) an dela din
technic, sistemul de pentru tutunurile orientale. Uscatul se face la soare pentru tutunurile de de foi. Din
uscare
la
se
alese
-
20
Cultivatorii predau de 30
30
legate. la
40 kg.
Sistemul de fermentare
sisteme
se se da tutunului
calitatea tutunului
basmale) 1) In baluri (boccele pentru tutunurile superioare pentru tutunurile Temperatura la care se fermentarea circa
acest
de m.
pentru tutunurile de coloarea pentru cele de
Temperatura la care
es
pentru tutunurile inferioare de este de
de
Temperatura
50°
tutunurile se tutunurile
se
se
A. a) Tutunuri superioare pentru tigarete circa 10% Lux, ambalate de 20 : Regal baluri 30 sub kg. de tipul balurilor de -Macedonia. b) circa 40% B, baluri C, ambalate : A, 80 kg. balul. de inferioare circa A, B baluri C, sub kg. mari de 80
www.digibuc.ro
145
CALENDARUL PLUGARILOR
B. Tutunuri
de
Tutunuri
mare, coloarea la cunoscute sub de de kg. Tutunuri foaia mare, coloarea mai mai pentru prima cunoscute sub marca ambalate 100 kg. foaia de prii de foi, cunoscute sub marca de 100 kg.
pentru ambalate
Pentru manufacturarea tutunului necesar consumului intern 6 tutun circa 15.000 lu-
avem
circa 15.500.000 kg.
se
anual, din
tigarete de diferite forme pentru tigarete circa 2% din tutunul este produs 2% se pentru de foi care
foi. Aproape
numai
a
tutunului 36.000 ha.
anual o
Romînia
de
o
22.000.000 lei,
-
vinde la un mijlociu de valoare de lei 630 700.000.000 anual. Din punct de vedere al cultura tutunului celorlalte culturi, din care este foarte de agricultori special de midi plugari. 90.000 cultivatori dintre care un mari 70 ha, 5 marea majoritatea cu de 50 arii. Beneficiul brut ce se poate realiza anii normali dela 20 50.000 lei pe hectar. Tutunul pe ce agricultorului mai recoltatul lui ca o terminat la 15 Sept. terenul liber la timp bine care
o
-
-
pentru cultura Pentru agricultori
faptul
accesorie 20 de
apreciat la export
-
special cultura
este mare ce reclama se fac tocmai la epocile
o
pentru
care
tutunul
a fost de
au variat dela
1
www.digibuc.ro
ce
s'a putut 2.000.000 anual
circa 135.000.000 ce se va extinde calitatea se ajunge export cu mai cultura tutunului pre o agricultorii pot dubla beneficiul la unitatea de Statul poate o
valoare de
cantitate de tutun
pentru
anual
ce
valuta
Director (In ce
foloasele ce aduce cultura
vezi
din
'ntreg adie
or,
www.digibuc.ro
CONSTANTIN N.
de Agricultura
www.digibuc.ro
dela
CALENDARUL
Regele Ferdinand 20 ale
1927 s'a stins din
la Castelul Ferdinand I, Rege al la dearândul mite M. S. Regina Maria toate odraslele princiare regesti, precum sfetnicii mari ai tronului; s'a dus lumea suflet o o minte un minte, nu al noastre, dar al un cap care a fost iubit de un rege stimat regii s'au pe ochii aceia adânc ai tuturor nevoilor, durerilor, bucuriilor dus pentru totdeauna dintre plugari un mare protector a murit Regele, care a dat dreptul vot din o veche familie dela din Germania, a fost desemnat de Regele Carol lipsa de Principe de al vine la anul 1881, iar la 1889 s'a stabilit crescut la de a Regelui Carol I. La 28 1914 pe pe Constitutia faptele va fi patriot un bun ce nu au desmintit aceste campania din 1913 Bulgaria, dela urcarea lui pe lui la 14 August 1916 intrarea române mondial Teutonilor de rudele din Sinaia bunul
marele
ale sale. grele, de a vedea de
Nemti, pasul de
care departe de de cari eram de pe trei toate bunurile de cei la tot Moldovei, colt primejdioase urgia nebunia de
Dar sufletul lui de viteaz nu ceasul hotarele pe care pe Moldovei
August 1917
entuziasmul de
ai nostri
1917
memorabile
la
groaznice, mai din lume. Dumnezeu ajutat de
-au
armatei
adunat iarna
cele
Ferdinand el
www.digibuc.ro
pe
mari
PLUGARILOR
REGELE FERDINAND 24
;
20
www.digibuc.ro
CALENDARUL
s'a
purtat
de plugari,
de
care
sacrificiului
Ferdinand, ale
nale
sale
spre expropriate Dumnezeu dragilor
date
ajutat
Ferdinand dreptul de
soarta
alege
mare era dragostea nu ale
parte
toate uita
vom
rostite de agricole
Cuvântarea
la
Ferdinand
pentru calda primire ce am Voastre am mare de a parte la de deschidere a Con agronomii, aveti
frumoasä
o
a fi
intrat azi dea
zi cu roditoarea
cari
zi
mai
din
voastre, din multe
a
trebue
Aceste roade aceastä
fi
o
Cu noua
creze acest de a moase,
a
a
bogat din el se
va fi modul trebue de Dumnezeu, roade de
neamului alte
agricultura din parte folosi de din aceasta Vechiul Regat aceea ce este mai mai practic, pentru ca dea roadele cele mai astfel ca prin ele vedea cari au
areopagul
avem
a ne
www.digibuc.ro
un
de
a ajunge acolo,
acelor loacele cele mai la
a fi
agronomii,
Frumoasä vä este menirea zic Bine acestei meniri, Ferdinand am venit
va aduce
va pentru am
Cu mare
este mai mare.
azi
mare, este
tot mai
sunteti
mintea
ce
este unealta care trebuie de
este coordoneze
mai nostru necesitate
Era
cuvinte. mare
spun
muncesc. acelora dar care petecul de elementul statornic
pentru
este al
plugarilor nu s'a terminat marea Dar pe problema. roditoare pentru aceasta trebue spre pe fie de nevoe de minte la spre cuvine dar, muncim, numai vom punct de agricol. de agronomii sunt Sunt iubire pricepere cari
au
sfatul
In acest spirit,
spor
zic
Cuvinte
contribui la aproape ai nu vor
mare
prin
din osteneala,
de
de
da
de
arabil
mare
pe pace, mare de
www.digibuc.ro
fapte
pe acela dreptate
ordinea de zidul
Ferdinand
trupul
suflare
Ferdinand prelung al
pe care
pe
pe
tara
iubit
dus lui
celui
negru se victorii rege,
de
pentru neamul lui ai pus tot sufetul care de
mare nici chiar veghezi la
conducere concertul popoarelor vor sfintenie chipul vor casa vie tot ceeace
pentru
nu te vom
De
a
de
pentru mare rege
acoperit de care
ce
care jelesc dela
placa care
de
pentru
ai
N.
fost numit Ferdinand
Fragmente din
sale
sincer pe iubea tot ce era bun venea popor. nu se sfia dea pe ocasii de solemne dragostea ce purta
avea ;
e
Aceastä care
a libertatea lui El le pe bun; din defectele lui nu vine dela pe vrea s'o fac. a mine pentru aceasta. se mai repete
lui mai
care
tare
ai unui stat
www.digibuc.ro
de ocrotire pentru
pentru reformele Voevod, Dec.
aceastä dragoste
statului
de
vine
care evenimentele
port se
impus." Dec. 1916).
pe tronul contopit sufletul ratiuni idealuri marele sale
foarte grele românesc,
pornit Puterilor centrale
nostru nu risipa
din
de cucerire. Viata prea scumpe fi
scopuri
nostru
un care vor Poporul
(Din
de au
-mi
Aug. 1917).
-
pentru care a cauza acelora cari
jertfele cele Realizarea o
ea
prin care trecem-
mari, au umplut
proiettate
mea de
ce vor aduce popu-
traiu, timp una din dorintele mele cele mai
Camera, la 16 Dec. 1916).
poporul
va birui
n'a
cele din
sigurä. Nimic fi oricare ale acestui räzboiu (Din
n'a pierdut
Convingerea aceasta
spunea
nimeni nu ne
Poporul
suferintelor se reverse voiau lupte
www.digibuc.ro
Aug. 1917).
dar
pe
CALENDARUL
ei,
Ferdinand cari apärat näscut, unde
fiilor de
care
mare neamului
asigurä
vostru spun
dreptul care luptat. voiu fi drepturile
Regele
va da (Din
1917).
s'o
din trecutul neamului lui
Milostiv, mea de Rege,
pentru viteji
se se va realiza pentru
pe care
pe care
asupra
legiuita vostru, la unei vom fi
Inaltul ordin de
Mai
biruit
statornic la
torilor
soartei astfel
Coroanei,
opera
acum
au
cari au
se la pe pe Domeniile Coroanei, se bucure care de foloasele, mine In acest scop, vor permite fie doresc pe aceste de de de se vor cuveni. aducerea mea se va acestei sub drapel primul de luptätorii de
binevoi, potrivit ce
aceasta, va face
www.digibuc.ro
de
spirit larg, de de
sunt
ale (Din
de
de pace
de
Adresa Camerei,
care sunteti
pentru
numeroaselor la realizarea din
reformele
nevoie
Ca
viteaza largi (Din
la
din
ceeacc
hectare
proprietatea mare Statului le
spor pentru
pentru 24
aceste momente am
1918).
convingerea
solicitudine ce din
pentru toti
faptele
popor spre
vor Consiliului
www.digibuc.ro
la 23
156
CALENDARUL
spre deslegarea care
da
sub
ocrotitoare
pe
astfel la Adresa
de
deosebire purcede
de
tot
de
României întregite, pentru mai vor acestei regularea chestiunii vor dorinte
pe
de
pentru mine
mai mea." la
de
1920).
a reformei agrare,
care
o
vor da
a puternic pentru refacerea (Din cuvântarea de
Nu tot cuprinsul
cu
nu mai de
de
întregite, de dreptate
de
o
parte
temeiuri
progresul
pentru
da
parte se
so-
forma
-
de carte
pe calea
pentru
pentru noua perfectionate
organizarea menire, epntru
vor
Statului." la
Senatului,
www.digibuc.ro
pe
se
a
cuvântarea de
o
stat mare
probleme
iar pe a
spre
solicitudine ale
legate
de
la 31
pentru rezolvirea definitiva a
pe
temeinice
a
Adresa
experienta
tot
adune deosebire de
Oct.
PLUGARILOR
am brazde
date deplina dovedit
1864
Guvernul agrare cerute
operei
constitui
Domniei de
piatra necesare pentru (Din
asigura
oembrie 1920).
pentru care guvernul meu face
deosebi se cuvine
nu fie prea regimului
starea Tara
dela din
ogoarele
vie
stare dragostea de
român de
de
de
care fie din
al climaterice pune
mare din
Am
priceperea
pentru
de
solutie
ale (Din
la
de
Dec. 1920).
reformei agrare bine chibzuite, noului
nu
pentru ajutorarea de raspuns la Adresa
(Din
1921).
pe pe de rodire, la
avea
putem
putem face dar nici vite
www.digibuc.ro
ce folosul
ei
legate
lucrurile s'au cari continua
;
celor pe petecul
de
de
mai
acesta
dar
vitele, produs specimene
nu ce
(Din 14 Sept.
unirea tuturor
locuite de
de
de
necesitatea acestea economic de
social,
sporim
vitelor
procurarea la
acest priceput, nu
www.digibuc.ro
DATINILE,
PORT
www.digibuc.ro
Din
Fost... Vremea
nainte
de
Drag Drag
Dar, azi, tu, :
nu mai
repede,
Vreau drum din Cu brafele...
www.digibuc.ro
Cum se terenurilor
13.685.659
3.813.964
proprietarilor 1.
In ha
ha
3.303.871 173.503 8.723
20.106 1.420 625
vede
arabil
din
10-50 250
Terenul arabil
12,59
Vechiul
arabil al
din
proprietarilor total
% din din Vechiul Regat
proprietarilor
In Basarabia. A ha
2.089 678 996
33.448
Peste 336
www.digibuc.ro
361
vede
De
din de de
10-50
este
Terenul arabil rabil din
Basarabiei proprietarilor
terenul din Basarabia
total
In Suprafata
nearendata
2.067 36.823 178.442
23.478
De unde se vede Proprietatea la 5 ha reprezintá 63,74 de
de de
5-10
317
arabil
din
8,91
50-25
peste 250
Terenul arabil al Bucovinei al
proprietarilor total 4.
terenul Bucovina
din
In Transilvania. Supraf.
L
ha
ha 1.676.794
De
872.966 31.900
ha
6.495
628
369.234
Total
110.587
ha de
125
arabil arabil www.digibuc.ro
total al proprietarilor.
29%
:
Au Au
5
Au
(Vezi
230
ha 3.154,211 ha 458.534 181.494 16.557 ha 3.813.964
d-lui
Mari" publicat
tutului Economic
No.
din 1927 studiul d-lui Dr.
studii
perioada din 1923
bazate
La Romania Romania del'Est. Roma 1926) mare de 100 ha se astfel
1926 (vezi
de proprietatea
7.293.148 ha 3.829.731
ha
Basarabia
352.619 42.000 ha 1.153.010 ha 2.245.480
In Transilvania
de
1926.
6,1
ha ha
15,5 11,2
locuesc In Regal In Basarabia . . In Bucovina . Transilvania Total
supraf. de
569
de 1.698.732 având G.
91,5 93,9 2,0 84,5 88,8
5.226.925
38% din proprietatea
www.digibuc.ro
:
se
Basarabia Bucovina
.
.
462.284 300.188 2.425 167 ha
1926. Mare
534.369 24
13.581.869 8.158 1.171.216 1.271
113 854
Intre
rurale
animalelor domestice
se
4.579.266 13.115.553 179.888 583
1.567
este de de
zarzavat. Dr. G.
D. ace
www.digibuc.ro
2,50 ha,
www.digibuc.ro
166
28.154 ha. ha.
ha
ha
0,60
0,33
prop.
ha.
sus nu
In
I. C.
publicat
L'Economiste Roumain din cari 80 100 ha, sute de au ha. (Pentru
de 428.000
ha, restul
10
vezi studiul
din acest
impozabile.
Suprafata
astfel Regat
se
In
Basarabia Bucovina
. .
. .
In .
1.
.
ha ha 4.872 ha ha
.
proprietatea In
Mare
goale
146.130 ha
23.499
459.000 638.056
ha 43.464 h
54.976 ha 489 h 1009 ha 1498
Total
www.digibuc.ro
695.684 ha
jud.
www.digibuc.ro
proprietatea Poieni
24.974
ha
ha
168.400 ha 175,864
ha
Total
de Mate
In
Poieni
goale
101
ha 606.224 ha
ha
ha
ha
Poieni
ha
ha
ha ha ha
Total 2.927.457 ha 234.204 ha
Poienile
chiar In viitor poienile golurile vor fi
ha 7.248.985 ha
ca
mare parte
copaci. suprafata
26.933.527
(drumuri,
este troase,
,
care ape,
de
din
terenuri, pie
mine,
terenuri de
regiunea
930.000
Banat
Basarabia 177.000 lacurile din 2.022.000
fertilitate nu
ha pe
Caliacra
din In apele
total
nu
nu ha.
zarzavat numeroase
de desfacere.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
apele sunt retrase se
Acestea
socotite
de stuf.
de
din
Cresc
de terenuri agricole. de se
pentru ha (vezi cultivabil Terenul
236.914
Gorciu Econ. Rom. crede Dr. admite 1.500.000.000.000 (o mie
50.000 100.000 40.000
mult României lei).
României din
mântului.
lei.
admit
ar
www.digibuc.ro
lei
CALENDARUL PLUGARILOR
www.digibuc.ro
171
Un
al
N.
GA
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
musical al
Enescu
Nu
uita
apropierea plimbatfarmecul
adus
noastre populare
www.digibuc.ro
Poveste
Era
pe timpul
de
Trecuse câmpurile dealurile erau de oameni, snopii, cari era la treier. nu cele
de
se
ardea, pe grânele, acum gata de cari spre girezile, unde vremea de
truda
se
tot soiul de
se
când umbla se vedeau
se
harabale
tot
care paie de snopii
pe pleava de telegarilor, care patru din harabale sub picioarele vremea ceea un era vestitul mai din de pe vremea ceea, curmei de de care care-i acoperea dinaintea dela sus, sub galbene, prea coapte, se dar mierea. era hatul unor ogoare, singura umbra la care se un muncitor un era de de roade, ramurile se nasul Cu toate astea, era nu nici s'o sus, dormea, gemea doar capul sperie de pe un
dicau
se
printre
puse pe spate,
www.digibuc.ro
de
un
din ei
fi,
stare, zidit bine, pe chip, tot urma celui avea un respect, mult
gata
eel dintâiu, aicea
care
mai
aicea,
de
de
rotunji ochii chinuia pe jos,
un ea
care
de
somnul, Dumnezeu partea cea mai
mantaua
se
el
se apuce de ce
tot
dormi
Uite, Doamne, cea mai asta, el doarme. Ei, Petre, zise ghicim te Uite, ai vremea
'ntinzi luai rile foamei, La
Uite ce
un
la umbra de
lumea
un
ce
care acum are umbra lui... toate la dar altul dela apus. cum am spus, doar era deajuns toropeala eel
tot
pe care
ghicim cine
Doamne,
poate la asta, un
asta, Petre, din
Dar nu mult para
Dumnezeu,
gura lui Petru auzi
Doamne Doamne, zidirea omeneascä,
pe prost
la
se
ce bunul
Bine, de
se
se
mestece? para pentru ziva de mane, binefacerile
se
Ei, ce te Pielea de nu
rant na
un
bätut, bate de
puteam www.digibuc.ro
-
fire
Ei, era treaba
vorba palmele astea au
tare
nici vie
Petre, care avea rotunji
de de vreo
de de
pe
femeie
ei, se topeau
Petre undeva. Dar lui Dumnezeu sfântul se
peste muncitor
de
departe,
Ah,
da apropiat
de ei, care, snopii
Asta
arate lui
doar
de
acestei spre femeia
el, n'ai
rece,
nici un izvor, de mine, da ce de nu... femeia nu departe, la bateci, ulcior, el apa de se
nu
aduci
pe de trandafiri
un izvor rece
el
'napoi. Ce
Ba, dee Dumnezeu de
Dar Dumnezeu doar rece Sub
Da' unde
dragul ea ulciorul?
de
lucrurile care se Dumnezeu, le de ceva Ce ista umbra copacului ulcior umbra tufei se apa gura din când de cum asta izvorul la de rece, are umbra rece. uita, fiecare paiu tufa apa cine ce dar eu, creatorul acestei Dar ce ne acestui apoi sunt totul ce este puternicul acestei am oare n'am eu ziva am avut nevoia de
Petre,
au nevoie de
eu
dela
date spre
Petru
toamnei, pe la sfântul Andrei.
www.digibuc.ro
erau
te
la
te plictisea,
care
de
vine.
nu prea mare ce
sat,
cojoacele picioare, se apropiau
era
aista
asta?
oare
ajuns
m'o
arate
sat.
pot mine,
case
femeie
odaie.
era din
din
scotea Din aicea,
'mnelorvoastre. fie de mas
Nu noaptea
drum,
cam de aproape, ne
avem de mers nu avem
doar, acolo,
curie, dar uite nu stare Ei,
cea
am scandal. pe
mare
de
pe nimene de
din
chiar
nu la
cum are
el.
vorbit
femeia
ton de
s'a
ce
s'a culcat pe cuptor
www.digibuc.ro
pe
Patriotul care a
din
o
mort la
1819 la Bolintinu,
Pantelimon timpul averilor s'a ridicat
se
Ministru
monument
curtea
www.digibuc.ro
se
fumeie, deschide.
Repede ea se de pe cuptor, aprinse un amnar, cum ea fumeie,
de
m'am
nu vorbi tare, dânsa oameni, neamuri dela drum au
Hai, ce mai pocni sgomot
adus
Femeia
eu
?
de
omule, Vasile, ai
Toader
avem
ea mamei eu
puse de-ale numai da' eu vreau
femeia se sui iar pe cuptor. un de rachiu. care la ei, mai izbi bun,
mai
la lumina
un bun, tare-i tare. prinse Dar nu de trei Doamne, dormiau Hâm, da' aceia ce noduros se duse la pat Toader de
repezi ochii la pat casa din Bocovina,
auziti
trei bâte, nici n'a suflat
margine
tare de
piece
bat pe ista dela trase bietului
cotu'
Dumnezeu
mai rosti
Bun, zise un de rachiu.
iar
Da' nu mai curge nimic. Hei, degetul n'am cuptor,
sticla, duc
eu, oameni buni,
nu
Da' eu puse la
se
s'o
la femeia de pe pe mine de
bate... dela pärete. or trece toate, dela Ta nu poate eu la pärete zis mine n'o la pärete. De, Petre, te
numai ce
www.digibuc.ro
Da de trei
un
casa
de rachiu, se se
Dar
la
eu
hei,
ceva pe aist dela margine
Ei,
bâta, bat
tot eu.
Sfântu'
cerut?
trei ciomege.
sfântul Petru
se
pe
Na
din
ce-mi ce
de darul celuilalt. un de
trase
butuc,
de
femeii, Doamne, da' ce-a fi de
dela casa de
care de
tot eu de femeia
cum s'a
de
Ei, Petre, räspunse Dumnezeu nici Ti-aduci tu acum un unui gol, la tu tras pe degeaba mestec betivul ista cela. nu departe secera care trimes ulcior Cum se poate, Doamne,
nu
fi fost
eu de unde nu seaman
dar
tot din zidirea mea,
el, de
ce de
port eu
la asta nimene
tot
asta,
fi fost
de sub ea femeie cuminte, harnicä, cinste copiii frica de ei.
fi
dreptul
cum
cum
Deci era
zodie
Drag el,
pe fiinta de
Eu pe asemenea
precum puteam eu,
nu se drag de
nu
zis asemenea
de
Hei, Petre, tu unde se pe mea s'a
Ei bine, tu aminte
despart
picat de cum
cum e, fost sub
nici chiar eu nu
beat,
www.digibuc.ro
pot
CALENDARUL
Ea
dar tot dela mai haidem acum, multe cer, pre
de
este
asta se
pustie
de
lumen
de
Dragoslav
Ce Le
de
cale
scris
lege. din porunca
Tu, omule, Berghean.
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
(1854 Ne
läsat
230
parte
www.digibuc.ro
181
BALCESCU
lanuarie 1819 16 Noembrie 1852
www.digibuc.ro
mort
de
unei In romanul grec
500
Chloe, care se
unei departe era frumos nu lipseau care
din Mitylene arbori
descriere
la
Lesbos, sine
nu era
tot
Mai
de
line
de
pentru talazurile
märii, unde
acestea de
nisipul fin.
se pricepea
la
puterea sa, fiecare dregeau teascurile,
pentru strivit richita din ea masalale. Daphnis Chloe duceau vitele de ajutor la asemenea ducea teva strivea vas, apoi ajuta la umplerea butoaielor; de mâncare le turna ea, de parte, ea culege vin din anul trecut, din Lesbos mai mare parte nu sunt de jos. pe arbori nu sunt ciorchinele
iedera,
la
un se
mai acolo
fi totdauna mere viorele; vara rodii, struguri, altele. stoluri mari de tot felul fiecare
unele era
de
altele
era de trei fântâni zis ai
era fost
de
Livada avea
lungime
de
era
de de arbori se
un dreptunghiu. Tot rodii, duzi, multe locuri se
mai
strugurii
de
arborii
se luau la
www.digibuc.ro
care
Se mai
mai nu dau rod, crescând pe
nu
ciorchine mari
Arborii
urca vita, se
centrul pe de un zid
cari
acolo
iedera, strugurii. ca fie mai bine
se
apoi bine aranjat tulpinile arborilor erau de alta, se sus, ce era natural, omului Apoi brazde de dintre care pe unele le pe altele crini omului. Trandafirii, acolo prin dela primävara, fructe toamna Pe era vremea lucruri pläcute. Livada astfel grijia moarte ale mai mult, täind zi punea pe arborilor, care In capul zeului Bacchus o de proaspete. Ducea apa din pe brazdele unde era izvor viu, pe care gäsise de aceea se nuizvorul lui Daphnis lui, Laapa lui florile. da ca mai cei
Totul
le Traducere de
Socet
Grigore 1764 -1767
1774 1777
de 1777
din
spre Luni, bogatei Bucovina. au
fetul au
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Octombrie
www.digibuc.ro
ale trandafirilor 1.
is este localitatea Fontenay
Roses unde se localitatea mai departe se sale de trandafiri. pentru Hay, privirile, trandafiri ori unde mirosindu mergi. Nu te o de trandafiri din Hay) are o roseraie de l'Hay (jardin speciilor de aproape 4 ha. In specii, fiecare an des roses nouvelles) se de celelalte prin coloare, frunze abia se ochiul nedeosebire n'o poate al visitatorului, ci numai grädinarul care cu ceea ce a produs. care se Jardin des Roses astfel se Speciile la S'au trandafirilor ( trandafirii trandafiri verzi, cari nu sunt de pus o ci sunt ce curiositate. se gradina cefor mai a trandafirii parte se trandafiri, de mult vreme Printre Japonia, se de vre treizeci trandafirii florist englez. ant de galici, grupul Se mai vede un apropierea se Templul templu grec, pe o de codorice de statui antice. O de un masiv des nu se vede nici trunchiu, nici un miros- puternic trandafiri. La Hay se peste diferite specii pavilion rustic este muzeu. Proprietarul parcului a acolo tot ce are vre o trandafrrul : uleiu,gravuri, desemnuri, porcelanuri decorate; amintiri. specialä
www.digibuc.ro
de
oferite Egipt.
el
2.
de acum Saverne, Alsacia, culturii trandafirilor, numai trandafirilor. se strada a e o alee de In muntelui pe care se Le vechi capele s'a creat o de trandafiri care face mai mare Peste 1200 specii se acolo, aleelor deasupra forme parfumuri. este paznic. Nu existí gardian grilaj de o desparte de mai mult ca trandafirilor. Niai un n'a un trandafir : aceasta ca o nelegiuire. Chiar copacii drumului ce spre ruina Barr, dintre vale -sunt cu
s'a
nici
de
915.000
Capitalul social Depunerile spre fructificare de au primit lei.
la
754.119.324 123.867.497
ajutoare-
un capital de 3.608.670.424 lei au realizat net de 126.001.021 lei. populare grupate 59 care sunt mate din 4800 Cu un
fondurile de
au
populare are un capital 55 milioane.
www.digibuc.ro
are Ministerul Agriculturii
Ce
România Mare Minister unui demnitar
politice
limita de
ciilor publice, guvern
ales
la
se
dintre
energii
ai
nevoie
industriile de peste
valoarea
urmare sufere
Statului pas
pas
s'a desvoltat Agriculturii.
agricol,
la Cu
activitate avut Parlamentul
Agriculturii cale culturii, care, ce
de
de interese ce
s'a
bugetul
ce
meritat are
N'au ce
nici pus cum
tocmai de Agriculturii. am
de
amintim
se
au
importat
www.digibuc.ro
mai 1904)
cele
noastre, am chestiune. chestiunea s'a repartizare terenurilor
hrana ce
cum
avem
nici
se mai
de tocmeli agricole.
Dar chestiunea
crearea unei mai
patronaj, de
este
muncii
agricole, de
actuale.
chestiune Ministerului
tot
rezolvire cade nu numai
sa.
S'au
ni le Casei centrale de agricole (casa
ale altor ne
catori
ciobani,
Rezultate admirabile alte
Ministerul Agriculturii vitelor.
de
de
timpul de pentru artilerie Veniturile timpul de
cuprinsul caii necesari cavalerie. au crescut din an. Pescuitul peste cincizeci mii zece mii de se
care se practica
Agriculturii
ce ce
n'avea nici acum nici este acum lege venit aduce un Mare, are, interese
www.digibuc.ro
LA
Dupa
tabloul pictorului D.
www.digibuc.ro
L Pagina
Motto. D. G. I. Savin
D. G. Chitoiu
Sterna Familia
5 6 7
a
7 8 11
a
Capii Bisericii
Plugarii au
13
D. G.
(calendar ortodox, catolic, protestant) anul ortodoxe
Lunile Posturile
16
32
.
Posturile
anul 1928 33
de post
Regale, ale legale religioase, nationale
Regale legea repaosului legale ce se tin
ale 33 34 34 34
Vacantele Calendar israelit mari ce se in Calendar musulmanilor Ce face plugarul harnic
36 39
poezie. St. O. Munca, poezie. Elena Farago L. serviciul agriculturii. Proverbe. prieteni. A. Bulandra Cooperatia E. poezie. A. floarea
68 68
40 41
73
74
pentru 80
E. Grintescu
plantelor.
aurul, poezie de
G.
lonescu Nenitescu
www.digibuc.ro
192
Teodorescu G.
de
Agricultura
103 105
V.
poate care omul traducere. V.
131
C.
N.
139
Cultura tutunului Lainiceanu
146
N.
numit Ferdinand
Regele sale) de A.
din 160 161
Cum se
de
de A.
de
populare are
A.
www.digibuc.ro
A. ENTRU
Strada G. Telefon
Cantacuzino No.
abatoare, fabrici de etc. pentru
fabrica de de
Export Abatoare Arad (Sofronia)
Episcopia
special
www.digibuc.ro
S.
R.
10.000.000
330/26
:
P. Model 1928 perfectionat
3000
Pluguri Oliver Batoze
sistemele.
Grape, simple,
de treer etc. DE
Piese de Garaje Camionete
La
permanent depozit. proprii pentru atelier rapide. totdeauna la ne tratative
www.digibuc.ro
457.700.000 LEI
CAPITAL Adresa Sediul Centralei
Cetatea Bazargic, Brasov, Cluj, Constanta, Galati, Oradea -Mare, Satu -Mare, Sibiu, Tighina Tulcea
Arad,
CALAFAT
:
SOROCA
.
Oravita
. .
P.
. .
Roman
Silistra
.
Ourostorului
. Mar-
.
de
Mare
Tot
de transactiuni bancare din
www.digibuc.ro
firmele
bäncile
www.digibuc.ro
(CREDITUL RURAL)
SEC funciare Capital de
.
Dec.
.
Capital
Lei 35.305.266,06
.
ordinar
de le face dela 1873, data din face imprumuturi In plus, Societatea face
care de Ministerul inundabile
de Sus, pentru care
garantate de DE
BASILE M. OLANESCU,
Catargiu
Petre Dr. G. C. Dissescu
Teodor George U. Negroponte Inginer N. Director general N..
STEFANESCU
www.digibuc.ro
AGRICOLE No.
Mori, Tractoare, Motoare Cuza DE VEDE
de
ale mod
grape de Greble
de
de treerat, Mori, Motoare, necesare toate
unelte agricole.
sistematic precum
Tablouri ale membrilor Familiei Regale executate
www.digibuc.ro
ale
pe
de jos
pag. semene
dupa
sus
se
dupa
de jos
se
alta
se
www.digibuc.ro
I
www.digibuc.ro
SOCIETATE 3
Capital de Rezerva de
Lei
.
totale
Daune
Lei Lei
in ALEX. A. PRINCIPALE Str. Stavropoleos No.
15
toate
www.digibuc.ro
Pasajul Roman No, 5
Mare.
PENTRU .
.
.
.
LEI No. 35
de
2.
contul altora pentru
clientilor.
depuneri la vedere depuneri
4.
5.
pe termen.
agricole comerciale, etc. 7. comenzi din pentru agricole fabricate de uzinele din uzinele din Manheim. 6
8.
face toate soiurile de fost
al
Antonescu, M. Berechet,
Prof. Greaca.
N.
Ing. N. Poenaru
Cenzori: Morcovescu
Oh. Savin.
www.digibuc.ro
A
SOC.
SELECTIONAREA SEMINTELOR Str.
de
A.
trifoi
de
trifoi.
de
RA
fabricei LUDWIG MEYER-MAINZ
Str. Bursei No. Telefon
Adr.
Adr.
DE
Cenad Produce Renumitul
(Roman) gara ameliorate de plante cultivate de productiune
mare,
la boale.
ger,
linie
ameliorat,
DE
ameliorat rioare tuturor ovezelor
88" cultivate in
ROMANESC ameliorat rotund de mare productie Seminte de SFECLE DE ben" (Colos) de
supeNo.
in de
cu
bobul
Mamuth (Zacharoza
DE NUTRET de Statiunea Mac,
de de
Moara
gara
;
) :
. etc.
TAURI Rasa contra malurei numai
boabele de porumb la
ciorile. Corbin precum
nu rate contra inamicilor
se si la
noua linie de
!
ameliorata
No.
nostru, care e
marele succes al cat toate
prepain depozit reprezentantele sale din
cultivate
azi in
27563.
www.digibuc.ro
timpuriu !
de
G. G.
V.
Tip. GUTENBERG S. A., Str. Paris 20,
www.digibuc.ro
Capital Social 150.000.000 Capital Värsat 60.000.000 Rezerve SUCURSALE :
Giurgiu,
Cluj,
Turnu-
Craiova,
AFILIATE :
Banca Albina,
Banca Basarabiei, de
;
Banca Petrodava, Piatra Institut de Credit,
depozite spre curent pe carnete de
cont
comerciale de
de operatiuni de
www.digibuc.ro
Banca SOCIETATE
CAPITAL
REZERVE LEI 171.800.000 No. 98,
DE
Principele
fost
Principele de Bourbon, Principele Mihail Sturdza. Stoian. Dr. A. Athanasiu ictor Baranga, Arthur William Barratt, Cantacuzino, ColeA. Corteanu, Dristoreanu, D. A. S. R.
N.
Al. Penescu,
General C. Lilovici, Al.
V.
Petre
G.
Gr. N.
Al.
Eugen Director
Deputat, fost Prefect N.
www.digibuc.ro
CAPITAL SOCIAL
-
Paris,
20.
-
Carada
: M.
Ion
-lonescu
N.
moderne caraca exe-
de
de literare
precum :
-
Reviste
de
ziare zilnice, pentru lnvitatii de etc. etc
mod artistic
piele
DE LITERE cu
a
fel de caractere de
mod irepro
moderne
www.digibuc.ro
IN
: (206
:
7,50 lei).
lucrare de istorie referitoare la torva care au trait au pe nesc. document aceasta lucrare este intr'un stil literar de o de suflu de de elevatiune care toate Theodorian-Carada. scriitor : roman (205 pagani, 8,50 lei). drama carte in care autorul a a crimei. Pagini de suflet durerea, obsesiunea groaza in care sugestiune o putere de evocare descrise Scrisa intr'un stil bogat mai puternice in cartea aceasta este printre acest sens. este urmat de o de nuin Consilierii, Spionul : unor care autorul de un humor in adeseorl ascutit suflete intotdeauna la are o in Nu trebue
N.
din
DEM.
o
In Cetatea
roman social (282
pagini, Este o carte in care autorul descrie moravurile paturi sociale de neutralitate. de Lucrarea este
din
caracterele persoanelor care nu daca trebue admiri
sau Va fi
PORSENNA
cu multa document al
SERGE
este coo
pam-
pentru culoarea ei arepoci din cele de philosophie sociale
6 lei). In aceasta carte se
pa-
cele
in sosoc precum : probleme ale Circuitul social, Determinism permanenta Clasele sociale de cele importante reScop in puncte de filosofice streine, lucrarea de noui anumite fenomene sociale la care dere valoare de lucrare de am pe toli pe care va interesa culturii
www.digibuc.ro
Editura
expropriat.
C. in care se
cu
(15
3 lei). o
in agrare, anume Foarte factorii care pun in valoare in ce care vor pentru in România. 5 poezii, (75 de Artur din noua mai Unul din de o o culegere de in acest Adept al versificatie putere de cugetare in poeziile sale o autorul pune de lui Este o lucrare in care apropie de mai fericit in chipul de expresiune. lei). drama (140 CONST. Teatrului National din Bucusucccs cunoscutul publicist care e ca autor pe vechiul dramatice de lucrarea aceasta trece printre C. Cartea are o frumoasä copertä in culori. seamä din ultimii (428 pagini, 25 lei). C. GAROFLID: prin vastitatea cuprinsul prin lucrare monumentalä a subiectului pe care trateazä, prin cea melui lui C. din România. Ministru de Stat in sociologia este cel mai in Agrar, C. tele importante ireputabil complect ne dea un de mai multe chestiuni care decenii. unui demobilizat. (144 pagini, VASILE SAVEL : din din timpul de schite serie interesante prin amänuntul, prin sur perioada ecoul prin atitudinea sufleteascä a autorului, in care evenimente. in propriilor noastre document carte este un vie, al epocii. roman, traducere de A. LocuBORDEAUX: pagini, 7.50 lei). steanu o in care autorul, Superb roman a unei femei dragostea a din sacrificiul pentru groaznica merita o curat intr'o o biblioteca. din nu trebue atentiune (Matelot), traducere de C. A. Ghica de Roman in care autorul descrie In stil a unui mai bine, viata monotona a de dureroase suflete in lupta pentru
a
www.digibuc.ro
din
De pe arma
EDITURA GUTENBERG Strada
www.digibuc.ro
a
a de
D. G.
de
dela
175, care
Potrivit Trib. proprietatea drepturile.
No.
din
1920
care
www.digibuc.ro
absolut
Calendarele
de
clericilor aproape
tdrziu
Cu
calendarele care se
se poate
de
-
de
acesta era e
pe care
ca
in a
aceia
nar din
calendar la
in
la care
a
Mol1794:
a
de
calendar a tdrgurilor
an 23
foarte pag. 331.
Lit. Rom. Ibid.
ca
casei
de a scoate
a
Ibid.
8 August 1785 de
cetitori» se
la
2) N. 3) 4) N. 5)
un
dupe
la
din
se
slujascd» asupra insemnare, care de la pop Statie»
100 de
din
se
au
Se
care se traduceau anume se cunosc. Se
calendare acum
nu le
- se ivesc la me-
noastre de pe in ce
-
coveanu
care
Rom., Vol.
pag.
V. Rom.,
pag. 374.
www.digibuc.ro
foi
«Ghenealoghia acuma Europa» tdrziu
-
a In
tot la
1797 1803
de Bart de loan
-
acolo
Pe din 1802
avea
la el «anecdote un
o
pen1803
dedea
acesta:
nu se
pare
calendare
1807
Buda,
s'au
-
de
les
de
se
1808,
la
Anti anume 1809, 1810 calendarele edítate tot loan Bart, care se Major bun
Car
de
Buda.
pre
ce
de
noroculul.
o
apoi la
din 1815, din
din 1816
numit care
la
din
e
de
1825.
din
de
a din
1833,
care pe
are
despre
o
al
din 1833
patru vremi ale
poate de
anecdote
1837
trecerea
de de
anal partea
a dat
se de bun
3) N.
R.
pg.
a toamna Din de
zic 1840,
de a
fum se
de
V. Rom. V.
rod
eel 1839,1839 de
calendarele ce ies pentru
cum se
N.
de
a
este
In din
se
a
la
de de
V.
pg.
pg.
www.digibuc.ro
la iveald,
Calendar popular românesc",
Frid. folositoare spre
care
de ant",
de
amestecat de
de
de
care se se
nu
stare
pentru case
poate de
cap dedesupt:
potriva
pentru
pomii
primejdia de
nirea
de de
vreme
de
din 1839
de
calendar, care treburile vine la care bisect de 356 de petrecere", la
spre
calendarul care se
se
chip de petrecere", se
calendarul
1841.
1842, se
ajutor de
care
de
de
deosebit de poate preface de
se
sämäna
jumätatea
iarbä pentru preface
desele
aratare, apoi
Se de aceia
pentru
trebue de
preajma de C. Vinterhalder; lendarul pentru poporul fie din 1843 care pare luminoasele
semänate". avem
se
viermi
care
1811
articole
Brad.-
din
De care
www.digibuc.ro
se se
prin
vorba guvern
Brad
practice de
am
eel
de
de
de
noastre
de taciune,
de
copacilor
de
cum
acestea Kogälniceanu din
se
21 de
care se pot
se pot
de
se poate
de
la
batoze Slobozia din de aceste
de
eel
articol Brad, care acum
semnat de de
'Calendar pentru
1812
Spre deosebire de material» nimic care se poate
nu dau
Calendarul
la Tip. de Bolintineanu
despre calendarul din despre
-care calendare Gospodar»
vremea 1841,
care
din
Ministrului calendarul la se
care
de
despre
numai «Calendarul pentru de Brad
pentru
de
Cultivator»
din din vremea
de
De
din
Brad poate
de
nu ea
pentru poporul
calindarul drumul care au
carte
se
de
de la din
noastre
Visarion
Director care
de
www.digibuc.ro
de
Calendarul Plugarilor
calendarul
de
se se
1861
de
calendarul anulul 1863 Chitu, care pentru dens'a se se
agronom despre se vreme
de calendare,
de
care
de
Maximilian
de
care din
de
Toate
N.
de
1899
calendare
de de
de
care
Andronescu nu era de
dinaintea
«Agenda
Ch.
«Calendarul ale pentru
Calendarul Daciei"
luxoasele calendare desprinse, din putere
de N.
nostru. Poporul
an de
care de de
«Calendarul
din Sibiu
au
Maximilian
Brad
Rod de
«Calendarul
fie
care din care
Agronomilor»
ale unor
de
an
purcede,
semene de
care altele
au
al
-
Agronomilor»
tuturor
sale, din
-
care G.
www.digibuc.ro
la plug,
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
STIL
VECHIU
S
D L M M
19
Isus
2 3
22 din Creta 23 10 24 Eugenia 25 26 Sob. 27 Arhid.
Telesfor
6
Valentin
V
7
S
8 Severin
D
9
L 10 Agaton
V S
D
L M M
J
V
din Nicomedia
12 13 Stratonic 14 15 Paul Pustnicul 16 Marcel 17 Anton Pustnicul 18 Prisca 19 Marcelin 20 Sebastian 21
Vincentiu
S 22
Bonifaciu d. trup
21
4 Gels 5
1920)
20
29 Pruncii 30 31 1
2 Silvestru 3 Malabia Gordie 70 Apost. 4 5 6
Teopempt
Botezul
7
Domnica 9 10
D L 24
de Zotic
Intoarcerea Sf.Pavel 12 26 Policarp 13 14 27 Vitalian
Botez.
Polieuct Teodosie
M 25
de de Sales
V 28 S 29
D 30 L 31
La 4 = la 18
Stratonic din Sinai
Pavel Lantul 17 Antonia 18 Atanasie 15 16
la en
mare; la 26 =
www.digibuc.ro
Petru Mare
VECHIU
STI NOU
Arseni
19 (
20 Eftimie eel Mare
M
2
V
4 Andrei Corsini
D L
6 7
Quinquagesima
M
8
de Matha Miercurea
Dionisie
J
9
10
Désideriu
L M
J
V S
D L
M M 23
J
24 25 S 26 D 27 L 28
Maxim
Anastasie 22 23 Clement Agatan. 24 25 Grigorie Teologul 26 Xenofon de Aur 27 28 Efrem Sirul 29
Ion
30
S 12
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
21
din Postul Mare 31 Cir 2
Grigorie 4 timp.
3 Simion 4 Izidor
Simeon 4 timp. Martina 4 timp. Niceta Canut Catedra Petru Matta Felix Anter Alexandru Leandru
5
timp no
www.digibuc.ro
Ana
Agata
6 Vucol 7
Partenie Teodor
9
10 Haralambie 11
12 Meletie 13 14 15
11
STIL VECHIU
STIL NOU
Cunegunda Luciu Cazimir Toma de Aquin Perp.
Francisca mucenici
Timotei 21 din Eugenia 22 23 Policarp 24 Aflarea cap. Sf. 25 Tarasie
Gregoriu
2
de Deo
Paulina 16 17
Straton
Porfirie Procopie Decap. Vasil 2 (Las. Evdochla 2 Teodot 3 Eutropie 4 5 Conon 6 Mart. din
Benedict 22 23 24 25
Pamfil 16 17 Teodor Tiron 18 Leon 19 Arhip 20 Leon
7 8 9
10
Joia Mare Mare
28
Amos
La
www.digibuc.ro
din 40 mucenici
Quadrat
Sofronie 12 Teofan 13 14 Benedict 15 Agapie 16 Savin 17 Alexe 18 Ciril
Papa
STIL VECHIU V 2 3
de Paul Benign Evgariu
L
Leon
21 22 23 24 25 26 27 28 29
M 12 M 13
Sol.
31
L
4
M
5
M
6
J
7
V
8
S
9
D 10
J
Herman
Waltruda
14 V 15
Apoloniu Leon Teotim
5
D 24 Fidel Sigmaring. L 25 Marcu ev. Marcelin M 26 Clet M 27
J
Anastasiu
Zaharia Arh. Matrona Marcu dela
Ipatie
Egipt.
Claudia
6 Evtihie 7 Gheorghe 8 Irodion 9 Upsihie 10 11
Caleopi
12 13 14
28 Patroc. V 29 30 Catarina de Siena
ploaie
La
Anger.
3 Nichita 4
16
L 18 M 19 M 20 J 21 V 22 S 23
din
2
D 17
timp
19 20
la
La
dim.
www.digibuc.ro
15 16 17
Mare
Calendarul
13
Monica 23
Benedict
24 25
Simeon 28 12 13 14 Bonifaciu
30
17 18
timp. 21
22 23
10
Simon Zilotul
25 13
27 28 Urban
Izidor 15
Petru 24
www.digibuc.ro
14
STIL NOU M
J
2
V
3 4
D
5 6
L
7
M
J
8 9
V 10
S
12 L 13 M 14 M 15
19 20 Isus 21 Carac. 22 23 Norbert 24 Beda 25 de Pazzi 26 27 Margareta 28 Barnaba 29 Leon Papa 30 Anton de Padua 31
Tataleu Vasilisc Simeon Aflarea cap. Carp
Nichita Isac
Ermie
Ermeu
Vasile
Fac.
J
16 Benno V 17 Adolf Marcelian S 18 Marc Protas. D 19 Gervasie
L 20 M 21 M 22 J 23 V 24 S 25 D 26 L 27 M 28 29 J 30
STIL
Paul
Chiriac Alois Gonzaga
2 3
Nichifor
4 Mitrofan 5 6 7
Rusaliie
8
Teodor Strat.
Sf.
9 Ciril 10
Vartol. Gulielm
Paul Ladislau Rege Papa Leon Petru Pavel Pavel
12 13 14 15 Amos 16 Tihon 17
22
timp variabil.
www.digibuc.ro
Metodie
Calendarul
15
STIL VECHIU
NOU
Teobald Vizita Fecioarei D Paul 4 Ireneu 5 Anton 6 Isaia V S
2 3
J
7
V
8 Eugen I
Elisaveta Portug. D 10 Rufina S
9
L 11 M 12
J V S
D L M M
J
V
13 14 15 16 17 18 19 20 21 22
Gualbert
t
Bonaventura Maria Carmel. Leon IV de Paul m Emilian Marin Maria Magdalena
Apolinar D 24 Cristina L 25 Apostolul S 23
M 26 Ana M 27 Pantaleon
J 28 V 29 Marta S 30 Alexe
D la senin apoi
la
Leontie
18 19
20
Iulian 22
23 25 26 27 28 29 30
Nagt.
Fevronia David Samson Cir
29
www.digibuc.ro
Pay.
Anatolie
3
4 Andrei Cretanul
Marta
6 Sisoe 7 Toma, Acaciu, Chir. 8 9
10 Mucidin 11 Eufimia 12 Proclu 13 14 Aquila 15 16 Atinogen 17 Marina 18 6 sinoade
timp frumos 22
Petru
Sob. Apostolilor Cosma 2 Fecioarei
15
mare
STIL VECHIU
NOU L M M
Die 19 20 21 Simeon 22 23
2
J
4
V
5
S
6
D
7
25 Adormirea
Ana
26 M 9 M 10
27 28
11 V 12 Clara S 13 Marta D 14 Hormisda L 15 Ad. M 16 M 17 J 18 Agapet V 19 Urban S 20 Bernard D 21 L 22
29 30 31
J
2 3 Isachie, 4 7 din 5
6
V S
D L
M M 31
la
7
Chantal
M 23
24 25 26 27 28 29 30 Rosa
Timon Teodota
cap. St.
Nonnat
8 9 Matta 10 13 14 15 Ad. 16 St. 17 18 Flor et
www.digibuc.ro
Laur
F.
17
STIL
STIL NOU
J
Egid
19 (August)
D
Rege 3 Serafina 4 Rosalia
L
5
M M
6
V S
7
21 Tadeu
22 23 24 25 26 27 28 29 30 31
Just.
Zaharia Hadrian
8 V S
9
Sergiu
10
D 11 Prot Mariei
L 12 13 14
J 15
Matern ale
Lupu Adrian Pimen
Tit Natalia
Moise Arapul
T. cap.
2
Ciprian
3
Stigm. St. D 18 Iosif de Ccpertin L 19 M 20 Agapet
4
21 Mateiu 4 timp. J 22 Toma de 4 timp V 23
8 9
Pavel
7
11 12
Damian
V 30
Sozont
Ana
16 17
N.
Teodora
13 14 15 Nichita
timp
www.digibuc.ro
past. Teoctist Moise pror.
10 Minod., Mitr.
Maria de
Venceslau J 29 Mihail
Antim
5 6 Arh. Mihail
D 25 Eustahiu L 26 Eusebiu M 27
Vassa
(Sept.) Simeon 7
V 16 S 17
S 24
Andrei
20 Samuil
2
Cruel
Euflmia Sofia,
Ag., Elpid
la
Calendarul
STIL
NOU S
1
D
2 3 4 5
L M
J S
din
Ingeri pazitori Candid
Placid
6 7
Bruno
8
Birgita
Assisi
Rozariu
Franc se Borgia ian
M 12
20 21 22 23
9
L 10
Sept.) 19
Trot., Sevast., Dor.
Eust , Quadrat
Teopi
Foca Bot.
24 25 Eufrosina 26 27
Teologul
Calistrat
2
13 Edu rd Rege 30 14 Calixt Papa 1 Rom. 2 S 15 Justina 3 Dionizie Areop. Papá D 16 Victor L 17 Marga Alacoque 4 18 Luca Ev. 5 Haritina 19 Petru de Alcantara 6 Toma Vah. J 20 7 21 Edviga 8 Pelagia S 22
Cordula
D 23
Rafael Bonifaciu Papa
L 24 Arh.
25 M 26 J 27 28 S 29 D 30 L 31
Evarist
Simon Narcis Claudia Siriciu
15 16 Longin 17
25
Osea
18 Luca
la
la
frig apoi
Andronic Eulampiu 11 Filip Teofan 12 dela 13 Carp Papil 14 Naz. Gerv. Prot. 9
10
timp
apoi 22 ore
www.digibuc.ro
La
Andrei
Ev.
tare
19
VECHIU
NOU M M
J
19 (Oct.) 2
3
V S
4
D
6 7
L
M
L
V
D L M M
V
D M M
5 8 9 10 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30
20 Hubert 21 22 Carol Boromeu 23 Emeric Leonard 24 Engelbert 25 mucenici 26 27 Teodor 28 Andrei Avelin Martin Episcop 29 Martin Papa Romei 30 31
Averchie
fr. Domnului Areta Marcian Nestor Terentiu Anastasia Zenoviu Eustahie
Avram. Zenovia
Cosma
1
2 Achindim 3 Aitala,
Edmond Gregoriu
4
Elisabeta Felix de Valois
Intr.
Cecilia Clement de
7
Galact. Epistimi. Pavel mart. 33 muc. din
9
Onisifor
5 6
10
Erast
Gay
Olimp
11
Caterina din Gregoriu Gelaziu Andrei
Ver.
Artemiu Ilarion
1
Papa
la la
www.digibuc.ro
12 milost. Nil. de Aur 13 14 Filip 15 Gurie, Sam. Aviv. 16 Mateiu ev. 17
Calendarul Plugarilor
20
STIL VECHIU
ST IL NOU
J
Stanislau Kostka
V
2
S
3
D L
4 5
M M
6 7
J V
Xaver. Petru Hrizolog Nicolae Ambroziu
8 9
Eutihian
Intr.
22 23
neprih.
Melhiade D 11 Damas Papá L 12
18 Plat. Rom. 19 Abdie Varlaam 20 Gregorie Proclu 21
Petru Episcop
Lucia Spiridon J 15 Valerian
M 13 M 14
25 26 27 28 29 30
D 18 Gratian L 19 Urban V 20 21 Toma J 22 Elvira V 23 Victoria
S 31
Fazele
Varvara
5 6 7
Ambrozie
D.
Patapie
9
10 Mina.
12 13
Ana Erogen, Eugr.
Cantuar.
Silvestru
Sf.
Eustatie 14 Luciu Pavel 15
I ev.
J 29 Toma V 30 David
Andrei Apost. Naum
Eva
24 Adam
M 27 M 28
Mere.
Alipie Iacob Persul
4
8
D 25 L
Ecaterina
2 3 Sofronle
V 16 S 17
S
Grig.
Petru
Clement
Papá
16 Ageu 17 3 18 Sebastian
ger
apoi pioaie la la 30= vifor
www.digibuc.ro
la frumos la 23 ger mare.
a lai
DomnuluiNosChristos.
Coresi la descoperä
de Romani.
ului Gregorian. BernardPalissy,
Romanilor Dacia.
polului.
creatorul artei
Constantino-
mice.
clopotelor
tutunului
Europa. dela
bisericile Bisericei
Mihai
teazul in
-Moartea teazul.
Mai 30.
Moldovei de catre
de
la Paris, publicat
moldo-
de
dot.
-Scoaterea
Turcilor.
din bisericä.
tiparului. asupra
de la Trei Sfetitele da la lui Varlaam. -Traducerea lui Hero
dot
polului
Huygens ciasornic pendul.
tiparului Luther.
in tei.
a
Psaltirea lui Dosoflui
Serban vapori a Denis Papin.
evanghelii lui Coresi la
celei
Roma.
www.digibuc.ro
primele in Europa
la
cafenele,
fluviu George Stephenson prima
de
Ardeal
de Moldovii.
electrici-
din Basarabia.
Principatelor.
de
Horia,
lectricitatea
de
lui Cuza suirea pe
prima
Carol Mitropolitului Andrei Baron de
lucruri de Moruzi
Dobrogei. de
secreturi ale la Buda
lui
«Carte de
lui pictorului N.
Basarabiei. chide prima
Alex-
de
hotarnici.
din Bulgaria alipirea Cadrilate-
Tudor
Regelui Carol suirea pe tron Regelui Ferdinand
European.
www.digibuc.ro
Unirea Proclamarea Unirea
24
(1859). (1881). A.
Proclamarea Eroilor. Proclamarea
10
(1848). A.
M. S. Reginei Maria
(1903).
A.
dela
(1917).
Ferdinand (1865). Intregirii
M. S.
Sept. Oct. 16
Nov.
(1916).
(1877). S. Ferdinand
A. S. Principesei Elisabeta A. S. M. S. Reginei Maria (1875).
(1914).
Carol (1893).
Unirea Bucovinei Unirea Transilvanlei
(1877).
Principelui Nicolae. Principesei Ileana (1903). Principesei (1899). Regina
A. S. A. S.
MM.
Necrologice Februarie. Moartea Elisabeta (1915), Septembrie Regelui Carol (1914). Octombrie Mircea (1916).
Curtea de
de Apel
Tribunalele tin vacante: la Dumineca
24 Decembre la 8 lanuarie, dela Dumineca
la 1 Septembre. de Ocol tin la Jota Mare
dela
dela 24 Decembre
2 lanuarie
de acestea, toate : (8 Sept.), (14 Sept.), Sfintei Arhangheli (8 Noembre), -tul (6 Dumitru (26 Oct.), (1 lanuarie), Botezul cembre), (6 (7 (25 Martie), (23 Domnului, Constantin Elena (21 Petru (29 Adormirea Domnului 15 August,
www.digibuc.ro
24
din Vechiul Regat Roznov Piatra.
Grind Jupa, Ciupagea
la
Roznov
(Teleorman), la Tigveni (Gorj). La
25
Vaideeni Giurgeni.
Chiojdeni, Teodor,
la (Roman), Polovraci (Schitul), Preajba in 21,
Ocna, Roznov
La
Lupoala Slobozia La
(Braila), Slobozia in Rusaliilor, Alexandria
Neamtu, (Teleorman), Oltenita
Negoesti
in
Piatra,
Luciu,
Buzau,
24,
Buda
Giurgeni Carbunesti,
29 (Braila), (Roman), Giurgiu.
(Neamtu), Boghecea, in
(Neamtu), Giurgeni (lalomita), 27 (Roman). Davideni de Vaideeni la Luciu la
Radiana In 24,
in 6, Neamtu
Bogdana de
PantePoenari
Mare, in
Galati. In Ulmeni
(Prahova).
Deleni
Curtea
29,
la
la
Davideni
(Roman). in 8,
Maria
Giurgeni Valea
Ciochina la
Telega in
(Muscel), Slobozia
tine Buda Bogdana (Roman), (Vaslui),
Mare,
Galati.
(Vaslui). la
in
Piatra,
(Prahova). In
2,
www.digibuc.ro
Piatra. In
la
de vite din Ardeal (Alba ajunul Toader ; lanuare, Arad. (Alba 22 -24 Ianuarie, -18 August, Oct; Bolousier (Târnava 2 Marte, 16 19 ; Julie, 13 Aprilie, -bre ; (Alba la 19 Lucaci; (Solnoc 27 ; 25 23 lanuarie, 24 Aprilie, 25 10 Ianuarie, -11 Martie, Octombrie; Cluj, August, ; Severin) 23 Aprille; (Hunedoara) 11 -13 lanuare, August, -29 Octombrie; -28 Febr. -30 Aprilie, 21 -23 12 Oct; verde, la Toader, Petre, -tu lunie, Septembre, Decembrie; 20 Aprilie, 24 11 Gyalu 29
27 Octombre; 12
4 6-7
;
26-28
-25 16 -18 Mai,
-15
1
bre;
;
(Alba (Bistrita 21 lunie, 8 Septembrie Octombrie ; D
8
Martie, Marrie, 3-5 August, -19 de Jos 14 Aprilie Septembrie; (Odorhei) -18 Martie, 23 Oct. -bre; Petele D Aprilie Domnului; 24 Octombrie; 23 Aprilie Mai, -13 Septembrie ; (Cojocna) -13 Aprilie, Martie, -24 ; 30 Aprilie, 25 -5 : Aprilie, Julie, Sept. de Jos, (Alba 22 23-24 Noembrie; (Târnava Mare) Aprilie, Septembrie. ;
de
din Bucovina
Lunea, la (jud. Gura Humorului) Lunea; Miercurea Cotmani) (jud. Miercurea (jud. Jadova Sirete (jud. (jud. Storojinet) Miercurea Suceava (jud. Storojinet) pe Vijnita (jud. Vijnita) Suceava) Joia; (jud. Vijnita) Martea; Putila Joia Zastavna Zastavna) Martea.
Gura Lung-mold (jud. Cotmani
de Ocol.
Lunea; Ocol.
Vinerea; Ocol Bujor,
www.digibuc.ro
Ocol.
Mercurea Mercurea
Lunea
Mercurea Vinerea.
Alexandreni, Sculeni, Dumineca; Dumineca.
Ungheni,
Lunea
Lunea
Lunea; Noua Lipcani,
Mercurea Lunea
Ocol.
Briceni, (Lunea se tine
ale
Lunea
Mercurea
Lunea
Mercurea. Lunea de
Ocol.
pe
pe Lunea de
Gura
Lunea de
Mercurea
pe
Lunea
Joia Vinerea
Lunea de
pe
Lunea
Vinerea
Joia.
Dumineca
Lunea Martea de Punctul Volomtirovca, pe de de de pe Tarutina, Punctul Punctul Punctul Taslic, Lunea, Cubei, Vinerea de
postal, vigoare dela 1 August 1920 Lei
simple la De fiecare 20 grame sau fractiune in plus interne deschise interne . deschise din
gr.
grame
.
.
25 20
fractiune (maximum 10
www.digibuc.ro
periodic. De fiecare 50 gr. un multe 5 kgr. de fiecare
fractiune dela gr.
pachete .
.
.
de de
5
de
de 100 gr De fiecare 50 gr.
fractiune
plus (maximum 2
Probe de la
gr
De fiecare Cu maximum gr., de
50 in plus
350 gr. probele de de la 15 gr.
la
pro
la 100 gr.
Toate obiectele de mai sus pot de recomandare pe sus de
fi
recomandat, taxele po
o
de de primire de reclamatie ramburs maximum 1000 lei la prezentare se mai percepe pentru ramburs de la Din se scad taxele pentru Taxa Taxa
mandatelor.
Recuvremente maximum 5 efecte De fiecare pe taxele de recomandare, se de La destinatie se scad taxele pentru mandate.
de 1000 lei,
percepe 1
Abonamente la Taxa pe
pentru o
20
Pentru o
Poste restante Predarea Pentru
obiect po
rebut
documentelor
www.digibuc.ro
-
interne
Mandate
Plata cartonului mandat, coprinzand plata la Pentru valoarea la de fiecare 25 lei
.
-
25 50
fractiune
in sus, de fiecare 100
.
.
Mandate taxele postale, se mai percepe o
Pe
.
5
Mesagerii percep taxe pe greutate valoare. Pentru greutate (la pachete, gropuri, casete) de fiecare kilogram fractiune scrisori de valoare, taxele postale a scrisorilor recom la Pentru valoare de fiecare 1000 lei 10000
Dela 10.000 lei in sus, de fiecare 1000 lei sau fragile, taxele pe paohetele valoare greutate se se mai percepe o Pentru ou de greutate valoare de . la prezentare peste Pentru coletele sosite 5 kgr. la . .
SERVICIUL TELE telegramele
de fiecare percepe de fiecare cuvânt (R. P.), se mai percepe taxa
Telegrame de
urgent
plätit se
eventual taxa
prezentate
de
(T. C.) de cuvânt
(P.C.)
plus de
de
in plus de
P.)
Telegrame multiple
pentru
100
Telegrame taxele
(T.
fractiune
restul se Taxa
pentru plata expresului
de cele de
se
eventual
fiecare copie
pentru
dela destinatar. de primire prezentare depozit
Pentru telegramele prezentate
2 1
1
2 Lei
Telegrame
taxa (carte de C. V.
1
plus de
percepe
www.digibuc.ro
plus peste
Calendarul
zilele de Pentru telegramele prezentate plus legale, se percepe o 2 accesoril peste cele 200 Pentru la o . . un
cerut Oficiului de particulari
Serviciul pe de
-
bord Nu se admit de primire
a se
admit taxa pe
--
urgente,
de
25
25 50 25
trei ori
Serviciul telefonie Avizele telefonice
se
cuvintelor,
vor
de
Pentru
o pentru 3 minute
ou
Idem
3 minute
a
minute
3
25
1
din
judet, pentru
2
posturile
telefonice din
vecine pentru 3
telefonice din judetele nelimitrofe, pentru 3 minute sau fractiune dublu taxelor de Convorbirile urgente se
ou
sus se
partioulare
5
efectuate intre orele 21
plus cu
efectuate Duminicile urgente. legale, se vor taxa corespondenti, auto de publicitate Pentru ziare, 18 24 se face o de ziare, orele zi. de de telefoane, abonamente, muPentru taxele de tariful special. ceziuni etc. a se
Taxa
ajutor
de
simple, recomandate, de valoare La in in aceia in postale interne taxele postale, timbru ajutor care sunt depuse, pe telefonice de La telegramele interne,
telegramele externe R. P. La telegramele Interne timbru statistic de 0,25 pachete. pe La
-
ajutor
se
10
20 10
plätit, taxa cuvintelor indicate
La se va percepe
sului de prezentator
-
taxele
;
de
la
se
de noapte depune telegrama
www.digibuc.ro
AL
Socotite din
DE TREN PE
F. R. de Nord
ACCELERATE
C.
DE PERSOANE Lei
Adjud Alexandria Alba Arad via Predeal Arad via
65
35
54 51
154 210
87
133
73 83
40
66 72
36 39
Blaj
Barbo 129
175
Basarabeanca Bazargic .
99 107 130 135
92 114
Bra
Breaza . Burdujeni
77
51
62
34
157 68
.
40
46 22
62 77 43
28
26 74
57 117
.
119
Calafat
42 69
.
.
Caracal
131
50
32 38
51
45
.
100 100
29 28
.
162
.
102
Cetatea Cernavoda
51
97 149 162
74
167
96
www.digibuc.ro
164 49 139
67 35 25 77 53 85 93 42 94 29 79
37 20 14
22 39 29 43 46 23 16
31
TRENURI ACCELERATE
Lei
Corabia Comarnic Comana Constanta
- --- - -59
.
.
.
.
Curtea de
.
.
.
.
34
-
151
89
93 86
50
57 106 49 17 95 113
34 58 29
99
55 38 78
46
--
28
136 126
122
via Tecuci via
.
.
.
.
.
.
68
158
90
171
Medjidia Mehadia Mizil
.
31
18
37
102 33 45 119 126 133
56
46
-
33
140
50
29
17
--
- -
Oltenita Oradia Mare
218 118 148
Lei 19 32 16 5
28
45
www.digibuc.ro
131
143 92 117 84 126 42 34 182 123 123 90
30 22 39 38 39
29 73 42 38 59 47
88
60 79
.
71
31
46
151
10 52 63
77
97 129 75 65 107
106
Lei
42
120
164 .
Lei
Lei
77
.
TRENURI DE PFRSOANE
22 32 26 10 31
20 15
67 71
37 38
76 74
38 41
50 63 71
24 20 104 69 69 48
27 36 25 38 14 11
52 37 26
32
TRENURI ACCELERATE
Lei .
.
Lei
.
32 78
Predeal
19
45
17
140
50 79
28 44
150
84
66 133
39 74
- 86
Roman Sibiu via Predeal Sibiu via
- -
.
Lei
.
Lei 120 48 27 64 109 72 117 86 125
.
55
91
.
-
-Ocna Tecuci
64 151
via via
229
Ungheni Basarabia Urziceni Vaslui Vârciorova
35
-
131
191
Tighina Titu Traian (Basarabia) Turda Turnu -Severin
-
144
.
118 109 96 125
-
79
88
www.digibuc.ro
37 16
16
9
37 60
21
33
41
66 46 70 70 33 27
43
33 21
37
25 38 18 34 15
38
71
38
109
159 156 22 117 133 120 98 136
91
116 123 129 103
18 12
76 67 60 53
191
51
139
67 28
Lei
84
56 35
Târgu
Lei
61
46
Slobozia
Zimnicea
TRENURI DE PERSOANE
89 13
66 67 54 78 30 69 73 57
37
46 45 7 37 39 37 29 39 17
36 37 31
Quatemberul Rusaliilor
Miercuri 30 Maiu, Vineri
Sfintei
e)
Miercuri
22 Septembrie
21
Adventului Quatemberul Adventului Decembrie.
Vineri 21
ZILE DESLEGATE DE POST. Duminicile sunt Adventului. se poate
dela post, pe
de Duminica
carne,
de Mier-
NATIONALE Fixe
1859.
24
Unirea
10 Mai
Proclamarea
24 Mai
Ziva Eroilor
Mari 1919. 1877.
pentru Patrie.
SARBATORILE suspendarea serviciului). 20 Aprilie 21 Maiu
22 5
August
24 29 8 Noembrie 6 23
Principesei Elena 1896. numelui A. R. Principesei Elena 1896. Ileana. numelui Sale Reginei Maria. R. Principelui Nicolae, 1903. Ziva Sale Mihai 1921. Sale Regina Maria 1875. numelui Sale Mihai. numelui A. S. R. Principelui A. S. R.
ZILE MARI ALE NEAMULUI 14 Martie 9 Aprilie 3 Mai
Proclamarea 1881. 1918. Unirea Basarabiei Ardeleni pe Adunarea Proclamarea dela Blaj 3
www.digibuc.ro
Proclamarea Luarea
Romane la Islaz 1917. 1919.
Ocuparea Victoria Românilor asupra
la
1917.
doua mare dela
12 13 14
Intrarea
poarelor
dela Oituz 1917. 1595. Marele
1916.
Luarea 1877. Incoronarea Regele Regina Românilor la Alba 1922. mare dela 1916. Luarea Plevnei 1877.
25 Octombrie
Noembrie Noembrie Decembrie
1918. 1917.
Unirea Transilvaniei
ANIVERSARI NECROLOGICE ALE Martie
REGALE
Reginei Elisabeta, 1916. Maria, fiica Regelui Carol Reginei Elisabeta 1874. Ziva Regelui Ferdinand 1927. Ziva Regelui Carol 1914. Principelui 1916.
26
Septembrie Noemb
LEGALE PRIN REPAUSULUI DUMINICAL. 1. Toate Duminicile de peste an. 2. Ianuarie. 3. Botezul Domnului, Ianuarie.
Unirea
5.
Romane
României
24
16 Aprilie.
15
7. Maiu. 6. Sf. Gheorghe, 23 8. României, 10 Maiu. 9. Ziva Eroilor, 24 Maiu.
10.
26 Decembrie.
25
LEGALE CE SE
DE
Ianuarie Botezul Sf.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
24 Ianuarie
Februarie 25 Martie Aprilie 23 Aprilie
Unirea
âne.
Buna Sfintele Muncii.
10
Constantin
Elena.
Eroilor Rusaliile.
24
Petru
29
August 14
Schimbarea la Maria mare. Sf. Maria Sfintei Cruci.
26
Sf.
15
Septembrie
Pavel.
Dumitru. Arhangheli Mihail
21
Decembrie Nicolae. 27 Dec. Sfintelor ale zile zile ele. de In Ajunul Anului Nou este suspendat. caracter oficial Din Ianuarie-Anul Nou. prin Te-Deum Patriarhia din S. Regelui superioare. Ianuarie-Botezul Domnului. divin gelui. trag 101 tunuri. 13 Aprilie-Vinerea Mare, seara, Serviciul Sfântului Epitaf la Patriarhia din S. Regelui superioare. spre 15 Aprilie, miezul spre Serviciul Invierii Domnului la Patriarhia parada S. Regelui superioare. trag 101 tunuri. 10 Aniversarea României. In serviciu divin la Patriarhie, S. Regelui superioare. Mare filarea trag 101 tunuri. Seara Maiu. Comemorarea Eroilor pentru Patrie. Se serviciu divin procesiuni la Eroilor. In comemorarea se face la mântul Eroului Necunoscut Sale Patriarhului Defilarea Armatei.
25
www.digibuc.ro
suspendarea serviciului public, ale Familiei Regale 22 Ziva numelui M. Reginei Maria. 29 Octombrie M. S. Reginei Maria. Sale Regelui Mihaiu. mai fac deschiderii
programe speciale,
la Patriarhie
de 24 Ianuarie se face de Institutiunile
dela programele
fac
litare.
de de
Toate Vacanta la Ianuarie. Sfintelor Vineri
zilele
Sfântului Sinod.
Oituz, etc. se de
de Apel
la 15 deosebire, dela 24 Decembrie (Ajunul
dela Joia
www.digibuc.ro
37
A.
S. R.
PRINCIPESA ILEANA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
39
CALENDARUL PLUGARILOR
CALENDAR 5588 -5689. 5688
1928
Teveth lunii
Asora
23
milor) Miercuri 22
Ziva Postul Purim *
lui
28 6
Purim * Inceputul lunii Ajunul Pesach ziva
Miercuri Joi 22 Miercuri
Joi
Pesach ziva Nissan Pesach,
16
Vineri 10
Nissan 22 1
Ijar
18
Sivan 7
Pesach* ziva VII Pesach * ziva VIII Incepu Lag Beomer lunii Incepu
Ajunul Rusaliilor Savnot (Rusaliile) *
Joi
12
Joi
24
Vineri
25
ziva
Inceputul lunii Postul pentru Cucerirea limului Inceputul
17
Av
Tise Be Av
limului 29
26 17 14
Ajunul Anului Nou
5689
10
ziva III Postul Ghedalia Kipur * (ziva Post) Ajunul
*
www.digibuc.ro
I
Luni Luni Vineri
15 Sept. 16 Sept.
17 Sept.
24 Sept. 28
Sucoth * ziva Sucoth * ziva Hamoed, Sucoth, ziva III Sucoth, Hosana Raba, ziva
15 16
21 Tisri 22
29 Sept. 30
Luni
4 Oct. 5 Oct. 6
Octom.
(Bucuria
23
Inceputul lunii Inceputul
Kislev
7 15 13 Nov.
Luni
25
Vineri 7 Dec. Miercuri 12 Vineri 21
Teveth Inceputul Be Teveth
10
20
31
sunt
se
CE SE 13 Adar
1.
2. Postul 3. 4.
la la
Postul Postul Postul de
Av
Luni Luni
10
Din ateste zile de post, cele de
Martie
Joi
pe
17
Septembrie Septemb.
patru se tin prin tot timpul zilei (de
de Kipur, mai strict, începe la apusul seam de ajun 24 ore. Anul 5688, al al din din al 300 -lea Ciclu Lunar al 204 -lea Ciclu Solar, este un an de 354 zile, din care 50 Sabaturi ; începe 27 Septembrie 1927
seara) ;
14
1928.
Anul 5689, al -lea din al 300-lea Lunar al -lea din al 204 -lea Ciclu Solar, este un an embolismic din care 55 Sabaturi; de 383 1928 si Miercuri 2 1929. Lumii (dupä anii dela care s'a la anul 3760 de Christos. Actualul calendar, de Rabinii al -lea din TiI din este bazat pe anul luni de 353, 354 sau 355 zile la care se anii o de 29 de zile anii embolismici, total de 384, 385 6939 386 zile. Ciclul coprinde 19 al care timp anului lunar revine la a anului solar.
www.digibuc.ro
1346 8
Regeb
Duminicä
15
28 3 15 16
20 7 17
27 30 2 3 8 18
5 1
8
10
lunii lui Hussein
Joi
24 26
7 Noaptea Mecca este consacratä Kaaba Miercuri 8 (declaratä Duminicä 12 Amintirea Inceputul Postului celui Marc Miercuri 22 25 Darea Coranului Marti 28 Primirea Legii Cer Vineri Moartea lui Ali 19 Noaptea celui Mare Joi Mare (CurbanBairamul Vineri Bairam) ziva 24 Bairamul cel mare Ziva 25 Bairamul cel mare, ziva 30 lui 9 Victoria dela Ohud Luni 21 lunii Miercuri 25 Zidirea Luni 21 Inceputul lunii lui Dumnezeu 28 Luni Profetului Bairamul cel (Cuciuc Miercuri 30 9 Califatul Marti 19 Anului
Nou Nou ziva Nou ziva Muharem Moartea lui
ziva IMiercuri
Joi Vineri
Vineri Vineri Miercuri
lunii
20
Inceputul Medina este 10
8 21
18
Kaaba Luni
Noaptea
www.digibuc.ro
25 27
PLUGARILOR
Profetului lunii Inceputul
23
Luni
Sept. 17
Oct.
15
30
Arhang. Abubekir Vineri
15
23
Dec.
Tainelor
Vineri Luni Vineri Luni
17
Ciclului Lunar.
26-lea
an de 355 19 Iunie 1928. Anul 1347 27-lea al Ciclului Lunar, este un an de zile, Miercuri 1928 se
1929.
lui
Vineri 16
622 Mecca la Medina.
data
POSTURILE MUSULMANILOR mai mare post al Musulmanilor este Ramazanul care tine 30 zile, care 3 zile de ale In 22 1928 Ramazanul cade 22 Martie
www.digibuc.ro
MAIESTATEA SA REGINA MARIA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
45
Ce anului trecut,
cum curs.
de care va avea nevoie.
MIRON
României
Membru
nevoie
carele. Face ce se poate uneltele cursul anului.
ai
www.digibuc.ro
ce nu poate face, de care
terialele
are productele din magazie.
porumbul.
triorat
Face proba Face
la mai
mai mistuie
acum
se
vitele. Tine curat grajd. Le adeseori. de fete care au sunt lepele nu drumuri nu le Chiar vremea grajd scoate le scoate vremea soare. Deprinde la la livezile locurile scoate de vitele
pentru pe cele vechi
le legumele
la iernat la
face
ce vor
vreme la poamele din
pe cele Aduce Umple
pe
via. Le
de
(Vinul
butoiu,
a
de
se
patru pentru 225
fi
bine vinurile de acestea ajunge
vin
de de
limpezirea de vin. pentru limpezirea vinului se un se
se
apoi
se
de 20
Trage
Butoaiele trebuie
Pe
mai departe fie pomii din de
de insecte.
de
vreme
se
de
prisos, uscate, de
prin
pricinuite alte
de
le unge
dela de
vreme vor
la
apoi
www.digibuc.ro
nisip,
moinä, la de
pomilor din arborilor. pentru livadä pentru Face gropi pentru
al Inaltei Regente
Reparä cutiile pentru stec de
compost pentru semänäturi ferestrele pentru Face paturi ridichi, etc. apere de
carne. Acum se vinde
www.digibuc.ro
bun puii
PLUGARILOR
Pune ouä
clocit
curcile
pe
douä
jos
pe
se
vremea
face mese alte casnice rogojini, a. împletituri de
de
pescuit.
In apropie începe da
de
pästrat.
boilor
din nutretul
livezile de vin din topirea floare de
pe
tocate,
nu
de
bun,
de
din
bältilor pietrele vitelor
de sub
livezi.
pentru
Face
arat
a.
de
mustul
gunoiul pe locuri,
topirea
räsärite,
partea de colt
pivnitei.
frunze
de paguba
Face ridichi.
distruse de numai din vreun
de de altoit, frumoase pomilor. Le
Taie
coroana altoilor tineri, ränile de grädinä
tot crengile de prisos de
prea crescute Indatä ce s'a
noui. pomilor
unde de secate,
ce are
mai
La mucezeala de
zile
la
via. de
tutun.
aräturä de
www.digibuc.ro
locul pentru peste locul de
PLUGARILOR
de
de udat.
curcile
la
C.
al Consiliului de
de
de (122
proaspete
sub sau cam având nu fie mai vechi de 10 zile).
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
In MARTIE In
dela orzului,
luternei din lunile trecute. trifoiul
gunoiul
Printre
din
au
de
de
unde nu mânzilor de cum au de deosebi vitele, ploaie din Martie
de cosit.
zile.
pomii de
de omizi.
anume
Scoate din la locul
le
pierea
mirosul acestora
de
fluturii marginile
depun gunoiu
prunilor
Incepe altoitul de
din
la
de
straturi pentru legume acum
ridichi,
la
spanac,
curtea prin toate vite, vitele).
de curând la zile frumoase.
de
nu
de
straturile le pune
se
pentru de nutret de
fasole, porumb pe
de buruieni.
bob, borceag, in, pomii
de
de
ce
pomii
unge
altoii de tutor.
din
sub Martie.
de curând. de cep
www.digibuc.ro
spre la
le
sare de scoate
de boale.
alte buruieni. Le de
acoperite pot chiar
nu ceara, de
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Incepe anuale, puternice
pentru de legume
seara.
hambare, alunge acopere
rite. Ca
nu cum
resturi dela
de pe oaie de
Din luna asta
mai
vitele pe livezile
le
pune la clocit
Plugarul pe
de viermi de
nu numai harnic, cursul lunii Aprilie face asigurarea
de
acum
lunei Maiu.
vierde
dimineata pomii, cari pentru totdeauna de stupi acum
Are Are Tunde Tunderea se face pe le scape Lucerna le
de
dimineata cicoare
de
pe
lunii
ardeiu, ploaie de Pliveste pune
nu le ajunul zilelor
vite,
ce de
seara pe
zavat. Nu ridichi de
de
la tarlalele de cartofi legume, ce se
vinete, praz,
In
nu prea de jos, nu se usuce florile de pentru altoire, de din trandafirii Tunde iarba trecut floarea. ce Taie de prisos ai din
ramurile
foi la
ce
pe cei
saramura de
www.digibuc.ro
53
CALENDARUL
%)
des,
ranele
le
G. DUCA
Ministru de Interne
pe
are patru frunze.
lastarii
Face rod
www.digibuc.ro
stropit
tratament din
pentru tutun,
doua
seara. Face
mai
din
le
doua
zile ale
din le
seara
Trage
de pe
dela
gaz,
nu de Smulge dese
ploile
care Le undo
au
pentru
cartofii. la
do
trifoiu.
la Tunde
ce
trandafirii.
Scoate
Face de
multe. zambile
verde Pune
crescute mari.
pe le
etc., merele
tutor
www.digibuc.ro
din
de
pe Bruxelles.
Face doua
via
Ministru
ale
firele copilitul. firele bolnave.
pucioasä distruge lupoaia pe unde se
www.digibuc.ro
56
CALENDARUL PLUGARILOR
bun, la
pentru stejar
salcie,
contra mare. Le
cerealele din magazii
porcii de boale de
mari
numai pe
Nu mai pune la
pricinuite albus, care se
celor
se
rachiu amestecat
la soare
soarelui
toate
culmile,
solutiune de boale
Strânge,
cerealele.
pune
la
se scuturä cele
boabe cäci
drum.
lucerna nu se cioase culturilor de terea de
Se
vreme
rod pe cepe
reface
sälbateci. mugur
le
pune proptele. Le lunii altoii fructele
cele bolnave.
legume din Scoate pe vreme ceapa de cam pe scoate de legume. Sapä via. La de altoi crescuti din vinul din cäldura, noaptea le deschide se uscarea culesul culesul, din un de gunoiu acopere se iasä puterea Tunde micii Noembrie.
www.digibuc.ro
seara la soare.
sälbateci
foilor
al
PLUGARILOR
nu
Pune
de de de paie
de
de
DR.
Ministru
mai mari septice Le de
cu cu de orz. Nu
des apa la de
turte de
www.digibuc.ro
mai
CALENDARUL
AUGUST
:
meiul Smulge le pune la topit.
pentru
Face
secara
doua face
de
de
din de toamnä.
timpuriu. hambare
din
nu slabi din vecini. albinele. mai mult pe pe de faguri albinele nu mai pot de
de sub
cari
pierd
urmare gospodarul trandafiri mugur pomilor mai tineri nu prins altoiul, din
face
e
muguri dormind Strânge le arde. atacate pe spalier seara, Stropeste piersicii strange fructele atacate de putreziciune se chiar rämurelele de pe care cules. Stropeste foilor fructelor
prunii
dela poame coapte (mere
pomii mai se
cuptor
soare.
cari
de
din poame, mai bine. mere de
se
mai
coapte pentru
le taiefelli
de toamnä. Face
straturi
goale
color
de
spanac,
sfecle, le pune deosebit
le
cuiu
la
tratament
www.digibuc.ro
galbene
de legume pentru
mai
AL.
pentru la
plod, Pc
www.digibuc.ro
le
SEPTEMBRIE un
Septembrie bun are
copiilor cari la la
spusa din avea. Face
pentru
rile, care au fost Face
toamnä.
cerealelor
orzului de
cepe
Culege
al
scoate
pentru
de
Ingrijeste stogurile rile la vitelor
de
le drege
pentru
de
culege
având
pentru iernat. Le
se svânte de destinat pentru pästrare.
le le
de Scoate
sfârsitul gropi locul ceapa de
gumelor
cele
prazul, varza, conopida, ardeiul vinetele, scoate boabe. Culege fasolea locul la soare semintele legumelor Scoate soare pentru de
duce
anume
din livezi
nu acum, porcii
fete
pentru curate la bani
Pune
luna vasele
viilor.
Face buruieni.
s'a ros destul
culesul pe strugurii
anul viitor.
www.digibuc.ro
mai la cules nu care se vor butucii
sticle. de
trugerea
culesul de
foilor,
tutun
semincerilor pe
TITULESCU
resturi curcilor
porumb
www.digibuc.ro
pentru
anume
strat de
unge, care
pentru
nu degere.
rile de rile
pune
se
Culege
galben,
sunt covii se
lunii nu s'a
pune
afumate
bine
vase
Incepe de pe acum Nu mai Cultivatorul de
de
bate seara Februarie
www.digibuc.ro
toate
tutun
vederea alegerea
pentru
Mai face
de
nu fie atacate de viermi.
DR.
Taie de
prin
tufelor.
prin
www.digibuc.ro
rondurile
CALENDARUL PLUGARILOR
teren pentru vremea cepe
palisate.
pomii
de
de crengi uscate,
uscate.
de
pomii. Pune la pomii au la pomii trunchiul merilor tineri, crescuti forme de omizi depuse de altoit
Scoate
sade de unde vrea s'o Scoate ultimele legume legumelor de gunoiu Acopere de coceni locul paie, pentru de Pune uscat rece semintele de legume. le le uscat legumele iernatece paie Acopere
straturi.
In fie
Face
vinurile noui.
tine un Pe vrana care fierbe intrarea nisip märunt, urmare vinului. Dace semn fierbe prea nu destul prin urmare acopere butea ceva vinul butea când rece. din Preparä pelin acum se mai bun strugurii au mai vinurile Vinurile anul trecut le trage de patru de din vreme ferestrele Acopere paie de ger. albinele de fie gardurile, au trecut peste hrana acum Februarie. la vieri care fete gunoiu ce se curte. tutun Cultivatorul preface stivele de deosebit de tutun prea umede. Incepe teancuri le de
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
de Regie. terenul care la cazma terenul pentru viitor. Adunä frunzele uscate pentru le de frig
DR.
anul
MRAZEC
Ministru
grijuliu
amânare,
se poate
el.
apare
Calendarul
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
In face
nu este la cerealele din magazie. Le la
Taie porumbul. se
de gunoiu. Vitelor care trebuie
face gropi
ger, Mai
fete
de
nu degere. Scoate
pentru
pune la
Culege
nu
ger, face pomii de pomii putred la
purilor.
de
uscate, vitelor
de altoit din partea de Mai taie duce nisipul din
le
luna
Ianuarie.
legumele puse mai adaugá
le mai
peste ea, desfundatul bine vasele
face
s'a
vinul. Face rachiul de mucegaiu,
din
prin
vitelor
Bunul
ce
vitelor din curte. se poate
de
stea
Le
iernat,
Acopere ceapa
nu
s'a amiazi Cultivatorul de tutun
paie. pe
pe
de
peste de sare regulat. din gros vitelor va astfel
le
curat.
juncii jug. Nu nici nu vitele unui plugar se frumusetea vitelor dela
pe drumuri potcovite de
iernat. de
pe le
www.digibuc.ro
Pune Mai
zilele de
faptele celor
zilele
unde
din
postul cinstite,
de
Ocrotirilor
Ministru
din spre
De aceea
a
prea felurile
casei. de roadele
ce
care semeni de de
de
va
www.digibuc.ro
mii sa
de vin,
viitor.
coapte, la mac
Cu
cicoare...
de raze spicele
se
Cad lung
Se
pe drumul alb de din
Apusul
de
Se duce
zilelor de yard
Spre O.
Munca. de de o,
Sub
de
el
De au
de din veacuri
el le
de Farago
www.digibuc.ro
CALENDARUL
serviciul una din descoperirile technice ale
nu a
la o
stare de
POPESCU Ministru al Justitiei
D-L
nate
servicii agriculturii. In America sunt peste 1.000.000 de fermieri, care primesc zilnic agricole, cursul ordonante diferite, numai prin radio. Acolo functioneaza acest scop mai de 45 www.digibuc.ro
de emitere.
cursul unei de din 12 state peste 5000
statiune de emitere cari
se
servicii constatat cursurilor de primite radio au un evaluat Germania are radio peste dar din locuesc la german de organizare aranjat la statiunea de emitere din Königswursterhausen programe pentru au ocupat care din totalul emis. Din acestea au fost numitele
tratat
de cultura despre despre despre
despre despre despre
dar
ne
la
care
agricole
fi ascultate nu numai de de ele sunt nu se referä numai de toate zilele.
pentru meteorologice ce le de lucru, toate astfel
nu de
desfacere, burse, etc. Dar unde partea distractivä radiofoniei? trebue delecteze sufletul orele pot la radio subiectele toare asupra porcilor considerare la problema
reinflorirea de
nizarea specialitate se
asistenta
ale
la
agricole;
plantelor; de fiicelor de Oran; la confedin Geneva; felul de trebue ce stadiu de ce aduce planul economic
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
pentru
jirea altele (80
de toate numai
acest pe
agricole
RICHARD FRANASOVICI
Subsecretar de Stat la Departamentul
se
o
chestiunilor de de
noscut
mai mult
poporului www.digibuc.ro
face
problemele
CALENDARUL
de
la ordinea care nu se
probleme care trebue mod egoist foloase.
când ne
roadele radiofoniei
se Ion Luca Ciomac Inspector general Cluj.
-
ogorul
-
nu nu se Un
bun nici ,
face
un are piciorul.
doi
ce s'a Cine se Un
lui
nu pune
de
pisici.
de vie.
secretul altuia, bine
o
de
-ar
458
Cine Solomon,
---
plugarii,
ar :
al
Despre Ce
Tocmai Din noroc
Unul bun. O.
www.digibuc.ro
Cooperativele agricole sunt de cu de a se la exploatarea agricolä miette, animale de comun prisosul productelor recoltate. L
a
Decembrie membrilor
existau 807 coop. . 52.933 20.318.290 lei 3.258.955 5.697.774 . 18.411.188
Capital Fond de Diverse fonduri de Inventar agricol de arendare membrilor Capital Fond de rezervä rond de agricole fonduri Diverse de Suprafata
129
16.607 3.943.610 lei 1.502.125
.
.
.
3.775.189 53.936 ha 21.851.307 lei 915.934
.
agricol
vite
de
membrilor
342 24.113 61.142 ha 543.131.622 lei 77.132.213 5.030.239 724.009 35.881.098 5.283.578
.
Suprafata de Capital pentru . . . Fond de rezervä Fond de agricole . Diverse fonduri de bunuri Uniuni de cooperative membre Capital depus Fond de rezervä Diverse fonduri de .
10 451
460 lei 286.918 201.530 Traian Bulandra
www.digibuc.ro
3
Multe au fost asupririle suferite de poporul munca tenacitatea care s'a tului asupra reziste nu numai din neam au care averea toate asupririle, dar din vitregia soartei tot care Meritul mare se cuvine rândurile timpul l'au fi dune economiile astfel tere celor 30 Rezultatul fost fruntea Albina din Sibiu, activitate decursul timpului cercurile unguresti. produs românesti s'au Cu banii au intrat unguresti care s'au vreme institutiile de credit românesti nu se de de poporului din ocupau economic cultural, institutiile maghiare nu in cazuri foarte ocupat foarte de interesele culturale economice. Societatea din Brasov adunat date foarte din care am extras Sumele care dispun milioane de coroane
Ventilul nett
de coroane
pentru scopuri teres general coroane
208
Maghiare
32,23
cele 97 institumai sus reiese un total de .10,11 milioane de 2,08 coroane au avut un venit coroane 109.060 coroane au dat pentru scopuri un capital de 34,23 cele 142 institutii unguresti
Din
Kenéz
pag.
www.digibuc.ro
75
venit scopuri culturale se vede Românii au pus mai voltarea pe ce fi trage
au
pe materiale
la
mai sus
de
rândul au
N'au
nici atacuri
de
la adresa
articole de ziar www.digibuc.ro
mejdioase de national maghiar, toate timp le le aduceau de exemplu. Astfel Laszlo cartea sa Ela Orszag de la pag. spune: Albina, institutiuni pe care astäzi nu avem, timpul din unor de scopuri care pot nu numai interesele dar chiar de la 27 ce
este unei maghiare, unei institutiuni puternice maghiare care lupta pe toate de expansiune ale Românii cumpere de care le sigure ziva de copii nu se va starea tunci când vor de tot ce s'a de mari. ziva de Maiu la de din Cluj, vorbind despre obiectivul din 2), proprietarii ghiari retrag dela
trei
ce
s'a aflat din sat necesar dela Albina din vecin, ziva gospodari de mare,
popa
vrea
pentru Valahi dela casa de se
promite un prietarul se
cartea sa: Popor pe Români
dar pe Unguri acest lucru de Români se astfel zice: adus pamânt la pag. de
www.digibuc.ro
cont chestiunile politice, economice nationale ultimii Tokay Laszlo 1) de
NISTOR al
Publice
Din : mai mari de 50 643 propr. de 112006 cor. Dela de 50 jug. 12855 » » 6.427.000 » Total. 124861 jug. val. de 58.815.189. op. citat.
www.digibuc.ro
care au
de de
Dar
numai
dar De
mândri de
erau
ghiarizarea
ce au
fie
fie practice, acestei care vorbind de maghiarizarea coteste un va atunci,
contelui numai care au
sate.
Contele
singur
ghezia Slovaci,
numärul
etate de peste
clase
7056
trage concluzia, Românilor clase de Germanilor care-i mai departe datiilor, stipendiilor bogate din Din
Le
se
va
de
contele
aceeasi
ziva care
maghiare, Dece
mai
au
fost fricä Contelui Bethlen n'a dar tot
mare nu se
acum, se E.
www.digibuc.ro
valahi.
CALENDARUL PLUGARILOR
Fluturele
floarea câmpului
de
floare; 'mprejur,
sus
Limp
De
de
din vorbi,
floare de soarele zarea,
de nor, apoi
când
Schimbat
de
lumea nebiruit
Doar soarele 'n
Deschise
Ca
de
de
de
floare
când vie
floare
cununa,-
soare
par'
ea cea
roaba
fracul
de
blajina
nu
de
pragul
aripi
soarbe
Dar
Dar, nici
La
coarne cam
credeai
de nici schimbe
fie? de cum
urc'agale Din
sus, de nespus
www.digibuc.ro
A.
lotului de de
pentru
trebue sä se mai bine cum poate mare venit. mai pe el
de
ca
din mijloacele obicinuite e folosirea sau din care orz, pentru de seamä. Acest porumbul mai In anii cum s'a convins mai rentabil, mediu 1000 kg. la hectar, buni se produce cam mii la de acum ceeace hectar, venit brut. altor Cu totul deosebit se
Dintre acestea
voi
de se fac cä Este Nu voi mai mult la deal unde clima e mai la sfiesc afirm acest adevär dar nu ele fac sistese plantatiile de pomi potrivit se alege
dela
Cine
cine nu
gutuile caisele, mare parte din localitätile din jur? pomi La pe platou de din www.digibuc.ro
pe nucile se aduc
seceta se
nu
din
sunt de pe ai la locul definitiv. La deal lucrul e mai specie de Acolo locuri de reu acestea deal nu s'au väzut cultivate porumb, cereale care, mai ales acolo, dau o de plantatii la es rarile de deal se datoresc faptului nu s'au potrivite dar mai ales se datoresc faptului nu existä acum un calcul de nitul ce aduce o plantatie de pomi
face cele ce Un asemenea calcul are nevoie de hectar plantat mediu toarele cheltueli timp de 56 ani 1) astfel de plantatie. 1. Desfundatul a 160 gropi la dis 8 8 a lei 8
.
.
a 50 lei 3. 4. 5.
Lei
.
alese
a 160
de 4
.
coroana bine mediu de a 80 lei m. lin.
Plantatul a 160 Dat un
.
. .
.
40.000.-
a lei 4
poate mediu 56 se mai la cheltuelile de mai sus acest arenda locului socoa lei 2.500 de ha. Cheltueli de totale a 20 de . . a Cheltueli lei anual. Total cheltueli Lei . reze
Pentru calculul venitului trebuie produce
www.digibuc.ro
398.120.
perioada forte de pro cei 50 vârsta de -50 ani de total, un poate da 4400 kg. Germania Folosind aceste date la calculul nostru urmätoarele cifre la venituri: cepe la 6 ani
este
70 vagoane fructe timp de 56 ani lei 20.000 des
de Lei 1.400.000 . 30.000 2. Valoarea lemnului la 160 arbori . 3. Valoarea culturilor intercalare timp 84.000 de 56 a 1500 lei anual. . . Lei 1.514.000 398.000
cheltuelile de lei Rämâne venit net curat anual lei 19.900.
1.116.000
Care din culturile obicinuite ne acest venit la de culturile calcul la fel ne pentru un hectar venit net anual de lei Din acest ultim reiese mai bine rentabilitatea de fructiferi. determinat luminati planteze loturile de rire, fäcând prin aceasta pämântul de
Pentruca oricine face un calcul de rentabilitate a culturilor de pomi fructiferi dau mai jos un tablou de necesare privind toate speciile de arroditori mai obtinem
4
1)
lui medie de 60 de 2) Christ und Junge -Wert und Parey Pag. Berlin ed.
www.digibuc.ro
der
medie
n
i
56
44
200
28
300
15-25 150 400 500
16
15
pe acei ce au loturi de Sfatuesc parte loturi de casa, sa le planteze viata dau profit mai alte
pomul se
se
rodul lui,
Pomul bun
www.digibuc.ro
OR
cum din animalele a ce ce mai folositoare, tot a Dar dupä ce omul a unele animale unele plante, el nu s'a multumit cu
domestice ci
Cine nu de cea
plantele. a
mereu. ce deosebire mare este
vita de vie Exemple de acestea se pot da aceasta a plantelor a fost mai gunoire, altoire, udare, dar mai ales prin
selectiune.
Voim cititorii acestui calendar ce se prin selectiune. De multe ori agricultorii zic selectionat unui frumos, aceasta cu triorul este foarte foarte Prin alegere ce mai bune mai recolte din ce Selectiunea este o lucrare mult mai grea mai alegerea cu triorul, alt instrument. mai bine cele ce Pentru a spune mai la vale, un Ian de care spic. Pentru privitorul neobi toate toate plantele de din Ian, la Nu le deosebim, dupa cum nu putem deosebi oile Dar el care e care are care face doui miei mai mai departe. Tot un Ian de mai ori de multe forme. perfect la mai nu se ales nu se ascunse. unele plante sunt mai rezistente la boale, altele mai slabe; unele mult de ger, altele unele cad dau spic, altele au paiul tare; au bobul mai tare unele sunt mai productive, altele produc altele E cu productia plantelor mai putin. pe pro una animalelor: doua vaci aceea de lapte mai mult, una preface mai mai bine selectioneze : cel ce vrea cum cat mai mare de plante, care se par dela alege din Ian un cu litere sau numere: sunt cele mai Le ochire mai departe. 2, 3, 4, 5 le Boabele din fiecare separat de celelalte fie mai sigur, pune deosebit chiar razor. Ba rand din fiecare spic. acestor plante nu se corcesc deosebit, urma Daca se corcesc cum e cazul la porumb, trebuie
noi o Pentru mai de care nu se corcesc, cum e care face selectiunea a separate. de plante, de la
ne El
www.digibuc.ro
de
boabele de zi de zi,
mare luare räzoarele trebuie
cum merg plantele pe räzoarele Se fie la fel fie tot una de bun, timp. dar agricultorul selectionator räzoarele sale înseamnä pe carnet la fiecare. No. 1, este No.2 etc. cum räsare, cum a din cum a cum a rezistat la a când a rodit, cum e paiul, e tare ori slab mai ales cum a recolta punct de al Fiecare familie foarte bun, bun, Pe cele le numai seminte din ori Plantele din nota foarte fiecare o familie sau o se zice rage dintr'un cunoscut. In anul al doilea se toate familiile liniile din separate. lar cum merg diferitele familii, unele mai bine, altele care ni se par mai lar desfiintäm un numär mai putine dar bune. nu sunt prea grozave. Ne anul al treilea, al paCu acestea mergem mai departe zeci de trulea, al cincilea mai departe. Se lucreazä felul acesta. In cele din o familie, mult selectionatorul la boale Pe : care e cea mai de amestec cu aceasta o el atunci cat mai repede ferind obicinuite. alte familii, sau cu din devine mare, familia aceea aslfel Soiul sau neamul un soiu sau un neam de mult din lanul se este un soi sau neam selectionat. cu care acolo din care provenit, ca de familiile t.
apusene s'a scos din grane acesta s'a lucrat care produceau -1500 kg la ha., soiuri perfectionate care pro Squarehead de 2000 la 3000 kg la ha. cum e Italia. Din nenorocire Germania, graul Rrdito fiecare granele selectionate acolo nu se potrivesc la noi s'a selectionat secara de selectioneze varietätile ei. Vilmorin, etc, etc. Ligovo, orzoaica Hanna, Petkus, acest fel, dar Nu cantitatea se sfecla de zahär, acum tatea. s'a luat la 10 kg zahär, acum are 18 kg. o kg de avea de soiuri S'au creat dupa mai rezistente. mai mai productive din ce plantele cari La noi am adus de prin alte din neamurile mult mai folositor este bine. cu clima noastre vechi, Superioare de Se directie la la Societatea Cluj, se dela ferme ale Ministerului Banat, la la Cenad particulare, cum e mo la Se alte Konopi. a mo din judetul e de ca Rezultatele sunt foarte se vor scurtä vreme semintele ne ceeace ar fi o binefacere. In
www.digibuc.ro
productia la ha a un spor de productie
avea
dar un spor de poate de al
vagoane, la
de 3
mai frumoase
mal
este
bine
mare de
numai putin 30.000
culture cum se mai mai multe statiuni de o
are datoria
dece
sa
pe
tionare. caute bine lar agricultorii dupe metoda pure. o astfel de nu se mire nimeni scump ca o spor de e justificat, prin de foarte costisitoare pe care depune selectionatorul. Bine de zile ne trebuie avem a face cu un nator adevärat alte state s'au luat ca fie
fie
ca
State
se
registre In
ca
oamenii
se
agricultura
PROVERBE
bun Fiecare
www.digibuc.ro
sub
agricultorii
de
PLUGARILOR
AURUL Zadarnic care De
de
din
asta
de
mine, tu,
fier de
de
grea
de de
sub soare,
ele ce ce
eu
de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
am De
rod crescut,
luat
de pace
jug,
Tot eu
Bogat ogoarele ce
sa
Prin mult mai
drag
eu sunt
ce
merg
de
lar te
nasc nasc
tu tu
www.digibuc.ro
CALENDARUL
de
tare
Grozav
rob loan
www.digibuc.ro
am mai putut 1923, asupra viilor Cu ocazia noilor impozite Ministerul fiecare contribuabil s'a stabilit de averea ce acest mod foarte din care pentru anul 1924 erau Romania 236.914 ha. care la un de 423.918
pe provincii era
1924
medie ha.
Vechiul Regat
103.252
178.437
76.711
122.541
56.950 Bucovina
Total.
Aceasta din Cu
adunat special.
6259 8049
1,2
3
4000
423.918
5588
viilor de impunere
1924,
fiscului.
dela 1923 de serviciul de s'au date privitoare la diferitele ramuri de care de un cules date privitoare la www.digibuc.ro
date au fost la
etc.
publicate sub forma de privind activitatea precum
de
diferite
Pentru a pe noastre vom
mai bine posibil sub forma de rezumat oficiale care au
din
la legilor pentru propuse de fostul Ministru de Agriculturä, stantin anul I. Prima la situatia se 1925, se de Ministerul de Agriculturä, de productiune o socoteau 280.212 cum se repartizate bloul de jos: din anul ca
roditoare altoite
roditoare nealtoite
rod
Total
VINCIA
Basarabia Moldova Muntenia
34.242 2.360 1.938 1.534 410.145 2.074 705
1.162.273 788.182
605.220
Oltenia 413.077
Total
mult
1.402 6.444
9.344 26.333
182.234 612.069
24.182
Din tabloul de mai
a)
1.835.284
3.033 1.635
se pot face urmätoarele con
abia
8935 Ha. mai
cele roditoare nealtoite;
ultimul timp nu au ce s'au plantat nealtoite din fost puse pe rod constau mai mai 3145 altoite. Avem astfel din altoite,
www.digibuc.ro
CALENDARUL
la hectar a viilor nealtoite Productiunea a viilor altoite este este de 29,5 hectolitri pe când 5,3 hectolitri mai mult la de 34,8 hectolitri, hectar. altoite sunt de 4 mai d) In Transilvania Moldova meroase de nealtoite, pe ori mai Basarabia din contra sunt aproape de de cele altoite. vii nealtoite nealtoite nu trebue sä se Prin ci, imensa indigene, nefiloxerate de hibrizi a cazurilor trebue socotite Deci marea pe care o la noi foarte mult, nealtoite trebue ne este semn hibrizii producätori prin au inunlocuitorilor, timp de dat podgoriile noastre färä un simplu merit le fi dat un atare dtept. e) referire statistica din anul citat judet parte, se Din totalul 62 judete viticole ale tärii, 29 prede hibrizi de altoite. are de douä ori mai multe Astfel Cetatea de hibrizi altoite; Jud. Tighina are de 3 mai multe de hibrizi
altoite; are de 3 ori multe altoite; Jud. Mehedinti de 5 mai altoite; Jud. Severin are de 6 mai multe altoite; Covurlui are de 7 ori mai vii altoite; Jud. Teleorman are de 9 ori mai vii altoite; Jud. are de 29 ori mai vii altoite; Privind o hartä pe care se tarä se vede cele Jud.
www.digibuc.ro
de hibrizi de hibrizi
de hibrizi de hibrizi de hibrizi
de hibrizi
din mai multe
PLUGARILOR
mai
viticole de terenuri care fi trebuit cartofi,
ci la
cultivate etc.
modul de viilor detele de ale proape numai din vite de Aici de care sufere ne-am sbate nu vom face pas spre progres, ce dela nu se vor deal de ghibrizi nu vor fi locuite altoite.
este aceea de Constancând calitatea de Ministru al Agriculturii, voind situatiunea tinderii viilor altoite cum ele repartizate pentru se proprietati mai bine legiuirea Creditului Viticol Asigurärii obligatorii contra grindinei avut rezultat cifrele ce se pot tabloul de mai
supra viilor
viilor de
Agriculturii,
de pentru DE
ALTOITE
TOTAL REGAT
VANIA
10.629 2.012
ha. 37.733 5.884
3.192 4.058 3.420
83
peste 50
44
3.033
Total
www.digibuc.ro
ROMANIA
14.255 1.777 833
2.162 445 5.684
Din acest tablou mica ce
120.443 ha. un
altoite. altoite, apartinând la
mai de 55.007 de ha. de ha., total la 128.630 medie ha. m. p. de Viile altoite cuprinse ha. sunt numeroase, la sunt 18.464 ha. m. p. de fiecare 2952 prietor. Viile altoite coprinse ha. de numeroase, total de 16.480 ha. la 5955 medie 7724 m. p.
Totalul
coprinse
aliniatele
la
clasa podgoreni care 89.951 ha. la 148.840 Viile altoite cari din muncii acelora care un capital sub muncitori, vase, reprezentate printr'un total Impart 2682 10 ha. 9963 p. de iecare.
viilor, la
(gasind un de plasamentul de materiale, etc., sunt ha., care se adica medie
sus cele coprinse de anului 1908 privind vechiul Regat, viticole tiunea general anul 1908 viticole Situatiunea
a)
ha.
la 148.621
ha. medie 0,4008 m. p. de
fiecare; Viile
ha. erau 15.105 ha. www.digibuc.ro
apartinând la 7041 cultivatori, de fiecare; Viile dela ha. tite 630 de fiecare;
d)
medie 2,1452
total 4.614 ha. medie 7,3238 ha.
mai mari de 10 ha. erau 8.563 ha. medie 27.1841
la 315 fiecare. Din aceasta
de
proprietatea din 74.611 ha., apartinând la
-
155.662 proprietari,
podgoreni mari proprietate dela 5 ha. sus, erau 945 la un 13.182 ha. 13 ha. 9491 m. p. statistice note Proprietatea
Din
mai sus,
România este total de 236.914 ha. declarat impunerea din anul 1924 5588 podgoreni, p. de fiecare; Tendinta viilor este vadit spre replantarea hibrizi peste ale la se dela se
tot
viticol, exclusiv altoite
agricol, se de hibrizi care condamnate la continuä precum Faptele de mai sus trebue
de
cärora acestei C. TEODORESCU
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
vremuri la poiezie aceste peste geamuri. cum .mereu din and taina, care s'au din mi-adoarme fermecat de vise, care väd spre trecut. greu al pentru de zvonul gäsesc mult pe mine neostoiat Precum aceste ale cerului, picurat apele trecutului clipelor, bine din ceasul mai care le-am de Cucutenii din m'am azi totul, locurile acestea. când ploaia prindä azi povestea vraja ei acestora ripeazä ritmul de de ce se Au de se preling cum cum se
de
de haina Am venit care cum orbia Bäräganul meu. drepta se parea puternice ziduri 'nchisoare mie dealurile acelea dela Cucuteni, care nu pot desface de sunt Bärägänean place 'ntinsul, doar de vara de care se din Bäragan, pe iernii. un zäpadä sate sufletul meu cätre locurile dragi din sania
ma mi-au parut
de acea de
se satului meu
Auzeam vorba
faptelor,
taifasului
chirigiul
gata
pe la primejdie. sa bani
repede rästimp printre rupte, cum de Dumnezeu nu le-ai de Daca nu
uite, sa
>
furat
www.digibuc.ro
asupra
sa de grabit
trebam eu
fost el
ce
fost... biciul, hi... hi, taicä, hi...
Hi,
4
Am sosit
de glasuri aruncat
ohii
de porumb mai restite la voia
la altele
un din toate
care dau s'alunice gura zicea cum truda; de aluneca mereu hora farä lipaind un din bazmc mesteca aurii, desparte boabele de pe ciocani, le cerne le zorul abia mai pot da ascultare lamuririlor ce se dau, soiului acestuia de... de
ce par'ca
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
asupra acestea
de prin
pe cineva cântând sare
piper,
bucurii de adânci. iarnä 'ntreag'am
Nu care decât pânä târziu puneau gânduri, focul care doinea alene vaträ, Crivätul care se horn se uneori, dela fereastra de prin se ferestre. Salcâmii se se luptau deznädejde, ciorile spate vâltoarea tului hain unde steteau dela picior zvâcneau sus are de tare soarele aromitor sinea verii, de scaldat, dupä gramezile de râcâit... Se zlobozeau de prânz, agale prin filozof antic,
s'oprea
lacheu de de
care nu spun nimic spun prea se minuna de dupä descoperire, laudä de sine ciomag bage din läuntru, ticaloasä, care nu poate se lumea gândurile 'nsemnätatea unei de norate pentru cugetarea ochi duceam se de zorul adesea puce atunci de urechea turburare buze. turburare grea, care nu gândit dinainte. când näri se repezeau buluc, dupä am tot trecut venit de la ferestre. Purceii au mine, veneau pada vechie venit proaspatä. Crivätul vreme fluiere, hornuri am vreme roibi la de printre. copacii
www.digibuc.ro
mijlocul
creanga, prindea la
numarate dela Da la
palmä. care-am fost la
toata spuie de poarta
aceea mutä. care
stricat cuibu
Nu se Stelian dela de
spunea el. Acuma pui
la toatä voia.
dela mine
-
mai Ovreica. Coade, una de mai zice aici, umnegru cu chile de Necuratu, c'un ea o place Necuratu.... Era cap, tunsa are vie.... are Domnule, o o tot boieri otonobilu, de duc Vara la ei e rai.... Vin un copil de la aduc. Da nu femeia ce sa spuie. vine omul subt albie pricina, pune o velinta neagrä 'n cap Necuratu de supt albie raspunde. . una. un negustor Venise s'o poata lua moare nevasta lui se
-
-
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
curtea lui pomenesc du Fine, Dumnealor la Coade, m'am le-am arätat casa spus ei, c'adicätelea,
pe asta.
la
eu
crescut....
am
Zice: zace demult
la un vräjitoarea de
ne-am spetit minune s'o mai
zice mai
de
trage-i,
chief la
au
de bucurie....
sunt dela comoarä pe lumea asta. Ziceau ei Ovreica, le-arate locu. ea fermerce 'ncercat noapte, doua, ea acolo la urma un semn trei, Sapa bietii zicea n'o mai Necuratu sa aflat Primäria.... Au put,
satu 'ntreg
ei singuri
s'au
vezi Dumneata nu prea are vezi spate. Und' te Cutare eu duc sa duce se face-a la casa locului oamenii
-
numai
unde
dela
a,
vräjitoare, Coade
am auzit de una
eu
'ntreb, uite
tot, merge buhu
apoi pe drumul ce duce
Znagov
care
tot.... pe buze
ne opream
dreapta
tot
pe teasAcolo au fost ale bunului Antim, care venit din fundul Cauca-
care surile
murit de «toatä
pe
fapta LeurdeanuAdumare acolo
acolo'n trapezarea boerul Constantin pentru multa acolo venit, apoi, de
tot
lui
mare, care
www.digibuc.ro
mutat la
azi
-
grele nu mai zurie pe lesp ezi ; azi, la vr'un miez de noapte umbra caute iertare la picioarele odinioarä; azi, când boer trupuri noui nu se adaug la acele care dorm aici de veacuri ; azi, poate tot mai al Chiajni, care acolo chipul nu ; azi -când nu mai umblä teascurile dea dintru'nceputul lumii care astäzi biet stingher mai pragul doar la praznice se face e
-a
noastrá,
ce odihnesc aici, glas dojenitor-în ochii celor care nu nu mai vor urechile-asurzite,
mai
sa Asta Ce,
lui
eu,
dar... Era darapanata de mai spun batrânii aicea fi tot de paznici, Da'eu n'am vreme'aia... Spui trebue sa dacä se spune.
www.digibuc.ro
orden
s'o pod,
tot eu
biserica
auzit.. Da
CALENDARUL PLUGARILOR
da
Crucea Dela care bisericii,
fost. mai 'ntâlnit p'acolo
copii.
au cum era.
la
uitai Sa vedeti cum umbla Dumnezeu pe s'a s'a copiii, dracii de de-un s'a oprit, a'nfipt un toiag mea,
de
dacä vrenici
N'a s'a
scoate
trag
din ei, zâmbit pus s'a scufundat casä, de
primejdia-se vede crucea
am
mine.
eu tot drum
petec de mugurele
sus
smuls
apei.
soarele se
'nceput Am
am pornit fierbeau tärie. fi mine un chip de pärul revärsat pe buze nu-i spun tot, numai ea taina care
singur....
pentru teatru,
tot eu, tot numai Acuma
and
tot sat, numai la pe
soarele
s'a dus din brazda plugurile, Zorul primäverii, pofta de ochii umeri. spun nimic numai, doar
Neam....
pe toiag.
ce
vrut
sa
din
scrisoare dela
viul cald iernii
primäverii
biruit
haine de and sunt grädina, pädure, bobocei de curte; and barza clepäne de bucurie, la cuibul ei de asta pela urechie cucul se lunca jurul toate visurile care sub zapada grea de-un dinainte. se din mai ispitit de vraja ochii aceasta purtut, catre care meu nädejdea de demult.
www.digibuc.ro
starea care s'au
marilor latifundii aproape gratuit agricole
de dezagregare
de
din cancelarile
care de
rurale, Numai porumbul produce de apreciate
export de care erau produse pentru puneau pe
special, agriculturei
se
leoretic de
nostru.
sträine prestigiul ajutorul
de acest deziderat de ordin technic ca o gardare a agriculturei noastre, ar fi se poate sub agricultura care dela räzboiu mai multä teorie adevär, am prea de corpului Oameni agronomic au dat a prin reforma din ceeace a au degradat noastre dar ruina
Trist, dar In acest de
gresul testament
e
adevärat
exact, ce a spus Regele voiu era Principe la 5 Martie 1905, pe lui on Kalinderu, la Societatea care ar trebui un crez pentru corpul silvic agronomic. a o mare fondul forestier spre
mai necesard, ai
prin
judicioase, este cu trebuie considerate o
nu este care pune toporul la tulpina de
arbore nu
el
www.digibuc.ro
104
Doamne Cuvinte de nici nu vor avea !
la 20
fäcut
ce
adeväruri sfinte sunt
aceste cuvinte
n'au
oamenii
1926, Lot a
din
Ferdinand prilejul onoarei inaugurarea Palatului Societätei altele a repetat.
M'am bucurat dar a adus nu numai pierderea turei o pagubä care se
cart cunosc am am
o
prin
nu mai asupra
care
profund adevär ! dupä (5 Martie 1905 Junie 1926) Regele Ferdinand cons durere, unor anumiti solda unor anumite sträine, distrus pädurile accelerat, care care, durere... au o Regelui, reprodus cu aceste pasage regale, lumea politicä, care acest special pentru silvici au o de a un de Ce
21
spuse de Ca un corolar Regele cifre voiu ce cuvintele Velican, spuse revista de Tarä" No. 737.770 ha. islazuri din vechiul regat, mare parte sunt cele ha. de islazuri composesorale din Ardeal din de fi cultivate calitate, rationale. din partea nimänui le Din contra, le prin de hotare pentru sustinerea terenurilor fugitive borilor
umbritul Islazurile din regiunea prin restaurarea prin
fixarea terenurilor
vom pierde
administrative
nu vom avea sprijinul nu se va la nu numai se va soarta
www.digibuc.ro
nu se vor 1861."
105
CALENDARUL PLUGARILOR
prima ale dela cuvintele
mai
tot ce Ca
se
pe chesti regale de mai sus
prilejul noului an
doresc
o
o
pentru a face front care ne -au distrus ne distrug
politicianilor
e frumos
ca
,
util
prim pas, deschis colegilor inginerilor dela Oradia, din 1927, putem salva baza noastre nationale aci la M. P. Florescu General al Soc.
De
front de
Oituz
8. X. 1917
de mai vreme,
ne -am de
Dour ce
mea
De Ca anticul poet, mea, durerea mea In
Dar nici un drum la tine nu mai Pe care, mea jalea 1.
www.digibuc.ro
Bergheanu
u ele
106
agricole
(Se
numeste
Se compune din
1.
ce taie de 2 m. 70 sau 3 m. 65, care pe o le pinile cerealelor un de 91 cm. cu speteze de lemn, dela periferie spre le transporta prin care merge centru, o tree spicele sens invers sus 2.
ca
din treerátoare celelalte treerátoare sistem de patru paiele sunt aruncate la spatele trioare prin la gozuri sacii
motor pe platforma de sus 3. Un
sau pe fiecare
piese boabele Paiele (cai) de boabele curg ca boabe
Harvester de 15 H. P. construit cu a pentru a pune
parte. www.digibuc.ro
motorul acesta este
CALENDARUL
de un mecanic, care are de care are nevoie toarea lanului de
greutate de
70 are de de 3m
2820 444
Motorul Atelajul pentru 2m 70
care pot secera de
3m. de 4m 4m 87 15 la cm.
elevatoare Lungimea tobei Diametrul tobei motorului Sitele
45
minut
850-1050 45 cm.
fiecare. 2m 45
ventilatorului 1m 37 diam. 40 cm
din
Roata
diam.
din
Distanta dintre roate avant-trenului Lätimea obezilor dintre
66
89
www.digibuc.ro
diam. cm. 67 cm. 2m
PLUGARILOR
de 2m
poate
6m 20 20
de
recomandabil se pentru un tractor de care duce tractorul este dator directia liniei de cerat. Tractorul tip Fordson este prea pentru executa seceratul spun aceasta Cu un tractor mai puternic. (International Harvester) se poate care se sacii. pot retezate ele cad pe care se duse la boabele curg saci, sacii se de omul care se pe platforma de sunt aruncati pe câmp, de unde strange un care poate la de tractor. Paiele se pot câmp se pot purcoaie. Ele pot ajutorul unei un car purtat de tractor. mai recomandabil de se locul cailor, un tractor puternic. numai spicele pot treera legate snopi. pentru a un rar, pentru des, fie mult mai avantajos pentru cum introducerea acestei dese. agricultura rezultat va va face se practice la acolo unde (ceeace se face
Italia). foarte este cereala recolta se face pe medie
de In urma Paiele
pentru regiunile acolo
pe ore.
care
de
este de 10 ha. 52, spice
curate, bine sdrobite. Nu www.digibuc.ro
nu face
CALENDARUL
paie. Boabele seminte.
alte
bine alese
foarte secerarea grâului vreo la cincisprezece zile. Prin urmare se poate mai anual pentru Ea 120 ha. poate pentru secerarea treerarea orz de orz de cum se America. fie muncilor, bine grâul din acest la epoci. Prin urmare de va La
lucrarea
ce
Ea merge la de cerealele secera, poate fi acest caz se scotându-se dela desfac snopii de grâu orz pe pânza care duce la elevatorul tobei. Agricultorii din Kansas au la treerarea Nu s'a fixat acum poate de secerat se
treere la care secerat, coasa
de
trecând peste un munca de acelui s'a Cerealele sunt secerate, puse saci pot imediat trimese la târg. liber pentru Lanul aceasta imediat, se poate Casa de din Chicago
agricole International Harvester Co. trimes asemenea s'au 10 ea zilele de 1927 la
ferma d-lui care -s'au bile, ceea ce
Kansas (America) s'a la de
n'au
deloc favora-
C. Filipescu
Agriculturii Nr. 3/1927. In controlul muncii executate agricultori 1922 www.digibuc.ro
110
PLUG
nu s'a mai multe
De
s'au
combinatä poate fie introdusä numai la proprietarii mari cooperativele Cu ajutorul se pot pe stocuri de de vreme. un avantaj de care
Introducerea de
la se
astfel de depinde de cheltuielile ce necesita pentru elementele de care trebuie sa
seamä un la
initial.
Cheltueli (pentru
zile pe
Plata dela tractor. Plata Plata care Combustibil motoare. oamenilor. de
Plata
Plata cailor Plata
conducätorilor: pentru carat sacii. Combustibil pentru motor. Hrana
coltat
se pun se face socoteala 100 kg.
cantitatea ha.
Dar oucuvele. Nicarhos
Anthologia
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Printre boalele de care
animalele domestice unele molipsitoare cari se nu dela animal la animal, dar care se pot
la
Acestea din sunt cele mai periculoase, ele chiar de vite motiv bine lecuirea vitelor bolnave dacä aceasta mai este sibilä mai ales spre ne nu ne
Dintre avem:
cari se
altele. Vom spune
dela animale la cuvinte despre fiecare. la
care nu se mai
la
lecui.
Pentru aceasta, imediat ce am constatat unui animal de nu se va mai
stea la un ceilalti se va izola se va spre medicul veterinar vedea dacä vita de Dacä animalul pentru molima, el va trebui fie numai gropat, grajdul unde fie stropit doctoriile date de veterinar, se se crescätorul de vite boala, atunci el se mägari sunt scurt timp pentru totdeauna, el acei cari vin mai mult se pot se mai poatä lecui. de aceastä de periculoasä care vecini, Statul darea lui. crescätorul cunoscut de existenta acestei boale, atunci Statul de animalele cigoase pe care fie www.digibuc.ro
CALENDARUL
se Dar Din lui curg de coloare Apoi verzue. se vede calul are tari cari nu se ne fine, nasului vedem bube, Ele se din ce ce cari se se se sparg,
Aceasta este foarte Animalul se
microbul mucii cari curg din se pe iesle, etc., pe caii ce de animalele pe cari le credem vor fi se nu spre de muci pe ei, pot de ce de Apoi acid fenic.
Dalacul, antrax porcii, precum alte se pot genere vitele tinere sunt mai
oile,
cele mature.
dalacului se are forma se face
vitele moarte
fost tot sub
de
dalacului, care Dalacul se poate
de www.digibuc.ro
dalac n'au piele
locuri nu mai pe
se
zile le
113
CALENDARUL
din carnea vitelor bolnave de dalac. Deasemenea omul se de dalac lucru se de obicei din cauza pielea animalului, nevoind
Dar
musca care fost pe un hoit bolnav de pe poate De aceea imediat fiemurit de dalac, forme: pe Dalacul se sub
pe
mai periculos, ceasuri. mare, greu,
este
uneori animalul Vita are
gura
se devine din ce
Apoi
pe ce mai grea,
fapt
pentru care temperatura animalului se pe se poate lecui. acest caz apare pe corp
mai
care la
repede.
se
Carnea
tot acest trist.
nu mai
se
care
ce
Ea locul nu mai
vite de dalac repede, se deschide se arde
fierul
poate se face mai este de ser anticarbonos, pentru 50 malele mari (intravenos), câte 20 pentru oaie la de 10-20
de ser anticarbonos se pot
intravenoase la cal,
injectiuni collargol (50la bou, solutia 100)
Calendarul
www.digibuc.ro
se mai pot face zilnic de cáte cm. din
patru injectii subcutanate
de mercur
0,15 g. 20 20
Acidfenic
pot de se altoesc din timp vaccin preparat de Pasteur, care se tuburi. Vaccinarea se face de obiceiu trebue mai dela primirea deschis se va imediat, lichidul se contact aerul. Pentru avem feluri de vaccin: mai slab mai puternic. Prima inoculare se face vaccinul mai slab 12 zile vaccinul Vitele vaccinate contra dalacului nu se mai de 15 zile dela epizootie doua serul puternic timp de un an. De aceea se de vite vaccineze animalele fiecare an special ele se mai de fi ferit de dalac. Acolo unde au fost cazuri de dalac, s'a se va grajdul La locul unde vom
s'a
de dalac bage
doctorul. solutie dalacul pune compresii
Luat
anunte piciorul
Van
aparitia pe corp, se vor solutie. Doctorul va arde necesare. va omul bolnav de dalac poate
actinomicoza. das la vitele bovine, mai rar la cal mod totul exceptional la www.digibuc.ro
mai
la
115
CALENDARUL
Boala se din direct infectate. Mai dela un animal la Se sub mai multe forme are un mers Cea mai formä e aceea a maxilarelor, a obrazilor. Animalele bolnave au o umfläturä la pe fälci, pe care se se sparge
materie
puroi
-
ce confine ciuperca ce produce
puroi pe paie, le inele
de animalele aceste se
pot
Fig. 2.
Din cauza vita
-
la falca de jos.
greutate, animalul dacä nu e
Boala se se umflä, se nu se mai pot hräni
pe
din care de lemn
limba vitele
Deasemenea se pe bot, pe regiunea etc. Animalul se poate vindeca zilnic -12 i se grame de iodurä de de bäut, timp topit de 15 zile. o de se zilnic iodurä de potasiu, din acest timp se vor trata de Turbarea. Se 4. prin pe care o face animalul turbat vite sau omului. De turbare se pot îmbolnävi toate animalele In deosebi pisica aceia cari o mai repede o ei le iese Cele mai multe cazuri de turbare sunt contact din vin mai des Turbarea se prezintä sub forme:
-
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
Când turbarea este furioasä
este de
glasul i se fuge dela
se cepe nici
pe care
sunt
ochii
curge bale din paie etc. iese de turbare e cea mai periculoasä. se manifestä Turbarea are avantajul are animalul paralizia de jos, astfel boala. a posibilitatea de a mai gura curg bale, ca turbare nu se bage s'ar fi ceva. acest caz, câinele nu s'a a chiar cu nimic, ne vite
etc. au fost fie izolate turbat observate. cate de un se va ucide. Vita bolnavä este La este turbarea poate fi de un ce cineva a fost urma turbat, se va duce la doctor ce i se vor face la din
--
mai bun
1.
2.
turbat, 5.
streine se vacile Ea se
bou,
de boalei : pe drum. nu umble de un altul a fost un fie izolat pus boala nu se manifestä ucis,
-
genere sau tuberculoza. de mai
pe bojoci, caz laptele este
uger etc. In acest din Dar boala se poate
de lua de celelalte animale din aer. Animalul bolnav greu scurt, mai lapte. nu se mai Vitele bolnave se vor oftica e prea boala. nu cu voe sä se consume carnea, care se gaz se www.digibuc.ro
117
CALENDARUL
Pentru
se bine de fiecare an se Chiar boala la pe aceasta ridicarea care animalele pot imediat unde au fost ofticoase se va mai mult de se mai zice caprele, porcii etc.
de
Fig. 3.
Bube
bube, care molipsitoare. Din cauza acestor nu mai pot mânca, le curg balele
bolnavi au o
bube
gura.
www.digibuc.ro
118
CALENDARUL
fapt
apar chiar
Asemenea bube
pentru care
La bubele pot pe uger. Zeama ce curge din ele molipsitoare, la muls ea se
nu bine fiert. Vindecarea se face prin de
Fig. 4.
-
aftoasä
unghii.
de
Fig.
apä fenicata 4% gram de piaträ topit de de
pe ugerul
de salcie,
vaci.
etc. La bubele dela picioare se mai poate da cu untdelemn, sau
sau lapte de var. www.digibuc.ro
Trichina
un deosebi.
care se
Omul
carne de trichina. tot prin sunt pe maidanuri, prin etc., de carne de porc
au
cari
foarte
pune
teva ore prin de diaree, apoi prin temperatura, ochi, se
ochii. Boala nu
moare, se de
Pentru china nu poate
Fig.
-
in carnea de porc, la microscop.
aparate liber, la abatoare se carnea de porc cari trichinoscop proector la 2.000 de Carnea prin Pentru nu trecut caz, carnea pe va trebui bine salamuri crude, pot transdela mite omului aceastä rescu Prof. N. A.
www.digibuc.ro
se cuvine
alege.
la iezii
Nici oi
albina pribege calce pe frageda
sbur
aproape
Cu mai osebire din
de pe
cuiburile
au
Stupäria
ele...
din comuna
Dar
jud.
fie pe de
Cu Ca,
se o
de
soare
pe ape,
pe piersici, de nuci stupina, mai de vine furtuna;
la
de
la
miere vor s Traducere de
www.digibuc.ro
V.
Militaru
L de Bâgea,
umeri, cineva.
le
El,
erau doi
privirile repezi, sperioase, de ce-i
pe
de
haine sfârticate, sfârticate, cum au fost se mai osebire peste pantalonii ruginii, fund la genunchi de erau minune. Ea, mai mai mai mereu tulpanul pe un tulpan iertau se
un un fel de buccele de picioare de pe la binale, fiecare Mahalaua Calicilor din marginea
toate unde
bordeiul. Dar,
acolo, trebuiau de scurgerea ploilor de care mahalalei albie, la ei din noroi, noaptea muche de deal, sus, la locului din de unde se auziau lui De obiceiu, gologani, intrau la rachiu, genunchii la nu, se jos,
printr'o
bage
popasurile acestea De cele mai multe nu tocmai pe placul inimei. rachiu, se Fa, Tasiico, zicea el, la ai nici Femeia se la Da' de Am avut la Chioru. Nu popas, jos, Chioru,
Tu nu am trecut
gura
www.digibuc.ro
Dar
CALENDARUL PLUGARILOR
Muierea are.
n'o
zece noduri. Muierea
de
bärbatul
tot de venin, s'o se brodea
de de
ferfenita papucul
atunci N'ai, da
s'o
Da' aista
papucul,
da, nu
lui.
s'o pe vre-un ban uitat cine prin colturile tulpanului cap
când
intre el are Dar nu se mai din ea aläturi drum bina. cum el nu se fi numai de
papucul, datä,
amarurile." Ea, obicinuise ochii la el, Ei,
pätrundä
pentru ziva aceea,
pat de
nici cätel, de
se
biete la
seamä fundul
de
coada bucuriile
lucrurile,
se
pic de rachiu cum nu fi
la jumätatea dintr'un ochiu, apoi, luau bordei,
Dormiau unul Atunci, porniau din aläturi, juruite depene amarurile
seara.
de
la
pe ce
Act, Ion,
numai
s'o
neroadä
intrau
var
pe la Lungu, acesta n'a nimic. Dar ceva de atunci
de cum,
ochiului.
drept
pe
aminte, nod simte, mai da iadul. mai de frica pe care unde dracii luau pe cazane clocotitä se
prost.
are,
s'au mult ce-au putut lui Chioru din gura ulicioarei. cum nu simtit mai bine, s'au unul picior peste altuia, ochii www.digibuc.ro
123
CALENDARUL PLUGARILOR
mari de pe la rachiu verde. dinainte, din din Dar, rachiu rachiu
din pe
se
curaj
pe
Numai ploi Numai ziva
Din
Tasiica Aaah, Ion, vreme ce
de
se opresc
din cap
peste
la el.
pe gâtul bulbuci, glasurile
aeum
inimile, se
una
pe nu de corabie lui Noe, un tavanul ce capului, din ce de de de tutun, de miros de ce de de stecat umezi, de de chiote putrede, dela vreme unde unui turbure, de gata cap. ciupit de se pese de do tejghelei, acelor anumiti certuri iscate din senin otrepe. Pe pe scoate pumni tine un ciomag de cele mai multe mâna. Cum ciomagul, grozitor, numa noduri, se pe se potolesc, Chioru oasele de le merge la de glumit. Le pe Cam
copac dar cioturos se hachitele. Mai sare face cinste, roteste privirea Chioru cum tine ochii
foarte la
când
fund, la cale, fundul paharului. Hm
www.digibuc.ro
vin se
PLUGARILOR
Dar Bâgea, dus pe nu mai
de privirea spre masa lui cum locului,
Lungu de
cine
cap, pe focul din uitând de toate, de de fi aflat undeva, pe un de deal Foaie verde de trei salbe, Foaie verde de trei
mânile
plete
Fir de Fir de
mierla
Of, of,
mai
Foaie Foaie verde n'a
Ca
nu mai
de trei brume, de trei brume, fi
cucului Sandului...
of, offf...
de ce mereu, când glasul sufletul de Din când pustiu peste se desprinde pe din prejur. Lungu tresare se de de pe buzele lui un chinuit. un oftat. Cineva, putere dincolo de priceperea lui, un de un jug, cântecului. se scuture de pe buze. atunci, oftat de praf de sträzile cum pe ce mai pierdut al unei din ce atâtea ne uneori de scumpe, sufletul Lungu un sare, se ridicând se deabia din ciurdinea unei binale, de Tasiica. Erau de nimeni pe de le pese nici de Ion cântecul de un cântec, care acum se oasele, greoi, se bine, S'o spre masa s'o mai fi trecut, cum cum
acela
fi
pe
un nu puse
de
de atunci.
tejghea, pe dinaintea lui Chioru, nici chipul, iubitor, aceea. fi oprit
putere din
picioarele,
www.digibuc.ro
125
PLUGARILOR
capu'n piept
durere unor oameni de pe alte verde verde de trei
cum el
se
cum Lungu Ion
ochii la cutul se apuce grumazul. tulpanul repede, aproape
mai capu 'ntre umere,
la altul, la cap,
tot
Tot
se
gura
ghemui
se
cum
fi Apoi, varga, se se prelinse pe se ochii ochii lui Lungu Ce mai vrei, Glasul sugrumat, chinuit, subt unei case, fi de Lungu cum Ci, cum auzit, privirea-i tot tot aceea, care vremuri se pusese un din pricina lui, papucul destulä tere stea cale. sbucnire de
destulä imputare
câteva cuvinte. vioaie de s'o are de pe toate haimanalele, s'a pe Ion, altele. Acum, are ici, subt ochii, Grozav de doar zeci de ceva, s'au mai s'au tocmai uneori and Ion. de limba se de cerul verde de trei salbe... verde de trei salbe... trecut, de-o se dus, acolo, cum furat fi fi Ce mai Tasiica, de din glas mirare, Atunci, el, spre marea duc duc de Am de rachiu...
tare
de
ochii.
Puse
pe
umplu un pahar, se
pe
jos
de la el spre fundul dus cineva la de
www.digibuc.ro
puse ciomagul la cum Dar purtarea lui durduile,
nedumerit.
tuturor
pe
prea de prinsese totul pe
locul la de acuma, coatele pe tejghea, Dela timp, privirile-i pironindu-se
dintr'o care lui masa de
Chioru, tot nedumerit, se Ce-o fi plecat
unei amintiri,
fiece
parte,
urechea de de trezirea
de pe
ochilor,
fir
din
peste
Mai
cum
au uneori
Te
Mai Nu
fi
dar tot
glasul lui Lungu cam sugrumat de durere
se
Foaie verde Foaie verde
de trei salbe... de trei salbe...
ascultau pahar peste pahar pe din tot mai
de
Dela vreme, Ion Tasiica subt Glasul lui din ce de
verde de
Foaie verde
brume...
de trei brume...
ajunse la vorbele din Nice cucului Ca Sandului. of, offf, Ca
Tasiica
pe
lacrimile,
nu
se
Da' haide bre, picioare Tasiica
se
Ion mai am pe
Dar el mocnit.
www.digibuc.ro
de
fi avut
Trebue chipurilc
PLUGARILOR
Ploaia
de
greoi, gata
se
Dar
din
se
ridicate de Ai fi zis,
de
de
celor de
de
se deschide
bubuituri puternice, repede-repede, drum,
se
tuneric, Porcii
toate
se opresc
Apoi,
de prin otacuri,
Ion,
papucii
laturea
duhuri. merge
întunericul, când
foc de
prin
din de subt picioare,
Tasiica ajunge Atunci, el se Foaie verde... verde, tot mai pustietatea, face
Uneori
se
De de
un puternic Dar Ion vede mania. Aproape la picioare, din mai
se
de
de
besna, nu se pas ce ce mai anevoios, fa, Tasiico, oare unde bate Ion, dar se mai hi Ho, Am
face pe proasta.
de ce
n'ai hi
Ion iadul dela
luau
te vinzi nerod din cap aceea, din pridvor, vedenia tot aruncau seama unde mai
ochii, din
din ce pe
cari
se
Mai ales de
cum aidoma. de foc, fier, dreapta un pe un dului, hohotind batjocoritor, se ciudat de frig. se mai minte, din Dela vreme, clopot, urechile fruntea, un puhoi fierbinte, clocotitor, voie înainte,
www.digibuc.ro
de
poarta
rece
duce
CALENDARUL PLUGARILOR
iadului, acuma ici,
de
biciul
de
dinainte, arunce
uneori,
putere de biciul se
Dar
spre
Ion
se
de picioare se de
ai
fundul
dus De
pe
apuce din
pe ce
mai
Satana,
se
Ion,
limba
Tasiic000 Femeia se
Tasiic000 blestemând. de dânsa de
Tasiico
hi
cerului,
Am
maica cruce
Da'
tuitorule, Ion ridicat
iasca,
femeia
Se
mine
genunchiu, de cruci ochii la ceresc... Mântuitorule..." Tasiica sufla cuvintele de pustietatea din prejur glas tremurat, altar. când fu Ion
un Mi-am
Atunci,
cum
mare
fi
de
pe
nu te mai
Ion limpezit
prin
la se
se
apoi
se
fu
lele ei,
Tasiica mai fire.
se cinchi jos, lui Ion
de obiceiu, Aproape de
moartea ochii. doldora de noroi,
la felinar. dar
acela,
intre dânsa,
se
adune Din
prin care trecuse mai
mai vadä
cimpoiului
printr'o
de
dealului,
sus,
Apoi, cimpoiul auzul,
se
www.digibuc.ro
se
de betivan
PLUGARILOR
Sau glasul acela
Lungu
Foaie verde nalbe... Foaie verde de trei
Ea se
el
la el,
de tare
dar
unde
peste de
ea, lui Lungu, fi
zise ea.
de departe...
departe... oricât
ce
cum necazuri,
fost
se
de-o
Dar
nu
Din
In
de
te
de
doar
de de oboseala
tot.
de
vechituri
la
când Ion
Foaie verde din
scos din
vrea
papucul,
de obiceiu.
ea,
apusul soarelui, de
de
fetii, Ion desmeticit, toare, aievea, Apoi, de
ghem ochii fir
pe
de
se
cruce
piept.
Satanei din gura de aievea,
stare dânsa, pe lucru sfânt
degetele
pentru
la urechea ei Tasiico,
unul
altul, A.
Plugarilor
www.digibuc.ro
-
CALENDARUL
n'am de
de molior, pe dor
Mai Ca al
Fete la
Or
Zile de
viermi zoresc la
Curge
vale, la
soarele Trec
-
duce
la
prinde dor... gloata V.
www.digibuc.ro
Bergheanu,
plugari turii noastre
fi
plugari, tot fi care dar dela
temelia
de
cum
este
nostru, clima climaturi prii. poate
darul de
dar
care
din
cele
temelia hranei de
tot
celei
tara
de de
pe punem temelie
dela dar
tras
acestui dar adus
de
cerute
dinastiei. entru
Aurul
noua
totdeauna face
de
s'au
ce
lui, sub
ale secure era pe
hotarele are
de
tarlaua
care
plecat
ai
nu
de nelipsitul cinstea nu
din
de
la se iveau
cari apoi treptat, zile, se noapte un furnicar cioplite din aurii. de care grea
tului
plugarilor
www.digibuc.ro
de
spre de batoze
132
numai
pas
pentru poporului
pe
hrana
mare
el
iar
de
locul
de
semnat,
este mai este mai cerut mai
mult punga
totdeauna un fost mai
cuvinte porumbul la aduce din
Statului mai mari. privire trecut
de
anii 1880
1890
s'o
de
din cauza Grea plugarii, astfel
fost
care
s'a
de
supra ei de
pe care dintre s'a purtat mai de de pe de
S'au
lipsit de
proprietarii timp aproape au dus mai mult
din ce
mai bun,
samene grâu,
de se
se
holdele de
se
Tot pe
grape
de
s'au
cari
de
au
de
au de secerat simple
de
multe alte
rar
mai
de lemn de
ziva de se de
sub paiele de de burueni.
putut
De atunci
colo,
de copitele de fel
plugarii ajuns astfel
micilor ici vede
praf
când
ealitatea,
trebuit
de
pe românesc, ajutat din de
www.digibuc.ro
iar din ce
sporind ce
mai
de
pe
avusese
133
1874
-
21
www.digibuc.ro
din
stare
de
au ne zbatem de
avem
de
mai
de
nostru
petrolul, ea
pentru cari mai de
de
tocmai
exproprierea
mari
le
din
vine cari
producem produe ne
de
prilej
alte
de nu,
pentru
deasupra nevoii, dar
s'a
plugarii dintre anii sporind facem plugarii tot trebue dar peste nu trecuse pustiirea poate pe vremuri putere abia de jug.
tot
Au
se
lui
dus
scoate din
nu
pe
este
nu care s'a
de de
dovedit mari, bunä parte din spor. ea
de
www.digibuc.ro
de
CALENDARUL PLUGARILOR
Casa situata
Agronomilor strada C. A. 35
www.digibuc.ro
135
PLUGARILOR
nu Din
de
de
de
de ploaie
poate
n'are unde se
Din
de
de
an
ochii. ales
tot
oarece
face Din
se pune
au timp
de
spice
burueni Nu ducem
urma
de
ogoare.
de
carul
de
la obor, unde samsarii la cântar. acuma
din
pentru
de
chiar ceeace vedem putem
ducem nu
pentru
la
acestor rele,
le
Nu facem
vitele noastre aunt
arat. trei cirice,
pogon, de
de minune
rude nevoi
la
numai nu
de se
coceni.
vreun lucru
greu, nu
de
cum facem
altora totdeauna la altii am piciorul urma muncii bratelor chibzuim întoarcem
bani,
nostru facem
pot noastrá.
Nu doar de
Dar numai
fie din nepricepere, fie din nevoia
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
verii,
de
ars fiecare mare lucru poate pune
pogonul nostru
multe mai
comunal,
islazul atunci nimic Tar am pentru
lucerna
mai la largul nu se vreo
ogoarelor, se
de
trei degete;
dar apoi
buruenile adâncime.
la de
Primävara putem mai este nevoie
cele de
multe din pentru temelia datina
fie
din tarlaua de si anume din cari
mai de
cum de chip ogor, plugari
dar
De
rodul
avea parte din parte mai târziu fasolea mai ales sunt destul cäutate de gunoire.
alegerea,
trebuie truns de ce
rar se sämänat
De
sämänat devreme
trebue mai
de
multi
s'au numärul
ce
triorilor
scumpetea
acum de ce din ce
Acea de
curând, acest lucru nu va
va trebui
care se asemenea,
ei de
dacä plugarii,
de
cooperative
se
agricole. de
mai ales secäritul
noastre, pot fi de fi alta deckt nepriceperea, de multe lucrul de pe dintre mai mare acela pe Se poate apoi un marginea satului tuturora Sute de milioane din averea
rare ele sunt
fie din
de
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
atâta
care holdele face iarna, când n'avem prea ogoare. ne
sporul
am apoi pe
de
cum se da
din gura
trebuie se de de arendare
Din cele spuse plugarilor. facem le
ni
au
se vede de limpede mare parte peste noastre ni se le facem mai bine, vorba Vite tot vorba le ele apoi la mai tot foloase multe. De
la
gozuri, este un mare mie spor de cheltueli.
numai
de
de care suntem
mânele noastre, Pe Mai
prea
treptat
ei. Sporul
nu
facem Au oare
opt
care casei lui
10
cari
purcei,
bani plugar nu eredem nevrednic. pe tot
de Asemenea fi
se
de
la Deci hrana
vitelor facem
care lar lucerna
8,
pe purcei, iese din dar de mai sus sporul de cheltueli care se
curcani, de
de
cei
s'o nevolnici
parte,
www.digibuc.ro
vrednici cari
ducem din face
luptei sunt
lumii, micii
de
nu se mereu care
au
la
dela
auzi
sufletului C.
Sachelaride
tine
mare
ce
acela
tine face
soare zile
nevrednice. picioare. nu are conduce
care
poate
ce
floare.
rod,
nu te duce
coboar'o
ta vecinii s'au
te
acela
care
au
gâci
pe N.
www.digibuc.ro
Cultura tutunului tutunului
Turc
de
a
al de climä avantajoase acestei mult ce care ea s'a desvoltat obiceiul fumatului, anul 1840, s'a primele din care se statisticei se exporta Austria, tutunul statä
cultivatorii la 1863 cultura tutunului a taxe, pe suprafata erau obligati anul 1863 de care se taxe cätre taxe s'au transformat a variat 1500 tutun sub regimul culturii 700.000 2.000.000 kg. pe -4500 ha. iar a introdus regimul de monopol pentru La anul 1872 tutunului, care a lost con cultura, fabricatiunea pentru 15 unei dela anul 1879 concesiune a lost de
se
Prin
consumul intern, a
tutuuului
Statul a monopolizat
export.
care se sub
Statul regiunile
de monopol
a
care
stabi-
pentru suprafata pe
a se cultiva care se
tutunul produs.
Agricultorii cer dreptul de contract pentru suprafete de 25 ha. cultivatorilor Pentru Regia are un agronomi agricoli pe la
se
2500
special
fumatului la
a. 1920
www.digibuc.ro
din 30
se
fine Regiei Monopolurilor care care Regia
pe
(2
a directivele generale. tutunurile re10 140 lei pe kilogram. se face de regiune o comisiune la din 2 ai Regiei delegat al cultivatorilor. Note
Cultura tutunului a sub regimul de monopol o din punctul de vedere al suprafetei ce dar mai ales din punct de vedere al se adaptarea rationale de fermentare. de suprafata de circa 4000 ha. productiunea de circa kg. se putea România pe la anul 1879, s'a ajuns la o de peste 12.000 ha. la o prode aproabe 9.000.000 kg. la 1915. Aceastá cantitate acopereau nevoile intern care atinsese prin 1910 cantitatea de 4 5.000.000 kg. iar de productiune de 1 2.000.000 kg. anual se export. In timpul mondial anii 1916 -1918 din cauze de tutunului diminuat la ha. o productiune de ce nu mai kg. era suficient pentru consumul intern. dumondial prin teritoriului frontierele naturale ale de azi, cultura mult mai mare, ajuna luat o desvoltare la o de 35.000 ha. la 22.000.000 kg. ceea ce ne facem consumului actual care este de trei ori mai mare (circa anual) de avem anual pentru export. Aceastá desvoltare se mare parte cerintelor pentru export din ce ce mai mari datorite faptului nesc special cel provenit regiunea Basarabiei este de o este calitate aroma are o foarte apreciat pentru fabricatia fine. cele mai mari de Dobrogea care dau la un peste 80% din
-
de tutun cultivate
Din
de
ce se produc
naturii solului avem Cu privire vezi
al
culturii tutunului influentei climatului 4 regiuni bine
unde se cultiva 1922. culturii tutunului
www.digibuc.ro
de
special :
142
CALENDARUL
care din regiunea de regiune sunt produse tesutul nervura groase dau o general tutunuri 1000 kg. la ha. ele sunt inferioare. sau pentru I. Regiunea de
de
tutun
ce se
foaia
peste proprii regiune aunt
varietate foaia mare, din vina, cultivató timp Ungaria de unde s'a adus s'a aclimatizat parte varietate cu mare, America, 2) regiunea de vreme de Ungaria a Tisei. II. Regiunea de sub Muntenia, Banat platoul 1)
Tutunurile produse mai fin, nervura rete de calitate mijlocie.
regiune sunt cu foaia mare,
pentru
cu
de 1)
donia a fost
tizat.
tutun ce varietate
foaia mijlocie, de peste 30
regiune sunt : din Maceunde s'a aclima-
mijlocie, Mace2) Persicean, varietate de peste 30 donia. Se cultivá foaia mijlocie, 3) Samsun, se de peste 30 din foaia mare, 4) Banat, varietate vreme unde s'a aclimatizat. vina, cultivatá de din MolRegiunea diferite dova regiune aunt Tutunurile produse special au foarte fin, au o aunt foarte apreciate cu fumat regiune ce se din Macedonia foaia 1) Suluk, varietate Dobrogea de s'a importat s'a restul localitatea unde se produce de (Basarabia) varietate cu foaia Basarabia. care 600 m. Regiunea de dealuri prinde regiunile viticole din Oltenia Dobrogea. Terenurile aunt aceastá calcaroase uleiuri materii foaia special au o coloare Aceste tutunurilor orientale (Macegeneral donia) pe le pot cu succes la
www.digibuc.ro
143
DIN VIATA
Cartea
A
www.digibuc.ro
In
varietatea
se
care se
Macedonia.
(Enidge) an dela din
technic, sistemul de pentru tutunurile orientale. Uscatul se face la soare pentru tutunurile de de foi. Din
uscare
la
se
alese
-
20
Cultivatorii predau de 30
30
legate. la
40 kg.
Sistemul de fermentare
sisteme
se se da tutunului
calitatea tutunului
basmale) 1) In baluri (boccele pentru tutunurile superioare pentru tutunurile Temperatura la care se fermentarea circa
acest
de m.
pentru tutunurile de coloarea pentru cele de
Temperatura la care
es
pentru tutunurile inferioare de este de
de
Temperatura
50°
tutunurile se tutunurile
se
se
A. a) Tutunuri superioare pentru tigarete circa 10% Lux, ambalate de 20 : Regal baluri 30 sub kg. de tipul balurilor de -Macedonia. b) circa 40% B, baluri C, ambalate : A, 80 kg. balul. de inferioare circa A, B baluri C, sub kg. mari de 80
www.digibuc.ro
145
CALENDARUL PLUGARILOR
B. Tutunuri
de
Tutunuri
mare, coloarea la cunoscute sub de de kg. Tutunuri foaia mare, coloarea mai mai pentru prima cunoscute sub marca ambalate 100 kg. foaia de prii de foi, cunoscute sub marca de 100 kg.
pentru ambalate
Pentru manufacturarea tutunului necesar consumului intern 6 tutun circa 15.000 lu-
avem
circa 15.500.000 kg.
se
anual, din
tigarete de diferite forme pentru tigarete circa 2% din tutunul este produs 2% se pentru de foi care
foi. Aproape
numai
a
tutunului 36.000 ha.
anual o
Romînia
de
o
22.000.000 lei,
-
vinde la un mijlociu de valoare de lei 630 700.000.000 anual. Din punct de vedere al cultura tutunului celorlalte culturi, din care este foarte de agricultori special de midi plugari. 90.000 cultivatori dintre care un mari 70 ha, 5 marea majoritatea cu de 50 arii. Beneficiul brut ce se poate realiza anii normali dela 20 50.000 lei pe hectar. Tutunul pe ce agricultorului mai recoltatul lui ca o terminat la 15 Sept. terenul liber la timp bine care
o
-
-
pentru cultura Pentru agricultori
faptul
accesorie 20 de
apreciat la export
-
special cultura
este mare ce reclama se fac tocmai la epocile
o
pentru
care
tutunul
a fost de
au variat dela
1
www.digibuc.ro
ce
s'a putut 2.000.000 anual
circa 135.000.000 ce se va extinde calitatea se ajunge export cu mai cultura tutunului pre o agricultorii pot dubla beneficiul la unitatea de Statul poate o
valoare de
cantitate de tutun
pentru
anual
ce
valuta
Director (In ce
foloasele ce aduce cultura
vezi
din
'ntreg adie
or,
www.digibuc.ro
CONSTANTIN N.
de Agricultura
www.digibuc.ro
dela
CALENDARUL
Regele Ferdinand 20 ale
1927 s'a stins din
la Castelul Ferdinand I, Rege al la dearândul mite M. S. Regina Maria toate odraslele princiare regesti, precum sfetnicii mari ai tronului; s'a dus lumea suflet o o minte un minte, nu al noastre, dar al un cap care a fost iubit de un rege stimat regii s'au pe ochii aceia adânc ai tuturor nevoilor, durerilor, bucuriilor dus pentru totdeauna dintre plugari un mare protector a murit Regele, care a dat dreptul vot din o veche familie dela din Germania, a fost desemnat de Regele Carol lipsa de Principe de al vine la anul 1881, iar la 1889 s'a stabilit crescut la de a Regelui Carol I. La 28 1914 pe pe Constitutia faptele va fi patriot un bun ce nu au desmintit aceste campania din 1913 Bulgaria, dela urcarea lui pe lui la 14 August 1916 intrarea române mondial Teutonilor de rudele din Sinaia bunul
marele
ale sale. grele, de a vedea de
Nemti, pasul de
care departe de de cari eram de pe trei toate bunurile de cei la tot Moldovei, colt primejdioase urgia nebunia de
Dar sufletul lui de viteaz nu ceasul hotarele pe care pe Moldovei
August 1917
entuziasmul de
ai nostri
1917
memorabile
la
groaznice, mai din lume. Dumnezeu ajutat de
-au
armatei
adunat iarna
cele
Ferdinand el
www.digibuc.ro
pe
mari
PLUGARILOR
REGELE FERDINAND 24
;
20
www.digibuc.ro
CALENDARUL
s'a
purtat
de plugari,
de
care
sacrificiului
Ferdinand, ale
nale
sale
spre expropriate Dumnezeu dragilor
date
ajutat
Ferdinand dreptul de
soarta
alege
mare era dragostea nu ale
parte
toate uita
vom
rostite de agricole
Cuvântarea
la
Ferdinand
pentru calda primire ce am Voastre am mare de a parte la de deschidere a Con agronomii, aveti
frumoasä
o
a fi
intrat azi dea
zi cu roditoarea
cari
zi
mai
din
voastre, din multe
a
trebue
Aceste roade aceastä
fi
o
Cu noua
creze acest de a moase,
a
a
bogat din el se
va fi modul trebue de Dumnezeu, roade de
neamului alte
agricultura din parte folosi de din aceasta Vechiul Regat aceea ce este mai mai practic, pentru ca dea roadele cele mai astfel ca prin ele vedea cari au
areopagul
avem
a ne
www.digibuc.ro
un
de
a ajunge acolo,
acelor loacele cele mai la
a fi
agronomii,
Frumoasä vä este menirea zic Bine acestei meniri, Ferdinand am venit
va aduce
va pentru am
Cu mare
este mai mare.
azi
mare, este
tot mai
sunteti
mintea
ce
este unealta care trebuie de
este coordoneze
mai nostru necesitate
Era
cuvinte. mare
spun
muncesc. acelora dar care petecul de elementul statornic
pentru
este al
plugarilor nu s'a terminat marea Dar pe problema. roditoare pentru aceasta trebue spre pe fie de nevoe de minte la spre cuvine dar, muncim, numai vom punct de agricol. de agronomii sunt Sunt iubire pricepere cari
au
sfatul
In acest spirit,
spor
zic
Cuvinte
contribui la aproape ai nu vor
mare
prin
din osteneala,
de
de
da
de
arabil
mare
pe pace, mare de
www.digibuc.ro
fapte
pe acela dreptate
ordinea de zidul
Ferdinand
trupul
suflare
Ferdinand prelung al
pe care
pe
pe
tara
iubit
dus lui
celui
negru se victorii rege,
de
pentru neamul lui ai pus tot sufetul care de
mare nici chiar veghezi la
conducere concertul popoarelor vor sfintenie chipul vor casa vie tot ceeace
pentru
nu te vom
De
a
de
pentru mare rege
acoperit de care
ce
care jelesc dela
placa care
de
pentru
ai
N.
fost numit Ferdinand
Fragmente din
sale
sincer pe iubea tot ce era bun venea popor. nu se sfia dea pe ocasii de solemne dragostea ce purta
avea ;
e
Aceastä care
a libertatea lui El le pe bun; din defectele lui nu vine dela pe vrea s'o fac. a mine pentru aceasta. se mai repete
lui mai
care
tare
ai unui stat
www.digibuc.ro
de ocrotire pentru
pentru reformele Voevod, Dec.
aceastä dragoste
statului
de
vine
care evenimentele
port se
impus." Dec. 1916).
pe tronul contopit sufletul ratiuni idealuri marele sale
foarte grele românesc,
pornit Puterilor centrale
nostru nu risipa
din
de cucerire. Viata prea scumpe fi
scopuri
nostru
un care vor Poporul
(Din
de au
-mi
Aug. 1917).
-
pentru care a cauza acelora cari
jertfele cele Realizarea o
ea
prin care trecem-
mari, au umplut
proiettate
mea de
ce vor aduce popu-
traiu, timp una din dorintele mele cele mai
Camera, la 16 Dec. 1916).
poporul
va birui
n'a
cele din
sigurä. Nimic fi oricare ale acestui räzboiu (Din
n'a pierdut
Convingerea aceasta
spunea
nimeni nu ne
Poporul
suferintelor se reverse voiau lupte
www.digibuc.ro
Aug. 1917).
dar
pe
CALENDARUL
ei,
Ferdinand cari apärat näscut, unde
fiilor de
care
mare neamului
asigurä
vostru spun
dreptul care luptat. voiu fi drepturile
Regele
va da (Din
1917).
s'o
din trecutul neamului lui
Milostiv, mea de Rege,
pentru viteji
se se va realiza pentru
pe care
pe care
asupra
legiuita vostru, la unei vom fi
Inaltul ordin de
Mai
biruit
statornic la
torilor
soartei astfel
Coroanei,
opera
acum
au
cari au
se la pe pe Domeniile Coroanei, se bucure care de foloasele, mine In acest scop, vor permite fie doresc pe aceste de de de se vor cuveni. aducerea mea se va acestei sub drapel primul de luptätorii de
binevoi, potrivit ce
aceasta, va face
www.digibuc.ro
de
spirit larg, de de
sunt
ale (Din
de
de pace
de
Adresa Camerei,
care sunteti
pentru
numeroaselor la realizarea din
reformele
nevoie
Ca
viteaza largi (Din
la
din
ceeacc
hectare
proprietatea mare Statului le
spor pentru
pentru 24
aceste momente am
1918).
convingerea
solicitudine ce din
pentru toti
faptele
popor spre
vor Consiliului
www.digibuc.ro
la 23
156
CALENDARUL
spre deslegarea care
da
sub
ocrotitoare
pe
astfel la Adresa
de
deosebire purcede
de
tot
de
României întregite, pentru mai vor acestei regularea chestiunii vor dorinte
pe
de
pentru mine
mai mea." la
de
1920).
a reformei agrare,
care
o
vor da
a puternic pentru refacerea (Din cuvântarea de
Nu tot cuprinsul
cu
nu mai de
de
întregite, de dreptate
de
o
parte
temeiuri
progresul
pentru
da
parte se
so-
forma
-
de carte
pe calea
pentru
pentru noua perfectionate
organizarea menire, epntru
vor
Statului." la
Senatului,
www.digibuc.ro
pe
se
a
cuvântarea de
o
stat mare
probleme
iar pe a
spre
solicitudine ale
legate
de
la 31
pentru rezolvirea definitiva a
pe
temeinice
a
Adresa
experienta
tot
adune deosebire de
Oct.
PLUGARILOR
am brazde
date deplina dovedit
1864
Guvernul agrare cerute
operei
constitui
Domniei de
piatra necesare pentru (Din
asigura
oembrie 1920).
pentru care guvernul meu face
deosebi se cuvine
nu fie prea regimului
starea Tara
dela din
ogoarele
vie
stare dragostea de
român de
de
de
care fie din
al climaterice pune
mare din
Am
priceperea
pentru
de
solutie
ale (Din
la
de
Dec. 1920).
reformei agrare bine chibzuite, noului
nu
pentru ajutorarea de raspuns la Adresa
(Din
1921).
pe pe de rodire, la
avea
putem
putem face dar nici vite
www.digibuc.ro
ce folosul
ei
legate
lucrurile s'au cari continua
;
celor pe petecul
de
de
mai
acesta
dar
vitele, produs specimene
nu ce
(Din 14 Sept.
unirea tuturor
locuite de
de
de
necesitatea acestea economic de
social,
sporim
vitelor
procurarea la
acest priceput, nu
www.digibuc.ro
DATINILE,
PORT
www.digibuc.ro
Din
Fost... Vremea
nainte
de
Drag Drag
Dar, azi, tu, :
nu mai
repede,
Vreau drum din Cu brafele...
www.digibuc.ro
Cum se terenurilor
13.685.659
3.813.964
proprietarilor 1.
In ha
ha
3.303.871 173.503 8.723
20.106 1.420 625
vede
arabil
din
10-50 250
Terenul arabil
12,59
Vechiul
arabil al
din
proprietarilor total
% din din Vechiul Regat
proprietarilor
In Basarabia. A ha
2.089 678 996
33.448
Peste 336
www.digibuc.ro
361
vede
De
din de de
10-50
este
Terenul arabil rabil din
Basarabiei proprietarilor
terenul din Basarabia
total
In Suprafata
nearendata
2.067 36.823 178.442
23.478
De unde se vede Proprietatea la 5 ha reprezintá 63,74 de
de de
5-10
317
arabil
din
8,91
50-25
peste 250
Terenul arabil al Bucovinei al
proprietarilor total 4.
terenul Bucovina
din
In Transilvania. Supraf.
L
ha
ha 1.676.794
De
872.966 31.900
ha
6.495
628
369.234
Total
110.587
ha de
125
arabil arabil www.digibuc.ro
total al proprietarilor.
29%
:
Au Au
5
Au
(Vezi
230
ha 3.154,211 ha 458.534 181.494 16.557 ha 3.813.964
d-lui
Mari" publicat
tutului Economic
No.
din 1927 studiul d-lui Dr.
studii
perioada din 1923
bazate
La Romania Romania del'Est. Roma 1926) mare de 100 ha se astfel
1926 (vezi
de proprietatea
7.293.148 ha 3.829.731
ha
Basarabia
352.619 42.000 ha 1.153.010 ha 2.245.480
In Transilvania
de
1926.
6,1
ha ha
15,5 11,2
locuesc In Regal In Basarabia . . In Bucovina . Transilvania Total
supraf. de
569
de 1.698.732 având G.
91,5 93,9 2,0 84,5 88,8
5.226.925
38% din proprietatea
www.digibuc.ro
:
se
Basarabia Bucovina
.
.
462.284 300.188 2.425 167 ha
1926. Mare
534.369 24
13.581.869 8.158 1.171.216 1.271
113 854
Intre
rurale
animalelor domestice
se
4.579.266 13.115.553 179.888 583
1.567
este de de
zarzavat. Dr. G.
D. ace
www.digibuc.ro
2,50 ha,
www.digibuc.ro
166
28.154 ha. ha.
ha
ha
0,60
0,33
prop.
ha.
sus nu
In
I. C.
publicat
L'Economiste Roumain din cari 80 100 ha, sute de au ha. (Pentru
de 428.000
ha, restul
10
vezi studiul
din acest
impozabile.
Suprafata
astfel Regat
se
In
Basarabia Bucovina
. .
. .
In .
1.
.
ha ha 4.872 ha ha
.
proprietatea In
Mare
goale
146.130 ha
23.499
459.000 638.056
ha 43.464 h
54.976 ha 489 h 1009 ha 1498
Total
www.digibuc.ro
695.684 ha
jud.
www.digibuc.ro
proprietatea Poieni
24.974
ha
ha
168.400 ha 175,864
ha
Total
de Mate
In
Poieni
goale
101
ha 606.224 ha
ha
ha
ha
Poieni
ha
ha
ha ha ha
Total 2.927.457 ha 234.204 ha
Poienile
chiar In viitor poienile golurile vor fi
ha 7.248.985 ha
ca
mare parte
copaci. suprafata
26.933.527
(drumuri,
este troase,
,
care ape,
de
din
terenuri, pie
mine,
terenuri de
regiunea
930.000
Banat
Basarabia 177.000 lacurile din 2.022.000
fertilitate nu
ha pe
Caliacra
din In apele
total
nu
nu ha.
zarzavat numeroase
de desfacere.
www.digibuc.ro
CALENDARUL
apele sunt retrase se
Acestea
socotite
de stuf.
de
din
Cresc
de terenuri agricole. de se
pentru ha (vezi cultivabil Terenul
236.914
Gorciu Econ. Rom. crede Dr. admite 1.500.000.000.000 (o mie
50.000 100.000 40.000
mult României lei).
României din
mântului.
lei.
admit
ar
www.digibuc.ro
lei
CALENDARUL PLUGARILOR
www.digibuc.ro
171
Un
al
N.
GA
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
musical al
Enescu
Nu
uita
apropierea plimbatfarmecul
adus
noastre populare
www.digibuc.ro
Poveste
Era
pe timpul
de
Trecuse câmpurile dealurile erau de oameni, snopii, cari era la treier. nu cele
de
se
ardea, pe grânele, acum gata de cari spre girezile, unde vremea de
truda
se
tot soiul de
se
când umbla se vedeau
se
harabale
tot
care paie de snopii
pe pleava de telegarilor, care patru din harabale sub picioarele vremea ceea un era vestitul mai din de pe vremea ceea, curmei de de care care-i acoperea dinaintea dela sus, sub galbene, prea coapte, se dar mierea. era hatul unor ogoare, singura umbra la care se un muncitor un era de de roade, ramurile se nasul Cu toate astea, era nu nici s'o sus, dormea, gemea doar capul sperie de pe un
dicau
se
printre
puse pe spate,
www.digibuc.ro
de
un
din ei
fi,
stare, zidit bine, pe chip, tot urma celui avea un respect, mult
gata
eel dintâiu, aicea
care
mai
aicea,
de
de
rotunji ochii chinuia pe jos,
un ea
care
de
somnul, Dumnezeu partea cea mai
mantaua
se
el
se apuce de ce
tot
dormi
Uite, Doamne, cea mai asta, el doarme. Ei, Petre, zise ghicim te Uite, ai vremea
'ntinzi luai rile foamei, La
Uite ce
un
la umbra de
lumea
un
ce
care acum are umbra lui... toate la dar altul dela apus. cum am spus, doar era deajuns toropeala eel
tot
pe care
ghicim cine
Doamne,
poate la asta, un
asta, Petre, din
Dar nu mult para
Dumnezeu,
gura lui Petru auzi
Doamne Doamne, zidirea omeneascä,
pe prost
la
se
ce bunul
Bine, de
se
se
mestece? para pentru ziva de mane, binefacerile
se
Ei, ce te Pielea de nu
rant na
un
bätut, bate de
puteam www.digibuc.ro
-
fire
Ei, era treaba
vorba palmele astea au
tare
nici vie
Petre, care avea rotunji
de de vreo
de de
pe
femeie
ei, se topeau
Petre undeva. Dar lui Dumnezeu sfântul se
peste muncitor
de
departe,
Ah,
da apropiat
de ei, care, snopii
Asta
arate lui
doar
de
acestei spre femeia
el, n'ai
rece,
nici un izvor, de mine, da ce de nu... femeia nu departe, la bateci, ulcior, el apa de se
nu
aduci
pe de trandafiri
un izvor rece
el
'napoi. Ce
Ba, dee Dumnezeu de
Dar Dumnezeu doar rece Sub
Da' unde
dragul ea ulciorul?
de
lucrurile care se Dumnezeu, le de ceva Ce ista umbra copacului ulcior umbra tufei se apa gura din când de cum asta izvorul la de rece, are umbra rece. uita, fiecare paiu tufa apa cine ce dar eu, creatorul acestei Dar ce ne acestui apoi sunt totul ce este puternicul acestei am oare n'am eu ziva am avut nevoia de
Petre,
au nevoie de
eu
dela
date spre
Petru
toamnei, pe la sfântul Andrei.
www.digibuc.ro
erau
te
la
te plictisea,
care
de
vine.
nu prea mare ce
sat,
cojoacele picioare, se apropiau
era
aista
asta?
oare
ajuns
m'o
arate
sat.
pot mine,
case
femeie
odaie.
era din
din
scotea Din aicea,
'mnelorvoastre. fie de mas
Nu noaptea
drum,
cam de aproape, ne
avem de mers nu avem
doar, acolo,
curie, dar uite nu stare Ei,
cea
am scandal. pe
mare
de
pe nimene de
din
chiar
nu la
cum are
el.
vorbit
femeia
ton de
s'a
ce
s'a culcat pe cuptor
www.digibuc.ro
pe
Patriotul care a
din
o
mort la
1819 la Bolintinu,
Pantelimon timpul averilor s'a ridicat
se
Ministru
monument
curtea
www.digibuc.ro
se
fumeie, deschide.
Repede ea se de pe cuptor, aprinse un amnar, cum ea fumeie,
de
m'am
nu vorbi tare, dânsa oameni, neamuri dela drum au
Hai, ce mai pocni sgomot
adus
Femeia
eu
?
de
omule, Vasile, ai
Toader
avem
ea mamei eu
puse de-ale numai da' eu vreau
femeia se sui iar pe cuptor. un de rachiu. care la ei, mai izbi bun,
mai
la lumina
un bun, tare-i tare. prinse Dar nu de trei Doamne, dormiau Hâm, da' aceia ce noduros se duse la pat Toader de
repezi ochii la pat casa din Bocovina,
auziti
trei bâte, nici n'a suflat
margine
tare de
piece
bat pe ista dela trase bietului
cotu'
Dumnezeu
mai rosti
Bun, zise un de rachiu.
iar
Da' nu mai curge nimic. Hei, degetul n'am cuptor,
sticla, duc
eu, oameni buni,
nu
Da' eu puse la
se
s'o
la femeia de pe pe mine de
bate... dela pärete. or trece toate, dela Ta nu poate eu la pärete zis mine n'o la pärete. De, Petre, te
numai ce
www.digibuc.ro
Da de trei
un
casa
de rachiu, se se
Dar
la
eu
hei,
ceva pe aist dela margine
Ei,
bâta, bat
tot eu.
Sfântu'
cerut?
trei ciomege.
sfântul Petru
se
pe
Na
din
ce-mi ce
de darul celuilalt. un de
trase
butuc,
de
femeii, Doamne, da' ce-a fi de
dela casa de
care de
tot eu de femeia
cum s'a
de
Ei, Petre, räspunse Dumnezeu nici Ti-aduci tu acum un unui gol, la tu tras pe degeaba mestec betivul ista cela. nu departe secera care trimes ulcior Cum se poate, Doamne,
nu
fi fost
eu de unde nu seaman
dar
tot din zidirea mea,
el, de
ce de
port eu
la asta nimene
tot
asta,
fi fost
de sub ea femeie cuminte, harnicä, cinste copiii frica de ei.
fi
dreptul
cum
cum
Deci era
zodie
Drag el,
pe fiinta de
Eu pe asemenea
precum puteam eu,
nu se drag de
nu
zis asemenea
de
Hei, Petre, tu unde se pe mea s'a
Ei bine, tu aminte
despart
picat de cum
cum e, fost sub
nici chiar eu nu
beat,
www.digibuc.ro
pot
CALENDARUL
Ea
dar tot dela mai haidem acum, multe cer, pre
de
este
asta se
pustie
de
lumen
de
Dragoslav
Ce Le
de
cale
scris
lege. din porunca
Tu, omule, Berghean.
www.digibuc.ro
CALENDARUL PLUGARILOR
(1854 Ne
läsat
230
parte
www.digibuc.ro
181
BALCESCU
lanuarie 1819 16 Noembrie 1852
www.digibuc.ro
mort
de
unei In romanul grec
500
Chloe, care se
unei departe era frumos nu lipseau care
din Mitylene arbori
descriere
la
Lesbos, sine
nu era
tot
Mai
de
line
de
pentru talazurile
märii, unde
acestea de
nisipul fin.
se pricepea
la
puterea sa, fiecare dregeau teascurile,
pentru strivit richita din ea masalale. Daphnis Chloe duceau vitele de ajutor la asemenea ducea teva strivea vas, apoi ajuta la umplerea butoaielor; de mâncare le turna ea, de parte, ea culege vin din anul trecut, din Lesbos mai mare parte nu sunt de jos. pe arbori nu sunt ciorchinele
iedera,
la
un se
mai acolo
fi totdauna mere viorele; vara rodii, struguri, altele. stoluri mari de tot felul fiecare
unele era
de
altele
era de trei fântâni zis ai
era fost
de
Livada avea
lungime
de
era
de de arbori se
un dreptunghiu. Tot rodii, duzi, multe locuri se
mai
strugurii
de
arborii
se luau la
www.digibuc.ro
care
Se mai
mai nu dau rod, crescând pe
nu
ciorchine mari
Arborii
urca vita, se
centrul pe de un zid
cari
acolo
iedera, strugurii. ca fie mai bine
se
apoi bine aranjat tulpinile arborilor erau de alta, se sus, ce era natural, omului Apoi brazde de dintre care pe unele le pe altele crini omului. Trandafirii, acolo prin dela primävara, fructe toamna Pe era vremea lucruri pläcute. Livada astfel grijia moarte ale mai mult, täind zi punea pe arborilor, care In capul zeului Bacchus o de proaspete. Ducea apa din pe brazdele unde era izvor viu, pe care gäsise de aceea se nuizvorul lui Daphnis lui, Laapa lui florile. da ca mai cei
Totul
le Traducere de
Socet
Grigore 1764 -1767
1774 1777
de 1777
din
spre Luni, bogatei Bucovina. au
fetul au
www.digibuc.ro
CALENDARUL
Octombrie
www.digibuc.ro
ale trandafirilor 1.
is este localitatea Fontenay
Roses unde se localitatea mai departe se sale de trandafiri. pentru Hay, privirile, trandafiri ori unde mirosindu mergi. Nu te o de trandafiri din Hay) are o roseraie de l'Hay (jardin speciilor de aproape 4 ha. In specii, fiecare an des roses nouvelles) se de celelalte prin coloare, frunze abia se ochiul nedeosebire n'o poate al visitatorului, ci numai grädinarul care cu ceea ce a produs. care se Jardin des Roses astfel se Speciile la S'au trandafirilor ( trandafirii trandafiri verzi, cari nu sunt de pus o ci sunt ce curiositate. se gradina cefor mai a trandafirii parte se trandafiri, de mult vreme Printre Japonia, se de vre treizeci trandafirii florist englez. ant de galici, grupul Se mai vede un apropierea se Templul templu grec, pe o de codorice de statui antice. O de un masiv des nu se vede nici trunchiu, nici un miros- puternic trandafiri. La Hay se peste diferite specii pavilion rustic este muzeu. Proprietarul parcului a acolo tot ce are vre o trandafrrul : uleiu,gravuri, desemnuri, porcelanuri decorate; amintiri. specialä
www.digibuc.ro
de
oferite Egipt.
el
2.
de acum Saverne, Alsacia, culturii trandafirilor, numai trandafirilor. se strada a e o alee de In muntelui pe care se Le vechi capele s'a creat o de trandafiri care face mai mare Peste 1200 specii se acolo, aleelor deasupra forme parfumuri. este paznic. Nu existí gardian grilaj de o desparte de mai mult ca trandafirilor. Niai un n'a un trandafir : aceasta ca o nelegiuire. Chiar copacii drumului ce spre ruina Barr, dintre vale -sunt cu
s'a
nici
de
915.000
Capitalul social Depunerile spre fructificare de au primit lei.
la
754.119.324 123.867.497
ajutoare-
un capital de 3.608.670.424 lei au realizat net de 126.001.021 lei. populare grupate 59 care sunt mate din 4800 Cu un
fondurile de
au
populare are un capital 55 milioane.
www.digibuc.ro
are Ministerul Agriculturii
Ce
România Mare Minister unui demnitar
politice
limita de
ciilor publice, guvern
ales
la
se
dintre
energii
ai
nevoie
industriile de peste
valoarea
urmare sufere
Statului pas
pas
s'a desvoltat Agriculturii.
agricol,
la Cu
activitate avut Parlamentul
Agriculturii cale culturii, care, ce
de
de interese ce
s'a
bugetul
ce
meritat are
N'au ce
nici pus cum
tocmai de Agriculturii. am
de
amintim
se
au
importat
www.digibuc.ro
mai 1904)
cele
noastre, am chestiune. chestiunea s'a repartizare terenurilor
hrana ce
cum
avem
nici
se mai
de tocmeli agricole.
Dar chestiunea
crearea unei mai
patronaj, de
este
muncii
agricole, de
actuale.
chestiune Ministerului
tot
rezolvire cade nu numai
sa.
S'au
ni le Casei centrale de agricole (casa
ale altor ne
catori
ciobani,
Rezultate admirabile alte
Ministerul Agriculturii vitelor.
de
de
timpul de pentru artilerie Veniturile timpul de
cuprinsul caii necesari cavalerie. au crescut din an. Pescuitul peste cincizeci mii zece mii de se
care se practica
Agriculturii
ce ce
n'avea nici acum nici este acum lege venit aduce un Mare, are, interese
www.digibuc.ro
LA
Dupa
tabloul pictorului D.
www.digibuc.ro
L Pagina
Motto. D. G. I. Savin
D. G. Chitoiu
Sterna Familia
5 6 7
a
7 8 11
a
Capii Bisericii
Plugarii au
13
D. G.
(calendar ortodox, catolic, protestant) anul ortodoxe
Lunile Posturile
16
32
.
Posturile
anul 1928 33
de post
Regale, ale legale religioase, nationale
Regale legea repaosului legale ce se tin
ale 33 34 34 34
Vacantele Calendar israelit mari ce se in Calendar musulmanilor Ce face plugarul harnic
36 39
poezie. St. O. Munca, poezie. Elena Farago L. serviciul agriculturii. Proverbe. prieteni. A. Bulandra Cooperatia E. poezie. A. floarea
68 68
40 41
73
74
pentru 80
E. Grintescu
plantelor.
aurul, poezie de
G.
lonescu Nenitescu
www.digibuc.ro
192
Teodorescu G.
de
Agricultura
103 105
V.
poate care omul traducere. V.
131
C.
N.
139
Cultura tutunului Lainiceanu
146
N.
numit Ferdinand
Regele sale) de A.
din 160 161
Cum se
de
de A.
de
populare are
A.
www.digibuc.ro
A. ENTRU
Strada G. Telefon
Cantacuzino No.
abatoare, fabrici de etc. pentru
fabrica de de
Export Abatoare Arad (Sofronia)
Episcopia
special
www.digibuc.ro
S.
R.
10.000.000
330/26
:
P. Model 1928 perfectionat
3000
Pluguri Oliver Batoze
sistemele.
Grape, simple,
de treer etc. DE
Piese de Garaje Camionete
La
permanent depozit. proprii pentru atelier rapide. totdeauna la ne tratative
www.digibuc.ro
457.700.000 LEI
CAPITAL Adresa Sediul Centralei
Cetatea Bazargic, Brasov, Cluj, Constanta, Galati, Oradea -Mare, Satu -Mare, Sibiu, Tighina Tulcea
Arad,
CALAFAT
:
SOROCA
.
Oravita
. .
P.
. .
Roman
Silistra
.
Ourostorului
. Mar-
.
de
Mare
Tot
de transactiuni bancare din
www.digibuc.ro
firmele
bäncile
www.digibuc.ro
(CREDITUL RURAL)
SEC funciare Capital de
.
Dec.
.
Capital
Lei 35.305.266,06
.
ordinar
de le face dela 1873, data din face imprumuturi In plus, Societatea face
care de Ministerul inundabile
de Sus, pentru care
garantate de DE
BASILE M. OLANESCU,
Catargiu
Petre Dr. G. C. Dissescu
Teodor George U. Negroponte Inginer N. Director general N..
STEFANESCU
www.digibuc.ro
AGRICOLE No.
Mori, Tractoare, Motoare Cuza DE VEDE
de
ale mod
grape de Greble
de
de treerat, Mori, Motoare, necesare toate
unelte agricole.
sistematic precum
Tablouri ale membrilor Familiei Regale executate
www.digibuc.ro
ale
pe
de jos
pag. semene
dupa
sus
se
dupa
de jos
se
alta
se
www.digibuc.ro
I
www.digibuc.ro
SOCIETATE 3
Capital de Rezerva de
Lei
.
totale
Daune
Lei Lei
in ALEX. A. PRINCIPALE Str. Stavropoleos No.
15
toate
www.digibuc.ro
Pasajul Roman No, 5
Mare.
PENTRU .
.
.
.
LEI No. 35
de
2.
contul altora pentru
clientilor.
depuneri la vedere depuneri
4.
5.
pe termen.
agricole comerciale, etc. 7. comenzi din pentru agricole fabricate de uzinele din uzinele din Manheim. 6
8.
face toate soiurile de fost
al
Antonescu, M. Berechet,
Prof. Greaca.
N.
Ing. N. Poenaru
Cenzori: Morcovescu
Oh. Savin.
www.digibuc.ro
A
SOC.
SELECTIONAREA SEMINTELOR Str.
de
A.
trifoi
de
trifoi.
de
RA
fabricei LUDWIG MEYER-MAINZ
Str. Bursei No. Telefon
Adr.
Adr.
DE
Cenad Produce Renumitul
(Roman) gara ameliorate de plante cultivate de productiune
mare,
la boale.
ger,
linie
ameliorat,
DE
ameliorat rioare tuturor ovezelor
88" cultivate in
ROMANESC ameliorat rotund de mare productie Seminte de SFECLE DE ben" (Colos) de
supeNo.
in de
cu
bobul
Mamuth (Zacharoza
DE NUTRET de Statiunea Mac,
de de
Moara
gara
;
) :
. etc.
TAURI Rasa contra malurei numai
boabele de porumb la
ciorile. Corbin precum
nu rate contra inamicilor
se si la
noua linie de
!
ameliorata
No.
nostru, care e
marele succes al cat toate
prepain depozit reprezentantele sale din
cultivate
azi in
27563.
www.digibuc.ro
timpuriu !
de
Related Documents
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf
June 2020 7
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf
June 2020 4
Insemnari Pe Calendarul Meu
December 2019 10
More Documents from ""
