Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf
This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA
Overview
Download & View Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf as PDF for free.
More details
- Words: 34,674
- Pages: 269
SOCIETATEA INGINERILOR
1938 (ANUL al INTOCMIT DE
TEODORU
F.
www.digibuc.ro
ADMINISTRATIE
CONSILIUL
DIN ROMANIA
INGINERILOR T. ANTONESCU
General:
PESCARU
G. F.
de
C. AL.
N.
G. CIPAIANU, N.
G.
N.
P. E.
G. A. NASTA,
L.
D. G.
A.
PETRINI, M.
PASAREANU,
ER.
A. MUNTEANU, C.
ST. Cenzori: P. MORCOVESCU, Cenzori A. ANASTASIO. D. LOCUSTEANU, S. STR.
Societatea
A.
sustine interesele profesionale pentru ridicarea
din
Societatea
CALENDARUL PLUGARILOR pentru popularizarea
an de
este
de
de Camerele de de indrumare agricolä. No Grefel acest calendar
etc.
C.
care
A an de
de
AL Apare lunar se
www.digibuc.ro
SA
CAROL AL PLUGAR AL
www.digibuc.ro
ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE 22
Ziva numelui M. S. Reginei Maria Octomvrie Ziva
României.
M. S. Regelui Carol Sale Mihai, Mare
Ziva
29 Octomvrie Ziva
Maria
S.
României
Noemvrie
Ziva numelui M. S.
Mare Voevod de
www.digibuc.ro
de
MARIA SA
MARE VOEVOD DE
www.digibuc.ro
de Ministrul
Domenlilor
mii de
omul care de
lui e
e
Acest calendar care apare
din
ce am voios la
bucura
e
din dornic
chibzuit.
luminat, care se
tot ce
socotelile, tot ce
duce la care mai
scrie
an care despre oameni
o
ziare lucruri,
oricine.
un
care multe
e
ale
istovitoare
vedem o o
pierdere de :
nu se istovesc,
Tot
este de
:
arat,
iarna ori vie.
Toamna
mai bine, lucrul Toamna
e
desfundat
www.digibuc.ro
ne
cazmaua
G.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
8
AGRONOMI
de
ecaretelor
adunarea
de
la
se
la
aibä
care
vite
Dorim agricole,
cositoare, batoze.
se
sale.
omului de care el,
se
de
nu vin de
trei sute
mare rege el fiecare
zicea
de
cinci zeci de fiecare la veacuri
dorim
dorim Dorim
dorim
Dorim
nu
lui, care
de
la
sunt bolnavi
inginerul
inginerul
Doris
silvic, medicul fie
fie
fie
Dorim fiecare
vioios
Atunci va fi
ne vom teme
nimic.
www.digibuc.ro
de
-Island dela
Cocos
de
Apune S. 2
L. M. M.
3
J.
6 7
V.
7,53
Mare
t
53 53 53 53 52 52 52 52
Sf.
S. 8 D. 9 L. 10
t
George
M. M.
Mart.
J. V. S. D. 16 L.
Sinai
Rait
Pavel
23
Anton
Mare Mare Maxim
t
31-a
L. 24 M. 25
sa J 27 V. S. D. 30 L.
53 54 55 56 57 58 59
50
11,23 11,5o 12,57 13,41 14,34 15,35 16,40 17,47 18,55
49 48 48 47 46 46 45 45
2 3
43 42
14
6
1,
3,32 4,44 5,50 6,46 7,33 8,42
o
9, 7
21, 3 22, 6 23, 7
9,29 9,5o 10,3o 10,51
17,
29-a
M. M.
J. 20 V. S 22
51
Tatiana in
t
16,46 47 48
3,19
11,41 12,17
13, 3
7 5,22
13,57
6,14 15, 2 7,
7,35 17,34 8,10 20,13
9, 3
Sf.
9,28 22,48
t
Sf. 32-n -ri de
39 38
la 9
La
la
23
in
La 5
0, 5
19
de
e post mare.
www.digibuc.ro
la
20 22
10,24 1,21
la
de Camera de
de
Turda
Apune
Apune
Martir Simeon Cuviosul
V.
S.
2,35
Sfânta Ana
37 36
Agatha
35 33
Pelusiotul
12,28 13,26
6,44
Partenie Teodor Stratilat Martir Nichifor Martir Haralambie Sfântul Martir Vlasie Cuviosul
M.
V.
17,47 28
Arhiepiscopul
S.
22
Sfântul Apostol Onesim Sfântul Martir Pamfil Martir Teodor Tiron Sfântul Leon Papa Sfântul Apostol Archip
M. V.
S.
39
Eugenia
Botez. Cap. Sf. Tarasie Arhiepiscopul
V.
58 58
la
La Soarele
6,59
Vasile
Cuviosul
10,58 11,47 12,47 13,55
50
Sf.
24
23,59
46
Policarp Episcopul
M. 23
20,56 21,55
7,34 7,55
42
Timoteiu
Cuviosul Aflarea
L.
J.
34 35 36
zodia
deslegare de post.
www.digibuc.ro
la
16,28 6,34 17,47 7, 19, 7,27 7,54
9,37
de Camera de
Pusul cartofilor
(Bucovina) SOARELE
Samarineanca Teodot Mart. Eutropiu, Cleonic
M.
Cuviosul
V.
2,37 3,28
53
Gherasim
4,46 48 46
Vasile Teofilact Sebastia Codrat Corint
Sfântul M.
17,45
40 38
19,47 20,49
35 33
22,54 23,56
Sofronie Patriarhul
M.
J.
Cuviosul Benedict Sfântul Agapie Sfântul Sabin Cuviosul
7,50 8,55
24,55
el
10,34
Dumnezeu
Omul
Patriarhul
S.
Martir Nicon
5,56 6,23
Cuviosul 33 34 35 36
Soborul
S.
Cruel
L.
Cuviosul Marcu Cuviosul
M.
1,23
38
12,26
la Soarele
22,
7,35
Aretuzelor
Ipatie
La
16,38
29
Episcopul M. M.
la
zodia
postul
www.digibuc.ro
la
la
Cooperativei
Cuvioasa Maria Egipteanca Cuviosul Pärinte Titu
V. S.
Cuviosul M.
5,58 56
scriitorul de Martir Teodul Patr. George Episcopul Mitil. Ruf
42
46 48 48
21,48 22,48
44
5,54
Antipa Episcopul Cuviosul
M.
Martir Artemon
1,56
Martin Papa
Sf. Aristarch,
33
Trofim
2,
11,42
lui 28
Cuviosul Cuviosul
L. M.
2
2,55
Paleolavritul Teodor Trichina Patimilor 20 22,
Imp.
S.
24
Martir Simeon 29
Apostol
la
13,29
la
la
Soarele Aprilie se
biserici. La
www.digibuc.ro
Aprilie desleg. de post.
Copii de plugari din
Apune
Apune
Aducerea
Atanasie
15,33 16,33
M.
Pelaghia
Sf. Martirä Dreptul
V.
25
26
Sfântul
S.
Prooroc
22,32
Martir
Martha Glicheria Terapont
Cuviosul Pärinte Teodor Apostol
Sfintii
J. V.
Petru, Martir Patriciu Martir Talaleu
a.
50
32
48
34
11,56 13,
46 45 44 43
46
20,49
Märturisitorul Simeon dela
23
39 38
44
aflare
25
J.
Carp
36 36 35 35 34
Sfântul Mart. Terapont Cuviosul Nichita
Cuviosul Isachie Sf.
33
la 29
Soarele
48
Gemenilor.
www.digibuc.ro
la 22
6,47
22,36
Herghelia SOARELE
Martir Justin
2, 33 32
53
3,36
Mitrofan Arhiepiscopul
S.
Cuviosul Pärinte Martir Teodot Episcopul
L.
29 29
Ad
Patriarhul Cuviosul Pärinte Martir Timoteiu
23,29
9,47
24,47
14,42
20,
Dub
Proorocul Amos
J.
Elizeu Episcopul
Ismail
Mart. Manuel, Savel
Martir Metodiu Tars. Martir Sfântul Martir Eusebiu Episcopul
M.
29 29 29
2,35
20,26 21, 21,44
30
22,37
loan
5
10, 7 22,59
S. 25
Sampson primitorul de
L.
Aflarea
Sf.
Ciru
Pätrarul
la
24, 32
J. La la Soarele
deslegare de post. La
Pätrarul se
www.digibuc.ro
de postul
Tractoarele Fermei Statului Bazargic SOARELE
Cosma
V.
Punerea Vest.
Damian
4,33 34
Pärinte Andrei Cretanul Atanasie din Sisoe din Procopiu
Cuviosul V.
34
Mare 22,
38
Martir
22,24
39
Mart. Olga Nicodim Eftimie Proclu Arhanghel Gabriel Apostol Achila
M.
M.
58
Martir
17
44
Sfântul Martir 48 49
Simeon,
Maria Magdalena Trofin
V.
S. 23
56 56 55 54 53 52
50
Ana
Martir Ermolae
M. 26
48
54
46
a.
V.
Sfântul 5,
la
la 27 Soarele La
se
22, 12,
zodia de postul
www.digibuc.ro
la
22,57
Recollarea plantelor
Scoaterea Sfintei Cruci
L.
Aducerea
40
Sf.
Favst
P.
M.
tineri din
38
V. 35 33
Cuviosul
11,36 12,52
Arhidiacon Sf. Sf.
14,
Nifon Patriarhul
Arh.
Anicet
Cuviosul
Rusalii Domnului
Aducerea Icoanei Martir Miron
M. M.
J.
4,30 19,
Martir Andrei Stratilat Sfântul Prooroc Samuel
L.
Sfântul Martir Agatonic Martir Lupu
J.
Ad.
Martir
25
Ucenicul
Sf.
Adrian
V.
8,47 9,50 10,52 22,
27 28
Natalia
14,48
Cuviosul
Botezätorul Pavel Domnului
29
Sfintii Alexandru, M.
Pätrarul
la
0,33 1,42
33
57
36
la
la 25 Soarele La August
Fecioarei. Adormirii Maicii Domnului. La
www.digibuc.ro
post mare.
La culesul viei
Apune
J. M.
38 39
Minunea Arhanghelului Mihail Sozont
43
Ana
46
V.
Antim D.
Sf. Prooroc Zaharia M.
Sf. S.
44
Sfintele Mart. 48 50
Sf. Martir Martir
35 33
29
J. V.
Nichita Sfântul Sfânta Mart. Sofia,
4,31 17,55
53
25 24
D.
M.
Martir Trofim Martir Apostol Codrat
10,43
J.
12,38
Pr.
V.
Adormirea J. V.
20,44 21,30 22,24 0,33
Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton Cuviosul Pärinte Sihastrul Grigore Episcopul la
2,58 17,59
la
la
23
Soarele La Septemvrie
post mare. La
www.digibuc.ro
toamnei.
Pescuitul
Apune
Sfântul Apostol
S.
55
Martir Dionisie Areopagitul Ieroteiu
Sfânta Sfântul Apostol Toma
11,56 12,54
Vach
V.
46 44 42 40 39 38 36 34 32 30 29
Pelagia 23
L. M.
din cei M. Proviu, Tarah
V.
Cuy.
25 27 28
Carp
Preotul
Mart. Pr. Osie Luca Evanghelistul Sfântul Prooroc
M.
mare
33 34 35 36
19,28
25
39
Pärinte
S.
23,
12,49 13,25
Sfântul Martir Areta 25
Marcian
14,24
45 46
J.
M. Nestor Neonila
28
15,49
Anastasia Romana
S.
52 53
Apelie
la 23 Soarele
Pätrarul
la
zodia Scorpiei.
www.digibuc.ro
la
Coopeiativei LUNA
Cosma
de
M.
Martir Achindin
J.
55
a.
Mare
V. S.
11,33
58
12,50
Meletina 57 56 55
M.
J.
Victor
V.
2,23 4,25
Cuviosul 14 M. M.
15,38
Apostol Samona Apostol
Evanghelistul
48 10,
Mart. Pr.
V.
Roman
46
10,49 11,58
22
43 42
Apostol
Pärinte
Clement
40 14,48
S. 26 29
28 Cuviosul M. 29 M.
Mart. Apostol
39 38
la
la La
0,44 1,57
Petru
Ecaterina
V.
12,52
postul
www.digibuc.ro
la 22
22,24 23,34
dela Ferma
Prooroc Prooroc Prooroc Sofonia
38 38 38 38
36 38
20,55
10,46
22,
12,52
Cuviosul Pärinte Patapie Sfintei Ana Mart. Mina,
14,
14,43
36
Spiridon a. Eustratie Tirs, Leuciu Martir Eleutheriu Sfântul Prooroc Agheu Pr. Daniel tineri
J. V.
46
38 38
Martir Bonifaciu Martir Ignatie Teoforul Sfânta Martirä
M.
0,56
din Creta Cuvioasa
S.
Eugenia
de Irod
29
Martirä Cuvioasa Maica La la Soarele 22
in
Tesalonic Romana
Pätrarul
14,
53 53 53
din
M.
S.
40
la
5,56
45 45 46
54
la
Pätrarul
zodia
cea mai scurtä
www.digibuc.ro
cea
noapte.
DIN
1938
de peste an,
de
de
deslegate.
Bobotezei,
de
inclusiv.
tine
de
tine
Postul Adormirii Maicii
zile,
inclusiv.
de 6.
August.
loan
Nasterii
8.
tine
al
zile, de Decemvrie inclusiv.
ZILE DESLEGATE DE POST Miercurile
Miercurea din
Februarie), pentru
toate ale Miercurea Triodului,
din
pentru lapte, icre Martie)
Bisericä din
Floriile
pentru Miercurea
Vinerea, din
pentru toate ale Vinerea, din
6.
Rusaliilor
toate ale Schimbarea la
August)
8. Intrarea Postul
pentru
www.digibuc.ro
pentru
22
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
LEGALE Toate Duminecile de (Sfintele
Domnului)
(Proclamarea M.
Carol
Rege
TIN DE (Botezul
de
Domnului)
(Särbdtoarea
Domnului)
Martie (Buna
23
Gheorghe)
Premilitari la
de
in comuna
Constantin mama lui Elena) ; Domnului Ziva ;8 M. S. Carol ca Rege al Romdniei) (Rusaliile) ; ; Treime) ; Petru Prooroc Ilie) ; 6 (Schimbarea la Maria Mare) ; 8 ; Maria Septemvrie 26 Arhangheli ;8 ;6 Nicolae) ; Decemvrie
www.digibuc.ro
23
AGRICOLA de CONSTANTIN SESCEOREANU Camerelor de Consilier Ministerial
Agricultura este tuturor
ea face acestei
cari conduc Sale Regelui Carol Inginerilor la de Agronomice, dovedesc Sa Regele, agronomilor Ministerului de extrabugetare alocate electrificarea satelor, care Guvernului agricole, care
de
alegerea
care se
acestei
agricultura aceasta ne viitorului agriculturii produce tehnicei agricole,
locul de
mai
bun,
ce se va traduce
roman.
Pentru a de
parte
unei mai
acest
se cere o
:
care Ministerului de marea a agricultorilor, de parte tehnice
torilor, cari vor trebui
aceste
necesare le
pt.
Organele de cari se Agronomice cu fermele sale
www.digibuc.ro
:
de
SOCIETATEA INGINERILOR
24
diverse regiuni ale etc. ; lui Agriculturd
Seceleanu,
:
;
Camerelor de
de
cari
care o
de
C. SESCEOREANU Uniunii Gamerelor de Agricultura. Consilier Ministerial.
de
agricole, vor de
la acestei
www.digibuc.ro
luminoase absolut necesare. necesare
activitatea sa
aceea
de
trebue
care se dau. El trebue
fie
sus. directivele
agricultura este o
o meserie care se
care le
sale, se
datorite
mari mai mai repede
cu este
Cine
concluziile meseriei
de
agricultorii
aturile
acceptd
se
altele
S'a de
atacate
de Hessa.
Serviciului de
s'a
din
la care trebue
cine
aibä musca de Hessa. S'a de organele agricole
care
de agricultori. acesta am zile ale au care
s'au
cari au au voit atacate de musca de Hessa
De aceea
agricultura este
de care trebue vor folosi
Folosind dar
www.digibuc.ro
au
26
SOCIETATEA
anul trecut de T. MANDRU Soc. Inginerilor
este aceea Fabricantul
toate
au
ce ei au
de
bine
doua
lucrurile
Cu
Cultivatorul de
are nevoie
meseria
de
care
de
de an, din
trebue
le
de
care
este
de
naturii
trebue acestora,
se
De
naturii, nu garul
fi vorba. Agricultorul trebue aceste evenimente care an,
naturii anumite
nu
de
ce va aduce ziva de
rece,
nu,
cine
mai lucruri
nu
va
va fi se mai semn de
ce
el se de ce
Sunt
fi
el are de
fenomenele naturii se succed
oarecare epoca
cam se
etc.
bine se
La
are aceste locuri,
la
aprecia de mai lucrurile se
an nu
dintr'un an nu se
acelea din alt
de ger va iarna, sunt lucruri necunoscute. De aceea, de de
El
care conduce
fie, face
www.digibuc.ro
de
nostru trebue
care s'a
1937
face
Toamna anului 1936 s'a
cele mai se
Lucrurile
mers
Atunci au
La
lui Mai
rece.
rumbului
aceasta
am
T.
Soc. Inginerilor de
care a
la
o parte din luna Mai, apoi acestor
au desvoltat. a
Dar
din Mai
ele; regiuni
de de
lui August, ceva din August. s'au
nu s'au mai
n'au dat De asemenea, nu s'au desvoltat din coasa vom avea de care n'a a August, unor regiuni din Oltenia, orzul
ovdzul de
www.digibuc.ro
28
SOCIETATEA
au
au
August
de multe,
au adus
stricat iarba crescut din mare coceni, dar boabe de
mai Avem
cum am
acestea ne
Toate
avem
siguri de
nu magazie. In
atunci
am
Basarabia, lucrul cum nu suntem siguri Moldova
la
este
de aceasta,
trebue
care
de
de
vremuri de arat de Este nevoie
Pentru aceasta este mai de
ce
spre
Toate
de
de
mod superficial,
se de
de
umezeala. Este mijlocirea
din
toate buruienile, Buruienile de
se
pot evapora an
calcul sumar ne de de care
kg.
cantitate de
este
de ce
se ocupe
de
sunt alte griji, Plugarul se ocupe de
trebue de
se ocupe de
ocupe de de
dar
acestea
are
de
an
ce
Cu
agricol
care
va
spor
www.digibuc.ro
29
pentru agricultura
1937 de
M.
Secretarul general
general de ei, ocrotitä
se
negustoria. starea
urma altor de
aveam
care
industria
de
dar
din
agricultura. Politica s'a
ce
ce
era de
de
de
Multe
de
nile cari au al agriculturii din
Statului,
de starea
care
s'au de de
D. M. Secretarul general
Soc.
carea
agricole,
au adus
la
tot sub intermediarii
ceva mai
agricultorilor ce
anul 1937 politica aceasta
de
agricole
lost politica de
ceea ce
satelor
s'a bumbac,
agricole
www.digibuc.ro
a.
toate
30
SOCIETATEA
Ministerul Parlamentul agriculturii, care organizarea desvoltarea acestei
ramuri de vreme
de
era agriculturii,
de
au ale acestei legi
face Rezultatele
de
soartei. de
se
din
tact,
iar din
celor
care
se
agriculturii care se chiar se
fond care
al Agriculturii, care se
cei
pentru chibzui Ministerul Agriculturii
De
nevoilor
zicem acestui Minister numai Minister de Domenii.
se
rost agricol
se face Agriculturii Agriculturii se
etc.,
devenind
de meserie. de
Minister de ocrotire, de din 1937,
de ingineri Din
cei
pentru
satelor de
Minister,
de
pornit
care
de
elementele
care are marele factorii de conducere asculte de de
Ca
pornit
pus
de
tainele sufletesc acestei
aceasta,
mare
pentru
pentru ridicarea agriculturii
bumbacului,
www.digibuc.ro
culturii
tractoarelor de centre
culturii
care
etc.,
la sate
de
acesta.
regale
cursurile agricole
liber
adus roade
etc.,
de ingineri tocmai de
Cererile de
cari
doritori
se
dovezi
se schimbe
in bine este
cale de a se de
agricole
semne
tot
munca
care
agriculturii, este nomilor membru
G.
al
intrarea
agronomice
mai
de
Agronomice al
de
care s'a
toate
agriculturii noastre.
de
care
S. acesta
de
agricultura desvoltarea agriculturii noastre, mare,
Incontestabil constitue
de
are
ce
Institutului de
de
definitiv care lucra este extrem de important. Dar, de frumos fi ne am avea in noastre,
de
am avea
frumos institut, agriculturii noastre.
dragoste
ce trece,
se ce
ce
din
de cercetäri agronomice
noastre,
mai chemat, foloasele roadele
cari s'au care acest
www.digibuc.ro
astäzi
32
Sunt
aduce, directorului
colaboratorilor,
roade ce
mai vie
este
de astäzi. Munca
mijloace mai cadru."
va
Organizarea
acolo, rezultatele Ionescu
ce se
directorului
ce
de aceea -sale. 1937
Dar,
mare
Agricol din
Martie,
de
de care agricultura de asemenea deschiderea congres amare la agricultori la dojana oameni bine tuturora. Sale va care parte de agricultori, un au toate va program agriculturii. Societatea
au
Regele
ce
Inginerilor
este
demne
bucuros
se
se
program bine stabilit, schimbarea guvernului,
Noembrie
Ministerului Agriculturii marele
G.
Dr.
agronom,
agriculturii
de de
de care se
Marele sterului
noul alesele
asigura un de
conducerea
-lui
din bine
Ministru
www.digibuc.ro
-sale
vor
din
agriculturà
Creditul
de
Increderea este baza creditului. avea credit te bucura de credit
acorda
cuiva.
Tot ce este proprietate unui contract de credit.
oarecare, poate fi
creditul se
de scop imediat
capitalul din
face
de capital,
va
posesorilor vor serviciului, care se
creditului activitate. Agricultorii intensitate, produsele sporesc bine,
la mijloacele Dar poate poate rilor sale confunde acele
capitaluri,
de
uneori
ce
asupra acele scoase suplimentar, sub n'are
de venit,
cantitate
ce
credit,
ei.
loace
ce au
diverselor
ce
se
face
care
va ajunge la
venitului din
plata la timp scurt
timp la rural
un propriului
care scoate din lei, poate capital un venit de
www.digibuc.ro
34
cheltui aceastä
deveni
fi
mai lei
lei, el va fi ispitit
venit sporit va
va avea de venit suma
la
aceastä
treptat datoria
care
pierderile peste etc., vor avea urmare sale, mai s'a mijloacele sale reale. cheltuieli prea poate avea deci pericole foloase cultorul va avea va creditul din profitul anual stingerea datoriei,
la
datorit rezultatele Creditul se
nu se va atunci va fi poate ajunge la un spor de venit.
dintr'un
cari se
materiale, ce vite, imobilele rurale
plata
de
aceea care la termen.
etc., se pun
mobile,
din gaj,
gospodärie, etc.
funciare,
este aceea ce
prii ale persoanei care
cinste, pricepere, activitate. Creditul personal individual vorba de mutual se unui grup de persoane solidare, cari fiecare
parte de plata poate folosi,
trei feluri de
credite, Credit
fie pentru
termen scurt, de fie pentru recoltare, recoltelor. la
personal
Credit pe termen necesar
genere se
gaj. de
Credit pe
la
se garanteazä de lung www.digibuc.ro
teren.
de importante, conversiune de datorii, etc. se restitue ipotecarea credit sub raportul duratei date Oricum care lucreazä cum nu ci de factorii chiar politicii de mai greu de rentabilitatea
necesar
agricol
-
fie
are riscuri, el trebue capitalului
adapteze agricole se face anevoios, procesul de unui an industrie. De aceea concursul statului, care poate concepe credit agricol este chemat face oarecari sacrificii ulterior, mod cale pune ce va culege este generator de progres, de valoare crea toare, stare de timp douä tatea de Deci se ating economic social, prin traiului asigurarea unui popor. de credit agricol dela sunt se
pot adresa la nevoe agricultorii? de
totul
mod
de
este slujit capitaliste cari
picioare cari au mai reescont de portofoliu Banca Imprumuturile bazä de gaj agricol, se de de la se percepe pe an. De Prima Societatea de Credit Funciar Rural, pe bazä de plata la de gaj agricol, pe De au fonduri dela Banca de Casele de gaj, ce pe an. De anexä la baza
pe Acestea de
sucursalele
pe bazä de gaj agricol, pe termene,
pe an. Au din
pe termen
de
prezentat www.digibuc.ro
din termen de de lei.
nu este
36
SOCIETATEA INGINERILOR
nevoite atunci
prima
pot, pentru
se
rate anuale pe lung,
Creditul
de
agriculal
este reprezentat prin legea
din
celor
asemenea
termen de mai mari de hectare.
la proprietarii
(capital pe
12.58 lei
pe
pe
rate
6.96% pe Mai.
Ceea ce
putut
este
prea de Creditul Rural, vechea societate de credit funciar, va relua activitatea ce vor avea curs mai tuturor. spre fi la S'a creat recent nouä de agricol este de de Credit Agricol. avansa la ha., exploatare, inventar, funciare pärare de s'o la va fi care caz va reprezenta suficient de
de ajutoare Difuzarea acestui credit este singurele Credit
grea fi
de de
conduse de oameni deosebit de de
corectitudine
concluzie agricultura are mari nevoi de credit, de peste lei de credit pe an, oricui trebue de el iar nu de un care se fie spirit moral, de de la timp ceea ce luat vom crea
de
din de
agricol
desvoltare
www.digibuc.ro
vom prilejui
Sfeclä de
porumb de
teren
Folosirea de GR. COICULESCU de
plantele rodnicia lui, de starea climele prea umede, cantitate mare, jos, fiecare ploaie mustul devine tot Astfel este regiunile secetoase, la de
au nevoie, de
care
la deal
la
cantitate mai
cari
de
stint mai
gate
mai rodnice. vremea ele rodnicia, din fiecare cantitate de cari se mai dintre sare plantelor, acelea cari se mai repede pe cari trebue stint fosforul la fel tot nu se Solul de feluri, de tipuri de sol, deosebite ele ceea ce grosimea, culoarea, structura plante. deosebim de de
regiunile secetoase
de
cum stint podzolite, formate anual regiunea de formate
www.digibuc.ro
AGRONOMI
SOCIETATEA
38
parte denumite cernoziomuri, precum format regiunile cele mai uscate Intre aceste de se
de
deschis
de
gradat
de
tip de sol are de fiecare fel de trebue folosit solurilor dela caz la caz. Institutul de numeroase
nomice de ale
de
vase
de sol,
sute
pe diferitele tipuri de din diferitele spre statornici care este mai potrivit pentru fiecare tip de sol ce cantitate trebue pentru aduce Din aceste se
general solurile unele
S'au de
matoare de potasiu, cartofii, etc.
nevoie de
de recolte puncte pe la plantele mari consusfecla de sunt sfecla de
Solurile din regiunile umede, au nevoie mare de nevoie de mai
azotate
azotate potrivite azotatul cianamida de Chili, azotatul de calciu se produc scumpe nu se
Primele
pot astfel azotat mai
este
tate.
la este cianamida de celelalte de calciu,
se
acest element, care lurilor din
umede.
cianamida de calcin
de
asemenea soluri s'a anul
la
la
kg
Astfel de
kg la
un spor de 450 kg la Aninoasa Gorj la spor de kg Piatra mai este de 250 kg Cantitatea de pentru de kg pentru Trebue Vâlcea,
www.digibuc.ro
39
este trebue cm, pentru
de
pentru tinerele sub brazdä deca pierderile de azot. poate mâna, trebue pentru Nevoia de fosfor
sirea
de
mâna.
se amestece uniform.
se
trebue
acestor soluri se poate satisface prin de oase, care se pulverizate. Dintr'o din
fosfatice
fosfate
se fosfat natural, denumit fosfat de Cioclovina, potrivit pentru podzoluri. Aceste fosfatice se pot da de kg ha. trebuesc recomandabil sub brazdä. fie date cianamida de pozdoluri soluri pädure podzolite sporului de
fosfatice nu
de cele mai
cheltuelile de puternic reci, compacte, se aplicarea de amendamente calcare sub de pulbere de de var de var nestins ha este Cantitatea de kg. se da de arätura Amendamentele structura
stor soluri, le
le
din sol. pe aceste soluri,
In
se
verde.
de
de gunoi de grajd este
Cantitatea kg la ha,
de
doua brun de
de soluri, solurile
de
mai
foarte solubil
Cantitatea
azotate.
de
fosfatic este apä, mai
aceste
cele acid,
pentru aceste soluri fabricä nu este scump. este de 200 kg. Se
www.digibuc.ro
Trebue bägat
de
de
de
cm.
azotat potrivit pentru
de
este de Cantitatea kg fel superfosfatul. foarte la ha. nu rentabil. De aceea sporirea de azot scump humus trebue bogate se prin aceste de plante leguminoase. turale potrivite prin de
pe
de
de grajd, preparat din paie
verzi
de grajd nu este folositor pe aceste Nu se
este
nu
rezultate
atunci când trebue gunoiul. s'au la grâu.
nu
Bine
de grajd pe solurile de cantitatea de cernoziomuri s'au la spor de de kg la Pomârla kg gunoiu la Dorohoi, de kg la Trestiana Dorohoi kg la Havârna de Dorohoi. castaniu dela acesta, 1937, pe din s'a cantitatea de kg gunoiu de grajd la ha spor de 584 kg grâu. este
titatea care este mai mare decât pe sol
la ha pe
din regiunea de umede :
dintre
degradat
de
este destul rezervele de substance nutritive nu atât de mare pentru a provoca
cele mai rodnice din
mare pentru a din
ca la
Aci
Rodnicia
se poate
culturi de plante leguminoase prin folosirea de moderate de gunoiu de grajd, mai ales la plantele lacome. ce am
la
ce ne
celelalte
rodniciei
ce am
la ales
tot
chimice le
www.digibuc.ro
de
de
In azotate
ele
de de scumpe.Folosirea este stint
chimice de
pe solurile din
mai ieftine. pe de la grâu, cultivat leguminoase, pe care au fost arate vara imediat dupä recoltarea leguminoaselor, fosfatic superfosfat calitatea venit agricultorului. aceasta la de superfosfat cultivat la mätoarele recolta fost de 995 kg la ha, kg kg, kg kg, kg kg, Valoarea lei, pe tratat kg superfosfat, de lei,
kg superfosfat 2255 kg la ha. pe fost de kg superfosfat, de 6672 lei, 200 kg de lei,
kg superfosfat fost de 9020 lei. Cheltuelile de au fost de lei ha lei la ha kg superfosfat, de lei la kg superfosfat, de kg la ha superfosfat de la kg la ha. dar de 409 lei la ha net fost la ha kg superfosfat, de lei la kg superfosfat, de la ha kg de kg superfosfat. lei la dar pentru spori cantitatea calitatea trebue pe teren, la mijloace refacerea rodniciei ogorului de loace sunt cele mai bine
la
ele
din ce
richea,
etc.),
In cele de mai sus am prin folosirea
www.digibuc.ro
deosebire asupra sporirii
Plante textile de
tot
Plantele textile ne Intrebuintarea
din
a
fibrele e
care se fac de : ce omul a fibrele pentru
timp de milenii de popoarele Planta care a fost Mai Europa, a fost civilizate din Vestul Asiei, din Africa care s'a apoi Slavii au luat Scitii ca inul. clima toate europene nu a cunoscut Industria a inul. cânepa fibre vremea cea mai De asemenea manufacturile organizate industrial prelucrau pentru tesual XVIII -lea numai inul cele mai groase aspre. turile fine :
In secolul XIX s'a produs o Au apärut pe marile industria fibre textile piete ale lumii fibre din colonii, din cheltuialä cantitate mare care se produceau tot mai o sä Aceste fibre au www.digibuc.ro
43
mare inului din zona
toate s'a de Manila, de Sisal, de Ramia,
a de
prime de cea mai mare
azi
unui comert mondial
au luat
fac locul
de in. fibrelor de Dar planta care a adus cea mai mare prefacere comertul de fibre textile a fost bumbacul, care este cea dintre toate plantele textile. a luat pentru tesuturile ordinare de sac, de impachetat alte scopuri se mai planta care o produce nu are nicio cânepa. de se extrag din de un an, ai unui arbore teiul : capsularis. arbore calde la o lamai de se taie, se topesc cânepa apoi se extrag fibrele. e foarte mare, de acest arbore este foarte acolo astfel fibrelor revine foarte mai Iuta e mai cânepa, dar e Fibrele de Manila se extrag din foile unui palmier : Musa textilis, care Java, celelalte insule din Sumatra Neerlandeze. Fibrele se extrag din foi, topire Sunt foarte rezistente. dau sfoara de Manila care se de secerat. Mai la vesc la fabricarea a covoare, material de Cânepa de Sisal este din foile de Agave rigida, o Fibrele de Agave nu se topesc, se plantä care numai la soare. Aceste fibre sunt fine rezistente pentru Se In comertul mare mai vin fibrele altor plante, care cânepa cunoscute la : de Noua se extrage din fibrele Astfel plante, care care se nostru. cânepa de Bombay se Cânepa de Turkestan, dintr'o plantä nalba, Hibiscus cannabinus, care mai India, Persia, Turkestan, Rusia de Sud, a
apä.
Se
mai rezistente
cele de
www.digibuc.ro
mari.
44
SOCIETATEA
care fibrele cele mai fine, tot de fine ca de mätase, este Ramia. Ramia se fac de frumoase rezistente. Tot din fibrele de Ramia se cea mai mai : de bancnote. Banca a României a deosebit interes pentru plant&
a rugat
de
studieze
Agronomice
bilitatea introducerii ei Ramia este o din genul cunoscute : verde Ramia Urtica Se mai eria. Se Japonia China, pe in America de Nord, cazia, la o mai de o
:
cere
pe
mai Transcaugunoire
e bine
regiunea e
planta
specii
o
5-7
pe an chiar mai multe, când e bine Productia este foarte mare, kg de fibre la o se topesc in mai bine pe cale e azi un secret de fabricatie. Ramia e o de mare viitor, o mare cea mai au descoperit vremea din din Asia o care face tulpini de 4 m. care dau o foarte la putrezire. Kendir Planta se Apocynum sibiricum ; prelucrarea ei, se acum Rusia, pentru tesuturi care trebue stea in fibrele de Kendir stint neintrecute. care a cucerit veacul al XIX -lea locul este bumbacul.
Bumbacul era cunoscut India de de Cristos. Grecia, Roma veche, nu l'au cunoscut. Pe la 200 inainte de Cristos au de bumbac in Grecia veneau Orient. era spre bumbacului s'a Asiei : Arabii au dus -o Nordul Africei In Arabii au intemeiat pe care Spaniolii le -au
când au alungat pe Arabi din Bumbacul era cunoscut
de indigenii din America, care
www.digibuc.ro
45
aveau
industrie
industrie care
fost
de
Fibrele de bumbac n'au de prelucrare toarse numai de separate de de separat fibrele de de tors au filaturii de bumbac desvoltare una din cele mai distrus
de
de
multe
industria
cum
de bumbac
de bumbac au
aproape
satele
mai
de in de industria
care unde fibra de bumbac
adus gata tors de
Anglia. Fibrele de mai groase, care au alte numai rar se mai de in Cicero Gorciu, Secretarul General al care fost de guvern inului
de de
s'a impotat de peste miliarde lei, De atunci, urma tului, valoarea lei. Dar valoarea nu de
1934
este enorm pentru valoare din total. care au fost ajuns la scäzut crescut, reprezenta
total.
din fire de bumbac, covoare
acest
Gorciu
se
de bumbac,
de bumbac, sfoarä de bumbac, de
Manila, Ramia de
de
fine
Avem
dar
cantitate
sfoarä, fibre,
de pescuit,
Sisal, de
mai grosolane. industrie de filat de
de puterindustrie trebue importe materia prima din astfel bumbac brut, s'a scos cärei
www.digibuc.ro
INGINERILOR
46
nostru mai Dar din fire de bumbac nealbite, adicä bumbacul simple, räsucite a a trecut de valoare anul de lei. Mai fire de bumbac räsucite, vopsite, mercerizate, 544 milioane lei. Numai am importat de bumbac pentru o
comertul international nu ar fi supus nici unei restrictii, sumele acestea foarte mari pe care le nu prea mult. Am vinde in de
lei.
cantitate mai mare cereale, fructe, vite, carne, alte produse am astfel produsele Dar din apus fac acolo a produselor noastre facem noi atunci suntem nevoiti lucru, produsele care ne vin din caz de este bine In afarä de aceasta, nu tributarul materia prima la noi industriile ale Din a pornit cultura plantelor textile, iniciativa guvernului de a se care se nu ne vom putea De de textile vegetale din dar complet de acest import politica vom putea prin cânepa trebue cultivate pe o bumbac trebuesc mai mare ; regiunile care metodele de continuate pentru a pot de ameliorare ce se intreprind la noi. la Institutul de ne dea Agronimice vor
mai timpurii, proprii pentru clima studiu acolo. ramiei de asemenea a fost greu cu bumbacul importat. Prelucrarea cânepei este mai grea : trebue topite pieptänate, spre apoi scoase, uscate, melitate, fibrele, sau fuiorul. a se bumbac fibrele sunt date gata de trebuesc numai separate de mai greu. Apoi fibrele de de in se tore se acestea trebue fäcute atmosfera teseau tortul de devine se in
fäcute sub
argele, adicä
de
unde aerul se mentine mai umed. Dacä parte prelucrarea inului bumbac, este din motive de Desvoltarea
inului
cânepei de cânepei
www.digibuc.ro
au azi
tara este astfel o
chestiune de
prin
se
de
avea
prin atunci problema
acestor
care pe necesar
Mai este
cale profesio-
topitorii sistematice, centrele de de
de
la topit
unde cultivatorii Topitul actual
trebue Agricultorii la acestor spre calitate ce va se
ha
mari de cost pe unitate. numai de 25.053
pe
pe
fibrele lui fine zise de dar
pentru este de care se
uleioase.
industria
care
sunt un calitate pentru vite. dicat
care bine prelucrate timp acestor foarte sicativ, concentrat
acestor
lei vagonul
pentru fuior de calitate nu prea rece. trebue fie mijlocii, nici prea argiloase, care au fost cultivate dinainte gunoite. nu trebue atunci plantele cresc neregulate In sparte merge bine.
Nu se poate
in inului.
de foarte
este de un articol de umedä, roditor.
prea nisipoase,
dreptul la sunt de calitate
in,
putem pune din
pe
ce au trecut
de
de fuior sunt mai bine umedä din Baltice, Rusia din centru Vest. Rusia, care cuprindea la Baltice, era mai mare furnisor de fuior de in al din mondial de fibre de curat In Rusia cultura era cantitatea interior se producea rile
care moderate,
www.digibuc.ro
48
temelia
de aproape mai multe
cele mai
de
fibre
partea de Nord,
prielnice la noi umede din restul
de
de
dar rabdä o
mai Merge bine mai mare o tot proaspete, mai ales pe mai ales. preajma Dobrogea, de care anume pentru dau seminte multe. Soiuri pentru mai scunde, mai floarea apoi soiurile de sicilian sunt de care s'au introdus la noi. floare a Anatolia, de Rusia mai Soiurile pentru fuior cresc mai se putine. Dintre acestea sunt mai dau fibre fine, dar seminte Petkus, reputate de noasträ probabil nu vom conditiile numai in de ca sä specializäm pe un soi care ci trebue numai in de fuior de calitate dea sortiment de Institutul de Cercetäri Agronomice are din diferite alte noasträ se soiuri de in din peste curs se vor alege ce ale lumii, din care urma mai potrivite soiurile de buruieni. bine lucrat, cere un e svântat, când se face o se seamänä. se bine lui Martie dela trebue devreme, se sistematice de la lunii. S'au judetul de Cercetäri Agronomice la Moara Domneascä jud. a Ilfov la Statiunea cea de tulpini, cä productia, atât cea de s'a :
de
de buruieni care mai pot Când la anume la cm.
kg ;
kg la
rabdä destul
de pureci. Aprilie
Mai.
e bine s'a dovedit mai semänâm pentru fuior se cu
Se
rânduri, la o adâncime de ca
cm. Se
www.digibuc.ro
se
49
preajma
bine de Mai bine nu plantele au crescut
supra
nu
ce
foarte trebue
fie
timp are nevoe de Cifrele acestea se temperaturile ale tuturor zilelor perioada de Recolta pentru se face când capsulele uscate. taie bate se Bine cazul acesta din servesc
se
tulpinile nu trebue se
sulele ce mai
de de
se
Recolta se face pe vreme fie umede se pe apoi se desprind ajutorul darace acest caz
uscate este se face prelucrarea
Topitul mai
kg.
care
se face
de
pe câmp. apei
acest cum
zile,
mai rece. Topitul industrial care
care
topit partea
forma Fibrele se
care sunt
de
de
fibrele
recoltä de in la 200 kg de
brut de
care la
la
lei kilogramul. Astfel
la
face ce
fibrele de partea se usucä, apoi se
tatea
ha.
face firele
chiar. de
kg
fuior.
fuior recolta
lei
kg de fuior,
recoltä de poate de valoarea
ce
se
de.
De aceea care au
de topire
mai ales pe de
www.digibuc.ro
in.
amestecuri de
Camerei
de
Plantele de
recomandabile pentru de Prof. dr.
SAFTA
de rol deosebit care mai un caracter realist. pentru acest motiv agricultorii nu se cuvine plantelor de pentru venitului agricol, astäzi ne mai spre vitelor,
ne
de serioase.
vitelor nu se poate rezolva de
se
acestor plante. noasträ este special de
de
digestibile, animalelor
albumine de ameliorarea medie
a.
cap de
tot
primul
de
vom
batem de
pe
recordul danez de cerealelor care agricultura noasträ.
www.digibuc.ro
tehnica
51
deci despre plantele de noasträ de animale
Ce trebue facem pentru dela
ce trebue fie
plante de
Cele
dughia, borceagul, sfecla
de
câteva plante cäror nu cum iarba de Sudan, gaoleanul
sparceta, faza
altele de de bogate Din aceastä restul lucerna, sparceta mine sunt numai mai plantelor de de se simte mai vitelor noastre aceea aceastä
deci un prim pas care trebue
albuminelor.
cari
nu
poate introdus oricare asolament. De aceea este de pe ce agricultura asolamente va trece rationale, de de fapt ea dela de va rämâne prisos aceastä amintim, la nile mai reci mai ploioase ale va fi din regiunile de nu merge.
ea va fi de trifoiu este acestor pe terenurile pe cari din cazua cultivate, ele nu pot luate atât de asolament. acest din de al asolamentului nu este atât de serios, va trebui ne nicia lucernei viitor tot mult mai scurte relor urmare asolament. Pentru moment regiunile de ale acestei face pe socoteala cari este mai de calitate Sparceta, decât lucerna, va rämâne se rile slabe mai bogate pe el se este socoteala ocupate de ogoare. pentru timp suficient pentru
www.digibuc.ro
52
SOCIETATEA
AGRONOMI
tirea vederea acestora. poate pretutindeni Ca plante furnisoare de cultivate pe totul neinsemnate, va trebui introducem borceagul de toamnä, trifoiul amestecul de Landsberg, precum o mai mai la secetä. Ghizdeiul are o putere de adaptare, cum rar se la alte plante. De aceea se aproape oricare regiune pentru a terenuri. foarte rezistent la secetä
bine. Toate acestea sunt avantaje pentru cari fie
mai mult
este un amestec din V. pannonica. Marele avantaj pe care un de cel comun, este timpuriu, care poate fi cosit pe la Mai, astfel el porumb, sau alte plante cari se samene semänatul Cultura borceagului de toamnä contribue deci posibilitatea la intesnificarea de de teren, trei recolte pe doi incarnat, care avantaj este August poate cosit pe la lui ceputul cum este Mai a Culturile de borceagul de genere la sporirea de albumine, care motiv pe ar trebui Amestecul de prea cunoscut la noi, se pune din 20 kg trifoiu incarnat 20 kg kg Vicia westerwoldicum. timpurii cedentele. El trebue fie incercat, va da multe ale noastre. extrem de secetoase, cum este Dobrogea, nu merge, trebue cari lucerna Basarabiei, ne la crearea unui tip de mult mai rezistent la secetä, formele actuale. asemenea tip nu poate fi produs de varia lucea falcata. Lucerna galeste de o la secetä de o sobrietate pereche, are e lucerna comunä este posibil se Borceagul de Vicia villosa acest borceag
www.digibuc.ro
53
forme cari bunele astfel la lucerna de teren.
ale ambilor la de
de asemenea toatä sfeclei, giunile mai umede se va da parte cele mai secetoase, ierbii de gaoleanului etc. Important este nu se de Sudan, gereze cari tind plantelor deosebire celor bine urma unei propagande nu gaoleanul de pirate. Cäci iarba de Sudan,
Un Ian de trifoiu
Câmpulung).
caute acolo inferioare porumbului de nutret, nu au ce va trebui se cultura acestei plante este cari porumbul de nutret nu teze numai la regiuni este o des al absolut cari au de deficit de alcumpere prin urmare cari sunt nevoite mull atunci se concentrate. In ritului,
alte plante de plantele la o mai
la Cluj s'a constatat
se cosesc
mai bogate Astfel dintr'o
azot,
se
la data de
trifoiul a avut un continut de 27,50% proteine brute,
www.digibuc.ro
54
SOCIETATEA
la
un
brute brute,
de
avut
continut date, un brute. valabile pentru
italienesc,
Aceste consideratii leguminoaselor de
se
Trebue
se
toate scuturare, când
de nutret uscate.
evitäm
deci
nu
de
nutretului sub acest raport.
poate face partea mai sunt incomparabil de
aduce
mai
sine
pot mura tot felul de nutreturi. devine cari special pentru vaci de lapte cari, din consideratii de rentabilitate, nevoite animalelor zemoase. totul exagerat continental, multe arid, al muratul va ajunge se tot de Nordul
se poate problemei silozurilor. Trebue
face se
rezolvare se fixeze
cele
de
pentru marea exploatare, precum pentru ritele regiuni cari conservarea murat se generalizeze. tinde avânt va viitor cultura plantelor de alimentatiei animalelor noastre forma vreme de fânetele. Aceasta regiunile mai umede ale terenurile unde De aceea la se telor de nutret incomplet nu am cari trebuesc luate vederea unei pe scurt, din dical
sparte mare
regenerate
se
deosebi
www.digibuc.ro
este important se samene numai potrivite
stecuri de ierburi sol, etc.
de
se face destul de des este de
mare,
transforma
de
Astfel de ex.
multe
este
alte plante de facem tot
din
mai
culturile de plante de nu pot acest poate fi admis deosebi aride unde
De
putem el este condamnabil atunci acolo unde climatul permite prosperarea
se
de ameliorare propriu zise, sunt
Printre meritä
Acestea
cari tehnica
ne
Trebue
(azotate mare. vom ajunge la numai cositul des, ieftinind prelungirea astfel cantitativ vitelor produs. se este nevoie tehnica regiunile mai umede ale sistem de chise de animale. Avantajele de mari, experimentat, de
generalizat.
efectele
principale din
zilnic
lapte se (Cantitatea
Oradia 350 300 g.;
grame pe cap de locuitor)
300 260 g.; Arad 160
100
85 g.;
115
100 g.;
g.;
85 g.;
g.;
www.digibuc.ro
pentru
de
pepiniera Camerei de Odorheiu.
de dr. Ing.
Cea mai
ce trebuesc luate este regenerarea
pentru
pe cale In din stiunea se la acelor de plante care stint cele mai potrivite locale. ca se compun din trei grupuri de : din
gramineelor.
2.
Plante
alte
(pot fi folositoare amestecul
de seminte se compune numai din primele de
:
%
propotie de
%
leguminoase.
Infiintarea unde n'a existat
mai ales a pe terenuri de asemenea culturi, se face foarte
rar. Mult mai des se fac existente.
sunt absolut
la
tice pentru
pentru
;
www.digibuc.ro
de
este
totul
pentru
metode de
rarea
de ameliorare care nu distrug brazda favorabile existente aceste unei reduse de de
regene-
din cantitatea
Fig. 1.
legem
distrugerea
succesive
locul fostei care
sunt
de se
crarea discuri
complicate, trebue fie mai la simpla descrie mai pe larg.
deoarece rezultatul
www.digibuc.ro
mai este
58
nivelarea terenului. apelor (scurgerea apelor
2.
Lucrarea
(distrugerea brazdei
a
aratul). 4.
5. Cultivarea plantei premergätoare. 6. Compunerea amestecului de ierburi Se
cade anual numai in regiunile din care circa perioada de Aceasta mai mult naturale. poate regiuni mai uscate. Se poate spune, conditiunile unei agriculturi rationale,
este de
pot fi Trebue numai duratä
de de
umede, cele anuale),
toase nu vom face deci
durata de
mai bine regiunile de cum duratä climatul mai In regiunile seceanuale cel mult
de
ani.
agricultorii practici fac foarte des
care duc la
unele
de anumite
culturii, numai putem asigura succesul.
terenuri numai premergätoare trebue
se
curate
se
la
porumb,
zarzavat
la
fie
ne permit, putem
Acolo
ogor negru,
nici
mai multe
pentru distrugerea
buruienilor.
negräpat nici
facem toamna brazda numai
www.digibuc.ro
nu facem grapa.
Planta care se
In regiunile destul de umede, se
tectoare. protectoare.
uscate protectoare este orzul putem vom cosi verde, când ajunge de ne permit, putem superfosfat mai
din cantitatea numai
de
kg. la hectar.
de semänat,
Fig. 2. Fabricat
pentru semänatul
Khebl.
permite starea
se face
pot
timpului.
la protectoare
August. In acest caz
am
asemenea
de ierburi au de aceea trebuesc la se impart aceasta greutate grupuri, care se succesiv cele mai grele. protectoare, de prefede semänat grupul de grupul de
care
greutate
englezesc,
de
:
www.digibuc.ro
coada
SOCIETATEA INGINERILOR
60
Fiecare grup
cantitate
amestecäm bine apoi
de
lungul, jumätate se poate face
mai
pentru
au
telor
dela
acest caz
(Fig.
bine
se
jumätate
bun la care din grupul din grupul
de aduc am desprins tuburile. In acest amestecäm de semänat, le mâna. -lea
ierburilor din grupul de
se
din
se
avem mai bine un
Mai,
calciu
iar neted.
protectoare, trebue am semänat ierburile o care caz este ca aceasta creasca prea o cosim. o rupem prinde dinti. Dupa ce a trecut o luna dela dupa nevoie. care se cositul plantei protectoare pe la planta protectoare, este bine am semänat ierburile azotat (salpetru de kg. de la ha de amoniu). de
cum am mai sus, semintele de ierburi din care facem amestecul fac parte doua de : leguminoase. Dupa la care cresc ierburile pe o sau le etaje inferior etajul superior.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Pentru alegem ierburi din care din etajul superior din etajul inferior, restul de leguminoase. Pentru alegem din care la
din
din
-lea,
re-
de
Compunerea amestecurilor pentru este o de specialitate este a nu da bine Serviciile agricole Camerele de
ne
Fig. 3. la Congresul de plante de
Agriculturii, care
zeamä de bälegar. din Cehoslovacia (1937).
gratuit
nece-
sare.
de ierburi este medie circa 6o kg. de ha ce
clima, specialist
de
socotim
la hectar, nu pierdem corespunde etc., dece mai bine de proceda la
costa
Ca
www.digibuc.ro
trebue
de
La
G. DIMACHE Inginer Agronom
se poate
definitiv
atentiunea tot mai mare ce
este care
se
eo
pe deplin
cele mai multe din
de
unile
acum pe a multor plante
Intinderea : sfecla de
clin
an de an o
tot mai
etc.,
dupa cum ne
cifrele
:
1.465 hectare
1934 1935
sporire a suprafetei
se
de productie, cari sunt favorabile mai ales foloaselor pe cari le aduce
conditiunilor multe regiuni,
cultivatorilor. Intre aceste foloase, cel mai de tarea fix, de Societatea acestui
dela
lei
lei
www.digibuc.ro
este cum urcarea
1935, la 4 lei
1936, pentru ca
la
la gara cea mai ci
Dar ultimii alte plante
de
lei
de cultivator.
nu numai
sporit
cum se poate vedea din tabela
:
1936
Plante
.
cultivate
.
.
473.258 335.687 737.891
.
.
Ha.
Ha.
11.525.974 486.589
11.609.007 531.897 493.148 783.002
391.931 759.776
a luat
cum cultura plantelor
ultimii cererilor pe lele cum alte categorii de plante sporit ele nu ca plantele industriale. de mai sus mai oglindesc caracterul cerealist al agriculturii noastre, n'ar trebui cultura cerealelor folosul plantelor pentru a valorifica mai munca
valoarea medie a recoltelor la ha. a cerealelor constatäm
de
mai
mijlocii ceva
cerealele
:
Lei
1934
1935
1936
1937 (date
Lei
Lei
Lei
Lei
2.875
3.015
4.858 3.249 2.603
5.500 4.100
2.609 2.399 2.040
Orz
2.445 1.873
3.080
Numai la o
valoarea recoltei intrece pe cea a soiei, mai ultimii doi din cauza
recoltelor slabe din America ;
mai ridicat printr'o Trebue
mentinut de valorificare din partea Statului. valoarea medie a recoltei de ea an. de an, cultura acestei plante se deprind
mai sus este care care mai pe o considerare factorul care din terenul arabil, nu peste www.digibuc.ro
SOCIETATEA
poate folosi complect capacitatea lui de cerealelor,
dea mai
este
mica
atentie
mai intensive,
mai bine bratele de
-
care
oare de mai bine
numai prin este cea de cerealele.
conditiuni de soiei cele mai multe regiuni din solurile nu prea grele situate regiuni Se poate cultiva aproape toate plantele, leguminoase curat,
pentru introducerea de valoarea
deci
foarte
multi
se
trei
dar
s'au convins tot mai mult bine a fost tratatä a fost bine munbacterii cit. Am multe rezultate obtinute la tivat dupä diferite regiuni ; un exemplu din :
Nu numai
dar a ocupat bacterii a fost tratatä cum ne dovedesc rezultatele
cultivat
de Institutul de
Agronomice
:
la
de
Tratat
Netratat
1.676
373 90
1.030
2.023 989
.
1936 .
Kg.
950 987
-
In 1936 nu s'au putut vedea bine deosebirile din cauza secetei.
ceilalti
se
de productie datorit 1.073 kg.
www.digibuc.ro
deosebi
a adus venitul lei.
Tot
de
bacterii
cultivat
la
de
fost aici de 343
Tratarea
de
kg. soiei se
bacterii
efectele bine celelalte
la timp
mai
culturilor. Vedem deci trebue asolamente de
de
In trei de când s'a de introdus cultura mare, variat recolta ferit regiuni. regiuni, OlteMuntenia Dobrogea,
rezultatele nu au corespuns kg.
din cauza hectar mari din când ceea ce de
la
porumb, etc. aceste regiuni
tuite de s'a semänat mai de
ele
coapte.
s'o
se se
foarte bine boabele, deoarece le coace putut desvolta
acesta s'a putut observa foarte bine mai
trebue
nu fie prea uscat,
aceasta formeze fie favorabil, la semänat lipsa la semänat
recolta. 5
www.digibuc.ro
SOCIEATTEA
In regiunile in cari climaterice au fost : Moldova, Basarabia de Nord, Transilvania Banat, ductia medie la hectar a kg. ; aceste regiuni
Banat - se kg. la hectar
deosebi
recolte de mai ales
merge la export
de
mania, care ar putea
dela noi
deoarece
vagoane
la
nu stint
de
ei
favorabile unei culturi industriale cari ar voi
mod
destul de des
fel ca Germania alte este dela noi, Austria, etc. Se vede deci ar putea fi pe o de ori mai mare cea din anul acesta desfacerea ar fi la cum au variat anual : la importe
exportate :
Nectar
Productia tone
Media la ha.
Export
kg.
tone
6.979
540
29.692
1936
Variatiunea Rentabilitatea agricole de multe ori planul de al agricultor ceea ce este mai sigur. are Agricultorii plante cari le
produselor pe
trebuinte de ale cum
Sudul Basarabiei agricultorii
din care extrag un sirop cu care cari au pentru adaos la cafea, au
adaos
soia la
au scos uleiu.
Dobrogea au stors
la
convine se vede deoarece ei pot folosi asemenea produse, cumpere astfel mai dela Dar pentru mai bine micii
se
alte cauze. Mica proprietate reduse
de un capital mai ales convine deci micii
;
dispune de de lucru este foarte deoarece cultura ei nu cere schimb de
ce
www.digibuc.ro
capital de exploatare, cum cere de cultura, tocmai ceea ce Marc proprietate dispune de de capital de exploatare, nu dispune de
de nostru. mari aproape totdeauna de credit pe ; de lucru trebuind mica proprietate ci
din
angajate. Cum la noi
la
cum ne -au cei trei ani de cultura, s'a mult aici. Se va extinde mai mult recoltele se vor tara, când se vor apoi mai mult vitelor.
la Am
facem un calcul provizoriu de ca cereals ca Cultura de soia s'a Basarabia Transilvania, dupa care a urmat Moldova, apoi celelalte provincii : Muntenia
in acest an, pentru Bucovina brogea. media media de
date dela diferiti cultivatori mari calcuceea ce cheltuelile, folosindu-ne apoi de provizorii statistica de Agricalculat pe primele 6 am obtinut
torul rezultat :
Regiunea R.C.
Muntenia
V.B.
V.N. C.M.
4304 2986
V.B.
470 395 3604 2335
Dasarabia
2550
743
836
arat,
C.M.
-
V.N. =
R.C. V.B. V.N.
748
Transilvania
R.C. =
C.M.
2524
etc. de
cheltuelilor :
etc.
la ha. net, brut.
de exploatare
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Din reese are de muncä ceva mai ridicate la are restul reduse. Venitul net rezultat la este majoritatea cazumai mic dar trebue la seama acesta a fost pentru un an bun pentru (secetos Regat) la aceasta conjunctura
economicä
cerealelor,
dar mai
pentru viitor, soiei depinde direct de la hectar, care se poate terenului la timp, prin semänatul ingrijiri de bine executate date la timp. Renta
Boabe de
soiei este
mai mare la venitul ei net aduce plantei ce dupä
sporul de economiei rurale valoarea soiei este mult mare, procentul mare de mai ales de ce nutritive cari o fac se poate de vitelor populatiei rentabilitatea acestei plante noui agricultura va spori an de an pe ce se vor cu cultura ei, pentru a la care se destul de bine actual, In
mai
mult mai sigur
www.digibuc.ro
multe alte producte
Tutunurile de Directorul
foarte de prielnice ale Americei la satisfac
se
pentru
Experimental
Diferitele soiuri de de de
(pachete), al
de
A. M.
kg. de tutunuri de Macedonia
kg.
proocent prea
se
de circa
de
kg.
indigen.
de tutunuri
le avem le putem indigene,
au sub
rietate de
caracterele botanice de oferite de regiunile noastre. regiuni avut fiecare terenul propriu tutunurile foile
pentru lutoase, pietroase
cer nisipoase
secetoase,
pipä, cer
mare umede.
www.digibuc.ro
bogate,
70
DE
AL
Dr. C. AVOCAT;
Prof. FOST
Ing.
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
1. OROVEANU GRIG. DIR. GEN. AL CONTAB.
Dr. M. GEN:
Dr.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
71
Prof. I.
Dr. M.
GRIG.
www.digibuc.ro
72
Din nile de noastre
fabricatiei
ale consumului
din conditiuoferite tutunului de terenurile clima regiunis'au aclimatizat indigene, regiuni de : pentru regiunea din Oltenia sau a colinelor terenuri särace, lutoase, pietroase sau nisipoase secetoase din Dobrogea Oltenia. 2. Varietatea Molovata pentru regiunile deluroase din Moldova Dobrogea cu terenuri särace, lutoase, calcaroase etc., precum pentru de subcolinä din Muntenia, care
au terenuri särace, nisipoase secetoase.
3. Varietatea tru regiunile de subcolinä pie din Muntenia terenuri särace, nisipo lutoase secetoase. 4. Varietatea tru regiunile de din Muntenia terenuri grase, nisipoase,
umede.
pentru de
din Banat
terenuri grase, argilo-nisipoase, umede. Dr. ST. STANESCU Director general al C. A. M.
Satul Mare, precum
6.
pentru regiunile umede din Ardealului, Valea lui regiunea terenuri de alu-
grase, Acestea
umede.
de tutunuri indigene ce le avem in regiunile mai sus, dar se ajungä la aclimatizarea acestora la fixarea regiunilor respective, s'a crat mult, s'au incercat multe aduse de peste hotare, s'au cercetat multe regiuni de din In sustinerea acestei vom face scurt istoric al Tutunul obiceiul fumatului la a fost cunoscut la putul secolului al ; pentru cultura tutunului avem
www.digibuc.ro
documente de abia de la noastre existau :
secolului al XVIII -lea,
pe
turcesc, tutun românesc din
tutun turcesc desigur era importat, dar cel din incontestabil era produs se cultiva paralel tutunul zis românesc, dar care de fapt era adus din Rusia, cu de Makorka, Bacun etc. la monopolului, tutunului nu s'a ocupat nimeni nici de existente nici de cele nalizarea culturii traditiei,
mai a
aclimatizare, etc., care se nici un principiu la de
mai precis de la cultura la o ; de pe acele timpuri au asupra rationaa culturale asupra celor de ordin tehnic fermentarea, au examinat diferitele de terenurile respective, au introdus noi de tutunuri din fine au pe baze solide, care asigure o rentabilitate pentru pentru stat. Dintre sträine introduse la noi, primul l'au ocupat cele orientale, din Macedonia, Smirna, Samsun, sicean din Asia Argos Grecia, alte pentru tutunuri de apoi s'au mai adus Kerthy, din Seghedin-Roza Ungaria, America altele pentru Acestea sunt varietätile cari s'au cultivat la räzboiul mondial, când s'au numärul de tutunuri ce s'au gäsit cultivate in provinciile alipite anume : din Basarabia Banat, Debretzin din regiunea Satu -Mare, Valea lui Mihai
altele.
serviciile erau epoca turbure de de personal, cultivatorii de meserie desorganizate din fie necesar, cultura lipseau, fie le lipsea avut de ca urmare calitatea produsului Dat acea ce se sumedenia de era natural ca se o a acestor (corcire) pe cale intre ele, care a provocat o degenenefiind de selectiunea
www.digibuc.ro
INGINERILOR AGRONOMI
74
rare urmare
Aceastä degenerare
acelor
cultura
ce mai
din ce
ce cultivatorii de tutun
refuze
un triaj
observat la timp, s'a
acesta tuturor radical ce nu conveneau
cele
aflate
pe cele corcite, care rentabilitate timp
asigurau un produs superior
indigene felul acesta s'au de tutun merate mai sus care ne sub toate felurile de fabricate. caracterelor botanice Asupra originei acestor de descris, dar am avea foarte
care Plugarilor" impune oarecare rezerve, lorlalte ale economiei noastre motive vom limita numai la trecere noastre indigene.
Pentru aceste
Varietatea
din varietatea Iaka donia. Aceastä varietate are cea
din Maceunde
primit
mai superioare tutunuri ce
se pot
(Fig. numär mediu de
pe
la
auricule diametral
sesile,
curente, de
acuminat,
foilor verde
dispuse pe cea secundare unghiu drept. racem, ramurile secundare cea forma de corimb. terminale, pedunculate, gamosepal, sepalini Corola curbat, la de lung tinzând corola de culoare tinzând culoarea la gura corolin se stea de culoare deschisä. egale la corolin, capsula de de de de culoare cafenie deschisä la
www.digibuc.ro
de
raportul diametral
de
un
boabe.
Havanensis,
dela
portul elegant, drept,
unghiu
corolin
mare forma pentagonalä, la etc. Dintre
tenit centul redus de
aroma,
forma pe corolin
dela Macrophylla
etc.,
de
steau de culoare var.
dulce la fumat
Produsul al var. are un tesut fin, felat, de culoare galben auriu, e foarte aromat, un gust dulce fumat un procent redus de ; e foarte apreciat fabricatia celor mai fine e de kg. la ha. varietate regiunea cel mai superior ce se poate obtine anual
e de
ha.
2. Varietatea Molovata este din Basarabia s'a obtinut urma unei selectiuni din varietatea care s'a la alipirea Basarabiei. Din varietatea Jujna Berejnai, care ca var. se prezenta sub mai multe forme din punctul de vedere botanic, s'au selectionat 2 : mai 70, foile mai mari, Fig. de inflorescenta Varietatea etc., care numit cu mai (1. cu foile de formä etc., din care a rezultat rescenta Molovata care ha de ha cultivate din cauza inferioare ale produsului industrial, de a abanvarietatea Molovata, având calitäti superioare mult fabricatia apreciate s'a selectionat continuare la fixarea caracterelor.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
76
de
de 24,
pe
la
forma foliar
de
de corola
Tija au
capsula
foilor de
pe
etc., ne dovedesc
drepte, de
Molovata
pe
de
Varietatea Molovata
foarte
de
pentru clima
foarte rezis-
la Molovata are auriu,
de culoare galben gust dulce la fumat
aromat,
procent redus de
apreciat de manufacturi, Tutunul de Molovata produs
fine.
Basarabia are caractenordice din tutunurile de Molovata produse de
nu
care Regat.
ha
kg.
regiunile deluroase
kg. la din varietatea
Varietatea
atunci
care
s'a
aceasta pe cale
destul timp
personalului de control de pe atunci, de acum astfel prezent caracterele botanice afirme se
numele
numele de s'a aclimatizat.
gene,
tija
la de
pe
de pe
la
scurte,
sunt de decurente, culoarea unghiu
alungite),
pe
www.digibuc.ro
racem
secundare cätre
cele principale.
curbat, capsula
de
de 2).
contra
varietate a demonstrat o mare boalelor criptogamice a virusurilor. industrial are un fin, de culoare
deschis un procent scäzut de
Manufactura de tutun
natura terenului de cu un gust
Atelierul
la
de
chetat tutunul
fumat
aromat
tutun
la ha acesta
de
rietatea Kerthy Aclimatizarea s'a
medie de ha.
prin aclimatizare din de pe la din Ungaria de unde regiunea
luat www.digibuc.ro
78
SOCIETATEA
Tija
de
spre
ce
ce
de
arcat.
la bazä, atenuatä, cea
ovalo
auricule
unghiu aproape
pe cea de culoare
foliar nervure bine secundare
la
de culoare
foarte
stea de culoare Capsula
corola
aproape
maturitate.
de
este cotat
foaia mare, fin
de culoare galben
procent de
redus, gust
fumat.
tutun
de
la ha de
cultivatä
kg.,
ha.
origine este Varietatea Banat are de Unguri Rethater, Kerthy mai numeau Arad Rethater, de Banat, numele regiunii de varietate are descrise la var. singura caractere botanice mai terenurilor mai argiloase, mai deosebire mai Banat, produsul de
grosolan, cea
la ha de
mai
de regiunii.
aroma
kg.,
ha.
In
la
mare Cultivat
pentru pachete terenuri de
regiunea
mediu umed,
Banat
foi
pentru
la
prin
6. Varietatea
matizare din varietatea Debretzin, care se
www.digibuc.ro
regiunea
-Mare. Trebue
Debretzin
prin aclimatizare din varietatea de Unguri pentru le furnisa
ea
-leaf care
Tija
de de
la sunt
drepte, de nervurile secundare dintre
foile
pe foliar
fost
de pe
nervura
fini,
un aspect mat de
verde
desvoltate
mare, roze
de
tubul aproape
corola intregime
capsula caliciu.
Originea
de culoare maron, elastic rezistent,
gros,
un procent apreciabil de prea
pentru medie la ha. acesta produsul de
bun tutun
ce
pentru
ha.
de
de aclimatizarea Broadleaf, Maryland, Kentucky, Brazilia, Havana, etc. se
In rezumat aceste indigene, care cultivate sistemul de varietate de
sunt regiunile
Fig. 2.
Varietatea
noastre de terenuri prielnice special de uscare indicat de
ne satifac gust al consumatorilor.
www.digibuc.ro
tutunului.
bunei
tutunului de
pe cultivatori de D. PESCARU
agricole, se alte prin Tutunul, din punct de vedere calitativ, dela aceea produse cea mai calitate. la cea mai alte categorii intermeIntre aceste extreme de interesante. diare destul de numeroase
cer la tutun mai ales, care este comerciale una cultivate de mare la produsul fie bine ales pe (sortat), toate constituite fie alese normele arätate deosebire a foilor de tutun mai sus se alegerii pe sortarea tutunului, cu ingrijirea mod
numai astfel se poate aprecia
estima in mod just
valoarea lui.
pe care
aceasta cere pricepere
nu
cultivatorii de tutun le
in deajuns.
www.digibuc.ro
bine lucratä, apoi bine ambalatä prea mare, este mai de se bine aspect, comisiile de mai bine asemenea tutunuri. Marfa pierde din valoare nu just chiar de mai buni. din
tutunului la pierde
valoarea
sunt de mari, este distrus de comisiile de
tutunul
de cultivatorii de de pe urma unei calitate, bine bine ambalatä, destul de timp ce dela tutunurile nu aproape niciun Astfel, la foaia mica cari produc la kg. la Basarabia, brut la hectar marfa fost de bunä calitate, bine lucratä aleasä, la lei la hectar. acest venit, cam este venit carat, bine atunci când toate muncile tutunului au fost Cum majoritatea cultivatorilor tutunul familiei suma de mai sus Asemenea cazuri destul de numeroase, special la din renumita de Molovata. de
numai se simte
de
Cu
chiar
mai
ei,
se poate de
cazul invers, cultivatorii nu muncesc pricepere, nu nu aleg tutunul date, ei alteori pagube.
din cauza prea tutunul la culoare, se se valoarea lui se considerabil, pe cele 700 kg. produse la de abia se poate lei. nu cultivatorul
cazuri, nici cheltuelile de suma
de materiale mai pleacä pleacä
scad
avansurile primite dela C. A. apoi pentru impozitelor, el
care predat de chimirul de bani
www.digibuc.ro
calitate
bine
SOCIETATEA INGINERILOR
82
cultivatorii de tutun, C. A. M. le instrumente de
de
la
instructori apoi le gratuite, le pe termen pe termen lung avantaje mai Cu toate aceste cultivatori care de calitate cari se de rentabile, interesul
de
care
destui
A. M. sunt atât
de
este de din toropeala serios pentru
ajutoare
cultivatori din desinteresarea venitul produs
de aceastä
un hectar de tutun dar priceperea necesarä, se poate obtine venit familia un an de zile mai fie nevoie cultive plante, care munca treburile un profit prea mare. Sunt multi cultivatori de cari au acest lucru, numai culturii
adicä
de
Pentru se obtine mai trebue
de culoare bine expuse la soare. aceste terenuri aduc venitul mai mare. Cultivatorii nu terenului, din aceastä
foarte cele mai pentru nu bogate, nisipoase de vie), situate pe coaste
tutunurile cele mai fine, cari
totdeauna de alegerea nu pot obtine produse de au fäcut muncile la timp priceperea
calitate, chiar necesarä.
se adreseazá tuturor cultivatorilor de tutun se ocupe mai tragere de de toate muncile ce se pentru aceastä fie
pe cari
mod bine
lucrat
la Cine
uscate
pe mai
astfel, lucreazä pentru el
www.digibuc.ro
special se
pentru
se
lui.
Monumentul
Baia Cooperativei comuna Alcedar, jud. Orhei.
din
Cooperativele cultivatorilor de tutun Ing. Culturii
activitatea pe care Casa Monopolurilor (C. M.) depune pentru producerea de venituri importante din cultura tutunului, ea depune de activitate de de tutun, pentru general, pentru mai pentru ridicarea sätenilor. Pentru aceasta, dela ei, din fondul alocat anual diferite culturii tutunului, premii, ajutoare, pentru de incendii, dela care au cultivatorii de tutun, atât C. A. M. pornit scopul de face trage pentru mult
care
le
starea
la
era pe
mai ales de se pricepeau, www.digibuc.ro
care se mai renta-
s'au
expropiere, au are aceasta C. A. M., conduce pe care tivatorii de
cultivatori,
conducere.
contact
pentru o
a tutunului, singura tive agricole, mai bine produsele
se constitue
in care ei pot procure cele lesnicios
un
coopera-
mungospomai
mare.
ei de specialitate, actiune. sonalul auxiliar, a pornit la de aceste fäcute, sunt diferite s'au putut constitui ale au subscris un capital cooperative, cu 20.085 membri, au 9.436.546 lei. lei cu alte Am activitatea din pe anul cooperative. Pentru Calendarului mai de tutun jud. Orhei.
Activitatea Cooperativei Agricole a din comuna satul legal
la 4
cari au subscris un capital social cooperativa are din care au värsat lei lei Cooperativa a depus membrii foarte activitate, de ale rezultate sunt A.
matea) A procurat pentru gherghefuri de uscat rial lemnos pentru valoare de lei ; geamuri dela C. A. P. suma de lei valoare de lei poduri la magaziile de uscat tutunul. A ajutat asociatii cu sume rambursabile, pentru darea de pentru tutunului, a procurat unelte diverse materiale, pentru suma de lei anual,. agricole www.digibuc.ro
astfel
procure cele
muncile la timp. anul 1933, de kg., valoare de lei, acel an. ambalatul tutunurilor superioare cutii pe care pus la luat dela Camera Agricola, lotul de hectare, mod sub recta supraveghere personalului technic C. M., procurat
porumb
de
Localul Cooperativei
alte
de consum.
trebuit
perioada muncilor agricole, spre procura kg.
distribuindu-se
se
total
kg. kg.
de
de
pentru saramurarea stropitul viilor, pentru suma de lei, precum butoaie pentru vin. Schwyz, donat de C. M. cooperativei anul pentru ameliorarea rasei locale, vaci anual, de ai sunt foarte Asemenea un vier de York, donat de C. A. M., buni, precum cele un rasa Rhode -Island, donate tot de C. A. M. de
agricole donate de C. A. M. :
www.digibuc.ro
de
SOCIETATEA
un venit de trioare, sunt folosite de lei trioarele. de semänat de pus porumb DuCooperativa procurat 2 membrilor cooperativei, precum plex", care se pun la aparat de stropit, vie In suma de 59.000 lei, a compus din o satului un local propriu pentru un teren de ha. 5 2 magazii, de C. A. M. care s'au plantat pomi, prea mic de nevoile social s'a permis cooperativei, dar recoltele slabe din ultimii ani nu sporirea lui. Din bilanturile anii se poate vedea a cooperativei. situatia lei
Cassa
generale .
1935
52.502
28.266 20.362 62.462
706 13.683
44.580
10.991 13.203 9.504
64.065
64.065
64.065
64.065
33.659 7.495
.
Arenzi
lot. magazie
Efecte Imobile Cherestea
1934
5.681
.
.
C. A.
1933
5.570
.
.
Div. Conturi Pierdere Total
--121.533
--153.854
6.244 2.495
-
-
2.300 88o 80.764 357 3.003
223.910
1933
Capital
Pond . Fond . . Fond amort. imobile
9.707
59.995
59.995
2.905
2.591
23.834
.
Fond nuale Diverse Beneficii
-
.
83.325
506 6.276
220.837 1935
70.370
34.360
59.995 12.528
88o
245
194.463
64.065
73.870 59.995 22.262 4.143
64.670 59.995 22.262 3.943
51.267 2.822 25.843
5.278
4.022
4.022 5.826
223.910
220.837
211.985
28.221
Total
.
153,854
194.463
www.digibuc.ro
B.
al cooperativei tot concursul Astfel anuale, caracter
de
pentru desvoltarea unei organizat
la cari au luat parte concursul personalului primare, piese de coruri, jocuri, premilitarii, diferite concursuri, de conduse de Constantinescu, care comandantul premilitarilor. organizat
De
se
Pomul de
compus din astfel obiceiurile
Director al aparatul de radio, se parte copii säteni. care
Cu
pune la ora
primare, care
Biblioteca din volume, donate de C. A. M., este mare interes de säteni, anul Tihon Bordeianu primit dela
Regale, diploma de angajat Cooperativa care timpul iernii de croitorie, broderie, pus de C.
pentru lucrul manual, de tutun, modelele luate M.,
la
anul Ing.
covoare
Rezina, din al Pavlovschi, ajutorul de C. A. M., cooperativele din regiune, luat parte la porumb, produsele membrilor de premii au bani
de
h) Biserica din localitate, una din cele mai frumoase din numai
regiune, fost
ajutorul cari au colectat suma de 120.000 lei au plantat de C.
M.
www.digibuc.ro
de
local pentru
litate. Pentru aceasta s'a constituit Ing.
M. Rezina M. Constantinescu, Directorul
primare.
Biserica din comuna Alcedar (Orhei).
ajutorul cultivatorilor, cari au contribuit lei fiecare, cu al C. A. M. care a donat turii care a
lei
modesta
al
care a dat 200 c. material lemnos de constructie subscrieri, diferite ajutoare precum www.digibuc.ro
de
lei, al Prefec(C.A.P.S.)
din colecte
a
pietrei, a etc., a putut Ministerului Educatiei Nationale.
materiale, a este la
a costat
altor
este din clase, Director de recreatie. Curtea a fost cu pomi de C. A. M. din care este chiar Nistrului, de origine doritori de tehnici ai C. A. M. marea lei
cancelarie,
ce
economice
au poarte Vasile Consilier, Director Tehnic Agricol C. A. M., a bine cunoscutd mare ce are conduce, stimu-
tuirea acestei opere nationale. terminarea structiei s'a struirea local baie tot anul s'a
pus piatra
a
populare,
primare. In
de munca
V. PASAREANU
Consilier, Director Technic
gratuit, la la C. A. M. primare, s'a o de 20.000 lei dela Ministerul lei dela C. A. M. Ulterior s'au mai subventii dela Ministerul a continua lucrarea, iar ajutorul sumei de 20.000 lei dela Comisia tehnice pentru combaterea Basarabia, au fost complet terminate la August de de baie are o de intrare, de abur, de alimentarea cu se face dintr'o baie, apa
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
ajutorul unei pompe de incendiu
pentru cazuri de
care
stropirea Tot
de
rativei
al
s'a executat
de
Ferdinand
primare, Monumentul cärui este
de
Nu pot
cusur.
expunere, din localitate care,
numele
de
material, au
de
deci
membrii
gratuit, etc., dar
au
ale
de
Petrea Alexandru
care
de
Simion
Sicorschi,
Ciobanu,
Rusnac, Gheorghe Tccaci, Vladimir Petre Ciobanu Mihail M. M. Constantinescu,
Olaru,
Rusnac Sperienoapte, Gheorghe de tovschi, primare.
ctivitatea mai sus
au sub
frumoasa
Ing. Rezina,
A.
obligatorii serviciului ce frumoase opere Regiunii
M.
liber, de orele pentru realizarea acestor Ing. Agr. Dragu, Inspectorul aceastä activitate
din regiune sa. Am socotit de
aduc la aceste sat din partea de ale pentru servi exemplu au hotar conducätorii administrativi ai satelor, activitate care de toate se depune de acolo unde se tutunului din nu poate fi plugar bun, care socotesc fie luminat.
www.digibuc.ro
ale Cooperativei Agricole din Neporotova Soroca).
cel
de dr.
Tutunul, spre deosebire de trebue tutunul dupä aceea tutunului. Producerea bun cari au menirea de ploi
plante, nu poate fi producem
anume pregätit pentru face de astfel
vânturi reci ale
prielnice de
se compune din trei principale anume de care de obiceiu se face din are dimensiunile m. poate fi din cercevele
material
pot
sticlä
(nu se
mai
foarte bine vânturi, rogojini, bine pe care trebue
care
ce nu le
de
se
coceni, paie
stuf,
Patul,
alte materiale. platforma, pe
www.digibuc.ro
cutia
92
SOCIETATEA
care are menirea de terii tutunului.
da cäldura din gunoiu de material care se poate
poate paie, coceni de porumb
ale Dacä avem toate aceste trei Mai la pregätirea unei toate fie platforma. trebue nu ajungä mare cutia, pentru straturi, se se la cutie. cazul nu avem bälegar, de la
care nu
coceni de Paiele vor
paie
hrana
bine, iar
se vor de fiecare se vor de de porumb trebuesc ei bine, pentru spre cm.,
(Sud). In ea mai jurul cutiei, pregätirea
astfel se Acoperim apoi
de
putre-
pe ea cutia de
ce am ridicat
strat de gunoiu de
mai
ei
paiele
se
platforma. Despre acest lucru ne putem deget vedem abia mai putem bine, s'a paiele punem bine din descoperim, atunci ea ne gras de
rialul, din care este
trebue fie de un aceea acoperim din trei zile,
de
mai
din
cäldura
atunci pentru soiurile de de m. lungime semänäm la foaia mare este iar soiurile
este foaia
destul nisip, cernute printr'o astfel
de
ne
www.digibuc.ro
93
de
un strat de
Acoperim apoi
picioarele (opincile) astfel udäm bine späla acoperim este gata,
grosime,
de
semänat,
ea bine poate de uniform
apoi
bine circa
toate acestea,
va
rogojini
tutunul, având trebuesc
de rogojini
aerisi la vreme. Geamurile
se presare paie deasupra foarte mare
trebue
tutunul cäci Ca
nu se
acest
vom avea grijä de
toarele va nu avea In acest scop
se aeriseascä umezealä ales prea zilele frumoase, când soarele nu arde prea
de pe
tare, se vor se vor paie soare
numai de
parte
va ridica numai ce va
din
var.
zilele
tot aburul
va
este mai mare timpul vreo se vor de transplantare, timpul se va dacä suntem siguri ziva deschise deschise cald, le vom vom temperatura de nu este caz trebue din cauza ei se prea fie creascä mai tutunul. Mai bine pierdem din cauza vreunei mai din 2. Udatul se va care procedeazä uscat nu. In trebue fiecare
caz nu se va stropi
stea lac pe stratul bine.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
94
tutunul
are
fiecare
foi,
se va stropi pentru
se va face se va pune
rama)
In primele
feri de
de piaträ kg. de piaträ), va
de
(la
de
(la
mai
de
Stropirea
375
se va face
caz de
poate apä.
numai
nu fie
din
va
de buruieni
bine de praf,
se
deci se va face plivitul la timp.
se
nu este
prea
se vor
descoperite se va grosime. lungime,
stropitul. In acest caz el nu va In ne
ce ne
atunci se poate
ei pentru
cutia
räsad nu vine soare. destul de bine de intemperiile Pentru spre pe
ea
adicä
reci ale
de ei
ea un strat de de gros
de
la de
cm.
ars).
din
cutiei acoperim
de
strat de gunoiu cutiei,
este gata. Toate celelalte fel sunt
la
Institutul
Din
räsad bun de una
pe paie
straturi reci, cum se mai se poate
C. A. M.
se poate pe zile dela fost bun de transplantat dupä 55 zile, se samene de numai dupä 66
www.digibuc.ro
Putrezirea rasadului.
Lupta Impotriva principalelor
insecte
tutunului de dr
Tutunul adesea
GHIMPU
molime, cari se pagube
de
chiar
de tutun din anual,
cauza aceasta, peste de de lei. Pentru pierdere cultura multe mijloace de prin ajutorul se poate chiar suprima boala complect, ceea ce s'a unele cazuri Institutul Germenii ce se
desinfectarea,
diferite ale se aer. Impotriva germenilor din
contra celor de pe se din aer pot combate prin
des, pe timp umed noros, apar mai multe cari se prin diferite putreziri, ceea ce se mai ales la partea de jos Aceste de obiceiu din puncte se treptat toate goluri mari,
prea
stropit Impotriva
din
de tutun www.digibuc.ro
se
Ceresan, ceea ce
96
SOCIETATEA
se face prin simpla amestecare de g. de pulbere Ceresan kg de de Desinfectarea se mai poate face
de sublimat de
de
apoi scoate, se semäna.
se
solului (pentru
de de
fine se poate
din precum este de mare prin stropiri distruge germenii bolilor) se poate face
de
solului paie,
minute,
aceste
se
face
se
strujeni, lemne a., puse la de vreo
tuberse
este table de fier de simplu, dar focul fie dedesubt acesta temperatura trebue se astfel minute termometrului se pun cartofi la copt). Solul pe straturi, unde se pe grosime de circa cm. mai poate formalinä, stropiri cam de de acest tratament se acopere bine rogojini astfel apoi se descopere pentru
numai apoi se poate semäna se mai recomandä stropirea de de semäna, a ramelor, tuturor obiectelor ce vin contact trebue fie de mari de la (de unde germenii molimelor), acest scop teren stagneze pe el apele de ploaie,
de
In
de
fiecare an. trebue se
dintre ele trebue fie pentru
altele,
Este bine de des
mari unele de nu se
din
multor cultivatori), de
ce s'a
prea g.
sol se recomandä
www.digibuc.ro
stropitul
se
necesar, este
se
numai este numai dacä este prea
se stropeascä
se
de apä. este timp frumos
mai
foarte pe timp
caz de
de
face mai timpuriu, de asemenea prea des), smulgerea distrugera plantelor plantele smulse nu trebue fie aruncate
(dacä
nave
arse.
nu
tutunul ce se nu din este stropirea
permis,
de prisos oamenilor ei vin dela uscätorie. principale pentru
mai ales
zeamä bordelezä, care se
de cupru (piaträ
de
de
un
pentrz fie de calitate foarte
arde
kg de zemei
foarte Este
piatra
amestece altfel zeama bordelezä nu aduce niciun mai se de la kg de 1 vas
fierbinte piatra
se
ce se
alt vas se
apoi jumätatea din laptele de se
jumätate de de var,
bine).
Zeama bordelezä trebue fie de culoare ea trebue de fier pus ziva când s'a preparat (pentru mai multe se de la un butoiu). pirea atunci când au zeamä pe cruce, prima stropire kg
apä),
este bolnav,
des
se
plantele cresc repede, atunci este bine
des
stropeascä
bordelezä mai des,
se caz
transplantare. Stropitul se face
pulverizatoarele de
(nu
de 7
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
bordelezä se ce s'a stropit räsadul otrava nu lipseascä de pe foi. de
stropiri
se
de
ploi,
la primele douä
bordelezä, apoi
Pentru combaterea
spre
se recomandä
dintre cari verdele de Paris este Pentru acest scop se face un din g. verde de Paris, g. zahär g. g. Din acest aluat se de care, de porumb, ce pun -le moare peste timp. momelilor mai de
tutunului.
Thripsul tutunului (foarte
In ultimul timp sunt foarte impune
s'a dovedit fosfura de zinc mai de bariu sunt mai verdele de Paris, toate la fel de Paris fosfura de zinc pentru animale se bägare de lupta bolilor este mai grea,
deaface
mare,
practice de dintre cari cele mai sunt nu se tutun terenuri cedent mai fost tutun chiar cartofi), se numai nu se plantele la transplantare, se plantele bolnave altele sänätoase (ceea ce se numai la foile bolnave se de cazul unor numite viroze la
www.digibuc.ro
cari ditrugerea foilor nu la nimic), se des se buruienile cari scad umiditatea din sol, atrag stingheresc aerisirea astfel tutunul se
bine a. Recoltarea trebue mai timpuriu se resturile ce dupä recoltare tulpini, trebue fie scoase arse
pentru construirea gardurilor este un obiceiu foarte dela aceste tulpini de
bolilor
la
tutunului câmp este mica de cultivatori), care anii
mare
Thrips tabaci (bine devine
flagel.
se combate foarte greu,
ascunde bine, insectä apare
este
sute de
Aceastä de unde se duce câmp de altfel pe diferite buruieni, dela cari trece tutun.
se
Impotriva se recomandä stropirea emulsie de petrol, care se astfel litru de se g. de säpun (de moale), apoi aceasta se de petrol, amestecâncontinuu, läptos ce s'a se rece. simplä de este de bunä distruge insectele. mai de tutun mai ales de alte substage pentru combaterea dar cam este anexate aceste
câmp de asemenea se recomandä de tutun, mulsie de petrol, alte ceea ce se verii, când insectele apar mare. aceasta se face atingerea. insectelor pe soarelui unele tutunul. se mai de
transplantat timpuriu, polit
mai devreme,
atacate, ditrugerea resturilor de plante
www.digibuc.ro
arderea recoltare
a.
napadit de laptele
e de Prof.
gr.
de
Buruienile sunt plante care cresc pretutindeni care
plantelor cultivate,
le
voia
pe agricultori
peste
pe hotare,
drumurilor, curte
a. multe din ele
ocolite de vite. Pagubele le avem de pe urma
multe
buruieni sunt produc adeseori moartea care le din (ex. Toate buruienile folosesc pentru din paguba plantelor cultivate, care se mai desvolta Mult toarea
Buruienile din culturi, prin nefavorabile de cultivate, le
sol
la
desimea
le distrug. Recolta se desvolte ce calitatea cantitatea, d) Multe dintre buruieni desvoltarea boale care plantele cultivate Buruienile de drumuri sunt cuiburi www.digibuc.ro
PLUGARILOR
multor insecte, care aduc pugube turilor ;
Unele buruieni sunt
din lucerna, lupoaia) iau hrana clocoticiul), adicä
semi
plantelor cultivate, pe care le distrug ; de buruieni valoarea productelor, g) multe din ele find foarte greu de separat. Ele au general o mare putere de Multe din ele sub chiar mai mult, de zile printr'o sunt scoase la din
de cost al productelor prin cheldin
h)
tuelile la care
pe plugar pentru
magazie.
buruienilor. Pentru a putea care sunt mijloacele de contra buruienilor trebue inmultirea ciorii, pirul, buruieni, cum sunt : a. prin seminte, dar mai ales pe cale vegetativa se rizomi, etc.). Rizomii se se loe ramuri aeriene, vetre din mai ani Aceste plante sunt vivace, zile.
numai Alte buruieni se an mult doi. Numärul semintelor este general foarte mare, ceea ce face ca
de o
de
se
buruienilor se a) care duce fructele foarte mari.
:
la a.
multe din
Apele de ploaie pe
preväzute
alte locuri. le duce unele animale, de care se ghimpi
sunt duse la d)
-
de
:
mari. Omul
a.
foarte multe
seminte astfel de
buruieni astfel :
- Prin
plantelor cultivate de seminte de buruieni. de cultura La arat,
www.digibuc.ro
la
102
din tulpina care sunt duse mai departe, unde se prind alte plante. aruncarea plevei dela de treerat pe câmp. transportarea pe gunoiului de vite fermentat de ce produc buruienile se fiecare agricultor pentru Nu este deajuns recomandate de trebue procedeze la fel, ales prin de ruieni, dela vecini, pot infecta din nou aceluia care se
de
la art.
obligativitatea plugari din lanuri, a. ce nu se vor de lei conf. art. lege. s'au mod indirect plugarilor, recolte mai de rezulte mai mare, ei
generale Aceste
categorii
le
de
vivace, care se Astfel
cale
buruienile se pot mai dese pe timp mai uscat. gerea rizomilor punerea cepelor la putrezi face compost. se din nou, terenul tare infectat. asolamentelor plante de Din
plantele la de
numai
trior.
www.digibuc.ro
la
provenit din
fie bine dospit. se
din
se combaterea
des.
care
la
puse
pentru trior. de buruieni trior, fie platforma de gunoiu.
numai
de treerat, nici decum
dela
de
de buruieni, plantele putrezesc.
de
se
holdelor mai dese decursul verii la plantele asolamentelor
Descrierea buruienilor mai A.
Plante vivace
ce
se
cale
una din
cele mai periculoase
Are
(rizom),
foarte la
tulpinii subterane se la
orizontal sub Din ele
plante aeriene ce vetre. Frunzele sunt preväzute sunt grupate de culoare Fructele, foarte numeroase, au un de datoritä cärora sunt duse de la mari din tulpina
se
subteranä
la arat
grea. Se absolut necesar,
nu trebue www.digibuc.ro
la
din
nici un caz
104
SOCIETATEA
2. Pirul. Este de asemenea una din buruienile cele mai tulpini Are prin care rizomilor se culturile. Florile sunt grupate spice.
culoase ele
Se
Portiuni de se prind foarte
prin seminte, dar mai ales prin rupte la arat duse mai departe grapa plante noi de pir.
Pirul.
gurul malurilor
produs de pir are valoare este la legarea coastelor sterpe
ce aduce
lui se face prin de lui grapa. se la fel. dese la plantele gerea pirului. culturilor. uscat
www.digibuc.ro
fäcute pe timp de
prin
pe sub
la
goale
un suc läptos.
pe
ce se
Din
vetre ce
culturile. Florile de culoare capitule sunt grupate sunt duse de la se face la fel pentru rizomii ce se vivace fructe se frunze, mai din mai grele, se pe marginea drumurilor, hotare
vetre mari care umbresc culturile
se face prin prin plivit cultura plantelor In
de
de
considerate buruieni, frunze mari se pe culturile. In subterane cari
au
fructele
toare celor de
Susaiul.
se face prin aräturi gerea
plantelor
de
tineri.
se
mai multe foarte mult.
care le
(piedeca
6.
de
pe marginea de care se prinde
pe hotare
recoltarea sale
grupate ciorchine dese la sunt
de culoare se poate face cultivarea la trior
au
aräturi dese,
www.digibuc.ro
de
AGRONOMI
106
ce se
Este foarte räspânditä, mai ales culturile de
de Face pagube,
repede
culturile. Este
se
sale care se ei se
foarte
prin aräturi de
pentru
de
prin pliviri
dese.
Odosul
Este foarte Din culturile de nu se poate alege nici care
odos trebue
dela alta. cultivat.
prin boabelor
mai ales de
la baza Se
care se cerealelor
lui se face cultivarea plantelor de de care se cosesc odosului, apoi prin
Neghina.
de
cultura plantelor
mai ales prin
care
pentru mäcinat, Tulpina poate de sus. Frunzele sunt acoperite
de care se
de la
holdele de aspre la cantitate mai mare organismului.
la
tulpina
fini.
www.digibuc.ro
partea frunzele sunt
sunt mari, de culoare
unor
este
ei se poate face prin la trior, prin aräturi de
de de
culturilor. Mohorul. Sub
denumire se culturi,
specii de Setaria. acestea sunt rare,
mai multe
Apare
prin
otava
care sunt
prin
Se
foarte mare.
prin
de dese. Gunoiul
se
de
din
se va
de
numai
bine dospit.
plantä care este foarte
Are un
la cm., format din muchia spre Florile
lung,
multe
sunt aristate, mai ales
Se
de
ei aflate
de
cantitate mai mare
pentru se
Poate amestecate se
la de
animalele
ei
cantitate mare se poate face astfel pentru numai fie bine lucrat, prin aräturi trior.
de
alterneze cerealele care un asolament niciun nu se cultive
se
Este
6.
culturile de etc. pe
ei se
din
astfel le
www.digibuc.ro
ale
din
108
SOCIETATEA
AGRONOMI
Florile
au
la
galbene
la
In cantitate mare
de
grave
face prin alegerea la trior, dar mai ales prin de de prin cultivarea plantelor de tereLipiciul (Galium
verticile. Tulpina de alte plante prin
se
jos.
rotunde
Fructele celor dela Este
de
de care
se
pe
se
se face
trior, aräturi de 8. Destul de mult terenurile bogate
prin
de
loboda
cresc mai
produc foarte se De asemenea
radians) care
coriandrului cultivat miros de
este rupt.
acestora se face la pentru buruienile descrise mai sus. B.
a)
vivace
cale
(Veratrum). dela
vivace prin rizom. Tulpina la ce
de jos tulpina.
www.digibuc.ro
late,
sunt grupate
CALENDARUL
au pe
din
pe
pe dos verzuie. o plantä se face Laptele
verde
ca
casmaua înainte de a face
mai ales prin
(Euphorbia) Se .
Sunt mai multe specii, toate de
culoarea
animale din laptele
un suc
le
un gust
o
Oile pot
culoare
se face prin cosiri dese
prin scoatere
casmaua.
e, mai ales 3. Pelinul florile Frunzele au culoarea surie, Are gust amar vitele bun ca ocolesc. prin cosiri dese, sau scoaterea din (Eryngium). Cre4.
terenurile mai grele. grupate numeroase
:
la
cm.
o
Frunzele sunt
culoare
treaga plantä are o Animalele o ocolesc.
se face prin cosiri dese.
5. Turta
acaulis).
Tulpina e foarte
dela
foarte mari, Animalele nu o 6.
casmaua din Plante neral male, nu.
pe
iar capitulul, Frunzele au
dar o prin cosiri dese scoaterea din locuri bogate. Se distruge prin cosiri repetate. ce se
pe ogoare Sunt mai multe specii Florile sunt grupate capitule mari de culoare geFrunzele au multe celelalte Caprele se face
coasa
2. Holera (Xanthium spinosum) are pe cate, popii (Xanthium strumarium) e
www.digibuc.ro
de
110
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
tele numite sunt ca alune cu ghimpi, care se prind de animale mai ales de Trebuesc cu coasa înainte de 3. Clocoticiul sau (Alectorolophus). E fânetele lui suge seva din de pe care o Are galbene, fructele sunt capsule turtite cu multe ce când sunt coapte. Se coace se de cosirea Distrugerea : terenul.
de fructificare
se
C.
hotare,
pe
In aceste locuri
se
mare parte buruienile descrise mai
sus. Mai putem numära : cucuta, a. Ele trebuesc distruse prin cosiri dese prin scoaterea din casmaua, cele vivace. In niciun caz nu se vor läsa seminte.
Un botanist rus a
Siberia,
Lenei,
fragmente de
de
o
mii de ani. sa la Leningrad,
La
a
aceste fragmente
a
inviere a celulelor a reinviat a
e rar, dar
aceasta,
creasca. este Trebue
boabele de
care au
faraonilor
in
fructificat
la
In adevär, foarte
mai
de doua
de
www.digibuc.ro
de
au
o
de
Combaterea
de vie de dr.
Din
terea
de
ce
de vie, tratamentele adicä ce le douä tratamente preventive tratamente curative. vedem ce acest Prin tratamente preventive acele ce le la
atât
de vie,
de
ciupercii
fruct, etc. stropim vie prin doleze pentru impiedeca cuibärirea manei pe butuc, merele, perele, zemuri care mite pentru impiedeca viermuirea acestor tratamente curative care boala pe ei. Spre la de vie mär floare de pucioasä, ce pucioasä. de la de vie, distrugem stropind plantele ce cuprind fie de tutun, fie amestec de produse gata petrol, fie ce se sub denumirea
www.digibuc.ro
rirea
trebue
etc. Din punct de practic deosebirea ce tratamentul preventiv curativ timp ce tratamentul preventiv pe butuc, tratamentul curativ cuibärit. De aceea timp ce preventiv se cuibärit pe butuc, curativ pe regulä, efectele stropirilor ce
de
Din punct de la practic, combaterea are prin de Fiecare are ei bine definit, stropirii depinde de ce combatem. Spre la combatem prin zemuri ce au baza etc. timp ce fusicladium la mär mana la urmare de vie, le combatem zemuri bordoleze. nu combate mana prin prin dupä cum nu putem combate bordoleze. doua care trebue seama.
Tratamente la mär insectelor
de
De cum au frunzele pomilor, le punem hiberna sotor. In combaterea insectelor ce pe a stora etc., stropim din cu
la 32 Bé
punem avea
Pentru saramura vas de
e Neodendrin,
o cantitate de
Ovicid,
pe care o
pe care
apoi
www.digibuc.ro
pentru a saramurei sulfo-
de
de
etc.
:
Spre vas 88 de peste pentru a uniformiza solutia lucru litri anume : butoiu Neodendrin. pentru a uniformiza zeama invers
cei 8
zemuri :
Neodendrin Ovicid
Kermocid
Prepararea
:
de
Neodendrin
peste care stropim
5
In cazul vas
92
de
113
combaterea
de
da stropirea, uscate astfel la toate le ditrugem foc. Apoi stropim
toate ramuri. Tot astfel ce putrezesc pe
de
toarea at de
kg.
gras
kg.
de in 2 Prepararea de unui
fund Stropim
sub
opus
gras
de
cele
moment
greutatea
de
se
pentru
lui de fundul de
de
bine,
de cupru
de
laptele de
Cu
coroana de
dela
le
poste avea
Aplicarea
frunzei toamna
contra
dela
preajma
de
uneia
alteia
de lut nisip, gras de
cam dela
de
stins,
de de
cele
de de deal, kg. de de
un terciu destul de kg. de gros. Cu acest amestec ungern felul cum lipim podeaua. egale de lut vacä, care gros, de
www.digibuc.ro
kg.
tineri, de
un
pe care
114
SOCIETATEA
lapte de var
care am pus terciul
Mestecäm pentru a
grame fiere de vita.
perilor tineri. In cazul din de timp am putut da stropirea zeama sau carbolineum zeama bordolezä, bate la aceste putem stropiri printr'una a e : merilor
de
kg.
gras
kg.
Uleiu de
2
e
:
vas
care am
de
5
2. Topim
de cupru in 45
de apä.
gras cu cele 2
precum s'a
de in
de de
sus,
apoi
sulfat de
bine,
foarte de cupru laptele de Novenda.
laptele de cu
bordolezä
a o face de tratament de
a uniformiza stropim
tot cuprinsul
florii
de
Stropirea de
(pentru
boale)
ei. In acest scop, pentru rodirea de boalele ce pricinuesc la
putrezirea de
stropire
bordolezä.
zeamä combate ce abia florile, combatem ciupercile, arseniat
pentru de
bordoleze prin mijlocirea ce mai Arsinetta, de Paris
bordolezä arseniat ne mijlocirea ei combatem
Amestecul zeamä deoarece
timp
www.digibuc.ro
115
acestui tratament mixt e urmätoarea : de
.
700 grame
.
gras Arzola cum
:
de Arzola
cele 400
de cupru varul gras
2.
de
de apä.
43
de
cu
laptele de
de
puternic turnatului, laptele var. Apoi in zeamä Darsin. Mestecäm din pentru a
de Arzola
cu
cei 2 stropim
la
stropire combaterea fusicladiumului, adicä fructelor.
mai mare, merelor,
merelor
acestui tratament
urmätoarea 2 kg. 2 kg.
gras
Darsin
insecta
Arzola
zoo prepararea Arzola
de
Amestecul
punem
fund
la capätul
sub
moment
ce
restul de
zeama
care adäugäm
Arzola
stropirea ce
tot pe ea
la
din volumul
de
www.digibuc.ro
merele au
au la
116
SOCIETATEA
zeama In reteta acestor stropiri putem la rece ce provine din amestecul intre prin : produse gata ce le Sulfarol, Sulikol etc. In acest caz reteta are urmätoarea :
Sulfarol.
Amonil
Darsin Prepararea acestor retete este Punem
butoiu
:
apä.
2.
2
de apä.
2
de apä.
Topim Arzola butoiul
care am pus
de
cei
tur-
a
cu 2
amestecul
Arzola sau Darsin. Mestecäm stropim pomii.
pentru a
de August In pentru a in deosebi prin carpocapsa, mere prin fusicladium, lui August Ausuntem de a da pomilor la stropire. Reteta acestui ultim tratament e gust) o toarea : de
kg.
Var gras Darsin
Arzola
.
la stropirea de când combatem
Pregätirea acestei ce
Prima Are ca
la
urmätoarea kg.
de
Var gras Darsin
:
.
Pregätirea acestei (de August) la anume : când
.
.
.
750-800 grame
reteta ultimei ca de trei stropire o au ajuns la unei ; 2) e
www.digibuc.ro
117
perele au ajuns la stropire pe care
mai
August
de
Stropiri
la
contra cuiburilor de tratament de Stropim
lanigerum.
cuiburile de pe suta de
Thanol
de
Stropirea
Idem putem
zeamä de
de
In
puternice
de frunze, tot astfel din San de insecta de câte nevoia de apä, la suta de
de consecutive. de
päduchele precum
la
stropim
pe timpul
la suta de
700
Thanol de
vom stropi
de
din acest produs suta de de apä, zeamä de care de cuprindä produs la suta de zeamä rece, compunere intre kg. var gras kg. pulbere, la suta de de Nu trebue iarna cat vara inelul de pe unui care
de
Tratamente la pruni.
In tratamentele de
stropiri
la acestea se ce imediat pe care stropirilor de
par. la
rile de
la
ce
stropire de s'au are formula
kg.
de
Arzola
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
18
la stropirea ce
acestei August merilor.
In stropim petrol gata
verzi de puternice invaziuni de ce provine dintr'un amestec de de Quassia, de
spre
la suta de
de pruni din
la suta de stropire, stropim din
de
Thanol
de
Caliacra.
etc..
dela
lui Scott, gras apä. formarea
pentru
kg.
kg.
pulbere la suta de
acestei stropiri este de
combate
(negrelei) pe fructe
Thanol etc., împiedeca urcarea
pe
www.digibuc.ro
stropirea imediat
ce au
PLUGARILOR
119
Tratamente
stropirile de iarnä
tratament parazitare
genere
insecte, tratamentul insecticid nu este
la fiecare
la
mentul Stropirea se va da rezultate bordolezä momentul
fiecare an. cele
la
tament, mai verile reci
zeamä stropirea In de acest
de
pe care din mugure floarea nu tot zeamä bordolezä cärei
umede
buchetele de Stropirea
700
de
acestei zemi bordoleze
norme
face
ultimei stropiri pe care däm August putem stropi, au mai mult bine pomilor. Banda de trebue de pe stropirea de combaterea mai ales la pomii de tineri, stropim de 700 la la suta de de ce
la
la
Tratamente la
tratament
In stropirile de
la
mär
stropirile de tamente.
momentul
bobocii
rarea
treilea, la
care doilea
de floare
zile dela scutu-
de August,
www.digibuc.ro
obligator
120
SOCIETATEA
regiunile
stropiri de
se face dupä norme ce o däm August merilor.
Pregätirea acestei reteta ultimei
Reteta stropirii de August la gutui e de
care
:
kg.
stropiri
acestei zeama bordolezä. combaterea
stropiri repetate la interval de care
de
de apä. suta se face cald, scop punem cele 500 de calaicanul topire butoiu care am pus de apä. Mestecäm stropim gutuii. combaterea frunzelor la
calaican
tratament
Tratamente la piersic
tratamentele de iarnä la
Spre deosebire de piersic le mai de cam dela ce
de se poate chiar dela
frunzei.
foarte repede
trei zile de
(soare)
el devine foarte la acest moment arde aplicat de floare. In combaterea insectelor pe timpul
tratament de
stropirii.
dujmue de
ce
frunza,
rezultate
www.digibuc.ro
de
pentru päduchii stropind piersicii, fie
de
fie
punând
de
de de
de se poate pentru urmätoarea
de Decembrie, cärei
de
de 8% Kermocid, fie Stropirea de stropim
fie
zeamä
ciupercile,
at de
Prepararea la
se face
are
stropiri
de
norme piersicul
de
de
doua la
Prima, dela scuturarea
de
acestor
kg. kg.
Prepararea
la rece fund
opus
sub
In
moment pe care
treptat
de
Putem produse ce le de
de
Cu
cu
din Sulfarol
grame la suta de
grame la suta de de
la suta
700
:
de
Sulikol
etc. la
timpul nu putem Darsin etc.), deoarece avem
de atacat
piersicul de
ce cuprind
(Arzola,
combaterea omizilor este contact (care
prind un insecticid
www.digibuc.ro
ce
SOCIETATEA
sub denumirea cazul produselor ce se trebue Katakila etc. Stropirea de frunze precum In combaterea velor de chiar omizilor, recomandäm pentru tratamentele ce däm de g. la suta de la suta de niciun caz combaterea de apä, etc. Nu ce cuprind piersicilor prin sectelor ce petrol, ardem pomii. frunzei In combaterea care recomandäm stropiri repetate printr'o de de calaican (sulfat de fier) la suta de punem la Prepararea acestei fiert de apä. calaican, zeama s'a topit. rece. de butoiu care am pus stropim pentru uniformiza sicului bolnav. de Thanol,
de efectele
nu nu
nu
fi tratamentele ce le timp la ochi
absolut necesare acestui an de an ceea ce nu la acest boala scoatem la scoate foarfeca, stropim pentru nimici.
Tratamente la vita de vie de cupru unire cu var gras sunt produsele mai des baterea la vita de vie. dela aceste produse zemurilor ce din ele, diferite alte produse prin care putem combate timp, prin insectele ce pire, de vie. (Cochylis, Eudemis etc.). :
In combaterea manei (Plasmopara trebue practica stropirilor de fapte manifestare ce se sub atare trebue seama de starea timpului secetos, zemurile care combatem
www.digibuc.ro
123
timpul
timpului stropirea. Intotdeauna
care
mod
ce
zeala
sub
sub
timpul
ploilor ploilor ce
al
de au va
de
Mai
invazia de
va
fi
Mai
Aprilie cheia
Noembrie
de
combaterea
prima stropire când combatem mana primävara, uscat,
la
saramurei trebue
umede saramura trebue
fie
invaziunile de
secetoase,
trebue
slabe,
fie
nu trebue au
foarte seama de slab acide
de
foarte
dela data ele restropim via.
atare trebue
nu au nicio ramurile bordoleze
au
de
dela data
ele
pot dura pe mai ales vedem acum
slabe
noaptea.
de
preparäm
bordolezä
cum laptele de
se
cum
de
kg. de
punem
de
pentru
pus
de
acest de
vara apa, noapte.
de
acestei de de
tub de
butoiu de
la
parte
kg. de pasta
pe care de
mult de pe care
laptele de
dese,
se
de
pe
nu tine
de
www.digibuc.ro
bine
124
turnatului turnesol de
devine neuträ,
fi
bordoleze
turna laptele de
de
avea imediat,
de
via. Saramura trebue pierde puterea.
butoiu
de
dela
la alta
bordoleze turnesol
cum
schimbarea de culoare roz de
(neuträ)
de cupru)
se
care
neuträ hârtia
cantitate. ametist, care laptele de
turnesol capätä
roz
de
hârtia
de cupru, Reactiunea zemü bordoleze se de minute aceasta pentru siguri
de
de cum
bordoleze
de cuprn). In ea (lapte de turna laptele de aceasta se
colorit roz
de
de
roz.
de cupru Zeama cea
de de
cea
des
are kg. kg.
de
prepararea de cupru
cum Topim
butoiu,
de
fund
opus varului
sub
ce
moment
greutatea ce s'a stins,
de
de apä.
de var
foarte
puternic
laptele de are
laptele de
putere de
de
pasta de cupru,
bine
de
zeama
adicä
de
combaterea zeama bordolezä
pe
laptele de
de
Cele
pe
zeama mare.
putere de lipire pe
rezultate combaterea manei se de dedesubt, stropind
www.digibuc.ro
jos
PLUGARILOR
sus. Tot
combaterea manei e nevoie chestiune Cum e mai bine stropim frunzele prin tratament, foarte subtire
pe frunze? le obtinem
cele
e
pe frunze,
atare stropind
repede.
pe care o
eo
butucilor bolnavi, Deoarece azi
etc.
de insecte, printre care cele mai
e
ciorchinelui combatem ai viei. Cel mai bun combaterea moliilor este arseniati introsaramurä bordolezä alcalinä, stropind ciorchinii cu
un care are la cu produsele denumite de combatere e
rotenonul, piretra etc., Thanol etc. :
grame
de
Var gras Arzola
grame
Prepararea retetei o 2 litri de
astfel: Topim Arzola sau
aceastä solutie bordolezä care de sulfat de cupru var gras date reteta de mai sus. Cu aceastä care cantitatea de sulfat de cupru poate fi cum e la de nu an de titatea de Arzola sau de Darsin, stropiri : prima a doua a primele minunate. zile ale August. Rezultatele ce le obtinem Nu trebue boala putrezirii ciorchinelui s'a de mult acest se numai nu altor insecte. mai moliilor pe rezultate obtinem In contra
vie, sau stropind via
pe
nevoia cere pe timpul de la suta de
de de
sau
de
www.digibuc.ro
Thanol la suta
Prevenirea de
bolilor
BERNAZ
pentru viticulturii, precum publice opresc mai ales punerea vinurilor defectuoase celor bolnave, Asemenea vinuri nu pot fi pentru fabricarea ce vom pe scurt caracterele la vin, cauzele timp de
de
Sunt considerate
floare, cele
bolnave
manitate, etc., toate aceste drept activitatea anaerobe), cari, ajunse masa caracterele lui normale.
(aerobe
se pot
al
de
cari le
este
pur se acomodeazä atât cât aceasta se cari
In faptului
de
ai vinului
din duc, clasificarea ea prezintä la
www.digibuc.ro
o
se mai foloase de
de cätre având nevoie
de
pe cari le vom
aer,
durile ce Floarea ciupercii
se
ea se
care pentru a se desvolta are nevoie de aer. De aceea, din butoaiele mai ales la incepute astupate. este mai seamä o la la o mai
cu o
de peste
vase
nu sunt de
astupate
bine
atacate de
Caracterele prin cari se sunt toarele : la apare o foarte subtire de coloare ; mai se ea se devine timp un aspect roz.
se
In
când vasul
vin atacat de floare este
din cari o parte cade la fund, pe când alta fie la sub forma de fulgi fie masa vinului. Acesta pierde de obiceiu din limpezimea devenind mai mult mai timp o foarte de bioxid de carbon. alcoolic aciditatea se a o parte din materiile extractive se desface
distruse aproape
buchetoase
intregime.
felul acesta un gust de trezit, adesea
de
de
cuvinte, o serie de
Se constata, compozitia
cea mai de este Din aceste de alcool, care, prin oxidare, este descompus de coderma de carbon trecând bine
printr'o serie de corpi De aceea floarea vinului, www.digibuc.ro
alte a
128
trebue necesare, mai ales
desvoltarea ei, prin luarea terenul
ea
mai
de
care de obiceiu. Mijloacele pentru combaterea floarei
sunt de
curative.
butoaielor din
a)
vin, se va folosi un varietate din
absolut
an,
de vin pentru butoiu mai mare mai care se va
prin
din vechiu. In caz nu vase, se recomandä fie trecut altul capacitate
se vor pästra la culcate. din vasele nu arde vasului, se va fie construit special acest scop, fie metabisulfit afumätor de de potasiu cantitate de g. la Metabisulfitul de tasiu se de tifon, care se de Sticlele
vin
vin
fir de
se
butoiu
Acoperirea
mai bine
de
deasu-
un strat de untdelemn socotit la
de Umplerea
din vasele de când acesta se Folosirea de dopuri pentru butoaiele vin puse începute Aceste de
floarei prin umplerea vin,
de
sub
lung care va de floare. sifonare.
floarea se va nu dispunem de vin cantitate recomandä trecerea lui, cana, dintr'un butoiu la caz
mai
fel
se
mare vas.
de vin floare se tree, de obiceiu, la distilare sunt folosite la fabricarea
www.digibuc.ro
vinului.
prin timp De aceea,
este una dintre cele mai ale nu se mai poate vindeca, un focar de pentru vinurile
vinului este
de
bacterie
numitä
prin oxidare, alcoolul din vin
Bacterium
(acid acetic)
descom-
punerea bacteriei se cätre care este la de carbon mai pot fi atinse de Toate sunt vinurile vase nepline Vinurile atacate, ele bogate materii taninoase. Pentru de de timpul schimb vor trebui luate stea prea contact timpul fierberii mustului, va mod regulat, de pe caractere se un de coloare foarte la mai se acest cade la fundul de butoiului, de care bolnav are un miros se poate constata prin gustare Numai cazurile mai delicate se recurge dozarea analiza volatile. Aceste analize se laboratoare special amenajate. viticulturii vinurile cari aciditatea acid sulfuric, g. la g. la litru, pentru pentru acum
de
de acid acetic,
realitate
acidului
Acetatul de se pe cale s'a sub
nu
diastazei,
www.digibuc.ro
de
dozelor mai ester rezultat
tratamentele cele mai cum s'a mai spus sunt cele preventive, in
contra
totul
de prevenirea floarei
Ca atare, de ale cramei, ale ale vaselor, precum a vinurilor vor trebui fie printre de ale podgoreanului. Este de condamnat de a ocazia vinurilor, resturile din pahare pe podeaua cramei a pivnitei. Picäturile constituesc focare de infectie pentru
de aceea este nemerit ca vinurile
fie
izolate. Din mijloacele
de combatere vom Pasteurizarea vinurilor. 2. filtre sterilizatoare. otetite Tratarea revine aceste foarte scump. Ca atare, ele nu vor fi folosite numai mari.
mai practic este refermentarea
Un pe
de
strugurilor
Vinul obtinut se va cupaja
absolut vin
(amesteca) sumatie. Vinurile la fie fabricarea
se va recurge la de acidul acetic la temperaturi
pe cale din tescuirea
se va pune
a inaintat prea mult, se vor folosi fie rachiu. In cazul din numita distilare
de
alcoolul
cum este
cari,
mai bine zis mascarea prin mijloace de lege, sub pedepse aspre. de descrise, produse de microorganisme aerobe, mai o serie de provocate de astfel desvoltare nu au de aer. chimice este
In
serie de boli
:
acrirea
pe cari le vom descrie
manitice
tartrice de mai jos. www.digibuc.ro
131
vinului.
este
de
care duce o Caracterele prin cari se
bacteria Bacillus
viscosus :
turnat
vin a forma de
sunt se prelinge ca dese cazuri nepläcut. alcoolice särace in precum stricati (mänati, de
albe noui, provenite din de zahär nefermentat, sunt
Boala se mai tinute netrase de pe
seamä
la
substante
sunt, de
Fermentatia
bogate de
boalei se Vinificarea de
mai seamä folosirea acidului
musturilor parte din tanin ce se va scopul de tanin altele alcool Cupajarea vinurilor aceste substante. bogate mai se face Vindecarea vinurilor este mai mai care se bate se trage se de nuiele puternic, cantihectolitru de tanin, disolvat mai
www.digibuc.ro
tate
de alcool de se pune apoi butoaie curate afumate g. de pucioasä. caz când este puternic aerisirea lui prin batere de tanin, se va trage butoaie afumate se va limpezi zile prin cleire. Cleirea se face fie g. la fie absolut dela cleire
de
toase Vinul
se va trage
bine afumate pucioasä. se poate vindeca,
vase
dupä
risire
de filtrare Taninizarea vinului pasteurizare deasemeni rezultate Acest procedeu este prea neputând astfel folosit de podgorenii de rând. vinului. se
supuse
Se poate din vinificarea a celor precum
mai ales la vinurile la vinurile atacati de pe
fine, prode de
coacere.
adesea noui, accident care dispare in cele mai dese cazuri chiar primul
se
pritoc.
Amäreala vinului se datore§te
bacteriei Bacillus de obiceiu de Micrococcus Aceste bacterii compun glicerina acid butiric, substantele tanoide din vin
acetic, carbonic acroleind, un gust foarte amar, care se transmite cari se Sunt atacate timp materiile depun sub de pe bactefoarte riilor.
Vinurile bolnave un gust amar caracteristic se de obiceiu. Coloarea cele pierde din vioiciune, devenind Boala se poate atât la butoaie. se poate preveni numai folosirea gazului a www.digibuc.ro
foarte
mai ales la cât
la cele
selectionati.
In ceea ce
mijloacele de vindecare ale vinurilor
bolnave, ele se
la
substantelor amare prin cleire de
amare pe 2. Refermentarea mai bine amestecarea drojdii de vin proaspete, mirosuri Drojdia vinului de are de a absorbi din vin substantele amare, cari fac adesea pentru consumatie. se va pe drojdii timp de zile, apoi
a fi pritocit alt vas. Pritocirea se va face a aerisirea vinului, care astfel ar deveni mai amar. 3. Tratarea bolnav acid g. la Este bine ca vinului i se adaoge timp g. de tanin g. acid citric la hectolitru, care va cleit
punerea
4. Tratarea vinului, un
la nevoie
consumatie.
amäreala este prea de filtrare activ, numit eponit, caz
pasteurizare.
Acrirea
manitice.
mai ales ea apare foarte cazurile când : numai mustului se petrece la o prea Fermentatia de bacterii este unei anaerobe (Bacterium gracile, B. B. Gayoni), cari descompun din must, levuloza special, 1), acid acetic acid lactic. Ca fermentatie mai timp acidul carbonic, acidul este
glicerina.
Vinurile atacate de gust peste limitele
titate de manitä, care timp
un
este un
sunt turburi un de acid acetic este de obiceiu mare, de lege. In vin se un gust dulceag. caracteristic de
superior,
gust dulce.
www.digibuc.ro
o
sau lapte
134
este
Acreala
särace
alcool,
la temperaturi prea ridicate. mijloacele de combatere ale boalei mai de numai cele preventive acizi
timpul caz când temperatura la lui. Acidularea mustului
nu de In trece de aceste limite, se va recurge de acid tartic acest compus.
la
Folosirea acidului aproape
Mijloacele curative prea boala manitate de caz
distilare, vinurile absolut
este abia la tratarea bolnav
pasteurizarea de se
cleire
se poate g. de
de vin.
vinul
se
se datore§te tartrice ale acetic,
bacteriei anaerobe,
phthorum, care
Bacterium
(acidul tartric acid carbonic. bolnave pierd din
lui),
acid
;
timp o schimbare a depun o parte din vinurilor. Vinurile materiile colorante, pe când cele albe o coloare pahar vinul un fel de fire mätäsoase. Agitat lui se devenind fad, lipsit de pe
Boala
cea
mai ales vinurile din alcool, acizi särace mai se mai des la mai la cele maniticä, acrirea a este de
la o vinurile Ca
www.digibuc.ro
135
la
ea
climat
mai
mai
ale boalei sunt manitice. contra gravitatea Mijloacele de lecuire, diferite de
celor
se
de Pritocirea vas absolut se afumat g. unele g. acid citric la hectolitru, se timp cazuri se ele se nu se pot folosi Vinurile fabricarea de obiceiu la cazan se
bolnave este
chiar de
de
De aceea este nu
Prevenirea la vin se poate realiza menite anumite asigure
luarea unor mai
dintre cele mai Ca mäsuri de ordin general prevenirea
sunt
indicate cramei,
vaselor,
trebuesc
stare
de Conducerea supravegherea mersului precum folosirea acidului drojdiilor Amestecarea (cupajarea) slabe, altele mai tari mai armonios mai vinurilor timp
Cel mai vechiu vin din de la Berlin se poate vedea o mai
vin din lume. a regiune a secolului
a de
www.digibuc.ro
cea mai din a doua ju-
3
de fasole;
de mazäre;
de
legumelor de prof. dr. MARTIN
Cultura legumelor este una dintre cele mai mänoase se face cu tragere de pentru cultura legumelor avem destul. In jurul fiecärei case se o multe din care nelude este plata Domnului cele rodnice, vreme ce Italienii, de duc spate sacul dela vale la pun pe fac acolo In fiecare vin la noi o de cari se din rodnicia gliei noastre. este o meserie care are ea tainele ei, cari trebuesc Calendarul Plugarilor fiecare an pretioase turi celor cari vor tainele acestei frumoase meserii. -am luat dau cititorilor unele despre legumelor despre mijloacele cari ne la pentru nimicirea Legumele au multi sunt atacate de o de insecte, de o multime de boale pricinuite de ciuperci de oaspeti nepoftiti. Darea este foarte mare nu aduce niciun mai de ai cari sunt
brassicae. Omizile acestui fluture fac de
mari frunzele acestor plante.
www.digibuc.ro
de
de fluturi
de omizi pe se In doilea dela August se al de omizi. Omizile au cam de culoare verde surie, alburii, lungime puncte galbene dealungul trupului. trei Pieris rapae. Fluturele 2. aduce dar este ceva mai sunt verzui dungi galbene Rod
zele de varzä, sfeclä, gulii, etc. Pieris napi rod,
la zele de sfeclä, varzä, gulii a. fluturi petrec de iarna sub
mai sigur nimicire acestor
adunarea
este mai
de este omizilor
In vremea fluturilor trecem tot la zile de ouäle,
sunt
soarelui strivim omizile tinere nu mari.
Fluturele
mare de
Bohociul
Mamestra (Hadena) oleracea, este un fluture de noapte, lung de de aripile dinainte se trei una alburie, una de forma bobului de fasole, culoare portocalie treia, pe marginea aripei, literei depune pe dosul de Din cari sunt la verzi, jar mai Omizile se prin Mai prin August. Bohociul
brassicae,
un alt
de noapte care se prin la turele are aripile dinainte surii, puncte dinapoi de mai deschis. Omizile, verzi rod la de varzä, apoi se la
de
ei.
aceste
www.digibuc.ro
138
de
Adunarea
omizilor. de
varza
culturilor
nu
pe
In tot timpul sborului fluturilor
punem
Fluturii se
vase
sutele,
melasei.
de
este un
de culoare surie, are pe aripile dinainte un semn
astfel de
de
care aduce litera gamma. Omida numele de
sub
de
mai
noaptea legumelor,
la -de
planta de omizi Se combat din omizilor din
Sunt an.
scoaterea
se poate face Plusia gamma
omida ei.
sfeclei
ale
roase de omizi de culoare trei deschise dealungul fluture Sunt omizile de culoare tocmai semnul pe aripile dinainte. Omizile de dysodea
Se combat numai
de
omizi
rod
pete
pile dinapoi
de
galbene
de
sunt mai
culegerea de
are aripile dinainte brune de culoare la margine. dungä de mazäre roase pe
www.digibuc.ro
mai mica de
de
un Arderea micirea moliei.
cm. Fluturele
foarte frumos pe
aripilor dinainte. sigur de
atacate este singurul prazul
varza au
care le rod
ele
frunzele.
de Mai
8.
vulgaris. Gândacul de Mai este cunoscut de desinfectarea solului
din micirea
lumea.
distrugerea viermilor de carbon
Boabele de mazäre dulce, a., sunt foarte adesea atacate de
fasole
bob,
care dintre legumele amintite sunt atacate de mai sigure de nimicire trei nu cotesc
Sunt
(lecuim) boabele de carbon. Se la boabe. Tratamentul se face
g.
butoiu bine numai la
nicio
la
boabele nu
bele cari se de jos
C. Se
la cele de
surii. tulpinii de
depune un ou. Din iese la coletul de de noduri.
sulicicollis, lui a. care
este fiecare
arderea
se
cenilor de varzä bolnavi
oträvirea
de
carbon. Morcovii
adesea
pete vom cultiva
mica,
de
Nu sunt locurile .unde se
morcovii
acest
numai
de lumea, foarte bine de deosebire aproape toate legumele, Ne putem de ei stropind plantele atacate, fiecare gunoiu de grajd rece peste straturi curat de buruieni bine putrezit. De asemenea, praf de de semänat amestecäm
www.digibuc.ro
vulgaris, face toate plantele, nu numai la legume. mai ales turile gunoiu putred nu prea umede. ajutorul curselor de al curselor de ghivece, petrol turnate cuibul ei de mai legumelor trebue care culege
frunze.
din de Quassia aceste zemuri.
la
florile soarelui
de
auricularia de se combat emulsiune de petrol, vedea la vale, se din cari combate
depune
pe gunoiul aerisire
Boalele legumelor. Boalele legumelor sunt pricinuite fie de bacterii, fie de de ochiul. Boalele nu se
ciuperci
pricinuite de bacterii se numesc bacterioze, cele de ciuperci se Aproape toate legumele de pe urma terioze, astfel atacate fructele patlagelelor cartofii, fragile de räsaduri, varza, conopida, harbuzii, morcovii, Mijloacele de combatere culturilor. 2. Arderea plantelor bolnave.
ceapa.
perfect
Alegerea
Hernia
Hernia verzei este pe cari se Este Aproape nu este
brassicae.
verzei
Ea se
de
la urmä putrezesc.
se
boala care
nu fie
mai des atacate sunt morcovii, patlagelele, spanacul, ceapa, mai
la desvoltarea
boalei.
www.digibuc.ro
mai de pepenii,
Boala este
141
Boala se pe de sus frunzei sub de la mai brune inchise, palide pe de dreptul petelor, sub forma unui mucegaiu alb, care se trage
marginea petelor. Frunzele atacate se de primejdioasä
de tot.
de
de la locul unde se Plantele bolnave se mai
tulpina mare
Nu este are combate
alb.
de legume deosebire ceapa, primejdioasä.
am cernut peste ea un floare de pucioasä.
Hernia verzei.
Dosul unei frunze de fasole
ruginä
ce
frunzele
6.
fragilor de
Boala apare sub forma de pete rotunde petei se
frunze. Mai târziu cade, frunzele
se
fin
atacate de ruginä mai Ciuperca
usturoiul. Boala 8.
Frunzele se
anii morcovul,
umezi
pete rotunde, brune.
de fasole. Mai târziu petele pete se ivesc de de sus brun deschis pe culoarea ciocolatei pe Petele acestea nu se jos. Mai târziu petele devin putrezirea Boala se frunzele
www.digibuc.ro
142
SOCIETATEA
brune
pete rotunde
se pe
sub pe
Petele sunt cufundate
pe
carnea
alte boale de ciuperci, dar de mai de ciuperca care ciupercile Ciupercile bolnave se acoper fel de la Mai ciupercile de culoare un foarte greu. Boala este foarte ardem pe foc sitoare, de aceea trebue ne de boala trebue pare Mai sunt
desinfectat tot localul contra boalelor criptogamice.
de
un
acum la plantä nu se mai poate vindeca. In schimb avem destule putem plantelor. cari care
loace aceste
nu putem
pus
legume rezistente la boale. dela plante perfect numai
2.
culturilor.
Arderea tuturor plantelor bolnave. se combate stropirea se combate Sphaerella fragariae. Aceasta se mai poate preveni de potasiu stropiri g. la
Cum se
oträvurile legumele
nimicese
de
din
kg. petrol kg.
1. apä.
www.digibuc.ro
143
Intr'un vas cam de peste el turnäm
felioare
tot bate bine de nuiele zeama de säpun, care alt facä petrolul peste säpunul topit. mereu, punem de petrol de lemn,
un
peste
ce se
ajutorul pompelor Stropirea se de jos foilor. Contra purecilor de frunze trebue stropim bine pompele mai multe ape. 2. Zeama de Quassia din surcele de de Quassia, se toate drogheriile. care se kg. de surcele se doua se fierbe stea noapte Se Apoi se toarnä butoiu, se peste el lichidul (zeama) fiert se care pe de filtru In kg. se care s'a topit totul bine zeama poate fi la stropitul plantelor atacate. Zeama de Quassia fost la concurs, din mai bun pentru cirea
de
la fel
Zeama
baterea manei la
pentru
de vie.
Curse pentru insecte. de curse pentru insecte,
America
de de pildä, sunt de curentul de absorbire
aspiratoarelor de lumina
tub
neon
de aparat. se un
ce
poate
de
de metal, mod automat, el de aparat de format de
un kilometru
www.digibuc.ro
Remiza de
dela
de
Unelte de dr. A. Facultatea de
ce organizarea
agricole nu poate fi agricole,
a
nu poate fi industria modern' de
de vreme a celor
tehnice pe cari
agricole le pune la
de uneltelor oferite unella alegerea mai potrivite caracsolul, mai ales, conditiunile noastre In sunt cunoscute prea multe exemple de suferite de nu au tinut agricultorii seama o de trebue fie un economic, un raport avantajos produselor agricole. Cine nu de aceasta, cine nu este este expus la multe care a progresului multe cazuri este piedeca
de
este necesar telor agricole, ele fie practicate
agricol.
agricole au
pentru anumite
de
au fost
www.digibuc.ro
un ajutor treptat,
145
progresele realizate domeniul tehnicei de constructie. In alegerea adesea o imprejurare foarte se unei la diferitele au urmä folosite regiuni unde au însä
industria de agricole a devenit, putem spune, Ne vin astfel agricole unelte Germania, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, America, etc., etc., ni se unelte, nu numai cele mai tot felul de pentru nevoile noastre. agricole create pentru alte regiuni agricole pentru alte conditiuni economice, pe cari nu le gäsim la noi, sunt introduse adesea de ele aduc numai pagube. mari scumpe Vom da unele de de teren, aceste tractoare nu de puteau fi utilizate cu ; parte, din lipsa de mecanici tractoarele s'au stricat prea repede. : prea grele, construite pentru animale mai puternice din alte ; unelte prea grele, de forme nepotrivite solului, etc. din cele mai grave, care se de este folosirea ritatea lipsa unei a uneltelor agricole. bune exemple, din cele mai simple : Sapa putini sunt acei cari sunt unelte folosite de agricultor, conle folosesc bine. Fiecare din aceste unelte, dintr'un material foarte bun, are o destinatie folosim poate suporta numai anumite Nu se sapa acolo unde avem nevoie de : sapa nu va rezista, de va fi.... fabricantul sau foaia se- va lucru poate negustorul de normal, zista un dacä avem multe pietre trebue special, alegem un bine
scoaterea pomilor, adesea vedem
de topor, pentru nu va rezista. Nu este
cultorul
in
:
aici
fier. Din aceste cauze, rar gäsim sapa
s'au tocit mai bine este
www.digibuc.ro
cere un
vedem de sape
nu mai taie, ele trebuesc le ascutim o
146
AGRONOMI
SOCIETATEA
pe o pile
s'a
Aceasta este greu la unde nu se prea gäsesc mari pe la gospodari. Nu atunci ascuciocanul. este un procedeu mai recomandabil, poate fi folosit, dacä lucrarea se face Oricine trebue fie o Cu aceasta lumea aproape fie bätutä trebue
o
:
se va bate
atins mult,
pe margine, pe o tare, va fi
de cm. nu se intreaga ciocanul,
clin care este
restul foü
sapa
nu fie mai este
mai bun, mai tare. Numai un fier moale nu se teme de ciocan. nu trebuesc un pericol permanent cari pot se cu ele. nu un vechi, apoi undeva sau sub un se bat perete 2 cuie de lemn, pe care uneltele se la o intrebuintare. este tratat adesea plugul, aceste
curte pentru vitele
de rare, foarte rare Agricultorul, un plug, adesea crede are acum un instrument universal pentru lucrare de
pluguri grele pluguri pluguri pentru solurile pentru cele grele, pentru cal, pentru o pereche pentru perechi. de vite mult noi in prea de lucrarea ce li se cere. de greutate pentru un plug purtat de 2 vite este de 6o kg., acest plug poate fi losit mai de cm. adâncime.
un cal. Greutatea a pentru este de kg., mijlocii kg., mare pentru la maximum grele. Toate aceste pentru greutatea plugului cm. ; pentru trebue asupra 8o kg. M'am sunt numai cele de vie, pentru o pereche de vite
deoarece
de
ne pot asigura o soliditate Animalele de tractiune pot desvolte la mari, mai mari de aceasta mari, un plug prea www.digibuc.ro
a plugului.
mari de cele normale.
de a se poate
147
rupem. Aceasta
adesea
este de
de
este adesea mai
bine tras
aproape un este
de se
este
nou, foarte
adesea nu se se peste peste sunt släbite. Osiile tocite, de merg etc. Cu de unealtä, plugarul, plug, de un corn, este nevoit
vitele, cad de
este
s'a
plugul de
de
de
de
s'a
la se pe el Plugarul, vrea se bine de plug, trebue starea care cumpärat. Din toate le Pentru aceasta trebue trebuesc care s'a la la plug. unsoarea se ascute, trebue de câte recapete forma fel De aceea, la forma
fierar mai trebue bine aceasta. mai de zece bine, prost. s'a tocit de nu se poate da forma trebue terminarea plugul trebue la bine unsoare hârtie de spoit din var
trebue reparat pentru de plugul vara, pentru aräturile de va fi reparat mai bine, ieftin. fie Plugul trebue plugarul nu pe acest singur, vreo parte plugului este trebue de luat se adreseze inginerului agronom, va cerceta va spune mai mare alte
www.digibuc.ro
mai complicate, de semänat, cositoarele, batozele, etc., etc. In
deci de
jirea
trebue mai
ce
ne va costa
Cu
se poate
fie complet uneltele agricole uzuale pot firme sape,
la
cultivatoare,
grape, de
Treeratul
Rud.
de
tractorul Camerei de
-Mare.
grape, cultivatoare,
:
de :
Gebr. Eberhardt (Porc
grape, cultivatoare, grape, cultivatoare, :
Toate aceste firme au la mai importante din Pentru vite slabe, comandabile sunt :
toate de
Regent
2200-2500 lei) .
sunt mai lua plugul
gospodarul mai Regent
www.digibuc.ro
va lei).
Pentru
de vite vin D8, etc., de
lei.
de kg., rama lei. Mai recomandabile
grapelor,
Sunt
scumpe,
bine.
Pentru pirea
de
spargerea sub de lei. Ea poate
ei este de
pentru recomandä grape cari de
ea sunt foarte
Rezultatele ce se
recomandä folosirea
ei este de
de
Se recomandä pentru de
lei.
mai ales
ghiare
destul de
Este
lei. In
de cultivator poate
grapa
fi
flexibile, care lei.
pentru majoritatea solurilor
In ceea ce
poate fi folosit un lemn de stejar. cm. butuc de lungime, pe osii de fier Pentru mai grele, un astfel de
fäcut din
stre
väzut
de stejar. poate fi
de fier. pentru
trebue
fie de
prea multe mai simplu, mobile. Astfel de
de lei.
Pentru
porumbul trebue semänat folosi plug rezultate se cutie un dispozitiv simplu ce se pe plug. Astfel de dispozitive lei. Bine rezultate se
simple, de lemn. Astfel de
de
(pentru
de
de
cerealelor aceea de lei. Aceste
de
mai
lei. lei. de
un spor
se recomandä este
pot
www.digibuc.ro
de
150
SOCIETATEA
plugar
fi
astfel de Pentru recoltarea cerealelor pot fi folosite simple,
de
cositul
de
pot fi astäzi este de circa
lei.
de
la timp
recoltei pentru
permite prelucrarea
astfel de
lei.
Cantitatea de este
care
Cantitatea vitelor
Ha. la brazde
cm.
neted de
un
de
Cositul Seceratul cerealelor Seceratul-legatul grebla oameni oameni
cerealelor
kg.
de
3000-4000
de
orientare Bine toate aceste date servesc muncitorul pot varia destul de raport de lucru. necesare Nu am putut da la alte la folosirea agricole
se pot adresa
de
de
la Facultatea de de Geniu Rural.
Nr.
www.digibuc.ro
Agricole
Grajd comunal din comuna
jud. Sibiu.
animalelor domestice de agronom
pot numära
la
de
domestice. foarte De asemenea este birea dela nutret la componente,
deose-
nu relative.
din cari
de
substantoate
Cele
nutret.
la
mare deosebire
este
care aceste Unele
ceea ce
se
stint foarte bogate azot, altele
au
azot. Cantitatea de de asemenea
dela
la
www.digibuc.ro
nutreturile Acestea se unor substante mirositoare colorante, au rol alimentatie pofta de Vitaminele sunt un fel de substante cari se totul reduse. Vitaminele n'au deosebire
ele
organismul
nutreturile
normal.
foarte bogate de vitamine din
verzi
grave
organism inimii,
pului,
se
depunere de carne
producere de lapte,
Puterea ale
necesare
a.
aceste
animalul
din exemplu organism
pentru disolvarea, celorlalte substante. din produce
eliminarea se
laptelui se depune corp. Substantele azot laptelui, carnea, proteinele pentru formarea celulelor uzate, stantelor azot din din lapte formarea Substantele azot gräsimea telui, se corpului. Celuloza alimentatie plantelor) rost, foarte greu, deosebire foloase. organismul trage din ea la
hranei, servesc pentru särat
a.
vedem,
azot
www.digibuc.ro
153
rol, se
de
azot este
azot din
(carne, substituite de
celelalte
acest rol ele
etc.).
azot.
valoare
tot
se
De
fiecare gospodar de porumb, kg. de paie foloase nu au, urmare,
kg. de produc
Ceea ce nu se hränitor este
spre
kg. de
lumea, este de
de
trebue
paiele,
pe care
kg. de sunt absolut necesare de
Aceste chestiunea
s'a
se pune
necesitatea
S'au un
gram de
kg. de fiecare 0,2, este egal cum s'a
calitate
spunem
acest
cantitate de kg. de realitate
cele
iarba de
Spre
este
kg. oväz. Cu alte cuvinte, iarba oväzul, hränitoare kg. kg. de oväz trebue
valoare
este de
de
este
kg. de iarbä de
nutritive. Aceasta
de iarbä de ce
nire se
azot, totdeauna se
care kg.
www.digibuc.ro
au la
SOCIETATEA
kg. de
are 0,02 kg.
de
azot valoarea
VALOAREA
de
de
de
Paie de orz
de orz de porumb
de orz de
de
de de
de
in proteina a
Fig.
mai principale
a celor mai principale Tabloul date exprimate pentru mai toate in
www.digibuc.ro
confine folosite
155
kg.).
Cartofi
de
de
verde
de
Porumb
floare
de
de 0,032
de
de porumb de de de de de
0,028 0,059
de
0,48 38 In 0,62
de
Turte de de
0,074 0,53 0,004 44
murat
Frunze de
de
Borhot
de
rate de de Paie de
46 Borhot
de de
de
de
Paie de orz
0,05
48
Lapte de
de de
0,28 0,46 0,40
Pleavä de Pleavä de orz
dulce de
este
toate
necesare suficiente, plus, de timp poate nevoia de este foarte favorabil liber sub razele natul la
www.digibuc.ro
mai substantiale nutreturi verzi sunt plantele noase, iarba de iarba de Sudan, la porumbul meiul verde, frunzele de Nutretul verde, uscare, pierde o parte din substantele hränitoare din cele excitante din vitamine. In conditiuni nefavorabile de preparare, continutul se poate reduce la este un absolut necesar la
mai vaci.
alt de conservarea nutreturilor verzi pentru este murarea. are o valoare cel verde din care provine. mult mai costisitoare, prepararea nutretului murat, speeste
:
avem un
a)
transforma
verde apos, pe care
putem
conditunii avem cartofi ; avem nutreturi verzi grosolane (rogoz, stuf, etc.). bine vitelor
Celelalte animale
mai
consumä
sau
chiar Paiele
Ele sub
sunt azot. Cele mai
sunt paiele cerealelor de sunt mai ;
cerealelor de de porumb sunt mai ;
leguminoaselor azot. este mai
relativ mai
oi,
sunt sunt necesare,
Tuberculele
In
race
buni
sunt mai bun nutret din Sfecla de speeste pentru vacile de lapte, ; se poate da mai la cai la ; o consumä se mai mult pentru verde. Morcovii
cerealelor
bogate
este cel mai bun dintre cereale,
nutret concentrat care se orzul
mai
amidon
de mistuit. Este la animalele tinere. Porumbul mai greu de mistuit.
www.digibuc.ro
Boabele leguminoaselor
bogate
destul de greu.
stue
se introduc
bogate
Cele
de mistuit
de
de
cele
floarea
au
relativ bogate
de
dulce
este
de
absolut necesar animalelor tinere.
centrifugare laptele
pierde Zara toase
este
de carne este
mai bogat
cantitate
nu
se
acest
se
de oase, fosfat de de
animalele. se
se
de
murat,
Apoase (iarba,
brute noase
celulozice paiele, pleava) cerealelor) azotoase (boabele leguminoaselor,
Cele dela punctele La
de
se mai concentrate. date la animale, se
brute,
de paie). fierb
se
se
se
Pleava se
amestec oleaginoaselor se la 24 ore, turtelor de
se
cari se
vacilor de
folosite la
ce se pot da la din
www.digibuc.ro
de lapte pot vedea
158
SOCIETATEA
la de
a da mai
de
kg.
pot suporta
brute,
nu se
kg.
kg. de 4
Orz
3
2
4- 6 2- 3
de grau soarelui
de in, de
2
0.5zilnice
cantitatea de
greutatea
tatea se aprecierea din se
se
cantitatea de
aceste date, gestibild Tablourile
necesare nutritive
se
de
Kg.
Kg.
nutritive
3,0
325 360
425
0,28
0,30
500
greutatea
nu corespunde
alege greutatea
www.digibuc.ro
tablou, se
cantitatea de
Tabloul
tive
pentru care nu produce lapte
de mai pe
mulgätoare
de
de intre-
trebue de nutritive necesare pentru formarea laptelui.
kg. de lapte,
Ca
trebue
kg. proteinä consume aproximativ nutritive, cum laptele este
mai
calculate pentru
aceste
kg. lapte.
dela
formarea
necesare
nutritive
nutritive Lapte
laptele
laptele
subtire
0,05
gras
0,3
5,8 0,75
0,35 0,40 0,45 0,50 0,55
8,3 8.8
3,3 3,8
8,6
24
nutritive trebue vacä de
kg. greutate
kg. lapte
de
0,24 kg. de
la un
nutritive. Din kg. lapte gras, vaca trebue nutrivtive. nutritive.
kg.
In
de acestei
acesta se face la vacile
pentru calculate
www.digibuc.ro
vacä. se
SOCIETATEA
pentru desvoltarea nutritive.
mai 0,25
kg. proteinä
nutritive cuvenite, le brute concentrate, date normele respective.
de
Tabloul ce trebue
4.
brute
unei vaci de
concentrate
apoase
Nr. curent
medie (400 kg.)
brute
Kg.
2
sub
concentrate
Kg.
Kg.
30
5
20
6
la
6-
tarea
4
Din cele patru dam
acest se reduce
apos,
concentrate servesc totdeauna acum de
kg.
unei de
de porumb, de Procedäm pe de rubrica jos,
brut, completarea
kg. lapte gras, lucernä verde, paie de de
tabloul dupä modelul de denumirea proteinä
ce
nutritive trebue vaca de rind 400 kg. respective pentru Tabloul kg. lapte produs. la un proteinä 0,84 kg. nutritive 8,4. Trecem aceste cifre tablou rubricile. respective. care se va trebue nutritive. aceste de proteinä Presupunem dispunem de lucernä vacii noastre verde, putem da kg. Trecem nostru www.digibuc.ro
nutritive aceste kg. de lucernä. rotunjind la nutritive. sutimile la vaca consumând Tabloul kg. kg. de de apos, trebue brut, nostru, paie de orz. 0,04 kg. acestor kg. de nutritive. adunäm la un nutritive date suma sub forma de lucernä paie din kg. proteinä ce trebue Astfel trebue fie nutritive, centrate porumb, la
Tabloul aceste porumb
ce
calcule, kg.,
Ratia este ea corespund exact
Nr. curent
kg.,
kg.
nutritive ce se normele
NUTRETULUI
Tabelele
nutritive
0,24 de
2
.
de porumb de
de
.
.
0,04
2
0,22 1,4
.
Total Total
6
.
0,84
. .
8,4
0,84
grele, Socotelile fäcute par la se fac destul de vacile de trebue La la ce se fac la brute, Nu se dau multe Se
se dau azotoase.
www.digibuc.ro
vacilor de lapte din satele noastre acestor
special
trebue
de
bou de
kg.) are nutritive.
de de
nutritive
de repaus
de muncä din rasa
jud. Tighina .
de
aceste norme, putem la fel un bou de muncä,
vacilor de lapte.
mari.
vitelor
vitelor cornute mari se face cazul mari de nutreturi ieftine, cari nu se pot valomai rentabil pe cale. Nutreturile principale
punem de
boilor sunt :
la de
cartofii, borhoturile,
a.
Se
fiecare
www.digibuc.ro
de vite
mari
la
trebue
kg.
nutritive. unui kg. de greutate vie, vitele nutritive, plus
Pentru medie
mari
se face tablou,
trebue
ce
Ratia unui
se
6.
KG. PE
Lapte dulce
Nutrel
Lapte
concen-
brut
trat
nit 5
2 .
5
.
7
.
.
7,5 8
4
5
.
.
.
.
.
.
.
1,3
10
.
-
2,0
7
4
5, 6, 8,
.
2,0
.
2
3,5
4
4
Nutreturile concentrate, cari se de in, de in, este
la tineret, la colastra.
6.
Calul,
repede,
un stomac simplu trebue fie apoase la
relativ
de cailor.
www.digibuc.ro
volum.
calitate se
164
INGINERILOR
de
reproductor.
Gospodäria
jos ne Tabloul de nutritive necesare unui de
:
Nr. tritive de iepe
de 9,5
montei
digestiv concentrate.
Purceii
este
dela
patra
www.digibuc.ro
supliment de
sub forma parte). fosfat de calciu.
amestec de
azotos
este
este deosebit,
jud.
Porci
Tabloul de mai jos de
sau se pun imediat la
se cresc pentru
cum
normele respective pentru porci pre-
York. cazul
purcelului
pentru
imediate
nutritive
nutritive
40
0,25
de
are
este
gata
www.digibuc.ro
este
kg. de
trebue nutritive.
Scroafele de
In timpul
este
iarna,
de
de
cantitatea de concentrat se la fel, se kg. de concentrat azotos) de fiecare purcel. kg. vier de proteinä nutritive. baza acestor date se de
In timpul
folosind
din (turte).
cele ce oilor.
8.
al
de
este,
brute, chiar de ceci
Tabloul ce necesare animal.
nutritive
ne
Nr. curent
nutritiee de
de
timpul berbec de
kg.
de kg.
castrat derea
www.digibuc.ro
0,07
Grajd de
fixe.
Adäposturile de animale de dr. Ing.
GRAMA Rurale dela Agronomice
Catedra de Academia de balte
diferite
din gospodäria aceste
Dar nu
am cutreerat care sunt pot spune mult de de animale, au nu se pot
din Cum
ce se animale
tot gospodarul la construirea unor
ele nu sunt
animalele regiuni
mai toate multe cusururi. vite este
mai
pentru adäpostirea animalelor, vedem
pentru
de
In tablourile de mai jos pentru adäposturi,
www.digibuc.ro
pentru
gospodäria majoritatea pentru
dimensiunile potrivite animalelor din gospo-
www.digibuc.ro
grajduri
Tip de
anima-
din Basarabia de Nord.
de fiecare animal
anima-
2.50-2.80 multe de de
de
mai
de fiecare
de
de
la
nevoie de
(culuare)
culuarului de alimentare
iesle
iesle (cap
cap)
(un
www.digibuc.ro
170
Sopru din regiunile de
Tip de grajd
DE
un berbec miel
o oaie staulului. la partea cea la Cu peste DE m2
Pentru
boxä
de
la dimensiuni
purcei
purcei
un vier multe
de fiecare
(godaci)
de fiecare
purcei de purcei de culuarelor pentru un
0.50
de boxe de
www.digibuc.ro
sunt
171
Tip de grajd din regiunea de
DE
fiecärei specii
la
ce
de
Realizarea
necesare
de
pe un
se asigurä De aceea trebue
clädi
ne
pe acestea se
nu trebue de scurgere de pe alte nu ne scurgerea apelor se poate terenului contribue de scurgerea
pe
umiditatea pe care se construesc ploi, nici apele
alegem un teren tuburi de deasupra eficacitate la din interior.
www.digibuc.ro
bun,
mai
Orientarea
male este
de mai spre
de pot ele se vor
noapte. trebue fie Terenul din animalelor. impermeabil, pentru se asemenea el trebue fie atât de tare, rezista sub picioarele animalelor la de Din
majoritatea cazurilor, se simte nevoia fie pardosite posturile lemn, beton, etc. fi materiale ale proprietarului. Oricare pentru folosit la pardoseli, acestea trebue scurgere Inclinarea care convine pardoselei care pentru la metru, animalele este de golele de scurgere de cm. la metru. In pentru animale ce trebuesc de mare au pentru luminarea acest scop
dimensiuni LA ADAPOSTURILE
Pentrn
de
etc.)
3.
ferestrelor
din supra
foarte bine luminate
foarte bine luminate
pentru
de lux tineretului
.
mai
de .
.
slab ce
.
In raport capete de
este
www.digibuc.ro
de
de
pentru fi mai rezistente
Materialul este lemnul,
rani animalele
care
Pentru asigurarea de tavane, care sunt
acestei solide
pe trecere.
nu ne putem diferitelor sisteme
avem poduri pentru nevoile
de
Pentru
rilor, este
greutatea pe raport
precum
aceste materiale. DIFERITELOR DE INVELITORI
LA
Inclinarea
la
Natura
Kg.
Kg
Paie,
de stejar
circa 44.00
brad
450 450 450
1.00
(romane)
de de
de plumb
0.32-0.38
5.00- 7.57 Carton
rurale,
demia de
3.00
se pot adresa
sau proiecte asupra de Constructiuni Rurale dela Aca-
Studii Agronomice
www.digibuc.ro
dinte
Fig.
permanent de cal din maxilarul
inferior.
netul dentar extern. 2 Marginea
3= a dintelui. 4 =
a dintelui. .
din cornetul dentar experiferic. 7=Cornetul
tern.
dentar intern. 8=Ivoriu. 9 =
timp ce partea
a B)
pe rite unor ginea
forme ale ce dintele se
dentare
a dintelui.
a dintelui. 12 = dentar extern, in interiorul se deasupra la fund ciment. cenperiferic. 16 Steaua
sau steaua lui Girard.
de Profesor N. A.
Valoarea
parte, de originea de vârsta pe care care
vitelor nu depinde numai de de formele etc., vârsta
puterea de
din
reproducere,
serviciului
cai vârsta Mai
de utilizare produse ce se
la
pentru viteza animalului la celelalte animale domestice, mai parte din valoarea ei de pentru oasele) (carnea, pielea,
de se
I.
calului.
Calul are Sunt iepe cari au
36,
cei patru in
forma
in trei categorii numär de
www.digibuc.ro
se
numär de numär de
2.
Incisivii fiecare
de
partea dinainte numiri, pe care dela centru se numesc din
incisivul din dreapta
(maxilar)
Incisivii poartä arcada dentarä. au incisivii din numele de
din
se
este un animal difiardont,
are
de
de lapte
se deosebesc de de prin mai de culoare
de
n'au sunt mai
pe
la ce
de
timp culoare
de
longitudinal. sunt
pe linie care ceea ce sub denumirea de Fiecare incisiv la din parte de gingie, coroana
parte gingie, coroanei dintelui
de
numele de ei prin semnalmentele supra
tocire.
care ne dentarä
dentarä ea
aceea
tabla
din fi
Spre
asupra
vârstei
este necesar forma dinte de cal. structura Dintele incisiv forma unui con curb, astfel
de tocire baza conului. dentare pe care o are incisivul, din
sale, care la partea iar treptat,treptat ea devine se va schimba dela forma aceasta cea
la cea
o
elip-
ea pe
ce se va toci, apoi la forma fine la forma biangulard.
www.digibuc.ro
dela
176
SOCIETATEA
Un dinte e format din trei subs
Structura
ciment.
:
Pentru acest motiv a El e foarte tare are culoarea
partea mai fost numit de In de sus a dintelui interiorul o cavitate ce merge sau
dentard
a
se
cavitate se
dentar
In cavitate de sus iar in partea de jos se 2. Dentina ivoriul are o culoare de cele
de jos in sus de o
e
de fundul
ceva
de
o o
umple tot
cavitate dentar
al
se
dintelui
se
dintelui.
fundul
se
tului
din gingie, mai timp acest motiv marginea dinainte
au crescut, astfel
ce
frece
cele mai ginile
din gingie sunt
la
Marginile
ei, ale
dinte de tocire nu mai de tocire se jurând de tatea
mai
se
tocesc marginile
se toceascä. din
se toceascä când marginile ele
la
nivel,
lui
pe
cercuri de
Semnele indicatoare ce de jos de semne, cari se ivesc Aceste semne
tocesc,
de tocire la ce se
dentar extern.
corespunde
www.digibuc.ro
tocirea cor-
177
netului dentar
are
la 6
(Pentru
6-8
la
pentru
pentru
la
la 8 de a dintelui. de tocire a dintelui a stelei dentare
2.
Ivirea lui Girard.
VI. Determinarea determinarea vârstei : 4 perioade : tocirea dintilor de lapte maxilarul Dela 2.
de
la
Dela 3.
din maxilarul
ani. de
ii
din maxilarul
forma tablei Dela la
maxilarul
de
4.
forma tablei dentare a la
din maxilarul
se
apar animalul face parte dintr'o
la
de lapte (a, a) la vârsta de sub gingie marginea de lapte
Fig. 2. 15 zile le un
de lapte
dela
Intre dintelui cari
ale
curs de tocire, la sunt la luni Astfel are de jos de sus.
la
de lapte, dintre
treptat
la
la vârsta de 12
www.digibuc.ro
un an
la de
Tabla
complet
de tocire, au
se
marginile
la
marginea din afarä de
de
ei.
tocesc
au
curs de tocire.
La doi
de
se tocesc pe
tablei
inferioarä
au
de
inferior
3.
lului la vârsta de sunt de
a, a. b.
(a, a).
de
c.
Perioada cad
de
parte
ce
de lapte au
vârsta de deosebesc
culoare de
la nivelul ce La
au crescut, se
de
perma-
de lapte. de lapte,
desvoltare
raselor
la
de
La
de
de
falca de jos
de sus.
La la
cad de
www.digibuc.ro
de
din cari
au crescut
la
afarä
se toceascä.
calul are
inferior
cari
superior. mari,
s'au ros
gura
Intre
de lapte ce se unor boabe de
ce
s'au apar
la
de
de lapte curs de iar
la vârsta de au tabla au crescut la
fi
la ambele
au
ale
Perioada gura calului e
se mai
la
dinte de Falca de jos
Fig. 5. vârsta de
calului la
Nu se
niciun
dinte de lapte.
au
marginea din afarä se toceascä ginea
(d, d) din
se
tabla dentará tocirea pe
inferior se ceva mai la de se roade,
din
tablei de
In general pe se
se
ce tabla se retrage
dintelui numai reducere deplasare dispare. acesteia, mare, nivelat dintelui, care de pe deosebire de
au
marginea
se
tabla
2. de pe ei dispare.
tablei
de roadere.
se
de
tabla
a devenit
www.digibuc.ro
INGINERILOR
180
curs de
Tabla de
ceva mai
la
cauza de
sub
pe superior
de
determinarea de pe
de
aceasta pe
se
de
de
de
de
Falca de jos vârsta de
calului la
de
aproape nu mai
pe
schimb pe din apärut steaua Girard sub forma unei de culoare (a, a, Cimentul
din cornetul dentar intern (A, A, de tocire are form de
ia o
Nu se
pe
pe
de o
steaua steaua
Girard
La
se
Steaua
se
pe
la
ea se
de ce
dentar
devin rotunzi. Pe
se
superior
Perioada La
de sus.
din
de inferior
de
Fig.
vârsta de 12
Falca
de jos
calului la
de tocire steana lui Girard, cornetului dentar extern formä
au ei
www.digibuc.ro
din
La
de
inferior
din
arcada
la
pe
se
Arcada
ce
vârsta de
o
incepe
La 13
la
o
cu una
se
e
din maxilarul inferior forma triunghiulard.
de jos se vede are o formä Arcada
turtirea
complet ros pe
extern steaua
de
fetei incepe la
din formarea unui
a
- care ca
accentueze alungirea
botului.
Intre 14 6. Intre
forma
15
iau forma
Fig. 8. Falca de jos a calului in vârsta de 16 ani. Pe nu se mai steaua lui Girard. Fundul cornetului dentar extern ciment a Forma e triunghiularä, la mai
Intre
forma
17
8. La 17
forma
devin biangulari.
19
Fig.
Falca de jos
de
calului la vârsta au luat
formä biangularä, formä ce tinde
20
dintii din
inferior
devin biangulari. biangulari.
Dela
ce mai
se
forma biangularä se din profil devine mai www.digibuc.ro
20 ani
din ce arcada dentarä
(Vezi figura
182
In aprecierea vârstei calului cari unor
unele vârstei. Acestea se datoresc omului. Cele mai sunt :
sau
cai de
jos
-
superior inferior. 2. Tocirea
arcadei dentare ;
15, 20
5,
6 sus din cari 7
se face regulat; din cauza pe cari le In deosebi prea des de se tocesc pe tocire
normal.
Intr'un asemenea caz
cari ne pot
la
oarecare
Arcada dentará la cai nu se suprapune : din falca de sus sunt ceva mai cei din falca de jos. Pentru acest motiv se
mai mult
a
din
superior,
prin aceasta o tocire incisivilor din falca de jos.
a
ai calului se alungesc
Fig.
tree peste dintii din arcada
de papagal la cal.
printr'o roadere se apropie de papagal". se zice este pentru animalului. In acest caz determinarea vârstei e cum nu apare 8 ani, prezenta ciocului de papagal ne un cal mai de 8 ca eroare pe 4. fierul pe tabla a incisivilor din maxilarul inferior cari
de
spre a obtine o
care
de aproape dintii calului se incorectitudinea.
www.digibuc.ro
relativ
are
formä
de
cam in
central
ceva mai inapoi
de
ce arsurile nu pot fi aplicate apoi
mai vizibile, arsurile se partea dinainte fine n'au le lipsesc central de fie
alte mijloace
Mai
cazul
Fig. dintii
profil deoarece tineri asemenea
va observa forma peste
pe
pe
dintelui nu
asemenea naturalä. se
se va observa bine
tablei dentare
se de
se va Fig.
dentar intern
un
la
este din profil, pentru a masca arcada tare, se
al de se
rioare se
din aspect
Apoi, au
din
de
Se
caracteristic Aceasta se
de
prin dungile verificarea incisivilor din
sate
tabla dentarä interes
au Fig.
cai
la cai din
pentru
mare. In ce s'au
de
de lapte. Dar deoarece dintele de lapte lucru ce nu se poate constata
sunt
www.digibuc.ro
incorectitudine se imediat permanent,
de tauri
din Lugoj.
Gonitul
vacilor de dr.
Gonitul de
la gonit, ea trebue
da
fie
vaca
des, are vulva lipicios,
din ea deosebit, care
un
limpede deschide pofta
de multe care au mai apar
de gonit. Vacile pe celelalte vaci.
ce vaca fost
nu nu
ea
apar din atunci putem zilnic de
de de
In
de
taur.
acest
nu mai apar
ce vaca are
de
luna un In luna din lichid de culoare atunci se mai poate dacä vaca prins, dacä drept sub atunci se mai vaca rece. In tot vaca are se
ea
ugerul
se poate
din
de
www.digibuc.ro
tot vaca
ea are nevoie
Nu se va pot provoca va da
acestea
mult
mai
deoarece
prea mult dezvoltarea Pentru din pântece bine desvolte bine scheletul trebue vacilor g. pe de de de oase. Dacä vacile nu se va da purgativ tare, deoarece pot Nu se vor vacile la un un 6. Dacä vacile tinere prea timp grajd, atunci se picioarele. Pentru aceasta ele trebuesc puse scoase la plimbare. zilnic, pentru vor le care se 8. Grajdul fie curat. murdar miroase deosebi avorteze.
care
atunci vacile
pot
Mai
vedem
de
lichid
curge
curge din ea un lichid gros vaca are mari, din care se apoi se Din cauza durerilor se Acestea semnele cele mai Inaintea iese se lichidul din ea se spre picioarele
se
mulgem Vulva se aproape fäta, dese picioare
mereu spre pântece. gata fete. un vaca Acesta mod pe ele. Dacä
face
capul
prea mare, atunci toate opintirile el nu poate afarä. In astfel de trebue de picioare uscat afarä. Dacä corpul nu poate alunece care care
mare (irigator)
vom
se
de untdelemn. se deschide ce
bine
curat.
care se pun
ceai de
laudanum (laur). care fete afarä cald, vaca poate
www.digibuc.ro
trebue pe
fie
Berbec merinos.
e de dr. M. GATAN Agronom
lapte carne, este un produs principal al parte din populatia este noastre
Pe oilor.
o
terialul din care se face aproape obiele, haine oile,
:
pentru paturi, a. nici n'o mai prin multe
imediat in de mai sus. Nici nu ne -am putea s'ar putea lipsi de acest material precios. In sunt cam milioane capete oi, dintre cari fac parte rasa cea mai aceste oi au este un amestec de fire foarte subtiri de fire foarte groase. De asemenea turcanele dau aproape 2 kg. de oaie, una peste alta.
vopsesc rile
o
o industrie a tesuturilor foarte avem fabrici numeroase cari stofe de destul de Dar ce este dureros, e faptul aceste fabrici aduc din foarte mari de din cari diferite stofe pentru a putea face cerintelor pietii armatei. www.digibuc.ro
de peste hotare, ni
dece aduc fabricile se räspunde Cantitatea de ce dela
noastre, nu acopere
Calitatea dela oile noastre nu corespunde pentru se fabrica de mai finä, dela oile merinos milioane avem (din Europa numai ne de Anglia), dar mai mult de sunt din care nu se cari dau
pot face
de industrie casnicä stofe mai fine. Deci, aproape nu se vinde la fabrici, ci se tot de säteni voare
personale.
Dintre fine, avem
pentru stofe circa
merinos cari dau la un
milioane milioane kg.
Cele
alte corciuri, dau circa milioane kg. Deci cantitatea de mult mai este cantitatea de de aceasta trebue avut nu parte se se pune tot casnicä (stofe, covoare, a.). finä, va avea Ca atare, stocului de rentabilitate, desfacere Nu trece statului, cäci stabilit la fine. Astfel acum se merinos 86 lei kg., lei kg. unei Calitatea firele pe de
dela celelalte
spance)
este mai acestor ce
grosimea firelor. Cu
toate de merinos corespunde
totul
cantitatea numai un animal. In mediu merinos dela din dar kg. unde s'a oile dau kg. kg. (oieria Palas, berbecii
bunä trebue fie pierde mult din sale, dar mult la cari de www.digibuc.ro
cäci pe se
faptul foarte oilor
diferite resturi de noroi altele. Cauza este
prost
sunt frunze, etc.), prea
se
neschimbat.
ocoale
parte din timpul soare, dar ei. Vom feri, pe
de paie,
(praf, noroi) se poate
de pe de
se
jos nu se de se poate,
Berbec
grajd nu avem se
pierdut
(se
se
Astfel de foarte
este
din
ce tund
nu
lâna
ce s'au tuns ea
pe
trebue. trebue
usuc
www.digibuc.ro
numai
189
se aleg toate murdare, dela fiecare oaie se face pachet, partea Acest se se se bine aerisit, unde va ce se zile, bine. Niciodatä nu se va pune saci, imediat ce s'a tuns, cäci din cauza usucului mai ales umezelii se ce s'a este una se astfel de prin faptul este apucäm câteva fire, le de ele, vedem se de duce la tunsoare, le se
stea pesc umede,
pe deoparte.
ploaie
chiar
le
la
greu la ce s'a de pe
alte
de calitatea
dela
pe
Deasemenea
calitate
berbecilor calitate.
fiecare este de nu se
deosebit,
se
imediat se se pune
oaie, se
de pe cap,
se face este
ce
este de
aceea
Niciodatä astfel de
bine
se
avea alegere animalelor ce le oprim de prinde animalul se la piele, diferite ale flanc, abdomen. firele dese facem
apucäm mâna
mai multe. trebue fie mâna trebue Numai
se
ceea ce se apoi,
le
forma elastice
ce
de calitate
hainele din astfel de material
forma
nu se mototolesc. trebue mai
de mult
de
câteva fire
dispar bine
un fir de apoi se tot firul
se
fie
se
le räsucim, nu trebue
www.digibuc.ro
se
fie tare. nu
cele
deci
la pe
nirea ploaie.
fie
mai trebue fie care nu este apere
frecäm
ne
Acesta are
de firele
soarelui,
au mai
de
usuc,
fire groase.
fie de grosime pe cari contribue firele fie mai pe alocuri, se boalelor de cari animalele au suferit timp, unei proaste De asemenea timpul oile dau sunt slab ceva mai De sigur de fire sunt mult cele normal crescute. slabe totalitatea ei fie adicä de bine va fi mult mai nu fire praful cari oilor de trebue avut acele animale cari au corpul acoperit mai mult adicä aceasta de se pe picioare, cap Cum cantitatea de de animalului, nu vom pentru mari. cele tunsoare cantitatea de dela fiecare animal, facem alegerea, pe cele Avem toate Nu ne de pe cele ce dau de exemplu) mai dau Alegerea animalelor de vederea trebue fiecare an. Sindicatele de oilor, ce statul timpul din vor acest scop. Deaceea pe le se sindicate, unde acestea nu sunt anual milioane kg. ce Cantitatea de pot da fabricile, bine oile noastre merinos, spance dacä se vor pentru cantitativ de
de
www.digibuc.ro
de
noastre agricole de dr.
noastre este care ne ouä, carne Aceste produse se folosesc cea mai mare parte pentru intern cantitate mai se satisfacerea mai ales diferite Germania, Austria, Cehoslovacia, Italia a. Pentru desfacerea, trebue care nu ceea ce cer acestei Acest
economice sunt economic se
de pe
atât
In primul rând proaspete. Dintre produsele
au trebue
de
fie de sunt acelea care
mai sus, ele
fie
de
iernii mari de fie proaspete 6o g. In cantitatea cea mai mare, deoarece atunci lipsesc se cer vara. vor trebui multe din alimentele care se prinurmare de aceste ale nizeze
deosebi
fel
mari.
www.digibuc.ro
192
SOCIETATEA
ce mai mult. Deoarece pentru o pasäre o greutate mai mare se un mai bun, decât pe o pasäre cu o greutate micä, se se o greutate de kg. cu o carne de litate sunt care au carne de calitate bunä altele de calitate de pasäre sunt tot mai mult Ei trebue fie deasemeni de Problema avicole este destul de deoarece produsele ce le dela de sunt de prima necesitate. Este destul de din marea faptul ritate a noastre agricole produc foarte cca. anual o greutate de g. ceea ce e foarte greutatea de 58 g. cât se cere minimum la export. de acestea chiar celelalte de ceea ce au o greutate deasemeni un cusur. Aceste neajunsuri pot fi de a rase de care ne dea o mai Rasele de trebue numeroase alegem pe acelea care sunt cele mai productive pot fi crescute cile noastre care agricultura se face rudimentar. cum am mentionat mai sus, noastre Carnea de
e
din ce
nu ne dau produsele de calitate cerute pe Rasele prea selectionate pretind o mai bunä, pe care nu o pot
marea majoritate a micilor
liorarea
noastre
agricole.
este deci
Ameliorarea aceasta se poate face prin selectiune, care mult prin rase alese din cele mare de care au acelea care dau o o greutate mare a corpului. Printre acestea trebue rând rasa Rhode -Red. rasa Rhode -Island rezultate la Statiunea s'au :
Corcii au o greutate mai mare a corpului, atât cât la maturitate ; când au ; 2. Sunt mai
3. Produc anual o cantitate mai mare de
www.digibuc.ro
;
timpul
In
este mai
de
sunt mai corcii sunt
aceste
6.
foarte important pentru
ceea ce
care
dela
mica
Corcirea se poate aplica
din rasa
fiecare an (timp
mai multe Pentru fie puse
aceia din rasa amelioratoare. care cerem, trebue de
luminoase,
curate. Deasemeni
mai de
(umezeala
luate tcate
deoarece
le vindecäm.
boalele
agricole, de multe care material bun.
de
de
dintre ei au lichidat
crescuse
din lipsei de rentabilitate, deoarece reproducätorii principalele produse de au fost de cheltuelile de de mari, au adus pagube au
de
pentru un
nu de aceasta multe din aceste crescätorii. asemenea
nu numai rationale de
asupra
are noastre,
raselor De aceea trebuesc
fie fiecare de
ci
metodelor
mijloace
poate realiza de
Camerele de reproducätori,
mai ridicat, unor anumite norme se de dictate de avea Camerele de material bun, de face controlul
anumit
pe
de de
avea
de control, de
cele
de
de nu avea etc., etc. Camerele
ele
crescätorii
diaree
pot organiza luate
avea
model de
www.digibuc.ro
fie
194
pe care le
care
pentru progresul acesta, Germania lei) pentru
alte
destul
cheltuit suma de
atât prin
direct de prin paganda sfaturile date de utlimul timp. Prin aplicarea acestor sporit progrese s'au mari. Ca arätäm pe când la gäini era de s'a ridicat 8o anul de se ajunge la anualä de spre se complet intern. Germania de anul 1935 fie contra la s'a organizat veterinar. Cu mai trebue faptul Germania, toate se Occident, medicii numai numai de
mai mare
are
aceasta
nu trebue
ea
acestor
Plugarilor" din
Cel mai mare ou de dat o Dep. Var care
ouä de
din
Leghorn alb, de 3 ou a ouat
trecut
1,900 kg.
grame.
www.digibuc.ro
crescätoria din 320
la 10 luni
oua
sistematic.
de Ing. hidrobiolog Prof.
Faptul
timp sistematice
de
mare ce s'a Am constatat
numeroase
primitive, face dovada
pentru
de
sunt construite
parte, pe
exploatate,
din
inferioare.
Principiile fundamentale de care trebue fiecare piscicultor la
se
exploatarea
Locul de
se
se va
ce
de
factori viitorului impermeabil,
solul
fie de
www.digibuc.ro
trebue
fie
nu
196
scurge prin el. Aceastä proprietate au lutoase calcaroase. argiloase parte rol important are solului ea
acest punct de subsolul
direct terenurile bogate fie argilos.
Din
de
humus sunt cele mai terenului trebue
nu fie nevoie de
astfel, scurgere. este de
cea
Terenul trebue Scurgerea apei din are
de de scurgere.
mare
avem nevoie de caz de
de
de transportat
coltat
fie de
la
dig
alte
pentru etc., se
scurge cea
mai darea Cälugär combinat cu
de
pentru crapului de este cea
inul.
Temperatura apei nu fie sub
sezonului medie),
cea mai din
se
sistem de scurgere. mai Sistemul de scurgere la ha. este pentru Aceastä
practic combinat
ne permite scurgerea apei la nevoie, caz de de de mod automat. combinat
din
pe principiul comunicante, de jos, straturilor de
www.digibuc.ro
se
eliminarea
sunt cele mai
PLUGARILOR
oxigen
au
cea mai
timpul
verii.
Acest sistem de scurgere este construit cutia
spre
dupa care vine un perete format nu ajunge la cutiei,
jos o cm. care se grätar Numai dupä acest perete, format din aceste
vin, sunt acestei
care de
al treilea, mobile (S). la nivelul normal al apei. exact
fiecare surplus de
a
mod automat. este eliminat o se scoate treptat torului
:
este
Pentru terminarea de popularea www.digibuc.ro
scurgerea
prima este de procurarea
de
198
trebue vederea populärii
de care avem nevoie
de
Popularea
rol foarte important, deoarece viitoarea parte de pe care vom
depinde introduce
cultura plantelor, vom prea mica, rezultatele se vor
titate prea mare tot astfel se
mare de schelet foarte
suprapopulat va avea carnea inferioarä
de
acest caz va fi numär prea
voltat, adicä osos, fapt
mare, nu au
suficiente de este trebue necesari la popularea unui
care
de
desvoltarea Piscicultorii
exact de
cuvenite, deoarece direct lucru mai
gate
precizat
va
timpul acesta
de de
pentru cultura plantelor, de ex. terenurile ductive,
etc. fie exemplu
nepro-
cultura crapului. anumite formule
Pentru popularea care nu pot fi folosite totdeauna de In mod practic putem rezolva aceastä chestiune de la populare trebue rezultatele cele mai se populat crapi de populat crapi etate de vârstä de mai aceastä desvoltarea lui este tot mai Populând crapi de
atunci
când
de
ha.
fie
Cu crapi dela ei folosesc
se face mai
hrana mai uniform, este
dela
etc., dar mai ales calculul care se face pentru populare la de mai
acest caz este
www.digibuc.ro
La prima populare ne un hectar etatea 2 luni
anume : puiet crapi
cifre
se introduce circa : .
2 veri 250
Pentru ajunge la cifre mai precise ceea ce pularea, piscicultorul trebue la ce greutate ajunge crapul normale de desvoltare. Crapul de de favorabil de desvoltare, trebue se toamna g. greutate, g.
Crap comun (sus). Crap oglindä
jos). Crap
(dreapta).
va ajunge la greutate de g., poate la 700 g. mai mult. Crapul de ajunge la kg., hrana la kg. definitiv de piscicultorul se La stabilirea va orienta de mai sus, greutatea recoltat din va celei indicate mai pentru spori fi va numärul caz va spori numärul Acest sistem de verificare se va urma timp de Crapul de
de
media de care avem
vederea
precis Aceste
www.digibuc.ro
an cälduros desvoltarea crapului este
necesare
an
Recoltarea
este mai
rece
deci media pentru cuvenit vederea Piscicultorul care va popula trebue se
ne va da
de
crapi
de
de
din groapa de pescuit, scurgerea apei.
in felul acesta normele de mai sus. Aci se cari pot fi scurse inundate nevoie, astfel asupra Marele avantaj pe care construite ce timpul recolmai ales se care sistematice se face prin secare,
litatea
groapa de pescuit, de unde se www.digibuc.ro
201
scurgerea
se face
se face foarte anume sunt sacul de pescuit.
inlesnire, recoltarea groapa de pescuit
Adese se la stabilirea pantei de scurgere fie avem posibilitatea de apa vederea suntem procedäm la recoltarea cum se vede figura de jos. caz recoltarea este mai mai scumpä de exemplu am constatat personal
unde nu se poate scurge apa
Recoltarea complet
original).
un caz cca. de lucru a revenit mai scumpä lei de fiecare hectar. Recoltarea sistematice nu se face a perioada de care cuprinde vara o parte din In general recoltarea se face toamna, cam la lunii Octomvrie pentru Nordul Noemvrie pentru Sud, atunci când temperatura apei scade sub C. Recoltarea se face la o temperaturä pentru mai multe motive. In trebue avem vedere continutul apei oxigen este mai la o temperaturä invers. o temperaturä mai se www.digibuc.ro
202
SOCIETATEA IN
face mai lesne
acest caz
de
pe timp cald. mai Temperatura este de grade C. In tot recoltarea prea
dacä ne surprinde
vederea
apei
nu trebue putem avea
foarte timpul scurgerii apei mai ales primul felul
fost alimentat canalul de
apei
canalul de Numai
aceasta
original).
Sortarea
procedäm la scurgerea apei. Acest lucru nu se face acest caz mari de la timp pentru pe uscat, mare de un hectar de se retrage. In general trebue socotim mai ore. timp de fie scurs sistem de scurgere, ales, apei suprimarea el permite scurgerea locul
vase
capacitate acest
groapa de pescuit, mai mare, putem www.digibuc.ro
se
se pun prealabil fost de izvor pe care
203
dintr'un vas aceste vase
se scot
care are la
marginile
deschidere care ne
numai precum
cad direct
De pe
este cepe
pe
Din
imediat pe
se
vas
are
care De
de iernat,
de
original).
Transportul
din nou
care
de
acest caz are
groapa de
de crapi bine procca. 200 kg. ; duce la ha. alimentatie lei. Acest de engros, aceasta revine la tind 50 lei kg., crapul cultivat lei este minimal, de mai ales iarna, tocmai atunci se toamnei spre nu este redus pescuitul din apele Rentabilitatea.
crapii artificial putem spori randamentul la ha. la 450 kg., ceea ce produce
venit brut de 450
www.digibuc.ro
204
SOCIETATEA
lei la kg. de lupin, alimente
hrana,
lei.
cca.
kg. boabe porumb hrana crapului), lei, plus de este 450 se lei de ha., deci total de cca. la 5.050 lei. Prin urmare venitul net pentru fiecare ha. se poate socoti la lei rar Conform acestui calcul putem constata de mare ha., bine venit produce cätoria fie sistematic ales
de
pentru
se poate populate
piscicultori
patul vitelor
scäldat, care se
vitelor
crapului acest caz unde nu
tocmai este mereu speriat, normal. In special de
se
lei.
pentru scäldat.
vitelor
de obiceiu este
unei
cultura
ceea ce fie rezolvate folosirea
cari
chestiuni,
cari revin
special
vitelor
de
tocmai timpul nefecundate (la
mare
este
icrele
la crap
mai ales
mai mult Tot
mal.
la
scäldatul contribue vitelor apa datoritä faptului pe aparatul respirator
se
puietului. deci
reduse. face
vitelor acest scop
ales se
de apa
adäpat de
noastre
mai de
niciun care nu contribue la formarea mediului pentru piscicultori. urmare, acid care nu este favorabil pentru cultura de supra fie piscicultorul trebue
www.digibuc.ro
In lacurile care nu sunt adânci putem cosi astfel de coasä este cam greoiu. stufului, locurile adânci cele se coasä specialä. Aceste coase compuse din mai multe märime fiecare de fel
de
de prindere. De fiecare
un Coasa este
care se
se mai de
oameni
In general pentru ales
mobile
coasei este prins
rezolva
primul rând este
nevoie de unde ales cari procura singur de calitate, fie Aceste centre piscicole, cum Soroca, Dorohoi, Suceava, unde foarte favorabile
practice de ocazia cursurilor piscicole organizate de Serviciul Agricol-Prahova,
www.digibuc.ro
Castrarea unei scroafe,
de
Roman.
ferim animalele de boale molipsitoare
Cum
de dr. Medic vet. insp.
Boalele molipsitoare ale animalelor cad uneori gospodarilor. Când se mai multe spodari cred vecinii au murit vacä cade de fi fost gospodarul care din slugile sale dar de aceea murit de dalac. Ba sunt gospodari animalele bolnave au fost deochiate, pe adevärul este ele s'au bolnävit de molipsitoare ele au fost vede deci gospodarii de multe din ce se vitele. te neväzut, necunoscut.
lupta plugarilor contra
Ca
ce
vitele, vom pricina boale mai des apoi vom mijloacele de de lecuire. dorim animalele ne mai multe foloase, trebue le schimb ele nu sufere nicio nu poate lapte, cal nu poate mai mare, a. Dacä le animalelor le
atunci ele vor fi productive www.digibuc.ro
Dar, Am
gospodari la
ferestre, de ploaie prin cari curs din cari fost umede murdare, se
fel de fel de le vezi prin
de
cari aparate numite lucrurile de mai multe sute de multe dar Microbii fäcätori de boale se ei pot animalelor bine
mare niciun se de animale din cauza foamei, din muncii prea grele, din animalele au alte cuvinte, din rele atunci prind putere astfel släbite. mai Dela aceste animale släbite, microbii le apoi la animalele bine
Boalele mai de
pricinuite de Febra
emfizematos. Tuberculoza oftica. Turbarea.
Pesta Holera Difteria Diareea tifoza Avortul
buba
6. Gurma, Durina. Tetanosul.
In lupta
vom
ce
dor de de picioare. variola. oilor, porcilor.
2.
a.
mijloacele
care
contra acestor boale.
este umede. ore
de se de
forma de
alte locuri animal, ei se
acestor anmiale, le apoi animalul moare scurt timp.
Oamenii
de cine animalului
cred ce
frisoane,
asemenea cazuri, jupoaie hoitul, de necesitate,
www.digibuc.ro
animalul nu Astfel
208
SOCIETATEA
pe
se
s'a jupuit hoitul astfel alte animale, care iarba
care aceste
acolo,
animalelor astfel Mijloace de combatere animalele se
se
acolo, care beau oamenii care de dalac.
ele mor
pe
repede, nici n'avem timp nu toate animalele infectate
din
Dar mor
de repede, ci se animal de
grajd grajd, animale se etc. In asemenea dar acele animale sufer de putem fi aproape veterinar chemat care ucide mai In animalului va injecta vindeca, cele mai multe cazuri animalele astfel tratate se de ser. le cantitate cele bolnave, aflate la Animalele murit de dalac acele animalele se va ser animal, vor fi injectate aplica de necesitate. nenoronu vor Gospodarii cirea vor vaccina animalele mod de acele regiuni, unde nici nu va fi, n'a fost de dalac, acolo poate trebue facem ce
au murit vitele de dalac, atunci trebue
ne
microbii
va fi
nu
Prin mod vitele de acea vor se ele au fost vaccinate. contra Animalele astfel rezistente, se le facem animalele, ceea ce de boala nu se vor Animalele imunizate cele nevaccinate, dar dacä ele vor de va atunci imunitatea de de nu credem de aceea ele se vor
www.digibuc.ro
am scäpat de
Nu. Mai avem
nu
de
gunoiul, pielea, etc.)
de
ale animalelor murit
de
animal
tot hoitul
de
hoitul, hoitul
au
de peste
var
locul
departe vitele de acele locuri bolnave moarte de bältoace,
nu numai
acoperim
stins
locurile
unde
precum
de
se
altor boale.
de
caz de trebue la care va pe medicul veterinar oficial. Acesta din dacä vorba de un caz de nu va diseca hoitul, ci va trimite laborator de de piele dela hoitului, se boala de Statul pentru caz de din valoarea Statul gospodarii nu boalei, pielea, pe care mod clandestin, drept suma Astfel se deci tierea de de
care
regiuni
bältoace. Animalele suferinde de ale corpului se ivesc cari, dacä le numai nu se vitele regiuni acolo se mai mai rar purceii. Vitele cele de de cärbune emfizematos, crescute acolo, nu se mereu mereu au acea regiune deoarece ele un numär prea boalei. un din animal, de nu este stare rezistent, schimb aceste animale, repet, de imunitate acele regiuni infectate de crescute dar de aceastä imune emfizematos, regiune unde dintr'o vita aducem
umede, au
www.digibuc.ro
210
atunci ea
se poate
de
de combatere rar s'a vindecat animal, Dar avem un vaccin, putem care de aceastä preveni In acele regiuni unde emfizematos se fiecare an, vitele trebuesc vaccinate mod preventiv, adicä atunci ele la Ivirea trebue Apoi se va face la ivirea boalei de adicä medicul veterinar nu la fel dispune la laborator deschide hoitul, caz de piele pentru Pentru Statul de
un animal la altul, fiecare hrana aceastä animal din sol, la celelalte specii de animale, la nu trece carnea vitelor bolnave de emfizematos nu se poate aceastä
nu trece
deoarece
Tuberculoza animalelor
corpul
se
bacilul tuberculozei. Animalele tuberculoase mereu, din unele
de
nu avem pentru vindecarea boalei, dar pentru pentru nirea ei mai ei, sterul Agriculturii luat diferite din cari cele importante sunt an vacile vor tuberculina toare de lapte, proprietatea läptarilor adicä ale acelor persoane vaci numai pentru mod profesional laptelui, ducerea face de animale, precum vacile torilor care lapte, ei au vaci municipii, ei au vaci). räu, pe Tuberculinarea nu face animalelor celor suferinde de le face febrä dar tocmai acesta este scopul, deoarece astfel care bolnave de Animalele bolnave de pot fi pentru anumite nu poate pe medicul veterinar care constatat www.digibuc.ro
boala.
lapte crud
care
bolnave de
dela vaci
se pot
organizat combaterea tuberculozei, la care poate parte mod gratuit sindicat de Carnea animalelor bolnave de de obiceiu infectate trebuesc numai unele Ministerul
dar pentru
de un medic
carnea trebue
veterinar.
tuberculozei, Statul animalelor bolnave, din valoarea animalului sacrificat. voie
de
la uciderea de
la
Turbarea este se de aceastä Este
molipsitoare prin
animalelor domestice
un câine
din nu
turbare trist, mai De obiceiu proprietarul un os. De fapt turbat.
turbeze din bolnav de fine paralizat, apoi moare. furios câine turbat acel gura ce
nu se poate vindeca.
ea poate fi trebuesc vaccinate
Animalele
au fost
mai
s'au
care
dela animalele suferinde de
de
primele semne de
animal turbat, deoarece prea târziu.
cailor, se
malele bolnave de bube pe nas alte organe interne ficat fine din pe piele. nu se apropierea organelor bolnave. din hoitul animal un etc., atunci boala se transmite care la acele animale. Ba, mai poate de nu se care n'are leac. multe se poate vedea cele bolnavi de glanda nas, nasului se scursoare la cal) jghiab, a. Dar de luciu, pärul fie la www.digibuc.ro
212
se pot vedea aceste semne,
nu este
de multe
boala
In asemenea cazuri ne care caii suferinzi de de trebuesc
Caii
tot, nu se trece la alte animale Boala trebue
piele
care
chiar
de
se
primärie. Pentru caii la Statul
6. Gurma molipsitoare
este fi
care poate
cailor,
scursoare din cele limfatice (de jghiab) se Dar aci mai sunt alte semne, pe medicul veterinar poate le De obiceiu se animalele tinere (de numirea rar se Boala se glandele apoi fine prin nu este lege boalelor ce trebuesc la primärie, gospodar care vede la caii cele semne la nu cumva veterinar vorba de de
prin
de
bolnav la iapa
dela
invers.
care se transmite de el, sexuale,
se
se ivesc pete rotunde de cm. pe piele, cari câteva dispar fine, dupä mai multe se ivesc de paralizie. Boala trebue la primärie. Medicul veterinar va animalelcr bolnave la apoi le va trata care boala se poate vindeca. 8.
de
ales
de
nu trece dela
microb, care gunoiu.
de
animal la altul,
www.digibuc.ro
se
de
atunci
213
animalul este
murdar.
nu este
de
prea mare, dar s'a rana este se bacilul de tetanos, acesta care acolo bacilul produce animalul musculatura deci nu poate nu poate ai inimii, apoi astfel bolnav.
nu bine medicul veterinar prin ei poate rana
boalei la
boala la
fie
ales
cuibul ascuns al boalei
fie
tratament ser. se Boala poate fost un atunci când animalul, alte operafost castrat supus corp murdar, bacilul tetanosului. infecta molipsitoare de despicate (vite
animalelor ei
pe bot, pe piele, la bolnave le curg bale Animalele sugace
se
apoi Vitelor se
se mor. Cele adulte rar mor din cauza acestei de paguba se mare, mai ales la jug, mai ales mult timp nu pot fi care pot face puroiu, de multe boalei la nu pot fi astfel de cad animalele au trecut nu le cresc la lucru animal care imune. Ne mai când peste infecta, boala se din de vite, se crescut deoarece -se nu numai nu leac nu primärie. Boala trebue care ser contra ei, dar Germania se poate preveni boala.
www.digibuc.ro
214
molipsitoare de duratä, care se prin bolnave triste, au febrä, pe corpul se ivesc tari, cari de multe puroiu, uneori amestecat apoi acele bube puroinde se sub care boalei. Multe animale mor din cauza ei. Boala se poate vindeca ser In turmele fectate, se vor altoi vaccin urma se ivesc (numai) la s'a acul, care se dela urma sine imunitate, nu variola pe tot corpul. la Boala trebue este
poreilor molipsitoare porcilor. animalele bolnave se aprinderea mucoaselor din stomac din pe piele, animalele bolnave se
multe mor Nu se
zile. de
nici purceii sugaci, nici porcii
ci numai purceii zile, animalele
de
se vindecä
la unele animale duratä Animalele bolnave, tratate ser, aproape toate se vindecä. Cele turmele infectate, vor fi tratate ser vaccin
boala
de acele
va
boala se
fiecare an
deoarece microbii
infectat. preväzätor nu
De aceea
isbucnirea boalei,
mod preventiv. Astfel
purceii,
de purcei nu se mai Ivirea boalei trebue
de
la
Pesta poreilor
molipsitoare de care se pot porcii de toate de boalei animalele au febrä, nu au ele se ascund apoi au de
un
au mare de
se
corpul
mor
numär oarecare se
boala
www.digibuc.ro
Nu leac pentru vindecarea acestei boli. Intr'o curte, care s'a boala, porcii se vor bine tratament special, dar acei cari
vor Porcii
de tot
ser
virus (virus se
boalei).
se vor se vor vindeca
apoi
de
Ivirea boalei trebue
la
Holera molipsitoare
este
päsärilor de
bolnave au febrä, ele sunt triste, n'au au
de
a.
bolnave pot fi tratate pot
ser, dar numai
vindecate.
preventive
mai recomandabile. Ele
de
aceastä
de aceea,
Dar dacä privire la
trebuesc
altoirea nu atunci trebue
de
trebue Ivirea holerei la
unde
acele
fiecare an,
se
de
pot fi curat, uscat,
altoirile
de
Difteria au
mai
ele
s'au
bube, care
molipsitoare care se
se
bubele
trebue boalei.
crustele apar boala se pielea (capului), se de
de obiceiu
se
dorim De aceea, de variolo-difterie, le vom toamnei. Diareea Unele
microb, numit
timpul nu se
pe la
verii,
la
puilor
bolnave la ovar pulorum, fac
care
din astfel de
au
ele
de obiceiu mor dela fac
infectate de
ou.
se fac mari, ce nu mor, n'are leac.
www.digibuc.ro
216
SOCIETATEA
mai mult printre
bine de diareea se clocitoare. Ministerul agriculturii, dorind infectate, dispus acei de
puii
care au ajutorul Statului pentru asanarea Statul la cerere trimite medic veterinar, care mod gratuit fiecare an Septembrie care suferinde de aceastä ele fie In astfel controlate, toate pot
de
sänätoase. Avortul
de vreme, aceastä
de lovire, de
fie
poate care face
trebue ne fost de multe vaci
feluri de vaccine, pe stare
vindece
de aceea Statul
aceastä
asanarea In asemenea
a., acea
la posibilitatea microb, numit bacilul lui Bang, grajd lepede.
n'are leac. prezent, nu
le
poate rece,
proprietarii medicul
vine mod sänätoase. Cele
animalele molipsite de cele bolnave apoi treptat-treptat sunt trimise la abator. nu se vacä de avort pentru dela
se vor vaci Vacile cari au avortat dar ele care vor
acel grajd.
rar de trei
de
un isvor de pentru parte care se vor
acea Mai
alte boale, dar dacä am le scriem nu aritcol, carte mare. chemat pentru constatarea
de lege, vine
lipsitoare,
pe toate,
mod gratuit. Cu
de tratare
el
de serului
Pentru veterinar.
mod gratuit, vaccinului. proprietarii
www.digibuc.ro
sero-
nu
de
de gospodarie
la
Sic
legumelor de EUGENIA DANDU
legumelor pentru este una din mari legumele nu trebue nici iarna ea fie Unele legume se altele pentru le pune la de etc.
ale gospodinei
trebue
vederea lucruri mai proaspete legume legumelor,
de le
mai bine
calitate.
de
de se poate, direct dela le producem singuri
nu le
se
rarea Borcanele uscate. 6.
le
sticlele pentru pästrare, bine legumele. le bine
sticle.
www.digibuc.ro
rost,
ne
fie foarte borcane
218
SOCIETATEA
Se acoper borcanele
litate
celofan,
pergament de la sticle se pun dopuri.
fie noui.
8.
Se
bine. Se
sticlelor
fiecare borcan cäldare paie borcane. umple cäldarea rece de gura borcanelor, se se la un foc domol,
paie.
la fundul
aproape de nu
clocote
prea mari. fierbem borcanele este indicat timp fiecare Minutele se socotesc dela ce
se
clocot.
jos de pe foc
fiert suficient, se
se
ce s'a se scot sticlele borcanele cäldare. Nu se scot borcanele sticlele imediat, se sparg. Se se usuce. borcanele Dopurile de sticle se smolesc. pergament de la borcane se foaie de pergament, care se de ou. bine legumele astfel 20. mare de curente de ferit de mai este
la
Rafturile nu trebue
din aceste
de
La
Torsul
cusutul sacilor din
www.digibuc.ro
de
219
verde
Sunt mai
fasolea verde
pentru pästrat stint acelea
cele
nu s'a format. tare
de pästrat
de fasole fasolea verde
De aceea
s'au format boabele, bine
fasolea
care este
fie
de
mai multe ape reci (de preferat praful din lungimea
fasolea de apoi
fierbe
are
pune
nu se
teci
din fiert,
la sticlä). au fiert se adaugä sare, mai la kg. de fasole. sä mai de apä, se pe clocot, apoi se scot, se pe un curat, se se bine se ce scurs se pun borcane de sticlä, sticle de kg. bine sticle borcane, se goale printre care fiert fasolea, ce se se adaugä se gram la kg. de fasole, se de ce salicilatul se apoi se bine zeamä de degete deasupra ei. peste fasolea borcan, sticlele dopuri bine fierte se sfoarä forma de Borcanele se acoper sticlele de celofan, pergament. de pe deasupra pe gura borcanului, se rece, apoi se mai poate se sfoarä. de bou, care se apoi se pe se borcan sfoarä. minute dela sticlele se fierb apoi Borcanele mai sus regula la un foc domol), rafturi. apoi se pun la pästrat fasole verde se poate prepara sare, mai sus. care un la
aleg
prea multe
Se se
sare
de coapte, frumoase, se taie felioare (la kg. gust
www.digibuc.ro
de
220
de sare). gram salicilat sticlele goale de degete, se apoi se pun la sticle, se se linguri untdelemn deasupra, se de se smolesc sfoarä pe deasupra
pun la aleg
bulionului de bine coapte, se pe
se
se
se
se
dintre cele dogite (care nu des. de nuiele rânduri
ele
apa)
pentru scurge din ele apa, care nu face de
sare
pentru
este de niciun fiertul bulionului care prea mult pe foc. zile (adicä atunci când se desface de pe carnea ele se dau prin ciur, adicä se pe când pentru trece strecurat care s'a un foc potrivit, mereu nu pune fiert fierbe adicä de fund. se de gros, apoi se jos de pe foc se un se Apoi se pune de sticle care se untdelemn. fie bine sticle trebue Sticlele nu se umplu complet. Se adaugä
de
ajutorul unei delemn, se pune dopul dopul pe deasupra sfoarä la sticlele de se se dau la se smolesc timp se fierb timp de aproape pentru mai regulele date. bulion bine se de umplut. aleg ardei mari, se de cotoare de se ore de seara au borcan unul peste destul, se
www.digibuc.ro
bine de iese
sare
zeama din ei mai
s'au
221
pune deasupra umple rece se cote sare, se se din borcan. deasupra se adaugä un boabe de celofan la se Când se se pun la
Se aleg
apoi se
se
fierbe
peste ardeii
linguri de untdelemn acopere
sfoarä
se
ore
de mari,
de coajä, se
formate.
apoi se astfel apoi se
nu rece, se sare timp de minute,
apoi se scot, se taie lungime potrivit de mari se apoi dovleceii borcan, se se adaugä care au fiert, bine, se linguri untdelemn, deasupra, se acopere pergament celofan, se se paie, timp de minute. Vinete
tinere Se aleg vinete proaspete, potrivit de se pe jar un foc potrivit, nici se se
mereu pentru nu se arde pentru Când sunt moi, bine coapte, se de coajä, sunt untdelemn se imediat de se peste ele se bine un ce când apoi se când se mai adaugä de sare. Se untdelemn. Se pune se consuma sticle sticla, de untdelemn Se adaugä un dop de salicilat. bine fiert se toate sticlele dopul de cruce, se se pun se rece fiert se adaugä caz se coace
timp de de pe foc pun
minute dela primul clocot. apoi se scot,
www.digibuc.ro
jos smolesc
se
28 August
dela
din In multe
o zi
se
de ziva
de vite (V), oi
pentru
porci
Mart., 2 19 Dec. Oct. Alta
Mart.,
14 Oct.,
Nov.
Febr.,
Scaune).
6 Mai, 29 Dec. Alud (Alba). 25 Ian., 8 Mai, Oct. (Sibiu). Dec.
Mart., 22 Mart., 26
25
21
Sept.
20
Febr., 6
Mart.,
3
Mart.,
Nov. 25 Oct. Aug. Nov. Apr.,
Apr.,
Oct. ; M.
M. 24 Apr.,
Oct.
Oct.
22
6
V.
Sept.,
Oct., M. Oct. 20
V.
Mart., 4 24 Sept., M. Mart., V.
April., 8 Aug., Dec.; M. 23 Aug., 7 Dec. M.
Mai, 26 Sept. (Sibiu). V.
Ian.,
Sept. Febr., 6
Apr., 20
Mart.,
Oct.; M. 20 Mart., 2 Aug., 2 Oct.
Aug.,
Nov. August. V.
Oct. ;
24 Apr.,
20 Sept.,
(Soroca).
Sept.,
20 Ian., 22 Nov.; M.
6 Febr.,
(Sibiu). Arad.
Aug.,
Febr., Sept., 13 Dec.
Apr., 23
27
Febr., 25
M.
29 Tun., 29 Aug. Febr., Sept..
Mai, Dec.
Mart., 15
Sept., 21 Sec.
Mart.,
Mai, 22 Aug., 14 Nov. Febr.,
www.digibuc.ro
29
25 Mart.
223
Mart., Oct.,
Maiu,
Mart.,
Nov.
Bran (Brasov). 7 Aug., 5 Oct., M. 8 Aug., 6 Oct. Brasov. V. 6 Apr., Mai, 24
(Hunedoara). V. 25 Mart., 24 26 Oct.
V.
Oct.,
(Trei-Scaune).
Aug., Mai,
Oct.
Mai,
la 3 Pebr.,
Apr.,
Mai)
Mart.,
V.
Apr.,
Aug.
(Arad). V. M.
Mart., 2-3
Oct.
marl (Trei-Scaune). M. 21 Ian., 13 Apr., 7 Oct. (Mures). V. M., Nov. V. M. Apr.,
4 Sept.,
2 Sept.,
24 Iun., 8 Sept. 25
V. M.
Febr., Oct. (Satu -Mare) M. 8 Ian., Oct. Iunie. (Cluj). M. Apr., V. M.
17
V.
20 Dec., M.
Sept., 23 Dec. V. M. Aug., 2
Oct. (Roman) . 29
8 Sept.
(Arad).
Buza
24 Ian.
22 Ian., 22 Apr.,
7 Oct.
22
Apr.,
Aug., Cal.
Aug. Apr., Apr.,
Febr.,
Mai,
Nov. Mart., Dec. Sept.,
Iun.,
April.,
Sept.
Ian.,
Oct.
Mart. 21 Nov. (Bucovina). 3 Ian., 21 (Severin).
Mart., 5 20 Sept., 20 Nov.
6
23 Apr.
Ian.,
Aug., (Gorj),
April.,
Oct.
Febr. 25 Iunie. Mart.,
23 Mai, 27 Iunie,
Oct.
(Cluj). 29-30
Iun.,
Mart.,
(Vaslui), Dec. (Arad). V.+.M. Oct. (Trei-Scaune). Febr., Main, Nov.
15 Oct.
Ian.,
Aug.,
Dec.
Apr., M. 28 Aug., Nov.
M. 22 Mart.
Dec.
Apr.,
Oct.
Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec. Sept.,
23
Main, 5 Sept., 19 Dec.
Apr.,
6 Aug. 6 Aug. Mart. (Roman), 29
Bolan.
Mart.,
M.
Bula
Nov.
Febr., 20 Aug., 20 Nov., M. 23 Febr. 23
Dec.
La
Buda
V.
23
Aug.,
29 24
Oct.
Bela
Ian.,
Sept.
Apr.
28 Apr., 20 Aug., Sept., 8 Nov. (Arad). M. 6 Mart., Mai, Oct., 25 Dec. M.
28 Dec. Mart.
Ian.
Mai,
Nov.
M. 25 Oct. Bratelu Mart., Aug., 28
Febr., 23-24 Aug.
Sept.
Ian.
6 Mai, 4 Oct. (Roman). 28 Aprilie. Apr.
Oct., Dec. (Hunedoara). Mart., 2 Dec. Sept.,
Dec.
Cernat.
Domn. (2 Iun.).
Mart., Sept.,
Aug.,
M 24
Oct.
Apr.,
M. 20 Mart., 3 3 Mai,
20 Dec.
www.digibuc.ro
Nov.
Oct.,
Sept.
Oct.
2 Apr.,
5
224
SOCIETATEA
Pebr.,
Mart., Oct., Dec. (Odorhei).
Nov.; 2 Dec. M. 6 Apr., Oct. 25 Mart.
Mai,
(Sibiu). V.
Febr.,
tutu5 April., 8 Sept.
V.
31 Sept. 27
4-7 Apr..
(Arad) 23 April, 24 Sept., 3
Dec.
Febr., 3 Oct.
20 Oct., Oct.
Dej. 21
Mart.
Dec.
Mar
V.
Nov.
Apr.,
Sept. Mart., Mai, Aug., Dec.
Iun.,
Aug.
Mart., 30 Oct., Mart.,
Sept., 2 Nov.
Sept. Cojoena (Cluj). 3-5 Nov.
Oct.
9 Mart.
Ian.,
24
2 Dec. Aug.
M.: 3
Apr.,
8 Sept.,
Febr.,
V.
25 Nov. Mai. 17 23 Apr., 26 Oct. 22 Apr., 25 Mai. Mai.
Aug.,
Mart., Nov. Sept. (Olt). 27 M.
Febr.,
V.
Mart.,
Febr.,
Oct,
Nov.
Apr.,
28-29 Aug. Dridif
Ian.,
Aug.
24
Aug.;
Mart.,
April., 2 Aug.
(Odorhei). Mai,
Mai' Nov. Aug.
Apr.,
Sept. Nov. Aug.
Oct. Dec.
:
Mart., Sept.,
(Hotin). 6 Mai,
Aug.
(Ilfov) 15 Aug.
Mart.,
25 Sept.
28 Apr., 23 Aug.
Mart.,
Oct. Aug.
20
(Roman), 14 Sept.
Mai, 6 Dec.
Febr.,
Oct.;
Maiu, 24
Apr.,
9 Mart., 29 Aug., Aug.
28-
V.:
Apr.,
Sept.
r
Mart., Nov. Mai, 31 13 Mai, 3 Aug.
27 Oct., M.:
(R.
V.
29 Aug.
27 V.
Apr., M.: Mart.,
:
(Storojinet)
Mart.,
Oct.
Sept.,
Oct.
M.
21
Mart.
29 Iun. tie,
Oct.
la
Mart., Mart.,
V.
Aug.
Oct.
Iun.,
Sept.,
Aug.
(Roman) 6 Aug. Mare) Mart.,
8 Nov.
April., Oct., 6 Mai : Oct.
Aug.,
Oct., Sept., 14
V.
Nov.
8
Clue -
(T.
Aug.,
Sept.,
Mai,
20 Apr.,
Oct., 2 Dec.
www.digibuc.ro
Dec,
Mart.,
Sept.,
Mai, 17
2
25
Aug., 22
225
25 Mart.,
V.
Mart.,
Dec. ;
Framer Apr., Feriliaz
Dec.
Sept.
Nov.
V.
Mart.,
Mai,
Aug.,
M. 14 Apr., 2
Ian.,
Iun.,
Apr.,
2 Febr.,
Mai,
(Sibiu).
Sept.
Aug., Apr.,
Sept. Oct.
Mai,
Mart., 24
Sept., 25 Nov.
Dec.
Febr., 24, 25, 26 Oct.
;
Dec. (Clue). Aug.
(Arad). 13 Mart., Sept. Ian., -2 Febr., Oct. (Hunedoara). 23-25 Nov.
(Olt). 25 Mart.
Mart.
Mai, 20 Oct. Sept.
Mart.,
Febr., 21-22 Mart.,
Mart., 25-28
Noemv. ;
24-25
17 Mart., 21-23 April.,
15 Aug.
Mart., 29
Nov., 25-28 Dec.
(Odorhei). Oct.
Mai.,
17-18 Aug.,
(Arad).
Apr.,
23
Sept., io Dec. Oct.
(Roman). 8 Sept.
Mart, Aug.,
29 Iun.,
Nov.
Mart.,
Dec.
25 Mart., 6 Dec. Aug., Mart.,
Ian.,
Sept. ;
Aug., 8 Sept. .
V.
Mart., 2 Febr.,
Nov.
Febr.,
(Orhei). 22-23 Mai. (Olt.) 24
Mai,
Mai.
Oct.
10 Ian., 1 Mai, 3 Sept. (Huned.). 7 Ian. 25 Mart., 20-24 15 Aug., 29 Sept. Iun., 14 Aug., 28 Sept.
(Roman) : 29 Aug.
Ian.,
14 Sept.
Apr.,
Apr., 26-28 Oct. Mai.,
28
Oct.
Dec.
V.
Noemv,
Iun., 26-29 Aug.,
Mai,
Apr,. Aug.,
15 17
24-25 Ian.,
Sept.,
19-20
Ian.,
Mai,
Apr.,
1 Apr.,
V.
Dec.
Mart., Apr., Aug., 8 Sept. 20 24 15 Aug. Giurgiu. 29 (Muscel). 14 Oct.
2
Ian., O.
26 Aug. Homorod. 15 Mart., 29 Nov. ; M. 17 Mart., 1 Noemv. Hotin. Ian., Mai, 28
30
(Cluj).
(Cluj). 23-24
Oct.
Apr., 18-21
Apr.
Aprilie,
Ian.,
Grind
Sept.,
Nov.
(Cluj).
(Ciuc).
Sept.
Ian.,
Aug., 14 Oct.
Apr., Dec.
Sept.,
Apr.,
Dec.
Mart.,
6
Mart.,
Iun.,
April.,
Sept.,
io Apr.,
V.
(Ciuc).
Febr.,
Hide (Cluj).
Iun.,
13-14 Febr., Oct.,
24
20 Ian., 3 Mai 21 27 Aug., 22 Nov. 9 Mart. 14 15 13-14
Aug.,
17-18 Mart., Dec.
Mai,
Mart., Sept.,
Lipova
8 Noemv.
Lisa Lovnie
www.digibuc.ro
Apr., Dec. Apr., 20
3 Iun., 21 Sept.
Ian., Sept. Fehr.
8 Sept., Mart.,
226
Dum. tuturor sfint. 21 Nov. +M. Apr.,
Sept.
Febr.,
Oct.
Mai,
(Dolj). Dum. tuturor Sfintilor.
(Sibiu). V. Oct.
Mai,
23 Apr.
25 Mart., Dum. tut. Sept., 26 Oct., Dec. (Roman). 23 Apr.
26 Oct.
14 Ian., 4 Mai, 6 Sept. Apr., 30 Dec.
9 Sept. ; Apr. P.: 28-29 Dec. 24
2
Oct.
Apr., Sept.,
Febr.,
7 Dec.
April.,
13 Oct.
Aug.
V. 25 Ian.,
Mai,
Dec.
20
(T. M.).
Clue.
Sept.
Mart., Oct. (Trei Scaune) 15 Febr., Oct. (Arad).
Ian.,
Ian.,
Ian., 17
Aug.
24
5
Apr.,
Sept.
2
20 Mai, 5 Noemv.
Oct., 0.: 28
;
M.
Mai.
Noemv. Neamt(Muscel).
7 Dec.
Mai,
20 Dec.
Apr., 28 Oct. tut. Sfint. 2 Mart., Sept.
Oct.
8 Febr.,
8
5
28 April., 20
Mai,
(Sibiu).
Sept.
25 Apr., 28 Oct. ; 28 Apr., Oct.
Apr., 14
Apr., 26 Apr. M.: 24 Apr., 28 Aug.
(Trei
2 5
5
Sept.,
Domn., 6 Aug.,
28
24 Sept.
(Arad), 24
2
21
Mai,
31
24 Apr., 15
Aug. Mai,
Mart., Mart.,
Apr.,
(Arad). Aug.,
Dec.
Aug.
Mart.,
(Ilfov) 27
V.
Aug.,
(Cluj). Mai,
Aug
Inn.,
Sept.
Mai,
Ozun (Trei-Scaune)
Oct.
Oct.
Mai
tart., : Oct., Iun., Oct., 7 Dec. 25 Mart., 25 25 Mart., 15 Aug.
23 Apr., 29
Oct., ; M.
Febr., 29
Martie,
Mart. Mart,. 20
Febr., Nov.,
Aug.,
Dec.
Sept. Apr., Apr.,
Noemv.
8 Oct.
Aug.,
Mai,
Sept., 15 Olpret Apr.,
25
(Roman), 29 Aug. (Roman). 6 Aug., 26
Apr.,
Sept.,
Noemv. 2
Oct.,
Mai,
Mai,
Mereurea (Sibiu).
Apr., 29
:
(2
(Teleorman), 13
April.,
29 Dec.
Aug.
Sept. 18-19 Mart., 10-11 Noemv.
(Muscel).
27
8 Noemv.
Nov.
lun.,
Mart.,
Oct.
:
(Trei-scaune). Apr.,
Febr.,
Apr.,
24
Mart., Mai, Oct. (Gorj). 23 Apr. (Sihiu). Mart. Sept.
www.digibuc.ro
la
5
V.
Sept. Apr.,
227
(Odorhei). Oct.,
Mart.,
Dec.
Febr.,
are
Ian., 6 Apr., Febr.,
Azg.0
Oct.
(Hunedoara),
(T.
Oct.
23 April. 8 Sept. Oct. Febr.,
V.
Aug., Mai,
Oct.
Mai.
Sept.
Mai, 12
(Orhei)
Mai.
Mart.
Nov.
Rimetea (Alba).
Mai,
Oct.
Mai,
Oct.,
Dec.
(Arad)
Roznov 21 Mai. Rupea (T.
Febr.,
Aug.,
Oct. Sept.
Mart.,
Mai, 25
Mart.
Ian.,
Mart.,
Oct. Mart.,
Apr.,
(Mures).
Oct.
20 Mai, 25 Oct. (Severin), 23 Mai, 7 Nov.
(Cernäuti) 6 Apr., 2 Aug.,
Oct., 6 Noemv. Sept., Sagna (Roman) 29 (Hunedoara), Oct.
(Sibiu).
Dum. tut.
Oct. ; Oct.
Apr.,
4 Apr., Apr.,
Sept. Apr.,
2
Mart.,
26
Oct.
Mart.,
(Sibiu),
Apr., Febr.,
(Arad).
Aug., 3 Dec. Apr., Dec. Aug
(Roman). (Alba). Apr.,
0.:
Dec.
Sept.
8
Dec. M.: 8 Apr.,
Sibiu. Mai,
Ian.,
Aug. 0.: Aug. 5 Mai, Aug., K.: Mai,
24 Iun.,
Apr.,
Aug.,
Aug., 8 Dec. Sept.
Mai,
I
Apr.,
Oct.
Mai,
Oct.
Apr.,
Febr., Oct.
Ian., 29
Sept. 24 Febr., 8
4
287 Sept.,
Mart., Sept.,
Dec.
Oct.,
15 Ian.,
Mart., Noemv., Sept., 4 Noembrie. M.: Martie, 24 (Prahova). 15 Aug. 20
Sept.
(Olt). 23 Apr. 23 Apr., 29 Mai,
Febr.,
(Arad)
Apr.,
Aug., V.
Mai
Oct.,
Dec.
Oct.,
Febr.,
(Sibiu)
Sept.
www.digibuc.ro
Oct. Dec.
Mai,
Ian.,
Noemv. Mart.,
Sept., 27
April.,
24-25 Oct.,
Aug.
22 Apr., 6
Ian., 20 Mai, Aug., 22 Nov., 20 Nov. M. 12 Ian., 22 Mai, 3 Aug., 25 Nov.
Slobozia
Apr., 8 Mai,
Aug., 20 Oct.
Apr., 25 Oct.
; M.:
Nov.
Sept.
Ian.,
Oct.
(T. -Mare).
Mai,
Sept.
Aug.,
Mai,
Apr.,
Oct.
Febr.,
M.
Aug., 23 Oct.
Sept.
Apr.,
mare).
Apr., Sept. Radiana 20 (Arad). 3 Sept. (Bucovina), 6 Mai, 20 Noemv.
Sept.
(Hunedoar.
Nov.
Oct.
Mai,
Febr.,
Sept. Apr.,
25 Apr., 21 Sept., Apr., Apr., Sept.
Iun.,
Apr.,
Aug., 29
Aug.,
Mai,
29
26 Oct.
29
Febr., Mai, 29 Oct., Nov.
Dec. ;
Mart., 26 Oct., Prenjha (Gorj). 23 Apr.
Apr.,
Oct.
228
SOCIETATEA
Apr.,
Febr.,
(Satu Mare). V.
Apr. Noembrie,
Aug.,
Apr.,
4 Apr. 31
Noemvrie ; Noembrie.
Mai, Dec.
Ian., Sept., 2 Oct.
Apr.,
Mai,
Vad
Ian., 6 Iun.,
2 Sept.,
Sept.
Apr.,
6 Febr., Iun., 7 Aug., Oct., 21 Apr., 20
Dec.
Mart., 20 Sept. 21 Mart., Ian., Aug. Miercuri
in
Dum. Rus.,
Febr., 20 23
,
6 Mai,
26 Oct.
Noembrie. Teaca
Oct.
Febr. Nov.
Mai,
Apr., Nov.,
Aug.,
20 Febr., 28 Apr., 26 28 Aug., 8 Nov. Telega (Prahova), Sept., 8 Noemv.
Febr., 24 Nov. Febr., Iun., Nov. 25 Mart. Mai, Mart., Aug., Sept. Oct., Dec. Mart., 26 Mart., 26 Mai, Aug., Dec. Sept., Aug., Inn., Sept., Dec. M. Mart., Mai, Aug., 29 Dec. Sept. Oct., Mart.,
Sept.
Ian., Mart.,
V.
21 Mart., 5 Dec.
M.
(Roman) . Mai.
Oct.
(Roman), 24
Ian.,
(2
5
Dec.
Ian., 8 Apr.,
Aug.,
Sept.,
Dec. Vinga Vingard (Alba).
Sept.
Mai,
Aug., 2 Oct. Febr., Mai,
(Aolba), Mart., 23-24 Noemv. Sept., (Turda). 29 Febr., 23 Aug., Noemv.
Apr., II 29 Iun.
Aug. Voila
Aug., 24-25 Oct. (Vaslui) 15 Aug. Sept. Volontirova Sept. Oct. Apr. Sep. Vulcap Mart., Aug. (Sibiu) Mart.,
(Trei Scaune), 5 Febr., Oct., 25 Nov. Mart., Iun., Sept., Noemvrie. Zälau. Mart., Sept., Oct., Dec. Mai, Aug.,
Ian., 6 Apr.,
29 Aug., Zärand (Arad).
Iun., 13 Aug.,
Zastavna 23
tut.
Sept.
Noemv.
Nov.,
Iun.,
8
Sept.,
Dec.
Mart.,
Sept.
Iun.,
M.
Ungra Mart.,
Dec.
Febr., 24 Mart., 6 9 Sept., Oct.,
24-25
Turda. Apr., Oct.,
8 Apr., 15 Apr.,
Aug.,
Vinerea (Huneodara),
Mai,
Iun., (Teleorman). 9 Mart. (Alba), V. Febr.,
3 Dec.
15 August.
Ian., Sept.,
Mart., Noembrie. (Salaj).
Mai,
29
Aug.,
23
M. 26 Febr.,
23
Febr., 23-24 Mai,
Ian.,
Febr.,
25 Mart. Sept.
Dec. (Bucovina).
Oct.
Dec.
Nov. Vaidahaza
(Hunedoara). 6 Mai,
Febr.,
Aug.,
Mai,
Mai,
Sept.
Unirea (Turda).
Dec. Mai,
Nov. (Arad).
Mai,
Sept., Noemv. Mart.,
Mart., 15
Sept.
Ian., 25 Aug. Febr., Noembrie Iun., (Alba) . Mart. Aug. Sept.
www.digibuc.ro
Produse
de
la
International din Lwow -Polonia 1937.
Oboare de cereale din Arad. Cermeiu,
Oancea,
Lespezi.
G. Duca
Bujor),
Corbu, Stolnici.
Rogojeni,
ria
lui Sculeni,
Glodeni,
Bucecea,
Principele Craiova, Argetoaia,
Ma-
Bechet, Cetatea, Räcari, Caraula.
Todireni,
Darabani. Turtucaia, tianu,
Pogoanele.
Cioara (sat
Bazargic, Mircea-Vodä, Casim). G. Duca Leova,
gara
gara
Crasna,
G. Duca
Hotin,
Noua
Baimaclia, gara
(Bucovina), Cubei, Arciz,
Piva Petrel,
Balaciu,
Berezino,
Mihai-Viteazu-statie de c. de
Doamna-statie de
Saligny-statie de
de c. f. f.
de f. Cochirleni
Oltina, Mangalia.
f.
Pod.
f.
f.
Potur
Cogarcea, Urziceni,
Gara Sighireanu.
Constanta, Cobadin, de Medgidia, Murfatlar, de
de
Secureni,
(cartier
de
Carol
Topalu, Caraomer
de (Boascul)
statie de c.
f.
www.digibuc.ro
pe
Reni,
Nisiporeni, Vorniceni, Rezeni, Oborul de
Punctul
Orhei,
INGINERILOR AGRONOMI
230
bar.
bar. Sculeni, bar. bar. Gara Broasca,
Rampa de Rampa
Rampa de
Revaca.
Rampa c. f. r.
Stre-
Pod.
de Vede, Alexandria,
Beuca, gara
Tecuci
Bahmutea, Comrat, gara, gara Trojan, Besenova Veche,
Roznov,
Ceacova,
Mare, Gataia, Liebling, Lipova,
Slatina, Corbu
Potcoava.
Orhei, Rezina,
Bravicea.
Tormac,
Isaccea,.
Prahova.
bariera sinet.
C.
Frunzeasca,
nicea,
Mare.
Gruia,
Tg.
Roman,
cului, teni
Plosca,
Gara
Tabacu, haia,
Mireni,
Barcea,
nachi din com. heci gara
Mare,
Vinga.
(Piatra Babadag, Mahmudia,
Bârlad, Banca, Murgeni,
Corabia, Caracal, Caracal
nova, Vadu
Giurgiu
Gara
Vida, Toporu.
Pavilionul României la
www.digibuc.ro
din
Oinac,
Zimnicea, Comana,
CALENDARUL Majestatea Sa Regele Carol
-lea (Portret)
3
Regale
ale
4
Mare Voevod de
Sa
.
5
Urarea G.
7
Calendarul 1938
legale
Agricultura
trecut agricultura M.
Creditul
33
GRADINILE
CAMPUL
Gr. Coiculescu
Plante
37 42
G
Plante de
recomaudabile pentru .
56
C G
Cultura
:
bunei
pe
tutunului de Cooperativele
Pescaru
de tutun
www.digibuc.ro
232
AGRONOMI .
Lupta
principalelor tutunului
Despre Combaterea
Unelte
.
insecte V
95
de vie
la
legumelor agricole
Marin
CURTEA
CASA
animalelor domestice de
la
A.
Despre
in ferim
noastre de boale mclipsitoare
pentru gospodine.
E. Dandu
OBOARE din Oboare de
222 230
din
din
www.digibuc.ro
de
INSTITUTUL DE
AGRONOMICE
Institutul de
Agronomice
Institutul de Cercetäri Agronomice este un
care are ca scop
agriculturii mijloacele ajutorul echilibrul economic nu poate fi restabilit astäzi agricole. In acest scop, Institutul, prin lui centrale cercetäri pentru a tehnica agricolä cea mai cea mai potrivitä organizare, in economice date.
de Cercetäri Agronomice este
centrale,
Morärit
din
centru
provinciale.
din mai multe :
de Fitotehnie, de Ameliorarea Plantelor, de Economie
Chimie
Viticulturä
terea Animalelor, Chimie Oenologicä, Entomologie, Incercarea agricole. exterioare sunt: Exp. agricolä a Baräganului, de agricola Pitaru, de Exp. agr. Valul lui Traian, de Ameliorarea Plantelor contr. de Exp. agr. de Oenode Exp. agr. Tighina (in cu Camera agricolä), de liorarea
Exp. agr.
Cluj, de Exp. agr. Domneascä -
Institutul activeazä pe rei rezultatele le agriculturii, b)
pe agricultori,
Turdei, de Exp. agr. Cenad,
colaborare
Societatea
: a) studiazä cu metode prin la
de de
problemele
direct prin sfaturi,
:
este organul de aplicare a dispozifiunilor din legea munca colaboratorilor la aplicarea altor legi. de organizare a agriculturii, tutului au urmätoarea activitate :
de Fitotehnie face cercetäri pentru lui, nevoii de a diferitelor tipuri din punct de vedere al solurilor din punct de vedere agricol. de sol. Rezultatul final va fi alcätuirea
www.digibuc.ro
studiazä metodele de cele mai potrivite potrivite pentru efectelor secetei se studiazä plantele de de Ameliorarea cele de plante pentru fiecare regiune parte. S'a întocmit harta de de porumb, pe regiuni. fac de analize pentru agricole, de furajere alte seminte. controleazä S'au
de
agricole, se
trifoiu.
de
de
soiuri
laborator, toate boalele agricultura plantelor care fac cercetäri asupra boale, telor aplicarea de substante fungicide insecticide, pentru face control diferite pepiniere din certificate celor Se controleazä se certificate exportul fructelor, etc. etc
de Chimie se studiazä probleme de chimia solului, se face
La
analiza probelor de sol, se efectul chimice asupra solului. se fac analize chimice de sol Pentru Sectinnea de de anual calitatea recoltelor de de Ea executä analize pentru institutii de Stat. culari de
agricole
Se studiazä diferite probleme de rentabilitate.
pentru
agricole organizare
mai
abia 1936, întocmit regiunilor pomicole, pe de viitor cuprinde un program vast de activitate. studiu cele mai rentabile Animalelor pus Sectiunea de lucrat la din diferite regiuni ale de animale rasei sure de se studiul Statiunea vinurilor un laborator de pentru analize de provizorie
animale studiazä diferite insecte Statiunea fitosanitar pepiniere, livezi, la fructe tuturor ramurilor apiculturii, face
exportului
Statiunea de agricole,
agriculturii
rezolvarea Institutul exper.
certificate fitosanitare. controleazä motoarele, diferitite probleme de adaptare sistemelor de
diferite probleme privitoare la soiuri, Statiunea Camerei Institutul
diferite analize, etc. etc.
la
el, pentru
exterioare ale Institutului probleme.
uneltele
practicei agricole. Astfel, la se studiazä Nationale de culturale, etc. chimice, se diferite probleme
direct pe laboratoarele lui
soiuri
publicului pentru
este mare Institutului pentru Folosul trifoiu, devenit de lucernä controlului la export recomandate, aduce exportatoare de lucernä Punerea de un spor agricultorul privat pentru ele crescut adoptarea Institutul nu din ce in ce mai mult. Institutul de dorinta de progres cari cred unui spirit Agronomice progres.
www.digibuc.ro
SOCIETATE 18
CAPITAL SOCIAL
-
330.000.000
RAYMOND
No.
4.40.70
ACORDA
IN
IN PRIM RANG PE TARA
RURALE IN
CU
AN
ACTELE
Creditul Agricol de timbru
de
Tribunale.
de
de
precum
Creditul Agricol Ipotecar
României
intermediar,
nu Birourile
na
publicului Raymond
serviciile sale
cu totul
care se va adresa la
No.
4.40.70,
a
in vederea actelor
de
plinirea
sale din
Telefon
dorite,
la
cerule de Statute. 3
www.digibuc.ro
BANCA DE
pentru sprijinirea
Cooperative
BUCURESTI Adr.
Face
in
de
unitätilor cooperative
cu caracter
ciate.
publice sau financiar pentru private de interes general, precum
tiuni de mijlocire
cu
DE ADMINISTRATIE:
Profesor Cesar G. Partheniu,
;
; Adrian
Nerva Traian
Iconom Marin Preotescu, Iconom Ion Nicolae Jecheanu, Arbore, Vasile Ion G.Sändulescu, membri. Dumitru DE
:
Profesor Cesar Partheniu, V. G. nom Marin Iconom Ion Arbore. Vasile
Enescu, Director General Director.
CENZORILOR: B. Alevra,
GUVERNULUI: Ion
www.digibuc.ro
D.
N. Fetcu
DE PRODUCTIE, AGRICOLA scop economic,
central
Organism
de
No.
4.37.69 Director General
No. Preot C.
de
T. D.
Director
de
agron.
D.
N.
ACTIVITATEA 1935, pe baza prevederilor legii pentru organizarea
22
operei
1935, Cecopava
prin lege, aceea de valorifica produsele agricole celelalte la conducere persoane competinte Cooperatiei, ea izbutit, scurt timp, exercitarea marelui de prin exploatarea altor
era duse -lui
bunuri
etc.
1937, Cecopava prezentat generale darea de primele de lucru, putut de cätre de cätre Statului cele mai fericite: Cecopava realiza un de peste un miliarde lei. de circa lei Statului, cerealelor cumpärat Noembrie 1937 la grâu, Cecopava cantitate de
la 15 seamä asupra deplinä rezultatele au fost 12
vagoane de producätori. Acest
valoare de lei
dela un de parte pentru aprovizionarea
1.709.122.000
fost
parte pentru export diferite au dus la favoarea producätorilor,
armatei,
de fie
cumpärat cari mult minim stabilit valorificarea Acest fapt celorlalte cari in mod firesc au trebuit urmeze sporul la felul acesta realizat, precum s'a aratat sus, beneficii de zeci de miliarde, care streine, au mers mod echitabil munca fäcute. de parte asociate, armatei, Cecopava de de calitate din cele mai de activitate conformitate prevederile sale trecut apoi la exploatarea tutare, cooperative Statulni,
de 5.500 ha., precum
de 5
www.digibuc.ro
lungime de
km.
dela
multe
de peste 700 ha., pe care le de
de lei 2.710.600. composesorate tot cooperativele Cecopava executat
alte
asociate. de de
masele micilor vederea campaniilor de colectat valorificare 592.816 kg. de de trifoiu 1936 1937. valoare de lei scop fasole, nuci colectat 1937 hotärit care scop de valorifice Cooperativa din din Tighina Tot sub auspiciile Cecopavei, Cooperativa fabricat cantitate de peste vagoane de magiun din produse colectate dela peste 75 vagoane
rol precum Cecopava opera de valorificare colectarea, industrializarea desfacerea bumbacului produs pe care mandatarä Oficiului National produselor vinicole, vechiul deziderat fie tradus fapt, acest mai multe cele mai renumite gorii Segarcea. M. felul acesta, printr'o -lui toate domeniile activitatea Centralei s'a extins economiei nationale, pretutindeni munca tot mai mare cooperatiste.
BANCA
S. A.R. CAROL Nr. CAPITAL LEI
CASA PROPRIE
CREDITE AGRICULTORILOR MARI
PENTRU DESVOLTAREA
LOR
ARAD - STRADA A.
5
ULEIURI
PETROL, PRODUSE CONTRA 6
www.digibuc.ro
LA
avutul Dv.
supuse distrugerii Dv. act de Instrumentul societatea care cele mai solide
in
de a proteja aceste bunuri vedere este ASIGURAREA
de
este:
SOCIETATEA DIN
la 31 Decembrie 1936 a lichidat:
dela
de
Lei
de de de
43.450.077 2.335.062 14.106.243 412.093.643
de transport
Daune Polite amort. la
populare In
la 31 Dec Fondurile de
de
conf. a
Polite pop. ajunse la termen
.
.
de
.
toate
Asigurarea toate are reprezentante Generale din
.
de raport
la
din'
de asigurare
Cereti prospecte
acestor Reprezentante
CALEA VICTORIEI No.
Cele mal renumite
agricole din Material de calitate
Un stoc de
permanent
asortat motivele cari cultorii numai
pe
piese
Mc. Cormick
originale
Deering dela
International Harvester Corporation BUCURESTI Ministerul
Carol
26 (fost 4)
Adresa
Cont de
2430
Telefon 7
www.digibuc.ro
UZINELE DE FIER $1 DOMENIILE DIN
SOCIETATE
FABRICA DE
AGRICOLE
(BANAT)
DIN
alte pluguri unelte agricole.
ROMANI! peste
Nu
La bate tot
s'a dovedit plugurile sträine
plugul
lucru
bun,
mult mai
DE
CONSTRUESC: de câmp
Grape
de
Batoze de porumb,
tivatoare, de
Rarite,
de nutret, de semänat
Selectoare, etc.
SAPE, LOPETI, UNDE NU
PENTRU NOASTRE
2 (Palatul
www.digibuc.ro
Societate
pentru
de
Alexandru, 59 (fost
Bd.
Ateliere de
depozit de
agicole
Sucursale CRAIOVA, Str.
Nr. 24 Tel. 266 agricole, pentru
de
de
Cuza Nr. 79 Lt. Dogeanu
DE
20
prompt din depozitele de vie, de tractor, cu
de
fabricat
indigene. fabricat
Grape
Puzenat
la 4 brazde,
indigene.
fabricat
Cultivatoare,
rarite, fabricat
indigene.
pentru ogor american, fabricat in cu discuri
cu
canele, fabricat Melichar, Cehoslovacia, pentru tractiune Mc. Johnston, Eckert simple
tractor. Melichar.
Cositoare, greble fabricat Melichar, Johnston. fabricat
indigene.
indigene.
Trioare Heid Batoze de treerat fabricat de porumb, manuale
fabricat
Shuttleworth, Schramm pentru de nutret indigene.
sfecle, fabricat
manuale, fabricat simple cu märimile. Crossley, Brothers toate Mori fabricat de sous franceze La de mori valturi, plansichtere, elevatoare. Tractor Hart -Parr 12/24, 18/36 HP. Tractor Twin -City 28 HP. fabricat Shuttleworth G. Budapesta. de
Motoare
Cäntare
bascule
www.digibuc.ro
de
AND. RIEGER S. de canelate greutatea cca 285 13.900
greutatea cca
buc. Let
367
16
loco
se
rezervat.
celor
de semänat de semänat produsele de
Toate
la
Contra
se
de de
reduse, corespunzätoare
BATOZE DE TREERAT de 10
motor petrol de
Kg.
motor de tractor,
de
de
fabricatul nostru, care clientelei. se acest
prospectele
www.digibuc.ro
la
spre
AGRICOLE MAI
EBERHARDT-Pluguri Porc SAXONIA
STHAL- NEUSAAT
de
HOLDER-Stropitoare
SEPARATOARE DE LAPTE
INSTALATIUNI
PENTRU WESTFALIA de toate märimile Putinee, Bidoane, vase pt. lapte Pasterizatoare brevetate LINDE
REPREZENTANT GENERAL
CAROL HESSAUN Str.
Depozit central: BRAILA Bd. www.digibuc.ro
Nr. 23
mai mare de tractoare
chenille
n
Europa
Tractoare cu chenille P..
Tractoare
de
cauciuc
Tractoare industriale pentru toate
motoare
Diesel"
Massey Harris Company ; ;
; Greble de ciocane
Motoare
S. A. R. Ion
Societate
- Str.
www.digibuc.ro
No. No.
TELEFON STURDZA, 13
STRADA
din depozit calitate grape,
de buruieni, rarite, pentru porumb,
semänätoare pentru
toare pt. animalä Piese de schimb
MASINI
UNELTE
AGRICOLE SPECIAL
Reuniunii Agricole gratuite
Nr.
A. UZINA din scos
13
www.digibuc.ro
A. STR. DIMITRIE STURDZA TELEFON 2.09.25
de treerat
simple
toate
cositoare de
de
selectionat pentru
de de
trioare, Serviciul Technic
FURNISORUL
Depozitul de piese de schimb organizate exemplar
REGALE
FABRICA ROMANA DE
DE
ARTICOLE DE SPORT S. A.
TONOLA 14
www.digibuc.ro
Exploatärilor Agricole ale Are de
: orz, porumb, textile, de nutret, melifere, etc.
SEMINTE SELECTIONATE DE:
ANIMALE DE REPRODUCTIE. Exemplare alese din bovine: Simmenthal. :
Turcane, Karakul (Astrahan). York, Berk. PRODUSE ANIMALE: miere, STUPI FIRE DE (borangic). PUETI DE DUZI DUZI SAMANTA DE LEGUME FLORI
etc.
ANI
pentru vin
ALTOITE diferite Port altoi
de
americani cu
ALTOITI de
Arbori de gledice
pentru garduri VINURI DE MASA
DESERT, VECHI
NOUI
MAGIUN
de
RACHITA
VULPI
BLANI DE VULPI dela cres-
:
Foxterrieri cu pärul aspru.
Pentru
C. Bulevardul Telefon 4.13.46
Nr.
15
www.digibuc.ro
DE HORTICULTURA (CAMERA AGRICOLA PRAHOVA)
DIN
CAMERA DE
DIN
special
Dispune de
SUPERIOARE
CA FORMAT,
La cerere se Comenzile adresate cost,
mod
se
prompt
contra ramburs pe
16
www.digibuc.ro
serios,
de acont.
CAMERA DE A
ARE DE VANZARE IN
SA DIN GIURGIU,
fructiferi piersici, pruni,
gutui,
diferite Pomii au etatea de dol sunt foarte bine desvoltati.
Pretul de
este lei 15
bucata loco specie
Comenzile se primesc la Camerei acont de
Giurgiu, cu un din
La cerere se trimite catalog.
www.digibuc.ro
pentru
brazi,
etc., de
Nr. 2
gratuit la cerere
Telefon e furajere, legume, de
e,
Catalog gratuit la
CARADA, No. 7
STRADA cele superloare legume,
parcuri Unelte pentru Articole de CATALOG GRATIS LA CERERE
IN
18
www.digibuc.ro
de
Unelte de precum
de
de
Fructe proaspete
Pomicultura
altoaie din soiurile cele mai nobile de piersici,
nuci, cu
redus furniseazä
Pepiniera Korponay
gara Baia -Mare jud. Satu -Mare
Pretul curent se trimite gratuit.
mai DE
DE
depozitul
se
din
catalog
A. G. KÖLN TRACTOARE DE de
MOTOR agricole.
pentru
28
EXPLOATARE
SIMPLU DE MANEVRAT
PENTRU ROMANIA
A. R. 5
www.digibuc.ro
MOARA SOCIETATE
COLECTIV
de calitate
de
export
aprovizionär
de 18 perechi
Posedä
moderne
24 ore.
circa
direct dela
SOCIETATEA
PENTRU
AGRICOLE
FABRICILE DE DE SFECLA DE TERENURILE DE
Produsele
articole nutritive praf de
conserve de cafea
preferate
te HALA DE
furajere, legume agricole apicole, de Pompe automate pentru stropitul la
e
a
agricole www.digibuc.ro
ardelene,
poate
NOSPRASEN pentru combaterea
fie sigur de
numai
criptogamelor,
pentru
insectelor,
päduchilor
CERETAN
lichenilor
numai pentru tot felul de combaterea
DE CASA
A B E contra
Z
CAMP
de casä
de
animalele domestice de Economia national& pierde anual zeci de milioane de pe urma domestice (pesta disenteria la vitei, pneumonia a viteilor mieilor, paralizia etc. etc.) medicinal
de
pentru profilaxia
terapia
desinfectantul
mai eficace
antiseptic
deci
T T
LA
SINDICATELE
mai ieftin pentru COOPERATIVELE
curte
grajd.
LA DE
pentru
S.A. Brezoianu Nr. Telefon
www.digibuc.ro
PORZOL PENTRU
SULFAROL
TUL PE CALE
INSECTICID UNIVERSAL
ARZOLA PASTA
STROPIREA DE
PERCI
PENTRU
CONTRA
NEUM CU
ARZOLA
LOR ROZA TOARE IN
CU
CULTURA
PIELEA
DE CAMP
VARA
DE
°ASA
THANOL
PENTRU
DE IARNA
PENTRU
COMBATE-
GEN CE SE
VERZI NEGRI
PRE
CU BAZA CU ZEAMA
FRUNZA
LEZA
AL
EVITA
LA NUTRE TUL
CLEI CONTRA INSECTECE SE URCA PE TRUNCHIUL POMILOR
ALMOLA CATRAN PENTRU
DOMESTIC
LA
DEPOZITELE DE VANZARE LE
LA DISPOZITIA
FREDERIC SPODHEIM
PROSPECTE PENTRU FIECARE PREPARAT
Co.
SOCIETATE ANONIMA STR. SF. CONSTANTIN, Nr. 4
CONSULTATIUNI
TELEFON
www.digibuc.ro
CHINOIN
DONATI TELEF. 3.04.62
No. 21 Adresa
POMICULTORI! pomii
Nu
stropire automate
stropitul pomilor precum fectat, etc.
aparatele
stropi-
identice toarele
din fi
la stropitul la stropitul viilor, mai
in
pomilor alama
contra lichidelor ce de
declarat poate de
stropirile
de
nu se din pucioasele
poate precipitate
voastre
contra
hambarele voastre
pucioasa
Schloesing".
MARE DEPOZIT de de
technice,
Stropitoare de
pentru de cupru, insecticide
de arat,
Vermorel de
de in de mare presiune de incendiu pentru P
T
E. PROSPECTE
furtunuri de cauciuc, de de capacitate de
LA CERERE 23
www.digibuc.ro
dela PEPINIERA DE POMI
Dr. ERNEST GRINTESCU JUD.
BIROU: STR. LISABONA, Nr. 10 (Parcul Bonaparte)
PRODUCE POMI SELECTIONATI CERETI CATALOGUL GRATUIT
din
de
veche 1841
ARBORI FRUCTIFERI
DE ORNAMENT
ORNAMENTALE
PLANTE
SERVICIU SPECIAL DE ARHITECTURA DE trebue pentru grädina Dv.
Tot ce
la
de
5 CALEA
237
de
de
rezolvarea
prin
a
-pentru
de
din
Plymouth
primesc
La ai
din
Leghorn, Rhode
Wyandotte.
pentru
de de
de
de
24
www.digibuc.ro
gradele.
ALFA -LAVAL Separatoare,
de
lapte Toate
necesare pentru laptelui
ALFA SEPARATOR 22
4.43.62 TELEGRAME: ALFA
Str.
37
Str. Regele Ferdinand 35 25
www.digibuc.ro
arc
Sudura electricä
ELECTROZI INVELITI marca AGILE navale, alte
pentru vagoane,
TRANSFORMATOARE ECHIPAMENT
INDUSTRIA
S. A.
CLUJ STRADA
MANIU No.
Toate uneltele pentru
malelor, belciuge, toate de
ratoare
calitate eftin superioarä la DANEMARCA
R.
14, adresa tel.
Sucursale
26
www.digibuc.ro
S. A. R. VI. STR. URANUS Nr. 25 TELEFON
CONSTANTA, Str.
cel Mare, 57
TELEFON 346
DEPOZIT DE
UNELTE AGRICOLE Pluguri marca
Batoze de treerat
c
Ferate
Piese de schimb (rezerve) pentru
toate sistemele de simple
i
marca Lulea"
din fabrica P. D. Rasspe, Solingen, Germania.
trioare,
cultivatoare, grape,
etc.
din
cele mai renumite fabrici. 27
www.digibuc.ro
A. Societate
pentru Selectionarea Semintelor de
din soiurile
S. A. A.
numai
saci
plombe
etichete
Adresa:
21
Telefon: 2.99.42 A.
SOC. Sediul
PENTRU
CHIMICE
biroul
goreni
Domnilor agricultori, pomicultori:
SUPERFOSFAT SUPERFOSFAT CU AZOT SULFAT DE CUPRU MATABISULFIT DE POTASIU DE OASE pt. vite DE OASE DEGELATINATE
DE OASE NEDEGELATINATE DE COARNE ANIMAL pentru limpezirea Garantäm
www.digibuc.ro
vinurilor.
PENTRU CULTURA SOCIETATE EXPORTUL SEMINTELOR OLEAGINOASE
CULTIVATI definitiv
este o
an de
mai
Intinderi tot
la timp, conform recolte de peste
se munceste bine Societätii 2000 kg. la ha.
In fiecare an. sunt bune pentru hrana vitelor, In mai decât paiele deosebi pentru oi, Restul paielor rämase dela hrana vitelor se folosesc la foc. azot, curat, afânat bogat recolte mai cultivat dupä dospit; o
de
mari. se la fix tului altor produse agricole la predarea recoltei.
garantat superior imediat care se
chiar dela Recolta este de kg., deci tractarea culturii, cu vatorul nu mai are grija la alte produse agricole. Recolta se predä imediat la gara cea mai apropiatä. de soia
bacterii pe credit se pun la sape etc.
dela Societate In limita la de semänat,
care doresc cultive direct Soc. Palatul
se adreseze Bulev. Reg.
din ju-
Carol detul
29
www.digibuc.ro
de ape, este mari permanente, peste un milion ha. teren
aproape Lunca necesar
are
de
acestor ape nu ajunge asigure nici mäcar kg. de anual pe cap de locuitor, cärnei este de 25 kg. adevär, productia Pescäriilor cifräm la medie
sale.
kg. din care
de
de munte de sistematicä
mari de
.
iazuri
: Prut, Siret,
20 000 Kg. 150.000 1.000.000
500.000 700.000
Nistrul
limanul lui sale, propr. Statului particulare
Marea cu lacurile litorale
24 3.000.000
Total
Din cifrele acestea se vede
nu reprezintä ei nu reprezintä din cauza conditiilor specifice de apelor
Marea
mai mari de
la
ei, care
Pentru asigura un aliment important necesar, el din toate de nu se poate recurge reluarea sporirea sporire se poate face fie prin repopularea apelor, lucru destul de greu, fie prin ameliorarea conditiilor de din de alimentare,
lacuri,
Prin refacerea vechilor iazuri, multe dela sate, trebui mai mult ele chiar atunci
alte
necesare
astäzi päräsite, se va de
asigure alimentarea
atmosferice
noastre. la sistematice vor
pescuitul
PACKARD CEL MAI DISTINS
IN
LA CEL MAI IN
COM.
N. STRADA
A.
30
www.digibuc.ro
TELEFON
AGRICOLA
DE
DE SOCIETATEA
28 FEBR.
LEI 300.
MARTIE 1937 LEI 500
AGRICOLE SOCIETATEA
ARAD Str.
18
Dragalina
Regele
SEMINTE DE LEGUME
41
DE FLORI
SEMINTE FURAJERE
Avicole
www.digibuc.ro
Etc.
SPECIALITATE
INDRUMAREA AGRICULTORILOR
toate pe
rurale plantelor,
cultura
de vie, combaterea
de de
agricole, etc.,
de Camerele de
de Uniunea
sub
Apare
de
de exemplare, la este
sträinätate. la
Anul de
an este de
unul abonament pe
luni
100
de
tarif special
REVISTA INTRA AL EA TREBUE SE
AN DE APARITIE ORICARUI AGRICULTOR
Acesta este titlul revistei de literaturä culturä pentru care apare mod regulat din anul 1930 sub directia
-lui Andrei Udrea. literaturä de
terea despre
vitelor, popularä, pagina din
din
sfaturi pagina
pagina pentru lumea, jocuri
satelor.
Abonamente numal pentru
lei, pentru cämine culturale sträinätate 200 lei. rurale
lei, pentru primare rurale
I
Aviator 32
www.digibuc.ro
13.
de
tot ce
de Cultura sfeclei de zahär aduce cultorilor urmätoarele foloase: redus pentru
aliment mai ales pentru
care nicio
rentabilitate
2.
nu
mäsurä.
solului
aceasta
pentru plantele cari Sporirea
nutretului,
din
agricultorii folosesc coletul sfeclelor,
sfeclä.
recolta
nutret
frunzele
este aproape
cäror valoare trifoiu
de
un numär mai mare
5.
de
avea
pentru
mai
mai intensivä
culturilor, ceea
tiunea
gunoire produc-
agricol.
Sfecla de zahär
toate ramurile de
exploatare
gunoire mai
mai
buruienilor, deci
lucrare mai intensivä folosirea mai rationalä rotatle
mai
culturilor;
mare
vitelor.
Cultura sfeclei
fiscal, un rol
zahär are, din punct de Statului.
de Zahär Bad 33
www.digibuc.ro
BRASOV INSTITUTUL
AL
de trifoiu
pentru
reduse.
cele mai
de
sortat,
mare capacitate de lucru,
o
sunt
in modul
timpul cel mai scurt
in Magaziile Antrepozitelor
este
Nr. 67. Prin
Strada
din
de
cu Gara Mare.
are
de trifoiu sau
vor
expediate
de
Decuscutare pe adresa
GARA MARE PENTRU STATIUNEA DE DECUSCUTARE CU SEDIUL LA CAMERA DE atunci
BRASOV, cantitatea de de 10.000 kg.
spre
este
2. GA RA ALBINA pe dosul atunci
se va scrie
de
STATIUNEA DE DECUSCUTARE trece de un cantitatea de POT
CAMERA DE
BRASOV
www.digibuc.ro
CELE MAI
STROPITOARE PENTRU VIE
POMI
CONSTRUCTIA
FUNCTIONARE
Stropitori pt.
presiune de Atm.
de
Stropitori pentru vie din
de
tare, cu axa se pot trebuinta la la
CERETI
DELA FIRMA:
CAROL
MARE
DE BUCURESTI ORADEA
35
www.digibuc.ro
S. A. BULEVARDUL REGELE CAROL
No.
CEA MAI VASTA
DE
DETALIU DIN EUROPA SECTIUNILE:
RECHIZITE PENTRU CONFECTIUNI
BIROURI FINE DIN
DE
SI
ARCHITECTURA.
COMPLET CU TOATE
UNIVERSITARE,
ETC. SE FAC ABONAMENTE ROMANE
CELE MAI MODERNE ATELIERE LITOGRA FIE,
OFFSET,
CARTONAJE BRUTE GATA
DE LUX, INCLUSIV DE LUX,REGISTRE PLICURI HARTIE.
DE
DE LITERE, FABRICA DE ACE.
MAGAZINE DE DESFACERE CU RAIOANELE:
DE LABORATOR PENTRU AMATORI. TRICOTAJE. MATERIAL DIDACTIC. GEODEZIE
MICROSCOPIE, APARATE DE LABORATOR, INSTALATIUNI DE CINEMATOGRAFE SONORE, RADIO, GRAMOFOANE. ARTICOLE DE MENAJ, DE
SI
PENDULE. SECTIE
LUSTRE, PENTRU SI CIVILE.
ASORTIMENT COMPLET DE PARFUMERIE
COSMETICE.
CERERE OFERTE SPECIAL DE
CATALOAGELE DE
CLUJ, ATELIERE: SOS. BONAPARTE
CALEA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
1938 (ANUL al INTOCMIT DE
TEODORU
F.
www.digibuc.ro
ADMINISTRATIE
CONSILIUL
DIN ROMANIA
INGINERILOR T. ANTONESCU
General:
PESCARU
G. F.
de
C. AL.
N.
G. CIPAIANU, N.
G.
N.
P. E.
G. A. NASTA,
L.
D. G.
A.
PETRINI, M.
PASAREANU,
ER.
A. MUNTEANU, C.
ST. Cenzori: P. MORCOVESCU, Cenzori A. ANASTASIO. D. LOCUSTEANU, S. STR.
Societatea
A.
sustine interesele profesionale pentru ridicarea
din
Societatea
CALENDARUL PLUGARILOR pentru popularizarea
an de
este
de
de Camerele de de indrumare agricolä. No Grefel acest calendar
etc.
C.
care
A an de
de
AL Apare lunar se
www.digibuc.ro
SA
CAROL AL PLUGAR AL
www.digibuc.ro
ANIVERSARI ALE FAMILIEI REGALE 22
Ziva numelui M. S. Reginei Maria Octomvrie Ziva
României.
M. S. Regelui Carol Sale Mihai, Mare
Ziva
29 Octomvrie Ziva
Maria
S.
României
Noemvrie
Ziva numelui M. S.
Mare Voevod de
www.digibuc.ro
de
MARIA SA
MARE VOEVOD DE
www.digibuc.ro
de Ministrul
Domenlilor
mii de
omul care de
lui e
e
Acest calendar care apare
din
ce am voios la
bucura
e
din dornic
chibzuit.
luminat, care se
tot ce
socotelile, tot ce
duce la care mai
scrie
an care despre oameni
o
ziare lucruri,
oricine.
un
care multe
e
ale
istovitoare
vedem o o
pierdere de :
nu se istovesc,
Tot
este de
:
arat,
iarna ori vie.
Toamna
mai bine, lucrul Toamna
e
desfundat
www.digibuc.ro
ne
cazmaua
G.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
8
AGRONOMI
de
ecaretelor
adunarea
de
la
se
la
aibä
care
vite
Dorim agricole,
cositoare, batoze.
se
sale.
omului de care el,
se
de
nu vin de
trei sute
mare rege el fiecare
zicea
de
cinci zeci de fiecare la veacuri
dorim
dorim Dorim
dorim
Dorim
nu
lui, care
de
la
sunt bolnavi
inginerul
inginerul
Doris
silvic, medicul fie
fie
fie
Dorim fiecare
vioios
Atunci va fi
ne vom teme
nimic.
www.digibuc.ro
de
-Island dela
Cocos
de
Apune S. 2
L. M. M.
3
J.
6 7
V.
7,53
Mare
t
53 53 53 53 52 52 52 52
Sf.
S. 8 D. 9 L. 10
t
George
M. M.
Mart.
J. V. S. D. 16 L.
Sinai
Rait
Pavel
23
Anton
Mare Mare Maxim
t
31-a
L. 24 M. 25
sa J 27 V. S. D. 30 L.
53 54 55 56 57 58 59
50
11,23 11,5o 12,57 13,41 14,34 15,35 16,40 17,47 18,55
49 48 48 47 46 46 45 45
2 3
43 42
14
6
1,
3,32 4,44 5,50 6,46 7,33 8,42
o
9, 7
21, 3 22, 6 23, 7
9,29 9,5o 10,3o 10,51
17,
29-a
M. M.
J. 20 V. S 22
51
Tatiana in
t
16,46 47 48
3,19
11,41 12,17
13, 3
7 5,22
13,57
6,14 15, 2 7,
7,35 17,34 8,10 20,13
9, 3
Sf.
9,28 22,48
t
Sf. 32-n -ri de
39 38
la 9
La
la
23
in
La 5
0, 5
19
de
e post mare.
www.digibuc.ro
la
20 22
10,24 1,21
la
de Camera de
de
Turda
Apune
Apune
Martir Simeon Cuviosul
V.
S.
2,35
Sfânta Ana
37 36
Agatha
35 33
Pelusiotul
12,28 13,26
6,44
Partenie Teodor Stratilat Martir Nichifor Martir Haralambie Sfântul Martir Vlasie Cuviosul
M.
V.
17,47 28
Arhiepiscopul
S.
22
Sfântul Apostol Onesim Sfântul Martir Pamfil Martir Teodor Tiron Sfântul Leon Papa Sfântul Apostol Archip
M. V.
S.
39
Eugenia
Botez. Cap. Sf. Tarasie Arhiepiscopul
V.
58 58
la
La Soarele
6,59
Vasile
Cuviosul
10,58 11,47 12,47 13,55
50
Sf.
24
23,59
46
Policarp Episcopul
M. 23
20,56 21,55
7,34 7,55
42
Timoteiu
Cuviosul Aflarea
L.
J.
34 35 36
zodia
deslegare de post.
www.digibuc.ro
la
16,28 6,34 17,47 7, 19, 7,27 7,54
9,37
de Camera de
Pusul cartofilor
(Bucovina) SOARELE
Samarineanca Teodot Mart. Eutropiu, Cleonic
M.
Cuviosul
V.
2,37 3,28
53
Gherasim
4,46 48 46
Vasile Teofilact Sebastia Codrat Corint
Sfântul M.
17,45
40 38
19,47 20,49
35 33
22,54 23,56
Sofronie Patriarhul
M.
J.
Cuviosul Benedict Sfântul Agapie Sfântul Sabin Cuviosul
7,50 8,55
24,55
el
10,34
Dumnezeu
Omul
Patriarhul
S.
Martir Nicon
5,56 6,23
Cuviosul 33 34 35 36
Soborul
S.
Cruel
L.
Cuviosul Marcu Cuviosul
M.
1,23
38
12,26
la Soarele
22,
7,35
Aretuzelor
Ipatie
La
16,38
29
Episcopul M. M.
la
zodia
postul
www.digibuc.ro
la
la
Cooperativei
Cuvioasa Maria Egipteanca Cuviosul Pärinte Titu
V. S.
Cuviosul M.
5,58 56
scriitorul de Martir Teodul Patr. George Episcopul Mitil. Ruf
42
46 48 48
21,48 22,48
44
5,54
Antipa Episcopul Cuviosul
M.
Martir Artemon
1,56
Martin Papa
Sf. Aristarch,
33
Trofim
2,
11,42
lui 28
Cuviosul Cuviosul
L. M.
2
2,55
Paleolavritul Teodor Trichina Patimilor 20 22,
Imp.
S.
24
Martir Simeon 29
Apostol
la
13,29
la
la
Soarele Aprilie se
biserici. La
www.digibuc.ro
Aprilie desleg. de post.
Copii de plugari din
Apune
Apune
Aducerea
Atanasie
15,33 16,33
M.
Pelaghia
Sf. Martirä Dreptul
V.
25
26
Sfântul
S.
Prooroc
22,32
Martir
Martha Glicheria Terapont
Cuviosul Pärinte Teodor Apostol
Sfintii
J. V.
Petru, Martir Patriciu Martir Talaleu
a.
50
32
48
34
11,56 13,
46 45 44 43
46
20,49
Märturisitorul Simeon dela
23
39 38
44
aflare
25
J.
Carp
36 36 35 35 34
Sfântul Mart. Terapont Cuviosul Nichita
Cuviosul Isachie Sf.
33
la 29
Soarele
48
Gemenilor.
www.digibuc.ro
la 22
6,47
22,36
Herghelia SOARELE
Martir Justin
2, 33 32
53
3,36
Mitrofan Arhiepiscopul
S.
Cuviosul Pärinte Martir Teodot Episcopul
L.
29 29
Ad
Patriarhul Cuviosul Pärinte Martir Timoteiu
23,29
9,47
24,47
14,42
20,
Dub
Proorocul Amos
J.
Elizeu Episcopul
Ismail
Mart. Manuel, Savel
Martir Metodiu Tars. Martir Sfântul Martir Eusebiu Episcopul
M.
29 29 29
2,35
20,26 21, 21,44
30
22,37
loan
5
10, 7 22,59
S. 25
Sampson primitorul de
L.
Aflarea
Sf.
Ciru
Pätrarul
la
24, 32
J. La la Soarele
deslegare de post. La
Pätrarul se
www.digibuc.ro
de postul
Tractoarele Fermei Statului Bazargic SOARELE
Cosma
V.
Punerea Vest.
Damian
4,33 34
Pärinte Andrei Cretanul Atanasie din Sisoe din Procopiu
Cuviosul V.
34
Mare 22,
38
Martir
22,24
39
Mart. Olga Nicodim Eftimie Proclu Arhanghel Gabriel Apostol Achila
M.
M.
58
Martir
17
44
Sfântul Martir 48 49
Simeon,
Maria Magdalena Trofin
V.
S. 23
56 56 55 54 53 52
50
Ana
Martir Ermolae
M. 26
48
54
46
a.
V.
Sfântul 5,
la
la 27 Soarele La
se
22, 12,
zodia de postul
www.digibuc.ro
la
22,57
Recollarea plantelor
Scoaterea Sfintei Cruci
L.
Aducerea
40
Sf.
Favst
P.
M.
tineri din
38
V. 35 33
Cuviosul
11,36 12,52
Arhidiacon Sf. Sf.
14,
Nifon Patriarhul
Arh.
Anicet
Cuviosul
Rusalii Domnului
Aducerea Icoanei Martir Miron
M. M.
J.
4,30 19,
Martir Andrei Stratilat Sfântul Prooroc Samuel
L.
Sfântul Martir Agatonic Martir Lupu
J.
Ad.
Martir
25
Ucenicul
Sf.
Adrian
V.
8,47 9,50 10,52 22,
27 28
Natalia
14,48
Cuviosul
Botezätorul Pavel Domnului
29
Sfintii Alexandru, M.
Pätrarul
la
0,33 1,42
33
57
36
la
la 25 Soarele La August
Fecioarei. Adormirii Maicii Domnului. La
www.digibuc.ro
post mare.
La culesul viei
Apune
J. M.
38 39
Minunea Arhanghelului Mihail Sozont
43
Ana
46
V.
Antim D.
Sf. Prooroc Zaharia M.
Sf. S.
44
Sfintele Mart. 48 50
Sf. Martir Martir
35 33
29
J. V.
Nichita Sfântul Sfânta Mart. Sofia,
4,31 17,55
53
25 24
D.
M.
Martir Trofim Martir Apostol Codrat
10,43
J.
12,38
Pr.
V.
Adormirea J. V.
20,44 21,30 22,24 0,33
Calistrat Cuviosul Pärinte Chariton Cuviosul Pärinte Sihastrul Grigore Episcopul la
2,58 17,59
la
la
23
Soarele La Septemvrie
post mare. La
www.digibuc.ro
toamnei.
Pescuitul
Apune
Sfântul Apostol
S.
55
Martir Dionisie Areopagitul Ieroteiu
Sfânta Sfântul Apostol Toma
11,56 12,54
Vach
V.
46 44 42 40 39 38 36 34 32 30 29
Pelagia 23
L. M.
din cei M. Proviu, Tarah
V.
Cuy.
25 27 28
Carp
Preotul
Mart. Pr. Osie Luca Evanghelistul Sfântul Prooroc
M.
mare
33 34 35 36
19,28
25
39
Pärinte
S.
23,
12,49 13,25
Sfântul Martir Areta 25
Marcian
14,24
45 46
J.
M. Nestor Neonila
28
15,49
Anastasia Romana
S.
52 53
Apelie
la 23 Soarele
Pätrarul
la
zodia Scorpiei.
www.digibuc.ro
la
Coopeiativei LUNA
Cosma
de
M.
Martir Achindin
J.
55
a.
Mare
V. S.
11,33
58
12,50
Meletina 57 56 55
M.
J.
Victor
V.
2,23 4,25
Cuviosul 14 M. M.
15,38
Apostol Samona Apostol
Evanghelistul
48 10,
Mart. Pr.
V.
Roman
46
10,49 11,58
22
43 42
Apostol
Pärinte
Clement
40 14,48
S. 26 29
28 Cuviosul M. 29 M.
Mart. Apostol
39 38
la
la La
0,44 1,57
Petru
Ecaterina
V.
12,52
postul
www.digibuc.ro
la 22
22,24 23,34
dela Ferma
Prooroc Prooroc Prooroc Sofonia
38 38 38 38
36 38
20,55
10,46
22,
12,52
Cuviosul Pärinte Patapie Sfintei Ana Mart. Mina,
14,
14,43
36
Spiridon a. Eustratie Tirs, Leuciu Martir Eleutheriu Sfântul Prooroc Agheu Pr. Daniel tineri
J. V.
46
38 38
Martir Bonifaciu Martir Ignatie Teoforul Sfânta Martirä
M.
0,56
din Creta Cuvioasa
S.
Eugenia
de Irod
29
Martirä Cuvioasa Maica La la Soarele 22
in
Tesalonic Romana
Pätrarul
14,
53 53 53
din
M.
S.
40
la
5,56
45 45 46
54
la
Pätrarul
zodia
cea mai scurtä
www.digibuc.ro
cea
noapte.
DIN
1938
de peste an,
de
de
deslegate.
Bobotezei,
de
inclusiv.
tine
de
tine
Postul Adormirii Maicii
zile,
inclusiv.
de 6.
August.
loan
Nasterii
8.
tine
al
zile, de Decemvrie inclusiv.
ZILE DESLEGATE DE POST Miercurile
Miercurea din
Februarie), pentru
toate ale Miercurea Triodului,
din
pentru lapte, icre Martie)
Bisericä din
Floriile
pentru Miercurea
Vinerea, din
pentru toate ale Vinerea, din
6.
Rusaliilor
toate ale Schimbarea la
August)
8. Intrarea Postul
pentru
www.digibuc.ro
pentru
22
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
LEGALE Toate Duminecile de (Sfintele
Domnului)
(Proclamarea M.
Carol
Rege
TIN DE (Botezul
de
Domnului)
(Särbdtoarea
Domnului)
Martie (Buna
23
Gheorghe)
Premilitari la
de
in comuna
Constantin mama lui Elena) ; Domnului Ziva ;8 M. S. Carol ca Rege al Romdniei) (Rusaliile) ; ; Treime) ; Petru Prooroc Ilie) ; 6 (Schimbarea la Maria Mare) ; 8 ; Maria Septemvrie 26 Arhangheli ;8 ;6 Nicolae) ; Decemvrie
www.digibuc.ro
23
AGRICOLA de CONSTANTIN SESCEOREANU Camerelor de Consilier Ministerial
Agricultura este tuturor
ea face acestei
cari conduc Sale Regelui Carol Inginerilor la de Agronomice, dovedesc Sa Regele, agronomilor Ministerului de extrabugetare alocate electrificarea satelor, care Guvernului agricole, care
de
alegerea
care se
acestei
agricultura aceasta ne viitorului agriculturii produce tehnicei agricole,
locul de
mai
bun,
ce se va traduce
roman.
Pentru a de
parte
unei mai
acest
se cere o
:
care Ministerului de marea a agricultorilor, de parte tehnice
torilor, cari vor trebui
aceste
necesare le
pt.
Organele de cari se Agronomice cu fermele sale
www.digibuc.ro
:
de
SOCIETATEA INGINERILOR
24
diverse regiuni ale etc. ; lui Agriculturd
Seceleanu,
:
;
Camerelor de
de
cari
care o
de
C. SESCEOREANU Uniunii Gamerelor de Agricultura. Consilier Ministerial.
de
agricole, vor de
la acestei
www.digibuc.ro
luminoase absolut necesare. necesare
activitatea sa
aceea
de
trebue
care se dau. El trebue
fie
sus. directivele
agricultura este o
o meserie care se
care le
sale, se
datorite
mari mai mai repede
cu este
Cine
concluziile meseriei
de
agricultorii
aturile
acceptd
se
altele
S'a de
atacate
de Hessa.
Serviciului de
s'a
din
la care trebue
cine
aibä musca de Hessa. S'a de organele agricole
care
de agricultori. acesta am zile ale au care
s'au
cari au au voit atacate de musca de Hessa
De aceea
agricultura este
de care trebue vor folosi
Folosind dar
www.digibuc.ro
au
26
SOCIETATEA
anul trecut de T. MANDRU Soc. Inginerilor
este aceea Fabricantul
toate
au
ce ei au
de
bine
doua
lucrurile
Cu
Cultivatorul de
are nevoie
meseria
de
care
de
de an, din
trebue
le
de
care
este
de
naturii
trebue acestora,
se
De
naturii, nu garul
fi vorba. Agricultorul trebue aceste evenimente care an,
naturii anumite
nu
de
ce va aduce ziva de
rece,
nu,
cine
mai lucruri
nu
va
va fi se mai semn de
ce
el se de ce
Sunt
fi
el are de
fenomenele naturii se succed
oarecare epoca
cam se
etc.
bine se
La
are aceste locuri,
la
aprecia de mai lucrurile se
an nu
dintr'un an nu se
acelea din alt
de ger va iarna, sunt lucruri necunoscute. De aceea, de de
El
care conduce
fie, face
www.digibuc.ro
de
nostru trebue
care s'a
1937
face
Toamna anului 1936 s'a
cele mai se
Lucrurile
mers
Atunci au
La
lui Mai
rece.
rumbului
aceasta
am
T.
Soc. Inginerilor de
care a
la
o parte din luna Mai, apoi acestor
au desvoltat. a
Dar
din Mai
ele; regiuni
de de
lui August, ceva din August. s'au
nu s'au mai
n'au dat De asemenea, nu s'au desvoltat din coasa vom avea de care n'a a August, unor regiuni din Oltenia, orzul
ovdzul de
www.digibuc.ro
28
SOCIETATEA
au
au
August
de multe,
au adus
stricat iarba crescut din mare coceni, dar boabe de
mai Avem
cum am
acestea ne
Toate
avem
siguri de
nu magazie. In
atunci
am
Basarabia, lucrul cum nu suntem siguri Moldova
la
este
de aceasta,
trebue
care
de
de
vremuri de arat de Este nevoie
Pentru aceasta este mai de
ce
spre
Toate
de
de
mod superficial,
se de
de
umezeala. Este mijlocirea
din
toate buruienile, Buruienile de
se
pot evapora an
calcul sumar ne de de care
kg.
cantitate de
este
de ce
se ocupe
de
sunt alte griji, Plugarul se ocupe de
trebue de
se ocupe de
ocupe de de
dar
acestea
are
de
an
ce
Cu
agricol
care
va
spor
www.digibuc.ro
29
pentru agricultura
1937 de
M.
Secretarul general
general de ei, ocrotitä
se
negustoria. starea
urma altor de
aveam
care
industria
de
dar
din
agricultura. Politica s'a
ce
ce
era de
de
de
Multe
de
nile cari au al agriculturii din
Statului,
de starea
care
s'au de de
D. M. Secretarul general
Soc.
carea
agricole,
au adus
la
tot sub intermediarii
ceva mai
agricultorilor ce
anul 1937 politica aceasta
de
agricole
lost politica de
ceea ce
satelor
s'a bumbac,
agricole
www.digibuc.ro
a.
toate
30
SOCIETATEA
Ministerul Parlamentul agriculturii, care organizarea desvoltarea acestei
ramuri de vreme
de
era agriculturii,
de
au ale acestei legi
face Rezultatele
de
soartei. de
se
din
tact,
iar din
celor
care
se
agriculturii care se chiar se
fond care
al Agriculturii, care se
cei
pentru chibzui Ministerul Agriculturii
De
nevoilor
zicem acestui Minister numai Minister de Domenii.
se
rost agricol
se face Agriculturii Agriculturii se
etc.,
devenind
de meserie. de
Minister de ocrotire, de din 1937,
de ingineri Din
cei
pentru
satelor de
Minister,
de
pornit
care
de
elementele
care are marele factorii de conducere asculte de de
Ca
pornit
pus
de
tainele sufletesc acestei
aceasta,
mare
pentru
pentru ridicarea agriculturii
bumbacului,
www.digibuc.ro
culturii
tractoarelor de centre
culturii
care
etc.,
la sate
de
acesta.
regale
cursurile agricole
liber
adus roade
etc.,
de ingineri tocmai de
Cererile de
cari
doritori
se
dovezi
se schimbe
in bine este
cale de a se de
agricole
semne
tot
munca
care
agriculturii, este nomilor membru
G.
al
intrarea
agronomice
mai
de
Agronomice al
de
care s'a
toate
agriculturii noastre.
de
care
S. acesta
de
agricultura desvoltarea agriculturii noastre, mare,
Incontestabil constitue
de
are
ce
Institutului de
de
definitiv care lucra este extrem de important. Dar, de frumos fi ne am avea in noastre,
de
am avea
frumos institut, agriculturii noastre.
dragoste
ce trece,
se ce
ce
din
de cercetäri agronomice
noastre,
mai chemat, foloasele roadele
cari s'au care acest
www.digibuc.ro
astäzi
32
Sunt
aduce, directorului
colaboratorilor,
roade ce
mai vie
este
de astäzi. Munca
mijloace mai cadru."
va
Organizarea
acolo, rezultatele Ionescu
ce se
directorului
ce
de aceea -sale. 1937
Dar,
mare
Agricol din
Martie,
de
de care agricultura de asemenea deschiderea congres amare la agricultori la dojana oameni bine tuturora. Sale va care parte de agricultori, un au toate va program agriculturii. Societatea
au
Regele
ce
Inginerilor
este
demne
bucuros
se
se
program bine stabilit, schimbarea guvernului,
Noembrie
Ministerului Agriculturii marele
G.
Dr.
agronom,
agriculturii
de de
de care se
Marele sterului
noul alesele
asigura un de
conducerea
-lui
din bine
Ministru
www.digibuc.ro
-sale
vor
din
agriculturà
Creditul
de
Increderea este baza creditului. avea credit te bucura de credit
acorda
cuiva.
Tot ce este proprietate unui contract de credit.
oarecare, poate fi
creditul se
de scop imediat
capitalul din
face
de capital,
va
posesorilor vor serviciului, care se
creditului activitate. Agricultorii intensitate, produsele sporesc bine,
la mijloacele Dar poate poate rilor sale confunde acele
capitaluri,
de
uneori
ce
asupra acele scoase suplimentar, sub n'are
de venit,
cantitate
ce
credit,
ei.
loace
ce au
diverselor
ce
se
face
care
va ajunge la
venitului din
plata la timp scurt
timp la rural
un propriului
care scoate din lei, poate capital un venit de
www.digibuc.ro
34
cheltui aceastä
deveni
fi
mai lei
lei, el va fi ispitit
venit sporit va
va avea de venit suma
la
aceastä
treptat datoria
care
pierderile peste etc., vor avea urmare sale, mai s'a mijloacele sale reale. cheltuieli prea poate avea deci pericole foloase cultorul va avea va creditul din profitul anual stingerea datoriei,
la
datorit rezultatele Creditul se
nu se va atunci va fi poate ajunge la un spor de venit.
dintr'un
cari se
materiale, ce vite, imobilele rurale
plata
de
aceea care la termen.
etc., se pun
mobile,
din gaj,
gospodärie, etc.
funciare,
este aceea ce
prii ale persoanei care
cinste, pricepere, activitate. Creditul personal individual vorba de mutual se unui grup de persoane solidare, cari fiecare
parte de plata poate folosi,
trei feluri de
credite, Credit
fie pentru
termen scurt, de fie pentru recoltare, recoltelor. la
personal
Credit pe termen necesar
genere se
gaj. de
Credit pe
la
se garanteazä de lung www.digibuc.ro
teren.
de importante, conversiune de datorii, etc. se restitue ipotecarea credit sub raportul duratei date Oricum care lucreazä cum nu ci de factorii chiar politicii de mai greu de rentabilitatea
necesar
agricol
-
fie
are riscuri, el trebue capitalului
adapteze agricole se face anevoios, procesul de unui an industrie. De aceea concursul statului, care poate concepe credit agricol este chemat face oarecari sacrificii ulterior, mod cale pune ce va culege este generator de progres, de valoare crea toare, stare de timp douä tatea de Deci se ating economic social, prin traiului asigurarea unui popor. de credit agricol dela sunt se
pot adresa la nevoe agricultorii? de
totul
mod
de
este slujit capitaliste cari
picioare cari au mai reescont de portofoliu Banca Imprumuturile bazä de gaj agricol, se de de la se percepe pe an. De Prima Societatea de Credit Funciar Rural, pe bazä de plata la de gaj agricol, pe De au fonduri dela Banca de Casele de gaj, ce pe an. De anexä la baza
pe Acestea de
sucursalele
pe bazä de gaj agricol, pe termene,
pe an. Au din
pe termen
de
prezentat www.digibuc.ro
din termen de de lei.
nu este
36
SOCIETATEA INGINERILOR
nevoite atunci
prima
pot, pentru
se
rate anuale pe lung,
Creditul
de
agriculal
este reprezentat prin legea
din
celor
asemenea
termen de mai mari de hectare.
la proprietarii
(capital pe
12.58 lei
pe
pe
rate
6.96% pe Mai.
Ceea ce
putut
este
prea de Creditul Rural, vechea societate de credit funciar, va relua activitatea ce vor avea curs mai tuturor. spre fi la S'a creat recent nouä de agricol este de de Credit Agricol. avansa la ha., exploatare, inventar, funciare pärare de s'o la va fi care caz va reprezenta suficient de
de ajutoare Difuzarea acestui credit este singurele Credit
grea fi
de de
conduse de oameni deosebit de de
corectitudine
concluzie agricultura are mari nevoi de credit, de peste lei de credit pe an, oricui trebue de el iar nu de un care se fie spirit moral, de de la timp ceea ce luat vom crea
de
din de
agricol
desvoltare
www.digibuc.ro
vom prilejui
Sfeclä de
porumb de
teren
Folosirea de GR. COICULESCU de
plantele rodnicia lui, de starea climele prea umede, cantitate mare, jos, fiecare ploaie mustul devine tot Astfel este regiunile secetoase, la de
au nevoie, de
care
la deal
la
cantitate mai
cari
de
stint mai
gate
mai rodnice. vremea ele rodnicia, din fiecare cantitate de cari se mai dintre sare plantelor, acelea cari se mai repede pe cari trebue stint fosforul la fel tot nu se Solul de feluri, de tipuri de sol, deosebite ele ceea ce grosimea, culoarea, structura plante. deosebim de de
regiunile secetoase
de
cum stint podzolite, formate anual regiunea de formate
www.digibuc.ro
AGRONOMI
SOCIETATEA
38
parte denumite cernoziomuri, precum format regiunile cele mai uscate Intre aceste de se
de
deschis
de
gradat
de
tip de sol are de fiecare fel de trebue folosit solurilor dela caz la caz. Institutul de numeroase
nomice de ale
de
vase
de sol,
sute
pe diferitele tipuri de din diferitele spre statornici care este mai potrivit pentru fiecare tip de sol ce cantitate trebue pentru aduce Din aceste se
general solurile unele
S'au de
matoare de potasiu, cartofii, etc.
nevoie de
de recolte puncte pe la plantele mari consusfecla de sunt sfecla de
Solurile din regiunile umede, au nevoie mare de nevoie de mai
azotate
azotate potrivite azotatul cianamida de Chili, azotatul de calciu se produc scumpe nu se
Primele
pot astfel azotat mai
este
tate.
la este cianamida de celelalte de calciu,
se
acest element, care lurilor din
umede.
cianamida de calcin
de
asemenea soluri s'a anul
la
la
kg
Astfel de
kg la
un spor de 450 kg la Aninoasa Gorj la spor de kg Piatra mai este de 250 kg Cantitatea de pentru de kg pentru Trebue Vâlcea,
www.digibuc.ro
39
este trebue cm, pentru
de
pentru tinerele sub brazdä deca pierderile de azot. poate mâna, trebue pentru Nevoia de fosfor
sirea
de
mâna.
se amestece uniform.
se
trebue
acestor soluri se poate satisface prin de oase, care se pulverizate. Dintr'o din
fosfatice
fosfate
se fosfat natural, denumit fosfat de Cioclovina, potrivit pentru podzoluri. Aceste fosfatice se pot da de kg ha. trebuesc recomandabil sub brazdä. fie date cianamida de pozdoluri soluri pädure podzolite sporului de
fosfatice nu
de cele mai
cheltuelile de puternic reci, compacte, se aplicarea de amendamente calcare sub de pulbere de de var de var nestins ha este Cantitatea de kg. se da de arätura Amendamentele structura
stor soluri, le
le
din sol. pe aceste soluri,
In
se
verde.
de
de gunoi de grajd este
Cantitatea kg la ha,
de
doua brun de
de soluri, solurile
de
mai
foarte solubil
Cantitatea
azotate.
de
fosfatic este apä, mai
aceste
cele acid,
pentru aceste soluri fabricä nu este scump. este de 200 kg. Se
www.digibuc.ro
Trebue bägat
de
de
de
cm.
azotat potrivit pentru
de
este de Cantitatea kg fel superfosfatul. foarte la ha. nu rentabil. De aceea sporirea de azot scump humus trebue bogate se prin aceste de plante leguminoase. turale potrivite prin de
pe
de
de grajd, preparat din paie
verzi
de grajd nu este folositor pe aceste Nu se
este
nu
rezultate
atunci când trebue gunoiul. s'au la grâu.
nu
Bine
de grajd pe solurile de cantitatea de cernoziomuri s'au la spor de de kg la Pomârla kg gunoiu la Dorohoi, de kg la Trestiana Dorohoi kg la Havârna de Dorohoi. castaniu dela acesta, 1937, pe din s'a cantitatea de kg gunoiu de grajd la ha spor de 584 kg grâu. este
titatea care este mai mare decât pe sol
la ha pe
din regiunea de umede :
dintre
degradat
de
este destul rezervele de substance nutritive nu atât de mare pentru a provoca
cele mai rodnice din
mare pentru a din
ca la
Aci
Rodnicia
se poate
culturi de plante leguminoase prin folosirea de moderate de gunoiu de grajd, mai ales la plantele lacome. ce am
la
ce ne
celelalte
rodniciei
ce am
la ales
tot
chimice le
www.digibuc.ro
de
de
In azotate
ele
de de scumpe.Folosirea este stint
chimice de
pe solurile din
mai ieftine. pe de la grâu, cultivat leguminoase, pe care au fost arate vara imediat dupä recoltarea leguminoaselor, fosfatic superfosfat calitatea venit agricultorului. aceasta la de superfosfat cultivat la mätoarele recolta fost de 995 kg la ha, kg kg, kg kg, kg kg, Valoarea lei, pe tratat kg superfosfat, de lei,
kg superfosfat 2255 kg la ha. pe fost de kg superfosfat, de 6672 lei, 200 kg de lei,
kg superfosfat fost de 9020 lei. Cheltuelile de au fost de lei ha lei la ha kg superfosfat, de lei la kg superfosfat, de kg la ha superfosfat de la kg la ha. dar de 409 lei la ha net fost la ha kg superfosfat, de lei la kg superfosfat, de la ha kg de kg superfosfat. lei la dar pentru spori cantitatea calitatea trebue pe teren, la mijloace refacerea rodniciei ogorului de loace sunt cele mai bine
la
ele
din ce
richea,
etc.),
In cele de mai sus am prin folosirea
www.digibuc.ro
deosebire asupra sporirii
Plante textile de
tot
Plantele textile ne Intrebuintarea
din
a
fibrele e
care se fac de : ce omul a fibrele pentru
timp de milenii de popoarele Planta care a fost Mai Europa, a fost civilizate din Vestul Asiei, din Africa care s'a apoi Slavii au luat Scitii ca inul. clima toate europene nu a cunoscut Industria a inul. cânepa fibre vremea cea mai De asemenea manufacturile organizate industrial prelucrau pentru tesual XVIII -lea numai inul cele mai groase aspre. turile fine :
In secolul XIX s'a produs o Au apärut pe marile industria fibre textile piete ale lumii fibre din colonii, din cheltuialä cantitate mare care se produceau tot mai o sä Aceste fibre au www.digibuc.ro
43
mare inului din zona
toate s'a de Manila, de Sisal, de Ramia,
a de
prime de cea mai mare
azi
unui comert mondial
au luat
fac locul
de in. fibrelor de Dar planta care a adus cea mai mare prefacere comertul de fibre textile a fost bumbacul, care este cea dintre toate plantele textile. a luat pentru tesuturile ordinare de sac, de impachetat alte scopuri se mai planta care o produce nu are nicio cânepa. de se extrag din de un an, ai unui arbore teiul : capsularis. arbore calde la o lamai de se taie, se topesc cânepa apoi se extrag fibrele. e foarte mare, de acest arbore este foarte acolo astfel fibrelor revine foarte mai Iuta e mai cânepa, dar e Fibrele de Manila se extrag din foile unui palmier : Musa textilis, care Java, celelalte insule din Sumatra Neerlandeze. Fibrele se extrag din foi, topire Sunt foarte rezistente. dau sfoara de Manila care se de secerat. Mai la vesc la fabricarea a covoare, material de Cânepa de Sisal este din foile de Agave rigida, o Fibrele de Agave nu se topesc, se plantä care numai la soare. Aceste fibre sunt fine rezistente pentru Se In comertul mare mai vin fibrele altor plante, care cânepa cunoscute la : de Noua se extrage din fibrele Astfel plante, care care se nostru. cânepa de Bombay se Cânepa de Turkestan, dintr'o plantä nalba, Hibiscus cannabinus, care mai India, Persia, Turkestan, Rusia de Sud, a
apä.
Se
mai rezistente
cele de
www.digibuc.ro
mari.
44
SOCIETATEA
care fibrele cele mai fine, tot de fine ca de mätase, este Ramia. Ramia se fac de frumoase rezistente. Tot din fibrele de Ramia se cea mai mai : de bancnote. Banca a României a deosebit interes pentru plant&
a rugat
de
studieze
Agronomice
bilitatea introducerii ei Ramia este o din genul cunoscute : verde Ramia Urtica Se mai eria. Se Japonia China, pe in America de Nord, cazia, la o mai de o
:
cere
pe
mai Transcaugunoire
e bine
regiunea e
planta
specii
o
5-7
pe an chiar mai multe, când e bine Productia este foarte mare, kg de fibre la o se topesc in mai bine pe cale e azi un secret de fabricatie. Ramia e o de mare viitor, o mare cea mai au descoperit vremea din din Asia o care face tulpini de 4 m. care dau o foarte la putrezire. Kendir Planta se Apocynum sibiricum ; prelucrarea ei, se acum Rusia, pentru tesuturi care trebue stea in fibrele de Kendir stint neintrecute. care a cucerit veacul al XIX -lea locul este bumbacul.
Bumbacul era cunoscut India de de Cristos. Grecia, Roma veche, nu l'au cunoscut. Pe la 200 inainte de Cristos au de bumbac in Grecia veneau Orient. era spre bumbacului s'a Asiei : Arabii au dus -o Nordul Africei In Arabii au intemeiat pe care Spaniolii le -au
când au alungat pe Arabi din Bumbacul era cunoscut
de indigenii din America, care
www.digibuc.ro
45
aveau
industrie
industrie care
fost
de
Fibrele de bumbac n'au de prelucrare toarse numai de separate de de separat fibrele de de tors au filaturii de bumbac desvoltare una din cele mai distrus
de
de
multe
industria
cum
de bumbac
de bumbac au
aproape
satele
mai
de in de industria
care unde fibra de bumbac
adus gata tors de
Anglia. Fibrele de mai groase, care au alte numai rar se mai de in Cicero Gorciu, Secretarul General al care fost de guvern inului
de de
s'a impotat de peste miliarde lei, De atunci, urma tului, valoarea lei. Dar valoarea nu de
1934
este enorm pentru valoare din total. care au fost ajuns la scäzut crescut, reprezenta
total.
din fire de bumbac, covoare
acest
Gorciu
se
de bumbac,
de bumbac, sfoarä de bumbac, de
Manila, Ramia de
de
fine
Avem
dar
cantitate
sfoarä, fibre,
de pescuit,
Sisal, de
mai grosolane. industrie de filat de
de puterindustrie trebue importe materia prima din astfel bumbac brut, s'a scos cärei
www.digibuc.ro
INGINERILOR
46
nostru mai Dar din fire de bumbac nealbite, adicä bumbacul simple, räsucite a a trecut de valoare anul de lei. Mai fire de bumbac räsucite, vopsite, mercerizate, 544 milioane lei. Numai am importat de bumbac pentru o
comertul international nu ar fi supus nici unei restrictii, sumele acestea foarte mari pe care le nu prea mult. Am vinde in de
lei.
cantitate mai mare cereale, fructe, vite, carne, alte produse am astfel produsele Dar din apus fac acolo a produselor noastre facem noi atunci suntem nevoiti lucru, produsele care ne vin din caz de este bine In afarä de aceasta, nu tributarul materia prima la noi industriile ale Din a pornit cultura plantelor textile, iniciativa guvernului de a se care se nu ne vom putea De de textile vegetale din dar complet de acest import politica vom putea prin cânepa trebue cultivate pe o bumbac trebuesc mai mare ; regiunile care metodele de continuate pentru a pot de ameliorare ce se intreprind la noi. la Institutul de ne dea Agronimice vor
mai timpurii, proprii pentru clima studiu acolo. ramiei de asemenea a fost greu cu bumbacul importat. Prelucrarea cânepei este mai grea : trebue topite pieptänate, spre apoi scoase, uscate, melitate, fibrele, sau fuiorul. a se bumbac fibrele sunt date gata de trebuesc numai separate de mai greu. Apoi fibrele de de in se tore se acestea trebue fäcute atmosfera teseau tortul de devine se in
fäcute sub
argele, adicä
de
unde aerul se mentine mai umed. Dacä parte prelucrarea inului bumbac, este din motive de Desvoltarea
inului
cânepei de cânepei
www.digibuc.ro
au azi
tara este astfel o
chestiune de
prin
se
de
avea
prin atunci problema
acestor
care pe necesar
Mai este
cale profesio-
topitorii sistematice, centrele de de
de
la topit
unde cultivatorii Topitul actual
trebue Agricultorii la acestor spre calitate ce va se
ha
mari de cost pe unitate. numai de 25.053
pe
pe
fibrele lui fine zise de dar
pentru este de care se
uleioase.
industria
care
sunt un calitate pentru vite. dicat
care bine prelucrate timp acestor foarte sicativ, concentrat
acestor
lei vagonul
pentru fuior de calitate nu prea rece. trebue fie mijlocii, nici prea argiloase, care au fost cultivate dinainte gunoite. nu trebue atunci plantele cresc neregulate In sparte merge bine.
Nu se poate
in inului.
de foarte
este de un articol de umedä, roditor.
prea nisipoase,
dreptul la sunt de calitate
in,
putem pune din
pe
ce au trecut
de
de fuior sunt mai bine umedä din Baltice, Rusia din centru Vest. Rusia, care cuprindea la Baltice, era mai mare furnisor de fuior de in al din mondial de fibre de curat In Rusia cultura era cantitatea interior se producea rile
care moderate,
www.digibuc.ro
48
temelia
de aproape mai multe
cele mai
de
fibre
partea de Nord,
prielnice la noi umede din restul
de
de
dar rabdä o
mai Merge bine mai mare o tot proaspete, mai ales pe mai ales. preajma Dobrogea, de care anume pentru dau seminte multe. Soiuri pentru mai scunde, mai floarea apoi soiurile de sicilian sunt de care s'au introdus la noi. floare a Anatolia, de Rusia mai Soiurile pentru fuior cresc mai se putine. Dintre acestea sunt mai dau fibre fine, dar seminte Petkus, reputate de noasträ probabil nu vom conditiile numai in de ca sä specializäm pe un soi care ci trebue numai in de fuior de calitate dea sortiment de Institutul de Cercetäri Agronomice are din diferite alte noasträ se soiuri de in din peste curs se vor alege ce ale lumii, din care urma mai potrivite soiurile de buruieni. bine lucrat, cere un e svântat, când se face o se seamänä. se bine lui Martie dela trebue devreme, se sistematice de la lunii. S'au judetul de Cercetäri Agronomice la Moara Domneascä jud. a Ilfov la Statiunea cea de tulpini, cä productia, atât cea de s'a :
de
de buruieni care mai pot Când la anume la cm.
kg ;
kg la
rabdä destul
de pureci. Aprilie
Mai.
e bine s'a dovedit mai semänâm pentru fuior se cu
Se
rânduri, la o adâncime de ca
cm. Se
www.digibuc.ro
se
49
preajma
bine de Mai bine nu plantele au crescut
supra
nu
ce
foarte trebue
fie
timp are nevoe de Cifrele acestea se temperaturile ale tuturor zilelor perioada de Recolta pentru se face când capsulele uscate. taie bate se Bine cazul acesta din servesc
se
tulpinile nu trebue se
sulele ce mai
de de
se
Recolta se face pe vreme fie umede se pe apoi se desprind ajutorul darace acest caz
uscate este se face prelucrarea
Topitul mai
kg.
care
se face
de
pe câmp. apei
acest cum
zile,
mai rece. Topitul industrial care
care
topit partea
forma Fibrele se
care sunt
de
de
fibrele
recoltä de in la 200 kg de
brut de
care la
la
lei kilogramul. Astfel
la
face ce
fibrele de partea se usucä, apoi se
tatea
ha.
face firele
chiar. de
kg
fuior.
fuior recolta
lei
kg de fuior,
recoltä de poate de valoarea
ce
se
de.
De aceea care au
de topire
mai ales pe de
www.digibuc.ro
in.
amestecuri de
Camerei
de
Plantele de
recomandabile pentru de Prof. dr.
SAFTA
de rol deosebit care mai un caracter realist. pentru acest motiv agricultorii nu se cuvine plantelor de pentru venitului agricol, astäzi ne mai spre vitelor,
ne
de serioase.
vitelor nu se poate rezolva de
se
acestor plante. noasträ este special de
de
digestibile, animalelor
albumine de ameliorarea medie
a.
cap de
tot
primul
de
vom
batem de
pe
recordul danez de cerealelor care agricultura noasträ.
www.digibuc.ro
tehnica
51
deci despre plantele de noasträ de animale
Ce trebue facem pentru dela
ce trebue fie
plante de
Cele
dughia, borceagul, sfecla
de
câteva plante cäror nu cum iarba de Sudan, gaoleanul
sparceta, faza
altele de de bogate Din aceastä restul lucerna, sparceta mine sunt numai mai plantelor de de se simte mai vitelor noastre aceea aceastä
deci un prim pas care trebue
albuminelor.
cari
nu
poate introdus oricare asolament. De aceea este de pe ce agricultura asolamente va trece rationale, de de fapt ea dela de va rämâne prisos aceastä amintim, la nile mai reci mai ploioase ale va fi din regiunile de nu merge.
ea va fi de trifoiu este acestor pe terenurile pe cari din cazua cultivate, ele nu pot luate atât de asolament. acest din de al asolamentului nu este atât de serios, va trebui ne nicia lucernei viitor tot mult mai scurte relor urmare asolament. Pentru moment regiunile de ale acestei face pe socoteala cari este mai de calitate Sparceta, decât lucerna, va rämâne se rile slabe mai bogate pe el se este socoteala ocupate de ogoare. pentru timp suficient pentru
www.digibuc.ro
52
SOCIETATEA
AGRONOMI
tirea vederea acestora. poate pretutindeni Ca plante furnisoare de cultivate pe totul neinsemnate, va trebui introducem borceagul de toamnä, trifoiul amestecul de Landsberg, precum o mai mai la secetä. Ghizdeiul are o putere de adaptare, cum rar se la alte plante. De aceea se aproape oricare regiune pentru a terenuri. foarte rezistent la secetä
bine. Toate acestea sunt avantaje pentru cari fie
mai mult
este un amestec din V. pannonica. Marele avantaj pe care un de cel comun, este timpuriu, care poate fi cosit pe la Mai, astfel el porumb, sau alte plante cari se samene semänatul Cultura borceagului de toamnä contribue deci posibilitatea la intesnificarea de de teren, trei recolte pe doi incarnat, care avantaj este August poate cosit pe la lui ceputul cum este Mai a Culturile de borceagul de genere la sporirea de albumine, care motiv pe ar trebui Amestecul de prea cunoscut la noi, se pune din 20 kg trifoiu incarnat 20 kg kg Vicia westerwoldicum. timpurii cedentele. El trebue fie incercat, va da multe ale noastre. extrem de secetoase, cum este Dobrogea, nu merge, trebue cari lucerna Basarabiei, ne la crearea unui tip de mult mai rezistent la secetä, formele actuale. asemenea tip nu poate fi produs de varia lucea falcata. Lucerna galeste de o la secetä de o sobrietate pereche, are e lucerna comunä este posibil se Borceagul de Vicia villosa acest borceag
www.digibuc.ro
53
forme cari bunele astfel la lucerna de teren.
ale ambilor la de
de asemenea toatä sfeclei, giunile mai umede se va da parte cele mai secetoase, ierbii de gaoleanului etc. Important este nu se de Sudan, gereze cari tind plantelor deosebire celor bine urma unei propagande nu gaoleanul de pirate. Cäci iarba de Sudan,
Un Ian de trifoiu
Câmpulung).
caute acolo inferioare porumbului de nutret, nu au ce va trebui se cultura acestei plante este cari porumbul de nutret nu teze numai la regiuni este o des al absolut cari au de deficit de alcumpere prin urmare cari sunt nevoite mull atunci se concentrate. In ritului,
alte plante de plantele la o mai
la Cluj s'a constatat
se cosesc
mai bogate Astfel dintr'o
azot,
se
la data de
trifoiul a avut un continut de 27,50% proteine brute,
www.digibuc.ro
54
SOCIETATEA
la
un
brute brute,
de
avut
continut date, un brute. valabile pentru
italienesc,
Aceste consideratii leguminoaselor de
se
Trebue
se
toate scuturare, când
de nutret uscate.
evitäm
deci
nu
de
nutretului sub acest raport.
poate face partea mai sunt incomparabil de
aduce
mai
sine
pot mura tot felul de nutreturi. devine cari special pentru vaci de lapte cari, din consideratii de rentabilitate, nevoite animalelor zemoase. totul exagerat continental, multe arid, al muratul va ajunge se tot de Nordul
se poate problemei silozurilor. Trebue
face se
rezolvare se fixeze
cele
de
pentru marea exploatare, precum pentru ritele regiuni cari conservarea murat se generalizeze. tinde avânt va viitor cultura plantelor de alimentatiei animalelor noastre forma vreme de fânetele. Aceasta regiunile mai umede ale terenurile unde De aceea la se telor de nutret incomplet nu am cari trebuesc luate vederea unei pe scurt, din dical
sparte mare
regenerate
se
deosebi
www.digibuc.ro
este important se samene numai potrivite
stecuri de ierburi sol, etc.
de
se face destul de des este de
mare,
transforma
de
Astfel de ex.
multe
este
alte plante de facem tot
din
mai
culturile de plante de nu pot acest poate fi admis deosebi aride unde
De
putem el este condamnabil atunci acolo unde climatul permite prosperarea
se
de ameliorare propriu zise, sunt
Printre meritä
Acestea
cari tehnica
ne
Trebue
(azotate mare. vom ajunge la numai cositul des, ieftinind prelungirea astfel cantitativ vitelor produs. se este nevoie tehnica regiunile mai umede ale sistem de chise de animale. Avantajele de mari, experimentat, de
generalizat.
efectele
principale din
zilnic
lapte se (Cantitatea
Oradia 350 300 g.;
grame pe cap de locuitor)
300 260 g.; Arad 160
100
85 g.;
115
100 g.;
g.;
85 g.;
g.;
www.digibuc.ro
pentru
de
pepiniera Camerei de Odorheiu.
de dr. Ing.
Cea mai
ce trebuesc luate este regenerarea
pentru
pe cale In din stiunea se la acelor de plante care stint cele mai potrivite locale. ca se compun din trei grupuri de : din
gramineelor.
2.
Plante
alte
(pot fi folositoare amestecul
de seminte se compune numai din primele de
:
%
propotie de
%
leguminoase.
Infiintarea unde n'a existat
mai ales a pe terenuri de asemenea culturi, se face foarte
rar. Mult mai des se fac existente.
sunt absolut
la
tice pentru
pentru
;
www.digibuc.ro
de
este
totul
pentru
metode de
rarea
de ameliorare care nu distrug brazda favorabile existente aceste unei reduse de de
regene-
din cantitatea
Fig. 1.
legem
distrugerea
succesive
locul fostei care
sunt
de se
crarea discuri
complicate, trebue fie mai la simpla descrie mai pe larg.
deoarece rezultatul
www.digibuc.ro
mai este
58
nivelarea terenului. apelor (scurgerea apelor
2.
Lucrarea
(distrugerea brazdei
a
aratul). 4.
5. Cultivarea plantei premergätoare. 6. Compunerea amestecului de ierburi Se
cade anual numai in regiunile din care circa perioada de Aceasta mai mult naturale. poate regiuni mai uscate. Se poate spune, conditiunile unei agriculturi rationale,
este de
pot fi Trebue numai duratä
de de
umede, cele anuale),
toase nu vom face deci
durata de
mai bine regiunile de cum duratä climatul mai In regiunile seceanuale cel mult
de
ani.
agricultorii practici fac foarte des
care duc la
unele
de anumite
culturii, numai putem asigura succesul.
terenuri numai premergätoare trebue
se
curate
se
la
porumb,
zarzavat
la
fie
ne permit, putem
Acolo
ogor negru,
nici
mai multe
pentru distrugerea
buruienilor.
negräpat nici
facem toamna brazda numai
www.digibuc.ro
nu facem grapa.
Planta care se
In regiunile destul de umede, se
tectoare. protectoare.
uscate protectoare este orzul putem vom cosi verde, când ajunge de ne permit, putem superfosfat mai
din cantitatea numai
de
kg. la hectar.
de semänat,
Fig. 2. Fabricat
pentru semänatul
Khebl.
permite starea
se face
pot
timpului.
la protectoare
August. In acest caz
am
asemenea
de ierburi au de aceea trebuesc la se impart aceasta greutate grupuri, care se succesiv cele mai grele. protectoare, de prefede semänat grupul de grupul de
care
greutate
englezesc,
de
:
www.digibuc.ro
coada
SOCIETATEA INGINERILOR
60
Fiecare grup
cantitate
amestecäm bine apoi
de
lungul, jumätate se poate face
mai
pentru
au
telor
dela
acest caz
(Fig.
bine
se
jumätate
bun la care din grupul din grupul
de aduc am desprins tuburile. In acest amestecäm de semänat, le mâna. -lea
ierburilor din grupul de
se
din
se
avem mai bine un
Mai,
calciu
iar neted.
protectoare, trebue am semänat ierburile o care caz este ca aceasta creasca prea o cosim. o rupem prinde dinti. Dupa ce a trecut o luna dela dupa nevoie. care se cositul plantei protectoare pe la planta protectoare, este bine am semänat ierburile azotat (salpetru de kg. de la ha de amoniu). de
cum am mai sus, semintele de ierburi din care facem amestecul fac parte doua de : leguminoase. Dupa la care cresc ierburile pe o sau le etaje inferior etajul superior.
www.digibuc.ro
PLUGARILOR
Pentru alegem ierburi din care din etajul superior din etajul inferior, restul de leguminoase. Pentru alegem din care la
din
din
-lea,
re-
de
Compunerea amestecurilor pentru este o de specialitate este a nu da bine Serviciile agricole Camerele de
ne
Fig. 3. la Congresul de plante de
Agriculturii, care
zeamä de bälegar. din Cehoslovacia (1937).
gratuit
nece-
sare.
de ierburi este medie circa 6o kg. de ha ce
clima, specialist
de
socotim
la hectar, nu pierdem corespunde etc., dece mai bine de proceda la
costa
Ca
www.digibuc.ro
trebue
de
La
G. DIMACHE Inginer Agronom
se poate
definitiv
atentiunea tot mai mare ce
este care
se
eo
pe deplin
cele mai multe din
de
unile
acum pe a multor plante
Intinderea : sfecla de
clin
an de an o
tot mai
etc.,
dupa cum ne
cifrele
:
1.465 hectare
1934 1935
sporire a suprafetei
se
de productie, cari sunt favorabile mai ales foloaselor pe cari le aduce
conditiunilor multe regiuni,
cultivatorilor. Intre aceste foloase, cel mai de tarea fix, de Societatea acestui
dela
lei
lei
www.digibuc.ro
este cum urcarea
1935, la 4 lei
1936, pentru ca
la
la gara cea mai ci
Dar ultimii alte plante
de
lei
de cultivator.
nu numai
sporit
cum se poate vedea din tabela
:
1936
Plante
.
cultivate
.
.
473.258 335.687 737.891
.
.
Ha.
Ha.
11.525.974 486.589
11.609.007 531.897 493.148 783.002
391.931 759.776
a luat
cum cultura plantelor
ultimii cererilor pe lele cum alte categorii de plante sporit ele nu ca plantele industriale. de mai sus mai oglindesc caracterul cerealist al agriculturii noastre, n'ar trebui cultura cerealelor folosul plantelor pentru a valorifica mai munca
valoarea medie a recoltelor la ha. a cerealelor constatäm
de
mai
mijlocii ceva
cerealele
:
Lei
1934
1935
1936
1937 (date
Lei
Lei
Lei
Lei
2.875
3.015
4.858 3.249 2.603
5.500 4.100
2.609 2.399 2.040
Orz
2.445 1.873
3.080
Numai la o
valoarea recoltei intrece pe cea a soiei, mai ultimii doi din cauza
recoltelor slabe din America ;
mai ridicat printr'o Trebue
mentinut de valorificare din partea Statului. valoarea medie a recoltei de ea an. de an, cultura acestei plante se deprind
mai sus este care care mai pe o considerare factorul care din terenul arabil, nu peste www.digibuc.ro
SOCIETATEA
poate folosi complect capacitatea lui de cerealelor,
dea mai
este
mica
atentie
mai intensive,
mai bine bratele de
-
care
oare de mai bine
numai prin este cea de cerealele.
conditiuni de soiei cele mai multe regiuni din solurile nu prea grele situate regiuni Se poate cultiva aproape toate plantele, leguminoase curat,
pentru introducerea de valoarea
deci
foarte
multi
se
trei
dar
s'au convins tot mai mult bine a fost tratatä a fost bine munbacterii cit. Am multe rezultate obtinute la tivat dupä diferite regiuni ; un exemplu din :
Nu numai
dar a ocupat bacterii a fost tratatä cum ne dovedesc rezultatele
cultivat
de Institutul de
Agronomice
:
la
de
Tratat
Netratat
1.676
373 90
1.030
2.023 989
.
1936 .
Kg.
950 987
-
In 1936 nu s'au putut vedea bine deosebirile din cauza secetei.
ceilalti
se
de productie datorit 1.073 kg.
www.digibuc.ro
deosebi
a adus venitul lei.
Tot
de
bacterii
cultivat
la
de
fost aici de 343
Tratarea
de
kg. soiei se
bacterii
efectele bine celelalte
la timp
mai
culturilor. Vedem deci trebue asolamente de
de
In trei de când s'a de introdus cultura mare, variat recolta ferit regiuni. regiuni, OlteMuntenia Dobrogea,
rezultatele nu au corespuns kg.
din cauza hectar mari din când ceea ce de
la
porumb, etc. aceste regiuni
tuite de s'a semänat mai de
ele
coapte.
s'o
se se
foarte bine boabele, deoarece le coace putut desvolta
acesta s'a putut observa foarte bine mai
trebue
nu fie prea uscat,
aceasta formeze fie favorabil, la semänat lipsa la semänat
recolta. 5
www.digibuc.ro
SOCIEATTEA
In regiunile in cari climaterice au fost : Moldova, Basarabia de Nord, Transilvania Banat, ductia medie la hectar a kg. ; aceste regiuni
Banat - se kg. la hectar
deosebi
recolte de mai ales
merge la export
de
mania, care ar putea
dela noi
deoarece
vagoane
la
nu stint
de
ei
favorabile unei culturi industriale cari ar voi
mod
destul de des
fel ca Germania alte este dela noi, Austria, etc. Se vede deci ar putea fi pe o de ori mai mare cea din anul acesta desfacerea ar fi la cum au variat anual : la importe
exportate :
Nectar
Productia tone
Media la ha.
Export
kg.
tone
6.979
540
29.692
1936
Variatiunea Rentabilitatea agricole de multe ori planul de al agricultor ceea ce este mai sigur. are Agricultorii plante cari le
produselor pe
trebuinte de ale cum
Sudul Basarabiei agricultorii
din care extrag un sirop cu care cari au pentru adaos la cafea, au
adaos
soia la
au scos uleiu.
Dobrogea au stors
la
convine se vede deoarece ei pot folosi asemenea produse, cumpere astfel mai dela Dar pentru mai bine micii
se
alte cauze. Mica proprietate reduse
de un capital mai ales convine deci micii
;
dispune de de lucru este foarte deoarece cultura ei nu cere schimb de
ce
www.digibuc.ro
capital de exploatare, cum cere de cultura, tocmai ceea ce Marc proprietate dispune de de capital de exploatare, nu dispune de
de nostru. mari aproape totdeauna de credit pe ; de lucru trebuind mica proprietate ci
din
angajate. Cum la noi
la
cum ne -au cei trei ani de cultura, s'a mult aici. Se va extinde mai mult recoltele se vor tara, când se vor apoi mai mult vitelor.
la Am
facem un calcul provizoriu de ca cereals ca Cultura de soia s'a Basarabia Transilvania, dupa care a urmat Moldova, apoi celelalte provincii : Muntenia
in acest an, pentru Bucovina brogea. media media de
date dela diferiti cultivatori mari calcuceea ce cheltuelile, folosindu-ne apoi de provizorii statistica de Agricalculat pe primele 6 am obtinut
torul rezultat :
Regiunea R.C.
Muntenia
V.B.
V.N. C.M.
4304 2986
V.B.
470 395 3604 2335
Dasarabia
2550
743
836
arat,
C.M.
-
V.N. =
R.C. V.B. V.N.
748
Transilvania
R.C. =
C.M.
2524
etc. de
cheltuelilor :
etc.
la ha. net, brut.
de exploatare
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
Din reese are de muncä ceva mai ridicate la are restul reduse. Venitul net rezultat la este majoritatea cazumai mic dar trebue la seama acesta a fost pentru un an bun pentru (secetos Regat) la aceasta conjunctura
economicä
cerealelor,
dar mai
pentru viitor, soiei depinde direct de la hectar, care se poate terenului la timp, prin semänatul ingrijiri de bine executate date la timp. Renta
Boabe de
soiei este
mai mare la venitul ei net aduce plantei ce dupä
sporul de economiei rurale valoarea soiei este mult mare, procentul mare de mai ales de ce nutritive cari o fac se poate de vitelor populatiei rentabilitatea acestei plante noui agricultura va spori an de an pe ce se vor cu cultura ei, pentru a la care se destul de bine actual, In
mai
mult mai sigur
www.digibuc.ro
multe alte producte
Tutunurile de Directorul
foarte de prielnice ale Americei la satisfac
se
pentru
Experimental
Diferitele soiuri de de de
(pachete), al
de
A. M.
kg. de tutunuri de Macedonia
kg.
proocent prea
se
de circa
de
kg.
indigen.
de tutunuri
le avem le putem indigene,
au sub
rietate de
caracterele botanice de oferite de regiunile noastre. regiuni avut fiecare terenul propriu tutunurile foile
pentru lutoase, pietroase
cer nisipoase
secetoase,
pipä, cer
mare umede.
www.digibuc.ro
bogate,
70
DE
AL
Dr. C. AVOCAT;
Prof. FOST
Ing.
Dr. H. AZNAVORIAN AVOCAT
1. OROVEANU GRIG. DIR. GEN. AL CONTAB.
Dr. M. GEN:
Dr.
Dr. H. AZNAVORIAN
www.digibuc.ro
71
Prof. I.
Dr. M.
GRIG.
www.digibuc.ro
72
Din nile de noastre
fabricatiei
ale consumului
din conditiuoferite tutunului de terenurile clima regiunis'au aclimatizat indigene, regiuni de : pentru regiunea din Oltenia sau a colinelor terenuri särace, lutoase, pietroase sau nisipoase secetoase din Dobrogea Oltenia. 2. Varietatea Molovata pentru regiunile deluroase din Moldova Dobrogea cu terenuri särace, lutoase, calcaroase etc., precum pentru de subcolinä din Muntenia, care
au terenuri särace, nisipoase secetoase.
3. Varietatea tru regiunile de subcolinä pie din Muntenia terenuri särace, nisipo lutoase secetoase. 4. Varietatea tru regiunile de din Muntenia terenuri grase, nisipoase,
umede.
pentru de
din Banat
terenuri grase, argilo-nisipoase, umede. Dr. ST. STANESCU Director general al C. A. M.
Satul Mare, precum
6.
pentru regiunile umede din Ardealului, Valea lui regiunea terenuri de alu-
grase, Acestea
umede.
de tutunuri indigene ce le avem in regiunile mai sus, dar se ajungä la aclimatizarea acestora la fixarea regiunilor respective, s'a crat mult, s'au incercat multe aduse de peste hotare, s'au cercetat multe regiuni de din In sustinerea acestei vom face scurt istoric al Tutunul obiceiul fumatului la a fost cunoscut la putul secolului al ; pentru cultura tutunului avem
www.digibuc.ro
documente de abia de la noastre existau :
secolului al XVIII -lea,
pe
turcesc, tutun românesc din
tutun turcesc desigur era importat, dar cel din incontestabil era produs se cultiva paralel tutunul zis românesc, dar care de fapt era adus din Rusia, cu de Makorka, Bacun etc. la monopolului, tutunului nu s'a ocupat nimeni nici de existente nici de cele nalizarea culturii traditiei,
mai a
aclimatizare, etc., care se nici un principiu la de
mai precis de la cultura la o ; de pe acele timpuri au asupra rationaa culturale asupra celor de ordin tehnic fermentarea, au examinat diferitele de terenurile respective, au introdus noi de tutunuri din fine au pe baze solide, care asigure o rentabilitate pentru pentru stat. Dintre sträine introduse la noi, primul l'au ocupat cele orientale, din Macedonia, Smirna, Samsun, sicean din Asia Argos Grecia, alte pentru tutunuri de apoi s'au mai adus Kerthy, din Seghedin-Roza Ungaria, America altele pentru Acestea sunt varietätile cari s'au cultivat la räzboiul mondial, când s'au numärul de tutunuri ce s'au gäsit cultivate in provinciile alipite anume : din Basarabia Banat, Debretzin din regiunea Satu -Mare, Valea lui Mihai
altele.
serviciile erau epoca turbure de de personal, cultivatorii de meserie desorganizate din fie necesar, cultura lipseau, fie le lipsea avut de ca urmare calitatea produsului Dat acea ce se sumedenia de era natural ca se o a acestor (corcire) pe cale intre ele, care a provocat o degenenefiind de selectiunea
www.digibuc.ro
INGINERILOR AGRONOMI
74
rare urmare
Aceastä degenerare
acelor
cultura
ce mai
din ce
ce cultivatorii de tutun
refuze
un triaj
observat la timp, s'a
acesta tuturor radical ce nu conveneau
cele
aflate
pe cele corcite, care rentabilitate timp
asigurau un produs superior
indigene felul acesta s'au de tutun merate mai sus care ne sub toate felurile de fabricate. caracterelor botanice Asupra originei acestor de descris, dar am avea foarte
care Plugarilor" impune oarecare rezerve, lorlalte ale economiei noastre motive vom limita numai la trecere noastre indigene.
Pentru aceste
Varietatea
din varietatea Iaka donia. Aceastä varietate are cea
din Maceunde
primit
mai superioare tutunuri ce
se pot
(Fig. numär mediu de
pe
la
auricule diametral
sesile,
curente, de
acuminat,
foilor verde
dispuse pe cea secundare unghiu drept. racem, ramurile secundare cea forma de corimb. terminale, pedunculate, gamosepal, sepalini Corola curbat, la de lung tinzând corola de culoare tinzând culoarea la gura corolin se stea de culoare deschisä. egale la corolin, capsula de de de de culoare cafenie deschisä la
www.digibuc.ro
de
raportul diametral
de
un
boabe.
Havanensis,
dela
portul elegant, drept,
unghiu
corolin
mare forma pentagonalä, la etc. Dintre
tenit centul redus de
aroma,
forma pe corolin
dela Macrophylla
etc.,
de
steau de culoare var.
dulce la fumat
Produsul al var. are un tesut fin, felat, de culoare galben auriu, e foarte aromat, un gust dulce fumat un procent redus de ; e foarte apreciat fabricatia celor mai fine e de kg. la ha. varietate regiunea cel mai superior ce se poate obtine anual
e de
ha.
2. Varietatea Molovata este din Basarabia s'a obtinut urma unei selectiuni din varietatea care s'a la alipirea Basarabiei. Din varietatea Jujna Berejnai, care ca var. se prezenta sub mai multe forme din punctul de vedere botanic, s'au selectionat 2 : mai 70, foile mai mari, Fig. de inflorescenta Varietatea etc., care numit cu mai (1. cu foile de formä etc., din care a rezultat rescenta Molovata care ha de ha cultivate din cauza inferioare ale produsului industrial, de a abanvarietatea Molovata, având calitäti superioare mult fabricatia apreciate s'a selectionat continuare la fixarea caracterelor.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA
76
de
de 24,
pe
la
forma foliar
de
de corola
Tija au
capsula
foilor de
pe
etc., ne dovedesc
drepte, de
Molovata
pe
de
Varietatea Molovata
foarte
de
pentru clima
foarte rezis-
la Molovata are auriu,
de culoare galben gust dulce la fumat
aromat,
procent redus de
apreciat de manufacturi, Tutunul de Molovata produs
fine.
Basarabia are caractenordice din tutunurile de Molovata produse de
nu
care Regat.
ha
kg.
regiunile deluroase
kg. la din varietatea
Varietatea
atunci
care
s'a
aceasta pe cale
destul timp
personalului de control de pe atunci, de acum astfel prezent caracterele botanice afirme se
numele
numele de s'a aclimatizat.
gene,
tija
la de
pe
de pe
la
scurte,
sunt de decurente, culoarea unghiu
alungite),
pe
www.digibuc.ro
racem
secundare cätre
cele principale.
curbat, capsula
de
de 2).
contra
varietate a demonstrat o mare boalelor criptogamice a virusurilor. industrial are un fin, de culoare
deschis un procent scäzut de
Manufactura de tutun
natura terenului de cu un gust
Atelierul
la
de
chetat tutunul
fumat
aromat
tutun
la ha acesta
de
rietatea Kerthy Aclimatizarea s'a
medie de ha.
prin aclimatizare din de pe la din Ungaria de unde regiunea
luat www.digibuc.ro
78
SOCIETATEA
Tija
de
spre
ce
ce
de
arcat.
la bazä, atenuatä, cea
ovalo
auricule
unghiu aproape
pe cea de culoare
foliar nervure bine secundare
la
de culoare
foarte
stea de culoare Capsula
corola
aproape
maturitate.
de
este cotat
foaia mare, fin
de culoare galben
procent de
redus, gust
fumat.
tutun
de
la ha de
cultivatä
kg.,
ha.
origine este Varietatea Banat are de Unguri Rethater, Kerthy mai numeau Arad Rethater, de Banat, numele regiunii de varietate are descrise la var. singura caractere botanice mai terenurilor mai argiloase, mai deosebire mai Banat, produsul de
grosolan, cea
la ha de
mai
de regiunii.
aroma
kg.,
ha.
In
la
mare Cultivat
pentru pachete terenuri de
regiunea
mediu umed,
Banat
foi
pentru
la
prin
6. Varietatea
matizare din varietatea Debretzin, care se
www.digibuc.ro
regiunea
-Mare. Trebue
Debretzin
prin aclimatizare din varietatea de Unguri pentru le furnisa
ea
-leaf care
Tija
de de
la sunt
drepte, de nervurile secundare dintre
foile
pe foliar
fost
de pe
nervura
fini,
un aspect mat de
verde
desvoltate
mare, roze
de
tubul aproape
corola intregime
capsula caliciu.
Originea
de culoare maron, elastic rezistent,
gros,
un procent apreciabil de prea
pentru medie la ha. acesta produsul de
bun tutun
ce
pentru
ha.
de
de aclimatizarea Broadleaf, Maryland, Kentucky, Brazilia, Havana, etc. se
In rezumat aceste indigene, care cultivate sistemul de varietate de
sunt regiunile
Fig. 2.
Varietatea
noastre de terenuri prielnice special de uscare indicat de
ne satifac gust al consumatorilor.
www.digibuc.ro
tutunului.
bunei
tutunului de
pe cultivatori de D. PESCARU
agricole, se alte prin Tutunul, din punct de vedere calitativ, dela aceea produse cea mai calitate. la cea mai alte categorii intermeIntre aceste extreme de interesante. diare destul de numeroase
cer la tutun mai ales, care este comerciale una cultivate de mare la produsul fie bine ales pe (sortat), toate constituite fie alese normele arätate deosebire a foilor de tutun mai sus se alegerii pe sortarea tutunului, cu ingrijirea mod
numai astfel se poate aprecia
estima in mod just
valoarea lui.
pe care
aceasta cere pricepere
nu
cultivatorii de tutun le
in deajuns.
www.digibuc.ro
bine lucratä, apoi bine ambalatä prea mare, este mai de se bine aspect, comisiile de mai bine asemenea tutunuri. Marfa pierde din valoare nu just chiar de mai buni. din
tutunului la pierde
valoarea
sunt de mari, este distrus de comisiile de
tutunul
de cultivatorii de de pe urma unei calitate, bine bine ambalatä, destul de timp ce dela tutunurile nu aproape niciun Astfel, la foaia mica cari produc la kg. la Basarabia, brut la hectar marfa fost de bunä calitate, bine lucratä aleasä, la lei la hectar. acest venit, cam este venit carat, bine atunci când toate muncile tutunului au fost Cum majoritatea cultivatorilor tutunul familiei suma de mai sus Asemenea cazuri destul de numeroase, special la din renumita de Molovata. de
numai se simte
de
Cu
chiar
mai
ei,
se poate de
cazul invers, cultivatorii nu muncesc pricepere, nu nu aleg tutunul date, ei alteori pagube.
din cauza prea tutunul la culoare, se se valoarea lui se considerabil, pe cele 700 kg. produse la de abia se poate lei. nu cultivatorul
cazuri, nici cheltuelile de suma
de materiale mai pleacä pleacä
scad
avansurile primite dela C. A. apoi pentru impozitelor, el
care predat de chimirul de bani
www.digibuc.ro
calitate
bine
SOCIETATEA INGINERILOR
82
cultivatorii de tutun, C. A. M. le instrumente de
de
la
instructori apoi le gratuite, le pe termen pe termen lung avantaje mai Cu toate aceste cultivatori care de calitate cari se de rentabile, interesul
de
care
destui
A. M. sunt atât
de
este de din toropeala serios pentru
ajutoare
cultivatori din desinteresarea venitul produs
de aceastä
un hectar de tutun dar priceperea necesarä, se poate obtine venit familia un an de zile mai fie nevoie cultive plante, care munca treburile un profit prea mare. Sunt multi cultivatori de cari au acest lucru, numai culturii
adicä
de
Pentru se obtine mai trebue
de culoare bine expuse la soare. aceste terenuri aduc venitul mai mare. Cultivatorii nu terenului, din aceastä
foarte cele mai pentru nu bogate, nisipoase de vie), situate pe coaste
tutunurile cele mai fine, cari
totdeauna de alegerea nu pot obtine produse de au fäcut muncile la timp priceperea
calitate, chiar necesarä.
se adreseazá tuturor cultivatorilor de tutun se ocupe mai tragere de de toate muncile ce se pentru aceastä fie
pe cari
mod bine
lucrat
la Cine
uscate
pe mai
astfel, lucreazä pentru el
www.digibuc.ro
special se
pentru
se
lui.
Monumentul
Baia Cooperativei comuna Alcedar, jud. Orhei.
din
Cooperativele cultivatorilor de tutun Ing. Culturii
activitatea pe care Casa Monopolurilor (C. M.) depune pentru producerea de venituri importante din cultura tutunului, ea depune de activitate de de tutun, pentru general, pentru mai pentru ridicarea sätenilor. Pentru aceasta, dela ei, din fondul alocat anual diferite culturii tutunului, premii, ajutoare, pentru de incendii, dela care au cultivatorii de tutun, atât C. A. M. pornit scopul de face trage pentru mult
care
le
starea
la
era pe
mai ales de se pricepeau, www.digibuc.ro
care se mai renta-
s'au
expropiere, au are aceasta C. A. M., conduce pe care tivatorii de
cultivatori,
conducere.
contact
pentru o
a tutunului, singura tive agricole, mai bine produsele
se constitue
in care ei pot procure cele lesnicios
un
coopera-
mungospomai
mare.
ei de specialitate, actiune. sonalul auxiliar, a pornit la de aceste fäcute, sunt diferite s'au putut constitui ale au subscris un capital cooperative, cu 20.085 membri, au 9.436.546 lei. lei cu alte Am activitatea din pe anul cooperative. Pentru Calendarului mai de tutun jud. Orhei.
Activitatea Cooperativei Agricole a din comuna satul legal
la 4
cari au subscris un capital social cooperativa are din care au värsat lei lei Cooperativa a depus membrii foarte activitate, de ale rezultate sunt A.
matea) A procurat pentru gherghefuri de uscat rial lemnos pentru valoare de lei ; geamuri dela C. A. P. suma de lei valoare de lei poduri la magaziile de uscat tutunul. A ajutat asociatii cu sume rambursabile, pentru darea de pentru tutunului, a procurat unelte diverse materiale, pentru suma de lei anual,. agricole www.digibuc.ro
astfel
procure cele
muncile la timp. anul 1933, de kg., valoare de lei, acel an. ambalatul tutunurilor superioare cutii pe care pus la luat dela Camera Agricola, lotul de hectare, mod sub recta supraveghere personalului technic C. M., procurat
porumb
de
Localul Cooperativei
alte
de consum.
trebuit
perioada muncilor agricole, spre procura kg.
distribuindu-se
se
total
kg. kg.
de
de
pentru saramurarea stropitul viilor, pentru suma de lei, precum butoaie pentru vin. Schwyz, donat de C. M. cooperativei anul pentru ameliorarea rasei locale, vaci anual, de ai sunt foarte Asemenea un vier de York, donat de C. A. M., buni, precum cele un rasa Rhode -Island, donate tot de C. A. M. de
agricole donate de C. A. M. :
www.digibuc.ro
de
SOCIETATEA
un venit de trioare, sunt folosite de lei trioarele. de semänat de pus porumb DuCooperativa procurat 2 membrilor cooperativei, precum plex", care se pun la aparat de stropit, vie In suma de 59.000 lei, a compus din o satului un local propriu pentru un teren de ha. 5 2 magazii, de C. A. M. care s'au plantat pomi, prea mic de nevoile social s'a permis cooperativei, dar recoltele slabe din ultimii ani nu sporirea lui. Din bilanturile anii se poate vedea a cooperativei. situatia lei
Cassa
generale .
1935
52.502
28.266 20.362 62.462
706 13.683
44.580
10.991 13.203 9.504
64.065
64.065
64.065
64.065
33.659 7.495
.
Arenzi
lot. magazie
Efecte Imobile Cherestea
1934
5.681
.
.
C. A.
1933
5.570
.
.
Div. Conturi Pierdere Total
--121.533
--153.854
6.244 2.495
-
-
2.300 88o 80.764 357 3.003
223.910
1933
Capital
Pond . Fond . . Fond amort. imobile
9.707
59.995
59.995
2.905
2.591
23.834
.
Fond nuale Diverse Beneficii
-
.
83.325
506 6.276
220.837 1935
70.370
34.360
59.995 12.528
88o
245
194.463
64.065
73.870 59.995 22.262 4.143
64.670 59.995 22.262 3.943
51.267 2.822 25.843
5.278
4.022
4.022 5.826
223.910
220.837
211.985
28.221
Total
.
153,854
194.463
www.digibuc.ro
B.
al cooperativei tot concursul Astfel anuale, caracter
de
pentru desvoltarea unei organizat
la cari au luat parte concursul personalului primare, piese de coruri, jocuri, premilitarii, diferite concursuri, de conduse de Constantinescu, care comandantul premilitarilor. organizat
De
se
Pomul de
compus din astfel obiceiurile
Director al aparatul de radio, se parte copii säteni. care
Cu
pune la ora
primare, care
Biblioteca din volume, donate de C. A. M., este mare interes de säteni, anul Tihon Bordeianu primit dela
Regale, diploma de angajat Cooperativa care timpul iernii de croitorie, broderie, pus de C.
pentru lucrul manual, de tutun, modelele luate M.,
la
anul Ing.
covoare
Rezina, din al Pavlovschi, ajutorul de C. A. M., cooperativele din regiune, luat parte la porumb, produsele membrilor de premii au bani
de
h) Biserica din localitate, una din cele mai frumoase din numai
regiune, fost
ajutorul cari au colectat suma de 120.000 lei au plantat de C.
M.
www.digibuc.ro
de
local pentru
litate. Pentru aceasta s'a constituit Ing.
M. Rezina M. Constantinescu, Directorul
primare.
Biserica din comuna Alcedar (Orhei).
ajutorul cultivatorilor, cari au contribuit lei fiecare, cu al C. A. M. care a donat turii care a
lei
modesta
al
care a dat 200 c. material lemnos de constructie subscrieri, diferite ajutoare precum www.digibuc.ro
de
lei, al Prefec(C.A.P.S.)
din colecte
a
pietrei, a etc., a putut Ministerului Educatiei Nationale.
materiale, a este la
a costat
altor
este din clase, Director de recreatie. Curtea a fost cu pomi de C. A. M. din care este chiar Nistrului, de origine doritori de tehnici ai C. A. M. marea lei
cancelarie,
ce
economice
au poarte Vasile Consilier, Director Tehnic Agricol C. A. M., a bine cunoscutd mare ce are conduce, stimu-
tuirea acestei opere nationale. terminarea structiei s'a struirea local baie tot anul s'a
pus piatra
a
populare,
primare. In
de munca
V. PASAREANU
Consilier, Director Technic
gratuit, la la C. A. M. primare, s'a o de 20.000 lei dela Ministerul lei dela C. A. M. Ulterior s'au mai subventii dela Ministerul a continua lucrarea, iar ajutorul sumei de 20.000 lei dela Comisia tehnice pentru combaterea Basarabia, au fost complet terminate la August de de baie are o de intrare, de abur, de alimentarea cu se face dintr'o baie, apa
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
ajutorul unei pompe de incendiu
pentru cazuri de
care
stropirea Tot
de
rativei
al
s'a executat
de
Ferdinand
primare, Monumentul cärui este
de
Nu pot
cusur.
expunere, din localitate care,
numele
de
material, au
de
deci
membrii
gratuit, etc., dar
au
ale
de
Petrea Alexandru
care
de
Simion
Sicorschi,
Ciobanu,
Rusnac, Gheorghe Tccaci, Vladimir Petre Ciobanu Mihail M. M. Constantinescu,
Olaru,
Rusnac Sperienoapte, Gheorghe de tovschi, primare.
ctivitatea mai sus
au sub
frumoasa
Ing. Rezina,
A.
obligatorii serviciului ce frumoase opere Regiunii
M.
liber, de orele pentru realizarea acestor Ing. Agr. Dragu, Inspectorul aceastä activitate
din regiune sa. Am socotit de
aduc la aceste sat din partea de ale pentru servi exemplu au hotar conducätorii administrativi ai satelor, activitate care de toate se depune de acolo unde se tutunului din nu poate fi plugar bun, care socotesc fie luminat.
www.digibuc.ro
ale Cooperativei Agricole din Neporotova Soroca).
cel
de dr.
Tutunul, spre deosebire de trebue tutunul dupä aceea tutunului. Producerea bun cari au menirea de ploi
plante, nu poate fi producem
anume pregätit pentru face de astfel
vânturi reci ale
prielnice de
se compune din trei principale anume de care de obiceiu se face din are dimensiunile m. poate fi din cercevele
material
pot
sticlä
(nu se
mai
foarte bine vânturi, rogojini, bine pe care trebue
care
ce nu le
de
se
coceni, paie
stuf,
Patul,
alte materiale. platforma, pe
www.digibuc.ro
cutia
92
SOCIETATEA
care are menirea de terii tutunului.
da cäldura din gunoiu de material care se poate
poate paie, coceni de porumb
ale Dacä avem toate aceste trei Mai la pregätirea unei toate fie platforma. trebue nu ajungä mare cutia, pentru straturi, se se la cutie. cazul nu avem bälegar, de la
care nu
coceni de Paiele vor
paie
hrana
bine, iar
se vor de fiecare se vor de de porumb trebuesc ei bine, pentru spre cm.,
(Sud). In ea mai jurul cutiei, pregätirea
astfel se Acoperim apoi
de
putre-
pe ea cutia de
ce am ridicat
strat de gunoiu de
mai
ei
paiele
se
platforma. Despre acest lucru ne putem deget vedem abia mai putem bine, s'a paiele punem bine din descoperim, atunci ea ne gras de
rialul, din care este
trebue fie de un aceea acoperim din trei zile,
de
mai
din
cäldura
atunci pentru soiurile de de m. lungime semänäm la foaia mare este iar soiurile
este foaia
destul nisip, cernute printr'o astfel
de
ne
www.digibuc.ro
93
de
un strat de
Acoperim apoi
picioarele (opincile) astfel udäm bine späla acoperim este gata,
grosime,
de
semänat,
ea bine poate de uniform
apoi
bine circa
toate acestea,
va
rogojini
tutunul, având trebuesc
de rogojini
aerisi la vreme. Geamurile
se presare paie deasupra foarte mare
trebue
tutunul cäci Ca
nu se
acest
vom avea grijä de
toarele va nu avea In acest scop
se aeriseascä umezealä ales prea zilele frumoase, când soarele nu arde prea
de pe
tare, se vor se vor paie soare
numai de
parte
va ridica numai ce va
din
var.
zilele
tot aburul
va
este mai mare timpul vreo se vor de transplantare, timpul se va dacä suntem siguri ziva deschise deschise cald, le vom vom temperatura de nu este caz trebue din cauza ei se prea fie creascä mai tutunul. Mai bine pierdem din cauza vreunei mai din 2. Udatul se va care procedeazä uscat nu. In trebue fiecare
caz nu se va stropi
stea lac pe stratul bine.
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
94
tutunul
are
fiecare
foi,
se va stropi pentru
se va face se va pune
rama)
In primele
feri de
de piaträ kg. de piaträ), va
de
(la
de
(la
mai
de
Stropirea
375
se va face
caz de
poate apä.
numai
nu fie
din
va
de buruieni
bine de praf,
se
deci se va face plivitul la timp.
se
nu este
prea
se vor
descoperite se va grosime. lungime,
stropitul. In acest caz el nu va In ne
ce ne
atunci se poate
ei pentru
cutia
räsad nu vine soare. destul de bine de intemperiile Pentru spre pe
ea
adicä
reci ale
de ei
ea un strat de de gros
de
la de
cm.
ars).
din
cutiei acoperim
de
strat de gunoiu cutiei,
este gata. Toate celelalte fel sunt
la
Institutul
Din
räsad bun de una
pe paie
straturi reci, cum se mai se poate
C. A. M.
se poate pe zile dela fost bun de transplantat dupä 55 zile, se samene de numai dupä 66
www.digibuc.ro
Putrezirea rasadului.
Lupta Impotriva principalelor
insecte
tutunului de dr
Tutunul adesea
GHIMPU
molime, cari se pagube
de
chiar
de tutun din anual,
cauza aceasta, peste de de lei. Pentru pierdere cultura multe mijloace de prin ajutorul se poate chiar suprima boala complect, ceea ce s'a unele cazuri Institutul Germenii ce se
desinfectarea,
diferite ale se aer. Impotriva germenilor din
contra celor de pe se din aer pot combate prin
des, pe timp umed noros, apar mai multe cari se prin diferite putreziri, ceea ce se mai ales la partea de jos Aceste de obiceiu din puncte se treptat toate goluri mari,
prea
stropit Impotriva
din
de tutun www.digibuc.ro
se
Ceresan, ceea ce
96
SOCIETATEA
se face prin simpla amestecare de g. de pulbere Ceresan kg de de Desinfectarea se mai poate face
de sublimat de
de
apoi scoate, se semäna.
se
solului (pentru
de de
fine se poate
din precum este de mare prin stropiri distruge germenii bolilor) se poate face
de
solului paie,
minute,
aceste
se
face
se
strujeni, lemne a., puse la de vreo
tuberse
este table de fier de simplu, dar focul fie dedesubt acesta temperatura trebue se astfel minute termometrului se pun cartofi la copt). Solul pe straturi, unde se pe grosime de circa cm. mai poate formalinä, stropiri cam de de acest tratament se acopere bine rogojini astfel apoi se descopere pentru
numai apoi se poate semäna se mai recomandä stropirea de de semäna, a ramelor, tuturor obiectelor ce vin contact trebue fie de mari de la (de unde germenii molimelor), acest scop teren stagneze pe el apele de ploaie,
de
In
de
fiecare an. trebue se
dintre ele trebue fie pentru
altele,
Este bine de des
mari unele de nu se
din
multor cultivatori), de
ce s'a
prea g.
sol se recomandä
www.digibuc.ro
stropitul
se
necesar, este
se
numai este numai dacä este prea
se stropeascä
se
de apä. este timp frumos
mai
foarte pe timp
caz de
de
face mai timpuriu, de asemenea prea des), smulgerea distrugera plantelor plantele smulse nu trebue fie aruncate
(dacä
nave
arse.
nu
tutunul ce se nu din este stropirea
permis,
de prisos oamenilor ei vin dela uscätorie. principale pentru
mai ales
zeamä bordelezä, care se
de cupru (piaträ
de
de
un
pentrz fie de calitate foarte
arde
kg de zemei
foarte Este
piatra
amestece altfel zeama bordelezä nu aduce niciun mai se de la kg de 1 vas
fierbinte piatra
se
ce se
alt vas se
apoi jumätatea din laptele de se
jumätate de de var,
bine).
Zeama bordelezä trebue fie de culoare ea trebue de fier pus ziva când s'a preparat (pentru mai multe se de la un butoiu). pirea atunci când au zeamä pe cruce, prima stropire kg
apä),
este bolnav,
des
se
plantele cresc repede, atunci este bine
des
stropeascä
bordelezä mai des,
se caz
transplantare. Stropitul se face
pulverizatoarele de
(nu
de 7
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
bordelezä se ce s'a stropit räsadul otrava nu lipseascä de pe foi. de
stropiri
se
de
ploi,
la primele douä
bordelezä, apoi
Pentru combaterea
spre
se recomandä
dintre cari verdele de Paris este Pentru acest scop se face un din g. verde de Paris, g. zahär g. g. Din acest aluat se de care, de porumb, ce pun -le moare peste timp. momelilor mai de
tutunului.
Thripsul tutunului (foarte
In ultimul timp sunt foarte impune
s'a dovedit fosfura de zinc mai de bariu sunt mai verdele de Paris, toate la fel de Paris fosfura de zinc pentru animale se bägare de lupta bolilor este mai grea,
deaface
mare,
practice de dintre cari cele mai sunt nu se tutun terenuri cedent mai fost tutun chiar cartofi), se numai nu se plantele la transplantare, se plantele bolnave altele sänätoase (ceea ce se numai la foile bolnave se de cazul unor numite viroze la
www.digibuc.ro
cari ditrugerea foilor nu la nimic), se des se buruienile cari scad umiditatea din sol, atrag stingheresc aerisirea astfel tutunul se
bine a. Recoltarea trebue mai timpuriu se resturile ce dupä recoltare tulpini, trebue fie scoase arse
pentru construirea gardurilor este un obiceiu foarte dela aceste tulpini de
bolilor
la
tutunului câmp este mica de cultivatori), care anii
mare
Thrips tabaci (bine devine
flagel.
se combate foarte greu,
ascunde bine, insectä apare
este
sute de
Aceastä de unde se duce câmp de altfel pe diferite buruieni, dela cari trece tutun.
se
Impotriva se recomandä stropirea emulsie de petrol, care se astfel litru de se g. de säpun (de moale), apoi aceasta se de petrol, amestecâncontinuu, läptos ce s'a se rece. simplä de este de bunä distruge insectele. mai de tutun mai ales de alte substage pentru combaterea dar cam este anexate aceste
câmp de asemenea se recomandä de tutun, mulsie de petrol, alte ceea ce se verii, când insectele apar mare. aceasta se face atingerea. insectelor pe soarelui unele tutunul. se mai de
transplantat timpuriu, polit
mai devreme,
atacate, ditrugerea resturilor de plante
www.digibuc.ro
arderea recoltare
a.
napadit de laptele
e de Prof.
gr.
de
Buruienile sunt plante care cresc pretutindeni care
plantelor cultivate,
le
voia
pe agricultori
peste
pe hotare,
drumurilor, curte
a. multe din ele
ocolite de vite. Pagubele le avem de pe urma
multe
buruieni sunt produc adeseori moartea care le din (ex. Toate buruienile folosesc pentru din paguba plantelor cultivate, care se mai desvolta Mult toarea
Buruienile din culturi, prin nefavorabile de cultivate, le
sol
la
desimea
le distrug. Recolta se desvolte ce calitatea cantitatea, d) Multe dintre buruieni desvoltarea boale care plantele cultivate Buruienile de drumuri sunt cuiburi www.digibuc.ro
PLUGARILOR
multor insecte, care aduc pugube turilor ;
Unele buruieni sunt
din lucerna, lupoaia) iau hrana clocoticiul), adicä
semi
plantelor cultivate, pe care le distrug ; de buruieni valoarea productelor, g) multe din ele find foarte greu de separat. Ele au general o mare putere de Multe din ele sub chiar mai mult, de zile printr'o sunt scoase la din
de cost al productelor prin cheldin
h)
tuelile la care
pe plugar pentru
magazie.
buruienilor. Pentru a putea care sunt mijloacele de contra buruienilor trebue inmultirea ciorii, pirul, buruieni, cum sunt : a. prin seminte, dar mai ales pe cale vegetativa se rizomi, etc.). Rizomii se se loe ramuri aeriene, vetre din mai ani Aceste plante sunt vivace, zile.
numai Alte buruieni se an mult doi. Numärul semintelor este general foarte mare, ceea ce face ca
de o
de
se
buruienilor se a) care duce fructele foarte mari.
:
la a.
multe din
Apele de ploaie pe
preväzute
alte locuri. le duce unele animale, de care se ghimpi
sunt duse la d)
-
de
:
mari. Omul
a.
foarte multe
seminte astfel de
buruieni astfel :
- Prin
plantelor cultivate de seminte de buruieni. de cultura La arat,
www.digibuc.ro
la
102
din tulpina care sunt duse mai departe, unde se prind alte plante. aruncarea plevei dela de treerat pe câmp. transportarea pe gunoiului de vite fermentat de ce produc buruienile se fiecare agricultor pentru Nu este deajuns recomandate de trebue procedeze la fel, ales prin de ruieni, dela vecini, pot infecta din nou aceluia care se
de
la art.
obligativitatea plugari din lanuri, a. ce nu se vor de lei conf. art. lege. s'au mod indirect plugarilor, recolte mai de rezulte mai mare, ei
generale Aceste
categorii
le
de
vivace, care se Astfel
cale
buruienile se pot mai dese pe timp mai uscat. gerea rizomilor punerea cepelor la putrezi face compost. se din nou, terenul tare infectat. asolamentelor plante de Din
plantele la de
numai
trior.
www.digibuc.ro
la
provenit din
fie bine dospit. se
din
se combaterea
des.
care
la
puse
pentru trior. de buruieni trior, fie platforma de gunoiu.
numai
de treerat, nici decum
dela
de
de buruieni, plantele putrezesc.
de
se
holdelor mai dese decursul verii la plantele asolamentelor
Descrierea buruienilor mai A.
Plante vivace
ce
se
cale
una din
cele mai periculoase
Are
(rizom),
foarte la
tulpinii subterane se la
orizontal sub Din ele
plante aeriene ce vetre. Frunzele sunt preväzute sunt grupate de culoare Fructele, foarte numeroase, au un de datoritä cärora sunt duse de la mari din tulpina
se
subteranä
la arat
grea. Se absolut necesar,
nu trebue www.digibuc.ro
la
din
nici un caz
104
SOCIETATEA
2. Pirul. Este de asemenea una din buruienile cele mai tulpini Are prin care rizomilor se culturile. Florile sunt grupate spice.
culoase ele
Se
Portiuni de se prind foarte
prin seminte, dar mai ales prin rupte la arat duse mai departe grapa plante noi de pir.
Pirul.
gurul malurilor
produs de pir are valoare este la legarea coastelor sterpe
ce aduce
lui se face prin de lui grapa. se la fel. dese la plantele gerea pirului. culturilor. uscat
www.digibuc.ro
fäcute pe timp de
prin
pe sub
la
goale
un suc läptos.
pe
ce se
Din
vetre ce
culturile. Florile de culoare capitule sunt grupate sunt duse de la se face la fel pentru rizomii ce se vivace fructe se frunze, mai din mai grele, se pe marginea drumurilor, hotare
vetre mari care umbresc culturile
se face prin prin plivit cultura plantelor In
de
de
considerate buruieni, frunze mari se pe culturile. In subterane cari
au
fructele
toare celor de
Susaiul.
se face prin aräturi gerea
plantelor
de
tineri.
se
mai multe foarte mult.
care le
(piedeca
6.
de
pe marginea de care se prinde
pe hotare
recoltarea sale
grupate ciorchine dese la sunt
de culoare se poate face cultivarea la trior
au
aräturi dese,
www.digibuc.ro
de
AGRONOMI
106
ce se
Este foarte räspânditä, mai ales culturile de
de Face pagube,
repede
culturile. Este
se
sale care se ei se
foarte
prin aräturi de
pentru
de
prin pliviri
dese.
Odosul
Este foarte Din culturile de nu se poate alege nici care
odos trebue
dela alta. cultivat.
prin boabelor
mai ales de
la baza Se
care se cerealelor
lui se face cultivarea plantelor de de care se cosesc odosului, apoi prin
Neghina.
de
cultura plantelor
mai ales prin
care
pentru mäcinat, Tulpina poate de sus. Frunzele sunt acoperite
de care se
de la
holdele de aspre la cantitate mai mare organismului.
la
tulpina
fini.
www.digibuc.ro
partea frunzele sunt
sunt mari, de culoare
unor
este
ei se poate face prin la trior, prin aräturi de
de de
culturilor. Mohorul. Sub
denumire se culturi,
specii de Setaria. acestea sunt rare,
mai multe
Apare
prin
otava
care sunt
prin
Se
foarte mare.
prin
de dese. Gunoiul
se
de
din
se va
de
numai
bine dospit.
plantä care este foarte
Are un
la cm., format din muchia spre Florile
lung,
multe
sunt aristate, mai ales
Se
de
ei aflate
de
cantitate mai mare
pentru se
Poate amestecate se
la de
animalele
ei
cantitate mare se poate face astfel pentru numai fie bine lucrat, prin aräturi trior.
de
alterneze cerealele care un asolament niciun nu se cultive
se
Este
6.
culturile de etc. pe
ei se
din
astfel le
www.digibuc.ro
ale
din
108
SOCIETATEA
AGRONOMI
Florile
au
la
galbene
la
In cantitate mare
de
grave
face prin alegerea la trior, dar mai ales prin de de prin cultivarea plantelor de tereLipiciul (Galium
verticile. Tulpina de alte plante prin
se
jos.
rotunde
Fructele celor dela Este
de
de care
se
pe
se
se face
trior, aräturi de 8. Destul de mult terenurile bogate
prin
de
loboda
cresc mai
produc foarte se De asemenea
radians) care
coriandrului cultivat miros de
este rupt.
acestora se face la pentru buruienile descrise mai sus. B.
a)
vivace
cale
(Veratrum). dela
vivace prin rizom. Tulpina la ce
de jos tulpina.
www.digibuc.ro
late,
sunt grupate
CALENDARUL
au pe
din
pe
pe dos verzuie. o plantä se face Laptele
verde
ca
casmaua înainte de a face
mai ales prin
(Euphorbia) Se .
Sunt mai multe specii, toate de
culoarea
animale din laptele
un suc
le
un gust
o
Oile pot
culoare
se face prin cosiri dese
prin scoatere
casmaua.
e, mai ales 3. Pelinul florile Frunzele au culoarea surie, Are gust amar vitele bun ca ocolesc. prin cosiri dese, sau scoaterea din (Eryngium). Cre4.
terenurile mai grele. grupate numeroase
:
la
cm.
o
Frunzele sunt
culoare
treaga plantä are o Animalele o ocolesc.
se face prin cosiri dese.
5. Turta
acaulis).
Tulpina e foarte
dela
foarte mari, Animalele nu o 6.
casmaua din Plante neral male, nu.
pe
iar capitulul, Frunzele au
dar o prin cosiri dese scoaterea din locuri bogate. Se distruge prin cosiri repetate. ce se
pe ogoare Sunt mai multe specii Florile sunt grupate capitule mari de culoare geFrunzele au multe celelalte Caprele se face
coasa
2. Holera (Xanthium spinosum) are pe cate, popii (Xanthium strumarium) e
www.digibuc.ro
de
110
SOCIETATEA INGINERILOR AGRONOMI
tele numite sunt ca alune cu ghimpi, care se prind de animale mai ales de Trebuesc cu coasa înainte de 3. Clocoticiul sau (Alectorolophus). E fânetele lui suge seva din de pe care o Are galbene, fructele sunt capsule turtite cu multe ce când sunt coapte. Se coace se de cosirea Distrugerea : terenul.
de fructificare
se
C.
hotare,
pe
In aceste locuri
se
mare parte buruienile descrise mai
sus. Mai putem numära : cucuta, a. Ele trebuesc distruse prin cosiri dese prin scoaterea din casmaua, cele vivace. In niciun caz nu se vor läsa seminte.
Un botanist rus a
Siberia,
Lenei,
fragmente de
de
o
mii de ani. sa la Leningrad,
La
a
aceste fragmente
a
inviere a celulelor a reinviat a
e rar, dar
aceasta,
creasca. este Trebue
boabele de
care au
faraonilor
in
fructificat
la
In adevär, foarte
mai
de doua
de
www.digibuc.ro
de
au
o
de
Combaterea
de vie de dr.
Din
terea
de
ce
de vie, tratamentele adicä ce le douä tratamente preventive tratamente curative. vedem ce acest Prin tratamente preventive acele ce le la
atât
de vie,
de
ciupercii
fruct, etc. stropim vie prin doleze pentru impiedeca cuibärirea manei pe butuc, merele, perele, zemuri care mite pentru impiedeca viermuirea acestor tratamente curative care boala pe ei. Spre la de vie mär floare de pucioasä, ce pucioasä. de la de vie, distrugem stropind plantele ce cuprind fie de tutun, fie amestec de produse gata petrol, fie ce se sub denumirea
www.digibuc.ro
rirea
trebue
etc. Din punct de practic deosebirea ce tratamentul preventiv curativ timp ce tratamentul preventiv pe butuc, tratamentul curativ cuibärit. De aceea timp ce preventiv se cuibärit pe butuc, curativ pe regulä, efectele stropirilor ce
de
Din punct de la practic, combaterea are prin de Fiecare are ei bine definit, stropirii depinde de ce combatem. Spre la combatem prin zemuri ce au baza etc. timp ce fusicladium la mär mana la urmare de vie, le combatem zemuri bordoleze. nu combate mana prin prin dupä cum nu putem combate bordoleze. doua care trebue seama.
Tratamente la mär insectelor
de
De cum au frunzele pomilor, le punem hiberna sotor. In combaterea insectelor ce pe a stora etc., stropim din cu
la 32 Bé
punem avea
Pentru saramura vas de
e Neodendrin,
o cantitate de
Ovicid,
pe care o
pe care
apoi
www.digibuc.ro
pentru a saramurei sulfo-
de
de
etc.
:
Spre vas 88 de peste pentru a uniformiza solutia lucru litri anume : butoiu Neodendrin. pentru a uniformiza zeama invers
cei 8
zemuri :
Neodendrin Ovicid
Kermocid
Prepararea
:
de
Neodendrin
peste care stropim
5
In cazul vas
92
de
113
combaterea
de
da stropirea, uscate astfel la toate le ditrugem foc. Apoi stropim
toate ramuri. Tot astfel ce putrezesc pe
de
toarea at de
kg.
gras
kg.
de in 2 Prepararea de unui
fund Stropim
sub
opus
gras
de
cele
moment
greutatea
de
se
pentru
lui de fundul de
de
bine,
de cupru
de
laptele de
Cu
coroana de
dela
le
poste avea
Aplicarea
frunzei toamna
contra
dela
preajma
de
uneia
alteia
de lut nisip, gras de
cam dela
de
stins,
de de
cele
de de deal, kg. de de
un terciu destul de kg. de gros. Cu acest amestec ungern felul cum lipim podeaua. egale de lut vacä, care gros, de
www.digibuc.ro
kg.
tineri, de
un
pe care
114
SOCIETATEA
lapte de var
care am pus terciul
Mestecäm pentru a
grame fiere de vita.
perilor tineri. In cazul din de timp am putut da stropirea zeama sau carbolineum zeama bordolezä, bate la aceste putem stropiri printr'una a e : merilor
de
kg.
gras
kg.
Uleiu de
2
e
:
vas
care am
de
5
2. Topim
de cupru in 45
de apä.
gras cu cele 2
precum s'a
de in
de de
sus,
apoi
sulfat de
bine,
foarte de cupru laptele de Novenda.
laptele de cu
bordolezä
a o face de tratament de
a uniformiza stropim
tot cuprinsul
florii
de
Stropirea de
(pentru
boale)
ei. In acest scop, pentru rodirea de boalele ce pricinuesc la
putrezirea de
stropire
bordolezä.
zeamä combate ce abia florile, combatem ciupercile, arseniat
pentru de
bordoleze prin mijlocirea ce mai Arsinetta, de Paris
bordolezä arseniat ne mijlocirea ei combatem
Amestecul zeamä deoarece
timp
www.digibuc.ro
115
acestui tratament mixt e urmätoarea : de
.
700 grame
.
gras Arzola cum
:
de Arzola
cele 400
de cupru varul gras
2.
de
de apä.
43
de
cu
laptele de
de
puternic turnatului, laptele var. Apoi in zeamä Darsin. Mestecäm din pentru a
de Arzola
cu
cei 2 stropim
la
stropire combaterea fusicladiumului, adicä fructelor.
mai mare, merelor,
merelor
acestui tratament
urmätoarea 2 kg. 2 kg.
gras
Darsin
insecta
Arzola
zoo prepararea Arzola
de
Amestecul
punem
fund
la capätul
sub
moment
ce
restul de
zeama
care adäugäm
Arzola
stropirea ce
tot pe ea
la
din volumul
de
www.digibuc.ro
merele au
au la
116
SOCIETATEA
zeama In reteta acestor stropiri putem la rece ce provine din amestecul intre prin : produse gata ce le Sulfarol, Sulikol etc. In acest caz reteta are urmätoarea :
Sulfarol.
Amonil
Darsin Prepararea acestor retete este Punem
butoiu
:
apä.
2.
2
de apä.
2
de apä.
Topim Arzola butoiul
care am pus
de
cei
tur-
a
cu 2
amestecul
Arzola sau Darsin. Mestecäm stropim pomii.
pentru a
de August In pentru a in deosebi prin carpocapsa, mere prin fusicladium, lui August Ausuntem de a da pomilor la stropire. Reteta acestui ultim tratament e gust) o toarea : de
kg.
Var gras Darsin
Arzola
.
la stropirea de când combatem
Pregätirea acestei ce
Prima Are ca
la
urmätoarea kg.
de
Var gras Darsin
:
.
Pregätirea acestei (de August) la anume : când
.
.
.
750-800 grame
reteta ultimei ca de trei stropire o au ajuns la unei ; 2) e
www.digibuc.ro
117
perele au ajuns la stropire pe care
mai
August
de
Stropiri
la
contra cuiburilor de tratament de Stropim
lanigerum.
cuiburile de pe suta de
Thanol
de
Stropirea
Idem putem
zeamä de
de
In
puternice
de frunze, tot astfel din San de insecta de câte nevoia de apä, la suta de
de consecutive. de
päduchele precum
la
stropim
pe timpul
la suta de
700
Thanol de
vom stropi
de
din acest produs suta de de apä, zeamä de care de cuprindä produs la suta de zeamä rece, compunere intre kg. var gras kg. pulbere, la suta de de Nu trebue iarna cat vara inelul de pe unui care
de
Tratamente la pruni.
In tratamentele de
stropiri
la acestea se ce imediat pe care stropirilor de
par. la
rile de
la
ce
stropire de s'au are formula
kg.
de
Arzola
www.digibuc.ro
SOCIETATEA INGINERILOR
18
la stropirea ce
acestei August merilor.
In stropim petrol gata
verzi de puternice invaziuni de ce provine dintr'un amestec de de Quassia, de
spre
la suta de
de pruni din
la suta de stropire, stropim din
de
Thanol
de
Caliacra.
etc..
dela
lui Scott, gras apä. formarea
pentru
kg.
kg.
pulbere la suta de
acestei stropiri este de
combate
(negrelei) pe fructe
Thanol etc., împiedeca urcarea
pe
www.digibuc.ro
stropirea imediat
ce au
PLUGARILOR
119
Tratamente
stropirile de iarnä
tratament parazitare
genere
insecte, tratamentul insecticid nu este
la fiecare
la
mentul Stropirea se va da rezultate bordolezä momentul
fiecare an. cele
la
tament, mai verile reci
zeamä stropirea In de acest
de
pe care din mugure floarea nu tot zeamä bordolezä cärei
umede
buchetele de Stropirea
700
de
acestei zemi bordoleze
norme
face
ultimei stropiri pe care däm August putem stropi, au mai mult bine pomilor. Banda de trebue de pe stropirea de combaterea mai ales la pomii de tineri, stropim de 700 la la suta de de ce
la
la
Tratamente la
tratament
In stropirile de
la
mär
stropirile de tamente.
momentul
bobocii
rarea
treilea, la
care doilea
de floare
zile dela scutu-
de August,
www.digibuc.ro
obligator
120
SOCIETATEA
regiunile
stropiri de
se face dupä norme ce o däm August merilor.
Pregätirea acestei reteta ultimei
Reteta stropirii de August la gutui e de
care
:
kg.
stropiri
acestei zeama bordolezä. combaterea
stropiri repetate la interval de care
de
de apä. suta se face cald, scop punem cele 500 de calaicanul topire butoiu care am pus de apä. Mestecäm stropim gutuii. combaterea frunzelor la
calaican
tratament
Tratamente la piersic
tratamentele de iarnä la
Spre deosebire de piersic le mai de cam dela ce
de se poate chiar dela
frunzei.
foarte repede
trei zile de
(soare)
el devine foarte la acest moment arde aplicat de floare. In combaterea insectelor pe timpul
tratament de
stropirii.
dujmue de
ce
frunza,
rezultate
www.digibuc.ro
de
pentru päduchii stropind piersicii, fie
de
fie
punând
de
de de
de se poate pentru urmätoarea
de Decembrie, cärei
de
de 8% Kermocid, fie Stropirea de stropim
fie
zeamä
ciupercile,
at de
Prepararea la
se face
are
stropiri
de
norme piersicul
de
de
doua la
Prima, dela scuturarea
de
acestor
kg. kg.
Prepararea
la rece fund
opus
sub
In
moment pe care
treptat
de
Putem produse ce le de
de
Cu
cu
din Sulfarol
grame la suta de
grame la suta de de
la suta
700
:
de
Sulikol
etc. la
timpul nu putem Darsin etc.), deoarece avem
de atacat
piersicul de
ce cuprind
(Arzola,
combaterea omizilor este contact (care
prind un insecticid
www.digibuc.ro
ce
SOCIETATEA
sub denumirea cazul produselor ce se trebue Katakila etc. Stropirea de frunze precum In combaterea velor de chiar omizilor, recomandäm pentru tratamentele ce däm de g. la suta de la suta de niciun caz combaterea de apä, etc. Nu ce cuprind piersicilor prin sectelor ce petrol, ardem pomii. frunzei In combaterea care recomandäm stropiri repetate printr'o de de calaican (sulfat de fier) la suta de punem la Prepararea acestei fiert de apä. calaican, zeama s'a topit. rece. de butoiu care am pus stropim pentru uniformiza sicului bolnav. de Thanol,
de efectele
nu nu
nu
fi tratamentele ce le timp la ochi
absolut necesare acestui an de an ceea ce nu la acest boala scoatem la scoate foarfeca, stropim pentru nimici.
Tratamente la vita de vie de cupru unire cu var gras sunt produsele mai des baterea la vita de vie. dela aceste produse zemurilor ce din ele, diferite alte produse prin care putem combate timp, prin insectele ce pire, de vie. (Cochylis, Eudemis etc.). :
In combaterea manei (Plasmopara trebue practica stropirilor de fapte manifestare ce se sub atare trebue seama de starea timpului secetos, zemurile care combatem
www.digibuc.ro
123
timpul
timpului stropirea. Intotdeauna
care
mod
ce
zeala
sub
sub
timpul
ploilor ploilor ce
al
de au va
de
Mai
invazia de
va
fi
Mai
Aprilie cheia
Noembrie
de
combaterea
prima stropire când combatem mana primävara, uscat,
la
saramurei trebue
umede saramura trebue
fie
invaziunile de
secetoase,
trebue
slabe,
fie
nu trebue au
foarte seama de slab acide
de
foarte
dela data ele restropim via.
atare trebue
nu au nicio ramurile bordoleze
au
de
dela data
ele
pot dura pe mai ales vedem acum
slabe
noaptea.
de
preparäm
bordolezä
cum laptele de
se
cum
de
kg. de
punem
de
pentru
pus
de
acest de
vara apa, noapte.
de
acestei de de
tub de
butoiu de
la
parte
kg. de pasta
pe care de
mult de pe care
laptele de
dese,
se
de
pe
nu tine
de
www.digibuc.ro
bine
124
turnatului turnesol de
devine neuträ,
fi
bordoleze
turna laptele de
de
avea imediat,
de
via. Saramura trebue pierde puterea.
butoiu
de
dela
la alta
bordoleze turnesol
cum
schimbarea de culoare roz de
(neuträ)
de cupru)
se
care
neuträ hârtia
cantitate. ametist, care laptele de
turnesol capätä
roz
de
hârtia
de cupru, Reactiunea zemü bordoleze se de minute aceasta pentru siguri
de
de cum
bordoleze
de cuprn). In ea (lapte de turna laptele de aceasta se
colorit roz
de
de
roz.
de cupru Zeama cea
de de
cea
des
are kg. kg.
de
prepararea de cupru
cum Topim
butoiu,
de
fund
opus varului
sub
ce
moment
greutatea ce s'a stins,
de
de apä.
de var
foarte
puternic
laptele de are
laptele de
putere de
de
pasta de cupru,
bine
de
zeama
adicä
de
combaterea zeama bordolezä
pe
laptele de
de
Cele
pe
zeama mare.
putere de lipire pe
rezultate combaterea manei se de dedesubt, stropind
www.digibuc.ro
jos
PLUGARILOR
sus. Tot
combaterea manei e nevoie chestiune Cum e mai bine stropim frunzele prin tratament, foarte subtire
pe frunze? le obtinem
cele
e
pe frunze,
atare stropind
repede.
pe care o
eo
butucilor bolnavi, Deoarece azi
etc.
de insecte, printre care cele mai
e
ciorchinelui combatem ai viei. Cel mai bun combaterea moliilor este arseniati introsaramurä bordolezä alcalinä, stropind ciorchinii cu
un care are la cu produsele denumite de combatere e
rotenonul, piretra etc., Thanol etc. :
grame
de
Var gras Arzola
grame
Prepararea retetei o 2 litri de
astfel: Topim Arzola sau
aceastä solutie bordolezä care de sulfat de cupru var gras date reteta de mai sus. Cu aceastä care cantitatea de sulfat de cupru poate fi cum e la de nu an de titatea de Arzola sau de Darsin, stropiri : prima a doua a primele minunate. zile ale August. Rezultatele ce le obtinem Nu trebue boala putrezirii ciorchinelui s'a de mult acest se numai nu altor insecte. mai moliilor pe rezultate obtinem In contra
vie, sau stropind via
pe
nevoia cere pe timpul de la suta de
de de
sau
de
www.digibuc.ro
Thanol la suta
Prevenirea de
bolilor
BERNAZ
pentru viticulturii, precum publice opresc mai ales punerea vinurilor defectuoase celor bolnave, Asemenea vinuri nu pot fi pentru fabricarea ce vom pe scurt caracterele la vin, cauzele timp de
de
Sunt considerate
floare, cele
bolnave
manitate, etc., toate aceste drept activitatea anaerobe), cari, ajunse masa caracterele lui normale.
(aerobe
se pot
al
de
cari le
este
pur se acomodeazä atât cât aceasta se cari
In faptului
de
ai vinului
din duc, clasificarea ea prezintä la
www.digibuc.ro
o
se mai foloase de
de cätre având nevoie
de
pe cari le vom
aer,
durile ce Floarea ciupercii
se
ea se
care pentru a se desvolta are nevoie de aer. De aceea, din butoaiele mai ales la incepute astupate. este mai seamä o la la o mai
cu o
de peste
vase
nu sunt de
astupate
bine
atacate de
Caracterele prin cari se sunt toarele : la apare o foarte subtire de coloare ; mai se ea se devine timp un aspect roz.
se
In
când vasul
vin atacat de floare este
din cari o parte cade la fund, pe când alta fie la sub forma de fulgi fie masa vinului. Acesta pierde de obiceiu din limpezimea devenind mai mult mai timp o foarte de bioxid de carbon. alcoolic aciditatea se a o parte din materiile extractive se desface
distruse aproape
buchetoase
intregime.
felul acesta un gust de trezit, adesea
de
de
cuvinte, o serie de
Se constata, compozitia
cea mai de este Din aceste de alcool, care, prin oxidare, este descompus de coderma de carbon trecând bine
printr'o serie de corpi De aceea floarea vinului, www.digibuc.ro
alte a
128
trebue necesare, mai ales
desvoltarea ei, prin luarea terenul
ea
mai
de
care de obiceiu. Mijloacele pentru combaterea floarei
sunt de
curative.
butoaielor din
a)
vin, se va folosi un varietate din
absolut
an,
de vin pentru butoiu mai mare mai care se va
prin
din vechiu. In caz nu vase, se recomandä fie trecut altul capacitate
se vor pästra la culcate. din vasele nu arde vasului, se va fie construit special acest scop, fie metabisulfit afumätor de de potasiu cantitate de g. la Metabisulfitul de tasiu se de tifon, care se de Sticlele
vin
vin
fir de
se
butoiu
Acoperirea
mai bine
de
deasu-
un strat de untdelemn socotit la
de Umplerea
din vasele de când acesta se Folosirea de dopuri pentru butoaiele vin puse începute Aceste de
floarei prin umplerea vin,
de
sub
lung care va de floare. sifonare.
floarea se va nu dispunem de vin cantitate recomandä trecerea lui, cana, dintr'un butoiu la caz
mai
fel
se
mare vas.
de vin floare se tree, de obiceiu, la distilare sunt folosite la fabricarea
www.digibuc.ro
vinului.
prin timp De aceea,
este una dintre cele mai ale nu se mai poate vindeca, un focar de pentru vinurile
vinului este
de
bacterie
numitä
prin oxidare, alcoolul din vin
Bacterium
(acid acetic)
descom-
punerea bacteriei se cätre care este la de carbon mai pot fi atinse de Toate sunt vinurile vase nepline Vinurile atacate, ele bogate materii taninoase. Pentru de de timpul schimb vor trebui luate stea prea contact timpul fierberii mustului, va mod regulat, de pe caractere se un de coloare foarte la mai se acest cade la fundul de butoiului, de care bolnav are un miros se poate constata prin gustare Numai cazurile mai delicate se recurge dozarea analiza volatile. Aceste analize se laboratoare special amenajate. viticulturii vinurile cari aciditatea acid sulfuric, g. la g. la litru, pentru pentru acum
de
de acid acetic,
realitate
acidului
Acetatul de se pe cale s'a sub
nu
diastazei,
www.digibuc.ro
de
dozelor mai ester rezultat
tratamentele cele mai cum s'a mai spus sunt cele preventive, in
contra
totul
de prevenirea floarei
Ca atare, de ale cramei, ale ale vaselor, precum a vinurilor vor trebui fie printre de ale podgoreanului. Este de condamnat de a ocazia vinurilor, resturile din pahare pe podeaua cramei a pivnitei. Picäturile constituesc focare de infectie pentru
de aceea este nemerit ca vinurile
fie
izolate. Din mijloacele
de combatere vom Pasteurizarea vinurilor. 2. filtre sterilizatoare. otetite Tratarea revine aceste foarte scump. Ca atare, ele nu vor fi folosite numai mari.
mai practic este refermentarea
Un pe
de
strugurilor
Vinul obtinut se va cupaja
absolut vin
(amesteca) sumatie. Vinurile la fie fabricarea
se va recurge la de acidul acetic la temperaturi
pe cale din tescuirea
se va pune
a inaintat prea mult, se vor folosi fie rachiu. In cazul din numita distilare
de
alcoolul
cum este
cari,
mai bine zis mascarea prin mijloace de lege, sub pedepse aspre. de descrise, produse de microorganisme aerobe, mai o serie de provocate de astfel desvoltare nu au de aer. chimice este
In
serie de boli
:
acrirea
pe cari le vom descrie
manitice
tartrice de mai jos. www.digibuc.ro
131
vinului.
este
de
care duce o Caracterele prin cari se
bacteria Bacillus
viscosus :
turnat
vin a forma de
sunt se prelinge ca dese cazuri nepläcut. alcoolice särace in precum stricati (mänati, de
albe noui, provenite din de zahär nefermentat, sunt
Boala se mai tinute netrase de pe
seamä
la
substante
sunt, de
Fermentatia
bogate de
boalei se Vinificarea de
mai seamä folosirea acidului
musturilor parte din tanin ce se va scopul de tanin altele alcool Cupajarea vinurilor aceste substante. bogate mai se face Vindecarea vinurilor este mai mai care se bate se trage se de nuiele puternic, cantihectolitru de tanin, disolvat mai
www.digibuc.ro
tate
de alcool de se pune apoi butoaie curate afumate g. de pucioasä. caz când este puternic aerisirea lui prin batere de tanin, se va trage butoaie afumate se va limpezi zile prin cleire. Cleirea se face fie g. la fie absolut dela cleire
de
toase Vinul
se va trage
bine afumate pucioasä. se poate vindeca,
vase
dupä
risire
de filtrare Taninizarea vinului pasteurizare deasemeni rezultate Acest procedeu este prea neputând astfel folosit de podgorenii de rând. vinului. se
supuse
Se poate din vinificarea a celor precum
mai ales la vinurile la vinurile atacati de pe
fine, prode de
coacere.
adesea noui, accident care dispare in cele mai dese cazuri chiar primul
se
pritoc.
Amäreala vinului se datore§te
bacteriei Bacillus de obiceiu de Micrococcus Aceste bacterii compun glicerina acid butiric, substantele tanoide din vin
acetic, carbonic acroleind, un gust foarte amar, care se transmite cari se Sunt atacate timp materiile depun sub de pe bactefoarte riilor.
Vinurile bolnave un gust amar caracteristic se de obiceiu. Coloarea cele pierde din vioiciune, devenind Boala se poate atât la butoaie. se poate preveni numai folosirea gazului a www.digibuc.ro
foarte
mai ales la cât
la cele
selectionati.
In ceea ce
mijloacele de vindecare ale vinurilor
bolnave, ele se
la
substantelor amare prin cleire de
amare pe 2. Refermentarea mai bine amestecarea drojdii de vin proaspete, mirosuri Drojdia vinului de are de a absorbi din vin substantele amare, cari fac adesea pentru consumatie. se va pe drojdii timp de zile, apoi
a fi pritocit alt vas. Pritocirea se va face a aerisirea vinului, care astfel ar deveni mai amar. 3. Tratarea bolnav acid g. la Este bine ca vinului i se adaoge timp g. de tanin g. acid citric la hectolitru, care va cleit
punerea
4. Tratarea vinului, un
la nevoie
consumatie.
amäreala este prea de filtrare activ, numit eponit, caz
pasteurizare.
Acrirea
manitice.
mai ales ea apare foarte cazurile când : numai mustului se petrece la o prea Fermentatia de bacterii este unei anaerobe (Bacterium gracile, B. B. Gayoni), cari descompun din must, levuloza special, 1), acid acetic acid lactic. Ca fermentatie mai timp acidul carbonic, acidul este
glicerina.
Vinurile atacate de gust peste limitele
titate de manitä, care timp
un
este un
sunt turburi un de acid acetic este de obiceiu mare, de lege. In vin se un gust dulceag. caracteristic de
superior,
gust dulce.
www.digibuc.ro
o
sau lapte
134
este
Acreala
särace
alcool,
la temperaturi prea ridicate. mijloacele de combatere ale boalei mai de numai cele preventive acizi
timpul caz când temperatura la lui. Acidularea mustului
nu de In trece de aceste limite, se va recurge de acid tartic acest compus.
la
Folosirea acidului aproape
Mijloacele curative prea boala manitate de caz
distilare, vinurile absolut
este abia la tratarea bolnav
pasteurizarea de se
cleire
se poate g. de
de vin.
vinul
se
se datore§te tartrice ale acetic,
bacteriei anaerobe,
phthorum, care
Bacterium
(acidul tartric acid carbonic. bolnave pierd din
lui),
acid
;
timp o schimbare a depun o parte din vinurilor. Vinurile materiile colorante, pe când cele albe o coloare pahar vinul un fel de fire mätäsoase. Agitat lui se devenind fad, lipsit de pe
Boala
cea
mai ales vinurile din alcool, acizi särace mai se mai des la mai la cele maniticä, acrirea a este de
la o vinurile Ca
www.digibuc.ro
135
la
ea
climat
mai
mai
ale boalei sunt manitice. contra gravitatea Mijloacele de lecuire, diferite de
celor
se
de Pritocirea vas absolut se afumat g. unele g. acid citric la hectolitru, se timp cazuri se ele se nu se pot folosi Vinurile fabricarea de obiceiu la cazan se
bolnave este
chiar de
de
De aceea este nu
Prevenirea la vin se poate realiza menite anumite asigure
luarea unor mai
dintre cele mai Ca mäsuri de ordin general prevenirea
sunt
indicate cramei,
vaselor,
trebuesc
stare
de Conducerea supravegherea mersului precum folosirea acidului drojdiilor Amestecarea (cupajarea) slabe, altele mai tari mai armonios mai vinurilor timp
Cel mai vechiu vin din de la Berlin se poate vedea o mai
vin din lume. a regiune a secolului
a de
www.digibuc.ro
cea mai din a doua ju-
3
de fasole;
de mazäre;
de
legumelor de prof. dr. MARTIN
Cultura legumelor este una dintre cele mai mänoase se face cu tragere de pentru cultura legumelor avem destul. In jurul fiecärei case se o multe din care nelude este plata Domnului cele rodnice, vreme ce Italienii, de duc spate sacul dela vale la pun pe fac acolo In fiecare vin la noi o de cari se din rodnicia gliei noastre. este o meserie care are ea tainele ei, cari trebuesc Calendarul Plugarilor fiecare an pretioase turi celor cari vor tainele acestei frumoase meserii. -am luat dau cititorilor unele despre legumelor despre mijloacele cari ne la pentru nimicirea Legumele au multi sunt atacate de o de insecte, de o multime de boale pricinuite de ciuperci de oaspeti nepoftiti. Darea este foarte mare nu aduce niciun mai de ai cari sunt
brassicae. Omizile acestui fluture fac de
mari frunzele acestor plante.
www.digibuc.ro
de
de fluturi
de omizi pe se In doilea dela August se al de omizi. Omizile au cam de culoare verde surie, alburii, lungime puncte galbene dealungul trupului. trei Pieris rapae. Fluturele 2. aduce dar este ceva mai sunt verzui dungi galbene Rod
zele de varzä, sfeclä, gulii, etc. Pieris napi rod,
la zele de sfeclä, varzä, gulii a. fluturi petrec de iarna sub
mai sigur nimicire acestor
adunarea
este mai
de este omizilor
In vremea fluturilor trecem tot la zile de ouäle,
sunt
soarelui strivim omizile tinere nu mari.
Fluturele
mare de
Bohociul
Mamestra (Hadena) oleracea, este un fluture de noapte, lung de de aripile dinainte se trei una alburie, una de forma bobului de fasole, culoare portocalie treia, pe marginea aripei, literei depune pe dosul de Din cari sunt la verzi, jar mai Omizile se prin Mai prin August. Bohociul
brassicae,
un alt
de noapte care se prin la turele are aripile dinainte surii, puncte dinapoi de mai deschis. Omizile, verzi rod la de varzä, apoi se la
de
ei.
aceste
www.digibuc.ro
138
de
Adunarea
omizilor. de
varza
culturilor
nu
pe
In tot timpul sborului fluturilor
punem
Fluturii se
vase
sutele,
melasei.
de
este un
de culoare surie, are pe aripile dinainte un semn
astfel de
de
care aduce litera gamma. Omida numele de
sub
de
mai
noaptea legumelor,
la -de
planta de omizi Se combat din omizilor din
Sunt an.
scoaterea
se poate face Plusia gamma
omida ei.
sfeclei
ale
roase de omizi de culoare trei deschise dealungul fluture Sunt omizile de culoare tocmai semnul pe aripile dinainte. Omizile de dysodea
Se combat numai
de
omizi
rod
pete
pile dinapoi
de
galbene
de
sunt mai
culegerea de
are aripile dinainte brune de culoare la margine. dungä de mazäre roase pe
www.digibuc.ro
mai mica de
de
un Arderea micirea moliei.
cm. Fluturele
foarte frumos pe
aripilor dinainte. sigur de
atacate este singurul prazul
varza au
care le rod
ele
frunzele.
de Mai
8.
vulgaris. Gândacul de Mai este cunoscut de desinfectarea solului
din micirea
lumea.
distrugerea viermilor de carbon
Boabele de mazäre dulce, a., sunt foarte adesea atacate de
fasole
bob,
care dintre legumele amintite sunt atacate de mai sigure de nimicire trei nu cotesc
Sunt
(lecuim) boabele de carbon. Se la boabe. Tratamentul se face
g.
butoiu bine numai la
nicio
la
boabele nu
bele cari se de jos
C. Se
la cele de
surii. tulpinii de
depune un ou. Din iese la coletul de de noduri.
sulicicollis, lui a. care
este fiecare
arderea
se
cenilor de varzä bolnavi
oträvirea
de
carbon. Morcovii
adesea
pete vom cultiva
mica,
de
Nu sunt locurile .unde se
morcovii
acest
numai
de lumea, foarte bine de deosebire aproape toate legumele, Ne putem de ei stropind plantele atacate, fiecare gunoiu de grajd rece peste straturi curat de buruieni bine putrezit. De asemenea, praf de de semänat amestecäm
www.digibuc.ro
vulgaris, face toate plantele, nu numai la legume. mai ales turile gunoiu putred nu prea umede. ajutorul curselor de al curselor de ghivece, petrol turnate cuibul ei de mai legumelor trebue care culege
frunze.
din de Quassia aceste zemuri.
la
florile soarelui
de
auricularia de se combat emulsiune de petrol, vedea la vale, se din cari combate
depune
pe gunoiul aerisire
Boalele legumelor. Boalele legumelor sunt pricinuite fie de bacterii, fie de de ochiul. Boalele nu se
ciuperci
pricinuite de bacterii se numesc bacterioze, cele de ciuperci se Aproape toate legumele de pe urma terioze, astfel atacate fructele patlagelelor cartofii, fragile de räsaduri, varza, conopida, harbuzii, morcovii, Mijloacele de combatere culturilor. 2. Arderea plantelor bolnave.
ceapa.
perfect
Alegerea
Hernia
Hernia verzei este pe cari se Este Aproape nu este
brassicae.
verzei
Ea se
de
la urmä putrezesc.
se
boala care
nu fie
mai des atacate sunt morcovii, patlagelele, spanacul, ceapa, mai
la desvoltarea
boalei.
www.digibuc.ro
mai de pepenii,
Boala este
141
Boala se pe de sus frunzei sub de la mai brune inchise, palide pe de dreptul petelor, sub forma unui mucegaiu alb, care se trage
marginea petelor. Frunzele atacate se de primejdioasä
de tot.
de
de la locul unde se Plantele bolnave se mai
tulpina mare
Nu este are combate
alb.
de legume deosebire ceapa, primejdioasä.
am cernut peste ea un floare de pucioasä.
Hernia verzei.
Dosul unei frunze de fasole
ruginä
ce
frunzele
6.
fragilor de
Boala apare sub forma de pete rotunde petei se
frunze. Mai târziu cade, frunzele
se
fin
atacate de ruginä mai Ciuperca
usturoiul. Boala 8.
Frunzele se
anii morcovul,
umezi
pete rotunde, brune.
de fasole. Mai târziu petele pete se ivesc de de sus brun deschis pe culoarea ciocolatei pe Petele acestea nu se jos. Mai târziu petele devin putrezirea Boala se frunzele
www.digibuc.ro
142
SOCIETATEA
brune
pete rotunde
se pe
sub pe
Petele sunt cufundate
pe
carnea
alte boale de ciuperci, dar de mai de ciuperca care ciupercile Ciupercile bolnave se acoper fel de la Mai ciupercile de culoare un foarte greu. Boala este foarte ardem pe foc sitoare, de aceea trebue ne de boala trebue pare Mai sunt
desinfectat tot localul contra boalelor criptogamice.
de
un
acum la plantä nu se mai poate vindeca. In schimb avem destule putem plantelor. cari care
loace aceste
nu putem
pus
legume rezistente la boale. dela plante perfect numai
2.
culturilor.
Arderea tuturor plantelor bolnave. se combate stropirea se combate Sphaerella fragariae. Aceasta se mai poate preveni de potasiu stropiri g. la
Cum se
oträvurile legumele
nimicese
de
din
kg. petrol kg.
1. apä.
www.digibuc.ro
143
Intr'un vas cam de peste el turnäm
felioare
tot bate bine de nuiele zeama de säpun, care alt facä petrolul peste säpunul topit. mereu, punem de petrol de lemn,
un
peste
ce se
ajutorul pompelor Stropirea se de jos foilor. Contra purecilor de frunze trebue stropim bine pompele mai multe ape. 2. Zeama de Quassia din surcele de de Quassia, se toate drogheriile. care se kg. de surcele se doua se fierbe stea noapte Se Apoi se toarnä butoiu, se peste el lichidul (zeama) fiert se care pe de filtru In kg. se care s'a topit totul bine zeama poate fi la stropitul plantelor atacate. Zeama de Quassia fost la concurs, din mai bun pentru cirea
de
la fel
Zeama
baterea manei la
pentru
de vie.
Curse pentru insecte. de curse pentru insecte,
America
de de pildä, sunt de curentul de absorbire
aspiratoarelor de lumina
tub
neon
de aparat. se un
ce
poate
de
de metal, mod automat, el de aparat de format de
un kilometru
www.digibuc.ro
Remiza de
dela
de
Unelte de dr. A. Facultatea de
ce organizarea
agricole nu poate fi agricole,
a
nu poate fi industria modern' de
de vreme a celor
tehnice pe cari
agricole le pune la
de uneltelor oferite unella alegerea mai potrivite caracsolul, mai ales, conditiunile noastre In sunt cunoscute prea multe exemple de suferite de nu au tinut agricultorii seama o de trebue fie un economic, un raport avantajos produselor agricole. Cine nu de aceasta, cine nu este este expus la multe care a progresului multe cazuri este piedeca
de
este necesar telor agricole, ele fie practicate
agricol.
agricole au
pentru anumite
de
au fost
www.digibuc.ro
un ajutor treptat,
145
progresele realizate domeniul tehnicei de constructie. In alegerea adesea o imprejurare foarte se unei la diferitele au urmä folosite regiuni unde au însä
industria de agricole a devenit, putem spune, Ne vin astfel agricole unelte Germania, Austria, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, America, etc., etc., ni se unelte, nu numai cele mai tot felul de pentru nevoile noastre. agricole create pentru alte regiuni agricole pentru alte conditiuni economice, pe cari nu le gäsim la noi, sunt introduse adesea de ele aduc numai pagube. mari scumpe Vom da unele de de teren, aceste tractoare nu de puteau fi utilizate cu ; parte, din lipsa de mecanici tractoarele s'au stricat prea repede. : prea grele, construite pentru animale mai puternice din alte ; unelte prea grele, de forme nepotrivite solului, etc. din cele mai grave, care se de este folosirea ritatea lipsa unei a uneltelor agricole. bune exemple, din cele mai simple : Sapa putini sunt acei cari sunt unelte folosite de agricultor, conle folosesc bine. Fiecare din aceste unelte, dintr'un material foarte bun, are o destinatie folosim poate suporta numai anumite Nu se sapa acolo unde avem nevoie de : sapa nu va rezista, de va fi.... fabricantul sau foaia se- va lucru poate negustorul de normal, zista un dacä avem multe pietre trebue special, alegem un bine
scoaterea pomilor, adesea vedem
de topor, pentru nu va rezista. Nu este
cultorul
in
:
aici
fier. Din aceste cauze, rar gäsim sapa
s'au tocit mai bine este
www.digibuc.ro
cere un
vedem de sape
nu mai taie, ele trebuesc le ascutim o
146
AGRONOMI
SOCIETATEA
pe o pile
s'a
Aceasta este greu la unde nu se prea gäsesc mari pe la gospodari. Nu atunci ascuciocanul. este un procedeu mai recomandabil, poate fi folosit, dacä lucrarea se face Oricine trebue fie o Cu aceasta lumea aproape fie bätutä trebue
o
:
se va bate
atins mult,
pe margine, pe o tare, va fi
de cm. nu se intreaga ciocanul,
clin care este
restul foü
sapa
nu fie mai este
mai bun, mai tare. Numai un fier moale nu se teme de ciocan. nu trebuesc un pericol permanent cari pot se cu ele. nu un vechi, apoi undeva sau sub un se bat perete 2 cuie de lemn, pe care uneltele se la o intrebuintare. este tratat adesea plugul, aceste
curte pentru vitele
de rare, foarte rare Agricultorul, un plug, adesea crede are acum un instrument universal pentru lucrare de
pluguri grele pluguri pluguri pentru solurile pentru cele grele, pentru cal, pentru o pereche pentru perechi. de vite mult noi in prea de lucrarea ce li se cere. de greutate pentru un plug purtat de 2 vite este de 6o kg., acest plug poate fi losit mai de cm. adâncime.
un cal. Greutatea a pentru este de kg., mijlocii kg., mare pentru la maximum grele. Toate aceste pentru greutatea plugului cm. ; pentru trebue asupra 8o kg. M'am sunt numai cele de vie, pentru o pereche de vite
deoarece
de
ne pot asigura o soliditate Animalele de tractiune pot desvolte la mari, mai mari de aceasta mari, un plug prea www.digibuc.ro
a plugului.
mari de cele normale.
de a se poate
147
rupem. Aceasta
adesea
este de
de
este adesea mai
bine tras
aproape un este
de se
este
nou, foarte
adesea nu se se peste peste sunt släbite. Osiile tocite, de merg etc. Cu de unealtä, plugarul, plug, de un corn, este nevoit
vitele, cad de
este
s'a
plugul de
de
de
de
s'a
la se pe el Plugarul, vrea se bine de plug, trebue starea care cumpärat. Din toate le Pentru aceasta trebue trebuesc care s'a la la plug. unsoarea se ascute, trebue de câte recapete forma fel De aceea, la forma
fierar mai trebue bine aceasta. mai de zece bine, prost. s'a tocit de nu se poate da forma trebue terminarea plugul trebue la bine unsoare hârtie de spoit din var
trebue reparat pentru de plugul vara, pentru aräturile de va fi reparat mai bine, ieftin. fie Plugul trebue plugarul nu pe acest singur, vreo parte plugului este trebue de luat se adreseze inginerului agronom, va cerceta va spune mai mare alte
www.digibuc.ro
mai complicate, de semänat, cositoarele, batozele, etc., etc. In
deci de
jirea
trebue mai
ce
ne va costa
Cu
se poate
fie complet uneltele agricole uzuale pot firme sape,
la
cultivatoare,
grape, de
Treeratul
Rud.
de
tractorul Camerei de
-Mare.
grape, cultivatoare,
:
de :
Gebr. Eberhardt (Porc
grape, cultivatoare, grape, cultivatoare, :
Toate aceste firme au la mai importante din Pentru vite slabe, comandabile sunt :
toate de
Regent
2200-2500 lei) .
sunt mai lua plugul
gospodarul mai Regent
www.digibuc.ro
va lei).
Pentru
de vite vin D8, etc., de
lei.
de kg., rama lei. Mai recomandabile
grapelor,
Sunt
scumpe,
bine.
Pentru pirea
de
spargerea sub de lei. Ea poate
ei este de
pentru recomandä grape cari de
ea sunt foarte
Rezultatele ce se
recomandä folosirea
ei este de
de
Se recomandä pentru de
lei.
mai ales
ghiare
destul de
Este
lei. In
de cultivator poate
grapa
fi
flexibile, care lei.
pentru majoritatea solurilor
In ceea ce
poate fi folosit un lemn de stejar. cm. butuc de lungime, pe osii de fier Pentru mai grele, un astfel de
fäcut din
stre
väzut
de stejar. poate fi
de fier. pentru
trebue
fie de
prea multe mai simplu, mobile. Astfel de
de lei.
Pentru
porumbul trebue semänat folosi plug rezultate se cutie un dispozitiv simplu ce se pe plug. Astfel de dispozitive lei. Bine rezultate se
simple, de lemn. Astfel de
de
(pentru
de
de
cerealelor aceea de lei. Aceste
de
mai
lei. lei. de
un spor
se recomandä este
pot
www.digibuc.ro
de
150
SOCIETATEA
plugar
fi
astfel de Pentru recoltarea cerealelor pot fi folosite simple,
de
cositul
de
pot fi astäzi este de circa
lei.
de
la timp
recoltei pentru
permite prelucrarea
astfel de
lei.
Cantitatea de este
care
Cantitatea vitelor
Ha. la brazde
cm.
neted de
un
de
Cositul Seceratul cerealelor Seceratul-legatul grebla oameni oameni
cerealelor
kg.
de
3000-4000
de
orientare Bine toate aceste date servesc muncitorul pot varia destul de raport de lucru. necesare Nu am putut da la alte la folosirea agricole
se pot adresa
de
de
la Facultatea de de Geniu Rural.
Nr.
www.digibuc.ro
Agricole
Grajd comunal din comuna
jud. Sibiu.
animalelor domestice de agronom
pot numära
la
de
domestice. foarte De asemenea este birea dela nutret la componente,
deose-
nu relative.
din cari
de
substantoate
Cele
nutret.
la
mare deosebire
este
care aceste Unele
ceea ce
se
stint foarte bogate azot, altele
au
azot. Cantitatea de de asemenea
dela
la
www.digibuc.ro
nutreturile Acestea se unor substante mirositoare colorante, au rol alimentatie pofta de Vitaminele sunt un fel de substante cari se totul reduse. Vitaminele n'au deosebire
ele
organismul
nutreturile
normal.
foarte bogate de vitamine din
verzi
grave
organism inimii,
pului,
se
depunere de carne
producere de lapte,
Puterea ale
necesare
a.
aceste
animalul
din exemplu organism
pentru disolvarea, celorlalte substante. din produce
eliminarea se
laptelui se depune corp. Substantele azot laptelui, carnea, proteinele pentru formarea celulelor uzate, stantelor azot din din lapte formarea Substantele azot gräsimea telui, se corpului. Celuloza alimentatie plantelor) rost, foarte greu, deosebire foloase. organismul trage din ea la
hranei, servesc pentru särat
a.
vedem,
azot
www.digibuc.ro
153
rol, se
de
azot este
azot din
(carne, substituite de
celelalte
acest rol ele
etc.).
azot.
valoare
tot
se
De
fiecare gospodar de porumb, kg. de paie foloase nu au, urmare,
kg. de produc
Ceea ce nu se hränitor este
spre
kg. de
lumea, este de
de
trebue
paiele,
pe care
kg. de sunt absolut necesare de
Aceste chestiunea
s'a
se pune
necesitatea
S'au un
gram de
kg. de fiecare 0,2, este egal cum s'a
calitate
spunem
acest
cantitate de kg. de realitate
cele
iarba de
Spre
este
kg. oväz. Cu alte cuvinte, iarba oväzul, hränitoare kg. kg. de oväz trebue
valoare
este de
de
este
kg. de iarbä de
nutritive. Aceasta
de iarbä de ce
nire se
azot, totdeauna se
care kg.
www.digibuc.ro
au la
SOCIETATEA
kg. de
are 0,02 kg.
de
azot valoarea
VALOAREA
de
de
de
Paie de orz
de orz de porumb
de orz de
de
de de
de
in proteina a
Fig.
mai principale
a celor mai principale Tabloul date exprimate pentru mai toate in
www.digibuc.ro
confine folosite
155
kg.).
Cartofi
de
de
verde
de
Porumb
floare
de
de 0,032
de
de porumb de de de de de
0,028 0,059
de
0,48 38 In 0,62
de
Turte de de
0,074 0,53 0,004 44
murat
Frunze de
de
Borhot
de
rate de de Paie de
46 Borhot
de de
de
de
Paie de orz
0,05
48
Lapte de
de de
0,28 0,46 0,40
Pleavä de Pleavä de orz
dulce de
este
toate
necesare suficiente, plus, de timp poate nevoia de este foarte favorabil liber sub razele natul la
www.digibuc.ro
mai substantiale nutreturi verzi sunt plantele noase, iarba de iarba de Sudan, la porumbul meiul verde, frunzele de Nutretul verde, uscare, pierde o parte din substantele hränitoare din cele excitante din vitamine. In conditiuni nefavorabile de preparare, continutul se poate reduce la este un absolut necesar la
mai vaci.
alt de conservarea nutreturilor verzi pentru este murarea. are o valoare cel verde din care provine. mult mai costisitoare, prepararea nutretului murat, speeste
:
avem un
a)
transforma
verde apos, pe care
putem
conditunii avem cartofi ; avem nutreturi verzi grosolane (rogoz, stuf, etc.). bine vitelor
Celelalte animale
mai
consumä
sau
chiar Paiele
Ele sub
sunt azot. Cele mai
sunt paiele cerealelor de sunt mai ;
cerealelor de de porumb sunt mai ;
leguminoaselor azot. este mai
relativ mai
oi,
sunt sunt necesare,
Tuberculele
In
race
buni
sunt mai bun nutret din Sfecla de speeste pentru vacile de lapte, ; se poate da mai la cai la ; o consumä se mai mult pentru verde. Morcovii
cerealelor
bogate
este cel mai bun dintre cereale,
nutret concentrat care se orzul
mai
amidon
de mistuit. Este la animalele tinere. Porumbul mai greu de mistuit.
www.digibuc.ro
Boabele leguminoaselor
bogate
destul de greu.
stue
se introduc
bogate
Cele
de mistuit
de
de
cele
floarea
au
relativ bogate
de
dulce
este
de
absolut necesar animalelor tinere.
centrifugare laptele
pierde Zara toase
este
de carne este
mai bogat
cantitate
nu
se
acest
se
de oase, fosfat de de
animalele. se
se
de
murat,
Apoase (iarba,
brute noase
celulozice paiele, pleava) cerealelor) azotoase (boabele leguminoaselor,
Cele dela punctele La
de
se mai concentrate. date la animale, se
brute,
de paie). fierb
se
se
se
Pleava se
amestec oleaginoaselor se la 24 ore, turtelor de
se
cari se
vacilor de
folosite la
ce se pot da la din
www.digibuc.ro
de lapte pot vedea
158
SOCIETATEA
la de
a da mai
de
kg.
pot suporta
brute,
nu se
kg.
kg. de 4
Orz
3
2
4- 6 2- 3
de grau soarelui
de in, de
2
0.5zilnice
cantitatea de
greutatea
tatea se aprecierea din se
se
cantitatea de
aceste date, gestibild Tablourile
necesare nutritive
se
de
Kg.
Kg.
nutritive
3,0
325 360
425
0,28
0,30
500
greutatea
nu corespunde
alege greutatea
www.digibuc.ro
tablou, se
cantitatea de
Tabloul
tive
pentru care nu produce lapte
de mai pe
mulgätoare
de
de intre-
trebue de nutritive necesare pentru formarea laptelui.
kg. de lapte,
Ca
trebue
kg. proteinä consume aproximativ nutritive, cum laptele este
mai
calculate pentru
aceste
kg. lapte.
dela
formarea
necesare
nutritive
nutritive Lapte
laptele
laptele
subtire
0,05
gras
0,3
5,8 0,75
0,35 0,40 0,45 0,50 0,55
8,3 8.8
3,3 3,8
8,6
24
nutritive trebue vacä de
kg. greutate
kg. lapte
de
0,24 kg. de
la un
nutritive. Din kg. lapte gras, vaca trebue nutrivtive. nutritive.
kg.
In
de acestei
acesta se face la vacile
pentru calculate
www.digibuc.ro
vacä. se
SOCIETATEA
pentru desvoltarea nutritive.
mai 0,25
kg. proteinä
nutritive cuvenite, le brute concentrate, date normele respective.
de
Tabloul ce trebue
4.
brute
unei vaci de
concentrate
apoase
Nr. curent
medie (400 kg.)
brute
Kg.
2
sub
concentrate
Kg.
Kg.
30
5
20
6
la
6-
tarea
4
Din cele patru dam
acest se reduce
apos,
concentrate servesc totdeauna acum de
kg.
unei de
de porumb, de Procedäm pe de rubrica jos,
brut, completarea
kg. lapte gras, lucernä verde, paie de de
tabloul dupä modelul de denumirea proteinä
ce
nutritive trebue vaca de rind 400 kg. respective pentru Tabloul kg. lapte produs. la un proteinä 0,84 kg. nutritive 8,4. Trecem aceste cifre tablou rubricile. respective. care se va trebue nutritive. aceste de proteinä Presupunem dispunem de lucernä vacii noastre verde, putem da kg. Trecem nostru www.digibuc.ro
nutritive aceste kg. de lucernä. rotunjind la nutritive. sutimile la vaca consumând Tabloul kg. kg. de de apos, trebue brut, nostru, paie de orz. 0,04 kg. acestor kg. de nutritive. adunäm la un nutritive date suma sub forma de lucernä paie din kg. proteinä ce trebue Astfel trebue fie nutritive, centrate porumb, la
Tabloul aceste porumb
ce
calcule, kg.,
Ratia este ea corespund exact
Nr. curent
kg.,
kg.
nutritive ce se normele
NUTRETULUI
Tabelele
nutritive
0,24 de
2
.
de porumb de
de
.
.
0,04
2
0,22 1,4
.
Total Total
6
.
0,84
. .
8,4
0,84
grele, Socotelile fäcute par la se fac destul de vacile de trebue La la ce se fac la brute, Nu se dau multe Se
se dau azotoase.
www.digibuc.ro
vacilor de lapte din satele noastre acestor
special
trebue
de
bou de
kg.) are nutritive.
de de
nutritive
de repaus
de muncä din rasa
jud. Tighina .
de
aceste norme, putem la fel un bou de muncä,
vacilor de lapte.
mari.
vitelor
vitelor cornute mari se face cazul mari de nutreturi ieftine, cari nu se pot valomai rentabil pe cale. Nutreturile principale
punem de
boilor sunt :
la de
cartofii, borhoturile,
a.
Se
fiecare
www.digibuc.ro
de vite
mari
la
trebue
kg.
nutritive. unui kg. de greutate vie, vitele nutritive, plus
Pentru medie
mari
se face tablou,
trebue
ce
Ratia unui
se
6.
KG. PE
Lapte dulce
Nutrel
Lapte
concen-
brut
trat
nit 5
2 .
5
.
7
.
.
7,5 8
4
5
.
.
.
.
.
.
.
1,3
10
.
-
2,0
7
4
5, 6, 8,
.
2,0
.
2
3,5
4
4
Nutreturile concentrate, cari se de in, de in, este
la tineret, la colastra.
6.
Calul,
repede,
un stomac simplu trebue fie apoase la
relativ
de cailor.
www.digibuc.ro
volum.
calitate se
164
INGINERILOR
de
reproductor.
Gospodäria
jos ne Tabloul de nutritive necesare unui de
:
Nr. tritive de iepe
de 9,5
montei
digestiv concentrate.
Purceii
este
dela
patra
www.digibuc.ro
supliment de
sub forma parte). fosfat de calciu.
amestec de
azotos
este
este deosebit,
jud.
Porci
Tabloul de mai jos de
sau se pun imediat la
se cresc pentru
cum
normele respective pentru porci pre-
York. cazul
purcelului
pentru
imediate
nutritive
nutritive
40
0,25
de
are
este
gata
www.digibuc.ro
este
kg. de
trebue nutritive.
Scroafele de
In timpul
este
iarna,
de
de
cantitatea de concentrat se la fel, se kg. de concentrat azotos) de fiecare purcel. kg. vier de proteinä nutritive. baza acestor date se de
In timpul
folosind
din (turte).
cele ce oilor.
8.
al
de
este,
brute, chiar de ceci
Tabloul ce necesare animal.
nutritive
ne
Nr. curent
nutritiee de
de
timpul berbec de
kg.
de kg.
castrat derea
www.digibuc.ro
0,07
Grajd de
fixe.
Adäposturile de animale de dr. Ing.
GRAMA Rurale dela Agronomice
Catedra de Academia de balte
diferite
din gospodäria aceste
Dar nu
am cutreerat care sunt pot spune mult de de animale, au nu se pot
din Cum
ce se animale
tot gospodarul la construirea unor
ele nu sunt
animalele regiuni
mai toate multe cusururi. vite este
mai
pentru adäpostirea animalelor, vedem
pentru
de
In tablourile de mai jos pentru adäposturi,
www.digibuc.ro
pentru
gospodäria majoritatea pentru
dimensiunile potrivite animalelor din gospo-
www.digibuc.ro
grajduri
Tip de
anima-
din Basarabia de Nord.
de fiecare animal
anima-
2.50-2.80 multe de de
de
mai
de fiecare
de
de
la
nevoie de
(culuare)
culuarului de alimentare
iesle
iesle (cap
cap)
(un
www.digibuc.ro
170
Sopru din regiunile de
Tip de grajd
DE
un berbec miel
o oaie staulului. la partea cea la Cu peste DE m2
Pentru
boxä
de
la dimensiuni
purcei
purcei
un vier multe
de fiecare
(godaci)
de fiecare
purcei de purcei de culuarelor pentru un
0.50
de boxe de
www.digibuc.ro
sunt
171
Tip de grajd din regiunea de
DE
fiecärei specii
la
ce
de
Realizarea
necesare
de
pe un
se asigurä De aceea trebue
clädi
ne
pe acestea se
nu trebue de scurgere de pe alte nu ne scurgerea apelor se poate terenului contribue de scurgerea
pe
umiditatea pe care se construesc ploi, nici apele
alegem un teren tuburi de deasupra eficacitate la din interior.
www.digibuc.ro
bun,
mai
Orientarea
male este
de mai spre
de pot ele se vor
noapte. trebue fie Terenul din animalelor. impermeabil, pentru se asemenea el trebue fie atât de tare, rezista sub picioarele animalelor la de Din
majoritatea cazurilor, se simte nevoia fie pardosite posturile lemn, beton, etc. fi materiale ale proprietarului. Oricare pentru folosit la pardoseli, acestea trebue scurgere Inclinarea care convine pardoselei care pentru la metru, animalele este de golele de scurgere de cm. la metru. In pentru animale ce trebuesc de mare au pentru luminarea acest scop
dimensiuni LA ADAPOSTURILE
Pentrn
de
etc.)
3.
ferestrelor
din supra
foarte bine luminate
foarte bine luminate
pentru
de lux tineretului
.
mai
de .
.
slab ce
.
In raport capete de
este
www.digibuc.ro
de
de
pentru fi mai rezistente
Materialul este lemnul,
rani animalele
care
Pentru asigurarea de tavane, care sunt
acestei solide
pe trecere.
nu ne putem diferitelor sisteme
avem poduri pentru nevoile
de
Pentru
rilor, este
greutatea pe raport
precum
aceste materiale. DIFERITELOR DE INVELITORI
LA
Inclinarea
la
Natura
Kg.
Kg
Paie,
de stejar
circa 44.00
brad
450 450 450
1.00
(romane)
de de
de plumb
0.32-0.38
5.00- 7.57 Carton
rurale,
demia de
3.00
se pot adresa
sau proiecte asupra de Constructiuni Rurale dela Aca-
Studii Agronomice
www.digibuc.ro
dinte
Fig.
permanent de cal din maxilarul
inferior.
netul dentar extern. 2 Marginea
3= a dintelui. 4 =
a dintelui. .
din cornetul dentar experiferic. 7=Cornetul
tern.
dentar intern. 8=Ivoriu. 9 =
timp ce partea
a B)
pe rite unor ginea
forme ale ce dintele se
dentare
a dintelui.
a dintelui. 12 = dentar extern, in interiorul se deasupra la fund ciment. cenperiferic. 16 Steaua
sau steaua lui Girard.
de Profesor N. A.
Valoarea
parte, de originea de vârsta pe care care
vitelor nu depinde numai de de formele etc., vârsta
puterea de
din
reproducere,
serviciului
cai vârsta Mai
de utilizare produse ce se
la
pentru viteza animalului la celelalte animale domestice, mai parte din valoarea ei de pentru oasele) (carnea, pielea,
de se
I.
calului.
Calul are Sunt iepe cari au
36,
cei patru in
forma
in trei categorii numär de
www.digibuc.ro
se
numär de numär de
2.
Incisivii fiecare
de
partea dinainte numiri, pe care dela centru se numesc din
incisivul din dreapta
(maxilar)
Incisivii poartä arcada dentarä. au incisivii din numele de
din
se
este un animal difiardont,
are
de
de lapte
se deosebesc de de prin mai de culoare
de
n'au sunt mai
pe
la ce
de
timp culoare
de
longitudinal. sunt
pe linie care ceea ce sub denumirea de Fiecare incisiv la din parte de gingie, coroana
parte gingie, coroanei dintelui
de
numele de ei prin semnalmentele supra
tocire.
care ne dentarä
dentarä ea
aceea
tabla
din fi
Spre
asupra
vârstei
este necesar forma dinte de cal. structura Dintele incisiv forma unui con curb, astfel
de tocire baza conului. dentare pe care o are incisivul, din
sale, care la partea iar treptat,treptat ea devine se va schimba dela forma aceasta cea
la cea
o
elip-
ea pe
ce se va toci, apoi la forma fine la forma biangulard.
www.digibuc.ro
dela
176
SOCIETATEA
Un dinte e format din trei subs
Structura
ciment.
:
Pentru acest motiv a El e foarte tare are culoarea
partea mai fost numit de In de sus a dintelui interiorul o cavitate ce merge sau
dentard
a
se
cavitate se
dentar
In cavitate de sus iar in partea de jos se 2. Dentina ivoriul are o culoare de cele
de jos in sus de o
e
de fundul
ceva
de
o o
umple tot
cavitate dentar
al
se
dintelui
se
dintelui.
fundul
se
tului
din gingie, mai timp acest motiv marginea dinainte
au crescut, astfel
ce
frece
cele mai ginile
din gingie sunt
la
Marginile
ei, ale
dinte de tocire nu mai de tocire se jurând de tatea
mai
se
tocesc marginile
se toceascä. din
se toceascä când marginile ele
la
nivel,
lui
pe
cercuri de
Semnele indicatoare ce de jos de semne, cari se ivesc Aceste semne
tocesc,
de tocire la ce se
dentar extern.
corespunde
www.digibuc.ro
tocirea cor-
177
netului dentar
are
la 6
(Pentru
6-8
la
pentru
pentru
la
la 8 de a dintelui. de tocire a dintelui a stelei dentare
2.
Ivirea lui Girard.
VI. Determinarea determinarea vârstei : 4 perioade : tocirea dintilor de lapte maxilarul Dela 2.
de
la
Dela 3.
din maxilarul
ani. de
ii
din maxilarul
forma tablei Dela la
maxilarul
de
4.
forma tablei dentare a la
din maxilarul
se
apar animalul face parte dintr'o
la
de lapte (a, a) la vârsta de sub gingie marginea de lapte
Fig. 2. 15 zile le un
de lapte
dela
Intre dintelui cari
ale
curs de tocire, la sunt la luni Astfel are de jos de sus.
la
de lapte, dintre
treptat
la
la vârsta de 12
www.digibuc.ro
un an
la de
Tabla
complet
de tocire, au
se
marginile
la
marginea din afarä de
de
ei.
tocesc
au
curs de tocire.
La doi
de
se tocesc pe
tablei
inferioarä
au
de
inferior
3.
lului la vârsta de sunt de
a, a. b.
(a, a).
de
c.
Perioada cad
de
parte
ce
de lapte au
vârsta de deosebesc
culoare de
la nivelul ce La
au crescut, se
de
perma-
de lapte. de lapte,
desvoltare
raselor
la
de
La
de
de
falca de jos
de sus.
La la
cad de
www.digibuc.ro
de
din cari
au crescut
la
afarä
se toceascä.
calul are
inferior
cari
superior. mari,
s'au ros
gura
Intre
de lapte ce se unor boabe de
ce
s'au apar
la
de
de lapte curs de iar
la vârsta de au tabla au crescut la
fi
la ambele
au
ale
Perioada gura calului e
se mai
la
dinte de Falca de jos
Fig. 5. vârsta de
calului la
Nu se
niciun
dinte de lapte.
au
marginea din afarä se toceascä ginea
(d, d) din
se
tabla dentará tocirea pe
inferior se ceva mai la de se roade,
din
tablei de
In general pe se
se
ce tabla se retrage
dintelui numai reducere deplasare dispare. acesteia, mare, nivelat dintelui, care de pe deosebire de
au
marginea
se
tabla
2. de pe ei dispare.
tablei
de roadere.
se
de
tabla
a devenit
www.digibuc.ro
INGINERILOR
180
curs de
Tabla de
ceva mai
la
cauza de
sub
pe superior
de
determinarea de pe
de
aceasta pe
se
de
de
de
de
Falca de jos vârsta de
calului la
de
aproape nu mai
pe
schimb pe din apärut steaua Girard sub forma unei de culoare (a, a, Cimentul
din cornetul dentar intern (A, A, de tocire are form de
ia o
Nu se
pe
pe
de o
steaua steaua
Girard
La
se
Steaua
se
pe
la
ea se
de ce
dentar
devin rotunzi. Pe
se
superior
Perioada La
de sus.
din
de inferior
de
Fig.
vârsta de 12
Falca
de jos
calului la
de tocire steana lui Girard, cornetului dentar extern formä
au ei
www.digibuc.ro
din
La
de
inferior
din
arcada
la
pe
se
Arcada
ce
vârsta de
o
incepe
La 13
la
o
cu una
se
e
din maxilarul inferior forma triunghiulard.
de jos se vede are o formä Arcada
turtirea
complet ros pe
extern steaua
de
fetei incepe la
din formarea unui
a
- care ca
accentueze alungirea
botului.
Intre 14 6. Intre
forma
15
iau forma
Fig. 8. Falca de jos a calului in vârsta de 16 ani. Pe nu se mai steaua lui Girard. Fundul cornetului dentar extern ciment a Forma e triunghiularä, la mai
Intre
forma
17
8. La 17
forma
devin biangulari.
19
Fig.
Falca de jos
de
calului la vârsta au luat
formä biangularä, formä ce tinde
20
dintii din
inferior
devin biangulari. biangulari.
Dela
ce mai
se
forma biangularä se din profil devine mai www.digibuc.ro
20 ani
din ce arcada dentarä
(Vezi figura
182
In aprecierea vârstei calului cari unor
unele vârstei. Acestea se datoresc omului. Cele mai sunt :
sau
cai de
jos
-
superior inferior. 2. Tocirea
arcadei dentare ;
15, 20
5,
6 sus din cari 7
se face regulat; din cauza pe cari le In deosebi prea des de se tocesc pe tocire
normal.
Intr'un asemenea caz
cari ne pot
la
oarecare
Arcada dentará la cai nu se suprapune : din falca de sus sunt ceva mai cei din falca de jos. Pentru acest motiv se
mai mult
a
din
superior,
prin aceasta o tocire incisivilor din falca de jos.
a
ai calului se alungesc
Fig.
tree peste dintii din arcada
de papagal la cal.
printr'o roadere se apropie de papagal". se zice este pentru animalului. In acest caz determinarea vârstei e cum nu apare 8 ani, prezenta ciocului de papagal ne un cal mai de 8 ca eroare pe 4. fierul pe tabla a incisivilor din maxilarul inferior cari
de
spre a obtine o
care
de aproape dintii calului se incorectitudinea.
www.digibuc.ro
relativ
are
formä
de
cam in
central
ceva mai inapoi
de
ce arsurile nu pot fi aplicate apoi
mai vizibile, arsurile se partea dinainte fine n'au le lipsesc central de fie
alte mijloace
Mai
cazul
Fig. dintii
profil deoarece tineri asemenea
va observa forma peste
pe
pe
dintelui nu
asemenea naturalä. se
se va observa bine
tablei dentare
se de
se va Fig.
dentar intern
un
la
este din profil, pentru a masca arcada tare, se
al de se
rioare se
din aspect
Apoi, au
din
de
Se
caracteristic Aceasta se
de
prin dungile verificarea incisivilor din
sate
tabla dentarä interes
au Fig.
cai
la cai din
pentru
mare. In ce s'au
de
de lapte. Dar deoarece dintele de lapte lucru ce nu se poate constata
sunt
www.digibuc.ro
incorectitudine se imediat permanent,
de tauri
din Lugoj.
Gonitul
vacilor de dr.
Gonitul de
la gonit, ea trebue
da
fie
vaca
des, are vulva lipicios,
din ea deosebit, care
un
limpede deschide pofta
de multe care au mai apar
de gonit. Vacile pe celelalte vaci.
ce vaca fost
nu nu
ea
apar din atunci putem zilnic de
de de
In
de
taur.
acest
nu mai apar
ce vaca are
de
luna un In luna din lichid de culoare atunci se mai poate dacä vaca prins, dacä drept sub atunci se mai vaca rece. In tot vaca are se
ea
ugerul
se poate
din
de
www.digibuc.ro
tot vaca
ea are nevoie
Nu se va pot provoca va da
acestea
mult
mai
deoarece
prea mult dezvoltarea Pentru din pântece bine desvolte bine scheletul trebue vacilor g. pe de de de oase. Dacä vacile nu se va da purgativ tare, deoarece pot Nu se vor vacile la un un 6. Dacä vacile tinere prea timp grajd, atunci se picioarele. Pentru aceasta ele trebuesc puse scoase la plimbare. zilnic, pentru vor le care se 8. Grajdul fie curat. murdar miroase deosebi avorteze.
care
atunci vacile
pot
Mai
vedem
de
lichid
curge
curge din ea un lichid gros vaca are mari, din care se apoi se Din cauza durerilor se Acestea semnele cele mai Inaintea iese se lichidul din ea se spre picioarele
se
mulgem Vulva se aproape fäta, dese picioare
mereu spre pântece. gata fete. un vaca Acesta mod pe ele. Dacä
face
capul
prea mare, atunci toate opintirile el nu poate afarä. In astfel de trebue de picioare uscat afarä. Dacä corpul nu poate alunece care care
mare (irigator)
vom
se
de untdelemn. se deschide ce
bine
curat.
care se pun
ceai de
laudanum (laur). care fete afarä cald, vaca poate
www.digibuc.ro
trebue pe
fie
Berbec merinos.
e de dr. M. GATAN Agronom
lapte carne, este un produs principal al parte din populatia este noastre
Pe oilor.
o
terialul din care se face aproape obiele, haine oile,
:
pentru paturi, a. nici n'o mai prin multe
imediat in de mai sus. Nici nu ne -am putea s'ar putea lipsi de acest material precios. In sunt cam milioane capete oi, dintre cari fac parte rasa cea mai aceste oi au este un amestec de fire foarte subtiri de fire foarte groase. De asemenea turcanele dau aproape 2 kg. de oaie, una peste alta.
vopsesc rile
o
o industrie a tesuturilor foarte avem fabrici numeroase cari stofe de destul de Dar ce este dureros, e faptul aceste fabrici aduc din foarte mari de din cari diferite stofe pentru a putea face cerintelor pietii armatei. www.digibuc.ro
de peste hotare, ni
dece aduc fabricile se räspunde Cantitatea de ce dela
noastre, nu acopere
Calitatea dela oile noastre nu corespunde pentru se fabrica de mai finä, dela oile merinos milioane avem (din Europa numai ne de Anglia), dar mai mult de sunt din care nu se cari dau
pot face
de industrie casnicä stofe mai fine. Deci, aproape nu se vinde la fabrici, ci se tot de säteni voare
personale.
Dintre fine, avem
pentru stofe circa
merinos cari dau la un
milioane milioane kg.
Cele
alte corciuri, dau circa milioane kg. Deci cantitatea de mult mai este cantitatea de de aceasta trebue avut nu parte se se pune tot casnicä (stofe, covoare, a.). finä, va avea Ca atare, stocului de rentabilitate, desfacere Nu trece statului, cäci stabilit la fine. Astfel acum se merinos 86 lei kg., lei kg. unei Calitatea firele pe de
dela celelalte
spance)
este mai acestor ce
grosimea firelor. Cu
toate de merinos corespunde
totul
cantitatea numai un animal. In mediu merinos dela din dar kg. unde s'a oile dau kg. kg. (oieria Palas, berbecii
bunä trebue fie pierde mult din sale, dar mult la cari de www.digibuc.ro
cäci pe se
faptul foarte oilor
diferite resturi de noroi altele. Cauza este
prost
sunt frunze, etc.), prea
se
neschimbat.
ocoale
parte din timpul soare, dar ei. Vom feri, pe
de paie,
(praf, noroi) se poate
de pe de
se
jos nu se de se poate,
Berbec
grajd nu avem se
pierdut
(se
se
Astfel de foarte
este
din
ce tund
nu
lâna
ce s'au tuns ea
pe
trebue. trebue
usuc
www.digibuc.ro
numai
189
se aleg toate murdare, dela fiecare oaie se face pachet, partea Acest se se se bine aerisit, unde va ce se zile, bine. Niciodatä nu se va pune saci, imediat ce s'a tuns, cäci din cauza usucului mai ales umezelii se ce s'a este una se astfel de prin faptul este apucäm câteva fire, le de ele, vedem se de duce la tunsoare, le se
stea pesc umede,
pe deoparte.
ploaie
chiar
le
la
greu la ce s'a de pe
alte
de calitatea
dela
pe
Deasemenea
calitate
berbecilor calitate.
fiecare este de nu se
deosebit,
se
imediat se se pune
oaie, se
de pe cap,
se face este
ce
este de
aceea
Niciodatä astfel de
bine
se
avea alegere animalelor ce le oprim de prinde animalul se la piele, diferite ale flanc, abdomen. firele dese facem
apucäm mâna
mai multe. trebue fie mâna trebue Numai
se
ceea ce se apoi,
le
forma elastice
ce
de calitate
hainele din astfel de material
forma
nu se mototolesc. trebue mai
de mult
de
câteva fire
dispar bine
un fir de apoi se tot firul
se
fie
se
le räsucim, nu trebue
www.digibuc.ro
se
fie tare. nu
cele
deci
la pe
nirea ploaie.
fie
mai trebue fie care nu este apere
frecäm
ne
Acesta are
de firele
soarelui,
au mai
de
usuc,
fire groase.
fie de grosime pe cari contribue firele fie mai pe alocuri, se boalelor de cari animalele au suferit timp, unei proaste De asemenea timpul oile dau sunt slab ceva mai De sigur de fire sunt mult cele normal crescute. slabe totalitatea ei fie adicä de bine va fi mult mai nu fire praful cari oilor de trebue avut acele animale cari au corpul acoperit mai mult adicä aceasta de se pe picioare, cap Cum cantitatea de de animalului, nu vom pentru mari. cele tunsoare cantitatea de dela fiecare animal, facem alegerea, pe cele Avem toate Nu ne de pe cele ce dau de exemplu) mai dau Alegerea animalelor de vederea trebue fiecare an. Sindicatele de oilor, ce statul timpul din vor acest scop. Deaceea pe le se sindicate, unde acestea nu sunt anual milioane kg. ce Cantitatea de pot da fabricile, bine oile noastre merinos, spance dacä se vor pentru cantitativ de
de
www.digibuc.ro
de
noastre agricole de dr.
noastre este care ne ouä, carne Aceste produse se folosesc cea mai mare parte pentru intern cantitate mai se satisfacerea mai ales diferite Germania, Austria, Cehoslovacia, Italia a. Pentru desfacerea, trebue care nu ceea ce cer acestei Acest
economice sunt economic se
de pe
atât
In primul rând proaspete. Dintre produsele
au trebue
de
fie de sunt acelea care
mai sus, ele
fie
de
iernii mari de fie proaspete 6o g. In cantitatea cea mai mare, deoarece atunci lipsesc se cer vara. vor trebui multe din alimentele care se prinurmare de aceste ale nizeze
deosebi
fel
mari.
www.digibuc.ro
192
SOCIETATEA
ce mai mult. Deoarece pentru o pasäre o greutate mai mare se un mai bun, decât pe o pasäre cu o greutate micä, se se o greutate de kg. cu o carne de litate sunt care au carne de calitate bunä altele de calitate de pasäre sunt tot mai mult Ei trebue fie deasemeni de Problema avicole este destul de deoarece produsele ce le dela de sunt de prima necesitate. Este destul de din marea faptul ritate a noastre agricole produc foarte cca. anual o greutate de g. ceea ce e foarte greutatea de 58 g. cât se cere minimum la export. de acestea chiar celelalte de ceea ce au o greutate deasemeni un cusur. Aceste neajunsuri pot fi de a rase de care ne dea o mai Rasele de trebue numeroase alegem pe acelea care sunt cele mai productive pot fi crescute cile noastre care agricultura se face rudimentar. cum am mentionat mai sus, noastre Carnea de
e
din ce
nu ne dau produsele de calitate cerute pe Rasele prea selectionate pretind o mai bunä, pe care nu o pot
marea majoritate a micilor
liorarea
noastre
agricole.
este deci
Ameliorarea aceasta se poate face prin selectiune, care mult prin rase alese din cele mare de care au acelea care dau o o greutate mare a corpului. Printre acestea trebue rând rasa Rhode -Red. rasa Rhode -Island rezultate la Statiunea s'au :
Corcii au o greutate mai mare a corpului, atât cât la maturitate ; când au ; 2. Sunt mai
3. Produc anual o cantitate mai mare de
www.digibuc.ro
;
timpul
In
este mai
de
sunt mai corcii sunt
aceste
6.
foarte important pentru
ceea ce
care
dela
mica
Corcirea se poate aplica
din rasa
fiecare an (timp
mai multe Pentru fie puse
aceia din rasa amelioratoare. care cerem, trebue de
luminoase,
curate. Deasemeni
mai de
(umezeala
luate tcate
deoarece
le vindecäm.
boalele
agricole, de multe care material bun.
de
de
dintre ei au lichidat
crescuse
din lipsei de rentabilitate, deoarece reproducätorii principalele produse de au fost de cheltuelile de de mari, au adus pagube au
de
pentru un
nu de aceasta multe din aceste crescätorii. asemenea
nu numai rationale de
asupra
are noastre,
raselor De aceea trebuesc
fie fiecare de
ci
metodelor
mijloace
poate realiza de
Camerele de reproducätori,
mai ridicat, unor anumite norme se de dictate de avea Camerele de material bun, de face controlul
anumit
pe
de de
avea
de control, de
cele
de
de nu avea etc., etc. Camerele
ele
crescätorii
diaree
pot organiza luate
avea
model de
www.digibuc.ro
fie
194
pe care le
care
pentru progresul acesta, Germania lei) pentru
alte
destul
cheltuit suma de
atât prin
direct de prin paganda sfaturile date de utlimul timp. Prin aplicarea acestor sporit progrese s'au mari. Ca arätäm pe când la gäini era de s'a ridicat 8o anul de se ajunge la anualä de spre se complet intern. Germania de anul 1935 fie contra la s'a organizat veterinar. Cu mai trebue faptul Germania, toate se Occident, medicii numai numai de
mai mare
are
aceasta
nu trebue
ea
acestor
Plugarilor" din
Cel mai mare ou de dat o Dep. Var care
ouä de
din
Leghorn alb, de 3 ou a ouat
trecut
1,900 kg.
grame.
www.digibuc.ro
crescätoria din 320
la 10 luni
oua
sistematic.
de Ing. hidrobiolog Prof.
Faptul
timp sistematice
de
mare ce s'a Am constatat
numeroase
primitive, face dovada
pentru
de
sunt construite
parte, pe
exploatate,
din
inferioare.
Principiile fundamentale de care trebue fiecare piscicultor la
se
exploatarea
Locul de
se
se va
ce
de
factori viitorului impermeabil,
solul
fie de
www.digibuc.ro
trebue
fie
nu
196
scurge prin el. Aceastä proprietate au lutoase calcaroase. argiloase parte rol important are solului ea
acest punct de subsolul
direct terenurile bogate fie argilos.
Din
de
humus sunt cele mai terenului trebue
nu fie nevoie de
astfel, scurgere. este de
cea
Terenul trebue Scurgerea apei din are
de de scurgere.
mare
avem nevoie de caz de
de
de transportat
coltat
fie de
la
dig
alte
pentru etc., se
scurge cea
mai darea Cälugär combinat cu
de
pentru crapului de este cea
inul.
Temperatura apei nu fie sub
sezonului medie),
cea mai din
se
sistem de scurgere. mai Sistemul de scurgere la ha. este pentru Aceastä
practic combinat
ne permite scurgerea apei la nevoie, caz de de de mod automat. combinat
din
pe principiul comunicante, de jos, straturilor de
www.digibuc.ro
se
eliminarea
sunt cele mai
PLUGARILOR
oxigen
au
cea mai
timpul
verii.
Acest sistem de scurgere este construit cutia
spre
dupa care vine un perete format nu ajunge la cutiei,
jos o cm. care se grätar Numai dupä acest perete, format din aceste
vin, sunt acestei
care de
al treilea, mobile (S). la nivelul normal al apei. exact
fiecare surplus de
a
mod automat. este eliminat o se scoate treptat torului
:
este
Pentru terminarea de popularea www.digibuc.ro
scurgerea
prima este de procurarea
de
198
trebue vederea populärii
de care avem nevoie
de
Popularea
rol foarte important, deoarece viitoarea parte de pe care vom
depinde introduce
cultura plantelor, vom prea mica, rezultatele se vor
titate prea mare tot astfel se
mare de schelet foarte
suprapopulat va avea carnea inferioarä
de
acest caz va fi numär prea
voltat, adicä osos, fapt
mare, nu au
suficiente de este trebue necesari la popularea unui
care
de
desvoltarea Piscicultorii
exact de
cuvenite, deoarece direct lucru mai
gate
precizat
va
timpul acesta
de de
pentru cultura plantelor, de ex. terenurile ductive,
etc. fie exemplu
nepro-
cultura crapului. anumite formule
Pentru popularea care nu pot fi folosite totdeauna de In mod practic putem rezolva aceastä chestiune de la populare trebue rezultatele cele mai se populat crapi de populat crapi etate de vârstä de mai aceastä desvoltarea lui este tot mai Populând crapi de
atunci
când
de
ha.
fie
Cu crapi dela ei folosesc
se face mai
hrana mai uniform, este
dela
etc., dar mai ales calculul care se face pentru populare la de mai
acest caz este
www.digibuc.ro
La prima populare ne un hectar etatea 2 luni
anume : puiet crapi
cifre
se introduce circa : .
2 veri 250
Pentru ajunge la cifre mai precise ceea ce pularea, piscicultorul trebue la ce greutate ajunge crapul normale de desvoltare. Crapul de de favorabil de desvoltare, trebue se toamna g. greutate, g.
Crap comun (sus). Crap oglindä
jos). Crap
(dreapta).
va ajunge la greutate de g., poate la 700 g. mai mult. Crapul de ajunge la kg., hrana la kg. definitiv de piscicultorul se La stabilirea va orienta de mai sus, greutatea recoltat din va celei indicate mai pentru spori fi va numärul caz va spori numärul Acest sistem de verificare se va urma timp de Crapul de
de
media de care avem
vederea
precis Aceste
www.digibuc.ro
an cälduros desvoltarea crapului este
necesare
an
Recoltarea
este mai
rece
deci media pentru cuvenit vederea Piscicultorul care va popula trebue se
ne va da
de
crapi
de
de
din groapa de pescuit, scurgerea apei.
in felul acesta normele de mai sus. Aci se cari pot fi scurse inundate nevoie, astfel asupra Marele avantaj pe care construite ce timpul recolmai ales se care sistematice se face prin secare,
litatea
groapa de pescuit, de unde se www.digibuc.ro
201
scurgerea
se face
se face foarte anume sunt sacul de pescuit.
inlesnire, recoltarea groapa de pescuit
Adese se la stabilirea pantei de scurgere fie avem posibilitatea de apa vederea suntem procedäm la recoltarea cum se vede figura de jos. caz recoltarea este mai mai scumpä de exemplu am constatat personal
unde nu se poate scurge apa
Recoltarea complet
original).
un caz cca. de lucru a revenit mai scumpä lei de fiecare hectar. Recoltarea sistematice nu se face a perioada de care cuprinde vara o parte din In general recoltarea se face toamna, cam la lunii Octomvrie pentru Nordul Noemvrie pentru Sud, atunci când temperatura apei scade sub C. Recoltarea se face la o temperaturä pentru mai multe motive. In trebue avem vedere continutul apei oxigen este mai la o temperaturä invers. o temperaturä mai se www.digibuc.ro
202
SOCIETATEA IN
face mai lesne
acest caz
de
pe timp cald. mai Temperatura este de grade C. In tot recoltarea prea
dacä ne surprinde
vederea
apei
nu trebue putem avea
foarte timpul scurgerii apei mai ales primul felul
fost alimentat canalul de
apei
canalul de Numai
aceasta
original).
Sortarea
procedäm la scurgerea apei. Acest lucru nu se face acest caz mari de la timp pentru pe uscat, mare de un hectar de se retrage. In general trebue socotim mai ore. timp de fie scurs sistem de scurgere, ales, apei suprimarea el permite scurgerea locul
vase
capacitate acest
groapa de pescuit, mai mare, putem www.digibuc.ro
se
se pun prealabil fost de izvor pe care
203
dintr'un vas aceste vase
se scot
care are la
marginile
deschidere care ne
numai precum
cad direct
De pe
este cepe
pe
Din
imediat pe
se
vas
are
care De
de iernat,
de
original).
Transportul
din nou
care
de
acest caz are
groapa de
de crapi bine procca. 200 kg. ; duce la ha. alimentatie lei. Acest de engros, aceasta revine la tind 50 lei kg., crapul cultivat lei este minimal, de mai ales iarna, tocmai atunci se toamnei spre nu este redus pescuitul din apele Rentabilitatea.
crapii artificial putem spori randamentul la ha. la 450 kg., ceea ce produce
venit brut de 450
www.digibuc.ro
204
SOCIETATEA
lei la kg. de lupin, alimente
hrana,
lei.
cca.
kg. boabe porumb hrana crapului), lei, plus de este 450 se lei de ha., deci total de cca. la 5.050 lei. Prin urmare venitul net pentru fiecare ha. se poate socoti la lei rar Conform acestui calcul putem constata de mare ha., bine venit produce cätoria fie sistematic ales
de
pentru
se poate populate
piscicultori
patul vitelor
scäldat, care se
vitelor
crapului acest caz unde nu
tocmai este mereu speriat, normal. In special de
se
lei.
pentru scäldat.
vitelor
de obiceiu este
unei
cultura
ceea ce fie rezolvate folosirea
cari
chestiuni,
cari revin
special
vitelor
de
tocmai timpul nefecundate (la
mare
este
icrele
la crap
mai ales
mai mult Tot
mal.
la
scäldatul contribue vitelor apa datoritä faptului pe aparatul respirator
se
puietului. deci
reduse. face
vitelor acest scop
ales se
de apa
adäpat de
noastre
mai de
niciun care nu contribue la formarea mediului pentru piscicultori. urmare, acid care nu este favorabil pentru cultura de supra fie piscicultorul trebue
www.digibuc.ro
In lacurile care nu sunt adânci putem cosi astfel de coasä este cam greoiu. stufului, locurile adânci cele se coasä specialä. Aceste coase compuse din mai multe märime fiecare de fel
de
de prindere. De fiecare
un Coasa este
care se
se mai de
oameni
In general pentru ales
mobile
coasei este prins
rezolva
primul rând este
nevoie de unde ales cari procura singur de calitate, fie Aceste centre piscicole, cum Soroca, Dorohoi, Suceava, unde foarte favorabile
practice de ocazia cursurilor piscicole organizate de Serviciul Agricol-Prahova,
www.digibuc.ro
Castrarea unei scroafe,
de
Roman.
ferim animalele de boale molipsitoare
Cum
de dr. Medic vet. insp.
Boalele molipsitoare ale animalelor cad uneori gospodarilor. Când se mai multe spodari cred vecinii au murit vacä cade de fi fost gospodarul care din slugile sale dar de aceea murit de dalac. Ba sunt gospodari animalele bolnave au fost deochiate, pe adevärul este ele s'au bolnävit de molipsitoare ele au fost vede deci gospodarii de multe din ce se vitele. te neväzut, necunoscut.
lupta plugarilor contra
Ca
ce
vitele, vom pricina boale mai des apoi vom mijloacele de de lecuire. dorim animalele ne mai multe foloase, trebue le schimb ele nu sufere nicio nu poate lapte, cal nu poate mai mare, a. Dacä le animalelor le
atunci ele vor fi productive www.digibuc.ro
Dar, Am
gospodari la
ferestre, de ploaie prin cari curs din cari fost umede murdare, se
fel de fel de le vezi prin
de
cari aparate numite lucrurile de mai multe sute de multe dar Microbii fäcätori de boale se ei pot animalelor bine
mare niciun se de animale din cauza foamei, din muncii prea grele, din animalele au alte cuvinte, din rele atunci prind putere astfel släbite. mai Dela aceste animale släbite, microbii le apoi la animalele bine
Boalele mai de
pricinuite de Febra
emfizematos. Tuberculoza oftica. Turbarea.
Pesta Holera Difteria Diareea tifoza Avortul
buba
6. Gurma, Durina. Tetanosul.
In lupta
vom
ce
dor de de picioare. variola. oilor, porcilor.
2.
a.
mijloacele
care
contra acestor boale.
este umede. ore
de se de
forma de
alte locuri animal, ei se
acestor anmiale, le apoi animalul moare scurt timp.
Oamenii
de cine animalului
cred ce
frisoane,
asemenea cazuri, jupoaie hoitul, de necesitate,
www.digibuc.ro
animalul nu Astfel
208
SOCIETATEA
pe
se
s'a jupuit hoitul astfel alte animale, care iarba
care aceste
acolo,
animalelor astfel Mijloace de combatere animalele se
se
acolo, care beau oamenii care de dalac.
ele mor
pe
repede, nici n'avem timp nu toate animalele infectate
din
Dar mor
de repede, ci se animal de
grajd grajd, animale se etc. In asemenea dar acele animale sufer de putem fi aproape veterinar chemat care ucide mai In animalului va injecta vindeca, cele mai multe cazuri animalele astfel tratate se de ser. le cantitate cele bolnave, aflate la Animalele murit de dalac acele animalele se va ser animal, vor fi injectate aplica de necesitate. nenoronu vor Gospodarii cirea vor vaccina animalele mod de acele regiuni, unde nici nu va fi, n'a fost de dalac, acolo poate trebue facem ce
au murit vitele de dalac, atunci trebue
ne
microbii
va fi
nu
Prin mod vitele de acea vor se ele au fost vaccinate. contra Animalele astfel rezistente, se le facem animalele, ceea ce de boala nu se vor Animalele imunizate cele nevaccinate, dar dacä ele vor de va atunci imunitatea de de nu credem de aceea ele se vor
www.digibuc.ro
am scäpat de
Nu. Mai avem
nu
de
gunoiul, pielea, etc.)
de
ale animalelor murit
de
animal
tot hoitul
de
hoitul, hoitul
au
de peste
var
locul
departe vitele de acele locuri bolnave moarte de bältoace,
nu numai
acoperim
stins
locurile
unde
precum
de
se
altor boale.
de
caz de trebue la care va pe medicul veterinar oficial. Acesta din dacä vorba de un caz de nu va diseca hoitul, ci va trimite laborator de de piele dela hoitului, se boala de Statul pentru caz de din valoarea Statul gospodarii nu boalei, pielea, pe care mod clandestin, drept suma Astfel se deci tierea de de
care
regiuni
bältoace. Animalele suferinde de ale corpului se ivesc cari, dacä le numai nu se vitele regiuni acolo se mai mai rar purceii. Vitele cele de de cärbune emfizematos, crescute acolo, nu se mereu mereu au acea regiune deoarece ele un numär prea boalei. un din animal, de nu este stare rezistent, schimb aceste animale, repet, de imunitate acele regiuni infectate de crescute dar de aceastä imune emfizematos, regiune unde dintr'o vita aducem
umede, au
www.digibuc.ro
210
atunci ea
se poate
de
de combatere rar s'a vindecat animal, Dar avem un vaccin, putem care de aceastä preveni In acele regiuni unde emfizematos se fiecare an, vitele trebuesc vaccinate mod preventiv, adicä atunci ele la Ivirea trebue Apoi se va face la ivirea boalei de adicä medicul veterinar nu la fel dispune la laborator deschide hoitul, caz de piele pentru Pentru Statul de
un animal la altul, fiecare hrana aceastä animal din sol, la celelalte specii de animale, la nu trece carnea vitelor bolnave de emfizematos nu se poate aceastä
nu trece
deoarece
Tuberculoza animalelor
corpul
se
bacilul tuberculozei. Animalele tuberculoase mereu, din unele
de
nu avem pentru vindecarea boalei, dar pentru pentru nirea ei mai ei, sterul Agriculturii luat diferite din cari cele importante sunt an vacile vor tuberculina toare de lapte, proprietatea läptarilor adicä ale acelor persoane vaci numai pentru mod profesional laptelui, ducerea face de animale, precum vacile torilor care lapte, ei au vaci municipii, ei au vaci). räu, pe Tuberculinarea nu face animalelor celor suferinde de le face febrä dar tocmai acesta este scopul, deoarece astfel care bolnave de Animalele bolnave de pot fi pentru anumite nu poate pe medicul veterinar care constatat www.digibuc.ro
boala.
lapte crud
care
bolnave de
dela vaci
se pot
organizat combaterea tuberculozei, la care poate parte mod gratuit sindicat de Carnea animalelor bolnave de de obiceiu infectate trebuesc numai unele Ministerul
dar pentru
de un medic
carnea trebue
veterinar.
tuberculozei, Statul animalelor bolnave, din valoarea animalului sacrificat. voie
de
la uciderea de
la
Turbarea este se de aceastä Este
molipsitoare prin
animalelor domestice
un câine
din nu
turbare trist, mai De obiceiu proprietarul un os. De fapt turbat.
turbeze din bolnav de fine paralizat, apoi moare. furios câine turbat acel gura ce
nu se poate vindeca.
ea poate fi trebuesc vaccinate
Animalele
au fost
mai
s'au
care
dela animalele suferinde de
de
primele semne de
animal turbat, deoarece prea târziu.
cailor, se
malele bolnave de bube pe nas alte organe interne ficat fine din pe piele. nu se apropierea organelor bolnave. din hoitul animal un etc., atunci boala se transmite care la acele animale. Ba, mai poate de nu se care n'are leac. multe se poate vedea cele bolnavi de glanda nas, nasului se scursoare la cal) jghiab, a. Dar de luciu, pärul fie la www.digibuc.ro
212
se pot vedea aceste semne,
nu este
de multe
boala
In asemenea cazuri ne care caii suferinzi de de trebuesc
Caii
tot, nu se trece la alte animale Boala trebue
piele
care
chiar
de
se
primärie. Pentru caii la Statul
6. Gurma molipsitoare
este fi
care poate
cailor,
scursoare din cele limfatice (de jghiab) se Dar aci mai sunt alte semne, pe medicul veterinar poate le De obiceiu se animalele tinere (de numirea rar se Boala se glandele apoi fine prin nu este lege boalelor ce trebuesc la primärie, gospodar care vede la caii cele semne la nu cumva veterinar vorba de de
prin
de
bolnav la iapa
dela
invers.
care se transmite de el, sexuale,
se
se ivesc pete rotunde de cm. pe piele, cari câteva dispar fine, dupä mai multe se ivesc de paralizie. Boala trebue la primärie. Medicul veterinar va animalelcr bolnave la apoi le va trata care boala se poate vindeca. 8.
de
ales
de
nu trece dela
microb, care gunoiu.
de
animal la altul,
www.digibuc.ro
se
de
atunci
213
animalul este
murdar.
nu este
de
prea mare, dar s'a rana este se bacilul de tetanos, acesta care acolo bacilul produce animalul musculatura deci nu poate nu poate ai inimii, apoi astfel bolnav.
nu bine medicul veterinar prin ei poate rana
boalei la
boala la
fie
ales
cuibul ascuns al boalei
fie
tratament ser. se Boala poate fost un atunci când animalul, alte operafost castrat supus corp murdar, bacilul tetanosului. infecta molipsitoare de despicate (vite
animalelor ei
pe bot, pe piele, la bolnave le curg bale Animalele sugace
se
apoi Vitelor se
se mor. Cele adulte rar mor din cauza acestei de paguba se mare, mai ales la jug, mai ales mult timp nu pot fi care pot face puroiu, de multe boalei la nu pot fi astfel de cad animalele au trecut nu le cresc la lucru animal care imune. Ne mai când peste infecta, boala se din de vite, se crescut deoarece -se nu numai nu leac nu primärie. Boala trebue care ser contra ei, dar Germania se poate preveni boala.
www.digibuc.ro
214
molipsitoare de duratä, care se prin bolnave triste, au febrä, pe corpul se ivesc tari, cari de multe puroiu, uneori amestecat apoi acele bube puroinde se sub care boalei. Multe animale mor din cauza ei. Boala se poate vindeca ser In turmele fectate, se vor altoi vaccin urma se ivesc (numai) la s'a acul, care se dela urma sine imunitate, nu variola pe tot corpul. la Boala trebue este
poreilor molipsitoare porcilor. animalele bolnave se aprinderea mucoaselor din stomac din pe piele, animalele bolnave se
multe mor Nu se
zile. de
nici purceii sugaci, nici porcii
ci numai purceii zile, animalele
de
se vindecä
la unele animale duratä Animalele bolnave, tratate ser, aproape toate se vindecä. Cele turmele infectate, vor fi tratate ser vaccin
boala
de acele
va
boala se
fiecare an
deoarece microbii
infectat. preväzätor nu
De aceea
isbucnirea boalei,
mod preventiv. Astfel
purceii,
de purcei nu se mai Ivirea boalei trebue
de
la
Pesta poreilor
molipsitoare de care se pot porcii de toate de boalei animalele au febrä, nu au ele se ascund apoi au de
un
au mare de
se
corpul
mor
numär oarecare se
boala
www.digibuc.ro
Nu leac pentru vindecarea acestei boli. Intr'o curte, care s'a boala, porcii se vor bine tratament special, dar acei cari
vor Porcii
de tot
ser
virus (virus se
boalei).
se vor se vor vindeca
apoi
de
Ivirea boalei trebue
la
Holera molipsitoare
este
päsärilor de
bolnave au febrä, ele sunt triste, n'au au
de
a.
bolnave pot fi tratate pot
ser, dar numai
vindecate.
preventive
mai recomandabile. Ele
de
aceastä
de aceea,
Dar dacä privire la
trebuesc
altoirea nu atunci trebue
de
trebue Ivirea holerei la
unde
acele
fiecare an,
se
de
pot fi curat, uscat,
altoirile
de
Difteria au
mai
ele
s'au
bube, care
molipsitoare care se
se
bubele
trebue boalei.
crustele apar boala se pielea (capului), se de
de obiceiu
se
dorim De aceea, de variolo-difterie, le vom toamnei. Diareea Unele
microb, numit
timpul nu se
pe la
verii,
la
puilor
bolnave la ovar pulorum, fac
care
din astfel de
au
ele
de obiceiu mor dela fac
infectate de
ou.
se fac mari, ce nu mor, n'are leac.
www.digibuc.ro
216
SOCIETATEA
mai mult printre
bine de diareea se clocitoare. Ministerul agriculturii, dorind infectate, dispus acei de
puii
care au ajutorul Statului pentru asanarea Statul la cerere trimite medic veterinar, care mod gratuit fiecare an Septembrie care suferinde de aceastä ele fie In astfel controlate, toate pot
de
sänätoase. Avortul
de vreme, aceastä
de lovire, de
fie
poate care face
trebue ne fost de multe vaci
feluri de vaccine, pe stare
vindece
de aceea Statul
aceastä
asanarea In asemenea
a., acea
la posibilitatea microb, numit bacilul lui Bang, grajd lepede.
n'are leac. prezent, nu
le
poate rece,
proprietarii medicul
vine mod sänätoase. Cele
animalele molipsite de cele bolnave apoi treptat-treptat sunt trimise la abator. nu se vacä de avort pentru dela
se vor vaci Vacile cari au avortat dar ele care vor
acel grajd.
rar de trei
de
un isvor de pentru parte care se vor
acea Mai
alte boale, dar dacä am le scriem nu aritcol, carte mare. chemat pentru constatarea
de lege, vine
lipsitoare,
pe toate,
mod gratuit. Cu
de tratare
el
de serului
Pentru veterinar.
mod gratuit, vaccinului. proprietarii
www.digibuc.ro
sero-
nu
de
de gospodarie
la
Sic
legumelor de EUGENIA DANDU
legumelor pentru este una din mari legumele nu trebue nici iarna ea fie Unele legume se altele pentru le pune la de etc.
ale gospodinei
trebue
vederea lucruri mai proaspete legume legumelor,
de le
mai bine
calitate.
de
de se poate, direct dela le producem singuri
nu le
se
rarea Borcanele uscate. 6.
le
sticlele pentru pästrare, bine legumele. le bine
sticle.
www.digibuc.ro
rost,
ne
fie foarte borcane
218
SOCIETATEA
Se acoper borcanele
litate
celofan,
pergament de la sticle se pun dopuri.
fie noui.
8.
Se
bine. Se
sticlelor
fiecare borcan cäldare paie borcane. umple cäldarea rece de gura borcanelor, se se la un foc domol,
paie.
la fundul
aproape de nu
clocote
prea mari. fierbem borcanele este indicat timp fiecare Minutele se socotesc dela ce
se
clocot.
jos de pe foc
fiert suficient, se
se
ce s'a se scot sticlele borcanele cäldare. Nu se scot borcanele sticlele imediat, se sparg. Se se usuce. borcanele Dopurile de sticle se smolesc. pergament de la borcane se foaie de pergament, care se de ou. bine legumele astfel 20. mare de curente de ferit de mai este
la
Rafturile nu trebue
din aceste
de
La
Torsul
cusutul sacilor din
www.digibuc.ro
de
219
verde
Sunt mai
fasolea verde
pentru pästrat stint acelea
cele
nu s'a format. tare
de pästrat
de fasole fasolea verde
De aceea
s'au format boabele, bine
fasolea
care este
fie
de
mai multe ape reci (de preferat praful din lungimea
fasolea de apoi
fierbe
are
pune
nu se
teci
din fiert,
la sticlä). au fiert se adaugä sare, mai la kg. de fasole. sä mai de apä, se pe clocot, apoi se scot, se pe un curat, se se bine se ce scurs se pun borcane de sticlä, sticle de kg. bine sticle borcane, se goale printre care fiert fasolea, ce se se adaugä se gram la kg. de fasole, se de ce salicilatul se apoi se bine zeamä de degete deasupra ei. peste fasolea borcan, sticlele dopuri bine fierte se sfoarä forma de Borcanele se acoper sticlele de celofan, pergament. de pe deasupra pe gura borcanului, se rece, apoi se mai poate se sfoarä. de bou, care se apoi se pe se borcan sfoarä. minute dela sticlele se fierb apoi Borcanele mai sus regula la un foc domol), rafturi. apoi se pun la pästrat fasole verde se poate prepara sare, mai sus. care un la
aleg
prea multe
Se se
sare
de coapte, frumoase, se taie felioare (la kg. gust
www.digibuc.ro
de
220
de sare). gram salicilat sticlele goale de degete, se apoi se pun la sticle, se se linguri untdelemn deasupra, se de se smolesc sfoarä pe deasupra
pun la aleg
bulionului de bine coapte, se pe
se
se
se
se
dintre cele dogite (care nu des. de nuiele rânduri
ele
apa)
pentru scurge din ele apa, care nu face de
sare
pentru
este de niciun fiertul bulionului care prea mult pe foc. zile (adicä atunci când se desface de pe carnea ele se dau prin ciur, adicä se pe când pentru trece strecurat care s'a un foc potrivit, mereu nu pune fiert fierbe adicä de fund. se de gros, apoi se jos de pe foc se un se Apoi se pune de sticle care se untdelemn. fie bine sticle trebue Sticlele nu se umplu complet. Se adaugä
de
ajutorul unei delemn, se pune dopul dopul pe deasupra sfoarä la sticlele de se se dau la se smolesc timp se fierb timp de aproape pentru mai regulele date. bulion bine se de umplut. aleg ardei mari, se de cotoare de se ore de seara au borcan unul peste destul, se
www.digibuc.ro
bine de iese
sare
zeama din ei mai
s'au
221
pune deasupra umple rece se cote sare, se se din borcan. deasupra se adaugä un boabe de celofan la se Când se se pun la
Se aleg
apoi se
se
fierbe
peste ardeii
linguri de untdelemn acopere
sfoarä
se
ore
de mari,
de coajä, se
formate.
apoi se astfel apoi se
nu rece, se sare timp de minute,
apoi se scot, se taie lungime potrivit de mari se apoi dovleceii borcan, se se adaugä care au fiert, bine, se linguri untdelemn, deasupra, se acopere pergament celofan, se se paie, timp de minute. Vinete
tinere Se aleg vinete proaspete, potrivit de se pe jar un foc potrivit, nici se se
mereu pentru nu se arde pentru Când sunt moi, bine coapte, se de coajä, sunt untdelemn se imediat de se peste ele se bine un ce când apoi se când se mai adaugä de sare. Se untdelemn. Se pune se consuma sticle sticla, de untdelemn Se adaugä un dop de salicilat. bine fiert se toate sticlele dopul de cruce, se se pun se rece fiert se adaugä caz se coace
timp de de pe foc pun
minute dela primul clocot. apoi se scot,
www.digibuc.ro
jos smolesc
se
28 August
dela
din In multe
o zi
se
de ziva
de vite (V), oi
pentru
porci
Mart., 2 19 Dec. Oct. Alta
Mart.,
14 Oct.,
Nov.
Febr.,
Scaune).
6 Mai, 29 Dec. Alud (Alba). 25 Ian., 8 Mai, Oct. (Sibiu). Dec.
Mart., 22 Mart., 26
25
21
Sept.
20
Febr., 6
Mart.,
3
Mart.,
Nov. 25 Oct. Aug. Nov. Apr.,
Apr.,
Oct. ; M.
M. 24 Apr.,
Oct.
Oct.
22
6
V.
Sept.,
Oct., M. Oct. 20
V.
Mart., 4 24 Sept., M. Mart., V.
April., 8 Aug., Dec.; M. 23 Aug., 7 Dec. M.
Mai, 26 Sept. (Sibiu). V.
Ian.,
Sept. Febr., 6
Apr., 20
Mart.,
Oct.; M. 20 Mart., 2 Aug., 2 Oct.
Aug.,
Nov. August. V.
Oct. ;
24 Apr.,
20 Sept.,
(Soroca).
Sept.,
20 Ian., 22 Nov.; M.
6 Febr.,
(Sibiu). Arad.
Aug.,
Febr., Sept., 13 Dec.
Apr., 23
27
Febr., 25
M.
29 Tun., 29 Aug. Febr., Sept..
Mai, Dec.
Mart., 15
Sept., 21 Sec.
Mart.,
Mai, 22 Aug., 14 Nov. Febr.,
www.digibuc.ro
29
25 Mart.
223
Mart., Oct.,
Maiu,
Mart.,
Nov.
Bran (Brasov). 7 Aug., 5 Oct., M. 8 Aug., 6 Oct. Brasov. V. 6 Apr., Mai, 24
(Hunedoara). V. 25 Mart., 24 26 Oct.
V.
Oct.,
(Trei-Scaune).
Aug., Mai,
Oct.
Mai,
la 3 Pebr.,
Apr.,
Mai)
Mart.,
V.
Apr.,
Aug.
(Arad). V. M.
Mart., 2-3
Oct.
marl (Trei-Scaune). M. 21 Ian., 13 Apr., 7 Oct. (Mures). V. M., Nov. V. M. Apr.,
4 Sept.,
2 Sept.,
24 Iun., 8 Sept. 25
V. M.
Febr., Oct. (Satu -Mare) M. 8 Ian., Oct. Iunie. (Cluj). M. Apr., V. M.
17
V.
20 Dec., M.
Sept., 23 Dec. V. M. Aug., 2
Oct. (Roman) . 29
8 Sept.
(Arad).
Buza
24 Ian.
22 Ian., 22 Apr.,
7 Oct.
22
Apr.,
Aug., Cal.
Aug. Apr., Apr.,
Febr.,
Mai,
Nov. Mart., Dec. Sept.,
Iun.,
April.,
Sept.
Ian.,
Oct.
Mart. 21 Nov. (Bucovina). 3 Ian., 21 (Severin).
Mart., 5 20 Sept., 20 Nov.
6
23 Apr.
Ian.,
Aug., (Gorj),
April.,
Oct.
Febr. 25 Iunie. Mart.,
23 Mai, 27 Iunie,
Oct.
(Cluj). 29-30
Iun.,
Mart.,
(Vaslui), Dec. (Arad). V.+.M. Oct. (Trei-Scaune). Febr., Main, Nov.
15 Oct.
Ian.,
Aug.,
Dec.
Apr., M. 28 Aug., Nov.
M. 22 Mart.
Dec.
Apr.,
Oct.
Aug., 27 Sept., 8 Nov., 6 Dec. Sept.,
23
Main, 5 Sept., 19 Dec.
Apr.,
6 Aug. 6 Aug. Mart. (Roman), 29
Bolan.
Mart.,
M.
Bula
Nov.
Febr., 20 Aug., 20 Nov., M. 23 Febr. 23
Dec.
La
Buda
V.
23
Aug.,
29 24
Oct.
Bela
Ian.,
Sept.
Apr.
28 Apr., 20 Aug., Sept., 8 Nov. (Arad). M. 6 Mart., Mai, Oct., 25 Dec. M.
28 Dec. Mart.
Ian.
Mai,
Nov.
M. 25 Oct. Bratelu Mart., Aug., 28
Febr., 23-24 Aug.
Sept.
Ian.
6 Mai, 4 Oct. (Roman). 28 Aprilie. Apr.
Oct., Dec. (Hunedoara). Mart., 2 Dec. Sept.,
Dec.
Cernat.
Domn. (2 Iun.).
Mart., Sept.,
Aug.,
M 24
Oct.
Apr.,
M. 20 Mart., 3 3 Mai,
20 Dec.
www.digibuc.ro
Nov.
Oct.,
Sept.
Oct.
2 Apr.,
5
224
SOCIETATEA
Pebr.,
Mart., Oct., Dec. (Odorhei).
Nov.; 2 Dec. M. 6 Apr., Oct. 25 Mart.
Mai,
(Sibiu). V.
Febr.,
tutu5 April., 8 Sept.
V.
31 Sept. 27
4-7 Apr..
(Arad) 23 April, 24 Sept., 3
Dec.
Febr., 3 Oct.
20 Oct., Oct.
Dej. 21
Mart.
Dec.
Mar
V.
Nov.
Apr.,
Sept. Mart., Mai, Aug., Dec.
Iun.,
Aug.
Mart., 30 Oct., Mart.,
Sept., 2 Nov.
Sept. Cojoena (Cluj). 3-5 Nov.
Oct.
9 Mart.
Ian.,
24
2 Dec. Aug.
M.: 3
Apr.,
8 Sept.,
Febr.,
V.
25 Nov. Mai. 17 23 Apr., 26 Oct. 22 Apr., 25 Mai. Mai.
Aug.,
Mart., Nov. Sept. (Olt). 27 M.
Febr.,
V.
Mart.,
Febr.,
Oct,
Nov.
Apr.,
28-29 Aug. Dridif
Ian.,
Aug.
24
Aug.;
Mart.,
April., 2 Aug.
(Odorhei). Mai,
Mai' Nov. Aug.
Apr.,
Sept. Nov. Aug.
Oct. Dec.
:
Mart., Sept.,
(Hotin). 6 Mai,
Aug.
(Ilfov) 15 Aug.
Mart.,
25 Sept.
28 Apr., 23 Aug.
Mart.,
Oct. Aug.
20
(Roman), 14 Sept.
Mai, 6 Dec.
Febr.,
Oct.;
Maiu, 24
Apr.,
9 Mart., 29 Aug., Aug.
28-
V.:
Apr.,
Sept.
r
Mart., Nov. Mai, 31 13 Mai, 3 Aug.
27 Oct., M.:
(R.
V.
29 Aug.
27 V.
Apr., M.: Mart.,
:
(Storojinet)
Mart.,
Oct.
Sept.,
Oct.
M.
21
Mart.
29 Iun. tie,
Oct.
la
Mart., Mart.,
V.
Aug.
Oct.
Iun.,
Sept.,
Aug.
(Roman) 6 Aug. Mare) Mart.,
8 Nov.
April., Oct., 6 Mai : Oct.
Aug.,
Oct., Sept., 14
V.
Nov.
8
Clue -
(T.
Aug.,
Sept.,
Mai,
20 Apr.,
Oct., 2 Dec.
www.digibuc.ro
Dec,
Mart.,
Sept.,
Mai, 17
2
25
Aug., 22
225
25 Mart.,
V.
Mart.,
Dec. ;
Framer Apr., Feriliaz
Dec.
Sept.
Nov.
V.
Mart.,
Mai,
Aug.,
M. 14 Apr., 2
Ian.,
Iun.,
Apr.,
2 Febr.,
Mai,
(Sibiu).
Sept.
Aug., Apr.,
Sept. Oct.
Mai,
Mart., 24
Sept., 25 Nov.
Dec.
Febr., 24, 25, 26 Oct.
;
Dec. (Clue). Aug.
(Arad). 13 Mart., Sept. Ian., -2 Febr., Oct. (Hunedoara). 23-25 Nov.
(Olt). 25 Mart.
Mart.
Mai, 20 Oct. Sept.
Mart.,
Febr., 21-22 Mart.,
Mart., 25-28
Noemv. ;
24-25
17 Mart., 21-23 April.,
15 Aug.
Mart., 29
Nov., 25-28 Dec.
(Odorhei). Oct.
Mai.,
17-18 Aug.,
(Arad).
Apr.,
23
Sept., io Dec. Oct.
(Roman). 8 Sept.
Mart, Aug.,
29 Iun.,
Nov.
Mart.,
Dec.
25 Mart., 6 Dec. Aug., Mart.,
Ian.,
Sept. ;
Aug., 8 Sept. .
V.
Mart., 2 Febr.,
Nov.
Febr.,
(Orhei). 22-23 Mai. (Olt.) 24
Mai,
Mai.
Oct.
10 Ian., 1 Mai, 3 Sept. (Huned.). 7 Ian. 25 Mart., 20-24 15 Aug., 29 Sept. Iun., 14 Aug., 28 Sept.
(Roman) : 29 Aug.
Ian.,
14 Sept.
Apr.,
Apr., 26-28 Oct. Mai.,
28
Oct.
Dec.
V.
Noemv,
Iun., 26-29 Aug.,
Mai,
Apr,. Aug.,
15 17
24-25 Ian.,
Sept.,
19-20
Ian.,
Mai,
Apr.,
1 Apr.,
V.
Dec.
Mart., Apr., Aug., 8 Sept. 20 24 15 Aug. Giurgiu. 29 (Muscel). 14 Oct.
2
Ian., O.
26 Aug. Homorod. 15 Mart., 29 Nov. ; M. 17 Mart., 1 Noemv. Hotin. Ian., Mai, 28
30
(Cluj).
(Cluj). 23-24
Oct.
Apr., 18-21
Apr.
Aprilie,
Ian.,
Grind
Sept.,
Nov.
(Cluj).
(Ciuc).
Sept.
Ian.,
Aug., 14 Oct.
Apr., Dec.
Sept.,
Apr.,
Dec.
Mart.,
6
Mart.,
Iun.,
April.,
Sept.,
io Apr.,
V.
(Ciuc).
Febr.,
Hide (Cluj).
Iun.,
13-14 Febr., Oct.,
24
20 Ian., 3 Mai 21 27 Aug., 22 Nov. 9 Mart. 14 15 13-14
Aug.,
17-18 Mart., Dec.
Mai,
Mart., Sept.,
Lipova
8 Noemv.
Lisa Lovnie
www.digibuc.ro
Apr., Dec. Apr., 20
3 Iun., 21 Sept.
Ian., Sept. Fehr.
8 Sept., Mart.,
226
Dum. tuturor sfint. 21 Nov. +M. Apr.,
Sept.
Febr.,
Oct.
Mai,
(Dolj). Dum. tuturor Sfintilor.
(Sibiu). V. Oct.
Mai,
23 Apr.
25 Mart., Dum. tut. Sept., 26 Oct., Dec. (Roman). 23 Apr.
26 Oct.
14 Ian., 4 Mai, 6 Sept. Apr., 30 Dec.
9 Sept. ; Apr. P.: 28-29 Dec. 24
2
Oct.
Apr., Sept.,
Febr.,
7 Dec.
April.,
13 Oct.
Aug.
V. 25 Ian.,
Mai,
Dec.
20
(T. M.).
Clue.
Sept.
Mart., Oct. (Trei Scaune) 15 Febr., Oct. (Arad).
Ian.,
Ian.,
Ian., 17
Aug.
24
5
Apr.,
Sept.
2
20 Mai, 5 Noemv.
Oct., 0.: 28
;
M.
Mai.
Noemv. Neamt(Muscel).
7 Dec.
Mai,
20 Dec.
Apr., 28 Oct. tut. Sfint. 2 Mart., Sept.
Oct.
8 Febr.,
8
5
28 April., 20
Mai,
(Sibiu).
Sept.
25 Apr., 28 Oct. ; 28 Apr., Oct.
Apr., 14
Apr., 26 Apr. M.: 24 Apr., 28 Aug.
(Trei
2 5
5
Sept.,
Domn., 6 Aug.,
28
24 Sept.
(Arad), 24
2
21
Mai,
31
24 Apr., 15
Aug. Mai,
Mart., Mart.,
Apr.,
(Arad). Aug.,
Dec.
Aug.
Mart.,
(Ilfov) 27
V.
Aug.,
(Cluj). Mai,
Aug
Inn.,
Sept.
Mai,
Ozun (Trei-Scaune)
Oct.
Oct.
Mai
tart., : Oct., Iun., Oct., 7 Dec. 25 Mart., 25 25 Mart., 15 Aug.
23 Apr., 29
Oct., ; M.
Febr., 29
Martie,
Mart. Mart,. 20
Febr., Nov.,
Aug.,
Dec.
Sept. Apr., Apr.,
Noemv.
8 Oct.
Aug.,
Mai,
Sept., 15 Olpret Apr.,
25
(Roman), 29 Aug. (Roman). 6 Aug., 26
Apr.,
Sept.,
Noemv. 2
Oct.,
Mai,
Mai,
Mereurea (Sibiu).
Apr., 29
:
(2
(Teleorman), 13
April.,
29 Dec.
Aug.
Sept. 18-19 Mart., 10-11 Noemv.
(Muscel).
27
8 Noemv.
Nov.
lun.,
Mart.,
Oct.
:
(Trei-scaune). Apr.,
Febr.,
Apr.,
24
Mart., Mai, Oct. (Gorj). 23 Apr. (Sihiu). Mart. Sept.
www.digibuc.ro
la
5
V.
Sept. Apr.,
227
(Odorhei). Oct.,
Mart.,
Dec.
Febr.,
are
Ian., 6 Apr., Febr.,
Azg.0
Oct.
(Hunedoara),
(T.
Oct.
23 April. 8 Sept. Oct. Febr.,
V.
Aug., Mai,
Oct.
Mai.
Sept.
Mai, 12
(Orhei)
Mai.
Mart.
Nov.
Rimetea (Alba).
Mai,
Oct.
Mai,
Oct.,
Dec.
(Arad)
Roznov 21 Mai. Rupea (T.
Febr.,
Aug.,
Oct. Sept.
Mart.,
Mai, 25
Mart.
Ian.,
Mart.,
Oct. Mart.,
Apr.,
(Mures).
Oct.
20 Mai, 25 Oct. (Severin), 23 Mai, 7 Nov.
(Cernäuti) 6 Apr., 2 Aug.,
Oct., 6 Noemv. Sept., Sagna (Roman) 29 (Hunedoara), Oct.
(Sibiu).
Dum. tut.
Oct. ; Oct.
Apr.,
4 Apr., Apr.,
Sept. Apr.,
2
Mart.,
26
Oct.
Mart.,
(Sibiu),
Apr., Febr.,
(Arad).
Aug., 3 Dec. Apr., Dec. Aug
(Roman). (Alba). Apr.,
0.:
Dec.
Sept.
8
Dec. M.: 8 Apr.,
Sibiu. Mai,
Ian.,
Aug. 0.: Aug. 5 Mai, Aug., K.: Mai,
24 Iun.,
Apr.,
Aug.,
Aug., 8 Dec. Sept.
Mai,
I
Apr.,
Oct.
Mai,
Oct.
Apr.,
Febr., Oct.
Ian., 29
Sept. 24 Febr., 8
4
287 Sept.,
Mart., Sept.,
Dec.
Oct.,
15 Ian.,
Mart., Noemv., Sept., 4 Noembrie. M.: Martie, 24 (Prahova). 15 Aug. 20
Sept.
(Olt). 23 Apr. 23 Apr., 29 Mai,
Febr.,
(Arad)
Apr.,
Aug., V.
Mai
Oct.,
Dec.
Oct.,
Febr.,
(Sibiu)
Sept.
www.digibuc.ro
Oct. Dec.
Mai,
Ian.,
Noemv. Mart.,
Sept., 27
April.,
24-25 Oct.,
Aug.
22 Apr., 6
Ian., 20 Mai, Aug., 22 Nov., 20 Nov. M. 12 Ian., 22 Mai, 3 Aug., 25 Nov.
Slobozia
Apr., 8 Mai,
Aug., 20 Oct.
Apr., 25 Oct.
; M.:
Nov.
Sept.
Ian.,
Oct.
(T. -Mare).
Mai,
Sept.
Aug.,
Mai,
Apr.,
Oct.
Febr.,
M.
Aug., 23 Oct.
Sept.
Apr.,
mare).
Apr., Sept. Radiana 20 (Arad). 3 Sept. (Bucovina), 6 Mai, 20 Noemv.
Sept.
(Hunedoar.
Nov.
Oct.
Mai,
Febr.,
Sept. Apr.,
25 Apr., 21 Sept., Apr., Apr., Sept.
Iun.,
Apr.,
Aug., 29
Aug.,
Mai,
29
26 Oct.
29
Febr., Mai, 29 Oct., Nov.
Dec. ;
Mart., 26 Oct., Prenjha (Gorj). 23 Apr.
Apr.,
Oct.
228
SOCIETATEA
Apr.,
Febr.,
(Satu Mare). V.
Apr. Noembrie,
Aug.,
Apr.,
4 Apr. 31
Noemvrie ; Noembrie.
Mai, Dec.
Ian., Sept., 2 Oct.
Apr.,
Mai,
Vad
Ian., 6 Iun.,
2 Sept.,
Sept.
Apr.,
6 Febr., Iun., 7 Aug., Oct., 21 Apr., 20
Dec.
Mart., 20 Sept. 21 Mart., Ian., Aug. Miercuri
in
Dum. Rus.,
Febr., 20 23
,
6 Mai,
26 Oct.
Noembrie. Teaca
Oct.
Febr. Nov.
Mai,
Apr., Nov.,
Aug.,
20 Febr., 28 Apr., 26 28 Aug., 8 Nov. Telega (Prahova), Sept., 8 Noemv.
Febr., 24 Nov. Febr., Iun., Nov. 25 Mart. Mai, Mart., Aug., Sept. Oct., Dec. Mart., 26 Mart., 26 Mai, Aug., Dec. Sept., Aug., Inn., Sept., Dec. M. Mart., Mai, Aug., 29 Dec. Sept. Oct., Mart.,
Sept.
Ian., Mart.,
V.
21 Mart., 5 Dec.
M.
(Roman) . Mai.
Oct.
(Roman), 24
Ian.,
(2
5
Dec.
Ian., 8 Apr.,
Aug.,
Sept.,
Dec. Vinga Vingard (Alba).
Sept.
Mai,
Aug., 2 Oct. Febr., Mai,
(Aolba), Mart., 23-24 Noemv. Sept., (Turda). 29 Febr., 23 Aug., Noemv.
Apr., II 29 Iun.
Aug. Voila
Aug., 24-25 Oct. (Vaslui) 15 Aug. Sept. Volontirova Sept. Oct. Apr. Sep. Vulcap Mart., Aug. (Sibiu) Mart.,
(Trei Scaune), 5 Febr., Oct., 25 Nov. Mart., Iun., Sept., Noemvrie. Zälau. Mart., Sept., Oct., Dec. Mai, Aug.,
Ian., 6 Apr.,
29 Aug., Zärand (Arad).
Iun., 13 Aug.,
Zastavna 23
tut.
Sept.
Noemv.
Nov.,
Iun.,
8
Sept.,
Dec.
Mart.,
Sept.
Iun.,
M.
Ungra Mart.,
Dec.
Febr., 24 Mart., 6 9 Sept., Oct.,
24-25
Turda. Apr., Oct.,
8 Apr., 15 Apr.,
Aug.,
Vinerea (Huneodara),
Mai,
Iun., (Teleorman). 9 Mart. (Alba), V. Febr.,
3 Dec.
15 August.
Ian., Sept.,
Mart., Noembrie. (Salaj).
Mai,
29
Aug.,
23
M. 26 Febr.,
23
Febr., 23-24 Mai,
Ian.,
Febr.,
25 Mart. Sept.
Dec. (Bucovina).
Oct.
Dec.
Nov. Vaidahaza
(Hunedoara). 6 Mai,
Febr.,
Aug.,
Mai,
Mai,
Sept.
Unirea (Turda).
Dec. Mai,
Nov. (Arad).
Mai,
Sept., Noemv. Mart.,
Mart., 15
Sept.
Ian., 25 Aug. Febr., Noembrie Iun., (Alba) . Mart. Aug. Sept.
www.digibuc.ro
Produse
de
la
International din Lwow -Polonia 1937.
Oboare de cereale din Arad. Cermeiu,
Oancea,
Lespezi.
G. Duca
Bujor),
Corbu, Stolnici.
Rogojeni,
ria
lui Sculeni,
Glodeni,
Bucecea,
Principele Craiova, Argetoaia,
Ma-
Bechet, Cetatea, Räcari, Caraula.
Todireni,
Darabani. Turtucaia, tianu,
Pogoanele.
Cioara (sat
Bazargic, Mircea-Vodä, Casim). G. Duca Leova,
gara
gara
Crasna,
G. Duca
Hotin,
Noua
Baimaclia, gara
(Bucovina), Cubei, Arciz,
Piva Petrel,
Balaciu,
Berezino,
Mihai-Viteazu-statie de c. de
Doamna-statie de
Saligny-statie de
de c. f. f.
de f. Cochirleni
Oltina, Mangalia.
f.
Pod.
f.
f.
Potur
Cogarcea, Urziceni,
Gara Sighireanu.
Constanta, Cobadin, de Medgidia, Murfatlar, de
de
Secureni,
(cartier
de
Carol
Topalu, Caraomer
de (Boascul)
statie de c.
f.
www.digibuc.ro
pe
Reni,
Nisiporeni, Vorniceni, Rezeni, Oborul de
Punctul
Orhei,
INGINERILOR AGRONOMI
230
bar.
bar. Sculeni, bar. bar. Gara Broasca,
Rampa de Rampa
Rampa de
Revaca.
Rampa c. f. r.
Stre-
Pod.
de Vede, Alexandria,
Beuca, gara
Tecuci
Bahmutea, Comrat, gara, gara Trojan, Besenova Veche,
Roznov,
Ceacova,
Mare, Gataia, Liebling, Lipova,
Slatina, Corbu
Potcoava.
Orhei, Rezina,
Bravicea.
Tormac,
Isaccea,.
Prahova.
bariera sinet.
C.
Frunzeasca,
nicea,
Mare.
Gruia,
Tg.
Roman,
cului, teni
Plosca,
Gara
Tabacu, haia,
Mireni,
Barcea,
nachi din com. heci gara
Mare,
Vinga.
(Piatra Babadag, Mahmudia,
Bârlad, Banca, Murgeni,
Corabia, Caracal, Caracal
nova, Vadu
Giurgiu
Gara
Vida, Toporu.
Pavilionul României la
www.digibuc.ro
din
Oinac,
Zimnicea, Comana,
CALENDARUL Majestatea Sa Regele Carol
-lea (Portret)
3
Regale
ale
4
Mare Voevod de
Sa
.
5
Urarea G.
7
Calendarul 1938
legale
Agricultura
trecut agricultura M.
Creditul
33
GRADINILE
CAMPUL
Gr. Coiculescu
Plante
37 42
G
Plante de
recomaudabile pentru .
56
C G
Cultura
:
bunei
pe
tutunului de Cooperativele
Pescaru
de tutun
www.digibuc.ro
232
AGRONOMI .
Lupta
principalelor tutunului
Despre Combaterea
Unelte
.
insecte V
95
de vie
la
legumelor agricole
Marin
CURTEA
CASA
animalelor domestice de
la
A.
Despre
in ferim
noastre de boale mclipsitoare
pentru gospodine.
E. Dandu
OBOARE din Oboare de
222 230
din
din
www.digibuc.ro
de
INSTITUTUL DE
AGRONOMICE
Institutul de
Agronomice
Institutul de Cercetäri Agronomice este un
care are ca scop
agriculturii mijloacele ajutorul echilibrul economic nu poate fi restabilit astäzi agricole. In acest scop, Institutul, prin lui centrale cercetäri pentru a tehnica agricolä cea mai cea mai potrivitä organizare, in economice date.
de Cercetäri Agronomice este
centrale,
Morärit
din
centru
provinciale.
din mai multe :
de Fitotehnie, de Ameliorarea Plantelor, de Economie
Chimie
Viticulturä
terea Animalelor, Chimie Oenologicä, Entomologie, Incercarea agricole. exterioare sunt: Exp. agricolä a Baräganului, de agricola Pitaru, de Exp. agr. Valul lui Traian, de Ameliorarea Plantelor contr. de Exp. agr. de Oenode Exp. agr. Tighina (in cu Camera agricolä), de liorarea
Exp. agr.
Cluj, de Exp. agr. Domneascä -
Institutul activeazä pe rei rezultatele le agriculturii, b)
pe agricultori,
Turdei, de Exp. agr. Cenad,
colaborare
Societatea
: a) studiazä cu metode prin la
de de
problemele
direct prin sfaturi,
:
este organul de aplicare a dispozifiunilor din legea munca colaboratorilor la aplicarea altor legi. de organizare a agriculturii, tutului au urmätoarea activitate :
de Fitotehnie face cercetäri pentru lui, nevoii de a diferitelor tipuri din punct de vedere al solurilor din punct de vedere agricol. de sol. Rezultatul final va fi alcätuirea
www.digibuc.ro
studiazä metodele de cele mai potrivite potrivite pentru efectelor secetei se studiazä plantele de de Ameliorarea cele de plante pentru fiecare regiune parte. S'a întocmit harta de de porumb, pe regiuni. fac de analize pentru agricole, de furajere alte seminte. controleazä S'au
de
agricole, se
trifoiu.
de
de
soiuri
laborator, toate boalele agricultura plantelor care fac cercetäri asupra boale, telor aplicarea de substante fungicide insecticide, pentru face control diferite pepiniere din certificate celor Se controleazä se certificate exportul fructelor, etc. etc
de Chimie se studiazä probleme de chimia solului, se face
La
analiza probelor de sol, se efectul chimice asupra solului. se fac analize chimice de sol Pentru Sectinnea de de anual calitatea recoltelor de de Ea executä analize pentru institutii de Stat. culari de
agricole
Se studiazä diferite probleme de rentabilitate.
pentru
agricole organizare
mai
abia 1936, întocmit regiunilor pomicole, pe de viitor cuprinde un program vast de activitate. studiu cele mai rentabile Animalelor pus Sectiunea de lucrat la din diferite regiuni ale de animale rasei sure de se studiul Statiunea vinurilor un laborator de pentru analize de provizorie
animale studiazä diferite insecte Statiunea fitosanitar pepiniere, livezi, la fructe tuturor ramurilor apiculturii, face
exportului
Statiunea de agricole,
agriculturii
rezolvarea Institutul exper.
certificate fitosanitare. controleazä motoarele, diferitite probleme de adaptare sistemelor de
diferite probleme privitoare la soiuri, Statiunea Camerei Institutul
diferite analize, etc. etc.
la
el, pentru
exterioare ale Institutului probleme.
uneltele
practicei agricole. Astfel, la se studiazä Nationale de culturale, etc. chimice, se diferite probleme
direct pe laboratoarele lui
soiuri
publicului pentru
este mare Institutului pentru Folosul trifoiu, devenit de lucernä controlului la export recomandate, aduce exportatoare de lucernä Punerea de un spor agricultorul privat pentru ele crescut adoptarea Institutul nu din ce in ce mai mult. Institutul de dorinta de progres cari cred unui spirit Agronomice progres.
www.digibuc.ro
SOCIETATE 18
CAPITAL SOCIAL
-
330.000.000
RAYMOND
No.
4.40.70
ACORDA
IN
IN PRIM RANG PE TARA
RURALE IN
CU
AN
ACTELE
Creditul Agricol de timbru
de
Tribunale.
de
de
precum
Creditul Agricol Ipotecar
României
intermediar,
nu Birourile
na
publicului Raymond
serviciile sale
cu totul
care se va adresa la
No.
4.40.70,
a
in vederea actelor
de
plinirea
sale din
Telefon
dorite,
la
cerule de Statute. 3
www.digibuc.ro
BANCA DE
pentru sprijinirea
Cooperative
BUCURESTI Adr.
Face
in
de
unitätilor cooperative
cu caracter
ciate.
publice sau financiar pentru private de interes general, precum
tiuni de mijlocire
cu
DE ADMINISTRATIE:
Profesor Cesar G. Partheniu,
;
; Adrian
Nerva Traian
Iconom Marin Preotescu, Iconom Ion Nicolae Jecheanu, Arbore, Vasile Ion G.Sändulescu, membri. Dumitru DE
:
Profesor Cesar Partheniu, V. G. nom Marin Iconom Ion Arbore. Vasile
Enescu, Director General Director.
CENZORILOR: B. Alevra,
GUVERNULUI: Ion
www.digibuc.ro
D.
N. Fetcu
DE PRODUCTIE, AGRICOLA scop economic,
central
Organism
de
No.
4.37.69 Director General
No. Preot C.
de
T. D.
Director
de
agron.
D.
N.
ACTIVITATEA 1935, pe baza prevederilor legii pentru organizarea
22
operei
1935, Cecopava
prin lege, aceea de valorifica produsele agricole celelalte la conducere persoane competinte Cooperatiei, ea izbutit, scurt timp, exercitarea marelui de prin exploatarea altor
era duse -lui
bunuri
etc.
1937, Cecopava prezentat generale darea de primele de lucru, putut de cätre de cätre Statului cele mai fericite: Cecopava realiza un de peste un miliarde lei. de circa lei Statului, cerealelor cumpärat Noembrie 1937 la grâu, Cecopava cantitate de
la 15 seamä asupra deplinä rezultatele au fost 12
vagoane de producätori. Acest
valoare de lei
dela un de parte pentru aprovizionarea
1.709.122.000
fost
parte pentru export diferite au dus la favoarea producätorilor,
armatei,
de fie
cumpärat cari mult minim stabilit valorificarea Acest fapt celorlalte cari in mod firesc au trebuit urmeze sporul la felul acesta realizat, precum s'a aratat sus, beneficii de zeci de miliarde, care streine, au mers mod echitabil munca fäcute. de parte asociate, armatei, Cecopava de de calitate din cele mai de activitate conformitate prevederile sale trecut apoi la exploatarea tutare, cooperative Statulni,
de 5.500 ha., precum
de 5
www.digibuc.ro
lungime de
km.
dela
multe
de peste 700 ha., pe care le de
de lei 2.710.600. composesorate tot cooperativele Cecopava executat
alte
asociate. de de
masele micilor vederea campaniilor de colectat valorificare 592.816 kg. de de trifoiu 1936 1937. valoare de lei scop fasole, nuci colectat 1937 hotärit care scop de valorifice Cooperativa din din Tighina Tot sub auspiciile Cecopavei, Cooperativa fabricat cantitate de peste vagoane de magiun din produse colectate dela peste 75 vagoane
rol precum Cecopava opera de valorificare colectarea, industrializarea desfacerea bumbacului produs pe care mandatarä Oficiului National produselor vinicole, vechiul deziderat fie tradus fapt, acest mai multe cele mai renumite gorii Segarcea. M. felul acesta, printr'o -lui toate domeniile activitatea Centralei s'a extins economiei nationale, pretutindeni munca tot mai mare cooperatiste.
BANCA
S. A.R. CAROL Nr. CAPITAL LEI
CASA PROPRIE
CREDITE AGRICULTORILOR MARI
PENTRU DESVOLTAREA
LOR
ARAD - STRADA A.
5
ULEIURI
PETROL, PRODUSE CONTRA 6
www.digibuc.ro
LA
avutul Dv.
supuse distrugerii Dv. act de Instrumentul societatea care cele mai solide
in
de a proteja aceste bunuri vedere este ASIGURAREA
de
este:
SOCIETATEA DIN
la 31 Decembrie 1936 a lichidat:
dela
de
Lei
de de de
43.450.077 2.335.062 14.106.243 412.093.643
de transport
Daune Polite amort. la
populare In
la 31 Dec Fondurile de
de
conf. a
Polite pop. ajunse la termen
.
.
de
.
toate
Asigurarea toate are reprezentante Generale din
.
de raport
la
din'
de asigurare
Cereti prospecte
acestor Reprezentante
CALEA VICTORIEI No.
Cele mal renumite
agricole din Material de calitate
Un stoc de
permanent
asortat motivele cari cultorii numai
pe
piese
Mc. Cormick
originale
Deering dela
International Harvester Corporation BUCURESTI Ministerul
Carol
26 (fost 4)
Adresa
Cont de
2430
Telefon 7
www.digibuc.ro
UZINELE DE FIER $1 DOMENIILE DIN
SOCIETATE
FABRICA DE
AGRICOLE
(BANAT)
DIN
alte pluguri unelte agricole.
ROMANI! peste
Nu
La bate tot
s'a dovedit plugurile sträine
plugul
lucru
bun,
mult mai
DE
CONSTRUESC: de câmp
Grape
de
Batoze de porumb,
tivatoare, de
Rarite,
de nutret, de semänat
Selectoare, etc.
SAPE, LOPETI, UNDE NU
PENTRU NOASTRE
2 (Palatul
www.digibuc.ro
Societate
pentru
de
Alexandru, 59 (fost
Bd.
Ateliere de
depozit de
agicole
Sucursale CRAIOVA, Str.
Nr. 24 Tel. 266 agricole, pentru
de
de
Cuza Nr. 79 Lt. Dogeanu
DE
20
prompt din depozitele de vie, de tractor, cu
de
fabricat
indigene. fabricat
Grape
Puzenat
la 4 brazde,
indigene.
fabricat
Cultivatoare,
rarite, fabricat
indigene.
pentru ogor american, fabricat in cu discuri
cu
canele, fabricat Melichar, Cehoslovacia, pentru tractiune Mc. Johnston, Eckert simple
tractor. Melichar.
Cositoare, greble fabricat Melichar, Johnston. fabricat
indigene.
indigene.
Trioare Heid Batoze de treerat fabricat de porumb, manuale
fabricat
Shuttleworth, Schramm pentru de nutret indigene.
sfecle, fabricat
manuale, fabricat simple cu märimile. Crossley, Brothers toate Mori fabricat de sous franceze La de mori valturi, plansichtere, elevatoare. Tractor Hart -Parr 12/24, 18/36 HP. Tractor Twin -City 28 HP. fabricat Shuttleworth G. Budapesta. de
Motoare
Cäntare
bascule
www.digibuc.ro
de
AND. RIEGER S. de canelate greutatea cca 285 13.900
greutatea cca
buc. Let
367
16
loco
se
rezervat.
celor
de semänat de semänat produsele de
Toate
la
Contra
se
de de
reduse, corespunzätoare
BATOZE DE TREERAT de 10
motor petrol de
Kg.
motor de tractor,
de
de
fabricatul nostru, care clientelei. se acest
prospectele
www.digibuc.ro
la
spre
AGRICOLE MAI
EBERHARDT-Pluguri Porc SAXONIA
STHAL- NEUSAAT
de
HOLDER-Stropitoare
SEPARATOARE DE LAPTE
INSTALATIUNI
PENTRU WESTFALIA de toate märimile Putinee, Bidoane, vase pt. lapte Pasterizatoare brevetate LINDE
REPREZENTANT GENERAL
CAROL HESSAUN Str.
Depozit central: BRAILA Bd. www.digibuc.ro
Nr. 23
mai mare de tractoare
chenille
n
Europa
Tractoare cu chenille P..
Tractoare
de
cauciuc
Tractoare industriale pentru toate
motoare
Diesel"
Massey Harris Company ; ;
; Greble de ciocane
Motoare
S. A. R. Ion
Societate
- Str.
www.digibuc.ro
No. No.
TELEFON STURDZA, 13
STRADA
din depozit calitate grape,
de buruieni, rarite, pentru porumb,
semänätoare pentru
toare pt. animalä Piese de schimb
MASINI
UNELTE
AGRICOLE SPECIAL
Reuniunii Agricole gratuite
Nr.
A. UZINA din scos
13
www.digibuc.ro
A. STR. DIMITRIE STURDZA TELEFON 2.09.25
de treerat
simple
toate
cositoare de
de
selectionat pentru
de de
trioare, Serviciul Technic
FURNISORUL
Depozitul de piese de schimb organizate exemplar
REGALE
FABRICA ROMANA DE
DE
ARTICOLE DE SPORT S. A.
TONOLA 14
www.digibuc.ro
Exploatärilor Agricole ale Are de
: orz, porumb, textile, de nutret, melifere, etc.
SEMINTE SELECTIONATE DE:
ANIMALE DE REPRODUCTIE. Exemplare alese din bovine: Simmenthal. :
Turcane, Karakul (Astrahan). York, Berk. PRODUSE ANIMALE: miere, STUPI FIRE DE (borangic). PUETI DE DUZI DUZI SAMANTA DE LEGUME FLORI
etc.
ANI
pentru vin
ALTOITE diferite Port altoi
de
americani cu
ALTOITI de
Arbori de gledice
pentru garduri VINURI DE MASA
DESERT, VECHI
NOUI
MAGIUN
de
RACHITA
VULPI
BLANI DE VULPI dela cres-
:
Foxterrieri cu pärul aspru.
Pentru
C. Bulevardul Telefon 4.13.46
Nr.
15
www.digibuc.ro
DE HORTICULTURA (CAMERA AGRICOLA PRAHOVA)
DIN
CAMERA DE
DIN
special
Dispune de
SUPERIOARE
CA FORMAT,
La cerere se Comenzile adresate cost,
mod
se
prompt
contra ramburs pe
16
www.digibuc.ro
serios,
de acont.
CAMERA DE A
ARE DE VANZARE IN
SA DIN GIURGIU,
fructiferi piersici, pruni,
gutui,
diferite Pomii au etatea de dol sunt foarte bine desvoltati.
Pretul de
este lei 15
bucata loco specie
Comenzile se primesc la Camerei acont de
Giurgiu, cu un din
La cerere se trimite catalog.
www.digibuc.ro
pentru
brazi,
etc., de
Nr. 2
gratuit la cerere
Telefon e furajere, legume, de
e,
Catalog gratuit la
CARADA, No. 7
STRADA cele superloare legume,
parcuri Unelte pentru Articole de CATALOG GRATIS LA CERERE
IN
18
www.digibuc.ro
de
Unelte de precum
de
de
Fructe proaspete
Pomicultura
altoaie din soiurile cele mai nobile de piersici,
nuci, cu
redus furniseazä
Pepiniera Korponay
gara Baia -Mare jud. Satu -Mare
Pretul curent se trimite gratuit.
mai DE
DE
depozitul
se
din
catalog
A. G. KÖLN TRACTOARE DE de
MOTOR agricole.
pentru
28
EXPLOATARE
SIMPLU DE MANEVRAT
PENTRU ROMANIA
A. R. 5
www.digibuc.ro
MOARA SOCIETATE
COLECTIV
de calitate
de
export
aprovizionär
de 18 perechi
Posedä
moderne
24 ore.
circa
direct dela
SOCIETATEA
PENTRU
AGRICOLE
FABRICILE DE DE SFECLA DE TERENURILE DE
Produsele
articole nutritive praf de
conserve de cafea
preferate
te HALA DE
furajere, legume agricole apicole, de Pompe automate pentru stropitul la
e
a
agricole www.digibuc.ro
ardelene,
poate
NOSPRASEN pentru combaterea
fie sigur de
numai
criptogamelor,
pentru
insectelor,
päduchilor
CERETAN
lichenilor
numai pentru tot felul de combaterea
DE CASA
A B E contra
Z
CAMP
de casä
de
animalele domestice de Economia national& pierde anual zeci de milioane de pe urma domestice (pesta disenteria la vitei, pneumonia a viteilor mieilor, paralizia etc. etc.) medicinal
de
pentru profilaxia
terapia
desinfectantul
mai eficace
antiseptic
deci
T T
LA
SINDICATELE
mai ieftin pentru COOPERATIVELE
curte
grajd.
LA DE
pentru
S.A. Brezoianu Nr. Telefon
www.digibuc.ro
PORZOL PENTRU
SULFAROL
TUL PE CALE
INSECTICID UNIVERSAL
ARZOLA PASTA
STROPIREA DE
PERCI
PENTRU
CONTRA
NEUM CU
ARZOLA
LOR ROZA TOARE IN
CU
CULTURA
PIELEA
DE CAMP
VARA
DE
°ASA
THANOL
PENTRU
DE IARNA
PENTRU
COMBATE-
GEN CE SE
VERZI NEGRI
PRE
CU BAZA CU ZEAMA
FRUNZA
LEZA
AL
EVITA
LA NUTRE TUL
CLEI CONTRA INSECTECE SE URCA PE TRUNCHIUL POMILOR
ALMOLA CATRAN PENTRU
DOMESTIC
LA
DEPOZITELE DE VANZARE LE
LA DISPOZITIA
FREDERIC SPODHEIM
PROSPECTE PENTRU FIECARE PREPARAT
Co.
SOCIETATE ANONIMA STR. SF. CONSTANTIN, Nr. 4
CONSULTATIUNI
TELEFON
www.digibuc.ro
CHINOIN
DONATI TELEF. 3.04.62
No. 21 Adresa
POMICULTORI! pomii
Nu
stropire automate
stropitul pomilor precum fectat, etc.
aparatele
stropi-
identice toarele
din fi
la stropitul la stropitul viilor, mai
in
pomilor alama
contra lichidelor ce de
declarat poate de
stropirile
de
nu se din pucioasele
poate precipitate
voastre
contra
hambarele voastre
pucioasa
Schloesing".
MARE DEPOZIT de de
technice,
Stropitoare de
pentru de cupru, insecticide
de arat,
Vermorel de
de in de mare presiune de incendiu pentru P
T
E. PROSPECTE
furtunuri de cauciuc, de de capacitate de
LA CERERE 23
www.digibuc.ro
dela PEPINIERA DE POMI
Dr. ERNEST GRINTESCU JUD.
BIROU: STR. LISABONA, Nr. 10 (Parcul Bonaparte)
PRODUCE POMI SELECTIONATI CERETI CATALOGUL GRATUIT
din
de
veche 1841
ARBORI FRUCTIFERI
DE ORNAMENT
ORNAMENTALE
PLANTE
SERVICIU SPECIAL DE ARHITECTURA DE trebue pentru grädina Dv.
Tot ce
la
de
5 CALEA
237
de
de
rezolvarea
prin
a
-pentru
de
din
Plymouth
primesc
La ai
din
Leghorn, Rhode
Wyandotte.
pentru
de de
de
de
24
www.digibuc.ro
gradele.
ALFA -LAVAL Separatoare,
de
lapte Toate
necesare pentru laptelui
ALFA SEPARATOR 22
4.43.62 TELEGRAME: ALFA
Str.
37
Str. Regele Ferdinand 35 25
www.digibuc.ro
arc
Sudura electricä
ELECTROZI INVELITI marca AGILE navale, alte
pentru vagoane,
TRANSFORMATOARE ECHIPAMENT
INDUSTRIA
S. A.
CLUJ STRADA
MANIU No.
Toate uneltele pentru
malelor, belciuge, toate de
ratoare
calitate eftin superioarä la DANEMARCA
R.
14, adresa tel.
Sucursale
26
www.digibuc.ro
S. A. R. VI. STR. URANUS Nr. 25 TELEFON
CONSTANTA, Str.
cel Mare, 57
TELEFON 346
DEPOZIT DE
UNELTE AGRICOLE Pluguri marca
Batoze de treerat
c
Ferate
Piese de schimb (rezerve) pentru
toate sistemele de simple
i
marca Lulea"
din fabrica P. D. Rasspe, Solingen, Germania.
trioare,
cultivatoare, grape,
etc.
din
cele mai renumite fabrici. 27
www.digibuc.ro
A. Societate
pentru Selectionarea Semintelor de
din soiurile
S. A. A.
numai
saci
plombe
etichete
Adresa:
21
Telefon: 2.99.42 A.
SOC. Sediul
PENTRU
CHIMICE
biroul
goreni
Domnilor agricultori, pomicultori:
SUPERFOSFAT SUPERFOSFAT CU AZOT SULFAT DE CUPRU MATABISULFIT DE POTASIU DE OASE pt. vite DE OASE DEGELATINATE
DE OASE NEDEGELATINATE DE COARNE ANIMAL pentru limpezirea Garantäm
www.digibuc.ro
vinurilor.
PENTRU CULTURA SOCIETATE EXPORTUL SEMINTELOR OLEAGINOASE
CULTIVATI definitiv
este o
an de
mai
Intinderi tot
la timp, conform recolte de peste
se munceste bine Societätii 2000 kg. la ha.
In fiecare an. sunt bune pentru hrana vitelor, In mai decât paiele deosebi pentru oi, Restul paielor rämase dela hrana vitelor se folosesc la foc. azot, curat, afânat bogat recolte mai cultivat dupä dospit; o
de
mari. se la fix tului altor produse agricole la predarea recoltei.
garantat superior imediat care se
chiar dela Recolta este de kg., deci tractarea culturii, cu vatorul nu mai are grija la alte produse agricole. Recolta se predä imediat la gara cea mai apropiatä. de soia
bacterii pe credit se pun la sape etc.
dela Societate In limita la de semänat,
care doresc cultive direct Soc. Palatul
se adreseze Bulev. Reg.
din ju-
Carol detul
29
www.digibuc.ro
de ape, este mari permanente, peste un milion ha. teren
aproape Lunca necesar
are
de
acestor ape nu ajunge asigure nici mäcar kg. de anual pe cap de locuitor, cärnei este de 25 kg. adevär, productia Pescäriilor cifräm la medie
sale.
kg. din care
de
de munte de sistematicä
mari de
.
iazuri
: Prut, Siret,
20 000 Kg. 150.000 1.000.000
500.000 700.000
Nistrul
limanul lui sale, propr. Statului particulare
Marea cu lacurile litorale
24 3.000.000
Total
Din cifrele acestea se vede
nu reprezintä ei nu reprezintä din cauza conditiilor specifice de apelor
Marea
mai mari de
la
ei, care
Pentru asigura un aliment important necesar, el din toate de nu se poate recurge reluarea sporirea sporire se poate face fie prin repopularea apelor, lucru destul de greu, fie prin ameliorarea conditiilor de din de alimentare,
lacuri,
Prin refacerea vechilor iazuri, multe dela sate, trebui mai mult ele chiar atunci
alte
necesare
astäzi päräsite, se va de
asigure alimentarea
atmosferice
noastre. la sistematice vor
pescuitul
PACKARD CEL MAI DISTINS
IN
LA CEL MAI IN
COM.
N. STRADA
A.
30
www.digibuc.ro
TELEFON
AGRICOLA
DE
DE SOCIETATEA
28 FEBR.
LEI 300.
MARTIE 1937 LEI 500
AGRICOLE SOCIETATEA
ARAD Str.
18
Dragalina
Regele
SEMINTE DE LEGUME
41
DE FLORI
SEMINTE FURAJERE
Avicole
www.digibuc.ro
Etc.
SPECIALITATE
INDRUMAREA AGRICULTORILOR
toate pe
rurale plantelor,
cultura
de vie, combaterea
de de
agricole, etc.,
de Camerele de
de Uniunea
sub
Apare
de
de exemplare, la este
sträinätate. la
Anul de
an este de
unul abonament pe
luni
100
de
tarif special
REVISTA INTRA AL EA TREBUE SE
AN DE APARITIE ORICARUI AGRICULTOR
Acesta este titlul revistei de literaturä culturä pentru care apare mod regulat din anul 1930 sub directia
-lui Andrei Udrea. literaturä de
terea despre
vitelor, popularä, pagina din
din
sfaturi pagina
pagina pentru lumea, jocuri
satelor.
Abonamente numal pentru
lei, pentru cämine culturale sträinätate 200 lei. rurale
lei, pentru primare rurale
I
Aviator 32
www.digibuc.ro
13.
de
tot ce
de Cultura sfeclei de zahär aduce cultorilor urmätoarele foloase: redus pentru
aliment mai ales pentru
care nicio
rentabilitate
2.
nu
mäsurä.
solului
aceasta
pentru plantele cari Sporirea
nutretului,
din
agricultorii folosesc coletul sfeclelor,
sfeclä.
recolta
nutret
frunzele
este aproape
cäror valoare trifoiu
de
un numär mai mare
5.
de
avea
pentru
mai
mai intensivä
culturilor, ceea
tiunea
gunoire produc-
agricol.
Sfecla de zahär
toate ramurile de
exploatare
gunoire mai
mai
buruienilor, deci
lucrare mai intensivä folosirea mai rationalä rotatle
mai
culturilor;
mare
vitelor.
Cultura sfeclei
fiscal, un rol
zahär are, din punct de Statului.
de Zahär Bad 33
www.digibuc.ro
BRASOV INSTITUTUL
AL
de trifoiu
pentru
reduse.
cele mai
de
sortat,
mare capacitate de lucru,
o
sunt
in modul
timpul cel mai scurt
in Magaziile Antrepozitelor
este
Nr. 67. Prin
Strada
din
de
cu Gara Mare.
are
de trifoiu sau
vor
expediate
de
Decuscutare pe adresa
GARA MARE PENTRU STATIUNEA DE DECUSCUTARE CU SEDIUL LA CAMERA DE atunci
BRASOV, cantitatea de de 10.000 kg.
spre
este
2. GA RA ALBINA pe dosul atunci
se va scrie
de
STATIUNEA DE DECUSCUTARE trece de un cantitatea de POT
CAMERA DE
BRASOV
www.digibuc.ro
CELE MAI
STROPITOARE PENTRU VIE
POMI
CONSTRUCTIA
FUNCTIONARE
Stropitori pt.
presiune de Atm.
de
Stropitori pentru vie din
de
tare, cu axa se pot trebuinta la la
CERETI
DELA FIRMA:
CAROL
MARE
DE BUCURESTI ORADEA
35
www.digibuc.ro
S. A. BULEVARDUL REGELE CAROL
No.
CEA MAI VASTA
DE
DETALIU DIN EUROPA SECTIUNILE:
RECHIZITE PENTRU CONFECTIUNI
BIROURI FINE DIN
DE
SI
ARCHITECTURA.
COMPLET CU TOATE
UNIVERSITARE,
ETC. SE FAC ABONAMENTE ROMANE
CELE MAI MODERNE ATELIERE LITOGRA FIE,
OFFSET,
CARTONAJE BRUTE GATA
DE LUX, INCLUSIV DE LUX,REGISTRE PLICURI HARTIE.
DE
DE LITERE, FABRICA DE ACE.
MAGAZINE DE DESFACERE CU RAIOANELE:
DE LABORATOR PENTRU AMATORI. TRICOTAJE. MATERIAL DIDACTIC. GEODEZIE
MICROSCOPIE, APARATE DE LABORATOR, INSTALATIUNI DE CINEMATOGRAFE SONORE, RADIO, GRAMOFOANE. ARTICOLE DE MENAJ, DE
SI
PENDULE. SECTIE
LUSTRE, PENTRU SI CIVILE.
ASORTIMENT COMPLET DE PARFUMERIE
COSMETICE.
CERERE OFERTE SPECIAL DE
CATALOAGELE DE
CLUJ, ATELIERE: SOS. BONAPARTE
CALEA
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Related Documents
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1939.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1938.pdf
June 2020 7
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1921.pdf
June 2020 2
Calendarul Plugarilor Pe Anul 1940.pdf
June 2020 4
Insemnari Pe Calendarul Meu
December 2019 10
More Documents from ""
