Calcularea Pierderilor De Sol Din Bazinul Hidrografic Doina –miletin Aplicând Metoda Elaborată De Moțoc M..docx

Calcularea pierderilor de sol din bazinul hidrografic Doina –Miletin aplicând metoda elaborată de Moțoc M.

1.Introducere. Stabilirea limitelor bazinului hidrografic Doina – Miletin s-a realizat pe doua planuri topografice la scara 1:5000, respectiv L-35-19-A-d-1-IV și L-35-19-A-d-3-II.Acest bazin deserveste unui torent care apare la precipitatii mai semnificative.Suprafata bazinului este de 269,11ha. Valea aferenta bazinului este de tip reconsecvent, ceea ce înseamnă că aceasta a aparut mai recent , dezvoltandu-se pe o suprafață mai joasă, derivată din relieful initial. Bazinul hidrologic este desfasurat pe directia N-S, astfel încât se remarcă o asimetrie de ordinul al II – lea.Versantul stâng reprezintă frunte de cuesta, cu expozitie general vestică și cu utilizare pasune, în timp ce reversul de cuesta reprezentat de versantul de versantul drept, cu expoziție estică și utilizare agricolă.

Figura nr1.Poziția bazinului

Realizarea MNT-ului Modelul Numeric al Terenului, MNT sau DEM (Digital Elevation Model) numit în limba engleza, constituie o reprezentare tridimensionala a unei suprafete de teren. Acesta difera de Modelul Suprafeței Terenului, deoarece ia în calcul doar altitudinile suprafeței terestre și nu include altitudinile obiectelelor de pe suprafata terestra. MNT-ul se poate defini și ca reprezentarea statistică a suprafeței continue a terenului utilizând un număr mare de puncte a căror coordonate orizontale (x, y ) și coordonata altitudinii (z) sunt cunoscute, reprezentare ce este realizată într-un sistem arbitrar de coordonate. Crearea MNT-ului este necesar pentru calcularea unor elemente morfologice ale reliefului precum panta, altitudinea și lungimea versantilor, cât și pentru analiza spatială a diferitelor suprafețe, cu ajutorul Sistemelor Informaționale Geografice. Astfel MNT-ul constituie fundamentul realizării diferitelor tipuri de hărți care au un rol deosebit de important în realizarea

diferitelor tipuri de harti care au un rol important in realizarea problemelor de geografie aplicata si nu numai. Realizarea acestuia presupune interpolarea curbelor de nivel cu ajutorul programelor specializate SIG. MNT-ul bazinului hidrografic Doina-Miletin a fost creat cu ajutorul programelor R2V, TNTmips si SAGA GIS. Ca primă etapa, am importat cele patru rastere ale planurilor topografice și georeferențierea acestora, urmate apoi de identificarea bazinului . Dupa identificare, am vectorizat curbele de nivel din interiorul bazinului cu ajutorul programului R2V apoi am efectuat unirea acestora intr-un vector unic in cadrul programului TNTmips și am corectat eventualele erori ale acestuia. Urmatoarea etapa a constitui-o atribuirea valorilor altitudinilor pt fiecare curba de nivel si generarea efectiva a MNT-ului pe cinci linii si cinci coloane.

Figura nr 2 Realizarea MNT-ului

Ulterior , pe baza MNT-ului au fost calculate pantele, umbrirea , aspectul și lungimea versantilor, fiind obținute:  harta hipsometrică  harta pantelor  harta lungimii versanților De asemenea, utilizând elemente calculate enumerate anterior a fost aplicată geoformula pierderii de sol erodat elaborată prin metoda ,, Moțoc ” și a fost realizată harta acestor pierderi.

Figura nr3 Realizare in SAGA- GIS a lungimi versantilor

2.Caracterizare morfologică și morfometrică 2. 1 Harta hipsometrică Harta hipsometrica este reprezentata de figura nr4 – Harta hipsometrică a bazinului hidrografic Doina – Miletin. În cadrul acestui bazin altitudinile variază de la 76,93 metri pana la 165,69 metri. Tot odata din analiza acestei harti reiese ca altitudinea scade pe directia nord- sud. Aceasta descrestere creaza o dispunere in benzi a altitudinii, cea mai mare aparte a teritoriului bazinului având valori peste 112 de metri. 2. 2 Harta hipsometrică Reprezentată de figura nr 5 Harta pantelor bazinului hidrografic Doina – Miletin. Pantele au valori mici de 0 – 10% si 10 – 20 % în cea mai mare parte a bazinului in special cele cuprinse intre 10 - 20% . Pantele cuprinse intre 0 – 10% sunt intalnite spre exteriorul bazinului dar le putem observa si pe cursul torentului. În schimb valorile mari ale pantelor >40 apar in partea inferioara a pantelor. 2.3 Harta lungimi versantilor Reprezentata de figura nr6. Lungimea versantilor arată ca valorile oscileaza intre 5 metri si pana la valori mai mari de 80 metri. Marea majoritate a acestora se incadreaza intre 5 m si 32 m.Versantii cu altitudini mai mari sunt intalniti in partea centrala a bazinului.

Figura nr4 – Harta hipsometrică a bazinului hidrografic Doina – Miletin

Figura nr 5 Harta pantelor bazinului hidrografic Doina – Miletin hiuhuijhuijh

harta

Figura nr6 Lungimea versantilor î

harta n

3.Calcularea perderilor de sol erodat în sistemul de agricultură deal-vale pe modelul ,, Moțoc” 3.1 Factorii care influentează pierderile de sol Factorii care influențeaza pierderile de sol sunt legati de modul de administrare a terenului cat si a proprietatilor fizico-chimice a acestuia. In ceea ce priveste administrarea terenurilor, putem aminti factori cum ar fi: modul de efectuare a araturii, pe directia deal – vale sau pe traiectoria curbe generale de nivel, planta cultivata pe aceste terenuri, deoarece o leguminoasa sau o graminee perena acopera mai bine suprafata trenului. Pierderile de sol erodat din bazinul hidrografic Doina – Miletin au fost calculate conform metodei ,, Moțoc”. Astfel eroziunea medie anuala, notata cu E in metoda , masurata in t/ha este influentata de urmatori factori : K coeficient de erozivitate pe baza agresivităţii pluviale , S: coeficient de corecţie pentru erodabilitatea solurilor; C: coeficient de corecţie pentru efectul culturilor; Cs: coeficientul de corecţie pentru efectul lucrărilor antierozionale; L: lungimea versantului și i: panta terenului (%). Valorile coeficentilor au fost obtinute studiind lucrarile de specialitate referitoare la metoda ,, Moțoc” , iar lungimea versantilor și panta terenului au fost calculate utilizand mijloacele SIG.Valorile

factorilor sunt urmatoarele : coeficentul de

erozivitate pe baza agresivitatii pluviometrice este de 0,100, corespondentul

partii central

nordice a Podisului Moldovenesc; coeficentul de corectie pentru erodabilitatea solurilor are valoarea de 0,7 ;coeficentului de corectie pentru efectul culturilor este 1 , caracteristic terenurilor cu porumb monocultură ;coeficentul de corecție penrru efectul lucrarilor antierozionale are valoarea 1, corespunde culturilor și lucrarilor pe directia deal-vale, iar în acest caz valoarea sa este maximaă penrtu toate clasele de pante . Pentru calculul eroziuni medii anuale ( E ), lungimea versanților (L) si panta (i) sunt ridicate la puterea 0,3 respective 1,5 Valorile acestora sunt medii și au fost obținute în urma realizării MNT-ului și a hărtilor specific

3.2 Harta pierderilor de sol erodat Harta pierderilor de sol erodat a fost realizată utilizând formula specific metodei Moțoc, care a fost transformata intr-o geoformula identică, astfel încât să poata fi aplicata utilizand programul TNTmips. Formula este următoarea, unde m=0,3 și n = 1,5 E=K * S *C *Cs* Lm * in E=0,100*0,7*1*1*L0,3 *i1,5

În cazul bazinului hidrografic Doina – Miletin pierderile de sol erodat variaza de la 0 t/ha/an si până la 122,91t/ha/an. Se observa ca pierderile de sol sunt mai reduse spre exteriorul bazinului, acolo unde si panta este mai mica 0- 10% iar valorile mari sunt prezente in partea inferioara pe versantul stang.

3.4 Histogramele aferente bazinului Hidrografic Doina –Miletin 3.4.1Histograma pantelor

Figura nr 7. Histograma pantelor

Analizand histograma pantelor bazinului hidrografic Doina –Miletin, reiese că în cadrul acestuia predomina pantele cu valori reduse de 10 – 20%, cu o pondere de 53% . Cea mai mică pondere de 0,91 % revine clasei de pantă de peste 40% . Aceasta fiind urmată de clasa 30 – 40 cu o pondere de 5% Clasa de panta 20 – 30 are o pondere de 16,3% iar clasa 0-10 28,1% .Prin urmare ,terenurile din cuprinsul bazinului hidrografic sunt caracterizate predominant de valori mici ale pantelor , sub 20%, astfel încât prezinta potential de conservare a resurselor ridicat.

Concluzii Bazinul hidrografic Doina- Miletin are o suprafață de 269,11 ha. Valea este de tip reconsecvent, ceea ce înseamnă că aceasta a aparut mai recent , dezvoltandu-se pe o suprafață mai joasă, derivată din relieful initial. Desfasurarea bazinului este pe directia N-S, astfel încât se remarcă o asimetrie de ordinul al II –lea.Versantul stâng reprezintă frunte de cuesta, cu expozitie general vestică și cu utilizare pasune, în timp ce reversul de cuesta reprezentat de versantul de versantul drept, cu expoziție estică și utilizare agricolă. În cadrul acestui bazin altitudinile variază de la 76,93 metri pana la 165,69 metri. Pantele au valori mici de 0 – 10% si 10 – 20 %. Lungimea versantilor oscileaza intre 5 metri si pana la valori mai mari de 80 metri. Marea majoritate a acestora se incadreaza intre 5 m si 32 m. Pierderile de sol erodat

122,91

t/ha/an Procesul de degradare este accelerat si datorita lucrarilor mecanice de pregatire a patului germinativ pe directia deal – vale și nu pe directia generala a curbelor de nivel.

Lipsa unui

asolament adecvat,din cauza cultivarii porumbului in sistem de monocultura duce la degradarea solului. Această practică agricolă nesustenabilă favorizează eroziunea în suprafata, prin acțiunea picaturilor de ploaie si de asemenea a scurgerii liniare sau concentrata, ducand la modificarea proprietatilor fizice si chimice ale solurilor si intr-un final la reducerea fertilitatii acestuia, cu efecte vizibile in scaderea productiei agricole. În concluzie, bazinul Doina –Miletin prezinta terenuri moderat degradate, procesul intensificand-se din exterior catre interiorul bazinului.

Bibliografie

1. Moțoc M., Munteanu Șt., Băloiu V., Stănescu P., Mihai Gh., (1975) Eroziunea solului și metode de combatere , editura Ceres, Bucuresti 2. Ioniță I. (2000). Geomorfologie aplictă. Procese de degradare a regiunilor deluroase, Editura Universitatii ,, Al. I. Cuza” Iași