Analiza Comunei Lespezi.docx

ANALIZA COMUNEI LESPEZI

Cuprins : Introducere Capitolul I ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Așezare Demografie Relief Climă Vegetație Solurile Hidrografia Componența administrativă

Capitolul II BILANȚUL TERITORIAL 1. Structura fondului funciar; 2. Suprafaţa terenului intravilan si extravilan;dinamica acestora după 1990. Tipurile de proprietate. 3. Terenuri amenajate pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare. Prezența amenajărilor antierozionale și cele destinate combaterii inundaţiilor 4. Alimentarea cu apă a localităţilor 5. Amenajări de drumuri 6. Amenajări de depozite ecologice pentru deşeuri (gestionare, eliminare, reciclarea deşeurilor)

Capitolul III ECONOMIA ȘI POTENȚIALUL DE DEZVOLTARE 1. Potenţial economic și socio-uman 2. Potenţial tehnologic 3. Disfuncţionalităţi urbanistico-edilitare 4. Analiză SWOT a localităţii

5. Scenariu privind direcţiile de dezvoltare şi acţiunile concrete pentru dezvoltarea localităţii 6. Scenariu pentru dezvoltarea infrastructurii

CONCLUZII BIBLIOGRAFIE

Lista figurilor Fig.nr.1 Poziția comunei în cadru județului Fig.nr. 2 Demografia comunei Lespezi Fig.nr. 3 Relieful comunei Lespezi Fig.nr. 4 Poziția satelor componente Fig.nr. 5 Graficul terenului intravilan Fig.nr. 6 Graficul terenului extravilan Fig.nr. 7 Ravenele din satul Lespezi Fig.nr. 8 Zona cu alunecări de teren în satul Heci Fig.nr. 9 Zone cu alunecări în satul Dumbrava Fig. nr. 10 Zone cu alunecări în satul Lespezi dealul Strahotin

Lista tabelelor Tabelul nr.1 Repartiția terenurilor Tabelul nr. 2.1 Modul de folosință pentru suprafața agricolă Tabelul nr. 2.2 Modul de folosință pentru suprafața neagricolă Tabelul nr.3 Producția agricolă vegetală pentru principalele culturi Tabelul nr. 4 Evoluția terenurilor în intervalul 1990- 2014

Introducere Urbanismul si Amenajarea Teritoriului se referă la un complex de cunoștințe stiintifice, tehnice, functionale și estetice, care serveste la satisfacerea unor necesități obiective ale colectivitatilor umane ( atât indivizi cât si grupuri). Acesta are în vedere:  amenajarea ( proiectarea, constructia, utilizarea, întretinerea) mediului natural: apa, aer, sol, fauna, flora, zgomote si vibratii – produse în mod artificial sau natural sau mediului antropic ( material sau construit) – mediul modificat de actiunea oamenilor care se compune din localitati, cu tot ce este construit si amenajat în interiorul si în afara lor (transport, locuire, exploatare resurse, culturi agricole, paduri plantate de om). Mediul antropic se caracterizeaza printr-o contradictie între durata foarte mare de exploatare, cu inertie semnificativa a amenajarilor (constructiilor) realizate de om si necesitatile oamenilor care le utilizeaza ( necesitati foarte flexibile, care se schimba rapid în timp).  gasirea modalitatilor de implementare (analize, studii, metode si practici, previziuni) care permit adoptarea de masuri în vederea reducerii si eliminarii unor consecinte negative asupra mediului Urbanism si Amenajarea Teritoriului sunt stiinte sociale, referindu-se la problemele populatiei, ale societatii umane. Atât notiunea de teren cât si cea de populatie este indisolubil legata de urbanism si amenajarea teritoriului ( se pot face studii prospective pentru zone lipsite de populatie sau se poate crea teren artificial – vezi tari ca Olanda, care anual recupereaza foarte mult teren din mare, prin intermediul polderelor – dar, în momentul de fata, acestea ar fi lipsite de interes). Sursă http://www.lora.ro/urbanism-si-amenajarea-teritoriului-definitie-scurt-istoric/

CAPITOLUL I.ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL I.1. AȘEZARE Comuna Lespezi este așezată în partea de est a Romaniei, în nord-vestul județului Iași pe terasele care apar de o parte și de alta a râului Siret, în partea de sud-est a Podișului Sucevei. Se învecinează la nord și nord-vest cu orașul Dolhasca din județul Suceava, la est cu Sirețel si Vînători - comune din județul Iași, la sud cu Valea-Seacă, iar la vest cu Tătăruși. Satul de centru a fost întemeiat în anul 1821, când un grup de negustori evrei au obținut un hrisov de la domnitorul Ionița Sandu Sturza care le dadea dreptul să inființeze in aceast loc de langa raul Siret, pe mosia Sirețelului, un târg căruia i s-a dat numele "Lespezi". Aceasta denumire se pare că provine de la lespezile de piatra care se aflau în număr mare în albia și pe malurile râului Siret. Sunt însă în comuna sate inființate, se pare mai devreme, si anume: satul Buda, pe la 1800 iar satul Heci, încă de la 1409. În prezent, comuna Lespezi este formata din satele: Lespezi, Heci, Buda, Bursuc Deal, Dumbrava și Bursuc Vale. Fig. nr.1 Poziția comunei în cadru județului Sursa : wikipedia.org

I.2. DEMOGRAFIE Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Lespezi se ridică la 5.250 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.078 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,8%), cu o minoritate de ruși lipoveni (2,3%). Pentru 2,86% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,85%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (2,4%). Pentru 2,86% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Fig. nr. 2 Demografia comunei Lespezi Sursa: wikipedia.org

I.3. RELIEFUL Amplasată pe culoarul Siretului, între Dolhasca și Pașcani, comuna Lespezi are un relief deluros, colinar, aluvionar și cu terase. Acest relief este sculptat de agentii externi în depozitele sarmațiene constituite în cea mai mare parte din roci tertiare necutate: argile, marne, nisipuri, pietrisuri, gresii si roci calcaroase, depuse peste o unitate de platforma veche, numita Platforma Moldoveneasca, alcatuita din roci cristaline cutate, care se gaseste sub cuvertura neogenă, la peste 1000 m adancime. Valea Siretului, strabatuta de râul Siret de la N la S, în directia înclinarii stratelor, are caracter consecvent, în timp ce afluenții siretului (Probota, Trestioara, zis si Heci, Buda, Lespezi, Siretel), care curg perpendicular pe înclinarea stratelor, au format vai subsecvente, cu caracter asimetric, cu coaste spre sud și pante line spre nord, favorabile construcțiilor. Pe partea stangă a Siretului sunt dealuri mai înalte ca Dealul Buda (384 m) la S de Dealul Mare Tudora (593 m); Dealul Bobeica, Dealul Dumbrava, Dealul Peter (370 m), care fac parte din Dealul Mare Hârlău.

Fig. nr. 3 Relieful comunei Lespezi Sursa:Ionesi V.2006

Valea Siretului, prezintă versantii în trepte, numite „terase", mai evidente si în numar de trei pe partea dreaptă. Pe stânga Siretului terasele sunt mai sterse și mai greu de distins. Mai evidentă este terasa de 20 m pe care sunt așezate satele Lespezi si Buda. Pe partea dreaptă, terasele sunt mai distincte, iar cea mai vizibilă este Terasa Pașcani (30-40 m), pe care sunt așezate satele Probota, Heci si Bursuc-Deal. Pe această parte a văii, dealurile sunt mai joase sub formă colinară: Dealurile Mănăstirii, Trestioara, Heciului (țintirimului), Diudiului, Bursucului. Terasa cea mai joasă și mai tânără este Lunca siretului (220 m altitudine), cu aspect de șes, cu lațimi de peste 2 km după ce Siretul depășește „poarta" Heciului. Șesul Siretului are doua trepte: una joasă de 2- 3 m altitudine, frecvent inundabilă, bogată în acumulari de pietris și nisip, cu numeroase meandre, și o treaptă mai înalta (4-7 m), inundata rar si partial fiind acoperita cu soluri fertile. Procesele geomorfologice apar pe versanții văilor și pe

frunțile teraselor favorizate de pante de peste 4-5 grade și prezența straturilor de argila la baza vailor și de apariția unor straturi acvifere de la baza calcarelor și gresiilor sarmațiene, care dau naștere la numeroase izvoare cu apă potabilă (la Colac, Sipotel, Diudiu, Bursuc-Deal, Buda, Dumbrava). Ravene, alunecari de teren, surpări și rostogoliri apar pe toti versantii din comuna. Articol extras din "Monografia comunei Lespezi-Iasi" (https://www.comuna-lespezi-iasi.ro)

I.4. CLIMA Se încadreaza în climatul temperat-continental de nuanta moderata, specifica dealurilor între 200 si 400 m. Temperatura medie anuala este de 8,4 grade C, cu minima în ianuarie si maxima medie în luna iulie 20,1° C. Precipitațiile atmosferice sunt moderate, cantitatea medie anuală fiind puțin sub 600 cm cubi/an.

I.5. VEGETATIA Relieful este acoperit cu vegetatie de padure si pasuni. Padurea ocupa suprafete reduse în estul si vestul comunei, din cauza defrisarilor. Padurile (178 ha) sunt formate din fag, carpen, gorun, tei, mesteacan, stejar, iar dupa razboi s-au plantat si molizi. In locurile mlastinoase creste papura, rogozul, nufarul galben, matasea broastei, sageata apei si zavoaie de plop si rachita. Suprafata afectata de umiditate este de 120 ha.

I.6. SOLURILE Factorii pedoclimatici au favorizat formarea solurilor argiluviale podzolite si cernoziomuri levigate slab si moderat în locurile mai înalte, iar pe sesul Siretului soluri aluviale si lacoviste, care confera conditii bune pentru culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, cartofi, plante de nutret si altele. Solurile de platouri si de pe pantele dealurilor permit culturi de pomi fructiferi si mai putin vita de vie. In anii ploiosi terenurile agricole din lunca sunt inundate partial (asa cum a fost si cazul inundatiilor din 2008-2009). Alunecarile de teren si eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi si între Paraie (langa Trestioara), la Heci. Pentru ameliorarea acestor fenomene s-au executat lucrari de regularizare, care vor trebui însa continuate, atat la Buda, cat si la Heci.Articol extras din "Monografia comunei Lespezi-Iasi" (https://www.comunalespezi-iasi.ro)

I.7. HIDROGAFIA Comuna Lespezi este bogată atât în ape de suprafaţă cât şi în ape subterane. Principala apă care drenează teritoriul comunei de la nord la sud prin partea centrală este Siretul, care primește o serie de afluenți al caror debit, desi variabil, nu seacă niciodată. Apele subterane, strans legate de conditiile geologice și fizico-geografice sunt folosite în mare măsură pentru alimentarea populatiei cu apa potabila și în alte scopuri, ele alimentând cca. 60 de fantani. În prezent este în curs de executie un foraj hidrogeologic care sa suplimenteze alimentarea cu apa a satului Bursuc Deal, usor deficitară. Cele mai importante strate acvifere apar în formatiunile sarmatice de la baza teraselor inalte din satele Heci, Lespezi si Buda. Aceste ape au debite bogate și calități fizico-chimice bune. Doar cele din Lespezi care se gasesc la adancimi de 20 m, conțin cantitati mari de calcar motiv pentru care se va realiza un sistem centralizat de alimentare cu apa potabila a satului Lespezi. Apele de suprafata sunt reprezentate de Siret si afluenții săi. Ele se caracterizează printr-un regim cu frecvente si accentuate variatii de nivel si debit, datorita variatiilor precipitatiilor si temperaturilor din timpul anului.

Raul Siret, care este la o altitudine de 220 m față de nivelul mării, se distinge printr-o vale largă, cu puternice tendinte de divagare, cu un grad inalt de meandre și o pantă medie de 0,5 m la km. Debitul este variabil, datorita variațiilor factorilor climatici. Apele mari se produc odata cu topirea zapezilor și în lunile mai – iunie când se inregistrează cele mai mari debite cu valori diferite de la un an la altul. Viiturile se produc la topirea zapezilor și în timpul ploilor torentiale din timpul verii . Paraul Trestioara este afluentul pe care Siretul il primeste pe partea dreapta. Albia paraului este adancita pana la 3 m astfel incat la viituri poate prelua intregul debit de apa; Paraul Buda este afluentul din partea stanga a Siretului - la nord de Lespezi, iar parau Siretel, la sud de Lespezi. Aceste parauri aduna o parte din apele torentiale de pe stanga Siretului.

I.8. Componenta administrativa Comuna Lespezi are o suprafatã de 5.069 de ha si este formata din satele: BUDA, asezat la 4 km NE de Lespezi. Dateaza de la 1790. Buda, înseamna în slavona „locuinta retrasa în padure, locuinta în curatura", iar localnicii spun ca ar proveni de la un boier cu numele de Buda, stapanul acestor locuri. BURSUC - DEAL, sat înfiintat în 1879, dupa reforma agrara (1864), din timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Numele ar proveni de la bursucii care traiau în padurile ce acopereau aceste locuri sau de la un oarecare Bursuc. BURSUC - VALE, sat înfiintat în anul 1921, este asezat în Lunca Siretului, la est de BURSUC DEAL si de calea ferata. De aici, sunt 3 kilometri pana la Lespezi si 5 kilometri pana la Pascani. DUMBRAVA, înfiintat la 1922, pe mosia lui Fotin Ionescu, fost ministru al agricuturii, al carui nume îl poarta pana în anul 1962, când localitatea este numita DUMBRAVA (de la slavonul dumbrava - padure rara de stejari tineri). Satul aproape ca s-a contopit cu Lespezi, spre nord. HECI, cel mai întins si mai populat sat al comunei si cu cea mai veche mentiune documentara (18 aprilie 1409). Heci, în Maramures inseamna loc de pe malul unui rau, unde numeroase crengi de copaci au intrat în putrefactie. Toponimul mai poate proveni însã si de la un oarecare Herci, proprietarul padurilor de altadata (Vasile Miron, 1971), sau de la huci, care este o raritura de padure, din NV satului la hotarul cu Tatarusiul. Legenda spune ca Heci ar deriva de la „E'cce Seretura", cuvinte pronunțate de Laslau, craiul unguresc, care i-a alungat pe tatari pânã la Siret, în secolul al XIII-lea. LESPEZI este centrul de comuna, datat pentru prima oara la 1790. Toponimul provine de la stratul de gresii dure (lespezi) care apar în malul Siretului sub depozitele de terasa.

Fig.nr.4 Poziția satelor componente

Capitolul II BILANȚUL TERITORIAL II.1. Structura fondului funciar Activitatea de bază specifică zonei este agricultura, fiind ocupaţia de bază a locuitorilor comunei. La nivelul anului 2014 suprafaţa agricolă a comunei Lespezi era utilizată conform tabelului nr2 Suprafata fondului funciar în comuna Lespezi Categoria de folosinșță

Anul 2014

Suprafața totală Terenuri agricole total Terenuri neagricole total

5069 3797

Procentaj

100% 74,91% 25,09% 1272 © 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Tabelul nr. 1 Repartiția terenurilor

Suprafața fondului funciar după modul de folosință în comuna Lespezi Modul de folosință pentru suprafața Anul 2014 Procentaj agricolă Terenuri agricole total 3797 (100%) Arabila 2657 69,97% Pasuni 931 24,53% Finete 152 4% Vii si pepiniere viticole 6 0,15% Livezi si pepiniere pomicole 51 1,35% © 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Tabelul nr. 2.1 Modul de folosință pentru suprafața agricolă

Suprafața fondului funciar după modul de folosință în comuna Lespezi Modul de folosință pentru suprafața Anul 2014 Procentaj neagricolă Terenuri neagricole total (100%) 1272 Paduri si alta vegetatie forestiera Ocupata cu ape, balti Ocupata cu constructii Cai de comunicatii si cai ferate Terenuri degradate si neproductive

60 268

4,72% 21,07%

408

32,08

130 10,22% 406 31,91% © 1998 - 2018 INSTITUTUL NATIONAL DE STATISTICA Tabelul nr. 2.2 Modul de folosință pentru suprafața neagricolă

Cea mai mare întindere este ocupată de suprafaţa arabilă cu un procent de 70% , iar viile şi livezile ocupă suprafeţe foarte reduse 1,5%. Dintre plantele de cultură primul loc îl ocupă porumbul şi grâul cu 70% din terenul arabil. Cu toate că există condiţii prielnice pentru cultivarea legumelor şi sfeclei de zahăr, acestea ocupă suprafeţe nesemnificative, din cauza slabei preocupări pentru aceste culture care ar putea aduce venituri importante locuitorilor comunei şi implicit bugetului local.

Producţie vegetală Potenţialul productiv al pământului exprimat în note de bonitare este exprimat în tabelul de mai jos:

Producția agricolă vegetală pentru principalele culturii Anul Principalele 1990 culturi

Anul 1991

Anul 1992

Anul 1993

Anul 1994

Anul 1995

Anul 1996

Anul 1997

Anul 1998

Anul 1999

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Tone Grau si secara 2099 Porumb boabe 1801 Floarea soarelui : Sfecla de zahar 1658 Cartofi 2580 Legume 1260

1501

1431

1317

2003

1496

310

652

712

546

500

1035

860

60

1769

2800

2525

2009

2483

3140

3850

4105

4911

3120

4390

5190

4450

:

23

:

8

30

27

48

50

100

75

137

145

150

1801

1000

1548

2850

1778

1450

1422

1800

800

1600

610

800

600

1096

780

3000

1900

2970

3000

1764

2250

2400

4520

8200

8000

6900

1439

327

1010

958

908

984

1466

889

265

1198

887

832

1055

Tabelul nr.3 Producția agricolă vegetală pentru principalele culturii

Deşi teritoriul comunei dispune de terenuri prielnice defăşurării activităţii agricole, producţiile sunt sub potenţialul zonei. Aproximativ jumătate din suprafaţa cultivată este destinată culturii porumbului, structura culturilor de câmp fiind dezechilibrată, ceea ce împiedică practicarea unei rotaţii corespunzătoare a culturilor. Zootehnia Producţia agricolă animalieră a înregistrat o diminuare după 1990, mai ales în ceea ce priveşte bovinele. Efectivele de ovine şi porcine au înregistrat creşteri, însă în cazul acestora se consideră că producţia este asigurată doar pentru nevoile gospodăriei şi mai puţin pentru comercializare.

II.2 Suprafaţa terenului intravilan si extravilan;dinamica acestora după 1990. Tipurile de proprietate. Conform datelor prezente pe site-ul Institutului Național de Statistică suprafața intravilanului de pe raza comunei Lespezi a fost constantă în intervalul 2010-2014 si anume 538 hectare.

Graficul terenului intravilan 600

538

538

538

538

538

500 400 300 200 100 0 Anul 2010

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2014

Fig. nr.5 Graficul terenului intravilan

În ceea ce privește datele despre suprafața terenului extravilan prezente pe site-ul Institutului Național de Statistică sunt din anul 1990 și până în anul 2014, astfel putem vedea o oarecare variație a acestuia. Extravilanul prezintă un maxim în anul 2014 cu suprafața de 4531 de hectare și un minim în ani 2004 și 2005 cu suprafața 3450 de hectare

Evoluția terenurilor în intervalul 1990 - 2014 Anul

Total extravilan

Total intravilan

1990

4192

date lipsă

1991

4193

date lipsă

1992

4182

date lipsă

1993

4182

date lipsă

1994

4181

date lipsă

1995

4181

date lipsă

1996

4179

date lipsă

1997

4197

date lipsă

1998

4218

date lipsă

1999

4149

date lipsă

2000

4353

date lipsă

2001

4509

date lipsă

2002

4501

date lipsă

2003

4445

date lipsă

2004

3450

date lipsă

2005

3450

date lipsă

2006

4297

date lipsă

2007

3697

date lipsă

2008

3697

date lipsă

2009

3697

date lipsă

2010

4500

538

2011

4500

538

2012

4500

538

2013

4500

538

2014

4531

538 Tabelul nr.4 Evoluția terenurilor în intervalul 1990 – 2014

Graficul terenului extravilan 4600 4500 4400 4300

hectare

4200 4100

4000 3900 3800 3700 3600 3500

Anul 2014

Anul 2013

Anul 2012

Anul 2011

Anul 2010

Anul 2009

Anul 2008

Anul 2007

Anul 2006

Anul 2005

Anul 2004

Anul 2003

Anul 2002

Anul 2001

Anul 2000

Anul 1999

Anul 1998

Anul 1997

Anul 1996

Anul 1995

Anul 1994

Anul 1993

Anul 1992

Anul 1991

Anul 1990

3400

Ani Fig. nr.6 Graficul terenului extravilan

Cele mai multe suprafețe de teren sunt proprietăți personale, dar sunt și proprietăți ale primariei, în general aceste fiind suprafețe ocupate de pasuni, care sunt concesionate sau închiriate micilor crescători de animale.

II.3. Terenuri amenajate pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare. Prezența amenajărilor antierozionale și cele destinate combaterii inundaţiilor Zonele de alunecări au fost inventariate pe baza cercetărilor de teren, a studiilor geotehnice, pe baza informaţiilor obţinute de la localnici și din planul de apărare împotriva riscurilor. În cele cinci sate ale comunei au loc fenomene de alunecare şi surpări de terenuri, datorită torentelor formate de scurgerile de pe versanţi. Lucrările de îmbunătațire de pe suprafața comunei Lespezi au

încetat odata cu tranziția spre democrație. Alunecările de teren şi eroziunea se produc la Dumbrava pe coasta Peterului, Dealul Strahotin din Lespezi și între pârâie (lângă Trestioara), în Heci. Pe raza satului Lespezi sunt prezente si două ravene de mari dimensiuni, dar acestea au fost stabilizate și împadurite cu salcam.Totodata acestea au fost îngradite. În ceea ce privesc lucrarile pentru combaterea inundatiilor, le putem aminti doar pe cele de pe cursul raului Siret, începute din zona Satului Lespezi si continuate în aval, până în apropiere de orasul Pașcani. Acestea au fost intreprinse, ca urmare a efectelor inundatiilor ce au avut loc în anul 2008, care au afectat numeroase gospodarii din satul Heci, mai ales casele amplasate in albia majora a raului.Aceste lucrari nu au fost finalizate, invocandu-se lipsa banilor.

Fig. nr.7 Ravenele din satul Lespezi

Fig. nr.8 Zona cu alunecari in satul Heci

Fig.nr 9 Zone cu alunecări în satul Dumbrava

Fig.nr. 10 Zone cu alunecări în satul Lespezi, dealul Strahotin

II. 4. Alimentarea cu apă a localităţilor Alimentarea cu apă Comuna Lespezi nu dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă. În prezent, alimentarea cu apă a comunei se face din stratul acvifer de suprafaţă, prin fântâni. Canalizarea În prezent, comuna Lespezi nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care să asigure colectarea apelor uzate, inclusiv epurarea lor. Apele pluviale din comună sunt colectate prin

intermediul rigolelor şi şanţurilor amplasate pe marginea drumurilor, evacuarea apei făcându-se gravitaţional la emisarii naturali.

II.5. Amenajări de drumuri Lungimea totală a drumurilor din comuna Lespezi este de 82 km. Starea tehnică a reţelei de drumuri este diversă. Astfel:  drumul judeţean DJ 208 asfaltat între 1967-1970, degradat din cauza intensificării fluxului de maşini şi mai ales al celor de mare tonaj;  drumul judeţean DJ 208 A Lespezi-Vanatori este pietruit, dar degradat şi greu accesibil pe timp nefavorabil; la fel sunt şi drumurile spre Sireţel şi Tătăruşi;  satul Lespezi are în afara DJ 208 în cea mai mare parte străzi pietruite, dar şi în mică măsură drumuri săteşti din pământ, greu accesibile pe timp nefavorabil;  drumurile comunale şi săteşti sunt pietruite, fiind accesibile chiar şi pe timp nefavorabil, fiind puţine drumurile din pământ greu accesibile. Gradul de vascularizare rutieră este de 0,582 km drumuri judeţene şi comunale la 100 ha. suprafaţa, cu 52,4 % mai mare ca media pe judet. Astfel, un aspect important îl constituie ponderea drumurilor modernizate în totalul drumurilor publice din comună, care este de numai 24,10%. Rezultă că aproximativ 75,9% din infrastructura rutieră a Comunei Lespezi, este sub standardul minim acceptabil. La nivelul drumurilor judeţene şi comunale, gradul de modernizare a drumurilor este insuficient, astfel încât timpii de deplasare sunt mari. Căile de comunicaţii Comuna Lespezi a fost cu un pas înaintea comunelor din jur, din punct de vedere economic.Acest lucru s-a datorat poziţiei geografice, aflandu-se la intersecţia drumurilor comerciale şi la un vad al Siretului. Prin intermediul drumurilor şi căii ferate existente, se realizeză legături directe pentru transportul de călători şi mărfuri cu municipiul Paşcani, municipiul Iaşi, oraşul Suceava şi cu Bucureşti. Trasportul rutier Transportul auto a crescut foarte mult după 1990, încât a devenit o problemă serioasă pentru locuitorii comunei. Transportul mărfurilor se practică, în cea mai mare parte cu autoturismul. Transportul auto este din ce în ce mai mult folosit, şi practicat cu excepţia satului Bursuc Vale, pe teritoriul comunei trecând traseul autobuzelor (Paşcani-Vânători şi retur, Paşcani- Botoşani şi retur) şi cel a 3 firme de microbuze ce au curse la interval de 1 ora. Legatura între satele componente se face şi cu mijloacele proprii şi din ce în ce mai puţin distanţele sunt străbătute cu piciorul.

Tabelul nr.5 Categoiile de dumuri

Căi ferate Odată cu inaugurarea căii ferate Iţcani-Paşcani-Roman, în decembrie 1869, s-a dat în folosinţă şi staţia C.F.R. Heci-Lespezi şi Halta Sodomeni, care a însemnat un moment important în dezvoltarea târgului Lespezi. În jurul staţiei au apărut unităţi de colectare-depozitare, care s-au desfiinţat după 1992, rămânând doar depozitul pentru schelete metalice pentru poduri C.F.R. Staţia C.F.R. a deservit şi comunele Sireţel, Tătăruşi şi Vânători, o parte din servicii fiind preluate de transporturile rutiere. Dacă până în 1990 treceau prin staţie în jur de 150 de trenuri în 24 de ore, în prezent trec aproximativ 50 de trenuri în acelaşi interval de timp. Teritoriul comunei Lespezi este traversat de calea ferată cu staţia CFR Heci-Lespezi care străbate pe circa 10 km teritoriul central al comunei. Comuna este traversată de două magistrale feroviare ce facilitează accesul către două oraşe și anume: legatura pe relatia Suceava - Iasi si Suceava -Bucureşti se realizează prin 5 perechi de trenuri cu opriri în staţia CFR Heci-Lespezi.

Fig.nr11 Cladirea stației CFR Lespezi

II.6. Amenajări de depozite ecologice pentru deşeuri (gestionare, eliminare, reciclarea deşeurilor) Pe teritoriul comunei Lespezi nu există depozite neconforme de deşeuri. Depozitele vechi au fost închise până la data de 16.07.2009. Colectarea deşeurilor de pe teritoriul comunei se face în amestec, în pubele de plastic, o dată pe săptămână, cu maşina primăriei. Primăria are contract cu firma S.C.Rabrro S.R.L. Iaşi care transportă deşeurile la un depozit autorizat. În prezent, tipurile de deşeuri sunt gestionate astfel:  Deşeuri reziduale: colectare în pubele de plastic de 110 l, la nivel de gospodărie; preluare din poartă în poartă o dată pe săptămână. La instituţiile publice și agenţii economici, deşeurile sunt colectate în pubele de plastic sau containere de 1100 l, după caz şi sunt preluate în bază de contract de operatorul RABRRO.  PET și plastic, Hârtie și Sticla: se colectează parţial separat. Sunt puncte de colectare a deşeurilor reciclabile, dotate cu containere de 1100 l, însă gradul de colectare separată este redus.  Deşeuri din epizootii: În comună s-a prevăzut un spaţiu pentru incinerare cadavre animale în caz de epizootii: teren cu suprafață de 15.000mp, amplasat in extravilanul localității Lespezi, la distanţă de 500m de localitate. Spaţiul nu este amenajat şi nici autorizat.  Deşeuri din construcţii / demolări: nu se valorifică în mod organizat. Generatorul acestor deşeuri le valorifică / elimină în regie proprie.  Deşeuri periculoase din deşeurile menajere: nu sunt colectate separat.  Deşeurile zootehnice şi biodeşeurile (din pieţe, grădini, parcuri etc.) sunt gestionate local, prin grija generatorului. Fiecare gospodărie valorifică deşeurile zootehnice pe terenurile agricole proprii sau în grădini. Primăria nu valorifică biodeşeurile rezultate din activitatea de curăţare a parcurilor, grădinilor sau din pieţe.  Deşeurile cu risc biologic (animale moarte) sunt preluate la cerere de firma Protan SA, cu care Primăria are contract. Nu există un spaţiu amenajat pentru stocarea acestor deşeuri până la preluare. Comuna are cimitire în fiecare localitate. Este prevăzută zona de protecţie sanitară de 50 m în jurul acestora. Nu se prevăd extinderi ale cimitirelor. II.7. INFRASTRUCTURA DE UTILITĂŢI Echipare edilitară Comuna Lespezi are în derulare un proiect de realizare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare. Gospodăriile populaţiei se vor alimenta de la sistemul de alimentare cu apă în urma finalizării lucrărilor. Iluminatul public şi electricitatea Teritoriul comunei Lespezi este străbătut de reţeaua de înaltă tensiune de 220 kv. O ramificaţie de linie de medie tensiune asigură alimentarea a 13 posturi de transformare cu o putere instalată de 2170 kva. Reţelele de joasă tensiune care asigură alimentarea consumatorilor casnici, a instituţiilor şi agentilor economici au o lungime de circa 78 km. Gradul de electrificare a consumatorilor casnici este de peste 96% existând în continuare cereri de racordare la reţeaua electrică, de la persoanele care îşi construiesc locuinţe. Toate satele componente ale comunei Lespezi beneficiază de iluminat stradal, instalaţia are aproximativ 500 lămpi.

Infrastructura de telecomunicaţii Comuna Lespezi este conectată la reţeaua telefonică. Liniile de conectare a localităţilor măsoara aproximativ 19,5 km. În comună circa 90% din gospodării deţin în medie un abonament telefonic, la reţele fixe sau mobile.În ceea ce priveşte reţeaua de cablu TV, acesta acoperă toate satele comunei. Activitatea de poştă, prin intermediul Oficiului Poştal Lespezi, asigură distribuirea efectelor poştale (corespondente, colete, mandate poştale, mandate de pensii etc).

Capitolul III ECONOMIA ȘI DEZVOLTARE

POTENȚIALUL DE

III.1. Potenţial economic și cel socio-uman Comuna este localizată într-un spaţiu polarizat de municipiul Paşcani, care se află situat la distanţă de 18 km de comuna Lespezi. Reşedinţa de judeţ, Iaşi se află la o distanţă de 90 km. Principalele resurse şi totodată premise de dezvoltare economică sunt terenul arabil pentru agricultură si resursele hidrografice. Ca tip de spaţiu rural, conform Atlasului României 2006, comuna Lespezi este caracterizată ca fiind de tipul 1, mai precis, un spaţiu rural dens populat, cu agricultură bazată pe microexploataţii individuale. Structura activităţilor economice. În comuna Lespezi sunt 92 de societăţi care prestează activităţi diverse, în principal agricultură (16), comerţ (34) şi alimentaţie publică. Agricultura. Potenţialul agricol al comunei Lespezi este reprezentat, de suprafaţa mare a terenului arabil la care se adaugă o suprafaţă semnificativă de păşuni. Conform Atlasului României 2006, ca tip de polarizare a spaţiilor agricole, comuna Lespezi se încadrează în tipul 7, adică „polarizare de tip oraş regional”, vizibil în jurul majorităţii centrelor urbane (efectul centurii de legume și lactate).

III.2. Potenţial tehnologic Potențialul tehnologic pe care il prezintă comuna Lespezi se caracterizează în primul rând modernizarea parcului de tractoare și utilaje agricole pe care mici agricultori le au. Un al potential tehnologic îl are și modernizarea punctului de pompieri prin echiparea cu o autospecială modernă.

III.3.Disfuncţionalităţi urbanistico-edilitare Cu privire la disfunctionalitați putem afirma că aceste sunt în numar mare si anume :        

lipsa unei rețele cu apă potabilă și a unei canalizări lipsa spatiilor propri pentru depozitarea și selectarea deseurilor echipament învechite la unele unități de interes ( cazul punctului de pompieri) practicarea unei agriculturi de subzistenta care nu valorifica potentialul terenului migratia și gradul ridicat de îmbătrânire lipsa programelor cu privire la lucrari de îmbunătățiri funciare slaba ingrijire si valorificare a pajistilor lipsa unui program pentru irigații

III.4.Analiză SWOT a comunei Lespezi Puncte tari

Puncte slabe

- poziţionare avantajoasă a Comunei Lespezi în apropierea municipiului Iaşi; - traversarea comunei de rute importante de transport rutier: DJ 208; - gamă variată de resursele naturale: păduri, ape, soluri, peisaje; - relief variat, - poziţionare geografică favorabilă în nordvestul judeţului Iaşi ; - grad ridicat de accesibilitate, fiind strabatuta de la Sud la Nord de drumul judetean DJ 208 ; - existenţa unor soluri fertile ce permit dezvoltarea agriculturii. din punct de vedere al mărimii, comuna Lespezi este una dintre cele mai mari comune din judeţul Iaşi. - procent ridica al căsătoriilor; - ponderea ridicată a populaţiei active; - traversarea comunei de drumul judeţenan DJ 208; - comuna Lespezi este străbătută de calea ferata cu staţia CFR Heci-Lespezi; - existenţa reţelei electrice cu ungrad de acoperire de 96% a gospodăriilor. - existenţa infrastructurii de telefonie fixă şi mobilă în comuna Lespezi; - existenţa reţelei de cablu TV. activitate agricolă bine reprezentată , prin ferme agricole şi centre de prelucrare sau industrializare a produselor agricole; -solurilor fertile ce favorizează practicarea agriculturii; - număr semnificativ de agenti economici; - pozitie geografică, ce favorizează practicarea turismului. - ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.

- inexistenţa zăcămintelor de subsol (gaze natural, cărbuni etc); - existenţa procesului de eroziune a solului - suprafeţe afectate de alunecări de teren; - în comună nu există reţea de alimentare cu energie termică; - în comună nu se asigură colectarea selectivă a deşeurilor; - în comună nu există spaţii verzi amenajate - în comună nu există nici o structură de cazare. - populaţia comunei Lespezi este caracterizată de un grad ridicat de îmbătrânire demografică . - adaptarea lentă a populaţiei rurale mature şi vârstnice la schimbările şi provocările lumii actual şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale; - lipsa de preocupare a populaţiei pentru recalificare. - calitate slabă a drumurilor ; - gospodăriile comunei nu sunt racordate la oreţea de alimentare cu apă . -gospodăriile comunei nu sunt racordate lao reţea de canalizare. - spaţii de joacă pentru copii insuficiente; -spaţii verzi amenajate doar în centrul comunei ; - trotuare deteriorate sau inexistente . fragmentarea suprafetelor agricole; - zone cu terenuri neamenajate şi nerecuperate pentru alte folosinţe; - investiţi insuficiente în agricultură; - potenţial turistic insuficient valorificat; -slabăinformarea cu privire la normele europene. - resurse financiare insuficiente pentru sustinerea investiţiilor.

Oportunități realizarea de lucrări de îmbunătăţiri funciare; - valorificarea mai eficientă a resurselor naturale de care dispune comuna Lespezi în vederea dezvoltării turismului, agriculturii, zootehniei; - accesarea fondurilor structurale şi de coeziune.

Amenanțări - existenţa unor zone cu risc de inundaţii şi alunecări; - schimbările climatice (temperaturi, precipitaţii) - accentuarea poluării apelor; - realizarea de defrişări necontrolate. - declinul demografic si îmbătrânirea populaţei comunităţii;

- apropierea de municipiul Iaşi creşte oportunităţile oferite pe piaţa muncii pentru locuitorii comunei Lespezi; -proiectele de dezvoltare ale infrastructurii pentru creşterea accesibilităţii zonei; -posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură din fonduri nerambursabile. -existenţa fondurilor guvernamentale şi structurale pentru realizarea de investiţii în infrastructura de utilitate publică şi transport; -disponibilitatea fondurilor europene pentru dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. - mediu prielnic obţinerii produselor ecologice; - existenţa fondurilor europene pentru finanţarea agriculturii; - creşterea numărului agenţilor economici; - dezvoltarea turismului şi a agroturismului: -atragerea investitorilor care să valorifice terenurile; - atragerea de fonduri nerambursabile; - diversificarea activităţilor economice; -existenţa la nivel naţional a programelor de dezvoltare a turismului.

- migrarea populaţiei tinere înspre centrele urbane; - scăderea ratei natalităţii; - reducerea populaţiei stabile a Comunei Lespezi; - - resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale; - cunoştnţe insuficiente legate de elaborarea şi administrarea proiectelor finanţate din Fondurile Structurale pentru proiecte de infrastructură pentru orizontul 2014 – 2020; - instabilitatea politică şi lipsa de continuitate a politicilor publice; - fonduri insuficiente alocate la nivel naţional pentru dezvoltarea drumurilor accentuarea gradului de îm - eroziunea si degradarea calităţii solurilor; - intensificrarea perioadelor secetoase; - apariţia inundaţiilor; - instabilitatea politică; - lipsa informării cu privirea la posibilităţile de finanţare existente; -resurse financiare insuficiente pentru finanţarea şi co-finanţarea proiectelor finanţate prin Fonduri Structurale.bătrânire demografică

III.5.Scenariu privind direcţiile de dezvoltare şi acţiunile concrete pentru dezvoltarea localităţii Strategia de dezvoltare locală reprezintă cadrul pentru o viziune pe termen lung asupra dezvoltării durabile, în care dezvoltarea infrastructurii, coeziunea socială și protecţia mediului merg mână în mână și se sprijină reciproc. Strategia de dezvoltare locală are rolul de a sprijini Comuna Lespezi în faţă provocărilor economice, politice ale acestuia secol. Aceasta se constituie în scopul orientării si dezvoltării de ansamblu a comunei prin: indicarea direcţiilor de dezvoltare, priorităţilor şi acţiunilor ce pot fi întreprinde la nivel local în perioada următoare; conştientizarea intreprinzătorilor şi reprezentanţilor din administraţia publică locală, de oportunităţile oferite prin accesarea fondurilor structurale si de coeziune ale Uniunii Europene, în scopul finanţării investiţiilor necesare pentru dezvoltarea comunităţii locale. Strategia de dezvoltare locală a Comunei Lespezi reprezintă un instrument care urmăreşte stabilirea într-o manieră unitară a principalele obiective de dezvoltare la nivel local, a acţiunilor prioritare pentru atingerea acestora şi a principalilor actori şi rolurile acestora. Pentru perioada 2014-2020, se doreşte atingere următoarelor trei priorităţi: – creștere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; – creștere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive;

– creștere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială. Viziunea de dezvoltare a comunei Lespezi relevă modul în care se doreşte a fi în anul 2020. Obiectivul general şi obiectivele strategice arată paşii de urmat în vederea împlinirii acestui deziderat. Astfel, obiectivul general al prezentei strategii, care reprezintă şi misiunea ei, este de a realiza o dezvoltare economică şi socială durabilă a comunei Lespezi, în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei. În acest sens, comuna Lespezi trebuie să-şi valorifice avantajele pe care le deţine. Dezvoltarea economică şi socială a comunei trebuie realizată şi prin îmbunătăţirea infrastructurii tehnico-edilitare şi a infrastructurii rutiere, creşterea eficienţei serviciilor publice. Viziunea dezvoltării reprezintă o formă împărtăşită a identităţii şi a valorilor comune, care să ofere comunităţii un sens al dezvoltării pe baza căruia să poată fi formulate obiective strategice de dezvoltare. Viziunea de dezvoltare trebuie să fie concretă şi posibil de atins prin obiective. Realizarea viziunii de dezvoltare este rezultatul unui proces participativ, care implică factorii de decizie, în vederea stabilirii unui consens în ceea ce priveşte viitorul comunităţii respective. Pentru perioada 2014 – 2020, atenţia va fi îndreptată spre dezvoltarea serviciilor oferite populaţiei. Poziţionarea sa, poate reprezenta cheia dezvoltării socio-economice. Comunitatea locală va dispune de servicii publice de calitate, va avea acces la utilităţile publice de bază şi la o infrastructură modernizată. Totodată, se va acordat atenţie dezvoltării economiei locale şi sprijinirii iniţiativelor locale în vederea creșterii economice durabile. În acest sens prioritare vor fi îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi consolidarea poziţiei în cadrul lanţului alimentar, diversificarea structurală în cadrul sistemelor agricole şi non-agricole, îmbunătăţirea condiţiilor pentru fermele mici şidezvoltarea pieţelor locale. Astfel, viziunea comunei Lespezi pentru anul 2020 este cea a dezvoltării de ansamblu, prin oferirea locuitorilor săi locuri condiţii bune de trai şi acces la servicii publice de calitate,şi prin creşterea atractivităţii pentru potenţialii investitori datorită resurselor locale. Prin atragerea investitorilor se vor crea locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al întregii populaţii. Reprezintă o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare de la nivel naţional. Dezvoltarea economică a unei comunităţi cât şi nivelul de trai al acesteia sunt în legătură directă cu gradul de dezvoltare al infrastructurii. Astfel, dezvoltarea şi extinderea infrastructurii cât şi dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber constituie o necesitate, fără de care se poate bloca dezvoltarea economică şi socială a comunităţii. Principala problemă care conduce la stagnarea dezvoltării economiei în Comuna Lespezi este reprezentată de starea proastă a infrastructurii cât și lipsa acesteia. Acest fapt are câteva consecinţe imediate cu un rol hotărâtor în dezvoltarea socio-economică a comunei, respectiv: - imposibilitatea de a atrage investitori; - imposibilitatea de a pune în valoare bogăţiile naturale și așezămintele cultural-istorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural; - scăderea calităţii vieţii. Lipsa unui sistem de alimentare cu apă cât şi a unei reţele de canalizare, influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor comunei. Obiectivul general: dezvoltarea economică şi socială durabilă a comunei Lespezi, în vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei. Obiective strategice Luând în considerare resursele comunei Lespezi cât şi problemele comunităţii, necesităţile şi priorităţile de dezvoltare se impune stabilirea unor obiective strategice ce vor reprezenta baza evoluţiei socio-economice în perioada 2014-2020. În acest sens, se vor avea în vederea următoarele obiective strategice: 1. Consolidarea întreprinderilor mici și mijlocii 2. Dezvoltarea agriculturii 3. Crearea condiţiilor dezvoltării economice

4. Îmbunătăţirea şi dezvoltarea forţei de muncă 5. Dezvoltarea serviciilor publice 6. Dezvoltarea şi îmbunătăţirea serviciilor sociale 7. Creşterea calităţii aerului 8. Reabilitarea solului şi împiedicarea degradării 9. Dezvoltarea unui sistem demanagement a deşeurilor (sursa Strategia de dezvoltare locala a comunei Lespezi, județul Iași 2014-2020)

II.6.Scenariu pentru dezvoltarea infrastructurii În vederea creşterii calităţii vieţii locuitorilor comunei se impune conectarea acestora la utilităţi publice de calitate. Realizarea acestor deziderente impune coordonarea într-o succesiunea logică a lucrărilor de intervenţie: mai întâi se se va interveni asupra reţelelor de utilităţi, după care se asfaltează străzile şi trotuarele, se construiesc pistele de biciclete. Este recomandabil ca activităţile referitoare la utilităţi să fie incluse în cadrul unui proiect, care să fie urmat de un altul pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere. Prin dezvoltarea infrastructurii de agrement şi de petrecere a timpului libere se va valorifica otenţialul de dezvoltare al comunei cât şi resursele naturale. Prin amenajarea spaţiilor verzi, oportunitatea de a face mișcare într-un mediu plăcut, amenajat, curat, ordonat, întreţinut va stimula populaţia să petreacă mai mult timp în aer liber și va duce la creșterea numărului persoanelor care vor avea posibilitatea să ducă o viaţă mai puţin sedentară. Având în vedere nivelul scăzut al competenţelor şi cunoştinţelor de bază în rândul forţei de muncă de la nivelul comunei, precum şi insuficienţa cursurilor de formare profesională în general, este nevoie de servicii sustenabile pentru a creşte nivelul de pregătire al acestora. Asigurarea consilierii şi oferirea cursurilor de formare profesională vor asigura dezvoltarea abilităţilor şi competenţelor necesare integrării mai bune pe piaţă. Creşterea capabilităţilor de identificare şi fructificare a oportunităţilor de piaţa forţei de muncă va contribui la creşterea mobilităţii şi adaptabilităţii şi contribuie la acoperirea deficitului de forţă de muncă în domenii solicitate de piaţa muncii prin creşterea vizibilităţii locurilor de muncă disponibile şi a facilităţilor promovate de angajatori, astfel încât lucrătorii să fie motivaţi în demersul de schimbare a locului de muncă.În vederea fructificării oportunităţilor de pe piaţa forţei de muncăse impune dezvoltarea ofertei de cursuri de recalificare şi de perfecţionare. De asemenea, în contextul diversificării pieţei muncii, trebuie susţinut procesul de adaptare a serviciilor de formare în conformitate cu cerinţele angajatorilor şi perspectivele de dezvoltare şi apariţie de noi ocupaţii, astfel încât persoanele cu abilităţi să poată trece uşor de la o ocupaţie la alta, prin dobândirea de noi competenţe, iar persoanele afectate de procesele de restructurare să se poată reorienta către noi domenii cu potenţial ridicat de creştere. (sursa Strategia de dezvoltare locala a comunei Lespezi, județul Iași 2014-2020)

CONCLUZII Comuna Lespezi, cu toate că este una dintre cele mai mari comune din județul Iași și se poate laudă cu o suprafață agricola mare,din cauza lipsei unor asociatii, care sa utilizeze si sa exploateze in mod rational terenurile prin folosirea de utilaje agricole moderne,samanta certificata si fertilizarea adecvata a terenurilor,acestea sunt utilizate de micii agricultori rezultand o scadere uneori, dramatica a productiei. O resursa importanta pe care o detine aceasta comuna este raul Siret, care ofera posibilitatea realizarii unui sistem de irigatii care sa faciliteze utilizarea terenurilor arabile si cresterii productiilor dar momentan,nu exista niciun plan in desfasurare. Pe de o parte pozitia aproape de municipul Pascani are importanta socio-economica prin oportunitatile pe care le ofera in ceea ce priveste serviciile medicale,educatie,comert si campul muncii.Pe de alta parte exista un procent crescut de persoane in varsta din cauza migrarii persoanelor tinere,iar varsta este un impediment in accesul pe piata muncii. Posibilitatea utilizarii transportului rutier,prin autoturisme proprii,autobuze sau microbuze si a transportului feroviar faciliteaza accesul catre Municipiul Pascani sau alte orase din tara. Demararea unor proiecte europene( asfaltarea drumurilor din satele Bursuc- Deal și Buda ) relevă implicarea autorităților din zonă și dorința acestora pentru dezvoltare.

BIBLIOGRAFIE 1.Gorcea Cristian, ( 2015) - Cadrul natural al comunei Lespezi, județul Iași, ed. PIM Iași 2.Ionesi Viorel, (2006 ) – SARMAȚIANUL dintre Valea Siretului și Valea Șomuzului Mare , Ed. ,, Alexandru Ioan Cuza ” , Iași **Strategia de dezvoltare locală a comunei Lespezi județul Iași 2014 – 2020 https://www.comuna-lespezi-iasi.ro/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Lespezi,_Ia%C8%99i http://www.lora.ro/urbanism-si-amenajarea-teritoriului-definitie-scurt-istoric/ http://www.insse.ro