C16 - Kine Tot Era Pia In Afectiunile Snc

Kinetoterapia în afecţiunile SNC Dr. Bereteu Oana

Marile sindroame neurologice Sindroamele piramidale 

Combaterea spasticităţii:     



prevenirea şi combaterea stimulilor nociceptivi şi a spinelor iritative cutanate, vezicale, digestive, ortopedice posturări sau imobilizări funcţionale exerciţii respiratorii şi tehnici sau metode de relaxare; tracţiuni lente în ax ale membrelor tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară;

Reeducarea musculară:    

tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară; controlul şi lupta contra apariţiei deformaţiilor ortopedice axiale reedecarea echilibrului, mersului, prehensiunii lupta contra sincineziilor

Sindroame extrapiramidale.  



Boala Parkinson: combaterea bradi şi akineziei prin kinetoterapie activă de tonifiere musculară. Atetoza şi distonia: tehnici şi metode de relaxare→reeducare neuro-musculară activă prin exerciţii simetrice cu rezistenţă uşoară→ reeducarea coordonării, controlului, echilibrului → reeducarea gesturilor din activităţile uzuale. Coreea şi hemibalismul: masaj relaxant.

Sindroame cerebeloase şi vestibulare, ataxia, apraxia 



tehnici şi metode de relaxare→ exerciţii respiratorii→ mobilizări ale tuturor segmentelor coloanei vertebrale în toate axele, cu insistenţă pe rotaţii→ manipulări ale rahisului şi membrelor supleerea sistemului labirintic restant sub controlul vizual al mişcării prin  

    

exerciţii unilaterale metoda Frenkel

tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară proprioceptivă; exerciţii de fixare cu privirea a unui punct luminos→urmărirea cu privirea a mişcărilor acestui punct luminos mişcări ale capului în toate axele→exerciţii de balans ale corpului exerciţii reflexe de echilibrare pe plan fix şi apoi mobil reeducarea gesturilor uzuale

Afazia şi dizartria:   

gimnastică buco-linguală sub stimulare senzitivo-senzorială exerciţii de mimică gimnastică respiratorie cu insistenţă pe exerciţii de suflat

Leziuni ale măduvei spinării Paraplegia şi parapareza Nursing şi reeducarea la pat:  prevenirea escarelor: schimbarea alternantă la 2 ore a posturărilor funcţionale;  prevenirea stazei venoase şi accidentelor tromboembolice: posturare antideclivă cu mobilizarea repetată a membrelor inferioare, gimnastică respiratorie la amplitudine maximă;  prevenirea complicaţiilor pulmonare: contracţii izometrice ale musculaturii spatelui, exerciţii de respiraţie contra rezistenţă;  prevenirea complicaţiilor intestinale şi urinare: tonifierea diafragmului şi a musculaturii abdominale; Reeducarea neuro – motorie:  combaterea spasticităţii ( vezi anterior );  adaptarea sistemului neuro-vegetativ: masaj segmentar, mobilizări active simple ale trunchiului superior, contracţii izometrice ale musculaturii spatelui, alternarea poziţiilor;  tonifierea musculaturii centurilor şi, în special, a centurii scapulare: contracţii izometrice, mobilizări active cu rezistenţă;  Exerciţii de promovare a activităţii musculare la nivelul membr inf: FNP  Adaptarea pacientului la scaunul cu rotile  combaterea constipaţiei  combaterea tulburărilor circulatorii  reeducarea ortostatimului, echilibrului şi mersului, cu sau fără ajutorul ortezelor

Tetraplegia   

ca la paraplegie cu extinderea acţiunii şi la nivelul centurii scapulare şi membrelor superioare; gimnastica respiratorie, tonifierea musculaturii abdominale şi susţinerea ei cu o centură elastică, terapia ocupaţională adaptarea bolnavului la restantul funcţional, inclusiv prin diverse mijloace de ortezare

Spina bifida cu tulburări neurologice         

posturări şi /sau imobilizări în poziţii funcţionale; mobilizări manuale ample; tehnici şi metode de facilitare neuro-musculară; tonifierea musculaturii restante sănătoase gimnastică respiratorie; adaptarea la poziţia şezând şi ortostatică ± mijloace ortopedice de susţinere şi corecţie reeducarea echilibrului şi mersului masaj tonifiant al zonei lombare, centurii pelvine şi membrelor inferioare; combaterea tulburărilor urinare: masaj reflex→ masajul vezicii urinare.

Scleroza în plăci ( scleroza multiplă) Stadiile 1 şi 2 Evitarea apariţiei oboselii     

detectarea şi suprimarea spinelor iritative posturări relaxante simple sau inhibitorii Bobath; metode de relaxare mobilizări globale pasive lente şi activo-pasive → active cu rezistenţă prin metoda Kabat; exerciţii analitice izometrice+tehnici de facilitarea neuro-musculară proprioceptivă ale musculaturii flasce  active cu rezistenţă ale musculaturii sănătoase 

    

suspensoterapie, mecanoterapie electrogimnastica marilor grupe musculare flasce; reeducarea coordonării prin metoda Frenkel şi patrupedia Klapp reeducarea activităţilor zilnice şi în special a mersului masaj sedativ central pentru combaterea tulburărilor psihice.

Stadiile 3 şi 4 

evitarea tulburărilor circulatorii şi a osteoporozei:  



lupta contra tulburărilor trofice ( escare ):   



masaj trofic al zonelor de decubit; alternarea frecventă (la fiecare 3 ore) a poziţiilor de decubit mobilizări pasive blânde ale tuturor articulaţiilor

lupta contra tulburărilor respiratorii:  



menţinerea verticalităţii cât mai mult timp posibil cu ajutorul planului înclinat, ortezelor mobilizări pasive ale membrelor inferioare

masaj toracic gimnastică respiratorie

menţinerea independenţei  

terapie ocupaţională adaptarea activităţilor zilnice la căruciorul rulant + adaptarea mediului ambiant al bolnavului

Maladia Friedrich ( heredo-degenerescenţa spinocerebeloasă ), Pierre-Marie ( heredo-ataxia cerebeloasă), Strumpell-Lorrain ( paraplegia spasmodică familială )    

combaterea ataxiei; combaterea sindromului piramidal; combaterea paraplegiei; combaterea dezaxărilor.

Maladia Charcot ( sceroza laterală amiotrofică )      

menţinerea la maxim a capacităţii funcţionale a pacientului: exerciţii funcţionale de mers şi prehensiune; terapie ocupaţională exerciţii pasive şi active de tonifiere musculară în general şi de combatere a dezaxărilor în special exerciţii respiratorii combaterea tulburărilor psihice: metoda Schultz de relaxare.

Syringomielia ( cavitate intramedulară cervical → lombar )     

combaterea sindromului piramidal şi a paraplegiei; combaterea artropatiei nervoase; combaterea tulburărilor respiratorii; combaterea tulburărilor psihice; menţinerea la maxim a posibilităţilor funcţionale ale pacientului.

Tabesul ( scleroza cordoanelor medulare posterioare )        

mobilizări pasive şi active ale membrelor de corecţie a deformărilor articulare; exerciţii active progresive de tonifiere musculară metoda Frenkel exerciţii de corectare posturală gimnastică respiratorie reeducarea mersului şi prehensiunii reeducarea sensibilităţii şi,în special, a stereognoziei hidrokinetoterapia

Hemiplegia

Stadiul iniţial ( flasc ) alternarea decubiturilor; posturări alternante exerciţii generale de respiraţie şi localizate pentru hemitoracele afectat poziţionarea membrelor în poziţii fiziologice→ mobilizări pasive lente la amplitudinea maximă care nu produce durere menţinerea memoriei kinestezice şi a propriocepţiei prin mobilizări pasive fiziologice sub control vizual în oglindă debutul utilizării metodelor de facilitare neuro-musculară proprioceptivă

     

Stadiul mediu ( de spasticitate ) şi cronic combaterea spasticităţii şi recuperarea neuro-motorie progresivă:

     

continuarea mobilizărilor pasive ale tuturor articulaţiilor întinderi musculo-tendinoase lente metoda Bobath→ metoda Kabat utilizarea sincineziilor prin metoda Brunnstrom reeducarea mişcării prin folosirea reflexelor tonice ale gâtului şi a celor labirintice şi a elementelor exerciţiului fizic terapeutic

Stadiul mediu ( de spasticitate ) şi cronic     



trecerea treptată de la mişcarea cu rezistenţă la mişcarea activă voluntară corectarea posturii şi aliniamentului corpului în statică, mers, activităţile cotidiene concomitent cu reeducarea echilibrului reeducarea sensibilităţii terapie ocupaţională hidrokinetoterapie

combaterea dezaxărilor: masaj Cyriax, masajul SNP→ manipulări şi elongaţii, tracţiuni ale coloanei vertebrale şi membrelor;  posturări şi imobilizări funcţionale  utilizarea de mijloace ortopedice corective în ortostatism şi mers 



combaterea complicaţiilor: durerilor prin manipulările membrelor şi masaj antalgic,  edemelor prin drenaj manual limfatic, şi gimnastică vasculară Burger  depresiei prin masaj sedativ şi tehnici sau metode de relaxare 

Maladia Parkinson     

  

tehnici şi metode de relaxare Ameliorarea mobilităţii: tehnici şi metode de facilitare neuromusculară proprioceptivă; mobilizări ale tuturor articulaţiilor corpului→ tonifieri musculare generale gimnastică respiratorie, exerciţii ritmate pe paşii de mers→exerciţii de mimică exerciţii ritmice, “pompaj”, stimuli senzoriali: strigăt, lumină, fluierat, bătaia din palme, muzica ritmică – ameliorarea vitezei de mişcare corectare posturală în statică şi mers reeducarea coordonării şi echilibrului terapie ocupaţională

LA COPILUL MIC Parcurgrea etapelor de dezvoltare neuro-motorie 

Relaxarea: 

metoda pentru toate formele:  

    



legănarea copil mic prins de glezne şi cu capul în jos. ghemuire

metoda pentru forma predominent piramidala(tend de ghemuire): provocarea reflexului Moro. metoda pentru forma predominent extrapiramidala: menţinere şi legănare din poziţie feţală. metoda pentru cazurile cu persist.RTCA: rotirea cap de partea opusă. metoda pentru membrul inferior: flexia cap şi membrului superior pe piept. metoda pentru membrul superior: flexia puternică a membrului inferior

Mişcarea pasivă: 

la membrul superior :  



alternă la tetraplegici reciprocă Phelps la hemiplegici

la membrul inferior:   

alternă la tetra-şi paraplegici reciprocă Phelps la hemiplegici metoda pentru combaterea contracturii adductorilor coapselor (flexia, abd coapselor,RE)

Rostogolirea: 

în funcţie de tonusul de menţinere al cap:  



în tonus insuficient.:rostogolire de la cap în tonus suficient: rostogolire de la membrul inferior

la 6-7 luni:desolidarizarea mişcărilor trunchiului de bazin: DL, mişc stoarcere, umăr ant, şold post şi invers

Postura păpuşii, cu: tapotaj sub barbie/stimulare vizuală  reacţii de echilibrare 

Târârea: 

Dacă menţ poz păpuşii: flexia altern mb inf



în spasticitate:  

prin susţinere axilară: rotări trunchi, flexia mb inf stimul prin gâdilare tehnica Bobath asupra capului –cap de parte mb inf flectat

în leziuni grave: metodaTemple Fay  în hipotonie: metodaVojta  în sprijin suficient în postura păpuşii: 

 

stimularea prehensiunii – sprijin pe un antebraţ poziţionarea în şezând pe călcâie cu realizarea de reacţii de echilibru lateral şi ridicarea în genunchi cu sprijin

şederea: ridicarea pasivă în şezând din culcat  ridicarea activă în şezând prin rotaţia trunchi  reacţii de echilibrare 

Reflexul de pregătire pentru săritură: din poziţie pronată  din şezând în picioare  prin răsturnare peste cap 

De-a buşilea (în patru labe): sul sub torace în postura păpuşii  mers prin susţinere sub torace  mers activ altern cu stimularea echilibrului prin presiuni laterale, metoda Margaret Rood, incărcarea greutăţii corporale  sprijin pe un singur brat,alternativ 

În genunchi: ridicare prin sprijin pe antebraţul fiziokinetoterapeutului  mersul favorizat în genunchi  reacţii de echilibrare 

Ortostatismul: ridicare din sezând pe banca/din poziţie patrupedă cu mâinile pe umerii FKT  Din genunchi – postura cavaler  ortostatismul în sprijin bipodal-unipodal  reacţii de echilibrare 

Mersul: susţinut de bazin de către fiziokinetoterapeut  prin metoda de combatere a adducţiei coapselor  nesusţinut+-gheată otropedică+-dublu sprijin heterolateral şi cu corectarea axelor de mişcare 

Corectarea eventulalelor tulburări axiale congenitale asociate:  Pentru piciorul equin  manevra

de răsucire în sens invers stoarcerii  asuplizare tibial postoperator, peronieri laterali, flexor comun degete şi propriu haluce: stretch reflex-mişcări active simple analitice şi de apucare cu degetelemiscări cu rezistenţă progresivă-contracţii izometrice;  tonifiere tibial anteror, extensor comun degete şi propriu haluce: hold relax, mişcări active simple analitice  realizarea coordonării senzitivo-motorii 



lucrul cu piciorul gol:mers pe vârfuri pe teren plat, aspru, cu obstacole,urcat şi coborât la spalier-pe scara,exerciţii de pedalaj la bicicleta ergometrice utilizarea planşetei balansoar în sprijin unipodal-bipodal

Pentru genunchi 

contracţii izometrice-hold relax pe agonişti, miscări active simple, miscări active cu rezistenţă progresivă,pentru 

tonifierea analitică a: 

 



 





extensorilor genunchilor : cvadriceps (pe prim plan izometria cu insistenţă pe ultimele 15 grade de extensie pentru vastul intern şi 60-70grade de flexie pentru dreptul anterior), tensor fascia lata, triceps sural rotatorii interni ai genunchilor: muşchii labei de gâscă (croitor, drept intern, semitendinos) rotatorii externi ai genunchilor: biceps femural, deltoid fesier Farabeuf (tensor fascia lata, fesier mare)

asuplizarea analitică rotatorilor externi ai genunchilor: ischiogambierii (biceps femural, semitendinos, semimembranos), gemenii, popliteul

stabilizare ritmică: mişcări pasive, pasivo-active şi active în sprijin unipodal şi cu genunchiul în diferite grade de flexie exerciţii de ţinere: rezistenţa opusă de bolnav la diferite mişcări imprimate de fiziokinetoterapeut genunchiului în diferite grade de flexie, din clinostatism-din sprijin unipodal pedalaj la bicicleta ergometrică cu genunchiul în difererite grade de flexie-extensie, fără rezistenţa şi cu rezistenţa progresivă şi corectarea axelor de mişcare ±genunchieră diagonala Kabat: trunchiul inferior-membrul inferior opus-membrul inferior afectat

Pentru şold 

 

 



hold-relax antagonistă pentru combaterea contracturii/retracturii flexorilor-adductorilor-rotatorilor externi ai şoldului (psoas iliacadductori-peivitrohanterienii), mobilizări pasive în toate direcţiile, cu insistare pe extensie-abducţie-rotaţie internă mişcări active libere în toate axele de mişcări, cu insistare pe extensie-abducţie-rotaţie internă diagonala Kabat: flexia şi extensia trunchiului inferiorcu membrul inferior afectat în extensie-abducţie-rotaţie externă (dacă sunt afectate ambele membre inferioare se lucrează din axul central) – diagonala D1F şi D2E ale fiecărui membru inferior Exerciţii de pedalaj în aer mobilizări ale articulaţiilor coloanei vertebrale, a centurilor şi membrelor din patrupedie, cu membrele inferioare posturate în abducţie+rotaţie externă maximă, încărcarea greutăţii corporale. suprimarea stereotipurilor negative dinamice şi reeducarea mersului, redresarea tulburărilor statice ale coloanei vertebrale şi ale bazin: metoda Klapp+Cotrel+Heckscher pentru spate cu cifoză/drept  tonifierea praravertebralilor şi abdominalilor 

În caz de asocieri patologice Cu pareză facială  

Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie Tratamentul deficitului asociat: 

stimularea tegumentului şi a musculaturii faciale  

 





cu obiect bont şi neted-aspru-ascuţit prin bătăi uşoare şi rare-din ce în ce mai profunde şi mai frecvente,cu pulpa degetului

exerciţii de masticaţie-de muşcat rezistenţa opusă la tracţiunile efecuate în toate axele de către fiziokinetoterapeut printr-un inel de cauciuc ţinut în gură Exerciţii de suflat:spirometru,baloane,jucării de suflat,borcane Pesher, cu gura închisă şi nările pensate exerciţii de fluierat,exerciţii de vorbit (care să conţină vocale şi consoane ce stimulează musculatura facială=h,m,n,o,p,s,t): propoziţii scurte şi simple-fraze lungi şi din ce în ce mai complicate

Cu pareză de plex brahial  Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuromotorie  Obiective:  Prevenirea

redorilor articulare deformante şi a poziţiilor vicioase disfuncţionale datorate paraliziei plexului brahial  stimularea tonusului musculaturii paralizate+menţin tonusului musculaturii normale în cazul paraliziri parţiale  recâştigarea imaginii kinestezice  reeducarea musculaturii reenervate  reeducarea coordonării şi abilităţii membrului superior şi în special a mâini

Tehnica Prevenirea redorilor articulare  masaj muscular şi articular profund Cyriax+întinderea musculaturii antagoniste celei disfuncţionale  posturări prin orteze (fixe/amovibile/dinamice) pentru mâna – cot -umăr:       

umăr în abducţie = 60 – 90 grade şi flexie = 45 grade cot în flexie = 90 - 100 grade, antebraţ în pronaţie = 10 grade pumn în extensie = 30 –45 grade policele în semiflexie + abducţie + uşoară rezistenţă degetele cu metacarpofalangienele în flexie = 60 grade interfalangienele proximale în flexie = 25grade interfalangienele distalre în flexie = 30 grade şi de la index la deget mic se creşte flexie cu câte 5 grade

evitarea subluxării cap humeral şi a distensiei capsuloligamentare prin purtarea eşarfeipraştie Chesington sub cot  posturări alternante active, libere (fără orteze) cu ajutorul membrului sanatos/ajutorul fiziokinetoterapeutului  Mobilizări autopasive ale membrului superior afectat cu membrul superior sănătos+ scripetoterapie Stimularea tonusului musc paralizate  stretch-reflexul pe grupele musculare paralizate, concomitent cu mobilizări pasive  diagonala Kabat: „despicatul” şi „ridicatul” membrului superior sănătos, membruluisuperior afectat (concomitent cu excitarea pielii supraiacente prin ciupituri)  exerciţi controlaterale cu membrul superior sănătos (mişcări active simple şi cu rezistenţa progresivă în toate axele de mişcare, contracţii izometrice)  exerciţii active posibil de executat cu membrul superior afectat + exerciţii imaginare ale lui Z. Ataev (îşi imaginează concentrativ o anumită mişcări pe care în realitate nu o poate executa) 

Menţinerea tonusului musculaturii normale, prevenirea şi tratarea fenomenelor vasulotrofice  Posturări antideclive  Mobilizări sub formă de pompaj  mobilizări generale din patrupedie, sezând, ortostatism ale capului, gâtului, trunchiului  exerciţii de respiraţie toracală şi toraco-abdominală Reeducarea musculaturii reinervate  tehnici de facilitare pentru iniţierea mişcări: IR, MARO, CR apoi ILO, IzA, SI  creşterea treptată a forţei musculare: PR Recâştigarea funcţionalităţii şi abilităţii membrului superior  reeducarea prizelor: grosiere, de fineţe  reeducarea poziţionării mâinii: în toate planurile--de la distanţa de corp pentru executarea activităţilor vieţii zilnice (ADL)  reeducarea activităţii combinate a celor două mâini  TO reeducarea tulburărilor de sensibilitatea: sensibilitatea protopatică (sensbilitatea la durere–sensibilitatea termică la rece–cald –sensibilitatea tactilă) – propriocepţia – kinestezia – stereognizia – încorporarea funcţiei motorii în antrenamentul senzitiv  mecanoterapie  măsuri de igienă ortopedică a membrului superior ±mănuşi elastice

LA COPILUL MARE

Diplegia  

Parcurgerea etapelor dezvoltare neuro-motorii Particularităţi terap.: manevra autorilor germani pt combaterea spasticitităţii la membrul superior  anularea RTCA în cazul persistenţei lor  întărirea-posturii păpuşii 

 

reflexului de pregătire pentru săritură reacţii de echilibrare din toate tipurile de posturi

metoda de relaxare Jacobson±Schultze, exerciţii Vojta pentru combaterea adducţiei coapselor, genu flexum, piciorului echin, metoda Bobath, metoda Kabat, metoda Frenkel.  mobilizările trenului 

 



exerciţiide coordonare a mişcărilor complexe în cadrul:  



Prehensiunii mersului cu gheată ortopedică ±sprijin uni/bilateral heterolateral

reeducarea:   



superior prin scripetoterapie inferior la bicicleta ergometrică, fără rezistenţa şi cu controlul axelor de mişcare

respiraţiei în efort şi a capacităţii de efort tulburărilor senzoriale (stimulări auditive, vizuale, reeducare simţ tactil, termic, gnosii) ADL

la cazurile grave: metodaTemple-Fay, obţinerea unei oarecare libertăţi de mişcăriîn poziţia şezând folosind fotoliul rulant.

Sindroame ataxice Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie  Particularităţi terapeutice: 

   

program M.Rood de stabilizare şi de construire a mişcării pe stabilizare metoda Frenkel metoda Bobath reeducarea:    

echilibrului (hamac, planşetă, elemente sferice, scară) coordonării şi abilităţii membrului superior prin terapie ocupaţională (TO) tulburărilor de sensibilitate ADL

Sindroame diskinetice Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie  Particularităţi terapeutice: 

      

preluarea de poziţii inhibitorii din care se execută mişcări exerciţii de posturare şi de menţinere a echilibrului în aceste posturi metoda Kabat metoda Bobath metoda Frenkel metodaTemple-Fay la cazurile grave reeducarea:   



echilibrului (hamac, planşetă, elemente sferice) tulburărilor senzoriale ADL

corectarea eventualelor tulburări axiale asociate

Hemiplegia  

Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie Particularităţi terapeutice:   

Mişcări reciproce Phelps folosirea poziţionării capului (prin utiliz.RTC) pentru decontracturarea membrelor în spasm şi mobilizarea lor folosirea reacţiilor heterolaterale:  

 

metoda Bobath reeducarea coordonării şi abilităţii:  

 



 

membrului superior prin TO membrul inferior prin metoda Frenkel

reeducrea echilibrului din toate tipurile de posturi exerciţii de coordonare a mişcărilor comlexe în cadrul: 



din clinostatism: metoda Kabat (diagonala trunchiului, diagonalele membrelor) –izometrie mb sanatos flexie duce la relax mb boln extensie din ortostatism: reacţii de extensie încrucişată (sprijin uniped pe membrul inferior sănătos ce determină relaxarea în flexie a membrul inferior bolnav)

Prehensiunii mersului cu gheata ortopedică ±sprijin uni/bilateral heterolateral.

reeducarea tulburărilor de sensibilitate reeducarea ADL în cazul prezenţei cifoscoliozei: metoda de relaxare Jacobson, mobilizarea articulaţiilor coloanei şi a centurilor din patrupedie±stimularea sinusului carotidian, metoda Klapp+ Cotrel+ Heckscher

Parapareza spastică Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie  Particularităţi terapeutice: 

 

metoda Margaret Rood combaterea adducţiei coapselor:  

 



poziţionarea corectă a copil încă din primele stadii±masă ortopedică de abducţie a şold combaterea contracturii flexorilor şoldului: extensia şoldului, poziţie corectă în genunchi, obţinerea posturii “cavaler” cu şoldurile extinse, exerciţii de extensie a membrul inferior din decubit dorsal ±corectarea chirurgicală a contracturii flexorilor şoldului şi a dezechilibrării bazinului exerciţiu activ Vojta

combaterea genu flexum:

din poziţia şezând: întinderea genunchiului cât mai mult şi fără cifozare lombară, la marginea mesei se extind separat membrele inferioare  când este apt să stea în picioare: mers lateral cu sprijin la bare paralele, exerciţii la spalier,exerciţii cu mingea medicală  metoda Kabat cu genunchi flectat  exerciţii sub rezistenţa cu încărcare prin greutate sau presiune longitudinală după metoda M.Roo, genoflexiuni la spalier, bicicletă ergometrică cu extensie din genunchi, banc de canotaj  exerciţiiVojta  combaterea piciorului echin: relaxare tip Bobath şi întindere m tricipital  urcare şi coborâre la spalier înainte de menţinerea în picioare  metoda Kabat cu genunchi flectat  exerciţii Vojta  metoda de stimulare M.Rood (ciocănirea în mijlocul călcâiului). 

–

combaterea tulburărilor statice ale coloanei vertebrale: –

posturi fixe menţinute+exerciţii de corectare posturală axate pe: – – –

conştientizarea înclinării pelvis pentru delordozare scăderea cifozei dorasale prin exerciţii de "întindere"a coloanei =conştientizarea poziţiei de"a sta drept scădederea gradului scoliozei:utilizarea poziţionărilor corpului şi ale membrelor pentru corectarea curburilor cu "ruperea"poziţie şi urmată din nou de poziţionare corectoare

metoda Klapp+patrupedia Klapp+tehnica Cotrel±elongaţia Cotrel+ exerciţii de derotare sub corset – tonifierea musculaturii abdominale şi fesierilor mari+tonifierea şi reechilibrarea musculaturii praravertebrale: –

 

 

metoda Kabat din decubit ventral:ridicarea cap -umeri-membre superioare=tonifierea musculaturii dorsale superioare.,ridicarea ambelor membre superioare =tonifierea musculaturii lombare ,ridicarea membrelor ipsilateral =tonifierea musculaturii praravertebrale unilaterale din genunchi cu trunchiului aplecat înainte şi nasul la podea se execută ridicarea trunchiului ±rotaţie±înclinare laterală kineto corectoare a scoliozei pentru ameliorarea DVR: tehnica Heckscher+reegalizarea scalenilor şi deblocarea scapulelor+asuplizarea trunchiului inferior: program Williams faza I-II+exerciţii din atârnat

creşterea expansiunii toracice localizate+reeducare hemitoracică+ creşterea ampliaţiei costale inferioare: contrarea mişcării  scăderea travaliului ventilator+creşterea contribuţiei pompei musculaturii respiratorii: respiraţie abdominală+spirometru+diafragm contra rezistenţă+patrupedie  măsuri de şcoala spatelui (school-back)+bicicleta ergometrică 

Tetrapareza spastică Parcurgerea etapelor de dezvoltare neuro-motorie  Tehnica particulară 

 

Metoda de relaxare Schultze±Jacobson Reeducare tulburărilor motorii:    

  



Reeducarea:    

 

posturări fiziologice cu suluri şi perne mobilizări pasive analitice, dinspre distal spre proximal, ale articulaţiilor membrului superior şi membrul inferior metoda: Bobath, Kabat (diagonala trunchiului superior –membrului superior– trunchiului inferior - membrul inferior), Frenkel dinspre distal spre proximal, pe marile grupe musculare ale membrului superior şi inferior: rotaţie ritmică, iniţiere ritmică, stabilizare ritmică, mişcare pasivo-activă, mişcare activă simplă, mişcare activă cu rezistenţă progresivă, contracţii izometrice, mişcări poliarticulare simple şi cu rezistenţa progresivă din clinostatism: contracţia izometrică în zona scurtată, patrupedia simplă şi cu încărcare din ortostatism: progresia cu rezistenţa, secvenţialitatea normală creşterea forţei musculaturii respiratorii şi a volumelor respiratorii mobilizabile: antrenarea diafragmului contra greutate, antrenarea alternantă a hemitoracelor contra rezistenţă respiraţiei în efort şi a capacităţii de efort: la spirometru, la bicicleta ergometrică coordonării şi echilibrului: planşeta elastică, hamac, spalier,scară de funie tulburărilor de sensibilitatea ADL şi a mersului

Mecanoterapie: fara rezistenţă-cu rezistenţă progresivă Măsuri de şcoala spatelui şi de igienă ortopedică a membrelor