Buletin Informativ Nr[1].1 2005

  • June 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Buletin Informativ Nr[1].1 2005 as PDF for free.

More details

  • Words: 11,868
  • Pages: 21
Str. Arthur Verona nr.19 sector 1 Bucureşti Tel: 0788 315 721 Tel/fax: 021 210 72 68; e-mail: [email protected] [email protected]

SUMAR

• • • • • • •

LEGISLAŢIE DIN ACTIVITATEA OAR LA NIVEL NAŢIONAL DIN ACTIVITATEA UNOR FILIALE TERITORIALE DECLARAŢIA DE LA BOLOGNA UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PROFESIILE LIBERALE AL XXII-LEA CONGRES AL UIA INFORMAŢII IMPORTANTE

NR.1/2005

Ordinul Arhitecţilor din România

LEGISLAŢIE • Ordonanţa de Urgenţă 122/2004 pentru modificarea art.4 din Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, publicată în MOf nr.1152/2004. Legea 50/1991, cu modificările şi completările ulterioare a fost republicată în MOf nr.933/2004. • Ordonanţa de Urgenţă 125/2004 privind instituirea unor măsuri speciale de reabilitare a unor blocuri de locuinţe situate în localităţi din zone defavorizate şi/sau monoindustriale, publicată în MOf nr.1188/2004 • Hotărârea Guvernului 2346/2004 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară, publicată în MOf nr.1/2005 • Hotărârea Guvernului 2440/2004 pentru completarea anexei nr.2 la HG 447/2002 privind atestarea bunurilor aparţinând domeniului public al judeţului Argeş, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Argeş, publicată în MOf nr.2/2005 • Hotărârea Guvernului 2265/2004 privind completarea Normelor de aplicare a Legii 118/2002 pentru instituirea indemnizaţiei de merit aprobate prin HG 639/2003, publicată în MOF nr.4/2005 • Hotărârea Guvernului 2439/2004 pentru completarea anexei nr.4 la HG 930/2002 privind atestarea domeniului public al judeţului Ilfov, precum şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov, publicată în MOf nr.6/2005 • Hotărârea Guvernului 2288/2004 pentru aprobarea repartizării principalelor funcţii de sprijin pe care le asigură ministerele, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, publicată în MOf nr.9/2005 • Hotărârea Guvernului 2453/2004 pentru modificarea anexei nr.7 la HG 1350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiului Târgovişte, al oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa, publicată în MOf nr.18/2005 • Hotărârea Guvernului 2189/2004 pentru aprobarea Protocolului semnat la Bucureşti la 11 octombrie 2004, de aplicare a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003, publicată în MOf nr.20/2005 • Ordinul 876/2004, emis de ministrul mediului şi gospodăririi apelor, pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului, publicat în MOF nr.31/2005 • Ordinul 1939/2004, emis de ministrul finanţelor publice, pentru aprobarea formularului „dispoziţie privind măsurile stabilite de organele de inspecţie fiscală”, cod 14.13.27.18, publicat în MOf nr.34/2005 – acest act normativ aprobă formularul pe care organele de inspecţie fiscală îl emit după verificările efectuate la contribuabilii din România. • Hotărârea Guvernului 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, publicată în MOf nr.3872005 • Ordinul 4821/2004, emis de ministrul educaţiei şi cercetării, privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, publicat în MOf nr.41/2005 – acest Consiliu Naţional este format din mai multe comisii pe domenii sau grupe de domenii de specialitate; una din comisii este cea care recunoaşte/echivalează titluri, grade profesionale, diplome, şi certificate universitare/postuniversitare acordate de către instituţii din străinătate; până la integrarea României în Uniunea Europeană, diplomele de arhitect emise de instituţii de învăţământ superior din statele membre U.E. vor fi echivalate de comisia amintită anterior – e vorba de cetăţenii statelor comunitare care solicită exercitarea dreptului de semnătură pe teritoriul României; comisia va echivala în continuare, după 2007, diplomele de arhitect ale cetăţenilor din statele nemembre UE – diplome emise de instituţii din statele respective – în cazul în care nu există o convenţie de recunoaştere reciprocă între România şi statul nemebru respectiv. • Ordinul 2134/460/2004, emis de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul administraţiei şi internelor, privind aprobarea Procedurii de desemnare a organismelor pentru atestarea conformităţii produselor pentru construcţii, publicat în MOf nr.43/2005 • Hotărârea Guvernului 2139/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, publicată în MOf nr.46/2005 – în Anexa la HG se prevede la Dispoziţii generale, pct.3: „…. Catalogul se aplică în mod unitar de către agenţii economici, persoanele juridice fără scop 2

Ordinul Arhitecţilor din România

• • • • •

• • •

patrimonial cât şi de către instituţiile publice, asigurând determinarea în mod unitar a amortizării capitalului imobilizat în active corporale”; Ordinul şi filialele teritoriale sunt persoane juridice fără scop lucrativ. REPUBLICARE – Legea contabilităţii nr.82/1991 în MOf nr.48/2005 Ordinul 1988/2004, emis de ministrul finanţelor publice, pentru modificarea ordinului ministrului finanţelor publice nr.161/2004 privind fişele fiscale, cu modificările şi completările ulterioare, publicat în MOf nr.49/2005 Ordinul 2264/2004, emis de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului pentru aprobarea Reglementării tehnice privind proiectarea şi dotarea locurilor de parcare, oprire şi staţionare, aferente drumurilor publice, situate în extravilanul localităţilor, publicat în MOf nr.60/2005 REPUBLICARE – OUG 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice, publicată în MOf nr.75/2005 Lista nr.4/2005 cuprinzând agenţii economici (societăţi comerciale) avizaţi să distribuie aparate de marcat electronice fiscale în baza OUG 28/1999 privind obligaţia agenţilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi a normelor metodologice pentru aplicarea acesteia, aprobate prin HG 479/2003, publicată în MOf nr.69/2005 REPUBLICARE – Legea 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european, publicată în MOf nr.89/2005 Ordinul comun 1822/394/2004, emis de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului şi ministrul de stat, administraţiei şi internelor, pentru aprobarea Regulamentului privind clasificarea şi încadrarea produselor pentru construcţii pe baza performanţelor de comportare la foc, publicat în MOf nr. 90/2005 Ordinul 2190/2004, emis de ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului pentru aprobarea Regulamentului privind agrementul tehnic european pentru produse pentru construcţii, publicat în MOf nr.90/2005

Unele precizări privind prevederile OUG 122/2004 de modificare a art.4 din Legea 50/1991, republicată • Prin Legea 401/2003 s-au efectuat modificări şi completări la Legea 50/1991 în ceea ce priveşte competenţele autorităţilor publice locale în privinţa emiterii autorizaţiilor de construire. • Aceste modificări şi completări au fost incorporate în Legea 50/1991 ca urmare a republicării acesteia în MOF 933/2004. • Transferul unor competenţe de autorizare la preşedinţii consiliilor judeţene pentru „….lucrări de construcţii reprezentând monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protecţie, aflate în teritoriul administrativ al judeţului …..” a creat numeroase nemulţumiri. După intrarea în vigoare a Legii 401/2003, asociaţia arhitecţilor-şefi de municipii a formulat mai multe memorii către autorităţile administraţiei publice centrale, către Parlamentul României şi către Ordinul Arhitecţilor din România. OAR a propus M.T.C.T.-ului, doamnei arh. Ileana Tureanu, secretar de stat, iniţierea unui proiect de lege care să restabilească situaţia în ceea ce priveşte competenţele de autorizare pentru anumite lucrări.. Nu pretindem faptul că emiterea OUG 122/2004 se datorează Ordinului Arhitecţilor din România. Ne permitem, însă, să apreciem eforturile arhitecţilor-şefi de municipii de a solicita insistent analiza şi decide asupra revenirii situaţiei iniţiale în privinţa autorizării unor categorii de lucrări. Scrisoarea transmisă de OAR Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului poartă numărul de ieşire 1038 din 5-07-2004, iar numărul de intrare la minister este 7667 din 6-07-2004.

• După cum se constată legiuitorul a fost inconsecvent în actul de legiferare prin care conferă competenţele în materia emiterii autorizaţiilor de construire. Prin Legea 401/2003 se re-centralizează competenţele de autorizare la preşedintele consiliului judeţean, fără a lua în discuţie principiul autonomiei locale – consiliile comunale, orăşeneşti şi municipale nu sunt subordonate consiliilor judeţene. Pe de altă parte legiuitorul iniţiază, în regim de urgenţă, un nou act normativ prin care se revine la situaţia de drept iniţială invocând chiar principiul autonomiei locale, principiu pe care l-a ignorat când a iniţiat Legea 401/2003. DIN ACTIVITATEA OAR LA NIVEL NAŢIONAL SEDIUL NAŢIONAL AL ORDINULUI ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

Achiziţia Casei Mincu pentru organizarea sediului naţional al OAR s-a făcut cu aportul financiar al tuturor membrilor organizaţiei. Acest imobil monument istoric necesită efectuarea unor lucrări de consolidare, restaurare 3

Ordinul Arhitecţilor din România

şi punere în valoare. Pe parcursul anului 2004 s-a continuat parte din lucrările de reparaţii urgente, începute în anul 2003, şi s-au efectuat lucrări de conservare şi restaurare pentru decoraţia pictată din interiorul Casei Ion Mincu – aripa situată în partea dreaptă a imobilului. Pentru că sediul organizaţiei profesionale a arhitecţilor este o clădire importantă a patrimoniului cultural naţional, şi pentru că activităţile de conservare, restaurare şi punere în valoare a unui monument istoric fac parte din misiunea nobilă a profesiei, în anul 2004 s-a iniţiat realizarea unui film documentar „Casa Ion Mincu”. Pe lângă faptul că acest film va fi peste timp un martor istoric, membrii OAR pot fi siguri că vor transmite generaţiilor viitoare dovezi palpabile ale rezultatelor eforturilor lor actuale. Executarea lucrărilor de conservare şi restaurare a picturii din ante-salon, a picturii de pe plafoanele şi pereţii camerelor situate în stânga şi dreapta salonului, sunt doar începutul unui proces, de durată, de refacere a monumentului Casa Ion Mincu. În urma executării testelor de stratigrafie s-au găsit suprapuneri de pictură pe peretele din dreapta al salonului – stratul cel mai vechi fiind conservat şi evidenţiat în masa picturală - forma buletinului care se va copia pe un CD va avea şi imagini; pentru forma care se va transmite iniţial prin e-mail nu vor fi incluse imaginile din motive tehnice. CONFERINŢA NAŢIONALĂ A ORDINULUI ARHITECŢILOR DIN ROMÂNIA

La şedinţa Consiliului naţional al OAR din data de 27 septembrie 2004, arh. Şerban Sturdza, preşedinte, a prezentat argumentele şi motivele pentru care Conferinţa naţională nu a fost organizată în perioada 26 – 27 noiembrie 2004. La aceeaşi şedinţă s-a precizat faptul că în anul 2005, perioada aprilie – mai se va organiza Conferinţa naţională, la o dată care să permită organizarea, în prealabil, a conferinţelor teritoriale, transmiterea în termen a documentelor ce vor fi aprobate de conferinţa naţională, documente ce trebuie dezbătute şi la conferinţele teritoriale ş.a. Pentru buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor conferinţei, s-a transmis către toate filialele scrisoare circulară. 1. În perioada 27 – 28 mai 2005 se vor desfăşura, la Bucureşti, lucrările Conferinţei Naţionale a Ordinului Arhitecţilor din România. MENŢIUNE – pentru că sala care se va închiria pentru desfăşurarea lucrărilor Conferinţei naţionale nu poate fi pusă la dispoziţie decât în zilele de 30-31 mai 2005, ne permitem să vă aducem la cunoştinţă şi pe această cale că în zilele de 30 şi 31 mai 2005 se vor desfăşura lucrările Conferinţei naţionale. 2. Documentele ce urmează a fi adoptate prin hotărâri de Conferinţa Naţională, sunt: • Strategia generală şi obiectivele activităţii Ordinului Arhitecţilor din România. • Regulamentul Ordinului. • Codul deontologic al profesiei de arhitect. • Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a filialelor teritoriale. • Valoarea onorariilor de referinţă şi sistemul cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului. • Organigrama aparatului administrativ al Ordinului. 3. În perioada 7 martie – 27 martie 2005 filialele teritoriale vor organiza conferinţele teritoriale, potrivit prevederilor art.15 şi art.18 din Regulamentul-cadru de înfiinţare, organizare şi funcţionare a filialelor teritoriale, dacă regulamentul propriu al filialei nu prevede altfel. 4. În data de 3 februarie 2005, Ordinul va comunica filialelor teritoriale proiectele documentelor prevăzute la pct. 2 din prezenta, documente care vor fi înscrise pe ordinea de zi a conferinţelor teritoriale spre dezbatere. 5. În perioada 28 martie – 2 aprilie filialele teritoriale vor comunica Ordinului amendamentele la proiectele documentelor dezbătute în conferinţele teritoriale, împreună cu motivaţia şi argumentele susţinerii respectivelor amendamente. Filialele teritoriale vor comunica, de asemenea, lista delegaţilor şi supleanţilor pentru Conferinţa naţională. 6. În perioada 4 aprilie – 11 aprilie grupul de lucru (grupurile de lucru) care a elaborat documentele Conferinţei naţionale va analiza amendamentele – cele care vor fi însuşite vor fi incluse în proiectele de documente, iar pentru cele care nu vor fi însuşite se vor formula motivaţiile şi argumentele de respingere. 4

Ordinul Arhitecţilor din România

7. În data de 12 aprilie, data transmiterii prin poştă, se vor comunica delegaţilor la Conferinţa Naţională, următoarele: - programul Conferinţei; - ordinea de zi a conferinţei; - documentele ce vor fi supuse adoptării, inclusiv acele amendamente formulate la conferinţele teritoriale, amendamente în legătură cu care motivaţia prezentată de grupul/grupurile de lucru nu a fost acceptată. 8. Pentru amendamentele rămase în discuţie, în cazul în care cei care le-au formulat şi le susţin în continuare sau renunţă la ele vor comunica Ordinului această situaţie nu mai târziu de data de 5 mai, data poştei sau, după caz, data transmiterii prin e-mail. După această dată nu se mai acceptă nici un fel de amendament. 9. În data de 12 aprilie, data transmiterii prin poştă, se vor comunica delegaţilor la Conferinţa Naţională, următoarele: - programul Conferinţei; - ordinea de zi a conferinţei; - documentele ce vor fi supuse adoptării, inclusiv acele amendamente formulate la conferinţele teritoriale, amendamente în legătură cu care motivaţia prezentată de grupul/grupurile de lucru nu a fost acceptată. 10. Pentru amendamentele rămase în discuţie, în cazul în care cei care le-au formulat şi le susţin în continuare sau renunţă la ele vor comunica Ordinului această situaţie nu mai târziu de data de 5 mai, data poştei sau, după caz, data transmiterii prin e-mail. După această dată nu se mai acceptă nici un fel de amendament. Comisia naţională de disciplină

Pentru a asigura o bună desfăşurare a activităţii Comisiei naţionale de disciplină, Colegiul director a hotărât la şedinţa din 10 ianuarie 2005 un secretar al comisiei, dintre angajaţii Ordinului, şi asigurarea consultaţiei juridice permanente pentru această comisie, potrivit unui contract încheiat în acest sens cu avocatul Serghei Perju. Prin acelaşi contract de consultanţă juridică se va organiza un program de formare a membrilor comisiilor de disciplină în domeniul procedurilor de judecare a faptelor de încălcare a prevederilor legale, a codului deontologic sau regulamentelor, săvârşite de membri ai OAR, proceduri stabilite de Regulamentul OAR şi completate cu prevederi din Codul român de procedură civilă – art.39 alin.(5) din Legea 184/2001, republicată. Acordarea dreptului de semnătură

Modificările şi completările aduse Legii 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect prin Legea 43/2004, s-a eliminat obligaţia susţinerii examenului de legislaţie după efectuarea stagiului profesional de 2 ani. Această modificare este în acord cu prevederile Directivei 85/384/1985 – Directiva arhitecturii. Pe de altă parte, procedura acordării dreptului de semnătură trebuie să se finalizeze în maximum 3 luni de la data prezentării, de către solicitant, a documentaţiei complete prevăzută de lege.. Acordarea dreptului de semnătură este unul din domeniile în care atât pentru Ordin cât şi pentru filialele teritoriale trebuie stabilit un cadru adecvat care să permită pe de-o parte descentralizarea unor competenţe, iar pe de altă parte unitate şi coerenţă procesului de acordare a dreptului de semnătură. Cade în sarcina forurilor de conducere constituite la nivel naţional să stabilească regulile şi normele general valabile, precum şi atribuţiile şi limitele competenţelor structurilor teritoriale în aplicarea respectivelor reguli şi norme. În anul 2004 a solicitat acordarea dreptului de semnătură o primă generaţie de tineri arhitecţi care au efectuat stagiul profesional, aşa cum prevede legea de organizare şi exercitare a profesiei de arhitect. Organismele internaţionale ale arhitecţilor acordă mare atenţie modului în care organizaţiile profesionale naţionale şi îndrumătorii se preocupă de tinerii arhitecţi stagiari. Uniunea Internaţională a Arhitecţilor consideră că activităţile pe care trebuie să le desfăşoare tinerii arhitecţi stagiari ar fi: 1. management de proiect şi de birou: 5

Ordinul Arhitecţilor din România

• întâlniri cu clienţii; • discuţii cu clienţii pe marginea temei şi a schiţelor preliminare; • formularea cererilor clienţilor; • managementul precontractului de proiect; • determinarea condiţiilor contractuale; • redactarea de draft-uri pentru corespondenţă; • coordonarea lucrărilor efectuate de consultanţi, a sistemelor de contabilitate pe proiect şi de birou; • coordonarea resurselor umane. 2. proiectare şi documentaţie de proiectare: • implică investigarea şi evaluarea sitului; • întâlniri cu reprezentanţii autorităţilor publice; • evaluarea implicaţiilor actelor normative şi reglementărilor relevante; • pregătirea schiţelor şi desenelor; • verificarea propunerilor de proiectare raportat la cerinţele statutare; • pregătirea bugetelor, estimărilor, planurilor de cheltuieli şi a studiilor de fezabilitate. 3. documentaţiile pentru construire: • acest tip de activitate presupune pregătirea schiţelor de lucru şi a specificaţiilor; • monitorizarea procesului de elaborare a documentaţiilor în raport cu timpul şi costurile planificate; • verificarea documentelor în conformitate cu cerinţele statutare. 4. administrarea contractelor: • include întâlniri de lucru pe sit; • verificarea lucrărilor; • emiterea de instrucţiuni, notificări şi certificate către contractorul lucrării; • administrarea mijloacelor financiare alocate. DESPRE STAGIU ÎN UNELE STATE EUROPENE PORTUGALIA

Ordinul Arhitecţilor din Portugalia a elaborat: Manualul Patronului; Ghidul pentru prezentarea rezumatelor curriculare; Ghidul pentru elaborarea rapoartelor curriculare; Manualul de Stagiu – manual tradus la cererea OAR de către un traducător autorizat. Ne permitem să vă prezentăm în continuare un extras din acest manual. Textul integral va fi copiat pe un CD şi va fi transmis filialelor teritoriale. “……………………………… Terminologie În prezentul document sunt folosite următoarele abrevieri şi definiţii, o mare parte dintre ele, apărând în mod constant în Regulamentul Intern de Admitere: CDN – Consiliul Directiv Naţional CNA – Consiliul Naţional de Admitere CRA – Consiliul Regional de Admitere OA – Ordinul Arhitecţilor RIA – Regulamentul Intern de Admitere • Arhitect – Membrul Efectif al O.A., autorizat să foloseasca titlul profesional şi să exerseze acţiuni specifice acestei profesii. • Candidat – titularul unei licenţe sau diplome în domeniul arhitecturii, recunoscută de prevederile legale şi cele ale Statutului O.A., care doreşte să facă parte din Ordinul Arhitecţilor şi să obţină respectiva autorizaţie pentru folosirea titlului profesional de Arhitect. • Curs Recunoscut – licenţa sau diploma în domeniul arhitecturii, a cărei conformitate legală şi statutară a fost verificată de către Ordinul Arhitecţilor, în baza precizărilor art. 3 care face parte din Directiva 85/384-CEE • Curs Acreditat – licenţa sau diploma în domeniul arhitecturii, a cărei conformitate cu cerinţele pentru scutirea de la Probele de Admitere, a fost certificată de către O.A. 6

Ordinul Arhitecţilor din România

• Proba de Admitere – proba obligatorie pentru candidaţii care fac parte dintre cei cu Cursuri Recunoscute, care are ca subiect arii de cunoaştere şi materii specifice din cadrul celor precizate în art. 3 al Directivei 85/384-CEE, cu un nivel de exigenţă similar celui stabilit pentru Acreditarea Cursurilor de către O.A. • Stagiu – perioada destinată formării profesionale şi acumulării de experientă practică pe care o acumulează Membrul Stagiar, pentru a putea îndeplini în mod independent acţiunile specifice acestei profesii. • Evaluare Curriculară – evaluarea experienţei practice şi profesionale a unui candidat, titular al licenţei sau diplomei în domeniul arhitecturii, recunoscut de către prevederile legale şi statutare, care are ca scop admiterea acestuia ca Membru Efectiv, în schimbul realizării Stagiului (vezi Anexa III a RIA). • Membru Efectiv – titularul licenţei sau diplomei în domeniul arhitecturii, recunoscut de prevederile legale şi de Statut, care, trecând cu succes de etapele procesului de admitere în OA, specificate de RIA, a fost primit şi înregistrat în Ordin, fiind autorizat să folosească titlul profesional de arhitect. Introducere Ordinul Arhitecţilor este o asociaţie publica a celor licenţiaţi sau deţinători ai unei diplome în domeniul arhitecturii si care exercita profesia de arhitect in Portugalia. In conformitate cu legislatia in vigoare, titlul academic de arhitect, obtinut in cadrul institutiilor de invatamant superior, nu confera in mod automat autorizatia pentru exercitarea profesiei, fiind cunoscut faptul ca “doar arhitectii inscrisi in Ordin pot, pe teritoriul national, sa foloseasca titlul profesional de arhitect si sa practice actiunile specifice acestei profesii”. Astfel in conformitate cu aceiasi legislatie, este de competenta Ordinului sa dirijeze/reglementeze accesul catre aceasta profesie, fiind in acest sens, aprobat Regulamentul de Admitere (RIA) , care a intrat in vigoare in data de 1 iunie 2000 si in care este definit procesul de admitere in OA ai noilor membri. In linii generale, principalele etape de formare si evaluare prin care trebuie sa treaca studentii/licentiatii pana sa atinga dreptul deplin de exercitare a profesiei sunt: 1. Formarea academica – absolvirea Cursului Superior, Recunoscut de catre OA , ca facand parte din domeniul arhitecturii. 2. Evaluarea cunostintelor – aprobarea pentru Proba de Admitere in Ordin, obligatorie doar pentru cei care nu au Licenta in Cursul Acreditat de catre OA; cei care au licenta in Cursul Acreditat sunt scutiti de aceasta proba. 3. Formarea profesionala – Statutul de Membru Stagiar obtinut in conditiile mentionate la punctul anterior, realizarea Stagiului OA si aprobarea respectivului raport/referat final; sau in schimbul Stagiului, Evaluarea Curriculara si aprobarea raportului respectiv. Numai după ce s-a încheiat etapa formării profesionale, Candidatul este înscris ca Membru Efectiv al Ordinului, avand autorizatia de a folosi titlul profesional de Arhitect si fiind supus jurisdictiei disciplinare a Ordinului. ……………………………………………………………. ANEXA II - STAGII În baza celor prevăzute în art. 6 din Statut, este stabilită în prezenta Anexă o perioadă destinată acumulării de experienţă practică şi formare profesională complementară, necesară în exercitarea profesiei, denumită Stagiu, cu o durată minimă de 1 an. 1. Stagiul este dirijat de un Patron, care va trebui să fie Membru Efectiv al OA, de cel puţin 5 ani, şi care desfăşoară o activitate predominant practică. 2. Pe lângă experienţa practică acumulată sub orientarea Patronului, va fi obligatorie şi frecventarea acţiunilor de formare complementară şi de completare a Stagiului, programate de către OA. Programa tematică şi numărul minim de credite de realizat prin aceste acţiuni, sunt stabilite anual de CDN, iar respectiva organizare şi concretizare va intra în responsabilitatea CDR, în colaborare cu CRA. 3. Formarea complementară menţionată mai sus, va viza domenii specifice activităţii profesionale, în special, legislaţia şi reglementările în vigoare, statutul profesional, etica, deontologia şi relaţiile contractuale. 4. Pot candida pentru realizarea Stagiului, candidaţii care au obţinut aprobarea pentru Probele de Admitere, sau cei care au fost scutiţi de acestea, în baza prevederilor prezentului regulament. 7

Ordinul Arhitecţilor din România

5. Pentru a oficializa cererea de admitere la Stagiu, candidatul va trebui să completeze respectiva fişă de înscriere şi să prezinte următoarele documente: a) dovada de admitere la Probele de Admitere sau, în cazul în care au fost scutiţi de acestea, în baza celor specificate la numărul 4 al art. 2, dovada deţinerii licenţei respective; b) Planul de Stagiu, elaborat în conformitate cu regulile specificate în ghid-urile şi/sau manualele, menţionate la numărul 3 al art. 1; c) Declaraţia Patronului precum că este de acord cu Planul de Stagiu şi se obligă să orienteze şi să îndrume activitatea candidatului; d) Curriculum-ul Vitae al Patronului. 6. Aprobarea planurilor de stagiu intră în responsabilitatea respectivelor CRA, care vor verifică conformitatea obiectivelor alese cu principiile stabilite de cître CDN cât ş viabilitatea realizăii acestora, avâd in vedere avizul Patronului. 7. Candidaţii vor fi anunţaţi de către CRA asupra refuzului sau aprobării planului de stagiu, în termen de 10 zile lucrătoare, de la expirarea termenului fixat pentru prezentarea candidaturilor. În caz de refuz, respectivele planuri vor fi înapoiate candidaţilor, care vor dispune de 10 zile lucrătoare pentru a le reformula şi prezenta o nouă versiune. 8. Neaducerea la cunoştinţă în termenul stabilit anterior, se consideră a fi o aprobare tacită a planului. Candidaţii admiţi la Stagiu, intră în postura de Membrii Stagiari şi încep perioada lor de stagiu, de la data prevăzută în respectivul plan sau de la data aprobării acestuia. 9. CRA vor afişa anual lista candidaţilor admiţi la Stagiu, din care se va putea constata, pe lângă numele candidaţilor, numele Patronilor şi datele prevăzute pentru începerea şi încheierea respectivelor stagii. 10. Odată cu încheierea perioadei de Stagiu, candidatul va trebui să prezinte, la data afişată anual de către respectivele CRA : a) raportul de stagiu, elaborat in conformitate cu regulile specificate de CDN; b) avizul Patronului. 11. Aprobarea rapoartelor de stagiu intră în responsabilitatea respectivelor CRA, care vor verifica conformitatea acestora cu regulile stabilite de CDN. În cazul în care se justifică cererea de reformulare, rapoartele vor fi înapoiate candidaţilor, care vor avea la dispoziţie 5 zile lucrătoare pentru prezentarea unei noi versiuni. A treia înapoiere consecutivă, va duce la anularea Stagiului, urmând să fie făcută o nouă cerere de admitere la Stagiu. 12. Rapoartele de stagiu care au fost acceptate, vor fi evaluate de o Comisie de Evaluare, constituită în conformitate cu cele specificate in Anexa VI (Competenţa şi Constituirea Juriilor şi a Comisiilor) care va avea la dispoziţie 20 zile lucrătoare pentru evaluarea lor. 13. Candidaţii ar putea fi convocaţi la o întrevedere cu Comisia de Evaluare, dacă aprobarea rapoartelor acestora va necesita anumite explicaţii în plus, înainte ca respectiva comisie să poată lua o hotărâre şi decide asupra aprobării la Stagiu. 14. Candidaţii care obţin aprobarea raportului de stagiu şi care prezintă proba de frecventare a activităţilor de formare şi completare a Stagiului, programate de OA, acumulând numărul de credite, stabilit anual de CDN, vor fi automat înscrişi ca Membrii Efectivi ai OA, în conformitate cu cele specificate in Art. 5 – Legislaţie (n.n.-legea de exercitare a profesiei). 15. Candidaţii ale căror rapoarte de stagiu nu au fost aprobate, vor fi înştiinţaţi cu privire la acest lucru, de către respectivele CRA, aceştia putând să-şi depună din nou candidatura la data specificată anual în acest sens. 16. În urma deciziilor menţionate în prezenta Anexă, dacă vor avea loc Reclamaţii, Cereri de Informare şi Recursuri, se vor rezolva în baza celor specificate în Anexa VII 17. Se vor aplica taxele, prevăzute în tabelul fixat de CDN. …………………………………………………………………” GERMANIA – BAVARIA

„Referitor la stagiatura în Germania şi înscrierea în Camera Arhitecţilor din Germania, vă pot face următoarele precizări: După terminarea facultăţii şi obţinerea diplomei de arhitect, absolvenţii au dreptul să lucreze ca angajaţi în diferite birouri urmând ca într-o perioadă de maxim 3 ani (cu prelungire din motive medicale, concedii de maternitate ş.a. până la maxim 4 ani) să acumuleze experienţa necesară pentru a se putea înscrie în Camera 8

Ordinul Arhitecţilor din România

Arhitecţilor şi lucra ca liber profesionişti pe piaţa germană. Până la obţinerea dreptului de semnătură, absolvenţii au dreptul de proiectare liber profesionist şi de semnătură doar pentru case unifamiliale şi clădiri de dificultate redusă. Absolvenţii acumulează în aceşti 3 ani experienţe în toate fazele de proiect: urbanism, obţinerea autorizaţiilor, estimare de costuri, proiectare la toate fazele, coordonare de proiect cu inginerii de specialitate (pe care de obicei arhitectul îi recomandă beneficiarului), întocmirea de devize de execuţie a lucrărilor cu contractele aferente, supravegherea de şantier (mai amplă decât în România), efectuarea de plăţi pentru firmele ce execută lucrările şi pentru inginerii de specialitate, luarea în primire de lucrări – urmată de întocmirea documentaţiei complete şi consulting pentru beneficiar pe perioada de garanţie a lucrărilor (2-5 ani). Arhitectul este reprezentant al beneficiarului cu împuternicire deplină şi face legătura între beneficiar şi toate gremiile şi firmele implicate în aprobarea şi execuţia lucrărilor de construcţie. Aceste faze de proiect sunt dovedite tabelar cu detalii privind suma de lucrări, perioada de execuţie, faza de proiect şi cu semnătura şefului de firmă (arhitect membru al Camerei Arhitecţilor). Datorită faptului că birourile mari în Germania au, ca în sistemul institutelor de proiectare din România din perioada de până în 1990, diferite departamente responsabile pentru diferite faze de proiect, există aici o schimbare frecventă a biroului. Aceste schimbări ale locului de muncă sunt foarte folositoare atât din punct de vedere direct profesional, cât şi din punct de vedere al organizării diferite de birou şi a diferitelor programe de CAD şi responsabilităţi. În momentul în care absolventul poate dovedi că a acumulat experienţă poate depune o cerere de înscriere în Camera Arhitecţilor, la care se anexează diploma, extras de cazier judiciar şi dovezile de la birourile unde a lucrat privind efectuarea tuturor fazelor de proiect. În urma hotărârii unei comisii executive primeşte dreptul de semnătură cu ştampila rotundă şi lista arhitecţilor, sau este convocat la susţinerea listei de lucrări în faţa unei alte comisii în cazul în care există dubii privind capacitatea profesională sau corectitudinea declaraţiilor. Odată cu înscrierea în Camera Arhitecţilor, persoanele în cauză preiau drepturile şi obligaţiile din legea arhitecţilor, care este asemănătoare cu cea română. Camera Arhitecţilor susţine din punct de vedere juridic şi profesional pe membrii săi, este organizaţie de interes public, are o casă de pensii pentru arhitecţi, organizează şi impune arhitecţilor cursuri de specializare periodice şi încasează taxe anuale, de la arhitecţi, în funcţie de câştigurile acestora în cazul în care exercită profesia liber şi doar o taxă fixă pentru angajaţi. Există o reducere pentru primii 2 ani de la începerea exercitării libere a profesiei. Arhitect V. Lazăr, Bavaria – Germania, 21 decembrie 2004” CE SE CONSTATĂ ÎN LEGĂTURĂ CU EFECTUAREA STAGIULUI ÎN UNELE STATE DIN EUROPA?

• UIA, ACE-CAE şi organizaţiile profesionale naţionale ale arhitecţilor abordează perioada de efectuare a stagiului ca pe o perioadă importantă pentru dobândirea capacităţii profesionale în vederea acordării dreptului de semnătură. • Pe parcursul efectuării stagiului, activităţile pe care le desfăşoară stagiarul trebuie să fie pentru toate fazele de proiect cu tot ceea ce implică acest lucru. • Toate lucrările pe care stagiarul le efectuează sunt sub îndrumarea foarte serioasă a îndrumătorului/îndrumătorilor, aşa cum se derulează şi în România. • Acordarea dreptului de semnătură nu este o simplă formalitate, caz în care se constituie şi funcţionează comisii de evaluare. • Acordarea dreptului de semnătură se face pe baza unui sistem coerent în care organele de conducere de la nivel naţional conlucrează cu organele de conducere ale structurilor teritoriale ale organizaţiei arhitecţilor. Constituirea şi funcţionarea diverselor comisii de evaluare a stagiului se fac potrivit unor norme şi reguli valabile pentru toate structurile organizaţiei. DIN ACTIVITATEA UNOR FILIALE TERITORIALE - 2004 Filiala Teritorială Dobrogea

9

Ordinul Arhitecţilor din România

Convenţia Europeană a Peisajului – Florenţa 2000 – a fost ratificată de Parlamentul României prin Legea 451/2002. Odată ratificate, convenţiile şi tratatele internaţionale fac parte din dreptul intern – prevederile acestora sunt obligatorii în România aşa cum sunt obligatorii prevederile actelor normative din sistemul de drept românesc. Una din prevederile Convenţiei Peisajului, pe care România este obligată să o respecte şi să o aplice este cea de integrare a protecţiei peisajului în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism şi în cele culturale, de mediu, agricole, sociale şi economice, precum şi în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. În elaborarea unor astfel de politici, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale din România şi specialişti din domenii diverse – arhitectură, urbanism, mediu, drept ş.a. – au obligaţia de a colabora şi de a organiza programe concrete de punere în aplicare a respectivelor politici. Arhitecţi membri ai F.T. Dobrogea, în mod special d-na arh. Mirela Dida, arhitect-şef al Judeţului Tulcea şi vicepreşedinte al filialei, s-au implicat şi au participat la lucrările seminarului „Peisajul şi planificarea spaţială” – Tulcea 2004. Seminarul a fost organizat de MTCT, Consiliul Judeţean Tulcea şi Consiliul Europei – este prima reuniune de acest fel organizată în România după intrarea în vigoare a Legii 451/2002. La seminar au participat 30 de experţi europeni în domeniul peisajului şi amenajării teritoriului şi peste 50 de specialişti români, printre care numeroşi arhitecţi (arhitecţi-şefi la nivelul unor municipii şi judeţe). Alegerea zonei Tulcea ca loc de desfăşurare a lucrărilor seminarului nu credem că a fost întâmplătoare – unul din subiectele dezbătute la acest seminar a fost şi cel privind peisajul în Delta Dunării, subiect „fierbinte” pentru anul 2004, şi nu numai, ţinând cont de începerea lucrărilor la Canalul Bâstroe. Filiala Teritorială Bihor

Consiliul Judeţean Bihor şi autorităţi publice similare din Ungaria au iniţiat în luna iulie 2004 un acord de cooperare bilaterală. Unul din punctele acestei colaborări vizează şi organizarea unor întâlniri de lucru între arhitecţii români şi cei maghiari. În data de 9 noiembrie 2004 a avut loc o primă întâlnire între reprezentanţii F.T. Bihor şi cei ai Camerei Arhitecţilor din Debrecen, la Oradea – scopul discuţiilor purtate: realizarea în Oradea a unui proiect de reabilitarea a zonei pietonale din str. Republicii; modul în care un astfel de proiect a fost pus în aplicare în zona centrală a oraşului Debrecen; modul de organizare a Camerei Arhitecţilor din Debrecen În data de 26 noiembrie 2004 o delegaţie bihoreană de arhitecţi s-a deplasat la Debrecen pentru discuţii şi schimb de experienţă cu arhitecţi maghiari. Din delegaţia bihoreană au făcut parte: d-l arh. Vlad Popescu-Stuz, arhitect-şef al judeţului Bihor şi vicepreşedinte F.T. Bihor, arh. Ernest Pafka, manager proiect de reabilitare a zonei pietonale pentru municipiul Oradea şi alţii. La sediul Camerei Arhitecţilor din Debrecen, d-l arh. Kertay Laslo, autorul proiectului de reabilitare a zonei pietonale, a prezentat principalele aspecte ale procesului de elaborare şi punere în aplicare a respectivului proiect: - Primăria oraşului Debrecen a realizat un concurs de idei pentru reabilitarea zonei centrale. - Nu s-a optat pentru proiectul care a câştigat locul I, întrucât costurile punerii acestuia în aplicare erau prea costisitoare. S-a optat pentru proiectul clasat pe locul al II-lea, proiect realizat de arh. Kertay Laslo. - Pentru începerea activităţilor de punere în aplicare a proiectului Primăria Debrecen a luat toate măsurile de informare a cetăţenilor privind etapele proiectului şi modul de punere în aplicare – proiectul a fost pus în aplicare fără probleme şi chiar cu sprijinul cetăţenilor. - Reprezentanţii Camerei Arhitecţilor din Debrecen au precizat faptul că toate lucrările sau desfăşurat pe bază de licitaţie, potrivit caietului de sarcini întocmit în acest sens. În data de 8 decembrie 2004 s-a organizat la Oradea seminarul „Reabilitarea zonei centrale pietonale” la care au participat: reprezentanţi ai autorităţilor publice locale – Municipiul Oradea şi Judeţul Bihor – arhitecţi de la F.T. Bihor şi de la Camera Arhitecţilor din Debrecen; reprezentanţi ai agenţilor economici furnizori de utilităţi; alţi specialişti. Filiala Teritorială Sibiu-Vâlcea

Un proiect important al activităţii F.T. Sibiu-Vâlcea în anul 2004 a fost ciclul de emisiuni televizate sub genericul „OMUL ŞI SPAŢIUL SĂU DE VIAŢĂ – atitudine şi morală”. Alături de filiala locală a OAR iniţiator al proiectului a fost şi GTZ Societate Tehnică de Cooperare Româno-Germană. La realizarea proiectului au colaborat Primăria Sibiu şi Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Sibiu. 10

Ordinul Arhitecţilor din România

Ciclul de emisiuni s-a derulat la una din televiziunile locale, iar cheltuielile de producţie au fost finanţate din surse puse la dispoziţie de 11 firme sibiene. La realizarea emisiunilor s-au alăturat şi alte instituţii şi autorităţi publice – reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie al judeţului Sibiu şi ai Ministerului Culturii şi Cultelor. Subiectele dezbătute în cadrul ciclului de emisiuni au avut în vedere reabilitarea şi restaurarea monumentelor şi ansamblurilor de monumente ale municipiului Sibiu. Tot ce se întreprinde în acest municipiu trebuie să asigure acestuia, până în anul 2007, aspectul unei capitale culturale europene. Emisiunile au fost foarte apreciate şi s-au bucurat de o bună mediatizare prin presa scrisă şi audiovizuală locală. Acest proiect merită apreciere cu atât mai mult cu cât unul din scopurile atinse a fost şi cel de formare şi educare a cetăţeanului în spiritul cunoaşterii şi implicării active în protejarea valorilor patrimoniului cultural naţional. Prin HG 77/2005 s-a înfiinţat postul de comisar pentru programul „Sibiu – capitală culturală europeană 2007”. Pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin comisarului, se va constitui un colectiv operaţional condus de acesta. Comisarul va fi numit de primul-ministru la propunerea ministrului culturii şi cultelor.

DECLARAŢIA DE LA BOLOGNA – CARTA FUNDAMENTALĂ A SCHIMBĂRILOR ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR ROMÂNESC Schimbările care au loc în învăţământul superior românesc creează un mediu universitar pro-Bologna, precum şi implementarea recomandărilor reieşite din Declaraţia semnată de miniştrii educaţiei din statele europene în anul 1999. Obiectivele agreate pentru constituirea spaţiului european al învăţământului superior reprezintă obiectivele restructurării şi modernizării actuale a universităţilor. Unul din obiectivele importante este cel legat de structura învăţământului superior pe cicluri: ciclul I – finalizat cu titlul de Bachelor, totalizând 180-240 puncte de credit şi ciclul II – finalizat cu titlul de Master, totalizând 120-60 puncte de credit. În afara celor 2 cicluri ar putea fi un al III-lea – reprezentat de doctorat şi finalizat cu obţinerea titlului de doctor în ştiinţe. Toţii candidaţii pentru titlul de doctor vor trebui să fie absolvenţi ai programelor de studii de masterat sau echivalente acestuia. Membrii Consiliului Naţional al Rectorilor din România au opinat, aproape în unanimitate, pentru trecerea la structura de învăţământ pe cele două cicluri. La nivelul instituţiilor de învăţământ superior din România au loc dezbateri privind relevanţa diplomei obţinute după primul ciclu pe piaţa forţei de muncă naţionale şi europene, precum şi posibilitatea introducerii unui master profesional sau cursuri profesionale de specializare cu durata de 1 an în vederea inserţiei rapide în câmpul muncii. După reuniunile de la Bologna şi cea de la Berlin (1999 şi 2003), ale miniştrilor educaţiei din ţările europene, în faţa sistemului românesc de învăţământ superior stau câteva priorităţi importante pentru procesul de integrare în UE: • elaborarea unei legislaţii cât mai complete; • structurarea învăţământului superior pe cicluri, finalizate cu licenţă (bachelor), disertaţie (master) şi teză de doctorat; • eforturi maxime pentru asigurarea calităţii învăţământului superior; • operaţionalizarea totală, la nivel naţional şi internaţional, a creditelor; • susţinerea, prin programe specifice, a mobilităţii studenţilor şi cadrelor didactice; • participarea României la programele şi acţiunile de internaţionalizare a învăţământului superior. Guvernul României a adoptat în 10 februarie 2005 o hotărâre privind organizarea studiilor universitare pe cele 3 cicluri, începând cu studenţii înmatriculaţi în învăţământul superior începând cu anul 2005/2006. Licenţa va dura 3 ani – perioadă în care studentul trebuie să obţină 180 de credite – cu excepţia facultăţilor de drept (4 ani – 240 credite) şi medicină (6 ani – 360 credite). Masteratul va dura 2 ani iar absolvirea lui va condiţiona admiterea la doctorat şi posibilitatea construirii unei cariere în cercetare. Tot prin acest act normativ s-a redus numărul specializărilor universitare de la 300 la 66-67. Arhitectură şi urbanism: arhitectură 180-360 credite; urbanism 180 credite. Fiecare an are câte 60 de credite. Toate aceste măsuri sunt necesare pentru compatibilizarea învăţământului românesc public şi privat cu cel european şi pentru recunoaşterea diplomelor româneşti în UE. 11

Ordinul Arhitecţilor din România

Consiliul Arhitecţilor din Europa – ACE/CAE – privind Declaraţia de la Bologna Potrivit cadrului general creat de Declaraţia de la Bologna, fiecare ţară europeană trebuie să realizeze reforme în învăţământul superior naţional pentru compatibilizarea acestuia cu dispoziţiile declaraţiei. Şcolile de arhitectură din cadrul universităţilor de specialitate trebuie să realizeze o reformă specifică, iar şcolile de arhitectură din cadrul universităţilor în care funcţionează şi şcolile de inginerie trebuie să realizeze o reformă globală. ACE consideră că nivelul minim pentru o formaţie superioară în arhitectură care să permită obţinerea titlului de arhitect este de 5 ani după care urmează 2 ani de practică profesională – aşa cum se prevede şi în declaraţia de la Bologna. Perioada de formare în domeniul arhitecturii şi deci formarea pentru exercitarea competenţelor şi responsabilităţilor profesiei de arhitect este de 7 ani. Problema compatibilizării sistemelor de învăţământ superior din statele europene a fost reafirmată şi la conferinţa miniştrilor educaţiei statelor europene, care a avut loc la Berlin în data de 19 septembrie 2003. Compatibilizarea sistemelor naţionale de învăţământ superior ar permite o evaluare pertinentă a programelor de învăţământ. ACE atrage atenţia asupra situaţiei de diversitate a pregătirii în domeniul arhitecturii în unele state europene, în sensul că există pregătire în domeniul arhitecturii prin cursuri de scurtă durată – „junior arhitect”; în România conductor arhitect – situaţie care ar putea comporta unele riscuri în procesul de compatibilizare şi chiar confuzii. Consiliul Arhitecţilor din Europa – ACE/CAE – şi necesitatea formării permanente Formarea arhitectului pe parcursul întregii vieţi este o necesitate unanim recunoscută. Dacă această necesitate este recunoscută ca fiind foarte importantă, nu întotdeauna se recunoaşte caracterul său obligatoriu. Experienţa britanică a instituţiei RIBA, în domeniul formării permanente – continue, este foarte interesantă din punctul de vedere al eficacităţii şi coerenţei. Această experienţă ar trebui să constituie o bază de plecare pentru celelalte ţări europene. Mecanismul formării permanente, definit prin reguli clare, trebuie să permită arhitecţilor din Europa să negocieze în condiţii mai bune acordurile de reciprocitate cu ceilalţi arhitecţi ai lumii şi în mod special cu cei din Statele Unite. Luând în considerare această poziţie a organizaţiei ACE, dar şi a celorlalte structuri europene, Şcolile de arhitectură din România şi OAR urmează să definească şi să stabilească, de comun acord, programe de formare permanentă a arhitecţilor. Una din componentele strategiei generale a OAR va fi şi cea privind organizarea eficient şi coerent a unor programe de formare permanentă. Consiliul Arhitecţilor din Europa – Ghid privind piaţa publică a serviciilor de arhitectură Ghidul a fost elaborat de grupul de lucru pe probleme de piaţă publică şi concursuri de arhitectură, grup constituit în cadrul ACE/CAE, “Ghidul privind piaţa publică (lucrari publice)” a fost adoptat de Adunarea Generală ACE desfăşurată la Bruxelles în 20 noiembrie 2004. Materialul are drept scop formularea de recomandări, instrucţiuni şi mecanisme privind transpunerea în legislaţia naţionala a Directivelor UE pe probleme de pieţe publice şi servicii de arhitectură. Ghidul are ca punct de plecare măsurile de simplificare şi modernizare a procedurilor administrative prevăzute în Directivele comunitare axate pe pieţe publice, măsuri adoptate de Parlamentul European şi Consiliul de miniştri al UE în februarie 2004 – procedura specială pentru contracte de lucrări publice care depăşesc o anumită sumă, transparenţă şi tratament egal pentru toţi ofertanţii astfel încît adjudecarea contractelor să tină seama de preţul cel mai avantajos, asigurarea calităţii serviciilor etc. Cu referire la serviciile de arhitectură, autorii ghidului recomandă ca atribuirea de contracte pentru servicii de arhitectură să aibe la bază calitatea serviciilor şi oferta tehnică, nu preţul serviciului. O altă recomandare formulată este cea privind concursurile de idee (concursuri de arhitectură) – concursurile de idee (concepţie arhitecturală) sunt cea mai bună soluţie pentru obţinerea calităţii în acest domeniu. Ghidul este însoţit de anexe unde sunt reprezentate mecansime potrivite pentru transpunerea noilor directive în dreptul naţional în ceea ce priveşte serviciile de arhitectură: definiţia proiectului – conţinutul caietului de sarcini, remarci generale, criterii de selecţie pentru pieţele publice de servicii de arhitectură, criterii de adjudecare în vederea negocierii post-concurs, concurs de arhitectură 12

Ordinul Arhitecţilor din România

UNIUNEA EUROPEANĂ ŞI PROFESIILE LIBERALE

Aspecte privind elaborarea a două noi Directive comunitare

Comisia Europeană a solicitat insistent statelor membre să-şi regândească legislaţia şi să elimine restricţiile naţionale care împiedică exercitarea deplină a concurenţei în exercitarea serviciilor profesionale independente (profesii liberale). Pentru că aceste restricţii urmăresc un interes naţional şi nu unul comunitar, ele trebuie eliminate de autorităţile naţionale ale statului care le-a introdus. Existenţa şi promovarea, în continuare a restricţiilor naţionale împiedică îmbunătăţirea productivităţii şi creşterea economiei europene Potrivit Reglementării nr.1/2003 privind respectarea art.81 şi 82 din Tratatul UE, punerea în aplicare a regulilor comunitare antitrust s-a descentralizat de la 1 mai 2004. Autorităţile naţionale de urmărire a concurenţei au un rol important în evaluarea legislaţiei privind exercitarea profesiilor liberale. În cadrul sistemului comunitar de urmărire a condiţiilor concurenţei, Comisia europeană rămâne, însă, componenta principală a aplicării coerente a legislaţiei comunitare în materia concurenţei. Pentru a-şi îndeplini această atribuţie, Comisia face propriile investigaţii şi emite decizii (avertismente) de corectare a restricţiilor naţionale în exercitarea profesiilor liberale. In acelaşi timp structurile comunitare desfăşoară activităţi susţinute de îmbunătăţire a legislaţiei comunitare. Evoluţiile realităţilor spaţiului comunitar şi eliminarea barierelor naţionale în aplicare impun elaborarea unei legislaţii cât mai bune – directive*, reglementări**, decizii*** – care să permită operativitate pentru transpunerea acesteia în legislaţiile naţionale, respectiv conformarea şi aplicarea întocmai. În ultimii ani, profesiile liberale din Europa au fost confruntate, în mod frecvent, cu două texte importante ce au profunde implicaţii privind exercitarea acestora în viitor. Cele două texte sunt: 1. Propunerea de directivă cu privire la recunoaşterea calificărilor profesionale, a cărei procedură de adoptare se află într-o fază avansată (este la a doua lectură în Parlamentul European). 2. Propunerea de directivă cu privire la piaţa internă a serviciilor a cărei procedură de adoptare se află în faza de început. Aceste directive se înscriu în cadrul marilor principii enunţate de Tratatul Uniunii Europene, care instituie un spaţiu vast, fără frontiere interne, în care este garantată libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor, prestărilor de servicii şi capitalurilor. Totodată, trebuie avut în vedere că Tratatul de la Amsterdam care proclamă libera circulaţie a muncitorilor, precum şi libertatea de a se stabili şi de a presta servicii de către întreprinzătorii independenţi. Această libertate include exercitarea efectivă a unei activităţi independente şi remunerată prin intermediul unei întreprinderi înfiinţată într-un alt Stat membru pe o durată nedeterminată, precum şi activităţile temporare exercitate într-un Stat membru de către o persoană stabilită într-un alt Stat membru. Pentru a traduce principiile în practică, Tratatul Uniunii Europene prevede adoptarea de directive de către Parlamentul şi Consiliul European care să elimine acele proceduri şi practici administrative care decurg, fie din legislaţia internă, fie din acordurile anterioare încheiate de statele membre, a căror menţinere ar reprezenta un obstacol pentru libertatea de stabilire şi pentru suprimarea progresivă a restricţiilor privind libertatea de stabilire în fiecare sector de activitate luat în considerare. I.Recunoaşterea calificărilor profesionale În pofida principiilor proclamate de Tratatul Uniunii Europene, profesiile liberale din spaţiul comunitar au continuat să întâmpine obstacole în încercarea lor de a-şi exercita libertatea de stabilire, în special datorită reglementărilor naţionale referitoare la calificările profesionale. În acest context, Uniunea Europeană a adoptat câteva directive sectoriale care asigură o recunoaştere automată a calificărilor profesionale, în special în domeniul sănătăţii, dar şi pentru avocaţi şi arhitecţi. În acelaşi timp, Uniunea Europeană a adoptat un număr de 3 directive cunoscute sub denumirea de „directivele sistemului general”, aplicabile tuturor profesiilor care sunt reglementate din punct de vedere al calificărilor. Directiva care se află în prezent la a doua lectură în Parlamentul European, are ca obiectiv consolidarea unui număr de 12 directive sectoriale şi 3 ale “sistemului general” în cadrul strategiei de la Lisabona. Această strategie este menită să facă din Uniunea Europeană cea mai competitivă şi cea mai dinamică economie din lume. Pentru realizarea acestui scop, directiva în cauză prevede existenţa unui mecanism automat, mai eficient pentru recunoaşterea reciprocă a diplomelor şi calificărilor profesionale şi reafirmă 13

Ordinul Arhitecţilor din România

principiul accesului direct la muncă al membrilor profesiilor liberale recunoscuţi legal în ţările lor de origine, ca __________________________________________________________________________________ *Directiva este un act legislativ comunitar cu efect obligatoriu indirect. Ea este obligatorie pentru toate statele membre doar prin rezultatul final urmărit. Pentru aplicarea în practică, ea trebuie să fie transpusă în legi naţionale de către statele membre. De regulă termenul limită de transpunere este de 18 luni.de la adoptarea ei de către Consiliul European. **Reglementarea este un act legislativ comunitar cu efect obligatoriu direct pentru toate statele membre. Ea nu mai are nevoie de legi naţionale de aplicare. ***Decizia este un act legislativ al UE care poate fi emis, fie de Consiliul de Miniştri, fie de Comisia Europeană şi este « obligatorie, în integralitatea ei, pentru cei cărora li se adresează ». Decizia se poate adresa unui stat membru, unei intreprinderi sau unei persoane individuale.

un corolar privind obligaţiile extinse ale autorităţilor statelor membre de a furniza informaţii adecvate atât între ele cât şi cetăţenilor lor. În acelaşi timp, conceptul de ”platforme comune” între membrii profesiilor liberale care au acelaşi statut în ţările membre a fost pus în discuţie şi el are drept scop să constituie o alternativă pentru partea din noua directivă care se referă la directivele generale anterioare. Simplificarea regulilor de recunoaştere a calificărilor profesionale este, în sfârşit, concepută pentru a se putea adapta aceste reguli şi de către statele care au aderat recent la Uniunea Europeană – la 1 mai 2005, încă 10 state. II.

Piaţa internă a Serviciilor

Cu toate eforturile depuse, Comisia Europeană a trebuit să constate că după câţiva ani de la adoptarea strategiei de la Lisabona, obiectivele propuse în această strategie sunt departe de a fi finalizate. Relativ la Sectorul Serviciilor, Comisia a ajuns la concluzia că obstacolele întâmpinate s-au datorat următoarelor situaţii: a) Obstacole cărora continuă să le facă faţă prestatorul de servicii dintr-un Stat membru, care doreşte să se stabilească într-un alt Stat membru pentru a furniza serviciile sale ( regimul de autorizare prea greoi, formalismul administrativ excesiv, exigenţe discriminatorii, teste economice etc.). b) Obstacole cărora continuă să le facă faţă un prestator de servicii care doreşte să le furnizeze, din ţara sa de origine, într-un alt Stat membru, mai ales atunci când se deplasează temporar în cel de-al doilea Stat membru (obligaţia legală de stabilire sau de autorizare, procedurile disproporţionate privind detaşarea muncitorilor etc.). Pentru a elimina aceste obstacole, dincolo de armonizarea legislaţiei pentru recunoaşterea calificărilor profesionale, care face obiectul directivei calificărilor profesionale, propunerea de directivă privind ”piaţa internă a serviciilor” are scopul de a stabili cadrul juridic general aplicabil, cu anumite excepţii, tuturor activităţilor economice privind sfera serviciilor. De menţionat că în sfera serviciilor sunt incluse şi profesiile liberale. În vederea realizării acestui obiectiv, directiva îşi propune să instituţionalizeze în special: 1. Principiul ţării de origine, potrivit căruia prestatorul de servicii este supus numai legii ţării în care el este stabilit. Acest principiu permite prestatorului de servicii dintr-un Stat membru să furnizeze servicii într-unul sau mai multe State membre fără a fi supus reglementărilor acestora din urmă. 2. Directiva permite, de asemenea, responsabilizarea Statului membru de origine obligându-l să asigure un control mai eficient asupra prestatorilor de servicii stabiliţi pe teritoriul său, chiar dacă ei furnizează servicii în alte State membre. În prezent, în cea mai mare parte din cazuri, tribunalele, atât cele naţionale cât şi cele europene, sesizate au tendinţa de a face deja apel la principiul ţării de origine în detrimentul echivalării studiilor. Mai mult, propunerile privind ”serviciile” stabileşte dreptul clienţilor şi pacienţilor de a utiliza serviciile oferite de furnizorii stabiliţi în alte State membre, precum şi un mecanism de asistare a clientului sau pacientului, care alege să folosească serviciile unui furnizor stabilit într-un alt Stat membru. În prima parte a lunii februarie 2005, Parlamentul European va elabora un document de lucru privind directiva „Serviciilor”. Această nouă directivă reprezintă un element de mare importanţă pentru dezvoltarea economiei europene. Organismele europene sunt foarte preocupate în prezent de simplificarea legislaţiei comunitare în vigoare, precum şi de realizarea unor analize privind impactul proiectelor de acte normative aflate în faza de elaborare sau negociere. 14

Ordinul Arhitecţilor din România

III.

Poziţia Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS

Uniunea Profesiilor Liberale din România, al cărei membru cu drepturi depline este şi OAR, este membră, cu statut de observator, a Consiliului European al Profesiilor Liberale – CEPLIS. Beneficiind de o relaţie privilegiată cu Departamentul General de Piaţă al Comisiei Europene şi mai ales cu cele două unităţi responsabile cu redactarea directivelor în cauză (Unitatea „ Profesii reglementate” condusă de Doamna PAMELA BRUMPTER şi Unitatea „Servicii”, condusă de Doamna MARGOT FROELINGHER), Consiliul European al Profesiilor Liberale - CEPLIS – s-a implicat direct şi activ în discuţiile care au precedat publicarea textului final al proiectelor de directivă în cauză şi mai ales în cel referitor la textul final al propunerii de directivă privind „Serviciile”. În cadrul acestor discuţii, CEPLIS a pledat, în mod activ, împotriva măsurilor de armonizare forţată, insistând asupra necesităţii de a favoriza şi încuraja „auto-reglementarea” şi adoptarea de măsuri voluntare în sectoarele interesate, aşa cum este cazul celui al profesiilor liberale. Propunerea din textul proiectului de directivă privind ”serviciile”, conform căreia profesiile reglementate trebuie să-şi dezvolte reguli deontologice comune pentru exercitarea profesiei în cadrul Codurilor de conduită şi a Cartelor de calitate, demonstrează succesul înregistrat de CEPLIS, care a redactat împreună cu Comisia Europeană un proiect de Chestionar privind valorile comune ale profesiilor reglementate în spaţiul comunitar, cu scopul de a facilita stabilirea unor reguli comune şi standarde de practică, fapt ce va permite stabilirea unei legături de încredere între cetăţean, membrii profesiilor liberale şi autorităţi. Difuzat în toate ţările Uniunii Europene acest Chestionar a produs un mare număr de reacţii printre diferitele asociaţii profesionale. În prezent, CEPLIS şi Comisia Europeană studiază răspunsurile cu scopul de a proceda la o recunoaştere oficială a rezultatului acestor demersuri care ar putea lua forma unui acord european privind un Cod de Conduită sau a unei Carte de calitate a profesiilor reglementate din Uniunea Europeană şi care să reflecte caracteristicile şi valorile acestora. Profesiile individuale vor putea, de asemenea să – şi aducă propriile lor propuneri la acestea. În general, CEPLIS apreciază că o aplicare inteligentă a dispoziţiilor propunerii de directivă cu privire la „Servicii” ar putea să constituie o oportunitate de creştere a conştiinţei valorii sectorului profesiilor liberale. În acest context, raportul Institutului Austriac privind reglementarea profesiilor liberale a fost considerat ca fiind un obstacol în calea realizării pieţei interne a serviciilor. Conştient de problemele pe care aplicarea principiului „ţării de origine” ar putea să o cauzeze unor profesii, cu precădere celor din domeniul sanitar, CEPLIS se poate felicita că a obţinut din partea Comisiei Europene derogările pe care le-a solicitat. Ca urmare, o serie de derogări de la acest principiu au fost deja incluse în textul supus în prezent procedurii de adoptare, dându-se astfel posibilitatea guvernelor naţionale şi asociaţiilor profesionale de a acţiona pentru utilizarea acestui avantaj în beneficiul tuturor profesiilor care-l doresc, permiţându-le acestora să dispună de o marjă de manevră, mai ales în cadrul unei auto-reglementări bine înţelese. CEPLIS afirmă cu tărie că este foarte greşit şi contraproductiv să se creadă faptul că profesiile liberale sunt împotriva competitivităţii pe piaţa serviciilor şi că se cramponează de perpetuarea vechilor privilegii şi absenţa competiţiei. Este bine cunoscut faptul că pentru organizaţiile consumatorilor că o competiţie necontrolată în unele sectoare nu este întotdeauna în beneficiul clienţilor sau pacienţilor. CEPLIS solicită o mai mare clarificare a punctelor de intersectare a prevederilor celor două directive menţionate mai sus. Ca urmare, Comisia Europeană trebuie să se asigure că nu există conflicte între prevederile celor două directive, ceea ce ar putea conduce la conflicte şi nesiguranţă. Aspecte privind politicile regionale de urbanism în statele UE şi cele candidate

Direcţia Generală pentru Politică Regională de pe lângă Comisia Europeană, în cooperare cu Eurostat şi institutele naţionale de statistică din cele 25 de state membre plus Bulgaria şi România, a iniţiat un studiu de tip audit urban. Auditul urban reprezintă un studiu despre oraşe axat pe colectarea de informaţii despre condiţiile de viaţă în 258 de oraşe mici şi medii din state membre ale Uniunii Eurpene şi state candidate. Unul din principalele obiective ale acestei anchete urbane este ca primarii şi ceilalţi reprezentanţi ai administraţiei publice locale să poată compara propriul oraş şi vecinătăţile cu alte oraşe europene. Eşantioanele reprezentative de oraşe europene au fost constituite potrivit următoarelor reguli: - aproximativ 20% din populaţia naţională să intre în auditul urban; 15

Ordinul Arhitecţilor din România

-

includerea tuturor capitalelor; pe cât posibil, includerea capitalelor regionale; includerea atât a oraşelor mari (cu mai mult de 250.000 de locuitori), cât şi a celor medii (minim 50.000 şi maxim 250.000 de locuitori ); selecţia geografică a oraşelor să fie proporţională în fiecare stat membru.

Studiul urban ţine cont de trei nivele spaţiale: - oraş; - oraş cu împrejurimi; - sectoare sau districte urbane. Auditul urban furnizează statistici despre oraşe din mediul urban din 27 de ţări europene, conţinând aproape 300 de indicatori statistici cu referire la demografie, societate, economie, mediu, transport, societatea informaţională. Website-ul www.urbanaudit.org oferă acces la indicatori din 189 de state, din cele 15 ale UE, urmând ca, din motive tehnice, informaţii referitoare la cele 69 de oraşe din celelalte 12 ţări (cele 10 care s-au integrat în UE de la 1 mai 2005 plus România şi Bulgaria) să fie publicate în decursul anului 2005. Pe pagina de internet a UE, www.europa.eu.int/comm/eurostat/ poate fi consultat Manualul Metodologic de Audit Urban. Potrivit hărţii de audit urban afişată în format PDF pe site-ul www.auditurban.org, oraşele româneşti, cu indicii aferenţi, cuprinse în eşantionul de studiu sunt: Alba-Iulia, Arad, Bacău, Brăila, Bucureşti, Călăraşi, ClujNapoca, Craiova, Giurgiu, Oradea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Târgu-Mureş, Timişoara. AL XXII-LEA CONGRES ISTANBUL 2005

AL

UNIUNII

INTERNAŢIONALE

A

ARHITECŢILOR



Participarea OAR la acest congres a fost validată de membrii Consiliului naţional al OAR la şedinţa din 22 martie 2004. Toate activităţile legate de acest eveniment mondial al arhitecţilor se vor desfăşura la Istanbul, la invitaţia Camerei Arhitecţilor din Turcia – tema generală “Oraşele: mare bazar de arhitectură”. Temele punctuale care se vor aborda pe parcursul lucrărilor Congresului sunt: celebrarea oraşelor lumii, arhitectura şi viaţa în oraşe, arhitectura oraşelor, profesie şi educaţie faţa oraşului. OAR va participa cu o expoziţie românească de arhitectură contemporană. Candidatura d-lui arh. Alexandru Beldiman pentru postul de Secretar General UIA, la propunerea staff-ului UIA, a fost, de asemenea, aprobată în şedinţa CN din 22 martie 2004. Cheltuielile necesare participării OAR la Istanbul sunt, estimativ, de 43 000 euro. OAR a solicitat Ministerului Culturii şi Cultelor asigurarea finanţării cheltuielilor legate de participarea la Istanbul. După cum vă amintiţi, cheltuielile pentru participarea OAR la cel de-al XXI-lea Congres UIA, Berlin 2002, s-au asigurat din subvenţie de la bugetul de stat, fondul pentru promovarea imaginii României, prin hotărâre a Guvernului României (participarea financiară a OAR a fost de aprox. 1000 euro, aspect prezentat la şedinţa consiliului OAR din 14 octombrie 2002). În prezent a demarat acţiunea de selectare în teritoriu a proiectelor care urmează să fie incluse în expoziţia de la Istanbul şi, implicit, în catalogul care se va edita cu acest prilej. Delegaţia OAR care va participa la Congres este formată din d-l arh. Alexandru Beldiman, d-l arh. Şerban Sturdza şi d-l arh. Constantin Goagea. INFORMAŢII IMPORTANTE BALUL ARHITECŢILOR va avea loc în data de 26 februarie 2005. Acest eveniment se va organiza de

OAR şi UAR potrivit unui protocol încheiat în acest sens. Balul arhitecţilor este evenimentul care în acest an va prilejui iniţierea, de către breasla arhitecţilor împreună cu alte organizaţii, agenţi economici sau instituţii publice, a unor proiecte de interes naţional: “Regenerarea proiectului de revitalizare a Centrului Istoric Bucureşti” şi “Punerea în valoare a fondului documentar al breslei arhitecţilor”. Pentru pregătirea şi organizarea Balului arhitecţilor UAR va încheia contract cu o firmă specializată în organizarea unor astfel de evenimente. OAR şi-a asumat: obţinerea locaţiei pentru bal la sediul CEC din Bucureşti; elaborarea listei membrilor organizaţiei pentru a li se comunica invitaţiile. Costurile organizării acestui eveniment vor fi suportate integral din sponsorizări. SIMPOZION INTERNAŢIONAL ORGANIZAT ÎN ROMÂNIA

16

Ordinul Arhitecţilor din România

În perioada 5-10 septembrie 2005, Asociaţia Internaţională de Învelitori Subţiri şi Structuri Spaţiale – IASS – organizează la Bucureşti şi Poiana Braşov un simpozion la care se vor dezbate teme privind: - teorii inginereşti aplicabile în proiectare; - tehnici de prefabricare, montaj şi asamblare; metode de precomprimare şi suspendare; - evaluări arhitecturale; - construcţii istorice şi restaurări de monumente; - comentarii asupra artei de a construi. Comitetul român de organizare a acestui simpozion internaţional apreciază desfăşurarea acestuia în România ca pe un act de mare consideraţie acordată inginerilor şi arhitecţilor români. Participarea internaţională la acest simpozion va fi deosebită (personalităţi de pe toate continentele): prof. Mamoru Kawaguchi – Hosei University – proiectantul clădirilor Centrului Olimpic din Tokio, prof.dr.ing. Jorg Schleich – Universitatea Stuttgart – proiectantul clădirilor Centrului Olimpic din Munchen, prof.ing Maw-Shyong Shen – proiectantul clădirii din Taipei (cea mai înaltă din lume – 101 etaje), dr.ing. Richardson – proiectantul de rezistenţă al fostelor turnurigemene din New York, dr.ing. M.P. Levy – expert în explicarea prăbuşirii turnurilor-gemene, arh.ing. M. Balz – Stuttgart, specialist în arhitectura formelor structurale, prof.ing. Antoine Picon – Harward, istoric al structurilor şi redactor al dicţionarului “Arta Inginerului”, apărut sub auspiciile Centrului G. Pompidou, precum şi mulţi alţi specialişti în domeniul formelor structurale, recunoscuţi pe plan internaţional. În cadrul simpozionului IASS – 2005 se va aniversa activitatea de 50 de ani a INCERC-ului. Calendarul desfăşurării simpozionului: 1. 5 septembrie 2005 – Hotel Hilton Bucureşti: orele 9,00-20,00 înregistrarea şi primirea materialelor simpozionului; orele 19,00-21,00 prezentarea vinurilor din cele mai importante podgorii româneşti. 2. 6 septembrie 2005 – Sala Mică a Palatului: 9,00-9,30 deschiderea simpozionului; 10,20-11,50 referate de sinteză; 12,10-13,40 referate de sinteză; 15,10-16,40 referate de sinteză; 17,00-19,00 referate de sinteză; pe parcursul zilei vor fi pauze pentru cafea şi pentru masa de prânz; între 19,30-21,30 participanţii se vor deplasa cu autocarele la Snagov. 3. 7 septembrie 2005 – Hotel Hilton Bucureşti, cinci grupuri pe cele cinci teme ale simpozionului: 8,30-9,45 referate pe teme punctuale; 10,00-11,45 referate pe teme punctuale; 12,00-13,45 referate pe teme punctuale; 15,10-16,55 referate pe teme punctuale; 17,15-19,10 referate pe teme punctuale; pe parcursul zilei vor fi pauze de cafea şi pentru masa de prânz; seara se va oferi un spectacol de operă sau folclor în funcţie de opţiunea participanţilor. 4. 8 septembrie 2005 – excursie la Poiana Braşov; deplasarea se va face cu autocare: plecarea va fi de la Hotel Hilton; primul obiectiv care va fi vizitat este Muzeul Satului din Bucureşti; următorul obiectiv este Muzeul Naţional Peleş; masa de prânz va fi servită la Hotel Belvedere din Predeal; urmează un tur al municipiului Braşov şi vizită la Biserica Neagră; cazarea va fi la hoteluri din Poiana Braşov; cina se va servi la Şura Dacilor. 5. 9 septembrie 2005 – Hotel Piatra Mare din Poiana Braşov: 9,00-10,40 referate speciale pe tematicile simpozionului; 10,55-12,10 mese rotunde pe tematicile simpozionului; 14,10-15,30 sesiunea de închidere a simpozionului; 19,10-22,00 banchet de închidere a lucrărilor la Hotel Aro din Braţov. 6. 10 septembrie 2005 – deplasare spre Bucuteşti pe ruta Rucăr-Târgovişte-Bucureşti; se va vizita Castelul Bran; masa de prânz va fi servită la Târgovişte sau Pucioasa. Pentru participarea la acest simpozion fiecare participant va suporta costurile, astfel: a) cost minim: 120 euro dacă se plătesc până la 10 mai 2005; 180 euro dacă se plătesc după 10 mai; b) cost complet: 250 euro dacă se plătesc până la 10 mai 2005; 350 euro dacă se plătesc după 10 mai. În cazul în care doriţi să participaţi, informaţii suplimentare: ing. Mircea Mihăilescu tel: 0744 47 60 91

Membrii CD al OAR au propus, în principiu, ca d-l arh. Niels Auner să participe cu o expoziţie şi cu o expunere pe probleme privind structuri de lemn în restaurare, specialist consacrat în domeniu. S-a propus, de asemenea, participarea d-lui Roman Patapievici cu o expunere privind arta de a construi. Costurile legate de această participare vor fi suportate de OAR din sponsorizări.

ANUNŢ DE CONCURS

“Câştigă şi tu la Brick Awards! Bucură-te de recunoaştere internaţională! 17

Ordinul Arhitecţilor din România

Participă la Brick Awards, renumitul concurs de arhitectură din Europa, organizat de Wienerberger în 2006, la Viena. Înscrie-te cu cele mai bune proiecte personale care au folosit, în principal, cărămida – cărămizi, blocuri ceramice, cărămidă aparentă – sau ţigla ceramică, finalizate după anul 2002. Trimite-ne până pe 11 martie 2005 la adresa de email [email protected] fotografiile proiectelor - construcţii noi sau restaurări. Folosirea produselor Wienerberger nu reprezintă o condiţie pentru participare. Menţionăm că, în prima fază, preselecţia se va realiza pe baza fotografiilor de rezoluţie mică. Cei selectaţi vor fi contactaţi de către reprezentanţii Wienerberger pentru a trimite planuri şi fotografii de rezoluţie mare, pentru tipar. Împreună cu fotografiile, rugăm să se trimită şi următoarele detalii: nume proiect, locaţie, anul finalizării, tipul construcţiei – locuinţă unifamilială, locuinţă multifamilială, construcţie industrială, clădire publică, alt tip – tip material folosit – cărămidă, cărămidă aparenţă, ţiglă - nume arhitect, adresă, telefon, email. Preselecţia din România va fi realizată de către reprezentanţi Wienerberger, OAR şi UAR. Juriul este format din domnul arh. Dan Marin (OAR), domnul arh. Şerban Sturdza (OAR), domnul arh. Ştefan Lungu (UAR), domnul arh. Costandin Rulea (UAR) şi doamna Raluca Mărgărit (Product&Quality Manager,Wienerberger). Proiectele selectate vor participa la finala de la Viena. Lucrările nominalizate la Viena vor fi publicate în excepţionala carte ilustrată de arhitectură, Brick 06, carte publicată de către editura Callwey, una dintre cele mai prestigioase din Europa pe domeniul construcţiilor – arhitectură, proiectare, restaurare. Brick 06 se va găsi în toate marile librării din Europa. Câştigătorii se vor bucura de premii substanţiale şi de aprecierea celor mai prestigioşi arhitecţi din lume. Pentru orice alte detalii, îţi stăm la dispoziţie. Persoană de contact Raluca Mihăilă Director Marketing & Comunicare Wienerberger 0724 505 793” Wienerberger Sisteme de Caramizi srl, Bucuresti, str. Staicovici nr. 75, et. 5, sector 5 Tel: +40(1)411 29 33, 411 40 28, 410 72 65, Fax: +40(1) 411 40 26 www.wienerberger.ro F-03 / Revizia: 0”

TÂRGUL INTERNAŢIONAL DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII DE LA BARCELONA - 2005

Între 11-16 aprilie 2005 viitorul în construcţii se decide la Barcelona la târgul CONSTRUMAT! Vor participa peste 4000 de firme din 49 de ţări care vor decide acest viitor. CONSTRUMAT este unul dintre cele mai importante 3 târguri europene din domeniul construcţiilor şi se organizează din 2 în 2 ani. Pe o suprafaţă de 140 000 mp îşi dau întâlnire expozanţi şi vizitatori profesionali din cele mai diverse sectoare din acest domeniu pentru a afla ultimele noutăţi şi inovaţii din construcţii.

Toţi cei interesaţi pot participa la acest târg. Pentru informaţii suplimentare: CONSULTAS BUSINESS GROUP tel/fax: 021 315 76 60; mobil: 0788 282 781 Email: [email protected] Web page: www.consulta.ro 18

Ordinul Arhitecţilor din România

CE NE OFERĂ DISTRIBUITORII DE MATERIALE DE CONSTRUCŢII Acest buletin informativ, copiat pe CD, va include imagini ale produselor FAKRO distribuite în România de Kronlux

Acolo unde arhitecţii sunt vizionari se naşte monumentalitatea. Monumentalitatea unei clădiri, unui bulevard sau pur si simplu a unui oraş... http://www.kronlux.ro

Acolo unde arhitecţii sunt şi nostalgici reinventează podurile caselor pentru a revărsa asupra lor lumina.

Kronlux F.M. SRL – importator Fakro Str Al. Vlahuta nr 10, Brasov Tel/fax 0268/328254 Email: [email protected]

[email protected]

Arhitecţii - singurii dintre artişti care şi-au concretizat gândurile în cetate, şi care au încheiat un pact cu ştiinţa descoperind numarul de aur pentru a avea grijă de micul miracol al vieţii de zi cu zi: ... a c a s ă .... In spiritul acestor idei Fakro a izbutit să-i provoace deopotrivă în inspiraţie şi îndrăzneală. Cine este Fakro ? Noi ştim că mărcile nu se nasc ci devin ... la capătul unui proces în care un produs se desăvârşeşte. Marca Fakro are povestea ei şi este cert că s-a impus în întreaga lume pentru că a răspuns unor exigenţe. Harta Fakro este harta lumii dar în mod special harta Europei. A acelei Europe pline de stil şi intimitate. La Bucureşti, ca şi la Paris sau Viena, atât la expoziţii cât şi în clădirile propriu-zise, Fakro impune aceleaşi caracteristici: -

eleganţă prin ferestre în atic sau lucarne de sticlă; simplitate prin mai multe dimensiuni standard; îndrăzneală prin comenzi speciale însemnând: mărimi şi forme speciale, combinaţii speciale (în coamă), culori speciale, esenţe de lemn speciale; exigenţa detaliilor prin noua fereastră cu dublă articulare “Fakro Preselect”; siguranţă prin geamuri securizate şi sticlă de cea mai bună calitate; calitate prin certificatele emise de cele mai prestigioase instituţii internaţionale de agrementare, exprimată în: coeficienţi de emisivitate redusă, debit mare al sistemului de aerare, garnituri speciale pentru creşterea etanşeităţii .

Fakro este prezent prin distribuitorii săi în peste 200 de locaţii în România Ce diferenţiază ferestrele de mansardă Fakro de alte ferestre de mansardă ? -

designul clapetei de aerare – montarea acesteia în partea superioară a tocului – măreşte suprafaţa vitrată a ferestrei cu până la 6 % ; debitul mare al clapetei de aerare - până la 38 m3/ h ; siguranţa mărită prin : securizare şi laminare P1-P4 ; 19

Ordinul Arhitecţilor din România

-

plasarea mânerului de operare în partea de jos a ferestrei care permite montarea acesteia la înalţimi mai mari şi, deci, iluminarea sporită a încăperii

Din grija pentru lemn, din grija pentru spaţiu, din grija pentru acele lucruri aparent mărunte dar care ne oferă încredere... pentru că cel mai bun dar al izbândei este încrederea, Fakro a creat şi scara modulară de acces la pod. Cu peste 15 ani de experienţă, Fakro nu mai este de mult o noutate . FAKRO este unul dintre cei mai mari producători din lume de ferestre de mansardă şi este leader mondial în producerea de scări modulare. FAKRO... modul simplu de-a îmbrăţişa lumina ANUNŢ - PRODUSE SOFTWARE PENTRU ARHITECŢI

„OAR si Autodesk reinnoiesc acordul prin care membrii OAR pot achizitiona software de proiectare Autodesk cu discounturi speciale Luand in considerare evolutiile tehnologice, orice arhitect foloseste in activitatea sa de proiectare si de prezentare calculatorul. Putini sunt insa cei care realizeaza ca acesta fara un produs software adecvat nu poate face nimic. In conditiile unei piete normale aceste produse software trebuiesc cumparate, conform legii dreptului de autor. Intrarea in Comunitatea Europeana atrage dupa sine competitia firmelor romanesti cu celelalte firme de profil. Toate acestea duc la necesitatea existentei unui nucleu informatic foarte bine pus la punct, care in ultima vreme a devenit sistemul nervos a oricarei companii; fara el, vrem nu vrem, nu se mai poate. Pentru ca totul sa fie coerent, bine ales pentru scopul dorit, decizia achizitionarii unui astfel de sistem trebuie realizata cat se poate de corect. Intotdeauna trebuie plecat de la scopul imediat si cel pe termen lung (sistemul trebuie sa fie scalabil) nu de la ideea gresita ca imi trebuie un calculator si pe urma vad eu ce fac cu el. In general se pleaca de la marimea structurii companiei, posibilitatile ei de extindere in viitor, ce tipuri de activitati se doresc acoperite de acest sistem informatic, pachetele software necesare, computerele care sunt necesare pentru a lucra cu aceste produse software si apoi echipamentele periferice. Pachetele software sunt cele ce rezolva necesitatea si va ajuta la atingerea scopului definit in companie si nu calculatorul, acesta este doar suportul pe care ruleaza programul si trebuie sa fie adecvat pentru a-l rula corespunzator. Pentru a fi in concordanta cu legile romane si standardele de calitate impuse de Comunitatea Europeana, mai devreme sau mai tarziu, aceste produse software trebuiesc folosite in mod legal, prin achizitionarea licentelor software din retelele de distributie autorizate de producator. Costurile produselor software sunt foarte variate si cu cat produsul software se refera la o piata mai restransa cu atat devine mai scump. Pentru achizitii la nivelul unei singure companii preturile nu pot scadea semnificativ. De aceea, pentru a veni in sprijinul membrilor sai, OAR a purtat negocieri cu companii producatoare de software pentru semnarea unor acorduri in care reducerile si facilitatile obtinute pentru membrii sai nu se mai discuta pe un volum mic de produse ci pe un volum estimat mult mai mare, la nivelul tuturor membrilor Ordinului. Reducerile obtinute sunt cu mult mai mari decat orice reducere ce ar putea fi obtinuta de o companie ce doreste sa negocieze singura pretul respectiv. Astfel prin efortul OAR si cu suportul IntelCAD S.A. (Reseller Autodesk Autorizat pe teritoriul Romaniei) s-a ajuns la semnarea (pentru al treilea an consecutiv) a unui acord - "EMEA Major Account Agreement" (EMEA MAA) - intre OAR si Autodesk (leader mondial in realizarea de software pentru proiectare, producatorul celui mai popular software de proiectare - AutoCAD). Prin acest acord membrii OAR beneficiaza de reduceri intre 15% si 25% (fata de preturile din piata) la achizitionarea programelor de proiectare Autodesk indiferent de numarul de licente cumparat de fiecare membru OAR in parte. Conditii de calificare 20

Ordinul Arhitecţilor din România

De prevederile acestui acord beneficiazã orice companie care dovedeste cã are cel putin un angajat membru al OAR sau compania este membra a acestei organizatii. Beneficiarul trebuie sa solicite o adeverinta in acest sens de la filiala teritorială a OAR din care face parte. Adeverinta trebuie sa fie emisa in luna in care Beneficiarul a trimis comanda catre reseller. Discountul de volum, alte discounturi suplimentare sau oferte promotionale NU SE APLICA IN CAZUL acestui acord. Durata prezentului acord este pana in ianuarie. 2006. Aceste acorduri se realizeaza pe termen limitat (acesta este valabil doar 1 an de zile). La sfarsitul fiecarei perioade se face o evaluare a modului cum a functionat acordul si apoi functie de concluziile finale acesta se poate reinnoi. Achizitionarea produselor Autodesk cu reduceri in baza acestui acord se poate face prin reseller-ul IntelCAD S.A.. Am dorit sa va transmitem doar o idee despre necesitatea si modul de achizitionare al unui sistem informatic in firmele dumneavoastra si nu in ultimul rand despre rolul important pe care-l poate avea asociatia profesionala (OAR) in facilitarea acestor achizitii. Pentru informatii suplimentare puteti sa ne contactati la sediul IntelCAD S.A., Blvd. Ferdinand 168, Bucuresti, tel/fax: 021 2094725/021 2094726; e-mail: [email protected]; www.intelcad.ro”

21

Related Documents

Buletin Okt 2005
October 2019 4
Material Informativ
December 2019 4
Buletin Studia
October 2019 25
Buletin Ds.docx
December 2019 22