Bugetul De Stat.docx

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE DREPT CATEDRA DREPT PUBLIC

BUGETUL DE STAT – INSTRUMENT AL ECHILIBRULUI ECONOMIC ȘI ECHITĂȚII SOCIALE Referat stiintific

Conducător ştiinţific: _____________ Magistru in drept, lector universitar (semnătura)

Autorul:

______________ (semnătura)

CHIŞINĂU-2018

Cuprins : Abrevieri : ..................................................................................................................................................... 3 Introducere .................................................................................................................................................... 4 Titlul I Aspecte teoretice ............................................................................................................................. 5 1.1 Noțiunea bugetului de stat ................................................................................................................. 5 1.2 Principiile bugetare ............................................................................................................................ 6 1.3 Planificarea bugetului ..........................................................................................................................8

1.4 Limitele macrobugetare pe termen mediu……………………………………………………...… 10 Titlul II Aspecte practice

Bugetul de Stat 2018 ...................................................................................13

2.1 Prioritățile Guvernului....................................................................................................................13

2.2 Principalele masuri ce urmează sa fie realizate in 2018………………..………………………..13 2.3 Deficitul bugetului public național ...................................................................................................15 Concluzie : ..................................................................................................................................................15 Bibliografie : ...............................................................................................................................................16 Sitografie................................................................................................................................................... .17

2

Abrevieri : PIB – Produs intern brut CBTM – Cadrul Bugetar pe Termen Mediu APL – Administrația publica locală CCTM - Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu Art .- Articol

3

Introducere Bugetul de stat este cheia societății actuale deoarece pune baza procedeelor economice desfășurate pe teritoriul Republii Moldova. Cuvântul buget provine din limba franceză veche de la cuvintele bouge sau bougette care desemnau o pungă din piele sau o pungă de bani. Termenul a fost preluat în Anglia odată cu cuceririle normande, de unde s-a răspândit în toată lumea cu semnificaţia financiară de azi. În România, termenul de buget apare pentru prima dată în Regulamentele Organice. Astfel, în Regulamentul Organic al Moldovei se întâlneşte termenul bindge, dar şi expresia închipuirea cheltuielilor anului viitor. Înainte de apariţia Regulamentului Organic, în ţările române nu a existat un buget în sensul actual al cuvântului. Totuşi, pot fi menţionate Codicele de venituri şi cheltuieli apărute pentru prima oară în Moldova în timpul domniei lui Gheorghe Ştefan Voda (1654) şi apoi în Muntenia în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu (1694-1704). Aceste condici nu aveau un caracter executoriu, ele fiind simple acte de gestiune care se refereau la venituri şi cheltuieli trecute. Prima încercare de realizare a unui act financiar de tip modern aparţine lui Nicolae Mavrocordat (în cea de a doua domnie, 1712) , când a prezentat Sfatului domnesc aşa numita Samă sau Băncile visteriei. Acest act reprezenta o dare de seamă cu privire la natura veniturilor şi cheltuielilor ţării . 1 În reglementarea actuală, sistemul bugetar al ţării este organizat într-o concepţie nouă impusă de economia de piaţă, renunţându-se la formula bugetului unic de stat derivată din Planul naţional unic, instrument al centralismului excesiv, trecându-se la un sistem de bugete distincte, elaborate, aprobate şi executate în condiţii de deplină autonomie: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale. Pentru elaborarea, aprobarea şi executarea bugetelor sunt stabilite competenţe precise pentru Parlament, Guvern, Ministerul Finanţelor Publice şi alte organe. Dat fiind importanţa de care se bucură relaţiile finaciare în lume, în prezentul studiu se abordăm cît mai riguros ştiinţific natura juridică a bugetului de stat. Pornind de la faptul că legiutorul nu a oferit o definiţie a acestuia, decît menţionaeză în Legea nr. 847 că ,,cuprinde sursele de venituri şi destinaţia cheltuielilor pentru un an bugetar”2; prin urmare, în doctrina de specialitate, s-au statuat mai multe opinii privitor la natura acestuia, dar cele mai aprigi şi mai comentate fiind cele care susţin că bugetul are natura juridică de lege sau este un act- condiţiune de natură admnistrativă. Argumentele în favoarea primei teze ţin de faptul că bugetul este elaborat de 1 2

Dan Drosu Șaguna, Drept financiar public. Ediția a 5-a Pagina 18 LEGE Nr. 847 din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar

4

organul legislativ, ceea ce şi presupune că este o lege propriu-zisă. Pentru cea de-a doua teorie, care susţine că bugetul este un act–condiţiune de natură administrativă, se pledează pentru ideea că prin bugetul anual se condiţionează atît veniturile şi cheltuielile statului, sub aspecte parţial diferite, însă comune actelor aministrative. În această ordine de idei, bugetul veniturilor nu poate fi lege, ci este un act condiţiune, necesar agenţilor administrativi pentru a da naştere creanţelor în folosul statului, pe cînd bugetul cheltuielilor este act-condiţie pentru agenţii admnistrativi de a pune în aplicare prevederile bugetului; respectiv, bugetul este act condiţie pus de legiutor la dispoziţia administraţiei. Unii autori consideră că aceste opinii sunt depăşite şi ne propun o altă variantă, şi anume bugetul de stat are natura juridică atît de lege, cît şi de act administrativ, prin urmare bugetul este lege în părţile lui creatoare de dispoziţii generale şi act administrativ în părţile lui creatoare de acte individuale şi concrete2. În opinia lui Al. Armeanic,” bugetul este un program care dobîndeşte forţă obligatorie prin intermediul unei legi, şi ca cosecinţă dacă are natura juridică de lege, atunci trebuie să o raportăm la accepţiunea formală a legii şi nu la cea material”3

Titlul I Aspecte teoretice 1.1 Noțiunea bugetului de stat Bugetul de stat reprezintă expresia sintetizată a relatiilor economice ce se manifestă în procesul formării şi utilizării principalului fond centralizat de mijloace băneşti ale statului. Bugetul de stat este pregătit de către Guvern şi aprobat de către Parlament şi este documentul cel mai aprobat din viaţa publică, deoarece el reprezintă expresia financiară a programului de acţiune a statului pe o perioadă de un an. Bugetul poate fi abordat sub 4 aspecte esenţiale4: 1. Juridic – bugetul este un document financiar cu putere de lege care include anumite norme şi normative destinate gestiunii financiare clare şi explicite; de asemenea, bugetul este un act prin care sunt prevazute si autorizate veniturile si cheltuielile anuale ale statului, avand caracter obligatoriu, fiind supus aprobarii Parlamentului; se elaboreaza pe o perioada de un an, avand un caracter de previziune; legea bugetului de stat este direct influentata in primul rand de

3 4

Al. Armeanic. Drept financiar. Chișinău 2008 Radu Stancu. Drept fianciar și fiscal. București 2007

5

conceptiile politice, dar si de cele economice si sociale specifice fiecarei perioade; ca document oficial, bugetul de stat evidentiaza nivelul aprobat al cheltuielilor ce urmeaza sa se efectueze in viitor, precum si marimea veniturilor c ear pitea fi mobilizate la dispozitia statului 2.Economic – bugetul reprezintă repartizarea PIB sub formă de impozite şi cheltuieli; acesta se refera la corelatiile macroeconomice si in special legatura cu nivelul si evolutia produsului intern brut; un anumit nivel al PIB si masura in care acesta este repartizat pentru formarea bruta de capital si consum determina nivelul indicatorilor bugetari si constituie baza evolutiei favorabile a resurselor in viitor; Bugetul de stat este un instrument de previziune pe termen scurt si mediu. Bugetul economic este carteristic tarilor dezvoltate si reprezinta pe langa un buget de stat clasic si resursele societatii si destinatia lor. 3.Politic – bugetul este expresia financiară a opţiunilor Guvernului. 4.Contabil – bugetul reprezintă totalitatea conturilor prin care se gestionează resursele financiare ale statului. 1.2 Principiile bugetare Principiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar. Scopul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului public. In tara noastra, aceste principii bugetare sunt precizate in legea finantelor publice, mentionata mai inainte.5 Principiile bugetare sunt urmatoarele: 1. principiul universalitatii bugetului; Principiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturilor si cheltuielilor unui nivel al autoritatii publice trebuie sa fie cuprinse in proiectul de buget pe total venituri si cheltuieli (pe doua pozitii distincte) astfel incat, organul legislativ sa poata aprecia si aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor. 2. principiul unitatii bugetului; Principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si cheltuielilor. 5

LEGE Nr.181 din 25.07.2014 privind finanțe publice și responsabilități bugetar- fiscal. Capitolul II, Art. 5-13

6

3. principiul realitatii bugetare; Principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de la starea reala a economiei nationale, adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la realitatea economico-sociala. 4. principiul anualitatii bugetului; Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul. De regula, bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii douazeci de ani insa, s-a incetatenit tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. Pe de o parte, bugetul multianual, cu caracter informativ si, pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat, pe de alta parte. 5. principiul echilibrului bugetar - veniturile trebuie să fie egale cu cheltuielile. Principiul echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor statului sa se realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. Potrivit conceptiei clasice asupra finantelor publice asigurarea echilibrului financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici financiare a autoritatii publice. In prezent, se poate admite un anumit deficit bugetar la nivel anual, in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval mai mic sau mai mare de timp. In functie de cum au fost cheltuiti banii, un astfel de deficit ar putea avea chiar efecte pozitive, contribuind la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta, in viitor, o crestere a bazei generatoare de venituri publice. 6. principiul neafectarii veniturilor bugetare - impozitele achitate la buget nu pot fi gestionate de către contribuabili. Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit o odata incasat se administreaza global, fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor; aceasta inseamna, in cuvinte mai putine, ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate. 7. principiul specializarii- veniturile trebuie să fie scrise pe surse de provenienţă, iar cheltuielile pe destinaţii. Principiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat, atat cheltuielile cat si veniturile, nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat, adica cheltuielile pe destinatii si veniturile pe tipuri de impozite si taxe. Astfel, prin vot Parlamentul acorda o autorizatie executivului nu in 7

mod global, ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. In vederea realizarii acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor. 8. principiul publicitatii bugetului; Principiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de Parlament sa fie publicat in presa (la noi in tara in Monitorul Oficial si in presa centrala) pentru ca astfel contribuabilii sa cunoasca suma globala si structura veniturilor si cheltuielilor statului. 1.3 Planificarea bugetului Bugetul este o categorie fundamentală a ştiinţei finanţelor, deoarece el este expresia financiară a programului de acţiune a statului pe perioada de un an. Deci bugetul este, în primul rând, un plan de management public, o serie de instrumente de natură fiscală sau bugetară, utilizate de autorităţile statului pentru a influenţa viaţa social-economică a statului şi a o orienta în direcţia strategică dorită pentru viitor. El este un reper important al semnalării gradului în care statul se implică în economie şi în viaţa socială, al capacităţii economiei naţionale de a contribui la constituirea resurselor financiare la dispoziţia statului, precum şi modului în care acesta înţelege să le gestioneze. Iată de ce planificarea unui buget de stat realist este un prim pas către o bună guvernare a ţării. Bugetul de stat este un instrument financiar macroeconomic al statului, care implică în sine nu doar veniturile şi cheltuielile statului pe o perioadă de un an, dar în ultima perioadă este şi un plan atât pe termen scurt cât şi pe termen mediu de elaborare a bugetelor pe programe care se focalizează pe economie, eficiență şi eficacitatea resurselor statului. Bugetul de stat în Republica Moldova, prin caracterul său complex, este oglinda implicării statului prin instrumente bugetar-fiscale în economie, în viața socială, precum şi capacitatea acestuia de a constitui finanțele statului şi a le gestiona în contextul unei economii în tranziție. Din punct de vedere politic, bugetul este considerat ca expresie a opţiunilor Guvernului în ansamblul domeniilor care relevă competenţele sale (politica economică, socială, educativă, culturală, militară etc.). În ultimul deceniu, Republica Moldova a cunoscut o îmbunătăţire sesizabilă a Administrarea publică: teorie şi practică Economie şi finanţe publice performanţei managementului finanţelor publice, fiind promovată o serie de reforme. Vectorul de bază al acestor reforme îl constituie implementarea planificării bugetului pe termen mediu şi, concomitent, introducerea elementelor de bugetare în bază de programe şi performanţă. Originile acestor reforme se trag din anii ’80 şi ’90 ai sec. al XX-lea, care s-au remarcat prin stoparea creşterii sectorului public pentru multe state ale lumii şi adoptarea unor măsuri de 8

reformă a acestuia. Acestea au coincis cu o nouă orientare teoretică, implementată în practică, a noului management public. Marea Britanie şi Statele Unite au fost iniţiatorii acestui val de schimbare a administraţiei publice. Administraţiile Thatcher în Marea Britanie şi Reagan în Statele Unite au impus o nouă viziune asupra sectorului public, care s-a răspândit ulterior în multe alte ţări europene. Economia, eficienţa şi eficacitatea au devenit noţiuni „sfinte” ale administraţiei publice. Astfel, în domeniul finanţelor publice accentul se deplasează de la bugetul de mijloace la bugetul pe programe. Concomitent, ţinând cont de faptul că un program, de regulă, cuprinde perspectiva a doi-trei ani, precum şi în scopul unei planificări realiste a politicilor statului, reforma mai presupune şi introducerea practicii de planificare pe termen mediu a bugetului. Planificarea pe termen mediu a bugetului în Republica Moldova a fost iniţiată în 2002, reforma fiind lansată cu sprijinul Băncii Mondiale şi DFID, ca instrument de planificare strategică servind Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (CCTM), actualmente – Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM). La moment, acest instrument de planificare bugetară a devenit parte integrantă a ciclului bugetar anual, însoţind prezentarea anuală a legii bugetului în Parlament şi oferind persoanelor care iau decizii o prognozare a bugetului public naţional pentru un termen de trei ani. Până la promovarea acestei reforme, planificarea bugetului în Republica Moldova se efectua fără urmărirea unei coordonări dintre planificarea financiară şi planificarea politicilor publice. Introducerea CCTM, actualmente Cadrul Bugetar pe Termen Mediu (CBTM), se bazează pe asumarea că efectuarea cheltuielilor porneşte de la evaluarea cheltuielilor din exerciţiul bugetar precedent, noile evoluţii macrofinanciare, actualizarea politicilor existente şi asumarea de noi măsuri de politică. Acest mod de bugetare asigură continuitatea politicilor deja asumate şi evaluarea lor periodică, precum şi analiza oportunităţii includerii unor noi măsuri de politică. Experienţa reformei bugetare din multe state arată că utilizarea CCTM poate ajuta la îmbunătăţirea proceselor şi a rezultatelor prin: o mai mare claritate a obiectivelor politicilor publice, o mai mare predictibilitate a alocărilor bugetare, o acoperire mai cuprinzătoare şi o mai mare transparenţă a felului în care sunt utilizate resursele. Elaborarea CBTM constituie prima fază - faza strategică în procesul de planificare a bugetului. Elaborarea CBTM reprezintă un proces complex, care implică contribuţia diferitelor autorităţi/instituţii publice şi necesită un mecanism adecvat de coordonare şi luare a deciziilor. Anual, în conformitate cu calendarul bugetar, Guvernul aprobă cadrul bugetar pe termen mediu şi îl prezintă spre informare Parlamentului. Cadrul bugetar pe termen mediu este elaborat de către Ministerul Finanţelor, în comun cu alte autorităţi publice responsabile, în conformitate cu principiile şi regulile bugetar-fiscale stabilite de prezenta lege. Cadrul bugetar pe termen mediu cuprinde: 9

a) cadrul macroeconomic; b) politica bugetar-fiscală; c) cadrul macrobugetar; d) cadrul de cheltuieli. Cadrul macroeconomic conţine informaţii privind evoluţia principalilor indicatori macroeconomici care au implicaţii asupra bugetului Politica bugetar-fiscală include: a) politica de venituri, inclusiv modificări ale impozitelor şi taxelor, precum şi politici privind administrarea veniturilor; b) politica de cheltuieli, inclusiv priorităţile stabilite în baza documentelor de planificare strategică; c) politica în domeniul datoriei de stat; d) analiza riscurilor bugetar-fiscale ce pot avea efect substanţial asupra situaţiei bugetar-fiscale. Cadrul macrobugetar, exprimat în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut, cuprinde: a) veniturile şi cheltuielile totale ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia; b) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia; c) soldul primar al bugetului public naţional; d) soldul bugetului public naţional şi al componentelor acestuia; e) soldul datoriei de stat, inclusiv internă şi externă; f) soldul garanţiilor de stat. Cadrul de cheltuieli conţine: a) limitele sectoriale de cheltuieli ale bugetului public naţional şi pe componentele acestuia, inclusiv transferurile interbugetare; b) limitele de cheltuieli ale bugetului de stat repartizate pe autorităţi publice centrale. Cadrul bugetar pe termen mediu poate conţine şi alte informaţii pe care Ministerul Finanţelor le consideră importante pentru reflectare în acest document. Informaţia prezentată în cadrul bugetar pe termen mediu reflectă rezultatele ultimilor doi ani bugetari, rezultatele estimate pentru anul bugetar curent, precum şi prognozele pentru trei ani ulteriori. 1.4 Limitele macrobugetare pe termen mediu. Guvernul, în termenul prevăzut de calendarul bugetar, prezintă Parlamentului spre aprobare proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu, exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut. Limitele macrobugetare pe termen mediu se stabilesc pentru: 10

a) veniturile totale ale bugetului public naţional; b) cheltuielile totale ale bugetului public naţional; c) cheltuielile de personal ale bugetului public naţional; d) soldul bugetului public naţional. După aprobare de către Parlament, limitele specificate la lit. b)-d) nu pot fi depăşite: a) pentru anul bugetar viitor – cele exprimate în valoare nominală şi ca pondere în produsul intern brut; b) pentru următorii doi ani bugetari – cele exprimate ca pondere în produsul intern brut. În cazul în care politica bugetar-fiscală cuprinsă în cadrul bugetar pe termen mediu implică modificarea şi/sau completarea legislaţiei, Guvernul prezintă Parlamentului proiectul de lege pentru modificarea şi/sau completarea unor acte legislative. Proiectul legii privind limitele macrobugetare pe termen mediu şi, după caz, proiectul legii privind modificarea şi/sau completarea unor acte legislative se examinează şi se adoptă de Parlament în termenul prevăzut de calendarul bugetar. CBTM reprezintă un instrument prin care trebuie să se asigure corelarea alocării resurselor cu prioritățile de politici. Procesul de actualizare a politicilor începe la începutul ciclului bugetar anual, cu emiterea de către Guvern a documentului cu privire la prioritățile de politică pe termen mediu. Scopul acestui document este de a ghida Ministerul Finanţelor şi autoritățile publice centrale în procesul de elaborare a prognozelor CBTM şi al bugetului. Actualizarea anuală a politicilor sectoriale are loc odată cu elaborarea strategiilor sectoriale de cheltuieli în contextul CBTM. Astfel, strategiile sectoriale de cheltuieli reprezintă instrumentul care asigură alo- Administrarea publică: teorie şi practică Economie şi finanţe publice 89 carea resurselor financiare publice către prioritățile de politici ale statului la nivel de sector. Cu toate că, din punct de vedere teoretic, implementarea planificării pe termen mediu aduce o serie de avantaje, realitatea ne demonstrează că reuşita acestei reforme depinde de anumite circumstanţe şi anume, planificarea pe termen mediu porneşte de la premisele unei situaţii social-economice şi politice stabile, fiind ineficientă în perioadele de criză financiară. Mai mult ca atât, reforma este dependentă de abilitatea clasei politice de a evalua şi formula politici economice şi sociale şi de a ierarhiza priorităţile în efectuarea cheltuielilor publice. Anume aceste puncte slabe au fost resimţite în actuala conjunctură economică şi politică a ţării. Concomitent, reforma în domeniul planificării strategice a bugetului nu se limitează doar la elaborarea unor planuri şi programe financiare cu o perspectivă de trei ani. Ca o completare firească a reformei planificării pe termen mediu a bugetului, în practica planificării bugetului din Republica Moldova se încearcă de a se introduce elementele de bugetare în bază de programe şi performanţă. La formularea programelor/subprogramelor se utilizează trei categorii de indicatori: 11

a) indicatorii de produs indică volumul sau cantitatea bunurilor publice produse sau a serviciilor prestate în cadrul programului/subprogramului pentru atingerea obiectivelor. Indicatorii de produs rezultă direct din activităţile instituţiei în procesul de realizare a programului; b) indicatorii de eficienţă caracterizează eficienţa programului/subprogramului şi exprimă relaţia dintre bunurile produse, serviciile prestate şi resursele utilizate pentru producerea sau prestarea lor. De regulă, indicatorii de eficienţă exprimă cantitatea medie a resurselor consumate (timp, cost) pentru obţinerea unei unităţi de produs sau rezultat; c) indicatorii de rezultat reflectă gradul de atingere a scopului şi obiectivelor programului/subprogramului şi caracterizează calitatea implementării acestuia. Indicatorii de rezultat prezintă o importanţă deosebită pentru analiza politicilor publice, deoarece evaluează impactul şi evidenţiază schimbările economice şi sociale realizate prin intermediul programului/subprogramului. Esenţa reformei constă în faptul că bugetul pe programe presupune deplasarea vectorului spre ieşiri, adică pe ceea ce se va încerca să se realizeze, pe ceea cât se va planifica să se facă şi cu ce resurse. Noua abordare în planificarea bugetului are la bază principiile de eficienţă, eficacitate şi economie. Eficienţa sau eficacitatea cheltuielilor publice exprimă o dimensiune optimă a unui raport determinat între eforturile financiare (consumul de resurse financiare publice) şi efectele comensurabile sau estimative obtenabile pe seama obiectivelor finanţate de către stat. În condiţiile în care nevoile publice reclamă bunuri publice de valori ridicate, în continuă creştere şi diversificare, pe de o parte, iar resursele financiare ale statului nu sporesc la fel de rapid, se creează un decalaj de ritm, care conduce la o stare permanentă de insuficienţă a resurselor necesare. Acest fenomen are loc în condiţiile în care, în mod conştient, guvernul procedează la ierarhizarea nevoilor sociale şi, respectiv, la dimensionarea cheltuielilor publice, în funcţie de mai multe criterii (prioritate, oportunitate, eficienţă sau eficacitate a cheltuielilor publice, calitate a serviciilor publice etc.) În aplicarea metodelor de evaluare a indicatorilor înscrişi în bugetul anual, ca şi a celor cuprinşi în programe având un orizont de timp mediu sau lung, cel mai important obiectiv de atins trebuie să fie eficienţa utilizării resurselor. Optimizarea cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiţii, de optim social, atunci când este posibilă alegerea celei mai Administrarea Publică, nr. 2, 2016 90 puţin costisitoare alternative, în raport cu rezultatul final al serviciului public, pentru care se doreşte creşterea cantitativă a serviciului public; modernizarea din punctul de vedere al producerii serviciului public, în vederea maximalizării utilităţii la consumator, dată de satisfacţia performanţelor; maximalizarea utilităţii la consumator, comportând şi latura economică (cel mai mic preţ plătit şi cel mai mic cost în utilizare) etc. Aceste aspecte implică minimalizarea 12

costurilor proiectelor obiective de finanţat, ceea ce permite costuri sociale minime; preţuri accesibile plătite de consumatori; creşterea calităţii consumului de bunuri publice şi satisfacţia consumatorului public. Toate acestea conduc la maximalizarea bunăstării sociale. Metodele de evaluare a eforturilor şi a efectelor directe şi indirecte ale programelor de obiective publice sunt diferite. Cele care se utilizează mai frecvent sunt: – analiza costuri-avantaje sau cost-beneficiu; – analiza cost-eficacitate; – metodele multicriteriale.

Titlul II

Aspecte practice

Bugetul de Stat 2018

Bugetul de stat pentru anul 2018 se aprobă la venituri în sumă de 36922005,0 mii de lei şi la cheltuieli în sumă de 41984505,0 mii de lei, cu un deficit în sumă de 5062500,0 mii de lei.6 2.1 Prioritățile Guvernului La elaborarea Bugetului pentru anul 2018, Guvernul a ținut cont de următoarele priorități: • reformarea sistemului educațional; • modernizarea și îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate; • sustenabilitatea financiară a sistemului de protecție socială; • combaterea corupției și garantarea supremației legii, sporirea calității și eficienței serviciilor în domeniul ordinii publice și securității naționale; • tranziția la noile standarde de pregătire a trupelor naționale de apărare; • dezvoltarea investițiilor în infrastructura de drumuri; • îmbunătățirea climatului de afaceri; • modernizarea infrastructurii rurale; • promovarea producției agricole cu valoare adăugată ridicată; • integrarea Moldovei în sistemul energetic european; • reducerea poluării mediului și dezvoltarea infrastructurii regionale în vederea reciclării deseurilor; • reabilitarea clădirilor cultural Provocarea principală pentru anul 2018 și pe termen mediu reprezintă implementarea în continuare a reformelor structurale; consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare drept condiții primordiale pentru atingerea obiectivului durabilității bugetarfiscale, prin menținerea unui deficit al bugetului public național la nivel sustenabil, evitînd riscurile legate de șocurile interne și externe, precum și dependența de asistența financiară externă. 6

LEGE Nr. 289 din 15.12.2017 bugetului de stat pentru anul 2018

13

2.2 Principalele masuri ce urmează sa fie realizate in 20187 • Indexarea burselor elevilor/studenților la indicele prețurilor de consum; • Majorarea normelor financiare de alimentație a copiilor/elevilor; • Asigurarea măsurilor salariale prevăzute de legislație pentru personalul din învățămînt; • În învățămîntul profesional tehnic, din contul suportului bugetar oferit de Comisia Europeană, vor fi renovate 10 centre de excelență profesională; • Renovarea și dotarea a 15 școli, din contul împrumutului acordat de Banca Mondială în cadrul proiectului ”Reforma învățămîntului în Moldova”; • În educația timpurie, din contul asistenței tehnice și financiare acordate de Guvernul României, vor fi renovate 50 instituții PRIORITĂȚILE DE CHELTUIELI ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI SOCIALE ANUL 2018 : • Asigurarea durabilității financiare a sistemului public de asigurări sociale prin realizarea echilibrului între contribuții și beneficii pentru toți participanții la sistem; • Direcționarea programelor financiare de asistență socială spre susținerea persoanelor cu venituri mici; • Promovarea politicilor de susținere financiară și socială a familiei și copilului; • Promovarea incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități și a reformei sistemului de determinare a dizabilității. MASURILE DE POLITICI NOI ÎN DOMENIUL PROTECȚIEI SOCIALE ANUL 2018 • majorarea cuantumului alocațiilor sociale de stat pentru persoanele cu dizabilități din copilărie și pentru copii cu dizabilități în vîrstă de pînă la 18 ani – 65,0 mil.lei; • acordarea banilor de buzunar pentru copiii plasați în serviciile sociale – 10,4 mil.lei; • fortificarea sistemului de management a informației prin asigurarea mentenanței Sistemului Informațional Automatizat Asistență Socială – 8,5 mil.lei; • implementarea Programului național de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități mintale – 7,3 mil.lei; • implementarea unor măsuri prevăzute în Programul național de incluziune social a persoanelor cu dizabilități – 3,0 mil.lei; • implementarea unor măsuri prevăzute în Conceptul de reformare a sistemului de determinare a dizabilității – 6,0 mil.lei; • finanțarea mediatorilor comunitari din bugetul de stat prin transferuri cu destinație specială către bugetele locale - 2,2 mil.lei; • susținerea activității Comitetelor sectoriale – 1,2 mil.lei. 7

http://mf.gov.md/sites/default/files/Buget%20Cetateni%202018.pdf

14

PRIORITĂȚILE DE CHELTUIELI ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI MEDICALE • Modernizarea sistemului de sănătate și sporirea calității serviciilor de sănătate, inclusiv implementarea în continuare a programelor naționale în domeniul ocrotirii sănătății. • Finanțarea prestatorilor de servicii medicale în baza rezultatelor și performanțelor demonstrate, îmbunătățirea mecanismelor de plată/remunerare instituționale și personale. • Asigurarea activității instituțiilor bugetare din domeniul ocrotirii sănătății. • Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative și reabilitate, serviciilor comunitate și de sănătate mintală, asigurarea sănătății reproducerii, fortificarea serviciului de asistență medicală urgentă prespitalicească. 2.3 Deficitul bugetului public național Conform prevederilor art.15 al Legii finanțelor publice si responsabilității bugetra-fiscale nr.181/2014, deficitul bugetului public național, excluzînd granturile, va constitui 7 543,9 mil. lei, sau 4,7% din PIB. Utilizarea clauzei de derogare pentru cheltuielile capitale finanțate din surse externe, constituie 3 540 mil. lei sau 2,2% în PIB, suma ce constituie investițiile capitale, finanțate din surse externe (proiectele finanțate din surse externe). În aceste condiții, soldul bugetar, excluzînd granturile, reflectă încadrarea soldului bugetar în regula bugetar-fiscală. Finanţarea deficitului bugetului public naţional în anul 2018 se va efectua din surse interne şi externe, în special prin valorificarea împrumuturilor pentru finanţarea proiectelor din surse externe şi pentru susţinerea bugetului, acțiuni în formă de participare în capital (venituri din privatizare), creanțe interne ale bugetului, precum şi din mijloacele bănești din solduri la conturile bugetelor componente ale bugetului public național.

Concluzie : Bugetul Republicii Moldova are o importanță esențială deoarece în și din el se efecuteaza toate veniturile și cheltuielile necesare pentru asigurarea întreținerii și dezvoltării nivelului de trai. Atît elaborarea, cît și adoptarea, executarea, controlul bugetului sunt niște procedee importante pri care trece bugetul. Importanța acestuia confirma și faptul ca e elaborate și adoptat la cel mai înalt nivel : Guvern, Parlament. Bugetul de stat vine a fi totuşi cel mai important document din viaţa unui stat. Şi deci respectarea cu stricteţe a normelor de reglementare ce ţin de acest document va duce la eficientizarea economiei statului, şi soluţionării problemelor cu caracter social. De sigur, în condiţiile economiei de trecere le economia de piaţă, putem bugetul de stat să-l 15

considerăm perfect şi reuşit în cazul cînd avem un echilibru bugetar situaţia care practic în ţara noastră este imposibilă. Imposibilitatea aducerii unui buget de stat la condiţii ideale (echilibru bugetar) în Republica Moldova este de nerealizat datorită factorilor sociali, politici și economici care influenţează la minimizarea veniturilor în bugetul statului şi majorarea cheltuielilor acestuia..

Bibliografie : 1. Dan Drosu Șaguna, Drept financiar public. Ediția a 5-a 2. Al. Armeanic. Drept financiar. Chișinău 2008 3. Radu Stancu. Drept fianciar și fiscal. București 2007 4. LEGE Nr. 847 din 24.05.1996 privind sistemul bugetar și procesul bugetar 5. LEGE Nr. 289 din 15.12.2017 bugetului de stat pentru anul 2018

Sitografie : 1. http://mf.gov.md/sites/default/files/Buget%20Cetateni%202018.pdf

16