Atestat La A

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Atestat La A as PDF for free.

More details

  • Words: 5,284
  • Pages: 29
Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

ATESTAT LA INFORMATICA -Grupul VolkswagenPREZENTARE PROIECT

Nume: Albu George Alexandru Clasa: XII A Profesor indrumator : Stanica Marian Sesiune : mai 2009 1

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Cuprins 1.Scurta istorie a internetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 2.Ce este HTML? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 4.Motivul alegerii temei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 3.Grupul Volkswagen. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6 4.Despre Macromedia Dreamweaver 8. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8 5.Structura aplicatie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10 6.Exemple de lucru cu meniuri. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11 7.Exemple din codul sursa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15 8.Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

1.Scurta istorie a internetului Internetul este o reţea internaţionala de computere care este interconectată cu alte reţele de computere. La începutul anilor 90, Internetul s-a extins foarte rapid, pe măsura ce tot mai mulţi oameni de afaceri, şi nu numai ei, au început sa descopere avantajele transmiterii poştei, ştirilor, informaţiilor, precum şi a unor date din domeniul informaticii şi a computerelor, oriunde în lume, aproape instantaneu.

Tehnologia pe care se bazează Internetul a luat naştere în anul 1969, sub forma unui proiect de cercetare numit ARPAnet , iniţiat de Departamentul American al Apărării. Scopul acestui proiect era acela de a încerca să construiască o reţea de computere capabilă să reziste unui atac nuclear; daca o bombă ar fi căzut pe o parte a reţelei, restul acesteia ar fi trebuit sa rămână funcţională. Această “filosofie” a rămas şi astăzi valabilă pentru proiectarea Internetului. Datele sunt transmise în “pachete”, folosind tehnici de comunicaţie standard numite “Protocoale Internet” (TCP/IP). Atâta timp cât “pachetele” sunt corect adresate, ele pot fi transmise de la oricare computer de pe Internet, pe orice rută. Dacă o parte a reţelei “cade”, fluxul de date ocoleşte pur şi simplu defecţiunea apărută. Aceasta face ca sistemul sa fie foarte robust şi este şi motivul pentru care ce crede ca este imposibilă impunerea pe Internet a unei cenzuri dorită de unii politicieni. Aplicatii internet

3

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

În general, ceea ce este pe larg numit “Internet”, reprezintă, de fapt, doar o parte a Internetului, ce de exemplu World-Wide Web, Usenet sau poşta electronică. Toate acestea sunt, în esenţă, aplicaţii sau servicii rulate pe Internet, aşa cum un procesor de text este o aplicaţie. Cele mai multe dintre aceste servicii sunt disponibile şi în alte sisteme de calculatoare, altele decât Internetul, aşa cum un procesor de text pentru PC poate apărea în versiune pentru Appel Mac. Exista multe sisteme de e-mail. Majoritatea pot fi conectate la Internet, dar unele pot fi deliberat ţinute închise, din motive de securitate sau de intimitate, aşa cum unele companii folosesc propriile reţele private de telefoane. Browsere software LA inceput, Web-ul era numit text. În loc să foloseşti un mouse, apăsai pe o săgeată, acest sistem mai poate fi întâlnit la unele servicii online care folosesc interfeţe sau conexiuni cu Internetul bazate pe text (“gateways”). La începutul anilor ’90, o echipă a Universităţii din Ilinois, de la Champagne-Urbana, condusă de un student, pe nume Marc Andreesen, a inventat un nou tip de software, care face Web-ul mai uşor de utilizat. Acest software numit Mosaic, era pentru World-Wide Web ceea ce este Windows-ul pentru un PC care foloseşte sistemul de operare DOS: transformă textul în imagini şi foloseşte grafica pentru a face sistemul mai uşor de utilizat. La începutul anilor’90 , Mosaic avea să devină un produs comercial şi au fost create şi câteva produse concurente cum ar fi: Cello, WinWeb şi Netscape. Având la dispoziţie browsere grafice, Web-ul a schimbat considerabil în bine felul cum erau folosite reţelele de computere. Nu este necesară o pregătire tehnică pentru utilizarea Web-ului. Aceasta poate suporta orice fel de date, de la text şi grafică până la clipuri video şi audio, chiar şi emisiuni radio şi televiziune. Calitatea acestora din urma este mai slaba decât cea obţinută mai ieftin şi mai uşor prin mediile convenţionale de difuzare, dar marele câştig datorat Internet-ului este acela ca ascultători din Europa şi Asia, de exemplu, pot asculta pe Internet programele unui post studenţesc de radio din Carolina de Nord, care nu ar avea niciodată posibilitatea să emită la asemenea distanţe, prin mijloace convenţionale. Totodată , Web-ul dă posibilitatea chiar şi unei firme mici să-şi facă reclamă în întreaga lume prin intermediul reţelei.

2.Ce este HTML?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW ( World Wide Web ) este HTML ( Hypertext Markup Language ), care descrie formatul primar in care documentele sint distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format pentru documentele Internet si Web. 4

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL. HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare citeva trasaturi : independenta de platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor.Independenta de platforma inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite ( deci cu fonte, grafica si culori diferite ), lucru vital pentru o audienta atit de variata. HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic. Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva ( Elvetia ) s-a constituit un grup ( HTML Working Group ) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 ( sau HTML 2.0; Nivelul 1, deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee ). Importanta actiunii acestui grup consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai controlat la alte nivele. Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent, HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit standarde de facto adoptate de autorii de browsere. HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0. Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere, multe nu erau inca. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum a expirat, deci nu mai este un standard oficial. 5

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Hipertext inseamna ca orice cuvint, fraza, imagine sau alt element al documentului vazut de un utilizator ( client ) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document. sStructurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente. Documentele HTML sint documente in format ASCII si prin urmare pot fi create cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atita vreme cit navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a documentelor generate ( si formatate ) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot patra decit partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

3.Motivul alegerii temei

Scopul acestei lucrari este acelasi care a stat la baza internetului si anume sa aduca informatia tuturor intrun mod cat mai accesibil.Acest lucru este primordial pentru orice sit(site) web,prezentarea de informatii,urmarind bineinteles specificul sitului(site-ului),cat mai usor si cat mai util. Ca subiect al lucrarii am ales Grupul Volkswagen,unul dintre cei mai mari producatori auto la ora actuala in lume.Asemanator celor de la Volkswagen situl(site-ul) este impartit conform marcilor ce compun marele grup auto. Este cunoscut ca una dintre cele mai importante unelte ale companiilor multinationale in relatia cu publicul este internetul si tocmai de aceasta aceasta lucrare isi propune o scurta prezentare a acestui mare concern,o prezentare accesibila si folositoare. 4.Grupul Volkswagen

Grupul Volkswagen este un constructor de automobile german şi totodată una dintre cele mai mari companii automobilistice la nivel mondial. Între subsidiarele grupului se numără companiile Audi, Bentley, Škoda, Lamborghini, Bugatti, SEAT şi Volkswagen. În 2006, grupul 6

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Volkswagen a vândut 5 734 milioane de automobile, ceea ce a reprezentat 9,7% din piaţa internaţională de autoturisme. Principală piaţă de desfacere a automobilelor produse de Grupul Volkswagen este Uniunea Europeană, urmată de China.Compania VW a fost fondată în 1937 de regimul nazist cu scopul fabricării unei maşini ieftine accesibile categoriilor sociale cu venituri mici. Însuşi numele companiei reflectă scopul ei, în traducere numele însemnând „maşină populară”. Primul model produs de companie a fost Broscuţă (în original, VW Käfer „VW gândac”), conform planurilor realizate de marele constructor de automobile austriac Ferdinand Porsche. După al Doilea Război Mondial, în 1945, armata britanică a preluat controlul asupra fabricii şi a repornit producţia Broscuţei. În 1948, guvernul britanic a retrocedat Germaniei compania Volkswagen, iar conducerea a fost preluată de fostul manger al firmei Opel, Heinrich Nordhoff.În 1960, odată cu listarea unei părţi din acţiunile care erau proprietatea statului, numele societăţii a devenit „Volkswagenwerk Aktiengesellschaft” (Aktiengesellschaft, abreviat AG „S.A., societate pe acţiuni”]]). Numele a fost schimbat în Volkswagen AG în 1985, pentru a reflecta diversificarea internaţională a companiei de pe platforma Volkswagenwerk din Wolfsburg, Germania. Compania germană este momentan al treilea cel mai mare constructor de maşini la nivel mondial.În octombrie 2005, comapnia Porsche a achiziţionat un pachet de 18,53% din acţiunile societăţii Volkswagen AG. În iulie 2006, Porsche şi-a mărit pachetul de acţiuni VW de două ori: până la 25%, apoi până la 30,9% din capital. În septembrie 2007, au apărut în presă relatări despre o viitoare mărire a participaţiei Porsche în compania Volkswagen în legătură cu obiecţia formulată de Uniunea Europeană faţă de legea germană, veche de 47 de ani, care dă oricărui investitor cu o participaţie de 20% dreptul să blocheze deciziile majore.

7

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

5. Despre Macromedia Dreamweaver 8 Macromedia Dreamweaver este o unealta destinata creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) si momentan a ajuns la versiunea 9.Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG ,dar in versiunile recente au fost implementate functii de editare avansate si support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS ,JavaScript etc.

8

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Dreamweaver s-a bucurat de un larg success inca de la sfarsitul anilor ’90 si momentan detine aproximativ 80% din piata editoarelor HTML.Produsul poate di rulat pe variante platforme software: Mac , Windows, dar suporta in acelasi timp si platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software,cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG,Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, facand astfel posibila crearea cu usurinta a paginilor web de catre utulizatorii neexperimentati. Unii creatori de pagini web critica aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari decat ar fi necesar ,ceea ce conduce la o functionare neperformanta a browserelor web.Aceasta afirmatie este in mare parte adevarata deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baza de table. In plus, produsul a mai fost criticat in trecut si pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult imbunatatit in versiunile recente.Cu toate acestea,Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS si alte modalitati de design fara a fi necesara folosirea design-ului pe baza de tabel. 9

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Dreamweaver pemite folosirea majoritatii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului ,pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea contine si cateva utulitare pentru administrarea site-urilor ,cum ar fi cele pt a gasi si a modifica un paragraf sau o linie de cod,in intregul web site, pe baza oricaror parametri specificati de catre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fara a avea cunostinte de programare. Odata cu aparitia versiunii MX, Macromedia a incorporate utilitare de generare dinamica a continutului.De asemenea ,este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL si Microsoft Access) pentru a filtra si afisa continutul script-ului de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages(ASP) si ASP.NET, fara a avea nevoie de o prealabila experienta in programare. Un aspect foarte laudat al Dreamweaver-ului il reprezinta arhitectura sa extensibila. Extensiile,asa cum sunt ele cunoscute ,sunt mici programe,pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei in HTML si JavaScript ) sip e care le poate descarca si instala , acestea aducand un spor de performanta si functionalitate imbunatatita programului .Exista o comunitate de dezvoltatori care produc extensii si le publica (atat commercial , cat si gratuit) pentru probleme de dezvoltare web ,de la simple efecte rollover pana la solutii complete de vanzare online.

6.Structura aplicatie Siteul contine o pagina initiala (index) care asigura un fond sonor pana cand utilizatorul acceseaza pagina principala.Aceasta contine mai multe linkuri spre alte pagini ale siteului(sub forma de butoane si flash text) precum:Audi,Volkswagen,Seat,Site map etc.

10

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Siteul are in total 44 de pagini.

7.Exemple de lucru cu meniuri Pentru a crea un fisier nou se utilizeaza meniul File,optiunea New alegandu-se ulterior tipul de pagina dorit.

11

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Pentru a insera o imagine se utilizeaza meniul Insert/Image.

Pentru introducerea de Flash Text(posibilitatea de atribuire link) se utilizeaza meniul Insert/Media/Flash Text.

12

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Pentru adaugarea unui buton se utilizeaza meniul Insert/Media/Flash Button.

Pentru adaugarea de muzica se utilizeaza meniul Insert/Media/Plugin.

13

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Pentru adaugarea unui tabel se utilizeaza meniul Insert/Table.

Pentru schimbarea unor proprietati ale paginii se utilizeaza meniul Modify/Page properties.

14

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

15

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

6. Exemple din codul sursa Audi.html Audi <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" /> <style type="text/css">

16

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti





Header image  
Vorsprung durch Technik
 
 
   home foto



17



Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti









Despre Audi

AUDI AG, cunoscut simplu ca Audi, este un producător de automobile german, cu sediul în Ingolstadt, Bavaria, Germania. Capitalul societăţii Audi este deţinut aproape în totalitate (99,7%) de Grupul Volkswagen (Volkswagen AG) încă din 1994 (când numele societăţii comerciale era Volkswagen Audi Group, abreviat VAG; AG este totodată echivalentul german al abrevierii româneşti S.A.). Compania a evoluat prin preluarea de către Grupul Volkswagen a firmelor Auto Union şi NSU Motorenwerke AG (NSU), cea din urmă având încorporată compania istorică Audi, fondată în 1910.

Sloganul oficial al Audi este Vorsprung durch Technik („avans prin tehnologie”). Sloganul este folosit şi în alte ţări din Europa, incl. Regatul Unit, şi pe alte pieţe, ca America Latină, Oceania şi ţări din Asia, incl. Japonia. Sloganul din America de Nord este „Inovation through technology” („inovaţie prin tehnologie”), cu excepţia Canadei, unde în publicitate este folosit sloganul german.

 




Originile Audi



Compania îşi are originile încă din anul 1899, de la August Horch. Primul automobile Horch a fost produs în 1901, la Zwickau. În 1909, Horch a fost dat afară din compania înfiinţată de el însuşi. Horch a pornit o nouă afacere în Zwickau şi a continuat să folosească marca Horch. Foştii parteneri l-au dat în judecată pentru încălcarea drepturilor de autor, iar un tribunal german a decis că marca Horch aparţinea fostei sale companii. August Horch a fost forţat să înceteze folosirea propriului său nume de familie în noua sa firmă constructoare de autovehicule. Horch a convocat o şedinţă pentru a găsi un nou nume pentru companie. În timpul şedinţei, fiul gazdei, Franz Fikentscher, studia în linişte limba latină, într-un colţ al camerei. De câteva ori a părut că vrea să zică ceva, dar se răzgândea, până când, în cele din urmă, a zis: „Tată! – audiatur et altera pars... Nu ar fi o idee bună să îi spuneţi Audi în loc de Horch?”. («Horch!» pe nemţeşte înseamnă „ascultă!”, echivalentul pe latină fiind „audi!”). Ideea a fost acceptată cu entuziasm de toţi cei de faţă. Afirmaţia că AUDI ar fi abrevierea denumirii „Auto Union Deutschland Ingolstadt” nu corespunde adevărului.



Audi a început cu un motor cu patru cilindri, de 2.612 cc (2.6 l), urmat de un model de 3.564 cc (3.6 l), precum şi un motor de 4.680 cc (4.7 l) şi unul de 5.720 cc (5.7 l). Aceste maşini au avut succes chiar şi la evenimentele sportive. August Horch a părăsit compania Audi în 1920. Primul model cu şase cilindri, 4.655 cc (4.7 l) a apărut în (...). În 1928, compania a fost cumpărată de danezul Jørgen Rasmussen, prorietarul firmei constructoare de automobile şi motociclete DKW. În acelaşi an, Rasmussen a cumpărat ce a rămas din întreprinderea constructoare de autovehicule Rickenbacker, inclusiv utilajele necesare fabricării motoarelor cu opt cilindri. Aceste motoare echipau modelele Audi Zwickau şi Audi Dresden, lansate în 1929.

18

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti În acelaşi timp au fost produse modele cu şase, respectiv patru cilindri, cumpărate de la Peugeot. Automobilele Audi din acea perioadă erau luxoase, cu caroserii speciale.

<span class="style1">
Pauză şi un nou început



În 1932, Audi s-a unit cu Horch, DKW şi Wanderer, formând Auto Union.Înainte de al Doilea Război Mondial, Auto Union folosea ca siglă patru cercuri intersectate. Cercurile simbolizează cele patru companii unite. Sigla era însă folosită doar la automobilele de curse fabricte de Auto Union, pentru restul producţiei fiecare din celelalte trei companii folosind în continuare propria siglă şi propriul nume. Dezvoltarea tehnică s-a intensificat şi unele modele de Audi erau echipate cu motoare Horch şi Wanderer. La sfârşitul anilor '30 şi din 1940, Horch/Auto Union a construit două tipuri („seria A” şi „seria B”) ale TAB-ului Sd-Kfz 222 pentru dotarea armatei germane. Era propulsat de un motor Horch/Auto Union V8 de 81 cp (60 kW), având o viteză maximă de 50 de mile pe oră. Un alt vehicul folosit în războiul mondial pentru a escorta în siguranţă oficialităţile militare germane a fost Sd.Kfz 11” („Horch-type 80”), construit de firmele Auto Union (Wanderer), Adler şi Hansa-Lloyd-Goliath (Borgward). Armata îl folosea ca vehicul uşor de transport.

Fabricile Auto Union au fost grav afectate de bombardamentele executate în timpul războiului mondial de aviaţia Aliaţilor. După război, Zwickau s-a aflat în zona ocupată de sovietici. Auto Union AG s-a despărţit. Fabrica Audi s-a transformat în întreprinderea naţionalizată VEB Automobilwerk Zwickau (AWZ) (VEB: volkseigener Betrieb „întreprindere proprietate a poporului”). O nouă companie Auto Union a fost inaugurată în oraşul bavarez Ingolstadt, care se afla în zona de ocupaţie americană. Numeroşi angajaţi ai fabricilor devastate din Zwickau au plecat la Ingolstadt şi au reînceput producţia de autovehicole sub marca DKW. Aceste maşini erau echipate cu motoare în doi timpi. Erau bazate pe tehnica interbelică şi erau construite similar şi în Zwickau.

În 1958, Daimler-Benz a cumpărat 87% din acţiunile companiei Auto Union, iar în anul următor deţinea 100%. În 1964, Volkswagen a cumpărat fabrica din Ingolstadt şi mărcile Auto Union. Epoca motoarelor în doi timpi s-a sfârşit în anii '60. Clienţii preferau confortabilele motoare în patru timpi. În septembrie 1965, ultimul model DKW, DKW F102, avea un motor în patru timpi şi unele modificări în faţă şi în spate. Volkswagen a „aruncat la gunoi” marca DKW din cauza mirosului său de motor în doi timpi, „relansând” marca Audi. Modelul era numit oficial F103, dar era vândut simplu ca Audi (numele fiind al modelului, nu al producătorului, care era înca oficial Auto Union), dar mai târziu era ştiut ca Audi 72. Modelele erau denumite după numărul de cai-putere şi vândute ca Audi 60, 75, 80, şi Super 90. Aceste modele au fost vândute până în 1972.

În 1969, Auto Union s-a unit cu NSU, situat în Neckarsulm, lângă Stuttgart. În anii '50, NSU era cel mai mare producător de motociclete din lume, dar a trecut la producţia de automobile mici, de exemplu NSU Prinz (versiunile TT şi TTS sunt încă populare ca maşini de curse de colecţie). NSU s-a concentrat apoi pe noile motoare rotative, „motoare Wankel”, dezvoltate după concepţia lui Felix Wankel. În 1967, noul NSU Ro 80 era o maşină a erei spaţiale, cu mult înaintea vremii sale în privinţa unor detalii tehnice ca aerodinamica, scăderea greutăţii şi siguranţa, dar problemele

19

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti motoarelor rotative au pus capăt independenţei NSU. Astăzi, fabrica de la Neckarsulm este folosită pentru a produce modelele mai mari, Audi R8 şi gama RS.

Automobilul de dimensiuni medii la care lucra NSU, K70, urma să fie o combinaţie între Prinz, cu tracţiune în spate, şi modelul futuristic NSU Ro 80. Totuşi, Volkswagen a luat modelul K70 pentru propria sa gamă, terminând existenţa NSU ca marcă separată.




<span class="style2">Era modernă a Audi



Noua companie fuzionată era cunoscută ca Audi NSU Auto Union AG şi a văzut apariţia Audi ca o marcă separată pentru prima oară de înainte de război. Volkswagen a prezentat marca Audi in Statele Unite pentru modelul anului 1970.

Prima maşină din acest regim a fost Audi 100, în 1968. Acesta a fost în 1972 însoţit de Audi 80/Fox (care a constituit baza pentru Volkswagen Passat din 1973) şi în 1974 Audi 50 (redenumit Volkswagen Polo). Audi 50 a fost din mai multe puncte de vedere nucleul designului, deoarece acesta a fost prima apariţie a conceptului Golf/Polo, care a dus la o maşină de succes mondial.

Audi Quattro

Imaginea Audi la acel moment era una conservatoare. Ca atare, a fost acceptată propunerea inginerului constructor de şasiuri Jörg Bensinger de a fi dezvoltată tracţiunii integrale pe vehiculul militar de teren (jeep) Volkswagen Iltis („Dihorul”) pentru un Audi performant, de raliu. Automobilul cu asemenea calităţi, Audi Quattro, un coupé turbo, a fost prezentat în 1980. Audi Quattro a fost primulo automobil german de producţie la scară largă cu tracţiune integrală permanentă prin intermediul unui diferenţial central. Frecvent menţionat ca Ur-Quattro („Quattro original” sau „primar” sau „stră-Quattro”). Asemenea vehicule au fost fabricate în număr mic (toate construite manual de o singură echipă), dar a fost un model de mare succes în raliuri. Marile victorii au dovedit fiabilitatea maşinilor de curse cu tracţiune integrală, iar Audi a început să fie asociat cu mari inovaţii în domeniul automobilistic.

În 1985, odată cu dispariţia de pe piaţă a mărcilor Auto Union şi NSU, numele oficial al companiei a fost modifict din nou: Audi AG (Audi Aktiengesellschaft „Audi Societate pe Acţiuni”).

În 1986, pe măsură ce modelul bazat pe Passat, Audi 80, începea să capete o imagine de „maşină a bunicului”, a fost lansat modelul Audi 89, cu o vandabilitate bună. Totuşi, dinamica şi exteriorul moderne erau trase în jos de motorul slab performant, iar pachetul de opţionale era destul de „spartanic”. În 1987, Audi a pus la înaintare un model nou şi foarte elegant, Audi 90, cu însuşiri standard superioare. La începutul anilor '90, vânzările au început să scadă şi au început să apară unele probleme fundamentale de producţie.



20

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Scăderile în vânzări nu au fost rezolvate de Statele Unite, din cauza unui reportaj TV de 60 de minute, care susţinea că autoturismele Audi sufereau de „acceleraţie neintenţionată”. Autorii reportajului s-au bazat pe plângerile clienţilor în legătură cu accelerarea vehiculului în timpul acţionării frânei. Inspectori neutri au conchis că cea mai probabilă cauză era distanţa mică între pedalele de frână şi acceleraţie (în comparaţie cu automobilele americane) şi inabilitatea conducătorilor auto, din cauza neatenţiei, de a deosebi cele două pedale. (La maşinile de curse, când se schimbă treapta de viteză într-una inferioară, în timpul frânării, acceleraţia trebuie folosită pentru a potrivi turaţiile motorului, încât ambele pedale trebuie să fie cât mai apropiate una de alta, pentru a putea fi controlate simultan de piciorul drept, cu degetele pe frână şi calcâiul pe acceleraţie; tehnica aceasta se numeşte „degetecălcâi”). Aceasta nu constituia nicio problemă în Europa, probabil mulţumită experienţei şoferilor europeni în privinţa transmisiei manuale.

   
         



Lamborghini foto.html

21

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti Seat <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" /> <style type="text/css">

22

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti











25

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti
Header image  

If You Have To Ask How Much It Is,

You Can't Afford It Anyway!

 
 
    inapoi
 


23



Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti



24

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

Foto&concept
small product photo   small product photo   small product photo    
Lamborghini Miura
  Lamborghini Concept S
  Lamborghini Murcielago
 
 
             

           
 


 
       

Volkswagen foto3.html Volkswagen <meta http-equiv="Content-Type" content="text/html; charset=iso-8859-1" /> <style type="text/css">

26

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti





Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti
Header image  
Das Auto
 
 
    inapoi
 


27





Volkswagen TFSI

 



large product photo  



 





         


28

Colegiu National “Vladimir Streinu” Gaesti

8.Bibliografie: 1. www.wikipedia.ro 2. www.wikipedia.com 3. www.volkswagen.com 4. www.bentley.com

29

Related Documents

Atestat La A
May 2020 4
Atestat
May 2020 10
Atestat
June 2020 9
Atestat - Ana
November 2019 12
Atestat Brasov.docx
May 2020 12