ASIGURARI, C4 Despagubirea este suma de bani pe care asigurarea o plateste asiguratului in cazul producerii riscului asigurat.Este limita maxima a raspunderii asiguratului. In acordarea despagubirii societatile aplica 3 principii: - Principiul raspunderii proportionale - Principiul primului risc - Principiul raspunderii limitate (clauza cu fransiza) Raspunderea proportionala – despagubirea se afla in acelasi raport fata de paguba in care se afla suma asigurata fata de valoarea reala a bunului asigurat d/p = s/v unde: d – despagubirea; p – paguba; s – suma asigurata; v – valoarea reala. Daca s=v => d=p Principiul primului risc – se aplica la bunurile la care riscul de producere a pagubei totale este redus (in asigurarea cladirilor volumul sumei asigurate este considerat in acest caz ca reprezentand maximul de paguba posibila). La acest principiu, raportul dintre suma asigurata si valoarea reala a bunului asigurat nu influenteaza niveloul despagubirii. Despagubirea depinde numai de valoarea pagubei si de suma asigurata. Principiul raspunderii limitate (clauza cu fransiza) se caracterizeaza prin faptul ca despagubirea se acorda numai daca paguba depaseste o valoare prestabilita. Drept urmare, o parte din paguba va ramane in sarcina asiguratului. Acea parte poarta denumirea de fransiza. Fransiza poate fi atinsa sau simpla si deductibila sau absoluta. In cazul fransizei simple asiguratorul acopera in intregime despagubirea pana la nivelul sumei asigurate daca paguba este mai mare decat fransiza. Ex: fransiza = 100 euro paguba = 500 euro / => asigurarea depaseste cu 500 euro Fransiza deductibila se scade din paguba indiferent de volumul pagubei .Asiguratorul acopera numai partea din paguba care depaseste fransiza. Ex: fransiza = 100 euro paguba = 500 euro / => 500 – 100 = 400 euro despagubire Despagubirea este suma de bani pe care asiguratorul este obligat sa o plateasca cu scopul de a compensa paguba produsa de riscul asigurat. Despagubirea nu poate depasi suma asigurata si este mai mica sau cel mult egala cu paguba, in functie de principiul de raspundere al asiguratorului. Evaluarea in vederea asigurarii este operatiunea prin care dse stabileste valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare. Aceasta trebuie sa fie stabilita in deplina concordanta cu valoarea reala a bunurilor pt ca orice exagerare intr-un sens sau altul poate avea consecinte negative, fie pt asigurat fie pt asigurator. Supraevaluarea conduce la slabirea preocuparii asiguratilor pt prevenirea pagubelor si subevaluarea nu permite in caz de dauna acordarea unei despagubiri cu care asiguratul sa isi poata compensa intreaga paguba suferita. Valoarea de asigurare poate fi mai mica sau cel mult egala cu valoarea bunului respectiv inregistrata in evidenta contabila sau stabilita in functie de pretul de vanzare cumparare practicat pt acel bun pe piata in momentul incheierii asigurarii. Valoarea in asigurare este un element pe care il intalnim numai in asigurarile de bunuri. Suma asigurata este conform contractului de asigurare partea din valoarea de asigurare pt care asiguratorul isi asuma raspunderea in cazul producerii fenomenului pt care s-a incheiat asigurarea. Suma asigurata este limita maxima a raspunderii asiguratorului, ea nu poate depasi valoarea reala a bunului asigurat. La asigurarea obligatorie suma asigurata se stabileste pe baza normelor de asigurare. La cele facultative suma se stabileste la propunerea asiguratului cu acordul asiguratorului. Prima de asigurare suma de bani pe care asiguratorul o plateste asiguratorului pt ca acesta sa constituie fondul de asigurare necesar platii indemnizatiilor in cazul producerii riscului asigurat.In afara acestui cont societatea de asigurare are obligatia de a mai constitui si alte rezerve prevazute prin dispozitii
1
ASIGURARI, C4 legale. Valoarea primei de asigurare se stabilesc inmultind suma asigurata cu cota de prima tarifara stabilita la o suta sau la o mie unitati monetare. Durata asigurarii este perioada de timp cat exista raporturi de asigurare intre asigurat si asigurator asa cum au fost stabilite prin contractul de asigurare. Este specifica asigurarilor facultative si difera in functie de ramura de asigurare. La asigurarea de bunuri contractul de asigurare se incheie pe perioada cuprinsa intre cateva luni si 1 an in timp ce la asigurarile de viata durata asigurata esre mult mai mare intre 5 – 30 ani. Durata asigurata influenteaza marimea primei de asigurare. Paguba sau dauna reprezinta pierderea exprimata valoric suferita de un bun asigurat ca urmare a producerii unui fenomen sau eveniment impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Paguba nu poate fi decat mai mica sau cel mult mai mica cu valoarea bunului asigurat iar in functie de gradul in care a fost ditrus bunul intalnim paguba totala si paguba partiala cand pierderea e mai mica decat bunul. Contractul de asigurare: legea asigurarilor defineste contractul ca fiind acel contract prin care asiguratul se oliga sa plateasca o prima asiguratorului iar acesta se obliga ca la producerea unui anumit risc sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata in limitele si la termenele convenite. Contractul de asigurare are urmatoarele caractere juridice: -Caracter consensual – se incheie prin simplul acord de vointa al partilor. Dovada contractului se face prin polita sau certificatul de asigurare sau prin inscrisuri prin care se manifesta vointa asiguratorului de a incheia contractul. Este un contract sinalagmatic (partile au obligatii reciproce interdependente una fata de alta; asiguratul sa faca declaratii reale si sa plateasca primele de asigurare, asiguratorul sa acopere riscul de despagubire) -Caracter aleatoriu – efectele acestui contract pt parti depind de un eveniment viitor nesigur si incert. -Caracter oneros – pt ca partile urmaresc realizarea unor scopuri, interese materiale, contraprestatii banesti a caror infaptuire are lor pe toata durata de valabilitate a contractului. -Are o realizare variabila in timp fiind un contract succesiv, in functie de de forma de asigurare, de obiectele asigurarii, de riscurile asigurate, etc. -Este contract de aderare – formalizarea clauzelor inscrise in contract a caror definitizare are loc prin acordul parintilor. Reglementarile difera de la tara la tara dar in cadrul national organele de supraveghere a activitatii de asigurare impun incadrarea contractului prin continut si structura in anumite coordonate juridice de fond si de forma. -Contractul de asigurare este unic in raport cu intreaga perioada de asigurare chiar daca plata primelor are loc prin divizare. Unicitatea contractului genereaza consecinte juridice printre care faptul ca este guvernat de conditiile initiale pe parcursul intregii durate de realizare; stabilirea primei anuale are in vedere intreaga durata a contractului de asigurare. -Implica buna credinta, pe de o parte din partea asiguratului cu ocazia perfectarii asigurarii si apoi in legatura cu realitatea pagubelor reclamate pt stabilirea despagubirii si pe de alta parte clauzele impuse raspunderea asumata, modul de evaluare al pagubelor si stabilirii despagubirii contractului isi defineste specificul in functie de ramura de asigurare, riscurile asigurate si caracterul asigurarii.
2