Abilitati de Conducere pentru Dezvoltarea Afacerilor
– CAIETUL PARTICIPANTULUI –
Trainer: Despina Pascal
________________________________ ___ ________________________________ ___
Abilită Abilităţi de Conducere pentru Dezvoltarea Afacerilor
________________________________
Despina Pascal
________________________________
___ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Organizaţia şi Mediul Extern Mediul îndepărtat Factorii sociali
Me diul apropiat
Factorii tehnologici
Organizaţia
Furnizori
De partament
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Clienti
___ ________________________________
Concurenta Factorii politici
Factorii economici
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
2
CELE CINCI FORŢE ALE LUI PORTER Forţele care guvernează concurenţa dintr-o ramură
________________________________ ___ ________________________________ ___
NOU-SOSIŢI I ameninţ area reprezentată de nou sosiţ ii în ramură
________________________________ FURNIZORII
Puterea de negociere a furnizorilor
RAMURA INDUSTRIALĂ LUPTA PENTRU POZIŢIE, PURTATĂ ÎNTRE CONCURENŢII EXISTENŢI
Puterea de negociere a CUMPĂRĂTORII cumpărătorilor
___ ________________________________
ameninţ area reprezentată de înlocuitorii produselor sau serviciilor ÎNLOCUITORII
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Etapele dezvoltării unei afaceri
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
3
________________________________
Etapele Dezvoltării Afacerii • • • • • •
Start up Incubare Maturitate Inovare Reinventare Expansiune
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Faza de Început •
pentru începerea unei afaceri este planul de afaceri. • Caracterizată prin orientarea către ideei de afaceri, conjunctura pe piaţă, bariere la intrare în business, formalităţi administrative • Începerea unei afaceri depăşeşte cele mai multe mituri din teoria afacerilor. Este o muncă dificilă şi deloc strălucitoare. • Rata mare de natalitate & mortalitate. Majoritatea afacerilor noi eşuează în primii cinci ani de la start up
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
4
________________________________
Incubaţia • Condiţiile pieţei şi alţi factori externi joacă un rol important în această fază. • Poate avea loc într-un Incubator de afaceri • În timpul acestei faze, mulţi proprietari sau manageri ai firmelor mici caută sprijin si consultanţa • Trecerea din faza de incubaţie la maturitate cere o concentrare intensivă a proprietarului afacerii, dar şi condiţii favorabile pe piaţă.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Maturitate • O afacere matură este cea care are un brand dezvoltat şi are o bază solidă de clienţi • Portofoliu de produse/servicii şi clienţi • O afacere matură a atins primul nivel de dezvoltare, dar încă nu a atins durabilitatea • Proprietarii şi managerii afacerilor mature trebuie să caute constant căi inovative pentru a urca la un alt nivel.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
5
________________________________
Inovarea • În lipsa inovării, chiar şi o afacere matură poate fi depăşită de competiţie • Inovarea este un răspuns la un proces de continuă adaptare al firmei • Inovarea acţionează pe trei planuri: produse, procese şi aranjamente organizaţionale (distribuţie) • Inovarea face casa bună cu <schimbarea> • Inovarea asigură că afacerea va continua să fie “fresh” chiar şi în timpul unor perioade economice dificile
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Re-inventare • Bazându-se pe inovaţie, remodelăm structura afacerii pentru a ne adapta la forţele pieţei • Piaţa se află într-o stare constantă de schimbare, iar aşa trebuie să fie şi afacerea • Reinventarea este decisivă pentru afacerile ce vor să rămână “proaspete” şi vitale pentru clienţi
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
6
________________________________
Expansiune vs.Dezvoltare Nu este unul şi acelasi lucru. De ce? • Dezvoltarea unei afaceri apare atunci când inovarea devine centrul valoric al managementului şi al angajaţilor • Dezvoltarea sau creşterea planificată şi durabilă începe un nou ciclu ce se formează din maturitate, inovare şi iarăşi mai departe, extindere.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Factori care împiedică dezvoltarea afacerii • • • • • • •
Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa Lipsa
unei viziuni unui stil de conducere unei planificări strategice resurselor voinţei efortului de cunoştinţe
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
7
________________________________ ___ ________________________________ Poate o afacere să crească mult prea repede?
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Stadii de dezvoltare şi re-modelarea structurii organizaţionale Schimbarea se supune unor reguli în funcţie de: • • • •
Individ/proprietar/investitor Echipă Natura afacerii Cadrul legislativ
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
CURBA DE CREŞ CREŞ TE RE INTEGR ATIV Ă
___ ________________________________
NORMATIV Ă FORMATIV Ă
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
8
FORMATIVĂ : CARACTERISTICI ÎNFIINŢAREA COMPANIEI TIMP ÎNDELUNGAT INOVARE ASUMAREA RISCULUI SENTIMENT E FAMILIALE NEVOIA DE STABILITATE CĂUTAREA UNUI PATTERN DE LUCRU
NORMATIVĂ: CARACTERISTICI STABILIREA PROCEDURILOR STABILIREA STRUCTURILOR NORME DE L UCRU MAI MULT PERSONAL MAXIMIZAREA REZULTATELOR
INTEGRATIV Ă: CARACTERISTICI AŞTEPTĂRILE ANGAJAŢILOR NEVOIA DE IMPLICARE NEVOIA DE CONSOLIDARE SIMPTOMELE DECLINULUI SPIRALA DESCENDENTĂ MEDIU DE AFACERI CONTINUU ÎN SCHIMBARE NEVOIA DE ADAPTARE PENT RU SUPRAVIEŢUIRE
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Stadiul Formativ (faza 1) • Ce oferă liderul – manager?
___ ________________________________
– Orientare
___
– Direcţii specifice
________________________________
– Disponibilitate mare de timp
___
– Posibilitatea de a greşi şi a învăţa – Cunoaşterea afacerii – Abilităţi interpersonale
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
9
Stadiul Normativ (faza 2) • Cum îşi foloseşte organizaţia energia? – – – – – –
Centrarea pe practici bine stabilite Consolidarea resurselor Repetarea pattern-urilor de lucru Integrarea rapidă a nou-veniţilor Revizuire, Întărire, Dezvoltare Abilităţi interpersonale ( perioadă cu o productivitate ridicată şi profit)
• Ce trebuie să ofere lider-ul manager? – – – –
Direcţie şi orientare Mai multă autonomie şi independenţă Sprijin Comunicare bi-direcţională
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Caracteristici spre finalul fazei 2 • • • • • • • • •
Scăderea ratei de creştere Creşterea costurilor afacerii Energia este consumată pe noi idei, produse, noi pieţe. Mai multe politici Procesul devine birocratic Comunicarea interpersonală scade Atitudini posesive între departamente Practicile se repetă şi devin plictisitoare Productivitatea este în scădere
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
10
Ce se întâmplă dacă situaţia continuă?
________________________________
Declin – Demodare - Stagnare
________________________________
___ ___
• De ce? – Vechile proceduri nu mai sunt eficiente
________________________________
– Oamenii se mulţumesc cu ce au, nu există provocare
___
– Organizaţia poate fi “încărcată” cu prea multe proceduri şi sisteme de lucru.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Finalul fazei 2 • Ce strategii folosesc organizaţiile ajunse în acest stadiu? – Investiţii în noi tehnologii – Reducerea costurilor – Restructurarea forţei de muncă
• Organizaţia ar trebui să crească prin: INOVARE ŞI REÎ REÎNNOIREA SCOPULUI SCOP ULUI
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
11
________________________________
Stadiul Integrativ
___
• Acest stadiu începe atunci când o organizaţie îşi dă seama că afacerea se clatină iar dacă nu se face ceva, declinul este inevitabil!
________________________________
• Perioada de incertitudine:
________________________________
– Trecere dificilă de la faza 2 la 3 – Managerii nu se vor debarasa de vechile metode şi practici (transplant de inimă – respingere) – Frica de necunoscut – Schimbare culturală
___ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Focalizarea în Stadiul 3 • Invoare – Asumarea riscului – Responsabilizare – Comunicare încrucişată – Muncă de echipă – Spirit antreprenorial (intrapreneurship)
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
12
________________________________ ___ ________________________________
Re -modelarea structurii fucţional organizatorice
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Forme evolutive – implicaţii ulterioare Structura organizatorică asigură afacerii – ea defineşte sistemul de referinţă în care se evaluează schimbarea. În cele ce urmează, vom examina principalele modele de structuri organizatorice adaptabile etapei de dezvoltare cu avantajele şi inconveniente
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
13
Modelul Piramidal Organizarea ierarhică este supranumită < tradiţională>
___ ________________________________
Trăsături caracteristice:
autoritatea ca formă de exercitare a puterii comenzi şi ordine responsabilitatea devine obligaţie ierarhie tradiţională / relaţii liniare control centralizat
________________________________
direcţia de control de sus în jos personalul îl serveşte pe şef managerii ştiu mai mult decât subordonaţii şefii cei mari sunt atotştiutori managerii sunt factori de decizie delegarea de autoritate
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Modelul Piramidal
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
14
Nivel 1
2
________________________________ ___ ________________________________ ___
3
________________________________ 4
5 6
67 poziţii (posturi)
2 - 3 subordonaţi raportează către fiecare supervizor
Număr de nivele = 6
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Director - Direcţia Generală de Poliţie
1
Director Adj unct
1
Locţiitor Director
3
Supraintendent Şef
12
Supraintendent
37
Inspector Şef Inspector Sergent
Poliţist
________________________________ ___ ________________________________ ___
47 135
________________________________
455
2154
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
15
________________________________
Modelul Piramidal
___ ________________________________
Ce se întâmplă în prezent? • mutaţii în domeniul cunoaşterii – profesioniştii din companii ştiu mult mai mult
___ ________________________________
• transformări în tehnologia informaţiilor
___
• structura devine anacronică şi costisitoare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Modelul Matricial În organizaţiile matriciale, zonele matriciale sunt legate între ele prin persoane care lucrează împreună în slujba unui scop comun. Avantaje: favorizează sinergia stimulează diviziunea între compartimentele de acţiune stimulează creativitatea şi mobilitatea managerul joacă rol de antrenor informaţia este încă o prerogativă a managerului, care este sursa deciziilor şi controlului
Dezavantaje: conduce la agende duble din partea personalului (echipă/şefi) poate produce suprasarcini ambuteiaj de date şi informaţii care pot confuziona poziţie ambivalentă a managerului introduce un relativ dezechilibru în organizaţie (oamenii răspund faţă de mai mulţi şefi)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
16
________________________________
Modelul Matricial
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Modelul Unităţii de afaceri Este implementat atunci când o companie crează grupuri (centre) de afaceri autonome. Sarcina principală: identifică, recunoaşte şi satisface nevoile pieţei. se sacrifică o mare parte din structura ierarhică şi din puterea managerială. demasificare şi restructurare plan de scindare în unităţi ori grupuri autonome este o soluţie.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
17
________________________________
Modelul Unităţii de afaceri
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Modelul unităţii de afaceri Avantaje: se reduce ordinul de mărime/flexibilitate mai mare responsabilizare, inclusiv juridică elimină conflictele între echipe şi unităţile funcţionale managerii sunt scutiţi de chinul priorităţilor conflictuale angajaţii sunt cruţaţi de dilema loialităţii duale membrii sunt capabili să determine mai repede schimbările de direcţie ce se impun deciziile se iau mai uşor (absenţa filtrelor) Dezavantaje: valorificarea resurselor umane este mult discreţionară (managerul este un iluminat sau nu?) Slăbeste legătura dintre componente/orientare externă
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
18
Modelul de viitorului: Echipa de valori În esenţă structura organizatorică este cinetică şi nu statică. Dezvoltare în strânsă legatură cu promovarea managementului pe bază de proiecte. Structură organizatorică procesuală, adică: se identifică nevoia, se hotărăsc mijloacele, se întruneşte o echipă care să acţioneze. Principala caracteristică o reprezintă circulaţia membrilor între mai multe echipe.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Modele de viitor: Echipa de valori Avantaje: preocupare faţă de cultivarea abilităţilor personalului stimulează dezvoltarea personală într-un climat de învăţare oamenii lucrează împreună cooperativ şi nu competitiv cultivă sentimentul scopului comun promovează relaţiile pe orizontală oamenii intră şi ies din echipe – mobilitatea este proces de auto-selecţie curăţă climatul de muncă de minciună sau dualitate clădeşte capital social (încredere, mutualitate, cooperare şi colaborare)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
19
Modele de viitor: Echipa de valori Avantaje - continuare: decizia este responsabilitatea celor plasaţi la interfaţa cu clienţii, furnizorii, etc. decizia este produsă de echipe de dialog oamenii lucrează eliberaţi de teamă concentrarea pe îndeplinirea sarcinilor managerul este în slujba celorlalţi membri şi purtătorul de cuvânt al echipei managerul facilitează schimburile reciproce între echipe ideal,managerul este ales de echipă şi nu de administraţie
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Modele de viitor: Echipa de valori Dezavantaje: rezistenţă din partea administratorilor de nivel mediu probleme de natură instituţională şi psihologică nu e uşor să renunţi la investiţia făcută în sistemele centralizate (mulţi oameni se simt loiali acestora) sunt puţini cei dispuşi să se antreneze exercitând schimbarea absenţa criteriilor de performanţă şi a evaluării ierarhice înşelătoarea chestiune a relaţiilor umane (transferurile colaterale sunt percepute ca forme de sancţiune şi nu de avansare/promovare) Din aceste considerente numai firmele mici şi progresiste fac un adevărat pionierat în această direcţie.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
20
Cum administrăm Complexitatea?
Strategia de supervizare include:
________________________________ ___ ________________________________
componente, cum ar fi: SISTEMUL INFORMAŢIONAL TEHNOLOGIA
___ ________________________________
SISTEMUL DE RAPORTARE
___
SISTEMUL DE RESURSE, INCLUSIV DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Mecanisme de operaţionalizare • Proceduri de control – Sistemul financiar, contabilitate bugetară – Evaluarea personalului – Instruire şi Dezvoltare Resurse Umane
• Reguli şi proceduri de lucru – – – –
Manuale operaţionale şi de proceduri Organigrama, fişe de post, stabilirea de comitete Statut şi coduri de procedură Aranjament inclusiv spaţial al birourilor şi spaţiilor de producţie
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
21
Mecanisme de operaţionalizare Concluzie: • Variaţiile în structura organizatorică funcţie de etapa de dezvoltare trebuie să ţină cont de interacţiunea acestor componente
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Leadership vs. Management
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
22
________________________________
Conducerea... ...este procesul prin care o persoană îi încurajează şi ajută pe ceilalţi să lucreze cu entuziasm pentru atingerea obiectivelor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Definiţii ale conducerii A conduce este arta de a-i mobiliza pe alţii să dorească să lupte pentru realizarea aspiraţiilor comune Un proces de influenţare dintre un lider şi adepţii lui, pentru a obţine ţeluri de grup, organizaţionale
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
23
Conducere versus Administrare Leadeship vs. Management
________________________________ ___ ________________________________ ___
•
Nu înseamnă acelaşi lucru
________________________________ ___
•
Există între ele diferenţe majore
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Să scă scăpăm de administrare...
___ ________________________________
Oamenii nu vor să fie “administraţi”. Oamenii vor să fie conduşi. Cine a auzit vreodată de un manager mondial?
___
Lider mondial, da. Lider universitar. Lider politic. Lider religios. Lider al comunităţii. Lider sindical. Lider în afaceri?
___
TOŢI CONDUC. NU ADMINISTREZ Ă.
________________________________ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
24
________________________________ Morcovul are câştig de cauză în faţa biciului. Întrebaţi calul.< Putem conduce calul până la apă, dar nu-l putem obliga să bea>. Dacă ai de gând să “administrezi” pe cineva, atunci “administrează-te” pe tine însuţi. Dacă reuşeşti, atunci vei fi pregătit să renunţi la administrare... ...ŞI SĂ ÎNCEPI SĂ CONDUCI. Mesaj publicat în Wall Street Journal de Uni ted Technologies Corporati on, Hartford, Conneticut - S UA
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Pe scurt... • • • •
•
Liderii furnizează viziunea; (? UNDE?) Managerii o implementează. (? CUM?) Liderii fac lucrurile să fie mai bune; Managerii fac lucrurile să funcţioneze. Liderii presează producerea evenimentelor; Managerii fac ca acestea să aibă loc. Lideri si Manager (echipă? sau una şi aceeaşi persoană)
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
25
________________________________ ___
Conducere Două categorii de presupuneri asupra oamenilor Tradiţional (X) De potenţial (Y) Oamenii sunt leneşi de la natură, materialişti, sunt productivi din teama de a fi sancţionaţi, depind de lider, sunt imaturi, se feresc să-şi asume responsabilităţi şi opun rezistenţă schimbării; munca primează; oamenii se formează în copilărie şi în tinereţe; oamenii au nevoie să fie împinşi de la spate
Oamenii sunt activi, caută multe satisfacţii în muncă, sunt productivi pentru a-şi atinge propriile ţeluri, aspiră la independenţă, auto-realizare responsabilitate şi îşi doresc experienţe noi; oamenii evoluează permanent; oamenii au nevoie să fie descătuşaţi, încurajaţi şi asistaţi
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Teoria M Majoritatea liderilor se situează undeva la mijloc – „Teoria M”. „X” Tradiţional
Sau
„Y” De potenţial
________________________________ ___ ________________________________
Oamenilor le displace munca
Oamenilor le place munca
___
Oamenii trebuie siliţi să muncească
Oamenii muncesc cel mai bine sub auto-direcţionare
________________________________
Oamenii nu îşi asumă de bună voie responsabilitatea
Oamenilor le place să îşi asume respons abilitatea „M” (undeva la mijloc)
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
26
________________________________ ___
Preocupare pentru subordonaţi / discipoli
GRILA DE LEADERSHIP 9
8
Democratic Pozi ţie
________________________________
Participativ
Total
Pozi ţie
Total
___
7
6
________________________________
Bene volent 5
Autocratic
4
___
Total
3
2
1
Laissez Faire Pozi ţie
Total
1
2
3
________________________________
Autocratic
4
5
6
7
Pozi ţie
Total
8
9
___ ________________________________
Preocupare pentru îndeplinirea sarcinilor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
GRILA DE LEADERSHIP Ponderea participării subordonaţilor la luarea deciziilor
Impune
___
Vinde Cons ultă
________________________________
Pune în comun Se retrage Ponderea liderului în luarea deciziilor
Laissez Faire
Poziţie
Total
Democratic
Poziţie
Total
Participativ
Poziţie
Total
________________________________
Benevolent Autocratic Poziţie
Total
Autocratic
Poziţie
Total
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
27
________________________________
De ce este necesară participarea? Creşterea Participării
Creştere pozitivă în: Simţul de responsabilitate al subordonaţilor Creativitatea subordonaţilor Capacitatea subordonaţilor de a rezolva proble mele Îmbunătăţirea productivităţii muncii subordonaţilor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Inte rval mare de timp
Pentru un stil participativ de conducere aveţi nevoie de TIMP
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Inte rval mic de timp
___ Stil participativ
Stil autocratic
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
28
________________________________
Momentul luării deciziei vs. Momentul implementării ei
___ ________________________________ ___
Lider autocrat
Timp
Decizia luată la un anumit moment
Momentul implementării deciziei
________________________________ ___ ________________________________ ___
Lider participativ
Timp
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Stop … timp pentru exerciţiu: Care este stilul dvs de conducere? Rezumaţi cinci valori critice în viaţă Primele cinci principii de conducere ale dvs. (+) –uri
(-) –uri
Cum credeţi că acţionează cei mai buni lideri?
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
29
________________________________ ___ ________________________________
Echipe de succes
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
LUCRUL ÎN ECHIPĂ
___ ________________________________
Ele mente necesare pentru formarea echipelor • • • •
Scop clar Atitudine de Parteneri Declaraţie de misiune Viziune împărtăşită
Ele mente necesare pentru a menţine o echipa
• • • • • •
Norme clare Organizare liberă Sistem de comunicare Răspundere împărţită Încredere Participare largă a partenerilor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
30
ELEMENTE PENTRU FORMAREA ŞI MENŢINEREA ECHIPELOR
________________________________ ___ ________________________________
A. Stadiul de formare
___
B. Stadiul de menţinere
________________________________
1) Organizare 2) Conducere 3) Întâlniri
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
COOPERARE ŞI NU COMPETIŢIE: CONSTRUIREA UNEI ECHIPE • • • • • • • • • •
Ascultaţi cu atenţie Creeaţi un climat de încredere Eliminaţi suspiciunile Acţionaţi ca modele Delegaţi sarcinile Împărtăşiţi repede informaţiile Motivaţi şi susţineţi membrii Rezolvaţi prompt conflictele Păstraţi echipele operaţionale Conduceţi întâlnirile eficient şi eficace
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
31
________________________________
Oamenii în echipe de succes...
___ ________________________________
Clarifică rolurile, relaţiile, sarcinile şi responsabilităţile Împart funcţiile de conducere în cadrul grupului şi folosesc toate resursele membrilor Tolerează ambiguitatea, incertitudinea şi o aparentă lipsă de structură Se interesează de rezultatele fiecărui membru, precum şi de cele ale grupului
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Oamenii în echipe de succes... Rămân deschişi la schimbare, inovaţie şi rezolvarea creatoare a problemelor Se angajează să păstreze comunicarea în grup conform ţintei şi programului, dar permit şi dezacordul
___ ________________________________ ___ ________________________________
Promovează feedback şi NU critică
___
Asigură încrederea şi angajamentul în grup
________________________________
Asigură norme care cer membrilor să se sprijine unii pe alţii, să se respecte şi să fie realişti în aşteptările lor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
32
________________________________
Stadii ale formării echipei
___
2. Furtuna 1. Formare (forming) •Explorarea limitelor •Dinspre individ spre echipă
(storming) •Rezistenţe, neînţelegeri •Fluctuaţii de atitudine
3. Normare (norming)
4. Performanţa (performing)
• Reguli-
•Funcţionarea ca echipă
• Deplasare
•Obiective atinse
proceduri
spre cooperare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Stadii ale formării echipei
________________________________ ___
STADIUL 1: FORMAREA •Trecerea de la statutul de individ la acela de membru •Membrii explorează comportamentele acceptabile în grup •Sentimente de nerăbdare, anticipare şi optimism •Suspiciune, teamă şi anxietate •Încercare de a defini sarcini şi responsabilităţi •Entuziasm şi nerăbdare de a performa
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
33
________________________________ ___ •STADIUL 2: FURTUNA •Membrii îşi dau seama că sarcina este diferită şi mult mai dificilă •Procesul decizional nu este bine definit •Membrii sunt puşi pe ceartă şi nu au răbdare •Membrii se împotrivesc colaborării – se încep să se îndoiască de succes •Presiunile nu lasă activitatea să se desfăşoare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
•STADIUL 3: NORMAREA
___ ________________________________
•Stabilirea normelor de grup •Membrii acceptă roluri şi responsabilităţi •Se reduce conflictul •Cooperarea înlocuieşte competiţia •Uşurare pentru că lucrurile par să meargă •Critică constructivă •Rezolvarea diferenţelor: munca pe primul plan
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
34
________________________________ •STADIUL 4: PERFORMANŢA
___ ________________________________
•Începe diagnosticul şi rezolvarea problemelor •Se implementează schimbări •Membrii acceptă puncte tari şi slabe •Satisfacţie pentru progresul echipei •Membrii încep să se ataşeze unii de alţii •Echipa are coeziune şi este eficientă
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Oameni si echipe de succes TABLOU UMAN (1) Conservator,(2) încărcat de sarcini (3) previzibil, (4) simt al datoriei (5) Abilitate de organizare, (6) capacitate de muncă , (7) disciplină (8)Lipsă de flexibilitate şi de deschidere la idei noi (9) Calm, încrezător în sine şi controlat (10) Capacitatea de a saluta toate contribuţiile fără prejudecăţi, (11) obiectiv, (12) creativ, (13) capacitatea de inovatie (14) Nivel obişnuit de intelect şi creativitate (15) Personalitate puternică şi dinamică(16) Capabil să sfideze inerţia (17) Înclinat către provocarea iritării şi nerăbdării (18) analist (19)Individualist, (20) serios, (21) neortodox (22) Imaginaţie genială, intelect şi cunoştinţe (23) Cu capul în nori şi dispreţuieşte protocolul (24) Investigator de resurse(25) Extro vertit, (26) entuziast şi comunicativ (27) Capacitatea de contacte cu oamenii şi de a explora „noi răspunsuri” la provocări (28) Îşi pierde interesul odată ce provocarea iniţială atrecut (29) Solemn, neemotiv, (30) prudent (31) Judecată discretă dar fără inspiraţie sau aptitudine de a-i motiva pe ceilalţi (32 )Executant, face nu comenteaza (33) Orientat social, sensibil (34) Răspunde oamenilor şi situaţiilor (35) promovează spiritul de echipă( 36) Nedecis în situaţii de criză (37) extrem de ordonata si conştiincioasa, (38) răbdător (39) Capacitate de urmărire a scopurilor până la perfecţionism (40)este îngrijorat de lucruri mărunte, (41)cam sucit, ce spune azi retracteaza miine
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
35
________________________________
Roluri în echipă Principii: • fiecare joacă două tipuri de roluri: profesional şi în echipă • eficacitatea echipei depinde de potrivirea între persoane şi roluri • este necesar un echilibru al rolurilor • există roluri preferate • există un set de roluri care trebuie îndeplinite
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Roluri în echipa după Modelul Belbin • • • • • • • •
Executant Analist Finalizator Funcţionar Cercetător Tehnician Formator Lider
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
36
Exerciţiu Echipa de proiect
________________________________ ___ ________________________________
• Formaţi echipa distribuind oamenii dvs. din pe roluri urm ărind sfatul lui Belbin în alcătuirea echipei • Individual (5-10 min), urmat de exerciţiu de grup (10-15 minute) • Comparaţii, comentarii
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Concluzii • In echipe nu ar trebui să existe ierarhie de roluri, toate sunt necesare • Rolul preferat se poate schimba în timp • În cazul lipsei persoanei adecvate, rolul poate fi suplinit de unul sau mai mulţi membri • Managerul are sarcina de a aloca persoanele în funcţie de roluri, asigurând că toate rolurile sunt îndeplinite
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
37
________________________________ ___ ________________________________
Planificarea Strategică
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Definiţia planificării strategice: Planificarea strategică este procesul prin care o organizaţie stabileşte încotro doreşte să meargă şi determină calea cea mai directă pentru a ajunge acolo.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
38
________________________________ ___
Adică....
________________________________ Planificarea strategică este procesul prin care: se stabileşte situaţia organizaţiei la un moment dat; se arată ce doreşte organizaţia să realizeze; şi se prezintă modul în care aceasta îşi va atinge ţelurile propuse.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Ce presupune planificarea strategică?
___ ________________________________ ___
Planificarea strategică nu trasează decizii viitoare. Ea tratează viitorul deciziilor prezente. Ceea ce trebuie să facem astăzi este să fim pregătiţi pentru o zi nesigură de mâine. Peter F. Drucker Profesor universitar în Ştiinţe Sociale şi Management
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
39
________________________________
Planificarea strategică presupune: Analiza SWOT Identificarea nevoilor şi evaluarea tendinţelor;
___ ________________________________ ___
Considerarea opţiunilor şi modurilor de a reacţiona;
________________________________
Stabilirea unor ţeluri de urmărit pe termen mediu/lung;
___
Stabilirea priorităţilor urmărite pe termen lung; Considerarea relaţiei pe termen lung între diferitele aspecte ale organizaţiei.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Cadrul planificării strategice:
___ ________________________________
Planificarea strategică este un mod de a relaţiona Scopuri Obiective Activităţi Resurse Rezultate
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
40
________________________________
Care sunt avantajele planificării strategice?
___ ________________________________
Ajută la organizarea activităţilor
___
Anticipează şi ajută la evitarea problemelor ce se pot ivi
________________________________
Încurajează inventivitatea şi flexibitatea Facilitează comunicarea, dezvoltă spiritul de echipă şi încrederea în lideri Oferă o imagine a ceea ce o organizaţie poate deveni şi realiza ⇒ împărtăşită, viziunea propulsează, motivează şi inspiră
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Planificarea strategică începe cu o VIZIUNE clară.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
41
________________________________ ___ ________________________________ ___
Unde doreşti să ajungi?
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Importanţa unei Declaraţii de Misiune
___ ________________________________
MISIUNE
___
STRATEGIE (S)
Obiectiv
Activitate
Obiectiv
Activitate
Activitate
Activitate
Obiectiv
Activitate
AGENDA DE LUCRU
Activitate
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
42
________________________________
Declaraţia de misiune defineşte: Scopul existenţei. Tipul organizaţiei. Pe cine serveşte. Are mai puţin de 50 cuvinte. Crează o imagine clară.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Declaraţia de misiune
___ ________________________________
Declaraţia de misiune – Pune bazele pentru strategie – Construieşte identitatea organizaţiei – Creează o viziune pozitivă
Declaraţia de misiune ar trebui să: – Atragă potenţiali clienţii – Creeze o imagine clară
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
43
Importanţa unei Declaraţii de Misiune Declaraţia dvs. de misiune este forţa conducătoare ce vă susţine în tot ceea ce faceţi.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Constituie primul pas în orice proces de planificare strategică şi determină CE faceţi şi CUM faceţi – obiectivele şi proiectele dvs. principale.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Scopuri “SMARTER” Specifice Măsurabile Acceptabile Realizabile – resurse suficiente pentru îndeplinirea lor Timp alocat– rezonabil pentru realizarea lor Extinderea, expansiunea Recompensare pentru atingerea lor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
44
________________________________
Ce sunt obiectivele?
___ ________________________________
Scopurile organizaţiei pe terment lung Orientate către acţiune: foloseşte limbajul activ
___
Dau direcţia de mers
________________________________
Specifică rezultatele urmărite în termeni măsurabili
___
Sunt realiste, dar constituie o provocare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Bazele planificării strategice
___ ________________________________
Construieşte pe competenţe cheie Cunoaşte dorinţele & nevoile organizaţiei dvs.
___
(membrii, personal, clienţi, etc.)
________________________________
Menţine un echilibru între resurse & rezultate Implică pe ceilalţi în dezvoltare & implementare Organizează pentru mâine Stabileşte standarde înalte
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
45
________________________________ ___
Procesul este partea cea mai importantă a planificării!
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Planificarea pas cu pas Majoritatea metodelor de planificare se concentrează asupra următoarelor întrebări: Ce cunoaştem? ⇒ ETAPA DE STRÂNGERE DE INFORMAŢII
Ce posibilităţi avem? ⇒ ETAPA DE ANALIZĂ
Ce viitor dorim? ⇒ ELABORAREA PROPRIU-ZISĂ A PLANULUI
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
46
________________________________
Etapa iniţială, de strângere de informaţii Analizaţi procesul de planificare. Analizaţi misiunea şi ţelul planificării. Analizaţi evoluţia organizaţiei. Analizaţi situaţia financiară a organizaţiei. Analizaţi structura organizaţiei. Analizaţi profilul membrilor. Analizaţi programul. Analizaţi sondajele în rândul membrilor. Analizaţi situaţia. Fixaţi agenda de lucru.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Etapa de analiză
___ ________________________________ ___
ANALIZA OPŢIUNILOR ANALIZA CONCURENŢEI ANALIZA ALTOR FACTORI EXTERNI
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
47
Elaborarea propriu-zisă a planului
________________________________ ___ ________________________________
Faceţi previziuni
___
Stabiliţi strategii
________________________________
Fixaţi-vă ţelurile
___
Stabiliţi obiective
________________________________
Comparaţi resursele cu planurile
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Implementarea planului strategic Redactaţ Redactaţ i planul î n scris şi obţ obţ ineţ ineţ i aprobarea acestuia Faceţ i astfel ca bugetele şi planul de muncă anual să corespundă planului strategic Evaluaţ Evaluaţ i progresele î nregistrate Aduceţ i planul la cunoştinţ a membrilor Consiliului de Administraţ ie sau investitorilor
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
48
________________________________
Implementarea presupune: Dezvoltarea unei structuri de implementare – Cine este responsabil & autorizat – Care sunt resursele - buget, personal, materiale... – Care sunt sarcinile cheie
Stabilirea unui orizont de timp
– Determinarea “pietrelor de încercare” – Verificări periodice ale progresului planificat
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Elaborarea planului de marketing
________________________________
Evaluarea, actualizarea planului pe termen lung
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Fişă de planificare - Model (1) Produse/Servicii ce vor fi oferite: Motivaţie: Criterii de măsurare: Scopuri:
Strategii/Activităţi: Responsabil: Durată: Resurse necesare:
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
49
Fişă de planificare - Model (2)
________________________________ ___
1. Viziune 2. Declaraţie de misiune 3. Analiza strategică 4. Program de lucru pentru anul... (Obiectiv SMARTER) Obiectivul 1: Activitate Responsibilitate: persoana, funcţia Termen: Data Resurse necesare: Obiectivul 2: Activitate Responsibilitate: persoana, funcţia Termen: Data Resurse necesare:
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
De ce eşuează uneori planificarea?
___ ________________________________
Factorii de decizie nu se implică
___
Lipsa unei evaluări atente
________________________________
Presupunerile false sau nerealiste
___
Stabilirea dinainte a rezultatelor Incapacitatea conflictele
conducerii
de
________________________________ a
stăpâni
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
50
ANALIZA „SWOT” - Instrument important în alegerea strategiei firmei • • • •
ce reprezintă analiza „SWOT” ? S = STRENGTHS = Puncte tari W = WEAKNESSES = Puncte slabe O = OPPORTUNITIES = Oportunităţi / Posibilităţi • T = THREATS = Ameninţări / Riscuri
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Etapele analizei SWOT: 1. Enumerarea principalelor puncte tari şi slabe ale firmei, vis-a-vis de firmele concurente; 2. Enumerarea oportunităţilor şi ameninţărilor / riscurilor prezente şi viitoare ale companiei; 3. Identificarea aspectelor critice: Ajută punctele tari la valorificarea oportunităţilor şi blocarea ameninţărilor? Blochează punctele slabe oportunităţile menţionate?
4. Definirea factorilor de succes („+”), care reprezintă aspectele cheie ce trebuie abordate la elaborarea strategiei firmei.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
51
________________________________ OPORTUNITĂŢI 1.
2.
3.
4.
5.
AMENINŢĂRI / RISCURI 1.
2.
3.
4.
___
5.
________________________________ MATRICEA „SWOT”
___
PUNCTE TARI
________________________________ 1. 2.
___
3. 4. 5.
________________________________
PUNCTE SLABE
1. 2.
___
3. 4. 5.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
MATRICEA SWOT
___ ________________________________
OPORTUNITATI (O) PUNCTE TARI (S)
STRATEGII S–O AGRESIVE
PUNCTE SLABE (W)
STRATEGII W-O DIVERSIFICARE
RISCURIAMENINTARI (T) STRATEGII S-T
___ ________________________________
RESTRUCTURARE
___
STRATEGII W-T APARARE
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
52
Tipuri de strategii
________________________________ ___
Strategiile S-O urmăresc fructificarea oportunităţilor care corespund punctelor tari ale companiei (strategie de tip agresiv)
________________________________
Strategiile W-O depăşesc punctele slabe pentru a accesa
___
oportunităţile. (strategie de diversificare)
Strategiile S-T identifică modalităţile prin care compania îşi poate utiliza punctele tari pentru a-şi reduce vulnerabilitatea la factorii de risc. (strategie de restructurare) Strategiile W-T stabilesc planuri defensive care să împiedice ca
punctele slabe ale companiei să devină surse considerabile de alimentarea a factorilor externi de risc. (strategie de apărare a poziţiei câştigate)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Supervizarea prin Conducere pe bază de proiecte
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
53
________________________________
Rolul şi importanţa proiectelor în conducerea organizaţiei • Proiectul = un instrument managerial care completează instrumentele de administrare curentă, utilizate în organizaţie
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Ce este un proiect ? • Proiectul este o investiţie de resurse pe o perioadă determinată, având ca scop realizarea unui obiectiv sau unui set de obiective precise; • În alţi termeni, un proiect este o idee de îmbunătăţire a unei stări de lucruri • Astfel, proiectul nu este sinonim nici cu planul de afaceri (care trebuie să evidenţieze situaţia unei organizaţii şi a mediului său economic concurenţial la un moment dat), nici cu studiul de fezabilitate (care trebuie să evidenţieze necesitatea şi avantajele implementării ideii unui proiect).
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
54
________________________________
Ce este un proiect ? • Prin urmare, conducerea pe bază de proiecte este un mod de organizare a activităţii, caracterizat prin: – utilizarea unor resurse prestabilite, special alocate, – într-o perioadă de timp determinată, – cu scopul atingerii unor obiective (stări) clar definite.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Externalităţi • O activitate curentă – un proiect poate pune în funcţiune activităţi curente
• O organizaţie – o organizaţie poate contribui la un proiect – o organizaţie poate funcţiona temporar pe durata proiectului – un proiect poate înfiinţa o organizaţie
• Un set de active – un set de active poate fi rezultatul unui proiect – un set de active poate reprezenta o resursă pentru proiect
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
55
Specificul supervizării prin promovarea managementului de proiect • Rolul stakeholder-ilor este foarte important, IAR ACŢIONARII SUNT PRINCIPALELE PĂRŢI INTERESATE • Obiectivele, durata şi bugetul sunt clar definite. • Evaluarea se face strict în funcţie de realizarea obiectivelor • Personalul este, de regulă, angajat pe durata proiectului. • Conduce la aplatizarea ierarhiei din structurile organizatorice • Facilitează evaluarea: rezultate şi procese
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Direcţii de acţiune • Managementul timpului – planificarea rezultatelor şi resurselor – Mecanism de detectare timpurie a problemelor
• Managementul personalului – Clarificarea rolurilor – Clarificări asupra Lanţului
• Managementul resurselor – Realocare, dinamică – eficienţa utilizării
• Managementul riscurilor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
56
Ciclul de viaţă al proiectului Politici
___ ________________________________
Identificare
M&E
________________________________
___ ________________________________ ___
Implementare
Pregătire Finanţare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Strategii şi Politici • Se stabilesc liniile directoare şi principiile de acţiune în companie/organizaţie • Se stabilesc priorităţile la nivelul companiei, pe baza: – priorităţilor generale şi locale – surselor de finanţare proprii sau/şi atrase – capacităţilor existente – conjunctura şi condiţiile din piaţă
• Se formulează idei de programe şi proiecte
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
57
Identificarea • Analiza problemelor, nevoilor şi intereselor stakeholder-ilor • Studii de (pre)fezabilitate, sectoriale sau tematice • Se formulează decizia asupra ideilor care vor fi studiate în detaliu în faza de design de proiect
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Design (pregătire/formulare) • Studierea ideii de proiect ţinând cont de:
___ ________________________________
– direcţiile strategice – indicatorii de performanţă – opiniile principalilor stakeholderi
___
– relevanţa pentru problemele firmei – fezabilitatea ideii de la baza proiectului
___
• Aspecte cheie:
• Planificarea implementării proiectului, pe baza unui cadru de analiză logică.
________________________________ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
58
________________________________
Finanţarea • Se eliberează bugetele de către investitor(i) numai în baza proiectelor avansate spre analiză şi aprobare • Se ia decizia de finanţare • Se alege/numeşte o echipă de proiect • Se elaborează un document formal care statuează aranjamentele de finanţare şi implementare şi performanţele de obţinut de către echipa de proiect • Formalităţi de raportare şi supervizare
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Implementarea • Se folosesc resurselor planificate pentru atingerea scopului proiectului, a obiectivelor şi rezultatelor estimate prin indicatori de performanţă • Se monitorizează progresul implementării proiectului (fizic şi valoric, indicatori de rezultat şi de proces) • Evaluările intermediare pot conduce la decizia de ajustare (sau eventual de oprire a proiectului)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
59
Evaluarea Intervine:
________________________________ ___
– în timpul implementării (intermediară) – la finele implementării (finală) – după încheierea implementării (ex-post)
________________________________
– – – –
________________________________
• Măsoară:
randament eficienţa impact sustenabilitatea
• Oferă informaţii credibile şi utile • Încorporează învăţăminte pentru decidenţi • Decizie de a continua, modifica sau opri un proiect
___ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Impactul proiectelor asupra structurii organizatorice a firmei Premise: • trecerea de la structura tradiţională la cea matricială • trecerea de la organizaţie orientată către la cea orientată către <proces>
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
60
________________________________
Ciclul de rezolvare a problemei OBSERVĂ MONITORIZEAZĂ
IMPLEMENTEAZĂ
___ ________________________________
RECUNOAŞTE PROBLEMA
___ ________________________________
FACE ALEGEREA
STABILEŞTE OBIECTIVELE
EVALUEAZĂ OPŢIUNILE
ÎNŢELEGE PROBLEMA
___ ________________________________ ___
DETERMINĂ OPŢIUNILE
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Supervizare prin promovarea conducerii pe bază de bugete
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
61
Rolul şi importanţa bugetării în conducerea companiei • Bugetul = plan financiar care stabileşte veniturile anticipate şi/sau cheltuielile estimate pe o perioadă de timp viitoare • Bugete: – – – – –
de venituri/vânzări de producţie de investiţii departamental general: • flux de numerar • cont de profit/pierdere • Bilanţul contabil
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Avantajele bugetului
___
• instrument de planificare • instrument de coordonare
________________________________
• instrument de stabilire, control şi măsurare a performanţei organizaţionale şi individuale • instrument de motivare
________________________________
___ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
62
Limitele supervizării pe baza de bugete • se bazează pe cunoştinţe de planificare financiară • implică estimări • consumă timp indirect productiv • poate fi inflexibil • cere asumarea responsabilităţii, deci poate produce rezistenţă, dacă nu este utilizat corespunzător • procesul cere timp de învăţare
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Supervizarea prin bugete
___
Presupune:
________________________________
• •
___
• • • • • •
Stabilirea obiectivelor organizaţiei Identificarea factorilor externi şi interni care ar putea limita venit urile şi cheltuielile Estimarea veniturilor organizaţiei pe perioada viitoare, pe surse de venituri Estimarea cheltuielilor departamentale şi pe proiecte Stabilirea bugetului consolidat (flux de numerar, profit şi pierdere, bilanţ) Defalcarea bugetului pe centre de venituri şi/sau cheltuieli Monitoriz area execuţiei bugetului şi măsuri corective E valuarea şi raportarea execuţiei bugetului
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
63
________________________________
Estimarea veniturilor • Tipuri de venituri (vânzări, investiţii, donaţii, alocaţii bugetare etc) • Volumul veniturilor (cantităţi şi preţuri/valoare unitară) • Graficul veniturilor în timp
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Stabilirea cheltuielilor • Tipuri de cheltuieli (lansare, directe, indirecte, investiţii) • Volumul cheltuielilor (cantităţi şi preţuri) • Graficul cheltuielilor în timp
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
64
________________________________
Prag de rentabilitate
___ ________________________________
Venituri din vânzări Venituri şi Cheltuieli ($)
Costuri totale (fixe + variabile)
___ ________________________________ ___
Pragul de rentabilitate Costuri fixe
Unităţi vândute (n)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Stabilirea cheltuielilor Costuri unitare: Estimare: • stabilirea • stabilirea cheltuielilor totale de cheltuielilor prin jos în sus, prin metode indirecte: însumarea directă a experienţa unor cheltuielilor proiecte sau confirmate ale activităţi anterioare, fiecărei componente ipoteze de a proiectului proporţionalitate (bugetare cu baza (bugetare zero) incrementală) etc
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
65
Structura unui buget • o matrice grupând: – pe linii: diferite tipuri de venituri, respectiv cheltuieli – pe coloane: unitate de măsură, preţ unitar, cantitate, total venit/cheltuială
• planificarea fluxurilor de numerar: – intrări şi ieşiri de numerar la diferite momente de timp (uzual lunar)
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Bugetarea unui proiect • Bugetul de cheltuieli pe fiecare tip de activitate • Bugetul de cheltuieli consolidat al proiectului • Planificarea fluxului de numerar al proiectului
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
66
Impactul bugetului asupra structurii organizatorice a firmei • Misiune şi obiective organizaţionale clar definite şi comunicate • Structura (centre de venituri şi/sau cheltuieli) şi responsabilităţi clare privind conceperea şi administrarea bugetului • Un mecanism formalizat de concepere, monitorizare şi evaluare/raportare • Un mecanism de delegare formală a atribuţiei bugetare • Abilităţi de planificare dezvoltate
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Concluzii şi recomandări • Bugetul este un instrument managerial indispensabil • Bugetul acţionează în paralel cu alte instrumente manageriale • Managementul bugetelor presupune anumite abilităţi specifice în planificarea financiară • Performanţă procesului de bugetare trebuie definită, monitorizată şi evaluată • Performanţa individuală se evaluează global
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
67
________________________________ ___ ________________________________
Monitorizarea şi supervizarea performanţelor
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Managementul performanţei proiectelor • Stabilirea standardului de performanţă a proiectelor: indicatori şi mijloace • Monitorizarea performanţei • Evaluarea performanţei • Revizuiri şi ajustări necesare în organizaţie
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
68
________________________________
Supervizare, cum? • Analiză • Monitorizare • Supervizare • Control • Auditing • Evaluare Care este legatura sau diferenţa dintre ele?
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Standardul de performanţă al proiectelor • Rezultate: – atingerea obiectivelor – realizarea impactului scontat – sustenabilitatea (rezultatele au şanse să se menţină pe timp mai îndelungat)
• Procese: – încadrarea în timp – încadrarea în buget – respectarea indicatorilor de calitate – identificarea şi rezolvarea problemelor
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
69
________________________________
Monitorizarea performanţei Aspecte urmărite:
Sistemul de referinţă:
• realizarea activităţilor proiectate • obţinerea output-urilor şi rezultatelor, inclusiv calitatea • execuţia detaliată a bugetului • încadrarea în timp • evoluţia mediului
• sistemul de proceduri de lucru • indicatori • plan de operaţii • buget • factorii externi
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Sistemul de supervizare implică: • comunicare orală • întâlniri de lucru/ procese verbale • rapoarte periodice/ format standard • observarea directă a unor activităţi (când este cazul) • supervizare externă –audit extern (în cazuri speciale) • evaluări încrucişate
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
70
Probleme tipice în implementare
________________________________ ___ ________________________________
• performanţe scăzute
___
• întârzieri
________________________________
• depăşiri de buget
___
• abateri procedurale
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Cauze tipice • • • • • • • •
lipsa expertiză/ experienţa echipei/indivizilor comunicare defectuoasă conflicte comportamente indezirabile planificare defectuoasă sarcini/indicatori supraestimaţi subevaluarea necesarului de resurse schimbări majore în mediu
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
71
________________________________
Măsuri corective • • • • • • • • •
consultare negociere/mediere realocarea resurselor revizuirea calendarului de implementare realocarea rolurilor/activităţilor pe oameni înlocuirea unor membri ai echipei/unei echipe evaluare externă reformularea rezultatelor/obiectivelor oprirea proiectului
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Raport de monitorizare/supervizare • Pot fi prezentate: – periodic (zilnic/săptămânal/lunar) – la încheierea fiecărei activităţi – la încheierea unui grup de activităţi – la încheierea unor activităţi critice pentru proiect
• Este indicată standardizarea lor la nivel de organizaţie.
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
72
________________________________
Structura unui raport Sunt recomandate secţiunile: – Rezumat (executive summary) – Informaţii generale – Modul de lucru – Fapte şi date – Analiză şi constatări – Concluzii şi recomandări
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Informaţii cheie în rapoartele de supervizare • • • • • • • • • • •
date de identificare stadiul realizării activităţilor (descriere) stadiul realizării indicatorilor deviaţiile faţă de valorile planificate justificarea deviaţiilor măsurile corective luate rezultatele aşteptate ale măsurilor corective activităţile planificate pentru perioada următoare calendarul de implementare actualizat execuţia bugetului/devieri realocări necesare în cadrul bugetului
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
73
Evaluarea rapoartelor Evaluarea rezultatelor
Evaluarea procesului
• eficacitatea (obiectiv realizat/planificat) • impactul asupra grupului-ţintă • sustenabilitatea
• eficienţa (rezultate/resurse) • economia (costuri realizate/planificate) • încadrarea în timp • calitatea (satisfacţia stakeholderilor) • probleme şi măsuri corective
________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
Evaluarea performanţei individuale
________________________________ ___ ________________________________
• Performanţa individului în cadrul unei echipe se evaluează în contextul performanţei globale, coroborat cu performanţa în îndeplinirea activităţilor curente şi în cadrul altor proiecte la care a participat.
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
74
Consecinţele evaluării performanţei
________________________________ ___ ________________________________
• La nivel individual:
• La nivel organizaţional: – îmbunătăţirea în timp a performanţelor – învăţare organizaţională
– învăţare individuală (cunoştinţe, abilităţi, atitudini) – premiere/sancţionare – promovare/retrograd are/mutare laterală
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________
Concluzii Conducerea pe baza de proiecte şi bugete asigură introducerea unor instrumente de monitorizare şi supervizare atât a rezultatelor, cât şi a proceselor prin care se ating acele standarde de performanţă cerute de investitori şi acceptate de echipa de proiect
___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___ ________________________________ ___
75