24 Justitie & Afaceri Interne

JUSTIŢIE ŞI AFACERI INTERNE

Bucureşti 2004

1

La elaborarea textelor acestor broşuri au contribuit: Experţi: ILEANA PASCAL MONICA VLAD ŞTEFAN DEACONU CODRU VRABIE Supervizare: ELENA SIMINA TĂNĂSESCU AUREL CIOBANU - DORDEA

În cadrul proiectului „Campanie de informare a funcţionarilor publici privind conţinutul acquis-ului comunitar“ au fost elaborate broşuri privind primele 15 capitole de negociere în anul 2002 şi pentru ultimele 15 capitole în anul 2004

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României Justiţie şi afaceri interne. - Pipera : Dacris, 2004 ISBN 973-86939-8-5 34

© CRJ 2004

2

Lista capitolelor în care este împărţit acquis-ul comunitar, în vederea negocierilor cu statele care aderă la Uniunea Europeană Capitolul 1: Libera circulaţie a mărfurilor Capitolul 2: Libera circulaţie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulaţie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulaţie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societăţilor comerciale Capitolul 6: Politica în domeniul concurenţei Capitolul 7: Agricultură Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica în domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitarea Capitolul 11: Uniune economică şi monetară Capitolul 12: Statistică Capitolul 13: Politici sociale şi ocuparea forţei de muncă Capitolul 14: Energia Capitolul 15: Politica industrială Capitolul 16: Întreprinderile mici şi mijlocii Capitolul 17: Ştiinţa şi cercetarea Capitolul 18: Educaţie, formare profesională şi tineret Capitolul 19: Telecomunicaţii şi tehnologia informaţiei Capitolul 20: Cultura şi politica în domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regională şi coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protecţia mediului înconjurător Capitolul 23: Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii Capitolul 24: Justiţie şi afaceri interne Capitolul 25: Uniune vamală Capitolul 26: Relaţii externe Capitolul 27: Politica externă şi de securitate comună Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispoziţii financiare şi bugetare Capitolul 30: Instituţii Capitolul 31: Diverse

3

ABREVIERI C.E. Comunitatea Europeană D.S.P.M. Direcţia pentru Străini şi Probleme de Migrări G.A.F.I. (F.A.T.F.) Grupul de Acţiune Financiară împotriva Spălării Banilor (în cadrul OCDE) H.G. Hotărâre a Guvernului I.G.P.F. Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră J.A.I. Justiţie şi Afaceri Interne J.O. (O.J.) Jurnalul Oficial al Uniunii Europene M.A.I. Ministerul Administraţiei şi Internelor O.C.D.E. Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică O.L.A.F. Oficiul European de Luptă Antifraudă O.N.R. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi O.N.U. Organizaţia Naţiunilor Unite O.U.G. Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului P.N.A.R. Planul Naţional pentru Aderarea României la UE S.I.S. Sistemul de Informaţii Schengen S.J.E. Spaţiul Judiciar European T.I. Tehnologia informaţiilor T.U.E. Tratatul asupra Uniunii Europene U.E. Uniunea Europeană

4

Actele normative adoptate la nivel comunitar Tratatele constitutive (versiunile republicate, în urma modificărilor şi completărilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeană şi Tratatului asupra Uniunii Europene), legislaţia în vigoare, legislaţia în pregătire, precum şi hotărârile recente pronunţate de Curţii Europeană de Justiţie se regăsesc în cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex). În temeiul şi în conformitate cu dispoziţiile tratatelor constitutive, instituţiile UE cu competenţe în procesul legislativ adoptă, în esenţă, următoarele acte normative : • Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrării lor în vigoare atât pentru statele membre, cât şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplică direct pe teritoriul statelor membre, cărora le este interzis să adopte măsuri de transpunere sau orice alte măsuri care ar putea îngrădi aplicarea lor directă. Dacă în text nu este precizată data intrării în vigoare, aceasta va fi reprezentată de cea de a 20-a zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene. • Directivele sunt actele stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lăsând la latitudinea acestora modalităţile de atingere a lor. În text este precizată data până la care statele membre trebuie să adopte măsurile de adaptare la directiva în cauză. Directivele se aplică şi ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai după expirarea termenului de transpunere. • Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice cărora le sunt adresate. Unele au caracter individual (având un singur destinatar sau un număr limitat de destinatar), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre şi pentru persoanele fizice şi juridice aflate pe teritoriul acestora). • Recomandările, rezoluţiile şi avizele sunt acte fără caracter 5

obligatoriu, jucând rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislaţiilor şi practicilor naţionale. • Acordurile şi convenţiile sunt înţelegeri în formă scrisă supuse dreptului internaţional dar încheiate fie de către Comunităţi cu state terţe, fie de către acestea şi statele membre cu state terţe, fie numai între statele membre, în conformitate cu competenţele stabilite prin tratatele constitutive. Într-o serie de domenii, în afara actelor normative mai sus arătate, instituţiile Uniunii adoptă şi alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea vor fi arătate şi explicate în cadrul prezentării domeniilor respective. Baza de date EUR-Lex permite regăsirea tuturor actelor legislative în vigoare sau în pregătire prin intermediul mai multor facilităţi de căutare: 1. Indexul analitic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei în funcţie de domeniu); 2. Indexul alfabetic al directorului de legislaţie (regăsirea legislaţiei după termeni cheie ordonaţi alfabetic); 3. căutare după numărul Jurnalului Oficial în care s-a publicat actul legislativ; 4. căutare după numărul actului legislativ (cu ajutorul unui cod format automat de către facilitatea de căutare); 5. căutare după cuvinte cheie în text. Toate aceste facilităţi de căutare uşurează considerabil regăsirea unui act legislativ sau a actelor legislative încadrate la un anumit domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea mai utilă facilitate este indexul analitic al directorului de legislaţie (cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind împărţit cel puţin pe subcapitole).

6

Cuprins I. Introducere II. Acquis-ul comunitar în domeniul justiţiei şi afacerilor interne 1. Temeiul juridic 2. Politica în domeniul vizelor 3. Controlul frontierelor 4. Politica în domeniul migraţiei 5. Probleme legate de azil 6. Protecţia datelor 7. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate 8. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei 9. Combaterea drogurilor 10. Lupta împotriva spălării banilor 11. Cooperarea vamală 12. Cooperarea juridică A. În materie civilă B. În materie penală III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul justiţiei şi afacerilor interne 1. Politica în domeniul vizelor a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 2. Controlul frontierelor a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 3. Politica în domeniul migraţiei a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 4. Probleme legate de azil a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă

9 12 12 13 16 16 17 18 18 21 21 22 23 23 23 26 29 29 29 31 31 31 32 33 33 35 35 35 36

7

5. Protecţia datelor a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 6. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 7. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 8. Combaterea drogurilor a) Armonizare legislativă b) Capacitate administrativă 9. Lupta împotriva spălării banilor a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 10. Cooperarea vamală a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 11. Cooperarea juridică A. În materie civilă a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă B. În materie penală a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă 12. În perspectivă

37 37 39 39 39 41 41 41 43 43 43 44 44 45 45 47 47 47 49 49 50

ANEXĂ Legislaţia comunitară relevantă în domeniul justiţiei şi afacerilor interne 54 În domeniul vizelor 55 În domeniul controlului frontierelor 69 În domeniul migraţiei 80 În domeniul azilului 91 În domeniul protecţiei datelor 96 În domeniul cooperării poliţieneşti, luptei împotriva criminalităţii, a fraudei, corupţiei, spălării banilor şi traficului de droguri 99 117 În domeniul cooperării vamale În domeniul cooperării juridice 121

8

I. Introducere Cooperarea în domeniul justiţiei şi al afacerilor interne, a fost instituţionalizată iniţial prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene (TUE). Scopul acestei cooperări a fost, pe de o parte, acela de a înlătura ultimele obstacole în calea liberei circulaţii a persoanelor în interiorul Uniunii, iar, pe de alta, de a aprofunda cooperarea statelor membre în aceste domenii. Cooperarea include politica acordării de azil; regulile aplicate în cazul trecerii frontierelor externe ale statelor membre; politica în domeniul imigraţiei; combaterea traficului de droguri; combaterea fraudei internaţionale; cooperare juridică în materie de drept civil şi penal; cooperare în domeniul vamal; cooperare poliţienească. Scopul politicilor de justiţie şi afaceri interne este acela de a realiza un spaţiu European, în care libertatea, securitatea şi justiţia să fie păstrate şi mai bine exprimate. Acestea constituie unele din punctele cele mai sensibile pentru opinia publică. De aceea, negocierile asupra acestui capitol nu vizează atât obţinerea unor perioade de tranziţie, ci mai degrabă găsirea căilor de creştere a încrederii statelor membre în capacitatea statelor candidate de a aplica acquis-ul comunitar. Aspecte precum controlul la frontiere, migraţia ilegală, traficul de droguri şi spălarea banilor, protecţia datelor şi recunoaşterea reciprocă a deciziilor instanţelor judecătoreşti, trebuie, ca până la aderare să poată fi aplicate şi administrate la standarde ridicate de către România, iar administraţia publică şi sistemul judiciar trebuie să fie capabile să lucreze conform cerinţelor europene. Ca acte normative, în această sferă sunt utilizate diverse instrumente, precum: acţiunile comune, poziţiile comune, deciziile-cadru şi convenţiile. În ciuda progreselor semnificative, au fost exprimate şi critici cu privire la toate acţiunile întreprinse în cadrul cooperării în acest domeniu. S-a căzut de acord asupra nevoii de a fi introduse prevederi mai eficiente în scopul întăririi structurilor de cooperare şi încorporarea în 9

cadrul legislativ comunitar a domeniilor menţionate mai înainte, ce sunt legate de controlul persoanelor (azil, imigrare şi trecerea graniţelor externe). Iniţial, toate domeniile referitoare la justiţie şi afaceri interne erau reglementate prin metoda interguvernamentală în cadrul celui de-al treilea pilon al UE. Tratatul de la Maastricht (1992) a plasat aici şi politica referitoare la azil, problematica trecerii frontierelor externe şi politica referitoare la imigraţie (Titlul VI - cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne, cunoscut şi sub numele de al treilea pilon al UE). Progresele înregistrate începând din 1993, datorită cooperării în materie de justiţie şi afaceri interne, au determinat înscrierea unor obiective mai ambiţioase în Tratatul de la Amsterdam (1997). Pentru a permite o veritabilă liberă circulaţie a persoanelor pe teritoriul Uniunii Europene şi pentru a lupta mai eficient împotriva crimei organizate şi fraudelor, s-a decis instituirea unui spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie. De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, aceste domenii sunt repartizate între pilonul I şi III. În cadrul primului pilon, unde funcţionează metoda comunitară, a fost adăugat un nou titlu TUE: vize, azil, imigrare şi alte politici referitoare la libera circulaţie a persoanelor. Totodată, a prevăzut o perioadă de 5 ani până la momentul în care se vor aplica procedurile comunitare şi în aceste domenii. Consiliul European de la Viena din decembrie 1998 a aprobat Planul de Acţiune al Consiliului şi Comisiei de stabilire a unui spaţiu al libertăţii, securităţii şi justiţiei, care deschide o nouă dimensiune pentru acţiunea în acest domeniu, după intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam. Totodată, Consiliul a cerut să se acorde o atenţie sporită creării unui Spaţiu Juridic European (S.J.E.), în conformitate cu Tratatul de la Amsterdam, care să conţină instrumentetele necesare pentru o cooperare juridică eficientă şi dezvoltarea rolului Europol, ca instrument de luptă împotriva crimei organizate. Acest plan de acţiune a fost detaliat şi dezvoltat de Consiliul European de la Tampere, din octombrie 1999.

10

Anumite sectoare au fost circumscrise cadrului legislativ comunitar, în timp ce noi domenii şi metode au luat naştere. “Spaţiul Schengen”, creat în afara cadrului juridic al Uniunii Europene, la iniţiativa unor state member, care au dorit să avanseze mai mult în ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, a fost în cele din urmă inclus în tratatele UE şi CE. Funcţionarea sa, are ca rezultat eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii (între statele membre). Ca şi în cazul extinderilor anterioare, participarea noilor state membre la “spaţiul Schengen” va face obiectul unei decizii unanime a Consiliului, după aderare şi după examinarea atentă a gradului de pregătire practică şi legislativă a noilor state membre. Aderarea la UE nu va duce imediat la eliminarea controalelor la graniţele dintre statele mai vechi şi cele mai noi. Ca şi în cazul extinderilor precedente, aceasta va face subiectul unei decizii distincte a Consiliului, la un anumit timp după aderare şi după o analiză detaliată a nivelului de pregătire al noilor state membre din punct de vedere legislativ şi practic. Un instrument cheie în perioada de pregătire pentru aderare, îl constituie Planul de acţiune pentru implementarea Acordului Schengen, care trebuie să demonstreze înţelegerea profundă a implicaţiilor acquis-ului Schengen şi să prezinte un program credibil pentru adoptarea acestora înainte de aderare. În acest sens, toate ţările candidate au prezentat un asemenea plan. Prin politica sa, Uniunea Europeană are în vedere crearea unei zone europene de libertate, securitate şi justiţie, în care nu mai este nevoie de controlul persoanelor la frontierele interne, indiferent de cetăţenie. În acelaşi timp, se desfaşoară un amplu proces de implementare a unor standarde comune în ceea ce priveşte controlul la frontierele externe ale Uniunii şi politicile de vize, azil şi imigraţie. Marea Britanie şi Irlanda nu au acceptat să ia parte la măsurile din cadrul Titlului IV al Tratatului de la Roma, iar Danemarca participă doar în cadrul măsurilor referitoare la politica de vize.

11

În ceea ce priveşte România, Parteneriatul pentru aderare constituie actualmente elementul-cheie al strategiei consolidate de pre-aderare, enunţând principiile, obiectivele şi priorităţile de acţionare şi mobilizând într-un cadru unic toate formele de asistenţă comunitară. În 2000, au început efectiv negocierile de aderare, pe capitole, a României la Uniunea Europeană, iar Capitolul referitor la Justiţie şi Afaceri Interne a început să fie negociat abia în primul semestru al anului 2002, fiind în curs de negociere.

II. Acquis-ul comunitar în domeniul justiţiei şi afacerilor interne 1. Temeiul juridic Justiţia şi Afacerile Interne reprezintă unul din cei trei piloni pe care se fondează Uniunea Europeană, alături de Comunităţile Europene (Pilonul I) şi Politica Externă şi de Securitate Comună (Pilonul II). Cooperarea domeniilor justiţiei şi afacerilor interne formează obiectul dispoziţiilor speciale cuprinse în Titlul VI din Tratatul de la Maastricht, în care sunt enumerate probleme de interes comun pentru care sunt prevăzute proceduri de cooperare. Ulterior, Tratatul de la Amsterdam a reorganizat cooperarea în domeniile justiţiei şi afacerilor interne, stabilind ca obiectiv crearea unui spaţiu al liberei circulaţii, securităţii şi justiţiei. Spaţiul comun de justiţie şi cooperare în acest domeniu este unul din obiectivele fundamentale prevăzute în dispoziţiile Tratatului de la Roma, ce trebuie îndeplinit în vederea realizării pieţei comune. Libera circulaţie a persoanelor, eliminarea controalelor la frontierele interne, lupta împotriva crimei organizate, a traficului de droguri şi cooperarea juridică în materie civilă şi penală constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piaţă internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere interne şi a restricţionării circulaţiei persoanelor fizice. Sensul conceptului de cooperare în domeniul justiţiei şi afacerilor interne a evoluat foarte mult de la momentul apariţiei sale. 12

Baza legală a justiţiei şi afacerilor interne este constituită de articolele 2942 din Tratatul Uniunii Europene, de art. 17-22 şi art. 61-69 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. 2. Politica în domeniul vizelor Cea mai importantă etapă în realizarea unui spaţiu al liberei circulaţii a persoanelor, este reprezentată de încheierea celor două acorduri Schengen: Acordul Schengen (semnat la 14 iunie 1985) şi Convenţia de Implementare Schengen (semnată la 19 iunie 1990 şi intrată în vigoare la 26 martie 1995). Acordul Schengen a fost semnat în 14 iunie 1985 de Germania, Belgia, Franţa, Luxemburg şi Olanda, având drept obiectiv suprimarea progresivă a controalelor la frontierele comune şi instaurarea unui regim de liberă circulaţie pentru toate persoanele-resortisanţi ai statelor semnatare, ai celorlalte state membre ale Comunităţii sau ai statelor terţe. Convenţia de aplicare a Acordului Schengen a fost semnată în 19 iunie 1990 de aceleaşi 5 state. Ea defineşte condiţiile de aplicare şi garanţiile de punere în practică a liberei circulaţii a persoanelor, modifică legile naţionale şi este supusă ratificării parlamentare. Italia (1990), Spania şi Portugalia (1991), Grecia (1992), Austria (1995), Suedia, Finlanda şi Danemarca (1996), s-au alăturat listei semnatarilor. Islanda şi Norvegia sunt de asemenea, părţi la Convenţie. Acordul, Convenţia, declaraţiile şi deciziile adoptate de Comitetul Executiv al Spaţiului Schengen, formează acquisul Schengen. În momentul redactării Tratatului de la Amsterdam, s-a decis integrarea acestui acquis în Uniunea Europeană, începând din 1 mai 1999, deoarece el corespunde unuia din principalele obiective ale pieţei unice: libera circulaţie a persoanelor. Integrarea juridică a acquis-ului Schengen în Uniunea Europeană a fost însoţită de o integrare instituţională. Consiliul UE a înlocuit Comitetul Executiv Schengen, iar Secretariatul General al Consiliului a luat locul Secretariatului Schengen. În prezent, Convenţia este semnată de 13 dintre statele membre UE. Irlanda şi Marea Britanie nu sunt părţi la Convenţie, dar au avut

13

posibilitatea să opteze pentru aplicarea anumitor componente ale acquisului Schengen. Din momentul aplicării Convenţiei, au fost eliminate controalele la frontierele interne ale tuturor statelor semnatare. Directiva Consiliului din 28 februarie 2002, reglementează cererea Irlandei de a participa la câteva dispoziţii ale acquis-ului Schengen, un pas premergător spre adoptarea deplină a acquis-ului Schengen de către acest stat. Implementarea Convenţiei Schengen are ca scop eliminarea controalelor la frontierele interne pentru toate persoanele, incluzând măsuri de întărire a controalelor la frontierele externe. Aceste măsuri implică o politică de vize comună, prelucrarea cererilor de azil într-un sistem unic, cooperare judiciară şi poliţienească, precum şi un schimb eficient de informaţii. La frontierele externe ale spaţiului Schengen, cetăţenii UE trebuie doar să prezinte un document de identificare valid, iar cetăţenii terţelor ţări cuprinse în lista comună a ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză de intrare, trebuie doar să posede o viză unică, emisă de statul membru UE de destinaţie a sejurului, şi care va fi valabilă în întregul spaţiu Schengen. Totuşi, fiecare stat membru are libertatea de a cere viză în cazul cetăţenilor unor terţe ţări. Dat find că Islanda şi Norvegia sunt părţi la Convenţia Schengen fără a fi state membre UE, ele au semnat un acord cu UE la 18 mai 1999. Ele devin astfel asociate la punerea în aplicare şi la dezvoltarea acquis-ului Schengen. Prin urmare, cele două ţări participă la spaţiul de liberă circulaţie din cadrul Uniunii Acquis-ul în domeniul politicii vizelor este reprezentat de art. 9-27 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen şi de o serie de alte acte normative referitoare la: implementarea acquis-ului Schengen în ţările UE, stabilirea unui model tip de viză – Regulamentul Consiliului nr. 334/2002/CE pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 1683/1995 sau stabilirea unui model uniform de viză/formular de cerere de viză eliberată de statele membre titularilor unui document de călătorie nerecunoscut de statul membru care stabileşte formularul – Regulamentul

14

Consiliului 333/2002/CE. În privinţa ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar, Manualul Comun fixează lista ţărilor terţe ai căror resortisanţi sunt supuşi obligaţiei de viză pentru a trece frontierele externe ale statelor membre UE. Manualul Comun stabileşte şi lista ţărilor ai căror cetăţeni sunt exceptaţi de la această obligaţie. În prezent, lista negativă a UE, cu privire la ţările ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar, cuprinde un număr de peste 100 de ţări. Reglementarea liberei circulaţii a străinilor în spaţiul comunitar, străini posesori ai unei vize de lungă durată, este dată de Regulamentul Consiliului nr. 1091/2001, care se referă la libera circulaţie a persoanelor ce posedă o viză cu durată mai mare de 30 de zile. Directiva Consiliului nr. 2001/40/CE reglementează cadrul legal privind recunoaşterea reciprocă a deciziilor de îndepărtare a resortisanţilor statelor terţe. Astfel, dacă un stat membru UE ia decizia de îndepărtare a unui cetăţean de pe teritoriul său, decizia este valabilă pe întreg spaţiul ţărilor membre UE. În perspectiva creării unui spaţiu comunitar în care controalele la frontiere vor dispărea, iar libera circulaţie a cetăţenilor va fi deplină, este nevoie de crearea unei securităţi a frontierelor externe şi de o solidaritate a statelor UE în acest sens. Forţele de poliţie cooperează în depistarea şi prevenirea criminalităţii şi au drept de urmărire a criminalilor fugari şi a traficanţilor de droguri pe teritoriul unui stat învecinat din spaţiul Schengen. Pentru funcţionarea cât mai eficientă a Convenţiei, a fost introdusă o măsură tehnică corelativă esenţială – Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), sistem ce furnizează informaţii referitoare la intrarea cetăţenilor terţelor ţări, problemele legate de vize şi de cooperarea poliţienească. Accesul la SIS este restricţionat în principal la poliţie şi la autorităţile responsabile cu controlul la frontiere. Reglementarea legală a acestui sistem este dată de art. 92-125 din Convenţia de Implementare a Acordului Schengen.

15

3. Controlul frontierelor Desfiinţarea controalelor la frontierele interne şi libera circulaţie a persoanelor în tot spaţiul comunitar, poate duce la apariţia unor probleme legate de migraţia clandestină. Art. 3-8 din Convenţia Schengen, reglementează modul de supraveghere şi control al frontierelor externe. Pe lângă stabilirea unei liste a ţărilor terţe ai căror cetăţeni au nevoie de viză (Anexa I la Manualul Comun) sau nu (Anexa II la Manualul Comun), pentru a intra în spaţiul comunitar, au fost luate o serie de măsuri privind controlul şi securitatea frontierelor UE în statele ale căror frontiere constituie frontiere externe ale spaţiului. 4. Politica în domeniul migraţiei În vederea creării unui spaţiu sigur cu frontiere sigure şi a combaterii migraţiei ilegale, este nevoie de o cooperare a statelor în acest domeniu. Programe privind cooperarea între administraţiile vamale ale statelor membre sau între serviciile de poliţie, precum Europol, ori programe de cooperare în domeniul judiciar, precum programul “Grotius”, duc la realizarea unei solidarităţi între state şi la crearea unui spaţiu comunitar sigur. În acest sens contribuie Decizia Consiliului din 28 februarie 2002, referitoare la măsurile de control şi sancţiunile penale în domeniul drogurilor. De asemenea, Directiva Consiliului 2002/90/CE din 28 noiembrie 2002, privind definirea infracţiunii de ajutare de intrare, tranzitare sau rămînere ilegală pe teritoriul UE, are în vedere incriminarea faptelor de ajutare de pătrundere, tranzitare sau în vederea rămânerii ilegale pe teritoriul UE. Toate aceste fapte sunt sancţionate penal. Directiva incriminează penal nu doar făptuitorul, ci şi instigatorul şi complicele. Directiva Consiliului nr. 2001/51/CE, pentru completarea art. 26 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, se înscrie şi ea în contextul luptei împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor membre UE şi cuprinde prevederi referitoare la controlul şi sancţionarea

16

celor care transportă cetăţeni ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite sume cu care sunt sancţionaţi astfel de transportatori şi este o măsură de securitate în plus împotriva imigraţiei clandestine. Astfel că cei găsiţi vinovaţi de infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE, sunt supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro pentru fiecare persoană transportată. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare combaterii acestui fenomen până cel târziu în februarie 2003. Directiva a intrat în vigoare pe data de 10 august 2001. 5. Probleme legate de azil Convenţia de la Dublin, ce defineşte ţara responsabilă pentru analizarea cererilor de azil înaintate într-un stat membru, a intrat în vigoare la 1 septembrie 1997, în 12 state membre, la 1 octombrie 1997, în Austria şi Suedia şi la 1 ianuarie 1998, în Finlanda. Convenţia stabileşte principiul conform căruia un singur stat membru este responsabil cu analizarea cererilor de azil formulate de aceeaşi persoană. Tendinţa este de a crea un sistem comun în vederea ţinerii unei evidenţe cu privire la cererile de azil. În acest sens Regulamentul Consiliului nr. 407/2002/CE, stabileşte câteva modalităţi de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 2725/2000/CE, ce se referă la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale. În acelaşi timp, azilanţii şi refugiaţii, trebuie să beneficieze în perioada desfăşurării procedurii de acordare a dreptului de azil, de asigurarea unui standard minim de viaţă şi de respectarea drepturilor lor. Pe de altă parte, este necesară întărirea cooperării administraţiilor vamale în domeniul problemelor legate de azil şi organizarea bazei de date comune întregului spaţiu comunitar, cu privire la ţările generatoare de azilanţi. Regulamentul Consiliului nr. 343/2003, privind stabilirea criteriilor şi mecanismelor de determinare a statelor membre responsabile pentru examinarea cererii de azil, depusă într-unul din statele member, de către o persoană dintr-un stat terţ, se referă la modalitatea de aplicare a sistemului EURODAC de comparare a amprentelor digitale, în vederea

17

creării unei baze de date cu persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene. După încetarea Convenţiei de la Dublin, cu privire la rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de către un singur stat UE, sistemul EURODAC are menirea de a crea o bază de date informaţională, cu privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului Schengen. Această bază de date va putea fi accesată de către orice stat membru al spaţiului Schengen în vederea verificării exactităţii datelor furnizate de către solicitanţii de azil. 6. Protecţia datelor În cadrul liberei circulaţii a persoanelor, un aspect important îl constituie protecţia datelor cu caracter personal. Am văzut că politicile privind controlul frontierelor, al migraţiei, politicile în domeniul dreptului de azil, sunt strâns legate de crearea unui cadru juridic necesar cooperării bilaterale şi multilaterale între state în vederea realizării unui spaţiu comunitar sigur al liberei circulaţii a persoanelor. Convenţia pentru protejarea datelor personale faţă de prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, adoptată la Strasbourg, la 28 ianuarie 1981, face parte din lista acquis-ului comunitar în domeniul liberei circulaţii a persoanelor şi conţine prevederi cu privire la asigurarea securităţii datelor personale, garanţii pentru protecţia drepturilor persoanelor fizice ale căror date se prelucrează automatizat, categoriile speciale de date precum şi regulile fluxului transfrontalier de date în cadrul cooperării internaţionale. 7. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate Titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene, denumit “Cooperarea poliţienească şi judiciară în materie penală”, are ca obiectiv prevenirea şi combaterea: rasismului şi a xenofobiei, terorismului, traficului de fiinţe umane, infracţiunilor săvârşite împotriva copiilor, traficului de droguri, traficului de arme, corupţiei şi fraudei.

18

Noul titlu prevede o mai strânsă cooperare între forţele de poliţie, autorităţile vamale şi judiciare, atât direct, cât şi prin Oficiul European de Poliţie (Europol) şi, acolo unde este necesar, armonizarea legislaţiei penale din statele membre. Consiliul UE continuă să joace un rol de conducere în cadrul acestui pilon, iar unele din instrumentele aflate la dispoziţia sa, s-au perfecţionat: poziţiile comune şi convenţiile au fost menţinute, dar acţiunile comune au fost înlocuite de două instrumente noi - deciziile şi deciziile-cadru. Mai mult, acquis-ul Schengen, dezvoltat de unele state membre într-un cadru interguvernamental, care include şi cooperarea poliţienească şi judiciară, urmează să fie integrat în cadrul Uniunii Europene în viitorul apropiat. Ideea unui Oficiu European de Poliţie, a fost lansată pentru prima oară cu ocazia Consiliului European de la Luxemburg, din 28 şi 29 iunie 1991. Planul de atunci, avea în vedere înfiinţarea unui nou organism, care să ofere cadrul necesar pentru dezvoltarea colaborării organelor de poliţie din statele membre ale Uniunii pentru prevenirea şi combaterea pe plan internaţional a crimei organizate, inclusiv a terorismului şi a traficului de droguri. Convenţia prin care s-au pus bazele Europolului a fost semnată în iulie 1995 şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 1998. Tratatul de la Amsterdam, conferă Europol o serie de sarcini: coordonarea şi implementarea investigaţiilor specifice întreprinse de autorităţile statelor membre, dezvoltarea unei competenţe de specialitate, pentru a ajuta statele membre în investigaţiile lor în domeniul crimei organizate, precum şi stabilirea de contacte cu procurorii şi anchetatorii specializaţi în combaterea crimei organizate. Oficiul European de Poliţie, cu sediul la Haga a devenit operaţional de la 1 iulie 1999 şi are competenţe în combaterea terorismului şi a falsificării banilor. Europol este organul Uniunii Europene de urmărire penală care se ocupă de domeniul criminalităţii. Misiunea sa este de a îmbunătăţi eficienţa şi cooperarea dintre autorităţile competente ale statelor membre în prevenirea şi combaterea formelor grave ale criminalităţii organizate internaţionale şi spălarea banilor. Misiunea Europol-ului este aducerea

19

unei importante contribuţii la măsurile de urmărire penală ale Uniunii Europene împotriva criminalităţii organizate şi, mai ales, împotriva organizaţiilor criminale participante. Europol sprijină activităţile statelor member, mai ales la urmărirea penală a traficului ilegal de droguri, reţelelor ilegale de imigrare, terorismului, traficului ilegal cu autovehicule, falsificării de bani (falsificarea monedei Euro) şi a altor mijloace de plată, spălării banilor. În afară de acestea, priorităţile Europol-ului, mai includ infracţiunile comise împotriva persoanelor, infracţiunile financiare şi cele comise prin Internet. Acestea se aplică acolo unde sunt implicate structuri criminale organizate şi unde sunt afectate două sau mai multe state membre. Europol susţine statele membre prin următoarele măsuri: promovarea schimbului de informaţii, în conformitate cu legislaţia naţională, între ofiţerii de legătură ai Europol (ELOs). Aceştia sunt detaşaţi la Europol de către statele member, ca reprezentanţi ai diferitelor organe naţionale de urmărire penală; furnizarea analizelor operaţionale pentru susţinerea activităţilor statelor membre; generarea de rapoarte strategice (de ex. aprecierea primejduirii) şi analize ale criminalităţii de către Europol pe baza informaţiilor şi cunoştinţelor furnizate de statele membre, respectiv obţinerea de informaţii din alte surse şi punerea la dispoziţie a cunoştinţelor de specialitate şi sprijinului tehnic pentru investigaţii şi operaţiuni desfăşurate în cadrul Uniunii Europene, sub controlul şi responsabilitatea legală a statelor membre implicate. Europol activează şi pentru promovarea analizei criminalităţii şi armonizării metodelor de investigare în statele membre. Pentru o mai eficientă combatere a criminalităţii, organizate în context transfrontalier în cadrul UE, Consiliul European de la Tampere din octombrie 1999, a decis crearea unei divizii (EUROJUST), compusă din procurori naţionali, magistraţi, ofiţeri de poliţie, detaşaţi din fiecare stat membru. EUROJUST are ca sarcină facilitarea coordonării autorităţilor judiciare naţionale şi sprijinirea investigaţiilor în cazuri de crimă organizată, trafic de droguri etc.

20

8. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei are temeiuri juridice diferite, ambele fiind amendate de Tratatul de la Amsterdam: articolul 29 din Tratatul asupra Uniunii Europene cere o “cooperare sporită între forţele de poliţie, autorităţile vamale şi alte autorităţi competente din statele membre, direct şi prin intermediul Europol” în acest domeniu, iar articolul 280 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, se referă la activităţi care afectează interesele financiare ale Comunităţii. Astfel, Consiliul şi Parlamentul European au puterea de a adopta măsuri în cadrul procedurii de codecizie, după consultarea Curţii de Conturi. La 26 iulie 1995, s-a semnat o Convenţie pentru protecţia intereselor financiare ale Comunităţii, ca un instrument în cadrul pilonului III. Scopul său principal este, ca legislaţia penală a statelor membre, să includă ca infracţiune frauda împotriva intereselor financiare ale Comunităţii. Din anul 1988, urmărirea acestui tip de fraudă a fost în sarcina Grupului de Acţiune al Comisiei Europene pentru prevenirea fraudei, transformat începând cu 1 iunie 1999, în Oficiul European AntiFraudă (OLAF). Oficiul îşi îndeplineşte misiunea, desfăşurând în mod independent investigaţii interne şi externe. El organizează cooperarea dintre autorităţile competente ale statelor membre pentru a le coordona activitatea, oferindu-le suportul şi know-how-ul necesar activităţii lor. În ceea ce priveşte stabilirea unui sistem de legi penale pentru fraudele transnaţionale, precum şi numirea unui Procuror European, Comisia Europeană a elaborat în decembrie 2001, o Carte Verde pe această temă, iar crearea acestei funcţii este deja prevăzută în proiectul Tratatului instituind o Constituţie pentru Europa. 9. Combaterea drogurilor Pentru a concretiza mai repede cooperarea poliţiei europene, aşa cum este ea definită în Titlul VI al Tratatul asupra Uniunii Europene, în ianuarie 1993, a fost înfiinţat Centrul European pentru urmărirea Drogurilor şi a

21

Dependenţei de Droguri. Scopul principal al acestui Centru a fost combaterea traficului de droguri şi a activităţilor de spălare a banilor asociate acestuia. Ulterior, mandatul său a fost lărgit pentru a include şi măsuri de combatere a traficului cu substanţe radioactive şi nucleare, a reţelelor de imigrare clandestină, a traficului ilegal cu autoturisme şi a spălării banilor proveniţi din astfel de delicte. Mai târziu, la toate acestea s-a adăugat şi combaterea traficului cu fiinţe umane. Oficiul European de Poliţie (Europol) are, din octombrie 1998, sarcina de a lupta împotriva drogurilor. Lupta împotriva drogurilor este unul din domeniile incluse în Titlul VI din Tratatul asupra Uniunii Europene. Consiliul European a subliniat importanţa rezolvării problemei drogurilor şi a adoptat Strategia Europeană împotriva drogurilor, în perioada 20002004, chiar înaintea Consiliului European de la Helsinki (decembrie 1999). 10. Lupta împotriva spălării banilor În ceea ce priveşte legislaţia comunitară în domeniul controlului şi luptei împotriva spălării banilor, Directivele 91/308/CEE şi 97/2001/CE sunt documentele cadru, care reglementează acest domeniu. Directiva Consiliului nr. 91/308/CEE, adoptată la 10 iunie 1991, referitoare la prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor, stabileşte obligaţia pentru toate statele membre ale UE, de a lua măsuri în vederea diminuării acţiunilor de spălare a banilor şi de a urmări acele tranzacţii financiare ce presupun sume mai mari de 15.000 ECU (unitatea de cont europeană, la nivelul anului 1991). Directiva a dat şi un termen statelor, pentru a-şi pune în acord legislaţia naţională cu prevederile comunitare în domeniu, termenul fiind 1 ianuarie 1993. Directiva nr. 97/2001/CE a Parlamentului European şi a Consiliului, modifică Directiva nr. 91/308/CEE şi se referă tot la prevenirea utilizării sistemului financiar, în scopul spălării banilor. Prin acest act, s-a dorit să se răspundă necesităţii cooperării strânse între statele member, în vederea reducerii utilizării sistemului financiar, în scopul spălării de bani. Actul

22

păstrează obligativitatea monitorizării tranzacţiilor financiare cu sume mai mari de 15.000 Euro, iar pe de altă parte sunt introduse reguli stricte privind sumele din cazinouri, de la jocurile de noroc, etc., ce ar putea proveni din activităţi ilicite. În vederea prevenirii situaţiilor de spălare de bani, statele sunt obligate să coopereze şi să adopte legislaţia necesară în acest sens. 11. Cooperarea vamală Decizia nr. 253/2003/CE , a Parlamentului European şi a Consiliului privind adoptarea unui program de acţiune în domeniul vămilor la nivel comunitar, are în vedere adoptarea unui program comun de acţiune în materia cooperării vamale. Sunt avute în vedere acţiunile ce vor fi întreprinse, stabilirea autorităţilor naţionale care vor intra în acest program şi mecanisme de evaluare a programului. În baza art. 29 şi 30, din Tratatul asupra Uniunii Europene, a fost emisă Rezoluţia Consiliului din 2 octombrie 2003, privind strategia pentru cooperarea vamală, care are în vedere cooperarea administraţiilor vamale din statele membre, în vederea realizării unui spaţiu european de liberă circulaţie. În mod similar, Rezoluţia Consiliului din 29 noiembrie 1996, se referă la stabilirea unor acorduri între poliţie şi vămi în domeniul luptei împotriva drogurilor. Sunt avute în vedere transferul informaţional cu privire la acţiunile ilicite de comerţ şi trafic vamal, precum şi stoparea reţelelor de trafic de droguri la nivel european. 12. Cooperarea judiciară A. În materie civilă Cooperarea judiciară în materie civilă, constituie unul din obiectivele fundamentale pentru Uniunea Europeană. Accesul la justiţie în aceleaşi condiţii, atât în statul membru de origine, cât şi în alt stat al Uniunii Europene pentru cetăţenii europeni, funcţionarea previzibilă a sistemelor judiciare, executarea în alte state membre a hotărârilor judecătoreşti

23

pronunţate într-un stat membru, constituie obiective majore ale cooperării judiciare. Prin aceasta se urmăreşte, în fapt, creşterea gradului de armonizare a sistemelor judiciare naţionale şi funcţionarea uniformă a pieţei interne unice europene. Prin Tratatul de la Amsterdam (1997), cooperarea juridică în materie civilă, a fost transferată din pilonul III – Justiţie şi Afaceri Interne, interguvernamental – în pilonul I – comunitar. Vom face însă o scurtă analiză a cooperării juridice în materie civilă în cadrul capitolului JAI, având în vedere că în cadrul acestui capitol este tratată cooperarea juridică din punct de vedere al politicii de aderare a României la UE. În vederea realizării unei cooperări strânse în materie civilă, Consiliul European a solicitat Comisiei să elaboreze propuneri necesare reducerii măsurilor intermediare, necesare în vederea recunoaşterii şi punerii în executare a unei hotărâri judecătoreşti într-un alt stat membru. Analizarea şi cunoaşterea actelor normative comunitare, prin care se asigură acestea, este necesară nu doar magistraţilor din statele membre ale Uniunii Europene, ci şi celor din statele care vor deveni membrie ale UE. Cadrul normativ în domeniul cooperării juridice în materie civilă este dat de articolele 61-69, art. 95, 293 şi 308 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană. În baza acestor articole, Consiliul a adoptat o serie de regulamente menite să pună în aplicare politica de cooperare a statelor în materie civilă. Astfel, Regulamentul Consiliului nr. 44/2001, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială, se referă la modalitatea de recunoaştere şi executare a hotărârilor pronunţate în materie civilă şi comercială de o instanţă a unui stat membru UE, în cadrul unui alt stat membru. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 martie 2002 şi se aplică în materie civilă şi comercială, indiferent de instanţă. Regulamentul nu se aplică domeniului fiscal, vamal, administrativ, arbitral, al asigurărilor sociale, falimentului, tranzacţiilor judiciare şi succesiunilor. Scopul regulamentului este simplificarea formalităţilor pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor în alt stat membru, decât cel în care au fost pronunţate, prin aplicarea unei

24

proceduri simple şi uniforme. Sunt stabilite, în acest sens, două principii de bază: 1. principiul recunoaşterii automate a hotărârilor pronunţate în statele membre şi 2. în cazul în care partea împotriva căreia a fost pronunţată hotărârea contestă recunoaşterea, se aplică o procedură specială pentru obţinerea unei hotărâri de recunoaştere în alt stat membru decât acela în care s-a pronunţat hotărârea. Regulamentul Consiliului nr. 1347/2000, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia responsabilităţii părinteşti pentru copiii ambilor soţi, cuprinde reguli referitoare la procedurile civile de divorţ, separare legală şi anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la responsabilitatea părintească pentru copii a ambilor soţi, în cadrul procedurii matrimoniale. Competenţa în materia procedurilor de divorţ, separărilor şi anulării căsătoriilor este determinată în funcţie de statul de reşedinţă al unuia sau al ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 martie 2001 şi a înlocuit convenţiile existente între statele membre, având prioritate asupra acordurilor Internaţionale în materie. Regulamentul Consiliului nr. 1348/2000, privind comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare, în materie civilă sau comercială, are în vedere transmiterea cu celeritate a documentelor judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea mai multor modalităţi de transmitere între autorităţi sau persoane fizice. În acest scop, statele membre trebuie să desemneze, la început pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei perioade, funcţionari publici, autorităţi sau alte persoane, în calitate de ,,agenţi de transmitere’’, respectiv ,,agenţi de primire’’. Documentele vor fi comunicate în conformitate cu legislaţia statului membru solicitant sau în modalitatea cerută de agenţia transmiţătoare, dacă acest lucru este posibil. Fiecare stat membru trebuie să suporte propriile costuri procedurale, în anumite cazuri şi solicitantul trebuind să participe la acestea. Regulamentul este aplicabil tuturor statelor membre, cu excepţia Danemarcei şi are prioritate asupra altor reglementări în domeniu, dacă aceste reglementări nu sunt mai favorabile decât dispoziţiile regulamentului.

25

Regulamentul Consiliului nr. 1206/2001, privind cooperarea dintre instanţele din statele membre, în vederea obţinerii probelor în materie civilă şi comercială, a fost adoptat în scopul funcţionării eficiente a pieţei europene prin îmbunătăţirea cooperării între instanţe în vederea obţinerii de probe. Regulamentul se aplică doar în materie civilă şi comercială, în cazul în care o instanţă dintr-un stat membru solicită unei alte instanţe dintr-un alt stat membru, să obţină o anumită probă. Cererea poate fi făcută numai pentru obţinerea probelor necesare pentru a fi folosite în procesul aflat pe rolul instanţei solicitante. Regulamentul Consiliului nr. 743/2002, stabilind cadrul comunitar general al activităţilor pentru facilitarea implementării cooperării judiciare în materie civilă, are ca scop, stabilirea unui cadru general pentru activităţile la nivel comunitar în domeniul civil, în perioada 1 ianuarie 2002 - 31 decembrie 2006. Obiectivele programului reglementat în Regulament sunt: promovarea cooperării judiciare, asigurarea aplicării eficiente a actelor normative comunitare în materia cooperării civile şi comerciale, îmbunătăţirea informării publicului comunitar privind accesul la justiţie şi îmbunătăţirea cunoaşterii reciproce între state a sistemelor de drept aplicabile. Decizia Consiliului nr. 470/2001, privind stabilirea unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială, are în vedere înfiinţarea unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială, care să faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi stabilirea unui sistem de informare pentru public. Decizia a intrat în vigoare la 1 decembrie 2002. B. În materie penală Tratatul asupra Uniunii Europene a adăugat o nouă dimensiune construcţiei comunitare, şi anume, cooperarea în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Interne. Având în vedere că unul din obiectivele UE este realizarea unei pieţe interne europene fără frontiere, statele membre UE au luat în considerare elaborarea unor măsuri de securitate pentru

26

eventualele ameninţări la siguranţa ordinii publice şi a libertăţilor fundamentale, rezultat al liberei circulaţii a persoanelor. În această privinţă, Titlul VI al TUE – Justiţie şi Afaceri Interne - are în vedere realizarea unui spaţiu comun de justiţie şi cooperare, ce trebuie îndeplinit în vederea realizării pieţei comune. Libera circulaţie a persoanelor, eliminarea controalelor la frontierele interne, lupta împotriva crimei organizate, a traficului de droguri şi cooperarea juridică în materie civilă şi penală, constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel de piaţă internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere interne şi a restricţionării circulaţiei indivizilor. Cooperarea juridică în materie penală face parte împreună cu politica de cooperare poliţienească din cel de-al treilea pilon al UE – Justiţie şi Afaceri Interne. La nivel comunitar, există câteva reglementări cadru privind cooperarea judiciară în materie penală. Pentru a proteja dreptul suveran al statelor membre în privinţa incriminării şi sancţionării infracţiunilor, Titlul VI al TUE – Justiţie şi Afaceri Interne - nu prevede aceleaşi tipuri de acte normative, ca în cazul pieţei interne unice, precum regulamentul sau directiva, ci acte specifice, fie dreptului internaţional (convenţii), fie acte noi (decizii şi decizii-cadru), ce au caracteristici specifice în dreptul intern al statelor membre UE. Aşa se face, că legislaţia cadru la nivel comunitar în domeniul cooperării în materie penală, este dată, în majoritatea cazurilor, de convenţii internaţionale. Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959 şi Protocolul adiţional la această Convenţie, din 17 martie 1978, stabilesc modalitatea de realizare a asistenţei juridice în materie penală, organele competente să primească cereri de asistenţă judiciară formulate în temeiul Convenţiei, precum şi cheltuielile ocazionate de îndeplinirea cererilor de asistenţă. Convenţia europeană privind extrădarea, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957 şi Protocoalele sale adiţionale încheiate la Strasbourg la 15 octombrie 1975 şi 17 martie 1978, prevăd modul de realizare a extrădării de către un stat membru a propriilor săi cetăţeni către un alt stat

27

membru pe teritoriul căruia cetăţenii respectivi au săvârşit fapte penale. Convenţia europeană privind transferul persoanelor condamnate, adoptată la Strasbourg la 21 martie 1983 şi Protocolul adiţional la această Convenţie adoptat tot la Strasbourg, la 18 decembrie 1987, reglementează transferul persoanelor condamnate în străinătate. Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală, adoptată la Strasbourg la 15 mai 1972, stabileşte autorităţile competente să primescă şi să urmărească soluţionarea cererilor de transfer de proceduri în materie penală, atât pentru cele formulate în fază de urmărire penală, cât şi pentru cele formulate în fază de judecată. Convenţia penală privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, conţine pe lângă aspecte de drept substanţial şi norme procedurale, care privesc asistenţa judiciară internaţională în domeniul penal. Astfel că, statele au obligaţia de a-şi acorda ajutor reciproc, asistenţă în combaterea infracţiunilor de corupţie. La nivelul UE sunt o serie de convenţii care reglementează cooperarea statelor în materie penală. Astfel, sunt în vigoare: Convenţia UE privind procedura simplificată a extrădării între statele membre, adoptată la 10 decembrie 1995, Convenţia UE privind extrădarea între statele membre, adoptată la 27 septembrie 1996, Convenţia UE referitoare la asistenţa judiciară în materie penală, adoptată la 29 mai 2000, Protocolul Convenţiei UE de asistenţă judiciară în materie penală din 16 octombrie 2001 şi Decizia-cadru a Consiliului European din 13 iunie 2002, privind mandatul european de arestare şi procedurile de remitere între statele membre. Toate aceste acte normative constituie cadrul reglementărilor în materie de cooperare juridică penală la nivel european, instituind reguli comune tuturor statelor în vederea realizării coeziunii politicilor de cooperare juridică.

28

III. România în procesul de adoptare a acquis-ului în domeniul justiţiei şi afacerilor interne În procesul de pregătire pentru aderarea noilor state membre, Comunitatea examinează în prezent, împreună cu statele candidate, în ce măsură legislaţiile lor sunt conforme cu acquis-ul comunitar. Adoptarea acquis-ului comunitar presupune, atât armonizarea legislaţiei, cât şi construcţia instituţională menită să asigure implementarea acestuia. Este de remarcat că, după Consiliul European de la Luxemburg, din decembrie 1997, la care s-a luat decizia extinderii Uniunii către sudul, centrul şi estul Europei, procesul de armonizare legislativă, până atunci limitat la domeniile pieţei interne, s-a extins asupra întregului acquis comunitar, în acelaşi timp, accelerându-se ritmul armonizării. 1. Politica în domeniul vizelor a) Armonizarea legislativă România a făcut progrese semnificative în alinierea la politica de vize a UE. În prezent ,,lista negativă’’ a României cuprinde 127 de state, în timp ce lista negativă a UE cuprinde 134 de state. Condiţii deosebit de stricte sunt aplicate cetăţenilor a 86 de ţări cu înalte tendinţe de migrare. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2002, vizele de intrare în România sunt obţinute numai de la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale statului român. În domeniul armonizării „listei pozitive” a Uniunii Europene cu cea a României (anexa I a Manualului Comun), au fost transmise proiectele de acorduri bilaterale privind regimul calătoriilor autorităţilor statelor din Andora, Argentina, Australia, Bolivia, Brazilia, Brunei, Chile, Ecuador, Estonia, Guatemala, Honduras, Israel, Letonia, Lituania, Malta, Mexic, Monaco, Noua Zeelandă, Nicaragua, Paraguay, Salvador, Uruguay, Vatican şi Venezuela. Statele enumerate, sunt cuprinse în „lista pozitivă” a Uniunii Europene, dar nu şi în cea a României. Aceasta înseamnă, că România va trebui să încheie cât mai repede acorduri cu aceste ţări şi să

29

înlesnească circulaţia cetăţenilor acestor ţări pe teritoriul României. În ceea ce priveşte „lista negativă”, diferenţa între anexa II a Manualului Comun şi lista similară a României priveşte Federaţia Rusă, Ucraina, Fosta Republică Iugoslavă Macedonia, Uniunea Serbia-Muntenegru, Turcia şi Republica Moldova. Acorduri bilaterale au fost negociate cu autorităţile acestor state (cu excepţia FRI Macedonia) şi urmează a fi semnate. Aceste ţări, sunt de fapt şi singurele cu care România nu are regim de viză şi care sunt pe lista negativă a UE. În anul 2004, cu excepţia Moldovei, cetăţenii tuturor celorlalte state vor avea nevoie de viză pentru a intra în România. Pentru cetăţenii Republicii Moldova se va introduce regimul de viză de la momentul intrării României în UE. În materie de vize de tranzit, începând cu aprilie 1998, prevederile legislaţiei române referitoare la viza de tranzit aeroportuar sunt aliniate la prevederile acquis-ului JAI, respectiv Acţiunea Comună a UE din 4 martie 1996, referitoare la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. De asemenea, România va trebui să preia până la data aderării sale la UE, toate prevederile incluse în materie de cooperare consulară. În calitatea de stat candidat la aderarea la UE, România cooperează cu statele membre ale UE participând la întrunirile comune ale Grupului de lucru pe problematica de vize şi la consultările consulare locale. Recomandările pe termen scurt şi mediu în alinierea la politica de vize a UE către România, sunt, că aceasta trebuie să continue acţiunile, în special în vederea introducerii obligativităţii vizei pentru ţările cu un înalt potenţial de migraţie şi realizarea unui nou tip de colant de viză, în conformitate cu normele comunitare. Deşi, de facto, Instrucţiunile Consulare române concordă cu Instrucţiunile Consulare Comune, implementarea de jure a acestora se va face în momentul aderării.

30

b) Capacitatea administrativă Capacitatea administrativă de implementare a politicii în domeniul vizelor în România este asigurată de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi de Ministerul Afacerilor Externe. Toate cererile de viză sunt trimise de misiunile diplomatice Centrului Naţional pentru Vize, care ia decizia finală asupra eliberării vizei. Cererile cetăţenilor ţărilor cu tendinţe de migrare sunt trimise, pentru o verificare suplimentară şi Direcţiei pentru Străini şi Probleme de Migraţie din Ministerul Administraţiei şi Internelor. 2. Controlul frontierelor a) Armonizare legislativă Progrese semnificative au fost făcute în alinierea cu acquis-ul din domeniul controlului frontierelor externe. În iunie 2001, au fost adoptate două ordonanţe de urgenţă, una privind frontiera de stat a României (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2001) şi alta privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră (Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 104/2001). Acestea aliniază legislaţia românească din domeniu, cu cea similară a statelor membre UE. Ordonanţa privind Poliţia de Frontieră, stabileşte o nouă structură organizatorică şi un nou cadru pentru cooperarea între Poliţia de Frontieră şi alte agenţii. Tot în anul 2001, au fost schimbate paşapoartele existente cu un nou tip de paşaport care conţine caracteristici de securitate suplimentare. Regimul juridic al frontierei de stat a României este reglementat de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105/2001, prin care au fost preluate din acquis-ul comunitar noţiunile “frontieră internă” şi “frontieră externă”. Conceptele reglementate “zbor intern”, “stat terţ”, “străin semnalat ca inadmisibil”, “control la frontieră”, “infracţiune de frontieră”, “trecere ilegală a frontierei de stat”, “criminalitatea transfrontalieră”, “transportator”, “regimul de control al poliţiei de frontieră”, sunt coroborate cu extinderea la 30 km de la linia de frontieră către interior a zonei de frontieră. Sunt create premisele separării fluxurilor pe fiecare sens de trecere din punctele de trecere a frontierei de stat, pentru cetăţeni

31

români şi cei ai statelor cu care România a încheiat acorduri de desfiinţare a regimului de vize sau a controlului la trecerea frontierei, pe de o parte, şi cetăţeni ai celorlalte state, pe de altă parte. Este stabilit regimul punctelor de trecere a frontierelor comune şi alinierea la standardele stabilite prin Convenţia cu privire la controlul de trecere a frontierei pe apă în porturile maritime şi fluviale. Cadrul legislativ, reprezentat în momentul de faţă de cele două ordonanţe de urgenţă nr. 104/2001 şi nr. 105/2001, reglementează mecanismele prin care se realizează protecţia datelor cu caracter personal şi securitatea datelor stocate în baza de date a Poliţiei de Frontieră şi în Sistemul de Informare al Frontierei privind circulaţia persoanelor şi bunurilor prin frontieră. Pentru armonizarea deplină a prevederilor interne cu cele comunitare în domeniu, România trebuie să înceapă pregătirile pentru participarea la spaţiul Schengen şi să dezvolte un Plan de Acţiune Schengen. Totodată, este nevoie de o îmbunătăţire a cooperării între agenţii, în ceea ce priveşte gestionarea frontierei, iar eforturile de combatere a corupţiei trebuie să fie intensificate. b) Capacitatea administrativă România dispune de o infrastructură de bază necesară pentru aplicarea legislaţiei armonizate. Actuala structură a Poliţiei de Frontieră română asigură coordonarea activităţilor de control la frontiera cu fiecare dintre statele vecine. În domeniul capacităţii administrative, politica generală de pregătire profesională are o componentă importantă de instruire a poliţiştilor de frontieră în legătură cu drepturile şi obligaţiile ce le revin în baza noilor reglementări juridice şi a standardelor şi practicilor UE. Politica de pregătire în domeniul operativ, se axează pe strângerea şi procesarea de informaţii şi pe întărirea capacităţii de gestionare a controalelor intrărilor şi tranzitului la punctele de trecere a frontierei, cu accent pe aeroporturile internaţionale. De asemenea, există o preocupare deosebită pentru

32

formarea de specialişti în domeniul combaterii traficului de fiinţe umane. Poliţia de frontieră implementează, din anul 2001, un ghid al carierei, dezvoltat de Ministerul Administraţiei şi Internelor. Personalul Poliţiei de Frontieră este instruit atât în unităţile de învăţământ ale M.A.I., cât şi în cooperarea cu state membre UE, pe baze bilaterale sau în cadrul unor convenţii de înfrăţire instituţională. Aşadar, autoritatea însărcinată cu implementarea politicii comunitare privind controlul frontierelor este Ministerul Administraţiei şi Internelor, împreună cu autorităţile din subordine. 3. Politica în domeniul migraţiei a) Armonizare legislativă În privinţa migraţiei, cadrul legislativ în vigoare conţine norme în consens cu acquis–ul comunitar, reglementând o serie de domenii printre care, reunificarea familială, tranzitul aeroportuar, protecţia minorilor neînsoţiţi, combaterea căsătoriilor de convenienţă, responsabilitatea transportatorilor, procedurile privind returnarea în ţările de origine, precum şi limitarea admisiei cetăţenilor statelor terţe în scopul angajării şi al desfăşurării de activităţi economice independente. Noile reglementări prevăd instituirea unei proceduri speciale de obţinere a vizelor de intrare pentru cetăţenii străini, aparţinând statelor aflate pe lista ţărilor cu un potenţial migrator ridicat, respectiv pe bază de invitaţie şi constituire de garanţii bancare. România a încheiat acorduri de readmisie cu toate statele membre cu excepţia Angliei şi Portugaliei. Aceste acorduri sunt toate în vigoare. În plus, 6 acorduri de readmisie cu ţări candidate sunt în vigoare (Polonia, Slovacia, Republica Cehă, Slovenia, Ungaria şi Bulgaria). Există şi acorduri cu Elveţia, India, Croaţia şi Moldova. De asemenea, România a renegociat acordurile de readmisie cu Suedia, Slovenia şi Ungaria pentru a le alinia cu recomandările şi standardele UE relevante. Statul român şi-a

33

însuşit şi aplicat întocmai Recomandările din 30 noiembrie 1994, privind un specimen de acord bilateral de readmisie între un stat membru şi o ţară terţă, întocmind un ,,Acord cadru”, privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, în baza căruia au fost definitivate acordurile bilaterale negociate în această perioadă. În redactarea şi negocierea acestor acorduri, România ţine cont de Convenţia privind protecţia drepturilor omului şi libertăţile fundamentale (Roma, 1950) şi Convenţia asupra statutului refugiaţilor (Geneva, 1951), precum şi Protocolul privind statutul refugiaţilor (New York, 1967). În materie de expulzare şi returnare, legislaţia română în domeniu face distincţie între expulzarea, dispusă de instanţele de judecată, ca urmare a comiterii unor fapte penale, şi returnarea, care este o măsură administrativă dispusă de Ministerul Administraţiei şi Internelor în contextul combaterii migraţiei ilegale. Expulzarea străinilor este o măsură de siguranţă luată de instanţele judecătoreşti în baza art. 117 Cod penal. Conform Constituţiei, expulzarea poate fi dispusă numai printr-o hotărâre judecătorească şi este pusă în aplicare, potrivit art. 438 din Cod procedură penală, de către organele de poliţie. Returnarea, ca măsură administrativă, se poate dispune împotriva străinilor cărora le-a fost limitat, întrerupt sau revocat dreptul de şedere pe teritoriul României, ca urmare a nerespectării scopului declarat sau din alte cauze legale, împotriva celor care au intrat ilegal în România, precum şi a celor care au depăşit durata şederii stabilită prin viză. Documentul standard de călătorie eliberat străinilor returnaţi sau expulzaţi este armonizat în totalitate cu cel utilizat de statele membre UE. Pe viitor, pentru o deplină armonizare cu acquis-ul comunitar, este nevoie de o conectare on-line a tuturor posturilor de la frontieră cu baza de date centrală privind imigraţia, pentru că altfel este greu de ţinut o evidenţă a fenomenului migraţiei.

34

b) Capacitatea administrativă Instituţia responsabilă cu aplicarea legislaţiei în domeniul migraţiei este M.A.I., prin Direcţia pentru Străini şi Probleme de Migrări şi Direcţia Paşapoarte, din cadrul Direcţiei Generale de Evidenţă Informatizată a Persoanei, şi prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în cooperare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Cercetării şi Ministerul Justiţiei. Pentru gestionarea şederii străinilor pe teritoriul României şi a cetăţenilor români, care călătoresc în străinătate, structurile specializate din M.A.I. dispun de structuri atât la nivel central, cât şi teritorial, în fiecare judeţ. Acestea dispun de baze de date disponibile pentru structurile din teritoriu, precum şi pentru alte structuri, precum Poliţia de Frontieră şi Oficiul Naţional pentru Refugiaţi. 4. Problemele legate de azil a) Armonizare legislativă În materie de azil, noua legislaţie şi noile proceduri în vigoare sunt în deplină concordanţă cu acquis-ul Uniunii Europene în materie, cu excepţia Convenţiei de la Dublin şi a rezoluţiilor de implementare a acesteia. Actul normativ intern, care reglementează problematica azilului, este Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, privind statutul şi regimul refugiaţilor, aprobată cu modificări prin Legea 323/2001. Cadrul legislativ garantează solicitanţilor, statutului de refugiat, accesul la proceduri şi, după caz, la teritoriu, cu respectarea deplină a principiului “non-refoulement”. Prin Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, au fost introduse concepte, precum “cereri evident nefondate”, “ţară unde în general nu există risc serios de persecuţie”, “proceduri accelerate”. De asemenea, a fost introdus şi conceptul de “ţară terţă sigură”, concept fundamental al

35

Convenţiei de la Dublin. În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000 şi cu consultarea Ministerului Afacerilor Externe au fost adoptate şi publicate două Ordine ale ministrului administraţiei şi internelor pentru aprobarea listelor cuprinzând ţările terţe sigure şi, respectiv, ţările unde în general nu există risc serios de persecuţie. Prin Legea nr. 323/2001, privind regimul refugiaţilor în România, a fost eliminat al doilea apel în cazul procedurilor accelerate şi a procedurilor la frontieră pentru conformitate cu prevederile constituţionale. Aceste modificări vizează numai conformitatea cu cadrul legislativ intern, menţinând conformitatea cu acquis-ul comunitar în materie. În cadrul procesului de armonizare a legislaţiei naţionale în domeniul azilului, au fost avute în vedere şi documente comunitare adoptate în anul 2001. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 622/2001, pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000, conţin prevederi referitoare la acordarea protecţiei temporare în caz de influx masiv de persoane dislocate, aşa cum sunt prevăzute de Directiva Consiliului nr. 55/ 2001/CE. România urmează să semneze şi să ratifice Convenţia Dublin, la data aderării sale la UE. Tot la această dată, va transpune în legislaţia naţională aspectele concrete ce decurg din Convenţia de la Dublin şi a măsurilor de implementare a acesteia prevăzute în acquis. În cadrul Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, la această dată, se va crea compartimentul responsabil cu aplicarea procedurilor Dublin. b) Capacitate administrativă Conform Ordonanţei Guvernului nr. 102/2000, Oficiul Naţional pentru Refugiaţi din cadrul M.A.I. este autoritatea centrală responsabilă de implementarea politicilor României în domeniul refugiaţilor, precum şi a dispoziţiilor noilor reglementări privind statutul şi regimul refugiaţilor pe teritoriul României. Regulamentul de organizare şi funcţionare a

36

Oficiului Naţional pentru Refugiaţi Guvernului nr. 737/2001.

a fost aprobat prin Hotărârea

În aplicarea prevederilor legale în domeniul azilului, Oficiul Naţional pentru Refugiati cooperează şi cu alte structuri ale M.A.I. Astfel, cererile de azil pot fi depuse la orice structură teritorială a M.A.I., în special la unităţile teritoriale ale Direcţiei pentru Străini şi Probleme de Migrări (D.S.P.M.) sau ale Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (I.G.P.F.). Hotărârea Guvernului nr. 622/2001, prevede instrucţiuni clare şi detaliate pentru transmiterea, fără întârziere, a cererilor şi a altor informaţii la O.N.R. De asemenea, structurile teritoriale ale I.G.P.F. şi ale D.S.P.M. desfăşoară activităţi de control şi depistare a solicitanţilor statutului de refugiat, care au părăsit localitatea de reşedinţă fără a anunţa Oficiul Naţional pentru Refugiaţi sau care se găsesc, fără un motiv plauzibil, în zonă de frontieră. Oficiul Naţional pentru Refugiaţi cooperează cu D.S.P.M. şi I.G.P.F., în cazul procedurilor la frontieră, în vederea repatrierii străinilor, ale căror cereri de azil au fost respinse definitiv şi irevocabil, precum şi pentru reglementarea situaţiei solicitanţilor de azil respinşi definitiv şi irevocabil, care din motive obiective nu pot fi repatriaţi. 5. Protecţia datelor a) Armonizare legislativă Protecţia datelor este o componentă importantă a capitolului de negociere ,,Justiţie şi afaceri interne’’. Planul de Acţiune Schengen prevede până la data aderării, alinierea politicii României, în ceea ce priveşte protecţia datelor, la cea a Uniunii Europene. În privinţa realizării sistemului integrat de comunicaţii voce şi date al M.A.I. la nivel naţional, a început deja implementarea reţelei de modernizare a tehnologiei pentru: baza de date a persoanelor date în urmărire generală; baza de date a autovehiculelor date în diferite consemne; baza de date conţinând diferite documente (de identitate şi de călătorie) în alb sau emise şi/sau

37

falsificate; baza de date privind bancnotele (şi alte înscrisuri de valoare) date în urmărire. Acestea sunt, de altfel, bazele de date de interes naţional pentru cooperarea în cadrul Sistemului Informatic Schengen (S.I.S.), potrivit prevederilor art. 96-100 din Convenţia de Implementare a Acordului de la Schengen. În momentul de faţă, bazele de date utilizate de autorităţile române se află în curs de modernizare, pe baza conceptelor şi tehnologiilor moderne, cum ar fi, spre exemplu accesarea de la distanţă a bazelor de date prin tehnologii de tip Web Application Server. În noua concepţie, accesarea bazelor de date se va face într–o manieră similară navigării pe Internet, în limita drepturilor de acces predefinite. Întregul sistem va fi protejat hardware şi software. În acest sens, a fost definit un grup comun de lucru, în care sunt incluşi specialişti ai M.A.I. pentru solicitarea cerinţelor tehnice de interconectare a sistemelor de comunicaţii şi informatică ale M.A.I., la reţelele administrate la nivel european. Legea nr. 682/2001, de ratificare a Convenţiei europene privind protecţia persoanelor împotriva prelucrării automate a datelor personale şi Legea nr. 677/2001, pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, implementează pe deplin prevederile Directivei nr. 95/46/CE. Legea pentru protecţia persoanelor, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, nu se aplică prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal efectuate în cadrul activităţilor în domeniul apărării naţionale şi siguranţei naţionale. Legea se aplică însă, cu excepţiile expres prevăzute în textul său, prelucrărilor şi transferului de date cu caracter personal efectuate în cadrul activităţilor de prevenire, cercetare şi reprimare a infracţiunilor şi de menţinere a ordinii publice, precum şi al altor activităţi desfăşurate în domeniul dreptului penal. Aceste dispoziţii sunt în conformitate cu prevederile Convenţiei europene şi ale Directivei nr. 95/46/CE. A fost, de asemenea, adoptată de România şi Legea privind prelucrarea

38

datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul telecomunicaţiilor, lege care transpune prevederile Directivei nr. 97/66/CE. Această lege are caracter de lege specială, faţă de Legea pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, întrucât conţine prevederi specifice de protecţie, adecvate caracterului extrem de tehnic al situaţiilor care implică prelucrarea unor asemenea date în sectorul telecomunicaţiilor, sector care, în România, la ora actuală, acoperă şi transmisiunile de date şi serviciile Internet. Tot în materia combaterii criminalităţii organizate, ţara noastră este din decembrie 2000, parte la Convenţia O.N.U. împotriva criminalităţii organizate transnaţionale. Pe viitor, armonizarea structurii bazelor de date cu categoriile de informaţii, în conformitate cu prevederile art. 95 – 100 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, constituie unul dintre obiectivele de bază ale României, astfel că întregul proces de armonizare a bazelor de date trebuie finalizat cât de curând. b) Capacitatea administrativă Din punct de vedere a capacităţii administrative, autorităţile competente în realizarea politicii privind protecţia datelor sunt instituţia Avocatul Poporului – care are în sarcină realizarea politicii privind protecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal, iar din punct de vedere a gestionării datelor şi categoriilor de informaţii prevăzute de Convenţia Schengen, România urmează să înfiinţeze o instituţie specializată, care să gestioneze Sistemul Naţional de Informare. 6. Cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate a) Armonizare legislativă Conform prevederilor Legii nr. 218/2002, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, şi ale Legii nr. 81/2002, de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001, privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române, Inspectoratul General al

39

Poliţiei şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, sunt instituţiile specializate ale statului, care funcţionează în cadrul teritoriului naţional şi la frontieră, având drept competenţe apărarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, bunurile publice şi private, prevenirea şi identificarea infracţiunilor, menţinerea ordinii şi siguranţei publice, precum şi supravegherea şi controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale şi a faptelor specifice criminalităţii transfrontaliere, respectarea ordinii şi liniştii publice în punctele de trecere a frontierei de stat şi în zona de frontieră. Pe linia cooperării poliţieneşti, Poliţia de Frontieră cooperează cu instituţiile cu atribuţii de ordine publică şi siguranţă naţională interne şi, pe baza convenţiilor internaţionale, cu instituţiile similare din statele vecine şi alte state. România este parte la toate instrumentele juridice internaţionale de bază în materia cooperării poliţieneşti, este membru fondator la INTERPOL şi are ferma intenţie de a încheia un acord de cooperare cu Europol, care să acopere toate domeniile de cooperare aflate în competenţa acestei instituţii, la toate nivelurile deschise pentru cooperare cu state terţe. De asemenea, ţara noastră este gazda Centrului Regional pentru combaterea criminalităţii transfrontaliere, fiind parte la Acordul privind cooperarea în combaterea criminalităţii transfrontaliere, încheiat de 11 state din regiune, participă la Acordul de cooperare în combaterea crimei organizate din cadrul procesului de cooperare al Mării Negre, a încheiat acorduri trilaterale cu Grecia, Bulgaria, Turcia, Republica Moldova şi Ucraina pentru cooperare în combaterea criminalităţii organizate şi dispune de portofoliu semnificativ de instrumente juridice internaţionale bilaterale, privind cooperarea poliţienească, în care statele membre ale Uniunii Europene joacă un rol însemnat. Ministerul Administraţiei şi Internelor a adoptat un Acord cadru adecvat prevederilor acquis-ului comunitar, care îi permite iniţierea şi derularea rapidă a negocierilor cu orice stat şi la orice nivel, pentru realizarea cadrului juridic necesar combaterii crimei organizate, traficului ilicit de stupefiante, substanţe

40

psihotrope şi precursori, a terorismului şi altor infracţiuni grave. Pe linia armonizării legislaţiei române cu acquis-ul comunitar, legislaţia privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române şi statutul poliţistului, asigură demilitarizarea serviciului poliţienesc şi alinierea şi armonizarea acestuia cu standardele Uniunii Europene. Sunt avute în vedere şi întărirea capacităţii Poliţiei Române, de a aborda şi soluţiona problematica de poliţie, management şi ţinere sub control a criminalităţii, cât şi asigurarea interoperabilităţii cu sistemele poliţieneşti din statele membre ale UE şi cu cele ale ţărilor învecinate. b) Capacitatea administrativă La nivel administrativ, M.A.I. este în principal autoritatea responsabilă de pregătirea şi implementarea politicii privind cooperarea poliţienească şi lupta împotriva crimei organizate. În cadrul M.A.I. există de asemenea, o serie de instituţii cu atribuţii în domeniul cooperării poliţieneşti, precum: Inspectoratul General al Poliţiei, Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Direcţia pentru Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere etc. Şi în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie funcţionează Secţia pentru combaterea corupţiei şi a criminalităţii organizate, iar la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel şi tribunale funcţionează servicii, respectiv birouri de combatere a corupţiei şi a criminalităţii organizate. 7. Lupta împotriva fraudei şi a corupţiei a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă Legislaţia română în vigoare, prin Codul penal, Legea nr. 161/2003 şi Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, sancţionează atât faptele de corupţie săvârşite în sectorul public, cât şi în sectorul privat. Legea nr. 78/2000 transpune în legislaţia internă dispoziţii din Convenţia O.C.D.E. privind combaterea

41

corupţiei în tranzacţiile comerciale internaţionale şi din Convenţia penală a Consiliului Europei, privind corupţia, prin sancţionarea spălării banilor provenind din fapte de corupţie şi a faptelor de corupţie săvârşite în tranzacţiile internaţionale în condiţiile criminalităţii organizate. România a adoptat Programul Naţional de Prevenire a Corupţiei, care prevede măsuri menite să determine o reducere efectivă a ariei de manifestare a acestui fenomen. Pentru punerea în aplicare a prevederilor Programului, a fost aprobat Planul Naţional de Acţiune Împotriva Corupţiei, la care este cooptată societatea civilă, inclusiv ONG-urile, în vederea realizării unui parteneriat permanent pentru diminuarea consecinţelor corupţiei. Acest Program se aplică din anul 2001. În plan legislative, România a semnat şi adoptat prin legi naţionale următoarele convenţii ale Consiliului Europei cuprinzând dispoziţii referitoare la combaterea corupţiei: Convenţia penală împotriva corupţiei prin Legea nr. 27/2002 şi Convenţia civilă împotriva corupţiei prin Legea nr. 147/2002, şi totodată, este membră la Grupul de state împotriva corupţiei (GRECO), instituit prin Rezoluţia Consiliului Europei nr. (99) 5 din 1 mai 1999. În vederea asigurării unei cooperări depline între autorităţile naţionale şi Comisia Europeană, Corpul de Control al Primului Ministru a fost desemnat ca unic punct de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă al UE (O.L.A.F.). Corpul de Control are competenţa de a coordona asigurarea protecţiei efective şi echivalente a intereselor financiare ale României şi ale UE. Corpul de Control primeşte sesizările O.L.A.F., referitoare la posibilele ilegalităţi în utilizarea fondurilor comunitare, efectuează verificările necesare şi pune la dispoziţia O.L.A.F. o notă de control referitoare la cele constatate. Pentru îndeplinirea sarcinilor ce îi revin, Corpul de Control al Primului Ministru acţionează în baza unei autonomii funcţionale, independent de alte instituţii publice.

42

8. Combaterea drogurilor a) Armonizare legislativă Legislaţia în vigoare este în cea mai mare parte în concordanţă cu acquisul UE. Sunt avute în vedere îmbunătăţiri la infrastructura în domeniu, precum şi schimbări de natură instituţională. Legislaţia românească în materie, este asigurată de Legea nr.143/2000, privind combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi de Ordonanţa de Urgenţă nr. 105/2001, privind frontiera de stat a României. Prin aceste acte normative sunt reglementate acele infracţiuni privind traficul şi consumul ilicit de droguri,care sunt prevăzute şi în legislaţia comunitară, sunt stabilite pedepse severe, corespunzătoare cu gravitatea faptelor, în principal, pedepse privative de libertate şi sunt reglementate măsurile care se adoptă faţă de acele persoane care intenţionează să introducă în ţară medicamente care conţin substanţe stupefiante sau substanţe psihotrope în cantităţi mai mari decât cele necesare pentru tratamentul personal. România a aderat prin Legea nr. 118/1992 la Convenţia ONU din 1971, privind substanţele psihotrope şi la Convenţia ONU din 1988, privind combaterea traficului ilicit de droguri. Prevederile acestor Convenţii au fost incluse în legislaţia română ulterioră. În domeniul cooperării internaţionale, pe linia combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, România colaborează permanent cu unităţi specializate din cadrul poliţiilor altor state, atât în baza unor înţelegeri bilaterale, cât şi în cadrul Centrului Regional de Combatere a Criminalităţii Transfrontaliere, realizează schimburi de informaţii utilizând ofiţeri de legătură, primeşte suport logistic şi beneficiază de instruiri. b) Capacitatea administrativă În ianuarie 2003, Guvernul României a adoptat Strategia Naţională privind Drogurile pentru 2003-2004 şi a creat Agenţia Naţională Antidrog în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru implementarea acestei strategii. Agenţia este responsabilă cu coordonarea

43

luptei împotriva drogurilor, în conformitate cu strategia şi cu gestionarea relaţiilor cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor şi a Dependenţei de Droguri şi cu alte instituţii internaţionale specifice. Fostul Punct Naţional Focal privind Drogurile a fost redenumit Centrul Român de Monitorizare a Drogurilor şi Dependenţei de Droguri şi a fost inclus sub controlul Agenţiei Naţionale Anti-drog. 9. Lupta împotriva spălării banilor a) Armonizare legislativă şi capacitatea administrativă La elaborarea legii de modificare a Legii nr. 21/1999, pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, s-au avut în vedere şi prevederile europene în domeniu. Astfel, legislaţia României în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor a fost elaborată pe baza prevederilor Directivei 91/308/CE, a Convenţiei europene privind spălarea, depistarea, sechestrarea şi confiscarea produselor infracţiunilor, a Directivei CE privind prevenirea folosirii sistemului financiar în scopul spălării banilor şi a celor 40 de Recomandări ale GAFI. Înfiinţarea de către România prin Legea nr. 21/1999, a Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, reprezintă un pas important în activitatea de construcţie instituţională necesară combaterii acestui fenomen. În conformitate cu dispoziţiile legii pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, care permite realizarea schimburilor de informaţii în cadrul tratatelor internaţionale, la care România este parte, sau pe bază de reciprocitate, Oficiul a procedat la efectuarea schimburilor de informaţii cu instituţii similare din Comunitatea Europeană, precum şi din alte ţări, cu respectarea condiţiilor de confidenţialitate. În ceea ce priveşte transpunerea prevederilor Convenţiei O.N.U., de combatere a crimei organizate transnaţionale, în special a măsurilor de combatere a spălării banilor în legislaţia naţională, precum şi a Deciziei Consiliului din 17.10.2000, privind stabilirea relaţiilor de cooperare între unităţile de analiză a informaţiilor financiare din cadrul statelor member, cu referire la schimbul de informaţii, legea română prevede că Oficiul

44

Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor are ca obiect analizarea, prelucrarea informaţiilor şi sesizarea autorităţilor abilitate prin lege. Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor este o unitate de analiză a informaţiilor financiare de tip administrativ şi are acces şi utilizează Reţeaua Securizată Europenă ,,Egmont’’. Pe viitor, este nevoie de o întărire a capacităţii instituţiilor româneşti implicate în lupta împotriva spălării banilor şi a criminalităţii organizate, de o îmbunătăţire a sistemului privind tehnologia informaţiilor (IT) al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, de dezvoltarea cooperării între instituţiile româneşti implicate în lupta împotriva spălării banilor (Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Finanţelor Publice, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, Banca Naţională a României, Asociaţia Româna a Băncilor, Curtea de Conturi, etc.) cu instituţii similare din alte ţări şi de o dezvoltare a cooperării internaţionale, cu accent pe schimburile de informaţii între state. 10. Cooperarea vamală a) Armonizare legislativă şi capacitatea administrativă Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne presupune şi cooperarea vamală, componentă importantă în lupta împotriva fraudelor, combaterea traficului de droguri şi în schimbul de informaţii. Legislaţia de bază în domeniul vamal este dată de Codul şi Regulamentul Vamal, adoptate prin Legea nr. 141/1997, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 1114/ 2001. Hotărârea Guvernului nr. 1114/2001, armonizează în legislaţia română şi schimbul de informaţii necesar prevenirii şi combaterii fraudei vamale. Direcţia Supraveghere Vamală şi Luptă Împotriva Fraudelor Vamale, este identificată drept unitatea ce realizează sarcinile ce revin Direcţiei Generale a Vămilor, prin acorduri şi convenţii internaţionale în domeniu. Cooperarea cu administraţiile vamale din statele membre ale Uniunii

45

Europene se desfăşoară în cadrul Protocolului nr. 6 privind asistenţa reciprocă în domeniul vamal, parte a Acordului European. Legislaţia în vigoare este aplicată de Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Ministerului Finanţelor Publice. Normele Convenţiei privind folosirea tehnologiei informatice în scopuri vamale sunt parţial incluse în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Direcţiei Generale a Vămilor, adoptat prin Ordinul Ministrului Finanţelor Publice nr. 688/2001. Utilizarea Sistemului Informatic Integrat Vamal este reglementată prin Hotărârea de Guvern 1114/2001 şi Hotărârea de Guvern 170/2001. Perioada de păstrare a informaţiilor este stabilită la 5 ani pentru declaraţiile vamale, cu posibilitatea de extindere la 10 ani pentru fundamentarea statistică a procesului decizional şi de prognoză. Este prevăzută totodată, posibilitatea revizuirii anuale a necesităţii păstrării datelor. În spiritul acţiunii comune privind cooperarea între autorităţile vamale şi organizaţiile de afaceri în combaterea traficului de droguri, Direcţia Generală a Vămilor are încheiat un protocol de cooperare cu DHL România Internaţional. În sprijinul acestei iniţiative, în cadrul Direcţiei Generale a Vămilor a fost înfiinţat Biroul Analize de Risc. În cadrul Direcţiei de Supraveghere Vamală şi Lupta împotriva Fraudelor Vamale din Direcţia Generală a Vămilor, funcţionează Serviciul de combatere a traficului de droguri şi a produselor cu regim special, ai cărui experţi au competenţe în iniţierea, menţinerea, aplicarea şi dezvoltarea Memorandumurilor de Înţelegere între administraţia vamală şi organizaţiile de afaceri. Administraţia vamală susţine activitatea Centrului Regional pentru Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere, pentru o mai bună cooperare în domeniul schimbului de informaţii între administraţiile vamale şi ministerele de interne ale celorlalte ţări semnatare ale acordului de cooperare.

46

11. Cooperarea juridică A. În materie civilă a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă Dreptul intern român oferă soluţii pentru reglementarea raporturilor de drept internaţional privat prin Legea nr. 105/1992, care are caracter de drept comun în materie, în măsura în care nu s-au reglementat alte soluţii pe cale convenţională. Legea nr. 105/1992 este armonizată, în mare măsură, cu dispoziţiile convenţiilor de la Bruxelles şi Lugano, care reglementează recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în cadrul acquis-ul comunitar. Legea este armonizată şi cu prevederile Convenţiei privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale semnată la Roma, în 1980. Dispoziţii referitoare la cooperarea internaţională în materie civilă şi comercială sunt reglementate prin numeroase convenţii multilaterale şi bilaterale încheiate de România şi ratificate prin legi interne. În acest sens, putem enumera: - Convenţia cu privire la procedura civilă (Haga, 1954), ratificată prin Decretul nr. 81/1971; - Convenţia asupra protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei internaţionale (Haga, 1993), ratificată prin Legea nr. 84/1994; - Convenţia cu privire la suprimarea cerinţei supralegalizării actelor oficiale străine (Haga, 1961), ratificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000; - Convenţia asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii (Haga, 1980), ratificată prin Legea nr. 100/1992. - Convenţia dintre România şi Republica Austria, cu privire la asistenţa juridică în materia dreptului civil şi de familie şi la valabilitatea şi transmiterea actelor şi Protocolului la această convenţie (Viena, 1965), precum şi Protocolul adiţional la această convenţie cu privire la asistenţa juridică în materia dreptului civil şi de familie şi la valabilitatea actelor (Viena, 1972), ratificate prin decretele nr. 1179/1968 şi 322/1972; 47

-

-

Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială (Bucureşti, 1975) şi Protocolul adiţional la această convenţie pentru transmiterea reciprocă a unor documente (Bucureşti, 1979), ratificate prin decretele nr. 368/1976 şi 316/1980; Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, privind recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti, în materia obligaţiilor de întreţinere (Bucureşti, 1979), ratificată prin Decretul nr. 316/1980; Convenţia dintre România şi Regatul Belgiei, cu privire la recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti referitoare la divorţ (Bruxelles, 1980), ratificată prin Decretul nr. 53/1982; Convenţia dintre România şi Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială (Londra, 1978), ratificată prin Decretul nr. 432/1978; Convenţia de asistenţă juridică în materie civilă şi penală dintre România şi Regatul Greciei şi Protocolul la această convenţie (Bucureşti, 1972), ratificate prin Decretul nr. 290/1973; Convenţia dintre România şi Republica Franceză privind asistenţa juridică în materie civilă şi comercială (Paris, 1974), ratificată prin Decretul nr. 77/1975, Convenţia dintre România şi Republica Italiană privind asistenţa judiciară în materie civilă şi penală (Bucureşti, 1972), ratificată prin Decretul nr. 288/1973; Convenţia dintre România şi Spania, complementară la Convenţia privind procedura civilă, încheiată la Haga, la 1 martie 1954 (Bucureşti, 1997), ratificată prin Legea nr. 235/1998; Convenţia civilă împotriva corupţiei ratificată prin Legea nr. 147/2002; Convenţia dintre România şi Spania, privind competenţa judiciară, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială (Bucureşti, 1997), ratificată prin Legea nr. 3/1999.

Pentru facilitarea punerii în aplicare a convenţiilor internaţionale la care România este parte, au fost elaborate acte normative cu caracter general (legi privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă), cât şi cu 48

caracter special (Legea pentru aplicarea Convenţiei de la Haga din 1980, privind aspectele civile ale răpirii internaţionale de copii). De asemenea, a fost ratificată Convenţia europeană, privind recunoaşterea şi executarea deciziilor privind încredinţarea şi reîncredinţarea copiilor, încheiată la Luxemburg, la 25 mai 1980, precum şi trei importante convenţii din sistemul Conferinţei de drept internaţional privat de la Haga (privind obţinerea probelor în străinătate – Haga 1970, privind notificarea în străinătate a actelor judiciare şi extrajudiciare – Haga 1965, şi privind facilitarea accesului la justiţie – Haga 1980). Acestea sunt câteva din demersurile internaţionale ale României pentru aşi armoniza legislaţia în domeniul cooperării juridice şi judiciare internaţionale cu acquis-ul comunitar, pentru a putea fi în măsură, după aderarea la Uniunea Europeană, să devină parte la convenţiile din acest sistem. B. În materie penală a) Armonizare legislativă şi capacitate administrativă România este deja parte la importante convenţii europene în această materie şi dezvoltă raporturi de cooperare judiciară şi juridică în temeiul acestora. Astfel, România a ratificat o serie de convenţii la nivel bi şi multilateral, printre care: - Convenţia Europeană de Extrădare (Paris, 1957) şi cele două Protocoale adiţionale, prin Legea nr. 80/1997; - Convenţia europeană de asistenţă judiciară în materie penală (Strasbourg, 1959) şi Protocolul adiţional, prin Legea nr. 236/1998: - Convenţia europeană privind transferul de proceduri în materie penală (Strasbourg, 1972), prin Ordonanţa Guvernului nr. 77/1999, aprobată prin Legea nr. 34/2000; - Convenţia europeană privind valoarea internaţională a hotărârilor represive (Haga, 1970), prin Ordonanţa Guvernului nr. 90/1999, aprobată prin Legea nr. 35/2000; - Convenţia asupra transferării persoanelor condamnate (Strasbourg,

49

-

1983), prin Legea nr. 76 din 1996; Convenţia europeană pentru reprimarea terorismului, (Strasbourg, 1977) prin Legea nr. 19 din 1997; Convenţia europeană pentru reprimarea infracţiunilor rutiere (Strasbourg, 1964), prin Legea nr. 183/1997; Convenţia europeană cu privire la efectele internaţionale ale interzicerii exercitării dreptului de a conduce un vehicul cu motor, (Bruxelles, 1976), prin Legea nr. 126/1997; Convenţie penală împotriva corupţiei, prin Legea nr. 27/2002; Acordul relativ la traficul ilicit pe mare, punând în aplicare art. 17 al Convenţiei ONU împotriva traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope (Strasbourg, 1995); Convenţia ONU, împotriva criminalităţii transnaţionale organizate, Protocolul adiţional vizând prevenirea, reprimarea şi pedepsirea traficului de persoane, îndeosebi de femei şi copii şi Protocolul adiţional împotriva traficului de migranţi pe pământ, în aer şi pe mare, (Palermo, 2000).

În vederea participării la Programul PHARE orizontal pentru Justiţie şi Afaceri Interne, program destinat statelor candidate la aderare, a fost creată reţeaua de corespondenţi naţionali pentru cooperare juridică şi judiciară internaţională, formată din judecători şi procurori responsabili pentru aplicarea eficientă şi unitară a convenţiilor internaţionale. În domeniul cooperării juridice, România a acceptat acquis-ul comunitar în acest domeniu, atât în materie penală, cât şi în materie civilă şi va adera la toate convenţiile încheiate între statele membre, după aderarea la UE. 12. În perspectivă În general, armonizarea legislativă este destul de bună, însă rămân o serie de arii importante, în special în ceea ce priveşte acquis-ul Schengen, unde sunt necesare eforturi suplimentare. Capacitatea de implementare este scăzută în aproape toate domeniile, în special în ceea ce priveşte 50

managementul frontierelor, politica de vize, lupta anti-corupţie, lupta împotriva spălării banilor, protecţia împotriva contrafacerii monedei Euro, lupta împotriva diferitelor tipuri de criminalitate organizată şi în domeniul cooperării judiciare. România a făcut unele progrese în modificarea listei ţărilor ai căror cetăţeni sunt scutiţi de obligaţia obţinerii vizei, dar nu este încă complet aliniată acquis-ului. Ţara noastră este într-un proces de aliniere la acquisul privind lista ţărilor ai căror cetăţeni trebuie să obţină viză de intrare în UE şi va introduce în 2004 viză de intrare în România pentru cetăţenii Turciei, Federaţiei Ruse, Ucrainei şi Uniunii Serbia-Muntenegru. Tot în materie de vize, este necesară o pregătire adecvată în ceea ce priveşte noul sistem de viză on-line, pentru ca acesta să aibă impactul adecvat pe viitor. Capacitatea administrativă este în general scăzută şi este necesar aducerea de îmbunătăţiri consistente, în special, în ceea ce priveşte analiza de risc. Trebuie făcute eforturi în domeniul dotării, în special a tuturor oficiilor diplomatice şi consulare cu echipament tehnic, mai ales din ţările cu risc înalt de migraţie. Planul de Acţiune Schengen actualizat trebuie să fie substanţial modificat pentru a deveni complet adaptat procesului de implementare a acquis-ului Schengen, iar România trebuie să continue eforturile de creare a unui Sistem Naţional de Informare cuprinzând date compatibile Schengen, deoarece cooperarea dintre agenţiile implicate în gestionarea frontierei este destul de limitată. În domeniul migraţiei, numărul mare de români returnaţi din statele membre UE, unii dintre ei fiind implicaţi în criminalitatea măruntă, cerşetorie agresivă şi alte comportamente anti-sociale în statele UE, au determinat, ca statele europene să reacţioneze şi să ia măsuri în acest sens. De aceea, este necesara o politică mult mai fermă a statului român, faţă de persoanele care sunt implicate în asemenea acţiuni pe teritoriul Uniunii Europene.

51

Un alt domeniul sensibil este cooperarea poliţienească, în lupta împotriva crimei organizate şi a traficului de fiinţe umane. În ciuda progreselor legislative şi a întăririi capacităţii administrative în acest domeniu, România rămâne o ţară de origine, de tranzit şi de destinaţie privind traficul de fiinţe umane. Pentru diminuarea acestui fenomen, este necesară o abordare strategică şi coerentă a luptei împotriva criminalităţii şi adoptarea unei strategii extinse împotriva criminalităţii, în acord cu recomandările din Foaia de Parcurs şi din Parteneriatul de Aderare, prin care s-a angajat România în demersul de integrare europeană. În vederea încheierii negocierilor la acest capitol ,,Justiţie şi afaceri interne’’, este nevoie ca pe parcursul anului 2004 să fie adoptate şi o serie de acte normative pentru ca legislaţia română să fie pe deplin armonizată cu legislaţia europeană. Astfel, sunt prevăzute pentru acest an adoptarea următoarelor acte normative mai importante: - noul Cod penal; - pachetul legislativ privind protecţia copilului; - Legea privind poliţia comunitară; - Legea privind organizarea judiciară; - Legea privind statutul magistraţilor; - Legea privind protecţia informatorului; - Legea privind organizarea şi funcţionarea Gărzii Financiare; - Legea privind Codul de etică şi deontologie al poliţistului; - Legea privind libera circulaţie a cetăţenilor statelor membre UE şi ale Spaţiului Economic European etc. Alături de alinierea legislativă, România trebuie să sporească eforturile pentru dezvoltarea capacităţii administrative şi a cooperării instituţionale. Încrederea în măsurile legale şi reorganizarea instituţională, a fost deseori obţinută în detrimentul implementării legilor, şi în multe cazuri a avut un impact minor asupra problemelor actuale, care necesită o rezolvare rapidă. Spre exemplu, rezultatele obţinute în unele domenii precum, managementul frontierei, al poliţiei sau combaterea corupţiei, în care cooperarea efectivă dintre anumite servicii este necesară, au fost limitate.

52

Pe viitor, intensificarea contactelor cu instituţiile partenere din statele vecine vor permite o abordare mai eficientă a problemelor cu caracter trans-naţional.

53

ANEXĂ Legislaţia comunitară relevantă în domeniul culturii şi politicii în domeniul justiţiei şi afacerilor interne Legenda: 32003G1205

Regulation/Directive/Decision... Regulamentul/Decizia/Directiva... Publicaţia

Conţinut: Xxxxxxxxxx

Keywords

Cuvinte cheie

54

Codul alocat actului normativ, sub care acesta poate fi căutat în original, în limbile oficiale ale U.E. în bazele de date legislative Celex şi Eur-Lex Denumirea actului normativ în limba engleză Denumirea actului normativ în limba română Publicaţia oficială a U.E. în care actul normativ a fost publicat iniţial şi eventualele modificări şi completări ale formei inţiale Prezentarea pe scurt a conţinutului actului normativ (rezumatul are valoare strict orientativă) Cuvinte-cheie în limba engleză cu care pot fi operate cercetări tematice în bazele de date legislative Celex şi Eur-Lex Cuvinte cheie în limba română cu care pot fi operate cercetări tematice în baza de date legislative a Centrului de Informare al Comisiei Europene la Bucureşti, www.infoeuropa.ro

În domeniul vizelor

32003R0694 Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No 693/2003 Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de Regulamentul nr. 693/2003 CE Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15 Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a transportului. În cele două anexe ale Regulamentului sunt stabilite dispozitivele de securitate, care vor fi aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier, cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: technical specification; single document; transit; rail transport; land transport; standard; external frontier of the Community Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a Comunităţii 32003R0693 Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular Instructions and the Common Manual

55

Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind stabilirea unor Documente specifice de Înlesnire a Tranzitului, de Înlesnire a Tranzitului Feroviar şi pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8 Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor documente şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen Agreement; Community acquis; single document; guide; rail transport, land transport; visa policy Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid, transport feroviar, transport rutier, politica de vize 32003R0415 Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the issue of visas at the border, including the issue of such visas to seamen in transit Regulamentul nr. 415/2003 (CE) al Consiliului din 27 februarie 2003, privind emiterea vizelor la graniţă, inclusive emiterea anumitor vize marinarilor în tranzit Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1 Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european pentru anumite categorii de persoane, inclusiv marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquis-

56

ului Schengen, referitor la crearea unui spaţiu liber de circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur. Regulamentul prevede că viza de călătorie nu poate depăşi 15 zile, iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul a intrat în vigoare la 7 martie 2003. Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit Cuvinte cheie: politica de vize, admisia străinilor, cetăţean străin, tranzit 32003D0170 2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003 on the common use of liaison officers posted abroad by the law enforcement agencies of the Member States Decizia nr. 170/2003/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate, de către autorităţile represive ale statelor membre. Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27 Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către autorităţile represive ale Statelor Membre ale UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de legătură’’, ,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute şi modalităţi de realizare a cooperării la nivel poliţienesc între state, în vederea combaterii criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la momentul publicării ei în Jurnalul Oficial. Keywords: data collection; information transfer; information network; fight against crime; Europol; EU police cooperation; international organization; third country Cuvinte cheie: colecţie de date, transfer de informaţii, reţea informaţională, combaterea fenomenului infracţional, Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE, organizaţie internaţională, stat terţ

57

32003D0019 2003/19/EC: Council Decision of 14 October 2002 on declassifying certain parts of the Sirene Manual adopted by the Executive Committee established by the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 Decizia nr. 19/2003/CE a Consiliului din 14 octombrie 2002, privind declasificarea anumitor părţi din Manualul Sirene, adoptat de Comitetul Executiv, stabilit de Convenţia de implementare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 Publicaţia: OJ L 008 din 14.01.2003 p.34 Conţinut: Decizia prevede reglementările din Manualul Sirene, care au fost declasificate. Este voba despre toate dispoziţiile Manualului, cu excepţia secţiunii 2.3 şi a anexelor 1, 2, 3, 4, 5, 6 din Manual. Keywords: guide; legal basis; legislation; EC Treaty; Schengen Agreement Cuvinte cheie: ghid, temei juridic, legislaţie, tratatul instituind CE, Acordul Schengen 32002X1216(03) Common Manual Manualul Comun Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.97 Amendamente: 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8) Conţinut: Manualul stabileşte condiţiile ce trebuie respectate pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Sunt prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. În cadrul anexelor sunt reglementate condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană. România nu se află pe lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a

58

Keywords: Cuvinte cheie:

intra pe teritoriul spaţiului Schengen. admission of aliens; border control; Schengen Agreement; visa policy; guide admiterea străinilor, control vamal, Acordul Schengen, politica de vize, ghid

32002X1216(02) Common Consular Instructions on visas for the diplomatic missions and consular posts Instrucţiunile Consulare Comune pentru misiunile diplomatice şi posturile consulare privind vizele Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.1 Amendamente: 32003R0415 (OJ L 064 07.03.2003 p.1) 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8) Conţinut: Actul prevede modalitatea de acordare a vizelor de către personalul misiunilor diplomatice şi al celor consulare, persoanele care beneficiază de aceste prevederi, perioadele de acordare a vizelor, precum şi tipurile de viză: de şedere, de tranzit, de sejur, etc. Sunt prevăzute regulile aplicabile pentru fiecare stat în parte, membru al UE. De asemenea, sunt prevăzute modele de viză şi caracteristicile tehnice ale acestora. Keywords: visa policy; diplomatic representation; Schengen Agreement Cuvinte cheie: politica de vize, reprezentanţă diplomatică, Acordul Schengen 32001R0539 Council Regulation (EC) No 539/2001 of 15 March 2001 listing the third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders and those whose nationals are exempt from that requirement

59

Regulamentul nr. 539/2001 (CE) pentru stabilirea listei statelor terţe, ai căror resortisanţi sunt supuşi obligaţiei de a avea viză pentru a trece frontierele exterioare ale statelor membre UE şi a listei statelor ai căror resortisanţi nu sunt supuşi acestei obligaţii Publicaţia: J.O. L 081 din 21.03.2001 p.1 Modificat de: 32001R2414 – publicaţia J.O. L 327 din 12.12. 2001 p.1 32003R0453 – publicaţia J.O. L 069 din 13.03.2003 p.10 Conţinut: Regulamentul conţine în două anexe lista ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar, aşa zisa ,,listă negativă’’ a UE şi lista ţărilor ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar, aşa zisa ,,lista pozitivă’’ a UE. Anexa nr. 1 a Regulamentului cuprinde lista ţărilor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar, aceste ţări fiind în special cele din Africa, Asia şi Europa de Est. Anexa 2 a Regulamentului, cuprinde lista ţărilor ai căror cetăţeni nu au nevoie de viză pentru a sta pe teritoriul statelor UE o perioadă de cel mult 3 luni. Această listă cuprinde ţările europene care încă nu fac parte din UE şi o serie de ţări din America Latină şi Asia Orientală. Keywords: admission of aliens; external frontier of the Community; foreign national; visa policy; Schengen Agreement Cuvinte cheie: admiterea străinilor, frontieră externă a Comunităţii, străin, politica de vize, Acordul Schengen 32002R333 Council Regulation (EC) No 333/2002 of 18 February 2002 on a uniform format for forms for affixing the visa issued by Member States to persons holding travel documents not recognised by the Member State drawing up the form Regulamentul nr. 333/2002 (CE) al Consiliului ce stabileşte un model tipizat de documente, pe care se aplică vizele eliberate de statele membre

60

titularilor de document de călătorie nerecunoscute de statul membru, care stabileşte documentul Publicaţia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4 Conţinut: Regulamentul stabileşte un model tipizat de document pentru aplicarea vizei, ce trebuie posedat de un cetăţean al unui stat ce are nevoie de viză de intrare în spaţiul comunitar. Acest model de formular de cerere pentru obţinerea vizei este valabil pentru toate statele membre UE, în vederea uniformităţii cerinţelor pentru obţinerea vizei. Datele furnizate în acest formular vor fi secrete şi nu vor putea fi utilizate în alte scopuri, având în vedere protecţia datelor cu caracter personal. Conform prevederilor sale, Regulamentul a intrat în vigoare la 24 februarie 2002. Keywords: visa policy; identity document; technical specification Cuvinte cheie: politica de vize, document de identitate, specificaţie tehnică 32002R334 Council Regulation (EC) No 334/2002 of 18 February 2002 amending Regulation (EC) No 1683/95 laying down a uniform format for visas Regulamentul nr. 334/2002 (CE) al Consiliului din 18 februarie 2002, pentru modificarea şi completarea Regulamentului nr. 1683/95 ce stabileşte un model tip de viză Publicaţia: J.O. L 53 din 23.02.2002 p. 4 Conţinut: Regulamentul stabileşte un model tip de viză, ce trebuie eliberat de un stat membru UE. Acest model tip este valabil pentru toate statele membre UE. Keywords: admission of aliens; visa policy; identity document; technical specification; European standard Cuvinte cheie: admiterea străinilor, politica de vize, document de identitate, specificaţie tehnică, standard european

61

399R0574 Council Regulation (EC) No 574/1999 of 12 March 1999 listing the third countries whose nationals must be in possession of visas when crossing the external borders Regulamentul nr. 574/1999 (CE) al Consiliului din 12 martie 1999, care determină statele terţe, ai căror naţionali trebuie să fie în posesia unei vize, pentru a trece frontierele exterioare statelor membre Publicaţia: J.O. L 072 din 18.03.1999 p.2 Conţinut: Dispoziţiile acestui Regulament au fost preluate şi completate de cele ale Regulamentului 539/2001 CE, care fixează lista ţărilor ai căror cetăţeni trebuie să obţină viză pentru a intra în spaţiul comunitar. Această listă cuprinsă în anexa Regulamentului, cuprindea mult mai multe ţări ai căror cetăţeni aveau nevoie de viză pentru a intra în spaţiul comunitar. Printre ţările ce figurau în lista Regulamentului din 1999 se afla şi România, însă după modificarea Regulamenului în 2001, România nu mai figurează în această listă. Keywords: admission of aliens; external frontier of the Community; foreign national; visa policy; Schengen Agreement Cuvinte cheie: admiterea străinilor, frontieră externă a Comunităţii, străin, politica de vize, Acordul Schengen 32001L0051 Council Directive 2001/51/EC of 28 June 2001 supplementing the provisions of Article 26 of the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 Directiva nr. 2001/51/CE a Consiliului pentru completarea art. 26 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 Publicaţia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45 Conţinut: Dispoziţiile directivei se înscriu în contextul luptei împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor membre UE şi cuprind prevederi referitoare la

62

controlul şi sancţionarea celor care transportă cetăţeni, ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite sume, cu care sunt sancţionaţi astfel de transportatori şi este o măsură de securitate în plus împotriva imigraţiei clandestine. Astfel că cei găsiţi vinovaţi de infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE, sunt supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro pentru fiecare persoană transportată. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare combaterii acestui fenomen până cel târziu în februarie 2003. Directiva a intrat în vigoare pe data de 10 august 2001, adică în a treizecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţii. Keywords: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return migration; rights of aliens Cuvinte cheie: Acordul Schengen, transportator, cetăţean străin, înapoierea migranţilor, drepturile străinilor 32002D0192 2002/192/EC: Council Decision of 28 February 2002 concerning Ireland's request to take part in some of the provisions of the Schengen acquis Decizia nr. 2002/192/CE a Consiliului, referitoare la cererea Irlandei de a participa la aplicarea câtorva dispoziţii ale acquis-ului Schengen Publicaţia: J.O. L 064 din 07.03.2002 p.20 Conţinut: Prevederile acestei decizii se referă la participarea Irlandei la unele dispoziţii ale acquis-ului Schengen, cum sunt cele legate de sistemul informaţional SIS, recunoaşterea mutuală a deciziilor de îndepărtare a cetăţenilor terţelor ţări sau dispoziţiile legate de înlăturarea graduală a controalelor la frontiere pentru cetăţenii comunităţii. Toate aceste măsuri sunt

63

luate în vederea uniformizării normelor şi acţiunilor în materie de control al frontierelor în perspectiva aderării la spaţiul Schengen. Decizia a intrat în vigoare la data de 1 aprilie 2002. Keywords: Ireland, Schengen Agreement; Community membership Cuvinte cheie: Irlanda, Acordul Schengen, membru al Comunităţii 42000A0922(10) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom of Sweden to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on 19 June 1990 Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Suediei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen la 19 iunie 1990 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.115 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Suedia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord, Suedia se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor frontierelor. Keywords: European convention ; accession ; Italy ; Benelux ; France Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa 42000A0922(09) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of

64

Finland to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on 19 June 1990 Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Finlandei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen, la 19 iunie 1990 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.106 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Finlanda a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord Finlanda se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară, în privinţa controalelor frontierelor. Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa 42000A0922(08) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Kingdom of Denmark to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 on the gradual abolition of checks at the common borders signed at Schengen on 19 June 1990 Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Danemarcei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen, la 19 iunie 1990 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.97 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Danemarca a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie

65

de control al frontierelor şi vize Prin acest acord, Danemarca se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul controalelor frontierelor, propriu zis sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor frontierelor. Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa 42000A0922(07) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Republic of Austria to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian Republic, the Kingdom of Spain and the Portuguese Republic, and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed on 27 November 1990, on 25 June 1991 and on 6 November 1992 respectively Acquis-ul Schengen - Acord pentru aderarea Austriei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care au aderat Republica Italiană, Regatul Spaniei, Republica Portugheză şi Republica Elenă, prin acordurile semnate la 27 noiembrie 1990, 25 iunie 1991 şi 6 noiembrie 1992 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.90 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Austria a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord Austria se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul

66

controalelor frontierelor, propriu-zis, sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară, în privinţa controalelor frontierelor. Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa 42000A0922(06) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Hellenic Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on 27 November 1990, and to which the Kingdom of Spain and the Hellenic Republic acceded by the Agreements signed at Bonn on 25 June 1991 Acquis-ul Schengen - Acordul pentru aderarea Austriei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat Republica Italiană, prin Acordul semnat la Paris, la 27 noiembrie 1990 şi Regatul Spaniei şi Republica Elenă prin Acordurile semnate la Bonn, 25 iunie 1991 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.83 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Grecia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie de control al frontierelor şi vize. Prin acest acord, Grecia se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis, sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul

67

Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor frontierelor. Keywords: European convention; accession; Italy; Benelux; France, Greece Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa, Grecia 42000A0922(05) The Schengen acquis - Agreement on the Accession of the Portuguese Republic to the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 between the Governments of the States of the Benelux Economic Union, the Federal Republic of Germany and the French Republic on the gradual abolition of checks at their common borders signed at Schengen on 19 June 1990, to which the Italian Republic acceded by the Agreement signed at Paris on 27 November 1990 Acquis-ul Schengen - Acord pentru aderarea Austriei la Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985, între guvernele statelor Uniunii Economice a Beneluxului, Republicii Federale Germania şi Republicii Franceze, privind eliminarea progresivă a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen în 19 iunie 1990, la care a aderat Republica Italiană prin Acordul semnat la Paris la 27 noiembrie 1990 Publicaţia: J.O. L 239 din 22.09.2000 p.76 Conţinut: Prin Acordul de aderare la Convenţia Schengen, Portugalia a preluat acquis-ul Schengen în domeniu şi aplică în consecinţă legislaţia comunitară în materie de control a frontierelor şi vize. Prin acest acord, Portugalia se aliniază legislaţiei comunitare în domeniul controalelor frontierelor, propriu-zis sunt desfiinţate controalele la frontieră pentru persoanele din spaţiul Schengen, iar legislaţia naţională este pusă în acord cu cea comunitară în privinţa controalelor frontierelor.

68

Keywords:

European convention; accession; Italy ; Benelux; France, Puerto Rico Cuvinte cheie: Convenţie europeană, aderare, Italia, Benelux, Franţa, Porto Rico În domeniul controlului frontierelor 32003R0693 Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular Instructions and the Common Manual Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind stabilirea unor Documente specifice de Înlesnire a Tranzitului, de Înlesnire a Tranzitului Feroviar şi pentru modificarea şi completarea Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8 Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar în vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor documente şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen Agreement; Community acquis; single document; guide; rail transport, land transport; visa policy Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid, transport feroviar, transport rutier, politica de vize

69

32003R0694 Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No 693/2003 Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de Regulamentul nr. 693/2003 (CE) Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15 Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar în vederea realizării unei securităţi a transportului. În cele două anexe ale Regulamentului sunt stabilite dispozitivele de securitate care vor fi aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier, cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: technical specification; single document; transit; rail transport; land transport; standard; external frontier of the Community Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a Comunităţii 32003R0415 Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the issue of visas at the border, including the issue of such visas to seamen in transit Regulamentul nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003, privind emiterea vizelor la graniţă, inclusiv emiterea anumitor vize marinarilor în tranzit Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1

70

Conţinut:

Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european pentru anumite categorii de persoane, inclusiv marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquisului Schengen referitor la crearea unui spaţiu liber de circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur. Regulamentul prevede că viza de călătorie nu poate depăşi 15 zile, iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul a intrat în vigoare la 7 martie 2003. Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit Cuvinte cheie: politica de vize, admiterea străinilor, cetăţean străin, tranzit 32001R0789 Council Regulation (EC) No 789/2001 of 24 April 2001 reserving to the Council implementing powers with regard to certain detailed provisions and practical procedures for examining visa applications Regulamentul nr. 789/2001 al Consiliului din 24 aprilie 2001, privind rezervarea de către Consiliu a competenţelor de implementare a câtorva prevederi detaliate şi a procedurilor practice de examinare a cererilor de viză Publicaţia: OJ L 116 din 26.04.2001 p.2 Conţinut: Regulamentul se referă la însărcinarea Consiliului cu puterile de implementare a prevederilor detaliate şi a procedurilor practice de examinare a aplicaţiilor pentru viză. Regulamentul a intrat în vigoare la data adoptării lui, adică 24 aprilie 2001. Keywords: Schengen Agreement; admission of aliens; information system; national implementation of Community law; visa policy Cuvinte cheie: Acordul Schengen, admiterea străinilor, sistem informaţional, implementare naţională a dreptului comunitar, politica de vize

71

31999Y0520(01) Council Recommendation of 29 April 1999 on the provision for the detection of false or falsified documents in the visa departments of representations abroad and in the offices of domestic authorities dealing with the issue or extension of visas Recomandarea Consiliului din 29 aprilie 1999, privind dotarea cu personal şi tehnică a departamentelor de viză a reprezentanţelor din străinătate şi a oficiilor autorităţilor naţionale, care au legătură cu emiterea vizelor în vederea depistării falsurilor sau a documentelor falsificate Publicaţia: OJ C 140 din 20.05.1999 p.1 Conţinut: Recomandarea are în vedere dotarea cu personal şi tehnică a departamentelor de viză a reprezentanţelor din străinătate şi a oficiilor autorităţilor naţionale, care au legătură cu emiterea vizelor în vederea depistării falsurilor sau a documentelor falsificate. Sunt avute în vedere sporirea personalului în vederea realizării unei baze de date cu solicitanţii de viză, precum şi dotarea acestor servicii cu aparatură tehnică performantă pentru depistarea falsurilor de vize. Keywords: admission of aliens; diplomatic representation; fraud; visa policy Cuvinte cheie: admiterea străinilor, reprezentanţă diplomatică, fraudă, politica de vize 41999D0014 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28 April 1999 on the compilation of a manual of documents to which a visa may be affixed (SCH/Com-ex (99) 14) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999, privind întocmirea unui manual cu documentele pe care pot fi aplicate vizele (SCH/Com-ex (99) 14) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.298

72

Conţinut:

Decizia se referă la adoptarea unui Manual, care să cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană. Keywords: accession; visa policy; identity document Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, document de identitate 41999D0013 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28 April 1999 on the definitive versions of the Common Manual and the Common Consular Instructions (SCH/Com-ex (99) 13) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999, privind ediţiile definitive ale Manualului Comun şi ale Instrucţiunilor Consulare Comune (SCH/Com-ex (99) 13) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.317 Amendamente: 32000D0751 (OJ L 303 02.12.2000 p.29) 32001D0329 (OJ L 116 26.04.2001 p.32) 32001D0420 (OJ L 150 06.06.2001 p.47) 32001R0539 (OJ L 081 21.03.2001 p.1) 32001R1091 (OJ L 150 06.06.2001 p.4) 32002D0044 (OJ L 020 23.01.2002 p.5) 32002R0334 (OJ L 053 23.02.2002 p.7) 32002D0352 (OJ L 123 09.05.2002 p.47) 32002D0354 (OJ L 123 09.05.2002 p.50) 32002D0585 (OJ L 187 16.07.2002 p.44) 32002D0586 (OJ L 187 16.07.2002 p.48) 32002D0587 (OJ L 187 16.07.2002 p.50) 32003D0454 (OJ L 152 20.06.2003 p.82) 32003D0585 (OJ L 198 06.08.2003 p.13)

73

Conţinut: Keywords: Cuvinte cheie:

32003D0586 (OJ L 198 06.08.2003 p.15) 103T 32004D0014 (OJ L 005 09.01.2004 p.74) 32004D0017 (OJ L 005 09.01.2004 p.79) Decizia are în vedere definitivarea versiunilor la Manualul Comun şi la Instrucţiunile Consulare Comune, elaborate la nivel european. accession to an agreement; visa policy; third country aderarea la un acord, politica de vize, stat terţ

41999D0007 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28 April 1999 on liaison officers (SCH/Com-ex (99) 7 rev. 2) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999, privind ofiţerii de legătură (SCH/Com-ex (99) 7 rev. 2) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.411 Conţinut: Decizia se referă la modalitatea de utilizare comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate, de către autorităţile represive ale Statelor Membre ale UE, pentru realizarea cooperării la nivel poliţienesc între state, în vederea combaterii criminalităţii organizate. Keywords: police cooperation; border control; civil servant; information transfer Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, control vamal, funcţionar public, transfer informaţional 31998Y0617(01) Council Recommendation of 28 May 1998 on the provision of forgery detection equipment at ports of entry to the European Union Recomandarea Consiliului din 28 mai 1998, referitoare la furnizarea de echipamente pentru descoperirea documentelor false, prezentate la punctele de intrare în Uniunea Europeană Publicaţia: OJ C 189 din 17.06.1998 p.19

74

Conţinut:

Recomandarea are în vedere furnizarea de echipamente pentru descoperirea documentelor false, prezentate la punctele de intrare în Uniunea Europeană. Sunt prevăzute în actul normativ şi tipurile de aparate cu care trebuie dotate punctele de frontieră pentru descoperirea falsurilor. Keywords: external frontier of the Community; customs fraud; customs document; frontier control Cuvinte cheie: frontieră externă a Comunităţii, fraudă vamală, document vamal, control la frontieră 41998D0117 The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 27 October 1998 on the adoption of measures to fight illegal immigration (SCH/C (98) 117) Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998, privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva imigraţiei ilegale (SCH/C (98) 117) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.205 Conţinut: Decizia Grupului Central are în vedere hotărârea statelor membre de a adopta un program de măsuri de luptă împotriva imigraţiei ilegale Keywords: accession; illegal migration; migration control; information transfer Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer informaţional 41998D0056 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16 December 1998 concerning the compilation of a manual of documents to which a visa may be affixed (SCH/Com-ex (98) 56) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998, referitoare la întocmirea unui manual cu documentele necesare

75

pentru obţinerea vizei (SCH/Com-ex (98) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.207 Conţinut: Decizia are în vedere adoptarea unui Manual, care să cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană. Keywords: accession; visa policy; identity document Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, document de identitate 41998D0035 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16 September 1998 on forwarding the Common Manual to EU applicant States (SCH/Com-ex (98) 35, rev. 2) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 septembrie 1998, privind transmiterea Manualului Comun statelor candidate la aderarea la UE (SCH/Com-ex (98) 35, rev. 2) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.202 Conţinut: În vederea realizării unei informări corecte şi rapide a statelor ai căror cetăţeni doresc să călătorească în spaţiul Uniunii Europene, Decizia Comitetului Executiv se referă la transmiterea Manualului Comun statelor ce doresc să adere la UE. Keywords: accession; illegal migration; migration control; information transfer Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer informaţional

76

41998D0021 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 23 June 1998 on the stamping of passports of visa applicants (SCH/Com-ex (98) 21) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 23 iunie 1998, privind ştampilarea paşapoartelor solicitanţilor de vize (SCH/Com-ex (98) 21) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.200 Conţinut: Pentru realizarea unei securităţi a documentelor de călătorie, decizia are în vedere obligativitatea ştampilării vizelor pe paşapoartele solicitanţilor de către serviciile ambasadelor statelor UE Keywords: accession; visa policy; information transfer Cuvinte cheie: aderare, politica de vize, transfer informaţional 31996Y0318(01) Council Recommendation of 4 March 1996 relating to local consular cooperation regarding visas Recomandarea Consiliului din 4 mai 1996, referitoare la cooperarea consulatelor locale, în privinţa vizelor Publicaţia: OJ C 080 din 18.03.1996 p.1 Conţinut: Actul normativ recomandă cooperarea consulatelor locale în vederea soluţionării cererilor de viză la nivel local. Măsura are în vedere să înlesnească cetăţenilor posibilitatea de obţinere a vizelor necesare liberei lor circulaţii. Keywords: cooperation policy; consulate; admission of aliens; information transfer; migration control; illegal migration Cuvinte cheie: politică de cooperare, consulat, admitere a străinilor, tranfer informaţional, control al migraţiei, migraţie ilegală

77

31999D0870 1999/870/EC: Council Decision of 17 December 1999 authorising the Deputy Secretary-General of the Council of the European Union to act as representative of certain Member States for the purpose of concluding contracts relating to the installation and the functioning of the communication infrastructure for the Schengen environment, 'SISNET', and to manage such contracts Decizia nr. 1999/870/CE a Consiliului din 17 decembrie 1999, pentru autorizarea Secretarului general adjunct al Consiliului Uniunii Europene, să reprezinte anumite state member, în vederea încheierii de contracte pentru instalarea şi funcţionarea infrastructurii de comunicare pentru spaţiul Schengen, numit “SISNET”, şi să administreze asemenea contracte Publicaţia: J.O. L 337 din 30.12.1999 p.41 Conţinut: Decizia se referă la implementarea şi funcţionarea sistemului de informare pentru spaţiul Schengen. Acest sistem furnizează informaţii referitoare la intrarea cetăţenilor terţelor ţări, probleme legate de vize şi cooperare poliţienească la nivel comunitar. Programul este unul informaţional şi are drept scop întărirea capacităţii de securizare a frontierelor externe ale comunităţii împotriva imigraţiei ilegale. Există astfel o permanentă cooperare şi informare a funcţionarilor vamali cu privire la datele privind intrarea diverselor persoane în spaţiul Schengen şi interdicţiile aferente. Keywords: communications systems; contract; power of decision; EC Council; Schengen Agreement; Secretary General Cuvinte cheie: sisteme de comunicaţii, contract, putere de decizie, Consiliul UE, Acordul Schengen, Secretar General 32002R1030 Council Regulation (EC) No 1030/2002 of 13 June 2002 laying down a uniform format for residence permits for third-country nationals

78

Regulamentul nr. 1030/2002 (CE) al Consiliului din 13 iunie 2002, ce stabileşte un model uniform de permise de şedere pentru cetăţenii statelor terţe Publicaţia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1 Conţinut: Regulamentul se referă la instituirea unui model uniform de act, ce constituie autorizaţie de şedere, necesar cetăţenilor terţelor ţări, care nu au nevoie de viză, dar nici nu sunt cetăţenii unui stat membru al UE. În vederea deplasării în spaţiul comunitar pe o perioadă scurtă, aceşti cetăţeni au nevoie de un titlu de călătorie, numit autorizaţie de şedere. Anexa la Regulament stabileşte modelul şi ceea ce trebuie să conţină un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a intrat în vigoare la data de 15 iunie 2002 şi se aplică pe întreg teritoriul ce face parte din spaţiul Schengen. Keywords: foreign national; residence permit; migration policy; technical specification; harmonization of standards Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, politica în domeniul migraţiei, specificaţie tehnică, armonizarea standardelor 32001L0040 Council Directive 2001/40/EC of 28 May 2001 on the mutual recognition of decisions on the expulsion of third country nationals Directiva nr. 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la recunoaşterea reciprocă a hotărârilor de expluzare a resortisanţilor statelor terţe Publicaţia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34 Conţinut: Directiva se referă la recunoaşterea reciprocă a deciziilor luate de statele membre UE, în materie de îndepărtare a cetăţenilor unor state terţe de pe teritoriul comunitar. Măsura este necesară pentru crearea unui sistem comun de securitate şi de cooperare în materie de liberă circulaţie în spaţiul comunitar. În cazul în care un cetăţean aparţinând

79

unui stat terţ este îndepărtat de pe teritoriul unui stat membru Schengen, decizia respectivă va fi valabilă nu doar pe teritoiul statului care a luat decizia de îndepărtare, ci pe întreg spaţiul Schengen. Directiva se aplică începând cu data de 2 iunie 2002. Keywords: foreign national; residence permit; criminality; EC countries; cooperation policy Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, criminalitate, state membre UE, politica de cooperare În domeniul migraţiei 32003R0694 Council Regulation (EC) No 694/2003 of 14 April 2003 on uniform formats for Facilitated Transit Documents (FTD) and Facilitated Rail Transit Documents (FRTD) provided for in Regulation (EC) No 693/2003 Regulamentul nr. 694/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind formatele uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar prevăzute de Regulamentul nr. 693/2003 CE Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.15 Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea existenţei unor formate uniforme pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a transportului. În cele două anexe ale Regulamentului sunt stabilite dispozitivele de securitate, care vor fi aplicate pe documentele de transport, atât cel rutier, cât şi cel feroviar. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: technical specification; single document; transit; rail transport; land transport; standard; external frontier of the

80

Community Cuvinte cheie: specificaţie tehnică, document unic, tranzit, transport feroviar, transport rutier, standard, frontieră externă a Comunităţii 32003R0693 Council Regulation (EC) No 693/2003 of 14 April 2003 establishing a specific Facilitated Transit Document (FTD), a Facilitated Rail Transit Document (FRTD) and amending the Common Consular Instructions and the Common Manual Regulamentul nr. 693/2003 (CE) al Consiliului din 14 aprilie 2003, privind stabilirea unor documente specifice pentru Înlesnirea Tranzitului, pentru Înlesnirea Tranzitului Feroviar, precum şi modificarea şi completarea Instrucţiunilor Consulare Comune şi a Manualului Comun Publicaţia: OJ L 099 din 17.04.2003 p.8 Conţinut: Regulamentul prevede stabilirea unui model pentru Documentele de Înlesnire a Tranzitului şi Documentele de Înlesnire a Tranzitului Feroviar, în vederea realizării unei securităţi a transportului. Sunt prevăzute regulile privitoare la depunerea cererii pentru obţinerea documentelor, emiterea acestor documente şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectare. Regulamentul a intrat în vigoare la 17 aprilie 2003. Keywords: transit; external frontier of the Community; Schengen Agreement; Community acquis; single document; guide; rail transport, land transport; visa policy Cuvinte cheie: tranzit, frontieră externă a Comunităţii, Acordul Schengen, acquis comunitar, document unic, ghid, transport feroviar, transport rutier, politica de vize 32003R0415 Council Regulation (EC) No 415/2003 of 27 February 2003 on the

81

issue of visas at the border, including the issue of such visas to seamen in transit Regulamentul nr. 415/2003 al Consiliului din 27 februarie 2003, privind emiterea vizelor la frontieră, inclusive emiterea anumitor vize marinarilor în tranzit Publicaţia: OJ L 064 din 07.03.2003 p.1 Conţinut: Regulamentul prevede obligativitatea şi modalitatea de obţinere a vizelor de intrare în spaţiul european, pentru anumite categorii de persoane, inclusiv marinarii aflaţi în tranzit în spaţiul european. Acest act este, de fapt, o aplicare a reglementărilor acquisului Schengen, referitor la crearea unui spaţiu liber de circulaţie, dar în acelaşi timp, şi sigur. Regulamentul prevede că viza de călătorie nu poate depăşi 15 zile, iar cea de tranzit 5 zile. Regulamentul a intrat în vigoare la 7 martie 2003. Keywords: visa policy; admission of aliens; foreign national; transit Cuvinte cheie: politica de vize, admiterea străinilor, cetăţean străin, tranzit 32003L0110 Council Directive 2003/110/EC of 25 November 2003 on assistance in cases of transit for the purposes of removal by air Directiva nr. 110/2003/CE a Consiliului din 25 noiembrie 2003, privind asistenţa în cazurile de tranzit aeroportuar Publicaţia: OJ L 321 din 06.12.2003 p.26 Conţinut: Directiva are în vedere cazurile în care o persoană intră ilegal pe teritoriul UE, pe calea aerului. Directiva defineşte mai întâi câţiva termeni precum cel de tranzit, străin, stat terţ, migraţie ilegală, urmând să reglementeze situaţiile de însoţire şi deportare a persoanelor ce intră ilegal în spaţiul comunitar Keywords: transit; deportation; foreign national; air transport; illegal migration

82

Cuvinte cheie: tranzit, deportare, cetăţean străin, transport aerien, migraţie ilegală 32002X1216(03) Common Manual Manualul Comun Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.97 Amendamente: 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8) Conţinut: Manualul stabileşte condiţiile ce trebuie respectate pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Sunt prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. În cadrul anexelor sunt reglementate condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană. România nu se află pe lista statelor ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra pe teritoriul spaţiului Schengen. Keywords: admission of aliens; border control; Schengen Agreement; visa policy; guide Cuvinte cheie: admiterea străinilor, control vamal, Acordul Schengen, politica de vize, ghid 32002X1216(02) Common Consular Instructions on visas for the diplomatic missions and consular posts Instrucţiunile Consulare Comune pentru misiunile diplomatice şi posturile consulare privind vizele Publicaţia: OJ C 313 din 16.12.2002 p.1 Amendamente: 32003R0415 (OJ L 064 07.03.2003 p.1) 32003R0693 (OJ L 099 17.04.2003 p.8) Conţinut: Actul prevede modalitatea de acordare a vizelor de

83

Keywords: Cuvinte cheie:

către personalul misiunilor diplomatice şi al celor consulare, persoanele care beneficiază de aceste prevederi, perioadele de acordare a vizelor, precum şi tipurile de viză : de şedere, de tranzit, de sejur, etc. Sunt prevăzute regulile aplicabile pentru fiecare stat în parte, membru al UE. De asemenea, sunt prevăzute modele de viză şi caracteristicile tehnice ale acestora. visa policy; diplomatic representation; Schengen Agreement politica de vize, reprezentanţă diplomatică, Acordul Schengen

32002R1030 Council Regulation (EC) No 1030/2002 of 13 June 2002 laying down a uniform format for residence permits for third-country nationals Regulamentul nr. 1030/2002 (CE) al Consiliului din 13 iunie 2002, ce stabileşte un model uniform de permis de şedere pentru cetăţenii statelor terţe Publicaţia: J.O. L 157 din 15.06.2002 p.1 Conţinut: Regulamentul se referă la instituirea unui model uniform de act, ce constituie autorizaţie de şedere necesar cetăţenilor terţelor ţări, care nu au nevoie de viză, dar nici nu sunt cetăţenii unui stat membru al UE. În vederea deplasării în spaţiul comunitar pe o perioadă scurtă, aceşti cetăţeni au nevoie de un titlu de călătorie, numit autorizaţie de şedere. Anexa la Regulament stabileşte modelul şi ceea ce trebuie să conţină un astfel de titlu de sejur. Regulamentul a intrat în vigoare la data de 15 iunie 2002 şi se aplică pe întreg teritoriul ce face parte din spaţiul Schengen. Keywords: foreign national; residence permit; migration policy; technical specification; harmonization of standards Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, politica în domeniul

84

migraţiei, specificaţie tehnică, armonizarea standardelor 32002L0090 Council Directive 2002/90/EC of 28 November 2002 defining the facilitation of unauthorised entry, transit and residence Directiva nr. 90/2002/CE a Consiliului din 28 noiembrie 2002, privind definirea infracţiunii de favorizare a intrării, tranzitării sau rămânerii ilegale pe teritoriul UE Publicaţia: OJ L 328 din 05.12.2002 p.17 Conţinut: Directiva are în vedere incriminarea faptelor de ajutoare de pătrundere, tranzitare sau în vederea rămânerii ilegale pe teritoriul UE. Toate aceste fapte sunt sancţionate penal. Directiva incriminează penal nu doar făptuitorul, ci şi instigatorul şi complicele. Keywords: offence; penalty; approximation of laws; illegal migration; fight against crime; organised crime Cuvinte cheie: infracţiune, sancţiune, armonizare legislativă, migraţie ilegală, combaterea infracţiunilor, crimă organizată 32001L0051 Council Directive 2001/51/EC of 28 June 2001 supplementing the provisions of Article 26 of the Convention implementing the Schengen Agreement of 14 June 1985 Directiva nr. 2001/51/CE a Consiliului pentru completarea art. 26 din Convenţia de aplicare a Acordului Schengen, din 14 iunie 1985 Publicaţia: J.O. L 187 din 10.07.2001 p.45 Conţinut: Dispoziţiile directivei se înscriu în contextul luptei împotriva imigraţiei ilegale pe teritoriul statelor membre UE şi cuprind prevederi referitoare la controlul şi sancţionarea celor care transportă cetăţeni ce aparţin unor terţe ţări şi care se află ilegal pe teritoriul comunitar. Directiva impune şi anumite sume cu care sunt sancţionaţi astfel de transportatori

85

şi este o măsură de securitate în plus împotriva imigraţiei clandestine. Astfel că, cei găsiţi vinovaţi de infracţiunea de a transporta clandestin cetăţeni ce stau ilegal pe teritoriul statelor membre UE, sunt supuşi unei amenzi de cel puţin 5000 Euro pentru fiecare persoană transportată. Statele membre trebuie să ia măsurile necesare combaterii acestui fenomen, până cel târziu în februarie 2003. Directiva a intrat în vigoare pe data de 10 august 2001, adică în a treizecea zi de la publicarea în Jurnalul Oficial al UE. Keywords: Schengen Agreement; carrier; foreign national; return migration; rights of aliens Cuvinte cheie: Acordul Schengen, transportator, cetăţean străin, înapoierea migranţilor, drepturile străinilor 32001L0040 Council Directive 2001/40/EC of 28 May 2001 on the mutual recognition of decisions on the expulsion of third country nationals Directiva nr. 2001/40/CE a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la recunoaşterea reciprocă a hotărârilor de expulzare a resortisanţilor statelor terţe Publicaţia: J.O. L 149 din 02.06.2001 p.34 Conţinut: Directiva se referă la recunoaşterea reciprocă a deciziilor luate de statele membre UE, în materie de îndepărtare a cetăţenilor unor state terţe de pe teritoriul comunitar. Măsura este necesară pentru crearea unui sistem comun de securitate şi de cooperare în materie de liberă circulaţie în spaţiul comunitar. În cazul în care un cetăţean, aparţinând unui stat terţ, este îndepărtat de pe teritoriul unui stat membru Schengen, decizia respectivă va fi valabilă nu doar pe teritoRiul statului care a luat decizia de îndepărtare, ci pe întreg spaţiu Schengen. Directiva se

86

aplică începând cu data de 2 iunie 2002. foreign national; residence permit; criminality; EC countries; cooperation policy Cuvinte cheie: cetăţean străin, permis de şedere, infracţionalitate, state membre UE, politica de cooperare Keywords:

41999D0014 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 28 April 1999 on the compilation of a manual of documents to which a visa may be affixed (SCH/Com-ex (99) 14) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 28 aprilie 1999, referitoare la întocmirea unui manual cu documentele necesare pentru obţinerea vizei (SCH/Com-ex (99) 14) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.298 Conţinut: Decizia are în vedere adoptarea unui manual care să cuprindă toate condiţiile ce trebuie respectate pentru a putea intra pe teritoriul Schengen. Să fie prevăzute obligaţiile de control vamal, obţinerea vizei pentru anumiţi cetăţeni şi punctele de trecere vamală. De asemenea, să fie reglementate condiţiile pentru obţinerea vizei, punctele de trecere a frontierei pe teritoriul UE, precum şi statele ai căror cetăţeni au nevoie de viză pentru a intra în Uniunea Europeană. Keywords: accession; visa policy; identity document Cuvinte cheie: aderare, politica de viză, document de identitate 41998D0117 The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 27 October 1998 on the adoption of measures to fight illegal immigration (SCH/C (98) 117) Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 27 octombrie 1998, privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva imigraţiei ilegale (SCH/C (98) 117)

87

Publicaţia: Conţinut:

OJ L 239 din 22.09.2000 p.205 Decizia Grupului Central are în vedere hotărârea statelor membre de a adopta un program de măsuri de luptă împotriva imigraţiei ilegale Keywords: accession; illegal migration; migration control; information transfer Cuvinte cheie: aderare, migraţie ilegală, control al migraţiei, transfer informaţional 41998D0037 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 27 October 1998 on the adoption of measures to fight illegal immigration (SCH/Com-ex (98) 37 def. 2) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 27 octombrie 1998, privind adoptarea măsurilor de luptă împotriva migraţiei ilegale (SCH/Com-ex (98) 37 def. 2) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.203 Conţinut: Decizia Comitetului Executiv are în vedere hotărârea statelor membre de a adopta un program de măsuri de luptă împotriva imigraţiei ilegale şi de realizare a unei strânse cooperări în domeniul combaterii acestui fenomen Keywords: border control; migration control; cooperation policy Cuvinte cheie: control la frontieră, control al migraţiei, politică de cooperare 31997Y1216(01) Council Resolution of 4 December 1997 on measures to be adopted on the combating of marriages of convenience Rezoluţia Consiliului din 4 decembrie 1997, privind măsurile ce trebuie adoptate pentru combaterea căsătoriilor de convenienţă Publicaţia: OJ C 382 din 16.12.1997 p.1 Conţinut: Rezoluţia are în vedere adoptarea unor măsuri ce

88

trebuie adoptate pentru combaterea căsătoriilor de convenienţă. Astel de căsătorii sunt în mare majoritate o modalitate de fraudare a legii în vederea pătrunderii în spaţiul comunitar şi de aceea Consiliul a adoptat acest act normativ în măsură să controleze acest fenomen Keywords: marriage; fraud; foreign national; residence permit Cuvinte cheie: căsătorie, fraudă, cetăţean străin, permis de şedere 31996H1014 Council Recommendation of 27 September 1996 on combating the illegal employment of third-country nationals Recomandarea Consiliului din 27 septembrie 1996, privind combaterea angajărilor ilegale de cetăţeni din state terţe Publicaţia: OJ C 304 din 14.10.1996 p.1 Conţinut: Recomandarea are în vedere măsuri de combatere a angajărilor ilegale a naţionalilor din ţările terţe. Pentru aceasta, sunt luate o serie de măsuri punitive la adresa angajatorilor, care nu respectă reglementările comunitare şi angajează ilegal cetăţeni din statele extracomunitare. Recomandarea are în vedere şi colaborarea serviciilor competente ale statelor în vederea reducerii fenomenului de angajare ilegală a lucrătorilor. Keywords: employment policy; foreign national; free movement of workers; underground economy; migration control Cuvinte cheie: politică de ocupare a forţei de muncă, cetăţean străin, libera circulaţie a lucrătorilor, economie subterană, control al migraţiei 31996D0749 96/749/JHA: Council Decision of 16 December 1996 on monitoring the implementation of instruments adopted by the Council

89

concerning illegal immigration, readmission, the unlawful employment of third country nationals and cooperation in the implementation of expulsion orders Decizia nr. 96/749/JHA a Consiliului din 16 decembrie 1996, privind urmărirea aplicării actelor adoptate de Consiliu, cu privire la migraţia ilegală, readmisia, angajarea ilegală a cetăţenilor statelor terţe şi cooperarea în materie de executare a hotărârilor de expulzare Publicaţia: OJ L 342 din 31.12.1996 p.5 Conţinut: Decizia are în vedere punerea în aplicare a actelor adoptate de Consiliu, cu privire la migraţia ilegală, readmisie, angajarea ilegală a naţionalilor din ţările terţe şi cooperarea în materie de executare a hotărârilor de expulzare. În acest sens, se are în vedere trimiterea unui chestionar cu privire la aceste probleme statelor membre, chestionar pe care aceste state să îl completeze şi pe baza lui să se poată lua o hotărâre. Keywords: cooperation policy; deportation; foreign national; illegal migration; information transfer; third country Cuvinte cheie: politică de cooperare, deportare, cetăţean străin, migraţie ilegală, transfer informaţional, stat terţ 31996Y0110(01) Council Recommendation of 22 December 1995 on harmonizing means of combating illegal immigration and illegal employment and improving the relevant means of control Recomandarea Consiliului din 22 decembrie 1995, privind armonizarea mijloacelor de combatere a imigraţiei şi a muncii ilegale, precum şi îmbunătăţirea mijloacelor necesare de control Publicaţia: OJ C 005 din 10.01.1996 p.1 Conţinut: Recomandarea priveşte armonizarea mijloacelor de combatere a imigraţiei şi a muncii ilegale, precum şi implementarea mijloacelor necesare de control al fenomenului. Cele două anexe ale Recomandării

90

prevăd acţiuni concrete în acest sens, care presupun, în mare parte, o cooperare strânsă a autorităţilor şi organismelor statale responsabile în domeniu. Keywords: migration control; illegal migration; clandestine worker; residence permit; foreign national Cuvinte cheie: controlul migraţiei, migraţie ilegală, muncitor clandestin, permis de şedere, cetăţean străin În domeniul azilului 32003R1560 Commission Regulation (EC) No 1560/2003 of 2 September 2003 laying down detailed rules for the application of Council Regulation (EC) No 343/2003 establishing the criteria and mechanisms for determining the Member State responsible for examining an asylum application lodged in one of the Member States by a third-country national Regulamentul nr. 1560/2003 (CE) al Comisiei din 2 septembrie 2003, pentru stabilirea normelor de aplicare a Regulamentului nr. 343/2003 (CE) privind criteriile şi mecanismele de determinare a statelor membre responsabile pentru examinarea cererii de azil depusă într-unul din statele membre de către cetăţeanul unui stat terţ Publicaţia: OJ L 222 din 05.09.2003 p.3 Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de aplicare a sistemului EURODAC de comparare a amprentelor digitale în vederea creării unei baze de date cu persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene. După încetarea Convenţiei de la Dublin, cu privire la rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de către un singur stat UE, sistemul EURODAC are menirea de a crea o bază de date informaţională, cu privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului Schengen. Această bază de date va putea fi accesată

91

de către orice stat membru al spaţiului Schengen în vederea verificării exactităţii datelor furnizate de către solicitanţii de azil. Keywords: right of asylum; foreign national; admission of aliens; migration policy; EU country Cuvinte cheie: drept de azil, cetăţean străin, admitere a străinilor, politică în domeniul migraţiei, state membre UE 32003R0343 Council Regulation (EC) No 343/2003 of 18 February 2003 establishing the criteria and mechanisms for determining the Member State responsible for examining an asylum application lodged in one of the Member States by a third-country national Regulamentul nr. 343/2003 (CE) al Consiliului din 18 februarie 2003, privind stabilirea criteriilor şi mecanismelor de determinare a statelor membre responsabile pentru examinarea cererii de azil depusă într-unul din statele member, de către cetăţeanul unui stat terţ Publicaţia: OJ L 050 din 25.02.2003 p.1 Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de aplicare a sistemului EURODAC, de comparare a amprentelor digitale în vederea creării unei baze de date cu persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene. După încetarea Convenţiei de la Dublin cu privire la rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de către un singur stat UE, sistemul EURODAC are menirea de a crea o bază de date informaţională cu privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului Schengen. Această bază de date va putea fi accesată de către orice stat membru al spaţiului Schengen în vederea verificării exactităţii datelor furnizate de către solicitanţii de azil. Keywords: right of asylum; foreign national; admission of aliens; migration policy; member country Cuvinte cheie: drept de azil, cetăţean străin, admitere a străinilor,

92

politică în domeniul migraţie, stat membru 32003L0086 Council Directive 2003/86/EC of 22 September 2003 on the right to family reunification Directiva nr. 86/2003/CE a Consiliului din 22 septembrie 2003, privind dreptul la reunificarea familiei Publicaţia: OJ L 251 din 03.10.2003 p.12 Conţinut: Directiva reglementează în detaliu modalitatea în care se face reunificarea familiei. Sunt reglementate condiţiile de exercitare a dreptului, perioada de sejur în care membrii familiei pot veni în spaţiul comunitar pentru reunificarea familiei, sunt definite conceptele de ,,reunificare familială’’, terţ’’, ,,sejur’’, ,,minor însoţit’’ etc. De asemenea, decizia prevede persoanele cărora li se aplică prevederea referitoare la reunificarea familială. Keywords: family migration; foreign national; EU country; rights of aliens; Community migration policy Cuvinte cheie: migraţie a familiei, cetăţean străin, stat membru UE, drepturile străinilor, politica în domeniul migraţiei a Comunităţii 42000D0677 Decision No 1/2000 of 31 October 2000 of the Committee set up by Article 18 of the Dublin Convention concerning the transfer of responsibility for family members in accordance with Article 3(4) and Article 9 of that Convention Decizia nr. 1/2000 din 31 octombrie 2000, a Comitetului reglementat de articolul 18 din Convenţia de la Dublin, referitoare la transferul responsabilităţii examinării cererilor de azil formulate de membrii familiei, conform articolului 3 (4) şi articolului 9 din această Convenţie Publicaţia: OJ L 281 din 07.11.2000 p.1

93

Conţinut:

Decizia are în vedere transferul responsabilităţii examinării cererilor de azil formulate de membrii familiei în anumite condiţii precum: persoane cu maladii grave, copii minori, persoane cu handicap, etc. De asemenea, decizia defineşte termenii de ,,minor’’, ,,minor neînsoţit’’, ,,persoană vârstnică’’, etc. Keywords: admission of aliens; family migration; family policy; family protection; right of asylum; EC countries Cuvinte cheie: admitere a străinilor, migraţie a familiei, politică familială, protecţia familiei, drept de azil, state membre UE 41998D0451 Decision No 1/98 of 30 June 1998 of the Committee set up by Article 18 of the Dublin Convention of 15 June 1990, concerning provisions for the implementation of the Convention Decizia nr. 1/98 din 30 iunie 1998, a Comitetului reglementat de articolul 18 din Convenţia de la Dublin, din 15 iunie 1990, referitoare la prevederile de implementare a Convenţiei Publicaţia: OJ L 196 din 14.07.1998 p.49 Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea statelor în vederea implementării Convenţiei de la Dublin, în ceea ce priveşte acordarea dreptului de azil persoanelor refugiate. Cooperarea presupune încheierea unor acorduri interguvernamentale şi realizarea unei strânse reţele informaţionale la nivel european. Fiecare stat membru are în acest sens obligativitatea de a lua toate măsurile necesare în vederea implementării dispoziţiilor din Convenţia de la Dublin. Keywords: refugee; right of asylum; EC committee; EC Intergovernmental Convention Cuvinte cheie: refugiat, drept de azil, comitet CE, convenţie

94

interguvernamentală CE 32003L0009 Council Directive 2003/9/EC of 27 January 2003 laying down minimum standards for the reception of asylum seekers Directiva nr. 9/2003/CE a Consiliului din 27 ianuarie 2003, ce stabileşte standardele minime pentru primirea solicitanţilor de azil Publicaţia: OJ L 031 din 06.02.2003 p.18 Conţinut: Directiva stabileşte în detaliu condiţiile ce trebuie asigurate persoanelor solicitante de azil, respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale acestora, condiţii materiale de trai, asistenţă medicală, etc. Sunt avute în vedere şi stabilirea regulilor de tratament pentru persoanele cu nevoi speciale: victime ale abuzurilor sexuale, violenţe, tratamente inumane etc. Directiva a intrat în vigoare la 6 februarie 2003. Keywords: political asylum; right of asylum; rights of aliens; foreign national; stateless person; 006781 Cuvinte cheie: politica în domeniul azilului, drept de azil, drepturile străinilor, apatrizi, 006781 32000D0596 2000/596/EC: Council Decision of 28 September 2000 establishing a European Refugee Fund Decizia nr. 596/2000 CE a Consiliului din 28 septembrie 2000, privind stabilirea Fondului European pentru Refugiaţi Publicaţia: OJ L 252 din 06.10.2000 p.12 Amendamente: 32001D0275 (OJ L 095 05.04.2001 p.27) Conţinut: Decizia stabileşte crearea unui fond european pentru refugiaţi, fond necesar susţinerii programelor de ajutorare a solicitanţilor de azil şi a refugiaţilor. Acest fond a fost stabilit pentru

95

Keywords: Cuvinte cheie:

perioada 1 ianuarie 2000 - 31 decembrie 2004, iar suma alocată este de 216 milioane de Euro. Decizia stabileşte grupul ţintă de acţiune şi măsurile ce se vor întreprinde cu aceste fonduri alocate programului. admission of aliens; aid to refugees; co-financing; refugee; EC fund admiterea străinilor, ajutor pentru refugiaţi, cofinanţare, refugiat, fond comunitar

În domeniul protecţiei datelor 32002R0407 Council Regulation (EC) No 407/2002 of 28 February 2002 laying down certain rules to implement Regulation (EC) No 2725/2000 concerning the establishment of “Eurodac” for the comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin Convention Regulamentul nr. 407/2002 (CE) al Consiliului din 28 februarie 2002, privind anumite norme de aplicare a Regulamentului nr. 2725/2000 (CE), referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale, în vederea aplicării efective a Convenţiei de la Dublin Publicaţia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1 Conţinut: Directiva se referă la modalitatea de aplicare a sistemului EURODAC, de comparare a amprentelor digitale în vederea creării unei baze de date cu persoanele ce solicită azil în ţările Uniunii Europene. După încetarea Convenţiei de la Dublin cu privire la rezolvarea cererilor privind solicitările de azil de către un singur stat UE, sistemul EURODAC are menirea de a crea o bază de date informaţională cu privire la solicitanţii de azil în ţările spaţiului Schengen. Această bază de date va putea fi accesată de către orice stat membru al spaţiului Schengen, în

96

vederea verificării exactităţii datelor furnizate de către solicitanţii de azil. Regulamentul a intrat în vigoare la data de 5 martie 2002. Keywords: database; data collection; personal data; data transmission; electronic mail; information analysis Cuvinte cheie: bază de date, colectare de date, date personale, transmitere de date, poştă electronică, analiza informaţiilor 41997A0819(01) Convention determining the State responsible for examining applications for asylum lodged in one of the Member States of the European Communities - Dublin Convention Convenţia de la Dublin, referitoare la stabilirea statului responsabil cu examinarea cererilor de azil, depuse într-unul din statele membre ale Comunităţilor Europene Publicaţia: J.O. C 254 din 19.08.1997 Completată de: Decizia 1/97 din 9 septembrie 1997 – publicaţia: J.O. L 281 din 14 octombrie 1997 Decizia 2/97 din 9 septembrie 1997 – publicaţia: J.O. L 281 din 14 octombrie 1997 Decizia 1/ 98 – publicaţia: J.O. L 196 din14071998 Conţinut: Dispoziţiile Convenţiei se referă la stabilirea în cadrul Comunităţii a unui singur stat membru, care să examineze cererile referitoare la azil, pentru a avea o evidenţă completă în cadrul unei unităţi centrale referitoare la persoanele care cer azil. Este un mijloc mai eficient şi mai rapid de operare a datelor şi informaţiilor referitoare la persoanele care solicită azil în statele Uniunii Europene. Keywords: right of asylum; approximation of laws; refugee; cooperation policy; EC countries; EC committee Cuvinte cheie: drept de azil, armonizare legislativă, refugiat, politica de cooperare, state membre UE, comitet CE

97

32000R2725 Council Regulation (EC) No 2725/2000 of 11 December 2000 concerning the establishment of 'Eurodac' for the comparison of fingerprints for the effective application of the Dublin Convention Regulamentul nr. 2725/2000 (CE) al Consiliului din 11 decembrie 2000, referitor la crearea sistemului EURODAC pentru compararea amprentelor digitale, în vederea aplicării efective a Convenţiei de la Dublin Publicaţia: J.O. L 316 din 15.12.2000 p.1 Modificat de: Regulamentul Consiliului 407/2002 CE –

publicaţia: J.O. L 062 din 05.03.2002 p.1 Conţinut:

Keywords: Cuvinte cheie:

Dispoziţiile Regulamentului se referă la crearea unui sistem informaţional privind compararea amprentelor digitale. Acest sistem numit EURODAC, se va aplica din momentul încetării dispoziţiilor Convenţiei de la Dublin, care se referă la procedura solicitării cererii de azil. În vederea elaborării unei baze de date centralizate, cu privire la persoanele care solicită azil, se va crea acest sistem, care va avea o unitate centrală de unde vor putea fi accesate informaţii dactiloscopice despre diversele persoane care solicită azil. Regulamentul a intrat în vigoare la data de 15 decembrie 2000. database; data collection; personal data; data transmission; electronic mail; information analysis bază de date, colectare de date, date personale, transmitere de date, poştă electronică, analiza informaţiilor

31996Y0919(01) Council Decision of 23 November 1995 on publication in the Official Journal of the European Communities of acts and other texts adopted by the Council in the field of asylum and immigration Decizia Consiliului din 23 noiembrie 1995, referitoare la publicarea în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene a actelor şi a celorlalte texte

98

adoptate de Consiliu în materie de azil şi imigraţie Publicaţia: J.O. C 274 din 19.09.1996 p.1 Conţinut: Prevederile Deciziei se referă la actele adoptate de Consiliu în materie de azil şi imigraţie, care vor fi publicate în Jurnalul Oficial al Comunităţii. Este vorba de câteva Rezoluţii, Recomandări şi Concluzii ale Consiliului adoptate în perioada 1994-1995, cu privire la persoanele azilante şi imigranţi de pe teritoriul comunitar. Keywords: publication of a law; Official Journal; right of asylum; immigration; free movement of persons; migration control Cuvinte cheie: publicarea legii, Jurnal Oficial, drept de azil, imigraţie, libera circulaţie a persoanelor, controlul migraţiei În domeniul cooperării poliţieneşti, luptei împotriva criminalităţii, a fraudei, corupţiei, spălării banilor şi traficului de droguri 32004F0106(01) Council Act of 27 November 2003 drawing up, on the basis of Article 43(1) of the Convention on the Establishment of a European Police Office (Europol Convention) Actul Consiliului din 27 noiembrie 2003, adoptat în temeiul articolului 43 (1) din Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol) Publicaţia: OJ C 002 din 06.01.2004 p.1 Conţinut: Actul are în vedere adoptarea câtorva modificări la Convenţia Europol, de stabilire a Oficiului European al Poliţiei, printre care incriminarea fraudei ca şi o formă a criminalităţii. Keywords: European Convention; Europol; EU police cooperation; information transfer; information system; data collection; information processing

99

Cuvinte cheie: convenţie europeană, Europol, cooperare poliţienească în cadrul UE, transfer informaţional, sistem informaţional, colectare de date, procesarea informaţiei 32003D0862 2003/862/EC: Council Decision of 8 December 2003 extending the effects of Decision 2003/861/EC concerning analysis and cooperation with regard to counterfeit euro coins to those Member States which have not adopted the euro as their single currency Decizia nr. 862/2003/CE a Consiliului din 8 decembrie 2003, referitoare la extinderea efectelor Deciziei nr. 861/2003 CE, privitoare la cooperarea statelor în vederea combaterii activităţilor de contrafacere a monedelor Euro de către statele care încă nu au adoptat moneda unică Publicaţia: OJ L 325 din 12.12.2003 p.45 Conţinut: Decizia prevede aplicarea normelor Deciziei 861/2003 CE, privitoare la cooperarea statelor în vederea combaterii activităţilor de contrafacere a monedelor Euro şi la statele care încă nu au adoptat moneda unică Keywords: economic offence; euro; fraud against the Community; administrative cooperation Cuvinte cheie: infraţiune economică, Euro, fraudă împotriva Comunităţii, cooperare administrativă 32003D0861 2003/861/EC: Council Decision of 8 December 2003 concerning analysis and cooperation with regard to counterfeit euro coins Decizia nr. 861/2003/CE a Consiliului din 8 decembrie 2003, privitoare la cooperarea statelor în vederea combaterii activităţilor de contrafacere a monedelor Euro Publicaţia: OJ L 325 din 12.12.2003 p.44 Conţinut: Prevederile actului normativ au în vedere cooperarea statelor în vederea combaterii activităţilor de

100

contrafacere a monedelor Euro. Directiva se aplică statelor membre UE care au adoptat Euro ca monedă unică Keywords: economic offence; euro; fraud against the Community; fraud; EC agency; administrative cooperation; euro area Cuvinte cheie: infraţiune economică, Euro, fraudă împotriva Comunităţii, fraudă, agenţie a CE, cooperare administrativă, zonă Euro 32003D0628(02) Decision of the Management Board of Europol of 5 June 2003 agreeing to the conditions and procedures laid down by Europol adapting the amounts mentioned in the Appendix to the Decision of the Europol Management Board of 16 November 1999 regarding taxes applicable to salaries and emoluments paid to Europol staff members Decizia Consiliului de Administraţiei al Europol din 5 iunie 2003, de adoptare a condiţiilor şi procedurilor stabilite de către Europol pentru adaptarea sumelor menţionate în anexa Deciziei Consiliului de Administraţie al Europol din 16 noiembrie 1999, referitoare la taxele aplicabile salariilor şi onorariilor plătite personalului Europol Publicaţia: OJ C 152 din 28.06.2003 p.17 Conţinut: Prevederile Deciziei reglementează cuantumul taxelor aplicabile salariilor şi onorariile plătite personalului Europol. Acestea sunt cuprinse între 8% şi 45%, în funcţie de sumă. Cu 45% sunt taxate salariile şi onorariile mai mari de 6666,77 Euro Keywords: Europol; European official; staff regulations Cuvinte cheie: Europol, oficial european, reglementări privind personalul 32003D0170 2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003

101

on the common use of liaison officers posted abroad by the law enforcement agencies of the Member States Decizia nr. 170/2003/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către autorităţile represive ale statelor membre. Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27 Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către autorităţile represive ale Statelor Membre ale UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de legătură’’, ,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute şi modalităţi de realizare a cooperării la nivel poliţienesc între state în vederea combaterii criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la momentul publicării ei în Jurnalul Oficial. Keywords: data collection; information transfer; information network; fight against crime; Europol; EU police cooperation; international organization; third country Cuvinte cheie: culegerea de date, transfer de informaţie, reţea informaţională, lupta împotriva infracţionalităţii, Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE, organizaţie internaţională, stat terţ 32003D0048 Council Decision 2003/48/JHA of 19 December 2002 on the implementation of specific measures for police and judicial cooperation to combat terrorism in accordance with Article 4 of Common Position 2001/931/CFSP Decizia nr. 48/2003/JHA a Consiliului din 19 decembrie 2002, privind implementarea măsurilor specifice de cooperare poliţienească şi judiciară în domeniul combaterii terorismului, conform articolului 4 din Poziţia Comună 931/2001/PESC Publicaţia: OJ L 016 din 22.01.2003 p.68 Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea statelor în vederea

102

luptei împotriva terorismului. Astfel, există obligativitatea pentru fiecare stat, de a-şi delega autorităţile care să menţină o legătură permanentă cu celelalte autorităţi similare din alte state pentru realizarea unei politici coerente de luptă împotriva terorismului internaţional Keywords: Europol; Eurojust; information transfer; terrorism; EU police cooperation; EU judicial cooperation; access to information Cuvinte cheie: Europol, Eurojust, transfer informaţional, terorism, cooperare poliţienească la nivelul UE, cooperare judiciară la nivelul UE, acces la informaţie

32002F1216(01) Council act of 28 November 2002 drawing up a Protocol amending the Convention on the establishment of a European Police Office (Europol Convention) and the Protocol on the privileges and immunities of Europol, the members of its organs, the deputy directors and the employees of Europol Actul Consiliului din 28 noiembrie 2002, ce stabileşte protocolul de amendare a Convenţiei Europol şi a Protocolului asupra privilegiilor şi imunităţilor Europol, ale membrilor organelor sale, ale directorilor săi adjuncţi şi ale angajaţilor Europol Publicaţia: OJ C 312 din 16.12.2002 p.1 Conţinut: Actul Consiliului are în vedere modificarea prevederilor Convenţiei Europol şi a Protocolului asupra privilegiilor şi imunităţilor Europol, a membrilor organelor sale, a directorilor săi adjuncţi şi a angajaţilor Europol Keywords: EC Protocol; European convention; Europol; EU police cooperation; judicial inquiry; staff regulations; cooperation of the Institutions Cuvinte cheie: protocol CE, convenţie europeană, Europol, cooperare

103

poliţienească la nivelul UE, anchetă judiciară, reglementări privind personalul, cooperare instituţională 32002D0996 2002/996/JHA: Council Decision of 28 November 2002 establishing a mechanism for evaluating the legal systems and their implementation at national level in the fight against terrorism Decizia nr. 996/2002/JHA a Consiliului din 28 noiembrie 2002, ce stabileşte mecanismul pentru evaluarea sistemelor juridice şi funcţionarea acestora la nivel naţional în domeniul luptei împotriva terorismului Publicaţia: OJ L 349 din 24.12.2002 p.1 Conţinut: Prevederile stabilesc mecanismul pentru evaluarea sistemului juridic şi implementarea lui la nivel naţional, în domeniul luptei împotriva terorismului: punctele de evaluare, stabilirea experţilor evaluatori, echipa de evaluare, chestionarele aplicate, raportarea evaluărilor Keywords: international cooperation; confidentiality; terrorism; evaluation method; project evaluation Cuvinte cheie: cooperare internaţională, confidenţialitate, terorism, metodă de evaluare, evaluarea proiectelor 32002H0627(01) Council Recommendation of 13 June 2002 regarding cooperation between the competent national authorities of Member States responsible for the private security sector Recomandarea Consiliului din 13 iunie 2002, privitoare la cooperarea între autorităţile naţionale ale statelor membre ce au competenţă în domeniul securităţii private Publicaţia: OJ C 153 din 27.06.2002 p.1 Conţinut: Recomandarea are în vedere încurajarea statelor de a coopera în materie poliţienească la nivel european în vederea protecţiei securităţii private a persoanelor.

104

Autorităţile naţionale ce au atribuţii în acest domeniu au obligaţia de a transmite date şi de a crea o reţea europeană de cooperare Keywords: EU police cooperation; information transfer; criminality; security services; member country Cuvinte cheie: cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer informaţional, criminalitate, servicii de securitate, stat membru 32002D0494 2002/494/JHA: Council Decision of 13 June 2002 setting up a European network of contact points in respect of persons responsible for genocide, crimes against humanity and war crimes Decizia nr. 494/2002/JHA a Consiliului din 13 iunie 2002, referitoare la crearea unei reţele europene de puncte de contact privind persoanele responsabile pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război Publicaţia: OJ L 167 din 26.06.2002 p.1 Conţinut: Decizia se referă la crearea unei reţele europene de puncte de contact, în ceea ce priveşte persoanele responsabile pentru genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Annual, se vor face raportări către Parlamentul European, în ceea ce priveşte activitatea reţelei. Decizia a intrat în vigoare la 13 iunie 2002 Keywords: crime against humanity; war crime; information network; international cooperation; international human rights law Cuvinte cheie: crimă împotriva umanităţii, crimă de război, reţea informaţională, cooperare internaţională, dreptul internaţional al drepturilor omului 32001R2424 Council Regulation (EC) No 2424/2001 of 6 December 2001 on the

105

development of the second generation Schengen Information System (SIS II) Regulamentul nr. 2424/2001 (CE) al Consiliului din 6 decembrie 2001, referitor la dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului Informaţional Schengen (SIS II) Publicaţia: OJ L 328 din 13.12.2001 p.4 Conţinut: Dispoziţiile prezentului regulament înlocuiesc dispoziţiile Titlului IV din Convenţia Schengen din 1990 şi se referă la crearea unui al doilea Sistem de Informaţii Schengen, care permite integrarea noilor state membre ale UE în SIS. Regulamentul a intrat în vigoare la 13 decembrie 2001 şi expiră la 31 decembrie 2006. Keywords: Schengen Agreement; information system; competence of the institution; EC Commission Cuvinte cheie: Acordul Schengen, sistem informaţional, competenţă instituţională, Comisie CE 32001R1338 Council Regulation (EC) No 1338/2001 of 28 June 2001 laying down measures necessary for the protection of the euro against counterfeiting Regulamentul nr. 1338/2001 (CE) al Consiliului din 28 iunie 2001, privind stabilirea măsurilor necesare pentru protecţia Euro împotriva falsificării Publicaţia: OJ L 181 din 04.07.2001 p.6 Conţinut: Regulamentul se referă la un program de acţiune comună a tuturor statelor, de luptă împotriva crimei organizate şi a falsificării de monedă în zona Euro. Obiectivele programului sunt: cooperarea tuturor statelor în vederea contracarării acţiunilor de falsificare de monedă Euro, sensibilizarea şi informarea populaţiei în privinţa noilor bani Euro şi formarea profesională a operatorilor naţionali de

106

monedă. Toate aceste acţiuni sunt în măsură să reducă riscul unor activităţi frauduloase în privinţa falsificării de monedă la nivelul statelor din zona Euro, dar şi din afara acestei zone, având în vedere circulaţia Euro şi faptul că această monedă tinde către a deveni o monedă internaţională de schimb. Keywords: Euro; paper money; industrial counterfeiting; fraud Cuvinte cheie: Euro, bancnotă, contrafacere industrială, fraudă 32001D1218(01) Council Decision of 6 December 2001 extending Europol's mandate to deal with the serious forms of international crime listed in the Annex to the Europol Convention Rezoluţia Consiliului din 6 decembrie 2001, de extindere a mandatului Europol, în domeniul luptei contra formelor grave de criminalitate internaţională, prevăzute în anexa Convenţiei Europol Publicaţia: OJ C 362 din 18.12.2001 p.1 Conţinut: Decizia se referă la extinderea mandatului Europol şi la domeniul luptei contra formelor grave de criminalitate internaţională, prevăzute în anexa Convenţiei Europol. Decizia a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2002 şi a abrogat prevederile Deciziei din 29 aprilie 1999, referitoare la mandatul Europol. Keywords: Europol; fight against crime; organized crime Cuvinte cheie: Europol, luptă împotriva crimei, crimă organizată 32001D0912 2001/912/EC: Decision of the European Central Bank of 8 November 2001 on certain conditions regarding access to the Counterfeit Monitoring System (CMS) (ECB/2001/11) Decizia nr. 912/2001/CE a Băncii Centrale Europene din 8 noiembrie 2001, privind unele condiţii de acces la Sistemul de Supraveghere a Falsificării de Monedă (CMS) (ECB/2001/11)

107

Publicaţia: Conţinut:

OJ L 337 din 20.12.2001 p.49 Decizia se referă la cooperarea tuturor statelor în vederea contracarării acţiunilor de falsificare de monedă Euro, sensibilizarea şi informarea populaţiei în privinţa noilor bani Euro şi formarea profesională a operatorilor naţionali de monedă. Conţinutul măsurilor ce se vor lua, se referă la schimbul informaţional transnaţional, strategii comune de securitate şi acordarea de asistenţă tehnică şi ştiinţifică reciprocă de către state în acest domeniu. Keywords: European Central Bank; Euro; fraud; industrial counterfeiting; database; access to information Cuvinte cheie: Banca Centrală Europeană, Euro, fraudă, contrafacere industrială, bază de date, acces la informaţie 32001D0886 2001/886/JHA: Council Decision of 6 December 2001 on the development of the second generation Schengen Information System (SIS II) Decizia nr. 886/2001/JHA a Consiliului din 6 decembrie 2001, referitoare la dezvoltarea celei de-a doua generaţii a Sistemului Informaţional Schengen (SIS II) Publicaţia: OJ L 328 din 13.12.2001 p.1 Conţinut: Dispoziţiile Deciziei se referă la crearea unui al doilea Sistem de Informaţii Schengen, care permite integrarea noilor state membre ale UE în SIS. Sunt înlocuite astfel, dispoziţiile Titlului IV din Convenţia Schengen din 1990. Keywords: Schengen Agreement; information system; competence of the institution; EC Commission Cuvinte cheie: Acordul Schengen, sistem informaţional, competenţă instituţională, Comisie CE

108

32001D0419 2001/419/JHA: Council Decision of 28 May 2001 on the transmission of samples of controlled substances Decizia nr. 419/2001/JHA a Consiliului din 28 mai 2001, referitoare la transmiterea de eşantioane din substanţele supuse controlului Publicaţia: OJ L 150 din 06.06.2001 p.1 Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de transmitere a eşantioanelor din substanţele reglementate. Sunt prevăzute modul de transport, punctele naţionale de control, reglementarea controlului vamal, etc. Decizia a intrat în vigoare la 1 iulie 2001. Keywords: drug traffic; new product; information transfer; EU judicial cooperation; international cooperation; fight against crime Cuvinte cheie: trafic de droguri, produs nou, transfer informaţional, cooperare judiciară la nivelul UE, cooperare internaţională, luptă împotriva infracţionalităţii 32001X0228 Act of the Management Board of Europol of 27 September 1999 laying down the rules on Europol personnel files Actul Consiliului de Administraţie al Europol din 27 septembrie 1999, de stabilire a regulilor privind fişierele personalului Europol Publicaţia: OJ C 065 din 28.02.2001 p.1 Conţinut: Actul se referă la regulile aplicabile fişierelor personalului din cadrul Europol : bazele de date, timpul de păstrare, conservarea lor, transmiterea şi dreptul de utilizare, sancţiuni în caz de utilizare ilegală. Keywords: Europol; personal data; disclosure of information; protection of privacy; confidentiality Cuvinte cheie: Europol, date personale, divulgarea de informaţii, protecţia vieţii private, confidenţialitate

109

42000A1213(01) Protocol drawn up on the basis of Article 43(1) of the Convention on the establishment of a European Police Office (Europol Convention) amending Article 2 and the Annex to that Convention - Declaration Protocol stabilit în baza art 43 (1) din Convenţia privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Europol), pentru modificarea şi completarea art. 2 şi a Anexei acestei Convenţii - Declaraţie Publicaţia: OJ C 358 din 13.12.2000 p.2 Amendamente: 42000Y1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.1) 32000F1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.1) Conţinut: Protocolul modifică prevederile art. 2 şi anexa Convenţiei Europol, referitoare la competenţe şi la modul de aderare al noilor state membre UE la Convenţia Europol. Keywords: cooperation policy; fight against crime; Europol; EC countries Cuvinte cheie: politică de cooperare, lupta împotriva infracţionalităţii, Europol, stat membru UE 32000D0820 Council Decision of 22 December 2000 establishing a European Police College (CEPOL) Decizia Consiliului din 22 decembrie 2000, pentru constituirea Colegiului European de Poliţie (CEPOL) Publicaţia: OJ L 336 din 30.12.2000 p.1 Conţinut: Prin decizia de faţă, se crează o nouă instituţie : Colegiul European de Poliţie, o instituţie europeană de formare şi pregătire a persoanelor care lucrează în domeniul poliţiei în statele membre ale Uniunii Europene. Keywords: fight against crime; police; Community body; EU police cooperation Cuvinte cheie: luptă împotriva infracţionalităţii, poliţie, autoritate a Comunităţii, cooperare poliţienească la nivel UE

110

31999F0130(06) Council Act of 3 December 1998 laying down the staff regulations applicable to Europol employees Actul Consiliului din 3 decembrie 1998, privind adoptarea statutului personalului Europol Publicaţia: OJ C 026 din 30.01.1999 p.23 Amendamente: 31999D1217(01) (OJ C 364 17.12.1999 p.1) 31999D1217(02) (OJ C 364 17.12.1999 p.3) 32002D0622(02) (OJ C 150 22.06.2002 p.2) 32003D0628(01) (OJ C 152 28.06.2003 p.7) 32003F0628(02) (OJ C 152 28.06.2003 p.2) Conţinut: Actul stabileşte necesitatea adoptării unui statut al personalului Europol, care să reglemeteze drepturile şi obligaţiile acestora, modul de exercitare al atribuţiilor, recrutarea şi avansarea acestor persoane, precum şi statutul juridic al persoanelor care lucrează în cadrul Europol. Keywords: staff regulations; Europol Cuvinte cheie: reglementări privind personalul, Europol 31999F0130(05) Council Act of 3 November 1998 laying down rules governing Europol's external relations with third States and non-European Union related bodies Actul Consiliului din 3 noiembrie 1998, privind adoptarea regulilor referitoare la relaţiile externe ale Europol cu state terţe şi organe care nu aparţin UE Publicaţia: OJ C 026 din 30.01.1999 p.19 Conţinut: Actul stabileşte regulile referitoare la stabilirea relaţiilor externe ale Europol cu state şi autorităţi care nu aparţin Uniunii Europene. Sunt reglementate regulile referitoare la ofiţerii de legătură, la misiunile statelor cu care colaborează, privilegiile şi imunităţile personalului şi schimbul de informaţii.

111

Keywords: foreign policy; third country; Europol Cuvinte cheie: politică externă, stat terţ, Europol 41999D0025 The Schengen acquis - Decision of the Central Group of 22 March 1999 on general principles governing the payment of informers (SCH/C (99) 25) Acquis-ul Schengen – Decizia Grupului Central din 22 martie 1999, asupra principiilor generale ce guvernează plata informatorilor (SCH/C (99) 25) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.420 Conţinut: Decizia stabileşte principiile generale ce guvernează plata informatorilor în lupta împotriva crimei organizate şi a criminalităţii din diverse domenii. Keywords: police cooperation; drug traffic; fight against crime; information transfer; pay Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, trafic de droguri, lupta împotriva infracţionalităţii, transfer de informaţie, plată 41998D0051 The Schengen acquis - Decision of the Executive Committee of 16 December 1998 on cross-border police cooperation in the area of crime prevention and detection (SCH/Com-ex (98) 51, rev. 3) Acquis-ul Schengen – Decizia Comitetului Executiv din 16 decembrie 1998, privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în domeniul prevenirii şi depistării infracţiunilor (SCH/Com-ex (98) 51, rev. 3) Publicaţia: OJ L 239 din 22.09.2000 p.407 Conţinut: Decizia are în vedere cooperarea poliţienească transfrontalieră în domeniul prevenirii şi depistării criminalităţii. Este avută în vedere, de asemenea, realizarea unei politici de cooperare poliţienească la nivel transfrontalier între state în vederea prevenirii şi combaterii criminalităţii.

112

Keywords:

police cooperation; fight against crime; organized crime; cooperation policy; cross-border cooperation Cuvinte cheie: cooperare poliţienească, luptă împotriva infracţionalităţii, crimă organizată, politică de cooperare, cooperare transfrontalieră 31996R1485 Commission Regulation (EC) No 1485/96 of 26 July 1996 laying down detailed rules for the application of Council Directive 92/109/EEC, as regards customer declarations of specific use relating to certain substances used in the illicit manufacture of narcotic drugs and psychotropic substances (Text with EEA relevance) Regulamentul nr. 1485/1996 (CE) al Comisiei din 26 iulie 1996, pentru adoptarea normelor metodologice de aplicare a Directivei nr. 92/109/CEE a Consiliului, referitoare la declaraţiile vamale privind unele substanţe utilizate în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope (text aplicabil în cadrul SEE) Publicaţia: OJ L 188 din 27.07.1996 p.28 Amendamente: 32000R1533 (OJ L 175 14.07.2000 p.75) Conţinut: Regulamentul stabileşte modalităţile de aplicare a Directivei Consiliului 92/109/CEE, referitoare la declaraţiile vamale privind unele substanţe utilizate în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope. Regulamentul a intrat în vigoare la 27 iulie 1996. Keywords: administrative cooperation; chemical product; customs document; customs inspection; marketing; narcotic Cuvinte cheie: cooperare administrativă, produs chimic, document vamal, inspecţie vamală, comercializare, narcotice 41995A1127(01) Convention based on Article K.3 of the Treaty on European Union, on the establishment of a European Police Office (Europol

113

Convention) Convenţia adoptată în temeiul art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind constituirea Oficiului European de Poliţie (Convenţia Europol) Publicaţia: OJ C 316 din 27.11.1995 p.2 Amendamente: 31999D0130(01) (OJ C 026 30.01.1999 p.21) 42000A1213(01) (OJ C 358 13.12.2000 p.2) 41995Y1127(01) (OJ C 316 27.11.1995 p.1) 41999A0331(01) (OJ C 091 31.03.1999 p.2) 41999Y0331(02) (OJ C 091 31.03.1999 p.8) 42002A1216(01) (OJ C 312 16.12.2002 p.2) 31995F1127(01) (OJ C 316 27.11.1995 p.1) 42003A0613(01) (OJ C 139 13.06.2003 p.2) 42004A0106(01) (OJ C 002 06.01.2004 p.3) Conţinut: Convenţia Europol reglementează înfiinţarea unei forţe de poliţie europene, care să desfăşoare activitate în domeniul cooperării poliţieneşti, în vederea prevenirii, combaterii şi luptei împotriva crimei organizate, a criminalităţii şi a traficului de stupefiante. Keywords: Europol; EU police cooperation; information transfer; terrorism; drug traffic; organised crime Cuvinte cheie: Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer de informaţie, terorism, trafic de droguri, crimă organizată 31993R0302 Council Regulation (EEC) No 302/93 of 8 February 1993 on the establishment of a European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction Regulamentul nr. 302/193 (CEE) al Consiliului din 8 februarie 1993, privind constituirea Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a Toxicomanilor Publicaţia: OJ L 036 din 12.02.1993 p.1

114

Amendamente: 32000R2220 (OJ L 253 07.10.2000 p.1) 31994R3294 (OJ L 341 30.12.1994 p.7) 32003R1651 (OJ L 245 29.09.2003 p.30) Conţinut: Regulamentul înfiinţează o nouă instituţie în domeniul combaterii şi luptei împotriva drogurilor, Centrului European de Monitorizare a Drogurilor şi a Toxicomanilor. Acest Centru are ca obiectiv monitorizarea persoanelor consumatoare de droguri şi elaborarea unor programe de tratare şi ajutor acordat toxicomanilor. Keywords: drug traffic; research body; European organisation; information network; information system; European Monitoring Centre for Drugs; narcotic; cooperation policy; dissemination of information Cuvinte cheie: trafic de droguri, organ de cercetare, organizaţie europeană, reţea informaţională, sistem de informare, Centrul European de Monitorizare a Drogurilor, narcotice, politică de cooperare, furnizare de informaţie 31992L0109 Council Directive 92/109/EEC of 14 December 1992 on the manufacture and the placing on the market of certain substances used in the illicit manufacture of narcotic drugs and psychotropic substances Directiva nr. 109/1992/CEE a Consiliului din 14 decembrie 1992, referitoare la fabricarea şi comercializarea unor substanţe utilizate în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrofe Publicaţia: OJ L 370 din 19.12.1992 p.76 Amendamente: 32001L0008 (OJ L 039 09.02.2001 p.31) 31993L0046 (OJ L 159 01.07.1993 p.134) 31996R1485 (OJ L 188 27.07.1996 p.28) 32003L0101 (OJ L 286 04.11.2003 p.14) 32003R1882 (OJ L 284 31.10.2003 p.1) Conţinut: Directiva are în vedere controlul şi supravegherea

115

Keywords: Cuvinte cheie:

comercializării tuturor substanţelor utilizate în fabricarea ilicită a stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope. Pentru aceasta, decizia face apel la o cooperare strânsă a autorităţilor vamale ale statelor. Substanţele ce fac parte din categoria celor utilizate pentru producerea drogurilor sunt clasificate în două categorii şi înscrise în anexa deciziei. customs inspection; chemical product; customs document; administrative cooperation; marketing; narcotic inspecţie vamală, produs chimic, document vamal, cooperare administratrivă, comercializare, narcotice

31990R3677 Council Regulation (EEC) No 3677/90 of 13 December 1990 laying down measures to be taken to discourage the diversion of certain substances to the illicit manufacture of narcotic drugs and psychotropic substances Regulamentul nr. 3677/1990 (CEE) al Consiliului din 13 decembrie 1990, referitor la măsurile ce trebuie luate pentru descurajarea utilizării anumitor substanţe în fabricarea ilegală a stupefiantelor şi substanţelor psihotrope Publicaţia: OJ L 357 din 20.12.1990 p.1 Amendamente: 32001R0260 (OJ L 039 09.02.2001 p.11) 32001R1116 (OJ L 153 08.06.2001 p.4) 31992R0900 (OJ L 096 10.04.1992 p.1) 31992R3769 (OJ L 383 29.12.1992 p.17) 32002R0988 (OJ L 151 11.06.2002 p.1) 32002R1232 (OJ L 180 10.07.2002 p.5) Conţinut: Regulamentul se referă la măsurile ce trebuie luate pentru descurajarea utilizării anumitor substanţe în fabricarea stupefiantelor şi a substanţelor psihotrope, la combaterea traficului de droguri şi la

116

Keywords: Cuvinte cheie:

stoparea comerţului internaţional cu substanţe folosite în producerea drogurilor. narcotic; psychotropic substance; drug traffic; international trade; administrative cooperation; INCB narcotice, substanţă psihotropă, trafic de droguri, comerţ internaţional, cooperare internaţională, INCB

În domeniul cooperării vamale 32003G1015(01) Council Resolution of 2 October 2003 on a strategy for customs cooperation Rezoluţia Consiliului din 2 octombrie 2003, privind statrategia de cooperarea vamală Publicaţia: OJ C 247 din 15.10.2003 p.1 Conţinut: În baza art. 29 şi 30, din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, a fost emisă rezoluţia de faţă, care are în vedere cooperarea administraţiilor vamale din statele membre în vederea realizării unui spaţiu european de liberă circulaţie Keywords: customs cooperation; Resolution of the Council of the European Union; information transfer Cuvinte cheie: cooperare vamală, rezoluţie a Consiliului Uniunii Europene, transfer de informaţie 32003D0253 Decision No 253/2003/EC of the European Parliament and of the Council of 11 February 2003 adopting an action programme for customs in the Community (Customs 2007) Decizia nr. 253/2003/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 februarie 2003, privind adoptarea programului de acţiune în domeniul vămilor la nivel comunitar (“Customs 2007”)

117

Publicaţia: Conţinut:

OJ L 036 din 12.02.2003 p.1 Decizia are în vedere adoptarea unui program comun de acţiune în materia cooperării vamale. Sunt avute în vedere acţiunile ce vor fi întreprinse, stabilirea autorităţilor naţionale care vor intra în acest program şi mecanisme de evaluare a programului Keywords: action programme; Community programme; customs; customs union Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, vamă, uniune vamală 41998A0123(01) Convention drawn up on the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, on mutual assistance and cooperation between customs administrations Convenţia adoptată în temeiul art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind cooperarea şi asistenţa mutuală între administraţiile vamale Publicaţia: OJ C 024 din 23.01.1998 p.2 Conţinut: Convenţia are în vedere cooperarea vamală a autorităţilor statale în domeniu, transferul de date privind cooperarea vamală şi stoparea comerţului ilicit realizat în spaţiul comunitar Keywords: customs cooperation; illicit trade; information transfer; Community law - national law Cuvinte cheie: cooperare vamală, comerţ ilicit, transfer de informaţie, drept comunitar - drept naţional 31998F0123(01) Council Act of 18 December 1997 drawing up, on the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, the Convention on mutual assistance and cooperation between customs administrations Declarations

118

Actul Consiliului din 18 decembrie 1997, ce stabileşte, în baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, Convenţia referitoare la asistenţa mutuală şi cooperarea între administraţiile vamale Publicaţia: OJ C 024 din 23.01.1998 p.1 Conţinut: Actul are în vedere adoptarea unei Convenţii referitoare la asistenţa mutuală şi cooperarea între administraţiile vamale pentru realizarea unei cooperări mult mai eficiente între administraţiile vamale ale diferitelor state Keywords: customs cooperation; customs regulations; aid policy Cuvinte cheie: cooperare vamală, reguli vamale, politică de ajutorare 31997D0210 Decision No 210/97/EC of the European Parliament and of the Council of 19 December 1996 adopting an action programme for customs in the Community (Customs 2000) - Commission statement Decizia nr. 210/1997/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 decembrie 1996, de adoptare a programului de acţiune în domeniul vămilor la nivel comunitar (“Customs 2007”) – Declaraţia Comisiei Publicaţia: OJ L 033 din 04.02.1997 p.24 Amendamente: 32000D0105 (OJ L 013 19.01.2000 p.1) Conţinut: Decizia reglementează adoptatea unui program de acţiune în domeniul vămilor la nivel Comunitar, în perioada 1997-2000, care a beneficiat de 50 milioane de Euro. Programul a avut în vedere întărirea cooperării administraţiilor vamale şi realizarea unei politici coerente în domeniul vamal Keywords: action programme; customs union; customs inspection; customs regulations; customs fraud; customs formalities Cuvinte cheie: program de acţiune, uniune vamală, inspecţie vamală, reguli vamale, fraudă vamală, formalităţi vamale

119

31996G1212 Council Resolution of 29 November 1996 on the drawing up of police/customs agreements in the fight against drugs Rezoluţia Consiliului din 29 noiembrie 1996, referitoare la stabilirea unor acorduri între poliţie şi vămi, în domeniul luptei împotriva drogurilor Publicaţia: OJ C 375 din 12.12.1996 p.1 Conţinut: Rezoluţia priveşte stabilirea unor acorduri între poliţie şi vămi în domeniul luptei împotriva drogurilor. Sunt avute în vedere transferul informaţional cu privire la acţiunile ilicite de comerţ şi trafic vamal, precum şi stoparea reţelelor de trafic de droguri la nivel european Keywords: EU police cooperation; information transfer; drug traffic Cuvinte cheie: cooperare poliţienească la nivelul UE, transfer de informaţie, trafic de droguri 41995A1127(02) Convention drawn up on the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, on the use of information technology for customs purposes Convenţia stabilită în baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind utilizarea tehnologiei informaţiei în domeniul vămilor Publicaţia: OJ C 316 din 27.11.1995 p.34 Amendamente: 41995Y1127(02) (OJ C 316 27.11.1995 p.33) 41999A0331(01) (OJ C 091 31.03.1999 p.2) 31995F1127(02) (OJ C 316 27.11.1995 p.33) Conţinut: Convenţia se referă la sporirea utilizării tehnologiei informaticii în domeniul vămilor în vederea realizării unui sistem informaţional la nivelul tuturor administraţiilor vamale ale statelor care să faciliteze stoparea comerţului ilicit, intensificarea traficului vamal şi cooperarea administrativă la nivel vamal a statelor Keywords: administrative cooperation; customs cooperation;

120

Cuvinte cheie:

information system; customs inspection; illicit trade; data protection cooperare administrativă, cooperare vamală, sistem informaţional, inspecţie vamală, comerţ ilicit, protecţia datelor

În domeniul cooperării judiciare

32003R2201 Council Regulation (EC) No 2201/2003 of 27 November 2003 concerning jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in matrimonial matters and the matters of parental responsibility, repealing Regulation (EC) No 1347/2000 Regulamentul nr. 2201/2003 (CE) al Consiliului din 27 noiembrie 2003, referitor la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti, care abrogă Regulamentul nr. 1347/2000 (CE) Publicaţia: OJ L 338 din 23.12.2003 p.1 Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la procedurile civile de divorţ, separare legală şi anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la responsabilitatea părintească pentru copii, a ambilor soţi în cadrul procedurii matrimoniale. Competenţa în materia procedurilor de divorţ, separări legale şi anulări de căsătorie, este determinată în funcţie de statul de reşedinţă al unuia sau a ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora. Keywords: judicial cooperation; jurisdiction of the courts; matrimonial law; parental responsibility Cuvinte cheie: cooperare judiciară, competenţa instanţelor, dreptul familiei, răspundere părintească

121

22003A0221(01) Convention on jurisdiction, applicable law, recognition, enforcement and cooperation in respect of parental responsibility and measures for the protection of children Convenţia referitoare la competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, punerea în executare şi cooperarea în materia răspunderii părinteşti şi a măsurilor pentru protecţia copiilor Publicaţia: OJ L 048 din 21.02.2003 p.3 Conţinut: Convenţia cuprinde reguli referitoare la procedurile civile de divorţ, separare legală şi anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la responsabilitatea părintească pentru copii a ambilor soţi în cadrul procedurii de divorţ. Competenţa în materia procedurilor de divorţ, separări legale şi anulări de căsătorie este determinată în funcţie de statul de reşedinţă al unuia sau al ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora. Keywords: European convention; parental responsibility; child protection; European legal area; mutual recognition principle; legal procedure Cuvinte cheie: convenţie europeană, răspundere părintească, protecţia copilului, spaţiu juridic european, principiul recunoaşterii reciproce, procedură legală 32003D0093 2003/93/EC: Council Decision of 19 December 2002 authorising the Member States, in the interest of the Community, to sign the 1996 Hague Convention on jurisdiction, applicable law, recognition, enforcement and cooperation in respect of parental responsibility and measures for the protection of children Decizia nr. 2003/93/CE a Consiliului din 19 decembrie 2002, de autorizare a statelor membre să semneze, în interesul Comunităţii, Convenţia de la Haga din 1996, referitoare la competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, punerea în executare şi cooperarea în materia

122

răspunderii părinteşti şi a măsurilor pentru protecţia minorilor Publicaţia: OJ L 048 din 21.02.2003 p.1 Conţinut: Decizia autorizează statele membre să semneze în interesul Comunităţii, Convenţia de la Haga din 1996, referitoare la competenţa, legea aplicabilă, recunoaşterea, punerea în executare şi cooperarea în materia responsabilităţii părinteşti şi a măsurilor pentru protecţia copiilor Keywords: European convention; parental responsibility; child protection; European legal area ; legal procedure; mutual recognition principle Cuvinte cheie: convenţie europeană, răspundere părintească, protecţia copilului, spaţiu juridic european, principiul recunoaşterii reciproce 32003L0008 Council Directive 2002/8/EC of 27 January 2003 to improve access to justice in cross-border disputes by establishing minimum common rules relating to legal aid for such disputes Directiva nr. 2002/8/CE din 27 ianuarie 2003, care vizează îmbunătăţirea accesului la justiţie în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unui set comun de reguli minimale referitoare la asistenţa juridică acordată în cadrul unor asemenea litigii Publicaţia: OJ L 026 din 31.01.2003 p.41 Conţinut: Directiva vizează îmbunătăţirea accesului la justiţie, în litigiile transfrontaliere, prin stabilirea unui set comun de reguli minimale referitoare la ajutorul judiciar acordat în cadrul aceloraşi litigii, vizează cooperarea judiciară şi contribuie la armonizarea legislativă în domeniu a statelor europene Keywords: access to the courts; cross-border cooperation; legal aid; civil procedure; approximation of laws; judicial cooperation Cuvinte cheie: acces la justiţie, cooperare transfrontalieră, sprijin juridic,

123

procedură civilă, armonizare legislativă, cooperare judiciară 32001R1206 Council Regulation (EC) No 1206/2001 of 28 May 2001 on cooperation between the courts of the Member States in the taking of evidence in civil or commercial matters Regulamentul nr. 1206/2001 (CE) al Consiliului din 28 mai 2001, privind cooperarea dintre instanţele statelor member, în vederea obţinerii probelor în materie civilă şi comercială Publicaţia: OJ L 174 din 27.06.2001 p.1 Conţinut: Regulamentul a fost adoptat în scopul funcţionării eficiente a pieţei europene prin îmbunătăţirea cooperării între instanţe, în vederea obţinerii de probe. Regulamentul se aplică doar în materie civilă şi comercială, în cazul în care o instanţă dintr-un stat membru solicită unei alte instanţe dintr-un alt stat membru să obţină o anumită probă. Cererea poate fi făcută numai pentru obţinerea probelor necesare pentru a fi folosite în procesul aflat pe rolul instanţei solicitante. Keywords: civil law; commercial law; judicial cooperation; EC countries Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, cooperare judiciară, state membre UE 32001D0781 2001/781/EC: Commission Decision of 25 September 2001 adopting a manual of receiving agencies and a glossary of documents that may be served under Council Regulation (EC) No 1348/2000 on the service in the Member States of judicial and extrajudicial documents in civil or commercial matters (notified under document number C(2001) 2664)

124

Decizia nr. 781/2001/CE a Comisiei din 25 septembrie 2001, pentru adoptarea manualului autorităţilor primitoare şi a repertoriului actelor susceptibile a fi notificate, în aplicarea Regulamentului nr. 1348/2000 (CE) al Consiliului privind comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială (publicată sub nr. C(2001) 2664) Publicaţia: OJ L 298 din 15.11.2001 p.1 Amendamente: 32002D0350 (OJ L 125 13.05.2002 p.1) Conţinut: Decizia stabileşte un set de reguli referitoare la aplicarea Regulamentului 1348/2000, privind comunicarea în Statele Membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială, care are în vedere realizarea unei celerităţi, în ceea ce priveşte transmiterea de documente judiciare şi extrajudiciare, prin stabilirea mai multor modalităţi de transmitere între autorităţi sau persoane fizice Keywords: civil law; commercial law; Community act; EC countries Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, act comunitar, state membre UE 32001D0470 2001/470/EC: Council Decision of 28 May 2001 establishing a European Judicial Network in civil and commercial matters Decizia nr. 470/2001/CE a Consiliului din 28 mai 2001, privind stabilirea unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială Publicaţia: OJ L 174 din 27.06.2001 p.25 Conţinut: Decizia are în vedere înfiinţarea unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială, care să faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi stabilirea unui sistem de informare pentru public. Decizia a intrat în vigoare la 1 decembrie 2002. Keywords: civil law; commercial law; judicial cooperation; EC

125

countries; information transfer Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, cooperare juridică, state membre UE, transfer de informaţii 32001R0044 Council Regulation (EC) No 44/2001 of 22 December 2000 on jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in civil and commercial matters Regulamentul nr. 44/2001 (CE) al Consiliului din 22 decembrie 2000, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială Publicaţia: OJ L 012 din 16.01.2001 p.1 Amendamente: 32002R1496 (OJ L 225 22.08.2002 p.13) 103T Conţinut: Regulamentul se referă la modalitatea de recunoaştere şi executare a hotărârilor pronunţate în materie civilă şi comercială de o instanţă a unui stat membru UE, în cadrul unui alt stat. Regulamentul a intrat în vigoare la 1 martie 2002 şi se aplică în materie civilă şi comercială, indiferent de instanţă. Regulamentul nu se aplică domeniului fiscal, vamal, administrativ, arbitraj, asigurări sociale, faliment, tranzacţii judiciare, testamente şi succesiuni. Scopul Regulamentului este simplificarea formalităţilor pentru recunoaşterea şi executarea hotărârilor în alt stat membru, decât cel în care au fost pronunţate, prin aplicarea unei proceduri simple şi uniforme. Sunt stabilite, în acest sens, două principii de bază: principiul recunoaşterii automate a hotărârilor pronunţate în statele membre şi, în cazul în care partea împotriva căreia a fost pronunţată hotărârea contestă recunoaşterea, se aplică o procedură specială pentru obţinerea unei hotărâri de recunoaştere în alt stat membru decât

126

Keywords: Cuvinte cheie:

acela în care s-a pronunţat hotărârea. civil law; commercial law; Community national; EU country; jurisdiction of the courts; mutual recognition principle drept civil, drept comercial, cetăţean comunitar, state membre UE, competenţa instanţelor, principiul recunoaşterii reciproce

32000R1348 Council Regulation (EC) No 1348/2000 of 29 May 2000 on the service in the Member States of judicial and extrajudicial documents in civil or commercial matters Regulamentul nr. 1348/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind notificarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.37 Conţinut: Regulamentul are în vedere realizarea unei celerităţi în ceea ce priveşte transmiterea de documente judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea mai multor modalităţi de transmitere între autorităţi sau persoane fizice. În acest scop, statele membre trebuie să desemneze, la început pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei perioade, funcţionari publici, autorităţi sau alte persoane, în calitate de ,,agenţi de transmitere’’ respectiv ,,agenţi de primire’’. Keywords: civil law; commercial law; Community act; EC countries Cuvinte cheie: drept civil, drept comercial, act comunitar, state membre UE 32000R1347 Council Regulation (EC) No 1347/2000 of 29 May 2000 on jurisdiction and the recognition and enforcement of judgments in

127

matrimonial matters and in matters of parental responsibility for children of both spouses Regulamentul nr. 1347/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti pentru copiii ambilor soţi Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.19 Amendamente: 32002R1185 (OJ L 173 03.07.2002 p.3) 103T 32003R2201 (OJ L 338 23.12.2003 p.1) Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la procedurile civile de divorţ, separare legală şi anularea căsătoriei, precum şi reguli referitoare la responsabilitatea părintească pentru copii a ambilor soţi în cadrul procedurii matrimoniale. Competenţa în materia procedurilor de divorţ, separări legale şi anulări de căsătorie este determinată în funcţie de statul de reşedinţă al unuia sau a ambilor soţi, ori de cetăţenia acestora. Intrarea în vigoare a Regulamentului a avut loc la 1 martie 2001 şi a înlocuit convenţiile existente între statele membre, având prioritate asupra acordurilor intrnaţionale în materie. Keywords: judicial cooperation; jurisdiction of the courts; matrimonial law; parental responsibility; single market Cuvinte cheie: cooperare judiciară, competenţa instanţelor, dreptul familiei, răspunderea părintească, piaţă unică 32000R1346 Council Regulation (EC) No 1346/2000 of 29 May 2000 on insolvency proceedings Regulamentul nr. 1346/2000 (CE) al Consiliului din 29 mai 2000, privind procedurile de faliment Publicaţia: OJ L 160 din 30.06.2000 p.1

128

Amendamente: 103T Conţinut: Regulamentul cuprinde reguli referitoare la procedura legală privind insolvenţa, cooperarea statelor în această materie, precum şi coordonarea reglementărilor naţionale şi cele comunitare în această materie Keywords: inancial solvency; judicial cooperation; legal procedure; national law; Community law Cuvinte cheie: solvabilitate financiară, cooperare judiciară, procedură juridică, drept naţional, drept comunitar 31998F0428 98/428/JHA: Joint Action of 29 June 1998 adopted by the Council on the basis of Article K.3 of the Treaty on European Union, on the creation of a European Judicial Network Acţiunea Comună nr. 98/428/JHA din 29 iunie 1998, adoptată de către Consiliu în baza art. K3 din Tratatul asupra Uniunii Europene, privind constituirea Reţelei Judiciare Europene Publicaţia: OJ L 191 din 07.07.1998 p.4 Conţinut: Norma are în vedere înfiinţarea unei Reţele Judiciare Europene, în materie civilă şi comercială, care să faciliteze cooperarea judiciară între statele membre şi stabilirea unui sistem de informare pentru public. Keywords: communications systems; information network; joint action; judicial cooperation; legal system; telecommunications Cuvinte cheie: sisteme de comunicaţii, reţea informaţională, acţiune comună, cooperare judiciară, sistem juridic, telecomunicaţii 41988A0592 88/592/EEC: Convention on jurisdiction and the enforcement of judgments in civil and commercial matters - Done at Lugano on 16

129

September 1988 Convenţia nr. 88/592/CEE, privind competenţa şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială, adoptată la Lugano, la 16 septembrie 1988 Publicaţia: OJ L 319 din 25.11.1988 p.9 Conţinut: Convenţia de la Lugano are în vedere realizarea unei celerităţi, în ceea ce priveşte transmiterea de documente judiciare şi extrajudiciare prin stabilirea mai multor modalităţi de transmitere între autorităţi sau persoane fizice, precum şi jurisdicţia şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială. Keywords: EC Intergovernmental Convention; EC Protocol; Community competence; EFTA; civil law; commercial law Cuvinte cheie: convenţie interguvernamentală la nivel CE, protocol CE, competenţă comunitară, AELS, drept civil, drept comercial 41968A0927(02) Protocol to the 1968 Brussels Convention on jurisdiction and the enforcement of judgments in civil and commercial matters / Consolidated version CF 498Y0126(01) Protocolul la Convenţia de la Bruxelles din 1968, privind competenţa şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială / Versiunea republicată CF 498Y0126(01) Publicaţia: OJ L 299 din 31.12.1972 p.43 Amendamente : 41978A1009(01) (OJ L 304 30.10.1978 p.1) 41982A1025(01) (OJ L 388 31.12.1982 p.1) 41989A0535 (OJ L 285 03.10.1989 p.1) 41997A0115(01) (OJ C 015 15.01.1997 p.1) 41998Y0126(01) (OJ C 027 26.01.1998 p.1) 41998A0126 (OJ C 027 26.01.1998 p.1) Conţinut: Protocolul aduce unele îmbunătăţiri Convenţiei de la Bruxelles, care are în vedere cooperarea statelor

130

Keywords: Cuvinte cheie:

în materia competenţei şi executării hotărârilor în materie civilă şi comercială. Acest lucru sporeşte punerea în acord a reglementărilor legale din diferite state în materia executării hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială în vederea realizării unui spaţiu juridic european comun jurisdiction of the courts; civil law; commercial law; EC Intergovernmental Convention; joint position competenţa instanţelor, drept civil, drept comercial, convenţie interguvernamentală la nivelul CE, poziţie comună

41968A0927(01) 1968 Brussels Convention on jurisdiction and the enforcement of judgments in civil and commercial matters / Consolidated version CF 498Y0126(01) Convenţia de la Bruxelles din 1968, privind competenţa şi executarea hotărârilor în materie civilă şi comercială / Versiunea republicată CF 498Y0126(01) Publicaţia: OJ L 299 din 31.12.1972 p.32 Amendamente: 32000Y0608(02) (OJ C 160 08.06.2000 p.1) 32001R0044 (OJ L 012 16.01.2001 p.1) 41978A1009(01) (OJ L 304 30.10.1978 p.1) 41982A1025(01) (OJ L 388 31.12.1982 p.1) 41989A0535 (OJ L 285 03.10.1989 p.1) 41997A0115(01) (OJ C 015 15.01.1997 p.1) 41998Y0126(01) (OJ C 027 26.01.1998 p.1) 41998A0126 (OJ C 027 26.01.1998 p.1) Conţinut: Convenţia de la Bruxelles are în vedere cooperare statelor în materia competenţei şi executării hotărârilor în materie civilă şi comercială. Acest lucru sporeşte punerea în acord a reglementărilor legale din diferite state în materia executării

131

Keywords: Cuvinte cheie:

hotărârilor judecătoreşti în materie civilă şi comercială în vederea realizării unui spaţiu juridic european comun jurisdiction of the courts; civil law; commercial law; EC Intergovernmental Convention; Community Decision competenţa instanţelor, drept civil, drept comercial, convenţie interguvernamentală la nivelul CE, decizie comunitară

22003A0719(02) Agreement on mutual legal assistance between the European Union and the United States of America Acordul de asistenţă juridică reciprocă dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii Publicaţia: OJ L 181 din 19.07.2003 p.34 Conţinut: Acordul prevede o asistenţă juridică reciprocă între Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii în materie de extrădare a cetăţenilor, aplicarea procedurilor, cooperare judiciară, etc. Keywords: EC agreement; United States; extradition; judicial cooperation; criminal proceedings Cuvinte cheie: acord încheiat la nivelul CE, Statele Unite ale Americii, extrădare, cooperare judiciară, proceduri penale 32003D0335 2003/335/JHA: Council Decision 2003/335/JHA of 8 May 2003 on the investigation and prosecution of genocide, crimes against humanity and war crimes Decizia nr. 2003/335/JHA a Consiliului din 8 mai 2003, privind cercetarea şi pedepsirea infracţiunilor de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război Publicaţia: OJ L 118 din 14.05.2003 p.12

132

Conţinut:

Decizia reglementează modalitatea de cercetare şi pedepsire a infracţiunilor de genocid, crime împotriva umanităţii şi crime de război. Sunt stabilite infracţiunile catalogate drept crime de război sau împotriva umanităţii şi are în vedere cooperarea statelor la nivel judiciar în cadrul UE Keywords: judicial inquiry; information transfer; EU judicial cooperation; war crime; crime against humanity; legal proceedings; criminal procedure Cuvinte cheie: cercetare judiciară, transfer de informaţie, cooperare judiciară la nivelul UE, crime de război, crime împotriva umanităţii, proceduri juridice, procedură penală

32003D0170 2003/170/JHA: Council Decision 2003/170/JHA of 27 February 2003 on the common use of liaison officers posted abroad by the law enforcement agencies of the Member States Decizia nr. 2003/170/JHA a Consiliului din 27 februarie 2003, privind utilizarea comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către autorităţile represive ale statelor membre. Publicaţia: OJ L 067 din 12.03.2003 p.27 Conţinut: Decizia reglementează modalitatea de utilizare comună a ofiţerilor de legătură detaşaţi în străinătate de către autorităţile represive ale statelor membre UE. Sunt definiţi termenii de ,,ofiţeri de legătură’’, ,,autorităţi represive’’, dar sunt prevăzute şi modalităţi de realizare a cooperării la nivel poliţienesc între state, în vederea combaterii criminalităţii organizate. Decizia a intrat în vigoare la momentul publicării ei în Jurnalul Oficial. Keywords: data collection; information transfer; information network; fight against crime; Europol; EU police cooperation; international organization; third country Cuvinte cheie: colectarea de date, transfer de informatie, reţea

133

informaţională, lupta împotriva infracţionalităţii, Europol, cooperare poliţienească la nivelul UE, organizaţie internaţională, stat terţ 32002D0187 2002/187/JHA: Council Decision of 28 February 2002 setting up Eurojust with a view to reinforcing the fight against serious crime Decizia nr. 2002/187/JHA a Consiliului din 28 februarie 2002, de instituire a Eurojust, cu privire la întărirea luptei împotriva infracţionalităţii grave Publicaţia: OJ L 063 din 06.03.2002 p.1 Amendamente: 32003D0659 (OJ L 245 29.09.2003 p.44) Conţinut: Decizia are în vedere crearea unui nou organism european Eurojust, cu personalitate juridică, alcătuit din procurori, judecători, ofiţeri de poliţie, care au competenţă în domeniul luptei împotriva criminalităţii grave. Sunt instituite regulile de funcţionare, competenţele, modul de activitate, obiectivele, funcţionarea la nivel naţional, etc Keywords: EU cooperation body; EU judicial cooperation; organised crime; fight against crime Cuvinte cheie: organ de cooperare al UE, cooperare judiciară la nivelul UE, crimă organizată, luptă împotriva crimei organizate 32001D0924 2001/924/EC: Council Decision of 17 December 2001 extending the effects of the Decision establishing an exchange, assistance and training programme for the protection of the euro against counterfeiting (“Pericles” programme) to the Member States which have not adopted the euro as the single currency Decizia nr. 2001/924/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001, privind prorogarea efectelor deciziei de stabilire a programului de acţiune în

134

materie de schimb, asistenţă şi formare pentru protecţia Euro contra falsificării (Programul “Pericle”) al statelor member, care nu au adoptat Euro ca monedă unică Publicaţia: J.O. L 339 din 21.12.2001 p.55 Conţinut: Decizia face referire la faptul că dispoziţiile Deciziei nr. 2001/923 CE se vor aplica şi statelor care nu au adoptat încă moneda unică Euro. Decizia 2001/923 CE, se referă la un program de acţiune comună al tuturor statelor, denumit Programul PERICLE, de luptă împotriva crimei organizate şi a falsificării de monedă în zona Euro Keywords: action programme; Community programme; euro; EC countries; information transfer Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, Euro, state membre UE, transfer informaţional 32001D0923 2001/923/EC: Council Decision of 17 December 2001 establishing an exchange, assistance and training programme for the protection of the euro against counterfeiting (the “Pericles” programme) Decizia nr. 2001/923/CE a Consiliului din 17 decembrie 2001, de stabilire a unui program de acţiune în materie de schimb, asistenţă şi formare pentru protecţia Euro împotriva falsificării (Programul “Pericle”) Publicaţia: J.O. L 339 din 21.12.2001 p.50 Conţinut: Decizia se referă la un program de acţiune comună al tuturor statelor, denumit Programul PERICLE, de luptă împotriva crimei organizate şi a falsificării de monedă în zona Euro. Obiectivele programului sunt: cooperarea tuturor statelor, în vederea contracarării acţiunilor de falsificare de monedă Euro, sensibilizarea şi informarea populaţiei. în privinţa noilor bani Euro şi formarea profesională a operatorilor naţionali de monedă. Toate aceste acţiuni sunt în măsură să reducă riscul unor activităţi

135

frauduloase în privinţa falsificării de monedă la nivelul statelor din zona Euro, dar şi din afara acestei zone, având în vedere circulaţia Euro şi faptul că această monedă tinde către a deveni o monedă internaţională de schimb. Conţinutul măsurilor ce se vor lua se referă la schimbul informaţional transnaţional, strategii comune de securitate şi acordarea de asistenţă tehnică şi ştiinţifică reciprocă de către state în acest domeniu. Destinatarii acestor activităţi sunt în primul rând cei care lucrează în domeniu: funcţionari bancari, magistraţi, personalul altor servicii specializate. Keywords: action programme; Community programme; Euro; fight against crime; Euro area Cuvinte cheie: program de acţiune, program comunitar, Euro, lupta împotriva infracţionalităţii, zona Euro

136