1877-1878 .ppt

RAZBOIUL RAZBOIUL DE DE INDEPENDENTA INDEPENDENTA 1877 1877 -- 1878 1878

Intocmit : elev Florin Jivan

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 • Context international • Context intern • Desfăşurarea războiului de independenţă • Tratatele de pace • Urmările războiului de independenţă • Bibliografie

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Contextul international: 1.Răscoalele antiotomane desfăşurate în Balcani (1875 -1876) -Bosnia Herţegovina, Bulgaria, Serbia-Muntenegru

2.Pregătirile Rusiei pentru un nou război cu Turcia sub masca ocrotirii crestinilor din Imperiul Otoman 3. Problemele cu care se confrunta Imperiul Otoman din cauza mişcării “Junilor Turci”.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Context intern 1.Legaturile Romaniei cu Poarta aproape simbolice România se comporta ca un stat independent: - Încheia tratate comerciale în nume propriu; - Desfăşura unele demersuri diplomatice în nume propriu.

2. Obiectivul major al romanilor cucerirea independentei de stat - Pe cale diplomatica – esuata - Prin razboi

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Tratativele directe cu Rusia la Livadia (Crimeia) pentru reglementarea problemei trecerii trupelor rusesti pe teritoriul romanesc. Discutiile continua apoi la Bucuresti in vederea incheierii unei conventii. In 4 aprilie/16 aprilie 1877 s-a incheiat conventia privind tranzitatea trupelor ruse prin Romania In 12 aprilie 1877 Rusia declara razboi Turciei

CONVENŢIA ROMÂNO – RUSĂ (fragmente) 4 aprilie 1877 1.[...] Toate cheltuielile care ar putea fi ocazionate de trebuinţele armatei ruse, de transportul său, precum şi pentru satisfacerea tuturor trebuinţelor sale, cad anturalmente în sarcina Guvernului Imperial.

2. [...] Guvernul Majestăţii Sale, Imperatorul tuturor Rusiilor se obligă a menţine şi a se face a se respecta drepturile politice ale Statului Român, astfel cum rezultă din legile interioare şi tratatele existente, precum şi a menţine şi a apăra integritatea actuală a României.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Turcia ripostează, bombardând malul românesc al Dunării. La 26 aprilie1877, armata română răspunde tirurilor de artilerie turceşti, bombardând Vidinul, de la Calafat. Se instaureaza o stare de razboi intre Romania si Turcia . Cresc presiunile pentru declararea oficiala a independentei

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Mihail Kogălniceanu – “Declaraţia de Independenţă” 29 - 30 aprilie 1877 Parlamentul voteaza motiuni prin care se cere ruperea legaturilor de dependenta si declararea razboiului. 9 mai 1877 interpelat în Camera Deputaţilor, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, a rostit, la 9 mai 1877, Declaraţia de Independenţă a României.

”Suntem independenţi, suntem o naţiune de sine stătătoare!”

DECLARAŢIA DE INDEPENDENŢǍ (fragmente) 9 mai 1877

“[…] În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem ? Suntem independenţi : suntem naţiune de sine stătătoare. Avem domn de sine stătător . […] Aşa dară, d-lor deputaţi, nu am cea mai mică îndoială şi frică de a declara în faţa reprezentaţiunei naţionale că noi suntem o naţiune liberă şi indepenentă […]. Noi trebuie să dovedim că avem conştiinţa misiunei noastre, trebuie să dovedim că suntem în stare să facem şi noi sacrificii pentru ca să păstrăm această ţară şi drepturie ei pentru copiii noştri şi această misiune în momentele de faţă este încredinţată fraţilor şi fiilor noştri care mor la hotare.”

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Initial Rusia a respins propunerea Romaniei de cooperare militara : - 14 iunie 1877 armata rusa trece Dunarea - primele asalturi rusesti respinse cu mari pierderi - la Sipka si pe frontul din Caucaz – mari pierderi ale armatei ruse

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 In 19 iulie 1877 marele duce Nicolae, comandantul frontului din Balcani, trimite o telegrama pricipelui Carol I solicitandu-i sprijinul. Fara o conventie militara prealabila, Carol I decide sa acorde sprijin, prin trecerea trupelor române la sud de Dunăre.

TELEGRAMA MARELUI DUCE NICOLAE 19 iulie 1877

“Turcii, îngrămădind cele mai mari mase la Plevna, ne nimicesc. Rog să faci fusiune, demonstraţiune şi, dacă-i posibil, trecerea Dunării cu armata după cum doreşti să faci. Între Jiu şi Corabia această emonstraţiune este indispensabilă pentru a uşura mişcările mele. Nicolae” Primită marţi 19 / 31 iulie 1877, orele 9 seara Poiana.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Până în luna iulie 1877, evoluţia armatei ruseşti pe frontul din Balcani este încununată de succese. Situaţia se schimbă, după cele două asalturi asupra Plevnei (8 şi 19 iulie),respinse de turci. Al treilea asalt asupra Plevnei, realizat de trupele româno-ruse, s-a declanşat la 30 august 1877. Trupele române cuceresc reduta Griviţa I.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Se decide asedierea Plevnei. Luptele continuă. La 9 noiembrie armatele române cuceresc Rahova. După un îndelungat asediu, la 28 noiembrie, Plevna capitulează.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 După căderea Plevnei armatele românoruse se despart. Armata rusă porneşte spre Constantinopol. Armatei române îi revine misiunea de a ataca cetăţile Vidin şi Belogradcik. La 12 ianuarie 1878 s-a desfăşurat una din crâncenele bătălii date pentru cucerirea Vidinului: bătălia de la Smârdan.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Epuizarea trupelor otomane a determinat solicitarea încheierii armistiţiului de la Kazanlîk, la 23 ianuarie 1878. Participand la razboi, Romania si-a consfintit independenta pe campul de lupta.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 La 19 februarie 1878 s-a încheiat Tratatul de la San Stefano, prin care se marca sfârşitul războiului româno-ruso-turc. Negocierile s-au purtat doar între partea rusă, respectiv cea otomană. Românii nu au fost chemaţi să participe la tratative. Situaţia favorabilă, pe care şi-a creat-o Rusia, prin aceste negocieri, a stârnit nemulţumirea altor puteri, care nu au recunoscut tratatul de la San Stefano.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Congresul de la pace de la Berlin Congresul de la Berlin s-a desfăşurat între 1 iunie – 1 Iulie 1878. A reprezentat impunerea hotararilor marilor puteri in functie de propriile interese.

Pentru România, hotărârile luate prin tratatul de la Berlin au fost mai dezavantajoase decât cele de la San Stefano.

TRATATUL DE PACE DE LA SAN STEFANO 19 februarie 1878

Prevederi privind statul român :

1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad); 2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; 3. Se recunoaşte independenţa României.

TRATATUL DE PACE DE LA BERLIN 1 iulie 1878 Prevederi privind statul român : 1. România este nevoită să cedeze Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul, Ismail, Bolgrad); 2. Rusia îşi rezervă dreptul de a ceda României: Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor; 3. Se recunoaşte în mod condiţionat independenţa României. Condiţii:  Modificarea articolului 7 din Constituţie, cu privire la acordarea cetăţeniei române;  Preluarea de către statul român a consecinţelor falimentării trustului Strousberg.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 Urmarile Razboiului de Independenta : 1.Pierderi umane (morţi şi răniţi)relativ semnificative, ridicate la efectivul de aproximativ 10000 de persoane. 2.Intre 1878 – 1880 are loc recunoaşterea internaţională a independenţei româneşti. 3.În anul 1881 România îşi ia titlul de regat, urmând să joace un rol important în lumea balcanică. 4.Ca urmare a deteriorării relaţiilor cu Rusia, România aderă în anul 1883 la Tripla Alianţă.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA 1877 - 1878 1. BERINDEI, DAN – Cucerirea independenţei,Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1977 2. www.wikipedia.org/Războiul_de_ Independenţă_al-României 3. www.worldatlas.com