Ziarul De Azi

Zia r ul de Azi Totul despre stirile de ieri

D e D Aez Ai z i zi arul D e Azi Ziarul Zi

Miercuri 15.05.2009 arul

Numarul unu in audiente, venituri dezastruoase din publicitate SRRA Societatea Româna de Radiodifuziune s-a bucurat de o crestere uriasa a audientei multumita postului Radio România Actualitati (RRA), care a ocupat locul intâi in topul preferintelor românilor, conform sondajului IMAS. Potrivit datelor de audienta audio, RRA ocupa primul loc atât in clasamentul National Urban cât si la nivelul Bucurestiului. Bazându-ne pe aceste date, o logica simpla ar spune ca ar trebui ca RRA sa aiba cele mai mari incasari din publicitate la nivelul radiourilor românesti. Surpriza, insa! Nu câstiga nici pe departe cât obtine din publicitate un post care se situeaza pe locul 6.

Italia, situatiapentru romanilor a devenit din ce ingeneral ce maialgrava, iar o Loghina, parte dintre nu atragaInnoi contracte, presedintele director SRR, Maria baniiconationali din reclamepar parsa neinteresanti. De inteleaga acest aspect, continuand sa comita infractiuni. Astfel ca, in timp ce trei romani, a caror singura „vina“ a fost aceea ca aveau loc de munca, au fost agresati in propria lor casa de un grup de 10 italieni, un compatriot savarsea o fapta miseleasca, violand o batrana, oarba, in varsta de 83 de ani. Victima romanului a ajuns in stare grava la spital, medicii fiind foarte rezervati cu privire la sansele acesteia de supravietuire.

Se Apropie Ziua Copilului Anul acesta statul roman a promis un numeroase orase din tara, mai multe manifestari cu ocazia sarbatorii copiiilor.

Oana Sarbu Deputat parlamentar Fast Food`ul nu stie de criza

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

PNL si PDL incep bata lia

Miss Zilele Orasului Satu Mare

Titlul de Miss al ediçiei din acest an a Zilei Oraşului i-a revenit Alexandrei Tâtâran, e l e v â l a Grupul Scolar Industrial „Traian Vuia”, ea fiind preferata majoritâçii membrilor juriului.

Cu un debut mohorat, cea de-a 13-a editie a Zilei Orasului SM, organizata ieri, s-a desfasurat pe fondul cromatic al umbrelelor colorate cu care satmarenii au iesit din case pentru a par tic i pa la pe trec ere, ferinduse de ploaie . Ca o impresie generala, editia din acest an a fost una de criza, iar cand spunem asta, ne referim atat la numarul mic de tarabisti autorizati, cat si la interesul scazut manifestat de reprezentantii autoritatilor si politicienii locali in ceea ce priveste participarea la manifestarile organizate

Avem RMN

Criza a lovit in mici dar nu si in bere

Desi au fost mai putini la numar decat in alti ani, tarabistii s-au declarat nemultumiti de vanzarile pe c a re l e au avut de Ziua Orasului. Efectul crizei a fost resimtit din plin, influentand cantitatile de mici, carnati si gratare vandute de tarabisti. Satmarenii nu s-au mai dedat la ospetele familiale din trecut. Cantitatile cumparate de clienti erau minimale, cate doi sau trei mici de persoana, eventual un carnacior sau un gratarel.

spre bucuria comerciantilor, criza nu a afectat in aceeasi masura vanzarile la bere. Sarind peste ale gurii, majoritatea satmarenilor au baut cateva pahare de bere. Macar cu atata au reusit sa marcheze ziua orasului in care traiesc, fara sa afecteze sumele destinate achitarii facturilor. Din pacate, pentru foarte multi dintre locuitorii Satmarului, care nu au bani sa plece in statiuni in timpul concediului, Ziua Orasului constituie unul dintre cele mai importante prilejuri de distractie.

Bagator de seama, caut public In plina competitie electorala, unii politicieni reusesc, fara sa se osteneasca prea mult, sa intreaca orice limita a bunului simt, dar reusesc, in acelasi timp, cu o lejeritate debordanta, sa creeze lehamite. Un astfel de exemplu l-au dat vajnicii reprezentanti ai vectorului albastru pe fond galben, care au vrut sa il urce cu orice pret pe al mai mare sagetator al tarii pe scena de Ziua orasului, sa arate Satmarului floarea cea mai de pret a fenomenului galben-albastru, si anume crinul. Chiar si un mare edil sef adjunct, cu nume albimaculat, a incercat sa sensibilizeze organizatorii, dar fara sorti de izbanda. De altfel, e foarte greu sa explici legile bunului simt unor capete gelate si pline cu fumuri si parfumuri de firma. La fel de insistent in a se baga in seama a fost si un candidat cu cap incoronat, care a tinut mortis sa isi faca loc intr-un juriu ce urma sa desemneze cea mai frumoasa faptura din Satmar.

Mã bucurã sã aud acest fapt, desi cred cã sondajul cel mai relevant dintre toate este reactia directã a oamenilor, modul în care acestia

intrã în dialog cu mine, despre probleme de care eu m-am ocupat si care fac parte dinviata lor. Mã bucurã mai ales faptul cã unele dintre aceste

proiecte sunt cunoscute, fiindcã despre politica europeanã se vorbeste mai rar. Temele europene sunt mai putin spectaculoase,

iar activitatea noastrã se desfãsoarã fie la Bruxelles, fie în tarã, printre oameni,maiputinlaTV.

Satmarenii prefera si in aceasta perioada a anului mancarea rapida de la fast fooduri, care desi ingrasa este mai ieftina decat cea servita in restaurante. Adevarul este ca pretul pe care-l practica cei care vand pizza la felie, shaorma sau alte bunatati este accesibil celor mai multe persoane. Cu toate acestea, daca faceti un calcul, atunci s-ar putea sa vi se merite mai bine sa mergeti la un meniu social. Acesta costa intre 10 si 15 lei, in vreme ce o felie de pizza se vinde cu 6 lei.

PNL si PSD a afirmat ca batalia din 30 noiembrie se da intre PDL si PSD, iar PNL este un partid prea mic pentru o batalie atat de importanta. “Batalia o ducem cu acest guvern PNLPSD, iar obiectivul nostru este Romania portocalie si Guvern PDL dupa 30 noiembrie. De doi ani, PNL si PSD guverneaza brat la brat, buzunar la buzunar, ban la ban. Dar, batalia e intre noi si PSD. PNL este un partid prea mic pentru o batalie atat de importanta”, a spus

Emil Boc.

La Spitalul Judetean Satu Mare au inceput in sfarsit lucrarile de instalare si punere in functiune a echipamentului RMN., lucrarile se afla in plina desfasurare. Avizul eliberat de SC Electrica SA a fost primit cu cinci zile in urma din partea conducerii Spitalului Judetean. Ulterior, specialistii General Electric, f i r m a c a r e instaleaza echipamentul, au inceput lucrarile, finalizarea acestora fiind prevazuta pentru sfarsitul acestei luni.

Ziuarul de azi Nume:

Talon de concurs nr: 212232 Prenume: nr. Tel.:

Doamna Europarlamentar Oana Sarbu - Conform unui sondaj de opinie sunteti cel mai cunoscut europarlamentar cu o activitate foarte bogatã în Parlamentul European. -Mã bucurã sã aud acest fapt, desi credcã sondajul cel mai relevant dintre toate este reactia directã a oamenilor, modul în care acestia intrã în dialog cumine, despre probleme de care eu m-am ocupat si care fac parte dinviatalor. Mãbucurã mai ales faptul cã unele dintre aceste proiecte sunt cunoscute, fiindcã despre politica europeanã se vorbeste mai rar. Temele europene sunt mai putin spectaculoase, iar activitatea noastrã se desfãsoarã fie la Bruxelles, fie în tarã, printre oameni, mai putin la TV. Dar ceea ce facem în Parlamentul European are o legãturã nemijlocitã cu viata de zi cu zi a oricãrui român. Pentru mine, sensul activitãtii de europarlamentar este sã vãd rezultatele sale concreteîn sprijinul oamenilor. - Care aufost domeniile de activitate în care v-ati manifestat în cursul acestui mandat? - Ca membru al Comisiei de Mediu, Sãnãtate Publicã si Sigurantã Alimentarã, m-am implicat în proiectelegate deprotejarea mediului si a sãnãtãti, prin interventi si amendamente pe teme precum încurajarea consumului de fructe în scoli; promovarea alimentatiei sãnãtoase; combaterea problemelor de sãnãtate legate de alimentatie si obezitate;protejarea spatiilor verzi; ecologizarea zonei Copsa Micã si conservarea parcului istoric „Bordei” din Bucuresti; combaterea poluãri din orase sau din Marea Neagrã etc. M-am implicat si în sprijinirea românilor din afara tãrii, fiindcã ei încã nu se bucurã, în multe cazuri, de un tratament egal cu ceilalti europeni. Am adus situatia românilor din Spania, dar si din Italia în atentiainstitutiilor europene.

,,M-am nãscutlaArad, ammersla scoalãînTimisoara”

- ªtiu cãvã trageti dintr-o familie cuvalente bisericesti Care este relatia d-voastrã, în calitate de europarlamentar, cu

Biserica. Aici mã refer si la bisericile protestante si neoprotestante. - Am crescut într-o familie profund religioasã si credinta mã va însoti mereu. M-am nãscutlaArad, am mers la scoalãînTimisoara, am lucratîn Bucuresti si acum muncesc la Bruxelles si Strasbourg. Peste tot , am trãit printre oameni diferiti, de confesiuni diferite. În Banat, am avut si am prieteni de convingere protestantã si neoprotestantã, ca siîn Parlamentul European. Ceea ce am învãtat în politica europeanã este cã, dincolo de ideologia fiecãruia, dincolo de religie sau provenientã, conteazã mai ales douã lucruri: sã nu renunti niciodatã la principi, si sã nu pierzi niciodatã legãtura cu oamenii care, prin votul lor, te-au trimis în forul european. Educatia religioasã si moralitatea, caremi-au fost transmiseînfamilie, mã ajutã astãzi sã fiu un europarlamentar care întotdeaunarespectã regulile si oamenii. - Ati manifestat uninteres deosebit fatã românii din afara granitelor tãri Cu ce

feldeproblemeseconfruntã românii plecati din România? - Din pãcate, problemele sunt multe si diverse, si încã nu le cunoastem pe toate suficientdebine, de aceeaîi îndemnpe toti cei care

au trãit experiente neplãcute caromâni în UE, sau care cunosc astfel de cazuri sã mi se adreseze oricând. În Spania m-am implicat aflând cã muncitori lucreazã la culturile de cãpsuni din Huelva folosind substante chi- mice periculoase, fãrã echipamentde protectie si fãrã instruire. Acolo, cam jumãtate dintre muncitorii care lucreazã la cãpsuni sunt români. Salariile pentru care ei îsi riscã viata nu sunt fabuloase, ci dimpotrivã, iar contractele nu sunt mereu respectate de cãtre angajatori. Discutând cu oameni trecuti prin aceastã experientã, am aflat cum semneazã contracte fãrã sã stie ce contin findcã sunt redactate în spaniolã, cum conditile în care locuiesc cei ajunsi acolo sunt indescriptibile, cum români se simt cetãteni de rang inferior si au senzatia cã se aflã la mila angajatorilor. În iunie 2008 mam adresat Comisiei Europene, iarînfebruarie2009 amorganizat la Bruxeles o conferintã despre drepturile muncitorilor sezonieri, alãturi de o expozitie de fotografie are reflectã conditiile dure de muncã si de trai a celor care lucreazã la cãpsuni, pasi necesari pentru

aatrage atentiacã statutulmuncitorilor sezonieri trebuieclarificat.

,,În Italia, româniierau înpericolulde a-spierde slujbele” Situatia din Italia o cunoaste toatã lumea: pornind de la câteva cazuri de infractori de origine românã, presa si multi politicieni au atacat întreaga comunitate româneascã. I-am scris atunci premierului Berlusconi, cerându-i sã opreascã discriminarea românilor, cetãteni europeni cu drepturi egale. Am mers la Roma, unde am stat de vorbã cu parlamentari italieni din comisile de politicã externã, dar si cu comandantul

carabinierilor din Roma. Am vorbit cu asociatile de români,care mi-au confirmat cã multi români erau în pericolul de a-si pierde slujbele, cã se temeau pentrusigurantalorsiapropriilor copi,findcãitalieni începeau sã se întoarcã împotriva lor. Guvernul propusese chiar un decret care prevedea formareade patrule civile – grupuri de cetãteni care sã-si facã singuri dreptate. Am pledat împotriva acestei prevederi, si din fericire ea a fost respinsã. Dar nu cred cã e suficient ca asemenea legi sau atacuri sãfie oprite:conteazã caînItaliasã se audã si voci în favoarea lor, care sã le reaminteascã italienilor cã românii sunt muncitori, îsiplãtesc impozitele si respectã legile. Cu acest gând am mers la Vatican, în audientã la Papa Benedict al XVI-lea. Am transmis Sanctitãti Sale un mesaj de sprijin fatã de români si am discutat si cu ministrii Vaticanului pentru a le obtine sustinerea. Toate rãspunsurile au fost favorabile, si acest lucru m-a încurajat mult, findcã îmi propun sã

nu mã opresc aici.

,,Voicontinua muncamea în domeniulprotejãrii mediului” Cred cã astãzi o prioritate anoastrã trebuie sã fie apãrarea oamenilorînfatacrizei economice. Voi sustine mãsuri de sprijinire a românilor în lupta cu efectele crizei, prin folosirea banilor europeni pentru ajutorarea celor mai sãraci oameni si comunitãti, prin reducerea cheltuielilor în ins titutiile publice, prin reducerea facturilor populatiei la întretinere si electricitate cu ajutorul unor programe de mediu. Voi continuamuncameaîndomeniul protejãrii mediului, pentru a garantatuturorromâniloroviatã mai sãnãtoasã: prin promovarea educatiei ecologice în rândul copilor, dar si prin mãsuri concrete, precum colectarea deseurilor în toate localitãtile tãrii, încurajarea reciclãrii, oprirea defrisãrilor, plantãri de pãduri si spatii verzi

avut

Incalzirea Globala Bazatpeunraport al oamenilor de stintãgermani care alcãtuiesc Comisia pentru studiul modificãrilor mediului (WBGU), ONU avertizeazã cu privire la cresterea potentialului unui conflict determinat de încãlzirea globalã. Se prevede cã modificãrile climatice vor determina o lipsã masivã de apã, titei si alimente, a explicat directorulprogramului demediu ONU, Unep Achim Steiner Duminicã 9 decembrie, 2007, pe plaja centralã din Nusa Dua, s- au strâns activisti din domeniul mediului, din lumea întreagã, pentru a se ruga cu privire la aceste probleme si pentru a atrage atentia lumi asupraseriozitãti problemei încãlzirii globale. Pentru prima datã s-au întâlnit si ministri ai finantelor sau reprezentanti lor din peste40detãri.Eisauconsfãtuitcuprivirelafelulîn care sepoate încetiniprocesulde încãlzire a climei, fãrã a se frâna economia lumi. Doamna ministru Sri Mulyani Indrawati din Indonezia aprecia cã întâlnirea în sine este o realizare însemnatã, deoarece ajutã la luarea mai multor decizipoliticeîn aceastã directie. Între acestea, doar trecerea de la combustibili fosili la alte surse de energie, conform evaluãrilor ONU,impuneinvestiti C a s

e n

o

i l a

c h

e i

între200-210 miliarde dolari, anual, pânã în anul 2030. În preambul, s-a arãtat cã existã o acceptie generalã cã, pânã în anul 2020, statele industrializate sã facã reducere în emisiile de bioxid de carbon între 25–40 % fatã de nivelul anului 1990. Pânã în anul 2050, emisiile globale trebuie sã se reducã la jumãtate fatã de anul 2000. Lupta împotriva schimbãrilor climaticeva fi un factoresential alpoliticisecoluluialXXI - lea. Atât la nivel individual, cât si ca institutie, Biserica CrestinãAdventistã trebuie sã fie interesatã de aceastã problemã si de implicatile ei majore. Din respect fatã de Creator si creatiune, ne preocupã pãstrarea biosferei si a întregului ecosistem în conditii optime. De asemenea, dorim sã diminuãm , pe cât este posibil, suferinta semenilor nostri care se confruntã cu lipsuri în probleme de strictã necesitate: apã, alimente etc. Din perspectiva teologicã, constatãm cã se împlineste scenariul profetic referitor la starea lumii înainte de a doua venire a Domnului si Mântuitorului nostru Isus Hristos.

e

Sup rafaþã cartier: 4,6 ha, 130 case, restaurant, market, farmacie, gradiniþã, spaþii de agrement. * CASÃ cu douã camere, sup rafaþã teren 180 mp, sup rafaþã construitã: 96 mp. Preþ: 50.000 euro + TVA * * CASÃ cu 4 camere, sup rafaþã teren: 280 mp, sup rafaþã construitã: 117 mp. Preþ: 99.000 euro (TVA inclus) * * CASÃ cu 4 camere, sup rafaþã teren: 400 mp, sup rafaþã construitã: 168 mp. Preþ: 130.000 euro (TVA inclus) *

Trasaturile nu se invata in scoli Care sunt trãsãturile specifice pe care am dori sã le aibã liderii nostri? Fermitate, personalitate dinamicã, talentul de a duce lucrurile la bun sfârsit, capacitatea de a-i atrage pe ceilalti, încrederea în fortele propri, viziunea si o puternicã dorintã a atingere a scopurilor, sunt doar câteva dintre calitãtile pe care le cãutãm. ªi lista poate continua. Pe scurt , considerãm cã un lider este bun atuncicândelsauea stieîncotroseîndreaptã, stie cum sã ajungã acolo si îi inspirã pe ceilalti sã i se alãtureîn aceastã cãlãtorie. Existãînsã o trãsãturã pe care sar putea sã nu o fi luat în considerare: neprihãnirea sau modestia în ce priveste pãrerea despre propria persoanã. V-ati astepta ca neprihãnirea sã

fieo trãsãturãcaracteristicãunui functionar de la

postã sau a unui paznic, dar nu a unui director executiv sau a presedintelui unei compani sau organizatii. Dorim lideri puternici si influenti, nu umili. Cu toate acestea însã, în cartea sa Buni si Grozavi, Jim Colins afirmã despre liderii primelor 11 compani cu cele mai mari realizãridinSUA,cãfiecaredintreeiared ouãcalitãti specifice, una dintre ele fiind neprihãnirea. Neprihãnirea ne pãzeste de rusine. Întimpcesuccesulînafaceri siînviatã-estede dorit, existã pericolul de a ne da nouã însine prea mult credit când lucrurile merg bine. Neprihãnirea ne oferã posibilitatea sã apreciem circumstantelecare aucontribuitlasuccesulnostru,dar sioameni careneau ajutat si au fãcut acest succes posibil. “Când vine mândria, vine si rusinea; darîntelepciuneaeste cucei smeriti”(Proverbe 11:2). Neprihãnireane oferã operspectivãcorectã. Mândriace reflectãsatisfactiauneirealizãri

esteperfect acceptabilã, dar a deveni impresionatde tine însutiîn mod nejustificat, având despre tine însuti o pãrere mult mai bunã decât se cuvine, poate conduce la multe probleme - chiar si la o cumplitã înfrângere. Neprihãnirea ne permite sã avem o atitudine corectã fatãdesuccesulpecarel-am obtinut sisãacceptãm recunoastere si rãsplãti, fãrã a deveni aroganti si fãrã a încerca sã avem ‘’aere” de stãpân. “Înainte de pieire, inima omului seîngâmfã, dar smerenia merge înaintea slavei.” (Proverbe 18:12). Neprihãnirea le oferã altora ocazia sã ne respecte si sã aibã încredere în noi si în ceea ce amfãcut. Cei mai multi dintre noi ne bucurãm

când ni se recunosc meritele pentru ceea ce am fãcut; totusi oamenii se plictisesc repede de cei care se laudã si se autopromoveazã. Este mult mai binesãprimimlaudepecarenu le-am solicitat, decât sã atragem atentia asupra noastrã. “Nu te fãli înaintea împãratului, sinulualoculcelormari; cãciestemaibinesãtise zicã: ‘Suiete mai sus!’ decât sã fi pogorât înaintea voievodului” (Proverbe 25:6-7). ‘’Sã te laude altul, nugurata,unstrãin,nubuzeletale”(Troverbe2 7:2). Neprihãnirea ne ajutã sã ne pãstrãm echilibrul. Totineamnãscutcu talente, putere si inteligentã. Nu am câstigat sau dobândit prin propriile noastre eforturi aceste lucruri; ele se aflau întotdeauna

‘’acolo”. Asadar, decât sã devenim supãrãtor de mândri datoritã acestor talente pe care le-am avut încã de la început , smerenia ne oferã posibilitatea sã recunoastem sursa acestora - Dumnezeu - si sã ne bucurãm pentru ele, folosindule cu maximum de pricepere. “Rãsplata smereniei, a frici de Domnul, este bogãtia, slava, viata” (Proverbe 22:4). Neprihãnirea aratã caracterul nostru lãuntric. Reclamele ne îndeamnã sã facem totul pentru a iesi pe locul întâi; dar o persoanã umilã îi poate considera pe ceilalti la fel de importanti - sau chiar mai importanti decât pe sine. În acelasi fel, rãspunsul nostru în fata succesului care fie ne determinã sã devenim egocentrici sau doar multumitori pentru oportunitãtile care le-am

auto interior si exterior, tapiterii, polish, cu metriale profesionale Preturi minime doar la noi Sc Masina Curata Srl

Program zilnic 09:00 - 22:00 Inclusiv Sambata si Dumina

Miculdejun,ceamai il Multi oameni dimineata, se trezesc în grabá si, somnorosi „înghit” aproape dormind o cafea apoi pleacá la serviciu cu stomacul gol. În aceastá situatie, cu ce si-ar putea încárca bateriile organismul nostru? Îl sacrificám, cel mai adesea, câtorva minute de somn în plus sau câtorva clipe de lenevealá în pat. A lua micul dejun este o conditie esentialá pentru starea de bine pe care o vom avea pe tot parcursul zilei - sá încercám deci sá savurám cu adevárat acest moment, sá-l facem, din punct de vedere gastronomic, cât mai agreabil posibil. A lua un mic dejun adevárat, pe tot parcursul anului, nu doar în vacantá, reprezintá o primá si de neîncálcat regulá a unei alimentati sánátoase si echilibrate. ªi beneficiile se vád pentru cá, bine hrániti, vom asigura organismului aproximativ 20 la sutá din necesarul cotidian de nutrienti si calorii si vom evita „criza de glicemie” din jurul orei 11.00, care ne determiná sá înghitim repede tot ce ne cade în mâná. De regulá, alimente nesánátoase.

Ce nu trebuie sa lipseascã? cereale - pâine, biscuiti, cereale integrale – aport de glucide care dau energie lapte de soia sau lactate degresate - lapte, iaurt, brânzá aport de proteine necesare mentinerii tonusului tesuturilor si a

concentratiei de calciu din oase o báutura pentru a rehidrata organismul – suc natural, ceai, apá. Se poate adáuga, în functie de gusturi si obisnuita dulceatá, miere, fructe proaspete. Din punct de vedere al structurii chimice, cea mai mare parte a grásimilor alimentare se prezintá sub formá de trigliceride. Acestea sunt formate din trei lanturi de acizi grasi, atasati lao moleculá de glicerol. Proprietátile grásimilor sunt determinate în mare parte de tipul de acizi grasi care intrá în compozitia lor. Se deosebesc trei categorii importante de acizi grasi, dupá numárul de legáturi duble din structura acestora. Acizii grasi fárá nici olegáturá dublá se numesc acizi grasi saturati; acizi grasi cu o singurálegáturá dublá, se numesc acizi grasi mononesaturati iar cei cu douásaumaimultelegáturiduble, polinesaturati

Grásimiledeorigineanimalásuntdeobicei

constituite din acizi grasi saturati Cele

de origine vegetalá- cudouá sau trei excepti suntconstituite dinacizigrasimononesaturatisipolinesaturatiUn criteriusimpludediferentiereîntregrásimile saturate si cele nesaturate este acela al consistentei la temperatura camerei: grásimile saturate sunt solideîn timp ce grásimile nesaturate sunt lichide.

Importanta practicá a acestor deosebiri este legatá, în primul rând, de influenta diferentiatá a diferitelortipuri de acizi grasi asupra colesterolului sanguin. În modclasicseconsiderácáacizigrasi saturati duc la cresterea colesterolului sanguin, în timp ce acizii grasi polinesaturati determiná scáderea colesterolului sanguin. Cercetárile statistice populationale aratá o asociere clará între cresterea consumului de grásimi saturate si cresterea mortalitátiprinbolile cardiovasculare.

Fustele mini, se poartacust il Primele fuste mini apãreau acum mai bine de 40 de ani, prin anii ‘60. Mary Quant lansaîn1966oliniede rochi minisifustescurtedarcutalieînaltã introducând astfel trendul printre tinere. Moda însã era foarte controversatã, mai ales printre femeile trecute de 30 de ani, care catalogau fustele scurte drept preaîndrãznete, chiar dacãele nueraula fel de scurte ca cele de astãzi. Poate unul dintre motivele pentru care fustele scurte au prins atât de bine este cã ele adaugã acea feminitate sexy femei. Cu timpul, creatori de modã au început sã punã din ce în ce mai mult accent pe acest tip de fuste, elefindpermanent prezente pe podiumuri. Devenite piese vestimentare nelipsite din garderoba femeii moderne, fustele si rochiile scurte si foarte scurte te ajutã sã-ti creezi tinuta idealã atât pentru zi cât si pentru searã, atât pentru un cadru mai intim cât si pentru unul oficial. Întotdeauna trebuie sã ai grijã atunci când alegi sã porti o fustã foarte scurtã, la caracteristicile corpului tãu. Nu este adevãrat cã fustele mini pot fi purtate numai de femeile foarte înalte sau foarte slabe. Pentru fiecare tip de silueta existã un gen de fustã mini potrivitã. Trebuie numai sã le încerci si sã te analizezi în oglindaînainte de a iesi din casã.

Câteva idei care te pot ajuta în alegerea fustei si purtarea fustei scurte: - încearcã sã o asociezi numai cu pantofi înalti (plat- forme sau cu toc) - pentru cã astfel vei creea iluzia unor picioare mai lungi si a unei talii mai subtiri; - pãstreazã proportiile - dacã ai o fustã scurtã mulatã, alege un top usor vaporos sau într-o croialã mai amplã; iar o fustã tip-gogosar sau cu pliuri poarto cu un top strâns pe corp. De asemenea, încearcã sãevititopurilescurte(carenuacoperã talia); - dacã nu te simti confortabil într-o fustã scurtã, poart-o cu colanti sau un dress mat. Colantii sunt în mare vogã sezonul acesta si sunt detaliu vestimentar ideal pentru a “acoperi” acolo unde fusta nu o face. Dacã vrei sã-ti exprimi personalitatea într-o manierã unicã, asorteazã diverse culori si joacã-te cu imprimeurile. Sigur vei obtine un look de admirat. - pentru o tinutã sexy, de club sau de petrecere, poartã fusta scurtã cu stockings (ciorapi cu bandã adezivã, mai lungi de genunchi, sau doar ciorapi pânã peste genunchi); - ai mereu grijã de picioarele tale cu sigurantã dacã îmbraci o fustã scurtã vei atrage multe priviri.

Cum sã eviti sã devii o victimã a modei Îti place sã urmãresti ultimele apariti din modã si sã ai mereu o tinutã în trenduri? Uneori, acest lucru e periculos deoarece poti deveni o victimã a acestora. Este nevoie de o singurã combinatie neinspiratã între douã sau ai multe articole vestimentarecare sunt în tendinte! Ce trebuie sã faci pentru a evita subita transformare dintre o femeie mereu în trend si între o victimã a modei? Descoperã dacã esti sau nu o victimã ale ultimelor tendinte! 1 .Cheltuiesti

destul de multi bani pe haine noi siîn trend si leporti pe toate deodatã, indiferent

de material. Încearcã sã faci combinati de materiale asemãnãtoareca texturã dar si asocieri între stilurile fiecãrui articol vestimentar. Tinutele pot fi la modã, separat , însã, de cele mai multe ori, împreunã nu dau rezultatele socante... 2.Examineazã-ti dulãpiorul cu haine si observã dacã gar deroba ta mai este sau nu în tendinte. A fi în trend nu înseamnã neapãrat a avea haine de firmã prezentate pe catwalk sau cu logo-ul firmei de prestigiu

imprimat peste tot: tricou, pantalon, adidasi etc. Puneti o singurã întrebare... Dacã tu îti

investesti banii în noile apariti vestimentare numai pentru cã se poartã si nu pentru cã tiar plãcea într-un mod deosebit... Dacã este asa ia în calcul varianta cã ar trebui sã te opresti si sã îti cumperi lucruri care îti plac si care îti stau bine, indiferent dacã sunt de firma sau nu.

4.Ai ajuns dependentã de hainele de firma side accesoriîncât le porti oriunde te-ai duce: la salã, la birou,larestaurant, chiar si acasã. Sfaturi: Nu purta mai mult de douã trenduri împreunã.

Când vorbesti despre un articol vestimentar nu mai îl denumi dupã designer (jachetã Gucci, geantã Dior) ci spune-le dupã numele lor. Înaintede a cumpãra orice articol vestimentar de la un designerrenumit, întreabã-te dacã tiar

place si dacã nu ar avea logo-ul firmei... Nu purta niciodatã ochelaride soareîninterioruluneilocui nte. Nu este nimic în neregulã în a purta haine de firmã însã fi sigurã pe tine si nu lãsa ca hainele scumpe sã îti mascheze alte complexe.

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Alege-ti tatuajul perfect Despre un tatuaj nu poti spune cã este doar o chestiune de trend. Din momentul n care acul ti atinge pielea si deseneazã modelul dorit, l vei purta pentru toatã viatã. Chiar dacã metodele de scoatere a tatuajelor de pe piele a avansat enorm, nu ti garanteazã niciuna stergerea totalã a tatuajului. Statisticile aratã cã numãrul persoanelor care aleg sã si orneze corpul cu aceste desene este n crestere, vârful fiind atins de cãtre cei cu vârste cuprinse ntre 18 si 29 de ani. Prima cifrã reprezentând vârsta impusã de lege saloanelor care asigurã asemenea servicii. Probabil media de vârstã este mult mai scãzutã, dar devine ilegalã. Te-ai gândit si te-ai rãzgândit de nenumãrate ori si ntr-un final te-ai decis: l vrei! Ei bine, având n vederea cã nu este ca un ruj pe care lpoti sterge când te plictisesti de el, asigurã-te cã l doresti cu adevãrat. Gândeste-te de ce vrei un tatuaj. Poate treci printr-o anumitã fazã din viata ta sau datoritã unui anumit bãrbat ti doresti unul. Oricare ar fi cazul tãu, ar fi bine sã ti dai seama ce anume te motiveazã.

Urmeazã partea cea mai grea, anume modelul si locatia. Cautã mai ntâi pe siteuri si n reviste de specialitate. Nu poti stii de unde sare iepurele si ce anume ti se va pãrea potrivit pentru tine. Ce mai, cautã peste tot! În privintalocului tine minte cã zonele mai osoase, fãrã grãsime sunt mult mai dureroase, deoarece nu existã nici un strat care sã absoarbã durerea. Locurile cele mai dureroase: glezna si zona de sus a piciorului; sprâncenele; sânii si cutia toracicã; cotul; conturul genelor; degetele; sira spinãrii. Locurile maiputin dureroase: umãrul; coapsa; fundul; brat. Ia drept exemplu si tatuaj ele altor persoane. Desenul si locul unde este aplicat ti pot da idei des- pre ceea ce tidorestitusaucumvaar ãta si pe pielea ta. Dacã ai talent deseneazã-ti chiar tu un model de tatuaj sau mergi la cineva talentat care te poate ajuta. Descrie-i ideea ta si colaboreazã cu el pânã la obtinerea rezultatului dorit. Când ai reusit sã obtii tatuajul dorit imprimã-l pe hârtie si plaseazã-l pe diferite locatii ale

corpului

pentru a vedea cum aratã. Ajusteazã-i mãrimeasi culorile pânã ajungi la rezultatul dorit. ªi, n final, când te-ai decis asupra nsemnului dorit mergi cu modelul la un salon specializat si lasã-te n grija specialistilor. Retine cã tatuajul ti-l faci pentru tine nu pentru altcineva. Gusturile oamenilor sunt diferite

Ziarul de Azi

si ce ti place tie nu coincide neapãrat cu pãrerea altor persoane. Totusi tine seama de o

Miercuri 15.05.2009

pãrere pertinentã a unui apropiat care te poate ndruma n alegerea

ta. ªi tine minte cã pasiunea pentru tatuaje se ia si dacã ti faci unul, l vei dori si pe

urmãtorul!

eveniment monden si doriti ca pozele s? apar? ?n ziarul de azi, tot ce trebuie s? face?i este s?le trimite?i pe adresa nostra

Adrian si Elena Adrian si Elena

Marian si__ Claudia

Vasile si Alina

Cristi si Ionela

u la un eveniment monden si doriti ca pozele s? apar? ?n Ziarul de Azi, tot ce trebuie s? faceti este s? le trimiteti pe Poz

e

n o

i l

a c h e

i

e

afat? cartier: 4,6 ha, 130 case, restaurant, market, farmacie, gradinit?, spatii de agrement. * CAS? cu 4 camere, sup rafat? teren: 280 mp, sup rafat? construit?: 117 mp. Pret: 99.000 euro (TVA incl S? cu 4 camere, sup rafat? teren: 400 mp, sup rafat? construit?: 168 mp. Pret: 130.000 euro (TVA inclus) * w w w

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Sub spectrul retrogradãrii CSU Vasile Goldis nu a reusit sã depãseascã FCM Târgu Mures, partida contând pentru etapa a XXXI-a esalonului secund încheindu-se la egalitate, 11, dupã ce gazdele au condus la pauzã cu 1-0. S-au aflat pe teren douã echipe cu obiective diferite, studentii vizând salvarea de la retrogradare, în timp ce formatia oaspete cocheteazã cu ideea promovãrii. A rezultat de aici un joc deschis, în care fiecare dintre cele douã grupãri a încercat lovitura decisivã. Dupã ce Paina a sters balonul cu capul la prima centrare periculoasã în careul oaspetilor, acestia îsi vor trece în cont trei ocazii, dar pe rând Antal, ªaim si Stere nu îl vor putea învinge pe Pascalãu. În replicã gazdele vor deschide scorul, în min. 18, dupã o executie de exceptie a lui Cristi Luca, pentru 1-0. Pânã la pauzã, Vancea si Gego se vor afla aproape de restabilirea egalitãtii, dar sansa a fost de partea arãdenilor. Repriza secundã a debutat cu ocazia lui Remus Lung, care din marginea careului mic a trimis mingea cu capul direct în bratele goalkeeperului oaspetilor, Oltean. Târg muresenii s-au apropiat însã tot mai periculos de buturile arãdene, iar inevitabilul avea sã se producã în min. 63. Atunci când Stere va restabili egalitatea, dupã un sut din interiorul careului mare, pentru 1-1. Peste doar

douã minute, Mititi a preluat mingea în suprafata de pedeapsã adversã, a trimis pe lângã Oltean, dar a apãrut piciorul salvator a arãdeanului din tabãra târg mureseanã, Casian Maghici, care a respins de pe linia portii. Antrenorul gazdelor, Costel Bogosel i-a introdus pe Drãgan si Târlea, sperând într-un plus de vitalitate pe final, dar singurul lucru demn de mentionat a fost o barã transversalã, a lui Cristi Luca, la una dintre ultimele faze ale meciului. Încheiat cu un rezultat de egalitate, care nu ajutã nici una din cele douã grupãri. Iar studentii trebuie sã aibã un parcurs de exceptie în aceste

ultime etape pentru a mai spera la mentinerea în esalonul secund. Au evoluat: ACU: Pascalãu – Rosca, Nicolau, Lung, Miculescu (min. 85 Filaret) – Mittti, Novacovici, Bota (min. 77 - Târlea), Iambor – Cr. Luca, P a i n a (min. 66 - Drãgan). Antrenor: Costel Bogosel FCM: Oltean - Cr. Pop, Moldovan (min. 46 Ragipovic), Bãlãu, Maghici Antal, Luput (min. 70 Gongolea), Stere, ªaim – Gego (min. 37 - Astafei), Vancea. Antrenor: Cosmin Bodea.

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Deva a ?nvins Zal?ul Devenii au început bine partida, cu ambitie, dar totul a fost doar un foc de paie, ei „stingându-se“ încet-încet. Nici chiar omul în plus de care au beneficiat dupã eliminarea lui Toc, pentru douã galbene, nu le-a adus plusul de incisivitate dorit. Iar UTA a reusit sã loveascã chiar si în inferioritate, cu câteva minute înaintea pauzei. Era min. 39, atunci când Zãpãlãu a centrat perfect pentru Tucudean, lovitura de cap a acestuia dovedindu-se imparabilã pentru goalkeeper-ul devean Pârvu, 1-0. Dupã pauzã Deva a fortaç s-a apropiat periculos de buturile arãdene, si-a creat

câteva ocazii, rezolvate însã de portarul „Bãtrânei Doamne“, Mârne, sau de fundasii albrosii. Ultimele emotii în tribunele Stadionului Francisc von Neumann aducându-le, chiar înainte de final, Bajko, dar mijlocasul devenilor, dupã ce l-a depãsit si pe Mârne, nu a mai gãsit cadrul portii. Spre bucuria întregii suflãri alb-rosii, gratie acestui rezultat UTA realizându-si practic obiectivul, acela de mentinere în esalonul secund. Rãmânând de rezolvat si problemele financiare.

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Câinii, un pas mare spre titlu Dinamo-Poli, ultimul meci din cadrul etapei a XXXI-a, cu implicatii majore în desemnarea campioanei acestui sezon fotbalistic, a revenit bucurestenilor , care s-au impus cu scorul de 3-1 (2-1), în fata a aproximativ 14.000 de spectatori, dupã realizãrile lui N’Doye 39, 49- penalty, Niculae 44 respectiv Gigel Bucur 10 (foto). Gratie acestui rezultat Dinamo îsi pãstreazã pozitia de lider al Ligii I, cu 65 de puncte, în timp ce Poli Timisoara rãmâne pe treapta a treia a podiumului, cu 58 de puncte. Dinamo: Matache Scarlatache, Moti, Tamas, Simao Ze Kalanga (Vranjkovic 61), N’Doye (Mitea 89), Ad. Cristea, Bostinã Niculae, Dãnciulescu (Niculescu 80). Antrenor: Mircea Rednic. Poli Timisoara: Pantilimon - Bãdoi, Luchin, Nibombe (Parks 46), Latovlevic - St. Stancu, Cisovski, Borbely, Curtean (Maxim 60) Magera (Abiodun 83) - Bucur. Antrenor:

Echipa nationalã de baschet masculin a României va avea ca adversarã, în douã meciuri amicale, reprezentativei Greciei, acestea urmând sã se dispute la Atena, în 11 si12august,lainvitatiafedera tieielene. Anuntul oficial a fostfãcut de Federatia Românã de Baschet , la finalul sãptãmânii trecute, în acesta precizându-se cã din nationala României va face parte si fundasul Dan Grunfeld (foto), care a fost naturalizat , obt inând cetãtenia românã. Acesta este nãscutîn 2 februarie în Franklin Lakes, NewJersey, are 1,98 m înãltime si a evoluat pentru

Gabi Balint. Au arbitrat: Alexandru Tudor - Cristian Nica, Aurel Onita. „Campionatul încã se mai joacã. Timisoara e o echipã care a jucat, o echipã care a muncit. Toti jucãtorii au jucat bine, dar noi l-am avut pe N’Doye, care a fost numãrul unu. Mi s- a pãrut un jucãtor care n-are adversar la mijlocul terenului. Timisoara meritã un loc doi la cât a investit... Noi mergem la victorie si la Urziceni” a declarat dupã

meci Vasile Turcu. „Sunt supãrat si am motive, dar nu am timp sã mã cert cu nimeni acum. Nas rezolva nimic. O sã vorbesc cu jucãtorii în particular. Nu sunt

Stanford UniColegiul National „Elena GhibaBirta” din Arad a câstigat faza zonalã a Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar la baschet masculine. Elevii profesoarei OlimpiaAncateu au învins toate echipele pe care le-au întâlnit în cadrul turneului de la Arad, versity-

dezamãgit de meci, sunt doar supãrat pentru rezultatul final. Jucãtorii au o situatie foarte bunã financiarã si nu îi mai pot motiva. Dinamo nu mi-a arãtat astãzi prea mult. Nu înteleg de ce ne-am retras dupã primul gol, de ce am ratat. Sincer, cred cã Urziceni este peste Dinamo” a spus, vizibil afec tat la finalul partidei, Marian Iancu. „Dinamovistii au luat un avantaj mare, dar eu cred cã acest campionat încã se mai joacã. Nu putem sã facem calcule încã de acuma. Ne doare cã am avut meciul în mânã si am fãcut multe greseli personale. Jucãtorii au intrat nervosi la vestiare, a trebuit sã lucrez la moralul lor si când credeam cã ne revenim, a picat penalty-ul, care nu stiu exact dacã a fost. Nu stiu dacã Dinamo este campioanã încã, mai vedem. Noi ne gândim la meciurile pe care le mai avem de disputat. Mai sperãm si la punctele de la TAS, dar nu-mi fac planuri în functie de ele” a precizat antrenorul Timisoarei, Gabi Balint.

Statele Unite, New York Nicks – Statele Unite, Oldenburg – Germania sau Aguas de Valencia-Spania. Americanul cu rãdãcini în România va evolua alãturi de Virgil Stãnescu sau Cãtãlin Burlacu împotriva

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

celebrilor Theodoros Papaloukas, Vassilis Spanoulis, Panagiotis Vasilopoulos, Antonis Fotsis, Dimitris Diamantidis sau Sofoklis Schortsanitis. Dupã cele douã partide, pentru România va urma, în 15 august 2009, primul joc oficial din acest sezon, în Divizia B a CE din 2009, contra reprezentativei Ciprului, în deplasare unde au mai fost prezente campioanele judetelor Alba, Timis,

CarasSeverin, Hunedoara si Mehedinti. În finalã, dupã un meci echilibrat, arãdenii au depãsit cu scorul de 6960 Liceul Militar „Mihai Viteazul” din Alba Iulia, Bogdan Costa si compania asigurându-si prezenta la turneul final de la Focsani. Echipa de la „Ghiba” este singura din Arad, care în acest an, indiferent de jocul sportiv practicat, a ajuns în faza finalã a olimpiadei nationale a elevilor.

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

BCM Elba Timisoara a pierdut la Ploie sti BCM Elba Timisoara a pierdut, la Ploiesti, primul meci al finalei campionatului national de baschet masculin, tabela arãtând la finalul celor patruzeci de minute de joc 79-71 în favoarea gazdelor de la Asesoft. Elevii lui Dragan Petricevici (foto) au jucat însã bine, controlând De la timisoreni cei mai buni au fost Dzambici (18 puncte) si Pãltinisanu (17 puncte).

Sir Alex Ferguson se asteapta la un meci mare in retur

.

Egalul scos de Manchester United pe terenul lui Inter Milano i-a dat aripi managerului Sir Alex Ferguson, care spera in retur sa reuseasca sa se impuna. „Va fi o atm o s fe r a fan ta s tic a s i avem sanse foarte mari! Sunt dezamagit ca pe <> nu am reusit sa marcam, dar pe teren propriu suntem foarte buni atât in atac, cât si in aparare, astfel ca avem ocazia sa invingem si sane califi cam mai departe“, a declarat managerul lui Manchester United. Cu toate ca e optimist inaintea returului, Ferguson spune ca marea problema a lui United este faptul ca nu a inscris in deplasare. „Scorul de 00 este intotdeauna extrem de periculos, intotdeauna sunt probleme când nu

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

Oferta educa?ional? pentruanul ?colar 2009 -2010

Informa?ia prezint? s?pt?m?nal ofer ta edu - ca ?ional?Satu a c?te unuiMare liceu din jude? ., nu m?rul de clase , do Grupul ?v? colar "Traian Vuia"

cuno?tin?? de cauz?.

sale, chiar daca a ajuns la v?rsta de 38 de ani. Fotografia alaturata a fost realizat

Domeniu:

-Industriatextile?ipiel?rie(M -Tehniciandesignvestimentar -Industriatextile?ipiel?rie(R -T -Mecanic(R -Tehnicianmecironist -Comer?(R-Tehnician?nactivi??idecomer? -Mecanic?(M -Tehnicianmecanic?ntre?i

Ziarul de Azi

Miercuri 15.05.2009

ww.ziaruldeazi.ro

Dacia Sandero este “Maşina Anului 2009 în România” Asociatia Presei Auto din Romania (APAR) a desemnat aseara (11 decembrie 2008) modelul Sandero al producatorului autohton Dacia ca “Masina Anului 2009 in Romania”. Vehiculul a primit cu cateva saptamani in urma aceeasi distinctie si din partea celeilalte asociatii, UZEAR. De

altfel, rezultatele concursului puteau fi prognozate cu destula exactitate inca de la aflarea modelelor finaliste, dat fiind faptul ca printre criteriile de care trebuie sa tina juriul pentru acordarea punctelor se numara raportul calitate/pret si priza la public a modelului respectiv care reiese destul de clar din cotele de vanzari. Cei 20 de membri ai juriului au acordat modelului Sandero un total de 203 puncte. Pe locul doi s-a clasat

la diferenta mare modelul Opel Insignia care a primit in acest an si titlul “Masina Anului 2009 in Europa”. Acest vehicul a primit 162 de puncte. Ultima treapta a podiumului a fost ocupata de Citroen C5 cu 136 de puncte. Celelate modele care au intrat in finala au fost, in ordinea punctajului obtinut, Mazda6, Honda Accord, Volkswagen Golf VI, Ford Kuga, Skoda Superb, Renault Koleos si Hyundai i10. Dacia Sandero a primit cele mai multe puncte (15) de la Stelian Damov (APAR), Florin Micu (APAR), Teodor Stefan (Un zambet pe 4 roti – TVR2), Daniel Costea (Autoforumtv.ro ), Andrei Taflan (4X4), Constantin Baches (Caesar), Virgil Mihailovici (Siguranta Rutiera), Oana Georgescu, Dan Scarlat (Autoshow), Daniel Apostol (The Money Channel), Radu Grozea (TVR1), Cristian Andreescu (APAR) si George Botezatu (AutoExpert). Cate noua puncte au acord at Rad u

14

Buhanita (AutoTest) si Laurentiu Mandu (Autoforum), in timp ce Mircea Mester (automarket.ro) a notat vehiculul cu sapte puncte, Mihai Ionescu (FHM) cu cinci puncte, Razvan Codorean cu patru puncte, iar Dan Boerescu (Playboy) si Tudor Serban (Quattroruote) cu doar doua puncte. Trebuie mentionat si faptul ca Dacia Sandero a fost luata in calcul si de juriul european al “Car of the year” insa nu a ajuns in finala.

Pe langa decernarea titlului “Masina Anului 2009 in Romania”, APAR a decis sa premieze si cativa dintre cei care fac lumea automobilului din Romania sa se miste. - Debutul anului 2008 – Suzuki Romania - Sportivul anului 2008 – Doru Sechelariu - Dealerul anului 2008 – Radacini - Cel mai bun PR al anului 2008 – Liviu Ion, Director Comunicare al Automobile Dacia - Managerul anului 2008 – Dan Chitaru, Kia Romania - Evenimentul anului 2008 – lansarea Ferrari in Romania - ECO 2008 – Porsche Romania - Compania anului 2008 – Ford Europa - Omul deceniului 1998-2008 – Christian Esteve, vicepredinte Renault - Omul anului 2008 – John Flemming, presedinte Ford Europa La festivitate a luat parte si Ray Hutton, presedintele juriului “European Car of the Year”.

In ciuda faptului ca rezultatele concursului romanesc erau previzibile si au fost anticipate de revista inca din luna noiembrie cand au foat anuntate finalistele, pe site-ul TVR, unde au fost publicate rezultatele, au aparut mai multe comentarii negative si subiective la adresa vehiculului. Ca de fiecare data, multi dintre cititori au considerat ca premiul ar fi trebuit acordat altei finaliste.