Scrisoarea De Azi Noapte

Scrisoarea de azi noapte :

Azi, m-am uitat cu bucurie la tine cand te-ai trezit de dimineata. Ce frumosi erau zorii, ai vazut? Asteptam sa spui doua-trei cuvinte, poate... sa multumesti pentru noaptea ce a trecut cand, cu multa atentie, ti-am incalzit trupul, ca in fiecare noapte cu iubirea mea scumpul meu, ori poate, sa-mi spui parerea ta, despre ce vrei sa faci astazi. Dar am vazut ca erai mult prea preocupat; iti cauta-i haine potrivite cu sarguinta si ganduri multe unul dupa altul primeai in capsor. Si ti-am zambit, te-am sarutat pe frunte si am inceput din nou sa am grija de tine, ca in fiecare zi. Eu continuam sa sper ca iti vei gasi cateva clipe... ca sa spui macar: "buna dimineata!" Dar erai mult prea ocupat. Iti numaram pasii si iti ascultam respiratia, caci sunt cu tine mereu, si acum cand dormi din nou, si iti spun aceste vorbe, esti atat de iubit! Pentru a vedea ca-ti sunt alaturi, am intins mana si am inseninat cerul si am dat voie pasarelelor sa cante, sa iti fiu pe plac. Dar tu, scumpul de tine, nu ai observat nimic. Te-am privit plecand grabit spre treburile tale si iar am asteptat, dar nu mult, caci am vazut nevoie ta de de ajutor, si am hotarat sa te ajut, cum am facut mereu. Mai stii? Anul trecut, ti-am salvat viata de o boala aspra, ce a venit din pacatele tale. Iti amintesti cand ai fost mic, o scumpul meu, de cate ori era sa mori! Cum sa permit aceasta? Si astfel, azi, am atins buzele oamenilor de langa tine, si treburile tale s-au rezolvat atat de repede. Dar; nu ai avut timp nici atunci sa-mi spui doar doua vorbe, doar doua... Am zambit din nou si ti-am mangaiat pasii. Spune te rog, simteai ca mergi? Cand te-ai intors din oras, am vazut ca ai obosit si m-am grabit sa te ajut, cum fac mereu. Tiam daruit o ploaie marunta si calda care sa iti alunge tristetea. Am crezut ca, fiindu-ti astfel alaturi, iti vei aduce aminte ca sunt aici, cu tine. In schimb, suparat, ai injurat ploaia, care te mangaia, inainte sa intri in casa. Doream atat de mult sa te aud vorbind frumos. Dar... ziua nu s-a sfarsit inca. Ai inceput prin casa sa faci ce doreai, ce iti placea, in timp ce asteptam cu speranta mare, sa observi macar cu un gand cat de mic, ca sunt cu tine. Inca astept... scumpul meu. Apoi, am hranit trupul tau in cina gustoasa cu iubitii tai parinti, dar... tot nu ti-ai adus aminte ca sunt cu tine. Vazandu-te atat de obosit, am inteles tacerea ta si am stins splendoarea cerului ca sa te poti odihni mai bine, dar nu te-am lasat in izbeliste. Nu te voi lasa niciodata. Iti voi fi mereu alaturi, cum stiu mai bine, pana cand timpul iti va fi randuit sa pleci si sa vi la Mine sa vorbim. Si astfel, am lasat veghetori pentru tine o multime de stele, si luna blanda. Era atat de frumos, la fel ca si ieri noapte, ai vazut? Dar... nu ai observat, ai adormit atat de repede, scumpul de tine. Dar, o dragul meu, nu este fericire in iubirea Mea mai mare decat sa fiu aici cu tine, sa te privesc cum dormi si iti daruiesc inca o respiratie. Tu nu stii, dar am mai multa rabdare

decat poti sa-ti imaginezi vreodata. Vei dori sa sti aceasta vreodata? Tare mult as vrea sa intelegi acestea, dar nu te oblig, caci ti-am mai daruit si libertate, ca atunci cand eram impreuna si vorbeam atat de des, ce frumos era, mai stii? Multa bucurie as avea daca ai vrea sa intelegi cat de mare grija port de tine, mult pretiosule, pentru ca si tu, la randul tau, sa arati si sa spui celor din jurul tau, care nu vad, cat de mult ii pot iubi, si astfel, poate vor vedea si vor dori sa citeasca marea Mea scrisoare catre voi. Te iubesc atat de mult incat te voi rabda, orice vei face, pana la ceasul randuit de Mine, sa te chem sa vi la Mine sa vorbim. Acum, noaptea a trecut, putin este si te trezesti din nou, nu-Mi ramane decat sa te iubesc si sa te ingrijesc atat de atent si suav, dragum meu copil, si sa sper ca macar azi Imi vei acorda putin din timpul tau. Poate azi iti vei aminti ca sunt aici cu tine, si... ca am fost mereu. Sau poate, o ce frumos ar fi, sa vi duminica la Mine acasa, sa asculti preotul si corul ce frumos imi vorbesc, in Sfanta Liturghie, si poate... atunci, iti vei aminti de Mine, scumpul meu copil si imi vei spune doua vorbe, doar doua... Cu toata dragostea, Al tau Tata, Dumnezeu