[vox Philosophiae] [recenzie] Stefan Grosu, Dumnezeu Si Statul

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Revista Vox Philosophiae

Recenzie: Mihail A. Bakunin, Dumnezeu şi Statul

Ştefan Grosu (Mihail A. Bakunin, Dumnezeu şi Statul, Editura Bastion, Timişoara, 2008)

1

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Mihail Alexandrovici Bakunin este un profet al anarhismului, având aura luptătorului Che Guevara şi a actorului James Dean, idoli ai rebelilor adolescentini care resping orice sistem şi ideologie. Revolta perpetuă şi fără cauză, devine motorul descătuşării libertăţii umane. Principiile guvernante ale istoriei sunt animalitatea, gândirea şi revolta dar numai revolta este cea care induce libertatea. Trei elemente, trei principii fundamentale, constituie condiţiile esenţiale ale dezvoltării umane:1 animalitatea umană; 2 gândirea;3 revolta; primei îi corespunde în mod specifc economia socială şi privată, celei de-a doua,şiinţa, celei dea treia libertatea" ( p.5) Ca un veritabil rebel fără cauză, Bakunin, se revoltă contra tuturor ideologilor din Biserică, stat, aristocraţie, şcoli filosofice, care sunt „ adoratori neînfrânaţi ai dealului" ( p.5) şi

care „ se ofensează serios când

că omul, cu inteligenţa sa magnifică nu este

decât

un

li se spune

produs

al acestei

neînsemnate materii" ( p.6). Filosoful reia dilema antică antică dintre idealişti şi materialişti:”” cine are dreptate idealiştii sau materialiştii?”( p.6) În viaţă reală, consideră că idealiştii au greşi şi că au dreptate materialiştii deoarece ” faptele domină ideile , iar idealul ... nu este decât o floare ale cărei condiţii materiale constituie rădăcina”(p.6) Strămoşii noştri biblici „ Adamii noştri şi Evele Noastre”(p.7) sunt văzuţi în două ipostaze: -animalică precum ,,veri apropiaţi ai gorilei,omnivori, fiare inteligenţe şi feroce”(p.7); -inteligentă, în

sensul de

a avea „ două facultăţi preţioase: facultatea 2

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

de a gândi şi facultatea, nevoia de a se revolta” ( p.7) Gândirea şi revolta devin astfel factori de progres în istoria omenirii. Biblia este văzută drept „o carte interesantă şi pe alocuri foarte profundă, ... una dintre cele

mai vechi manifestări, ajunse până la noi, ale înţelepciunii şi

fanteziei umane” (p.7) care exprimă, în mod naiv „ mitul păcatului originar” (p.7). Dumnezeul biblic deşi avea capacitatea preştiinţei, a uitat de oameni şi nu nu a salvat specia umană iar atunci puţini au ajuns în rai, majoritatea oamenilor fiind lăsaţi să se chinuie în iad. „Măcar dacă Dumnezeiescul salvator ar fi salvat lumea umană! Dar nu ... în raiul promis de către Cristos, se ştie, pentru că a fost formal anuţat, vor fi doar foarte puţini aleşi.Imensa majoritate a generaţiilor prezente se va coace veşnic în iad. (p.9) De-a lungul istoriei, lupta pentru ideal şi aspiraţia spre Fiinţa Supremă iniţiată de către „ oameni sfinţii,

legislatori inspiraţi, profeţi, Mesia” (p.12) care „ au

căutat viaţa şi nu au găsit decât tortura şi moarte” (p.12). revoltă

Gânditorul rebel

se

împotriva filosofilor idealişti din toată istoria omenirii care au creat

misterul absurd al transcendenţei.. Marii filosofi, de la Heraclit şi Platon până la Descartes, Spinoza, Leibniz, Kant, Fichte, Scheling şi Hegel, fără să vorbim de filosofii indieni, au scris volume ..., au dezvăluit adevăruri nemuritoare, dar au lăsat acest mister, obiect principal al investigaţiilor or transcendente ... . Este evident că acest teribil mister este inexplicabil, adică este absurd ( pp. 12,13). Lumea , în desfăşurarea ei istorică este văzută în mod haotic şi anarhic:,,, nimic nu este,

în

realitate, nici

atât de

nedreptatea şi absurdul” (p.18). În

universal, nici

această

istorie

atât de rolul

vechi precum

religiilor este

să

omoare „ raţiunea ca instrument al emancipării umane” ( p.25). Ieşirea din situaţia haotică, generată de către religiile fundamentaliste este asumarea de către fiinţa umană a libertăţii şi revolta împotriva unui Dumnezeu care „ gelos pe libertatea umană”( p.28) şi atunci „dacă Dumnezeu ar exista.. ar trebui făcut să dispară” 3

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

( p.28). În această lume anarhică şi haotică apare ca singură rază de speranţă „ ştiinţa absolută, ştiinţa universală care ar reproduce perfect, în toata extensia detaliile sale infinite,

universul,

sistemul

sau

şi în toate

coordonarea tuturor legilor

naturale care se manifestă în dezvoltarea neîncetată a lumilor”(p.37).Recunoaşte însă că nu se poate ajunge niciodată la un astfel de nivel al cunoaşterii: ,, această ştiinţă ... nu se

va realiza niciodată” (p.37) .

Revolta

este

îndreptată

Dumnezeul întrupat într-o lume imperfectă: „ Christosul ... care rămîne incomplet”(p.38).

spre mereu

Ca autoritate este invocat Dumnezeu Tatăl „ care este lumea

reală, viaţa reală”. Ajuns la acest punct, rebelul filosof îşi recunoaşte neputinţa „ iată-ne recăzuţi în Biserică şi Stat” ( p.41) şi astfel ia in considerarea presupunerea că „ toţi

oamenii

sunt deopotrivă inspiraţi de către Dumnezeu”(p.41).

Argumentul căderii este prezentat sofistic: orice

dezvoltare... implică negarea

punctului de plecare ... , baza punctul de plecare fiind materială, negarea trebuie să fie, în mod necesar, ideală” (p.56) Filosoful nu reuşeşte să rezolve dilema existenţei divinităţii:„ Dumnezeu este tot, deci omul şi toată lunea este reală, deci omul şi toată lumea reală şi , împreună cu el, universul nu sunt nimic”(p.62) Urmează apoi decăderea ştiinţei de la rangul de ideal: „ ştiinţa are misiune să lumineze viaţa şi nu să guverneze” ( p.66). Guvernarea oamenilor de ştiinţă „ numească se ei pozitivişti, discipoli ai lui August Comte sau chiar ... ai Şcolii Doctrinare a comunismului german” ( p.66) reprezintă „

neputincioasă,

o

încercare

radicală, crudă, asupritoare, exploatatoare, naivă” (p.66). Se

ajunge astfel la situaţia de criză în care nu au dreptate ni oamenii de ştiinţă, nici teologii nici metafizicieni deoarece „ nu au simţ, nici suflet pentru fiinţe individuale şi vii” (p.66) 4

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Revolta

filosofului anarhist şi rebel fără cauză se

stinge.

Mihail Alexandrovici Bakunin, în mod surprinzător întorcîndu-se la metafizica greaca prin care se „ stabileşte ... filosofic veşnic

noţiunea de Idee

Divină,

model

creator şi mereu reprodus de către lumea vizibilă”( p.88). Deismul

metafizicii greceştii devine necesar pentru motivul că „ nu poate exista stat fără religie” ( p.95).

5