[vox Philosophiae] Ioana Baciu, Analiza Unui Stil Estetic: Steampunk

  • Uploaded by: Revista Vox Philosophiae http://www.philosophical-review.info/
  • 0
  • 0
  • December 2019
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View [vox Philosophiae] Ioana Baciu, Analiza Unui Stil Estetic: Steampunk as PDF for free.

More details

  • Words: 1,042
  • Pages: 5
Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Revista Vox Philosophiae

Analiza unui stil estetic: STEAMPUNK Ioana Baciu

Mike Libby www.insectlabstudio.com

1

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Termenul de ” Steampunk” este format din termenii ”steam”(abur) şi ”punk”(protest); este un subgen al stilului fantastic şi ficţiunii speculative. Lucrările încadrate în acest subgen modelează o lume imaginară care şi-a însuşit utilizarea maşinilor cu abur. Termenul este asociat cu cyberpunk, însă steampunk-ul diferă total de cberpunk. Ilustrând această informaţie, trebuie menţionat un citat din Manifestul Cyberpunk: ” Noi aparţinem Nicăieri-ului. Suntem Ceilalţi. Diferiţii, şobolanii electronici, înotând în oceanul de informaţii. Nu avem prieteni, suntem cei ascunşi, singuraticii. Prietenii ne sunt de cealaltă parte a ecranului. Noi suntem Cberpunk”. Spre deosebire de aceştia, Steampunkerii valorifică viaţa, ne-adoptând acel stil de singurătate, pesimism, anti-utopic, ascuns în spatele monitorului. Steampunk doreşte o revalorizare a trecutului cu ajutorul mijloacelor moderne, a tehnologiei noi, şi nicidecum o construire a prezentului într-un cadru al viitorului. Stilistic, subgenul Steampunk este plasat în epoca victoriană engleză, dominat de numeroase invenţii asemănătoare cu cele descrise în romanele lui H.G. Wells şi Jules Verne. Termenul în sine de Steampunk este formulat pentru prima dată de scriitorul K.W.Jeter, ce prezenta caracteristica importantă a scrierilor unor autori precum Tim Powers, James Baylock drept fiind preocuparea pentru secolul al 19-lea, perioadă victoriană a începutului industrializării bazată pe forţa aburului. În România, Steampunk este un fenomen aproape necunoscut. În 2008, sculptorul româno-american Adrian Ioniţă scrie primele articole detaliate, traduceri şi interviuri, în paginile secţiunii Experiment ale revistei virtuale Egophobia şi scrie blogurile Aburistul (varianta în română a blogului Dracula Steampunk) şi Steampunk Review. Steampunk prezintă aspecte ale trecutului victorian, dar referirea steampunkrilor la acea perioadă de timp nu încearcă să ascundă masacrele produse de colonişti sau praful cărbunilor care acopereau feţele copiilor de mineri.

2

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

Există critici aduse acestui curent, cea mai importantă fiind cea adusă de Randy Nakamura, în articolul ”Steampunk sau farsa design-ului”, publicat de New York Times şi preluat, apoi tradus, d translatori a revistei Egophobia. Redau un citat: ”Steampunkerii au declarat război producţiei de masă. Soluţia lor? Anglia victoriană a sfârşitului de secol XIX. O alegere el puţin ciudată. A evoca o epocă ce reprezintă punctul de start al producţiei d masă, momentul de cotitură culturală de la artizanat către producţia manufacturieră este o modalitate bizară de a scăpa de relele produse de design-ul homogen, lipsit de creativitate umană(…). Există o fascinaţie aparte pentru expunerea de mecanisme, precum şi pentru a privi înăuntrul carcasei ce acoperă lucrurile. Aceasta este o trăsătură a post-modernismului, şi anume ideea de a dezmembra structuri şi convenţii date: ficţiunile metanarative, unde convenţiile structurii narative sunt în chip continuu expuse şi alterate; articole de îmbrăcăminte ce lasă la vedere fiecare cusătură, etc. În esenţa sa, Steampunk pare suburban în atitudinea sa: nostalgic pentru un trecut imaginar non-existent, apolitic, insular şi ascuns în spatele unor bucle de întoarcere culturală, ce nu permit în interiorul lor existenţa”. Termenul Steampunk este folosit astăzi pentru a desemna un stil artistic dar şi design. Există un număr de artişti care modifică sau creează obiecte pentru a obţine o estetică Steampunk. Câteva dintre aceste obiecte au un scop practic, în timp ce altele sunt piese de artă sau piese de costum. Designerii îmbină obişnuitul cu exoticul şi mulţi artişti Steampunk au fani entuziasmaţi care ar plăti sute de dolari pentru creaţiile lor. Ce fel de oameni creează obiecte Steampunk şi ce fel de materiale folosesc? Cum arată un obiect modificat în stil Steampunk? Voi prezenta acestea în rândurile ce urmează. Artistul Steampunk este, în parte, inventator, în parte inginer şi în parte om de ştiinţă. Mulţi se descriu pe sine ca inventatori şi gânditori. Arta Steampunk are o înfăţişare foarte industrială. Unii cred că folosirea materialelor precum metalul sau 3

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

lemnul fac obiectele să pară mai durabile decât cele făcute din plastic sau din alte materiale moderne. Mulţi artişti Steampunk sunt autodidacţi şi lucrează în garaje. Mulţi tratează propria artă ca pe un hobby. Timpul şi efortul depus investite în crearea unei singure piese de artă Steampunk fac greu momentul în care aceasta trebuie vândută pentru a asigura traiul zilnic. Artiştii Steampunk folosesc anumite materiale pentru a obţine înfăţişări antice ale operelor. Cele mai folosite materiale în arta Steampunk şi în design sunt: metale precum cuprul, oţelul şi fierul. Nu există magazine care să vândă materiale pentru artiştii Steampunk, aşa că aceştia trebuie să îşi procure singuri materialele. Mulţi recurg la Internet, mai ales eBay pentru achiziţionarea materialelor. În ceea ce priveşte uneltele, fiecare artist are preferatele sale. Pentru mulţi artişti, cea mai importantă unealtă este o masă de proiectare sau un spaţiu similar de design. Chiar şi cea mai mică piesă de artă Steampunk necesită un proces îndelungat de realizare. Din acest motiv, mulţi artişti deţin unelte tradiţionale precum compasuri, raportoare, radiere, etc. Prin crearea unor design-uri meticuloase artiştii pot evita anumite probleme când se află în procesul de asamblare. Referitor la acest proces, partea ce mai dificilă e întâlnită în momentul în care obiectul trebuie modificat, fără a fi deteriorat sau imposibil de folosit. E de preferat ca artistul să ştie cum funcţionează fiecare obiect înainte de a-i aduce modificări. În cazul majorităţii obiectelor, artistul nu încearcă să schimbe funcţia originară a obiectului. Astfel, artistul schimbă aparenţa obiectului astfel ca acesta din urmă să arate ca o invenţie din secolul al 19-lea. Un exemplu de artist Steampunk este Mike Libby, care se consideră un artist multidisciplinar, pasionat deopotrivă de sculptură, dar şi desen. Temele sale gravitează în jurul ştiinţei, naturii, fantasticului,istoriei universale şi personale. În studioul Insect Lab, creat în urmă cu zece ani, artistul disecă bondari, tarantule, greieri sau fluturi, montându-le rotiţe vechi de ceasornic. Mike Libby povesteşte că a 4

Revista Vox Philosophiae http://revista.filozofie.eu/

ISSN 2100-0069

găsit într-o zi un cărăbuş fascinant colorat-mort, dar intact. L-a păstrat până când a descoperit un ceas vechi, al cărui mecanism i-a amintit de micuţa zburătoare. ”Mi s-a părut că acel cărăbuş seamănă cu un dispozitiv mecanic, ba chiar şi funcţionează precum unul, aşa încât m-am gândit să-l combin cu piese de ceas”, spune Mike. După ce a reuşit să disece insecta, o pensetă şi puţin lipici au desăvârşit miniaturala sculptură. Opere ale acestuia:

5

Related Documents


More Documents from ""

April 2020 6
December 2019 7
December 2019 5
December 2019 2
December 2019 2