220106299-analiza-unui-conflict.docx

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETULUI DIN REPUBLICA MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI

Conflictologie

Analiza unei situații de conflict

A elaborat studenta an.III, gr.31: Voinesco Victoria Lector unev. : Russu Inga

Chișinău-2014

1. Descrierea situației conflictuale. Într-o familie în care soții muncesc peste hotare și au trei copii maturi( 2 fete și 1 băiat), în care doi deja s-au căsătorit, se așteaptă o a treia nuntă. A venit timpul ca fiul, care este cel mai mic copil în familie, la fel să se căsătorească, ceea ce ar presupune faptul că părinții săi ar trebuie să investească resurse financiare, mai multe, din considerentul că este băiat și are nevoie de susținere. Părinții au fost de acord să investească, însă au impus condinția de întoarcere a banilor imediat după nuntă, ceea ce a indignat-o atît pe viitoarea mireasă, dar și pe băiat, în cazul în care ei deja sunt în așteptarea unui copil, iar resursele financiare la moment sunt o mare necesitate pentru ambii. S-a iscat o ceartă.

2. Determinarea frontierelor conflictelor. a) Temporale – 1 lună pînă la oficializarea căsătoriei. b) Teritoriale – în interiorul casei, la masă. 3. Determinarea participanților în conflict. Participanții sunt: viitoarea mireasă, mirele, părinții mirelui.

4. Determinarea tipului de conflict conform mai multor criterii.  După criteriul ”de localizare a tendinţelor, forţelor, cauzelor, conflictelor” acesta este Conflict extern, ce implică mai multe persoane.  Criteriul de natură a tendinţelor forţelor îl vede precum un Conflict psiho-social > implică participarea la conflict a întregii familii.  Criteriul ariei sociale sau partenerilor, îl caracterizează precum un Conflict interpersonal, care implică desfășurarea conflictului între mamă – fiu, soacră - noră, mire - mireasă; etc. Din acest punct de vedere conflictul poate fi determinat atît ca veridicdeoarece a survenit în urma unor stimuli obiectivi, rezolvarea conflictului poate fi realizată doar prin colaborarea părților; contingent – deoarece părțile nu știu cum să rezolve această situație, unica soluție fiind doar conformismul, dar și deplasat – presupunîndu-se existența unui alt conflict sursă nerezolvat în familia băiatului sau între familiile de origine ale viitorilor miri. Pe de altă parte acesta poate fi văzut și precum un Conflict intragrupal, deoarece poate presupune și implicarea în conflict a altor rude ce vin în defensivă sau opoziție, adică familia lărgită.  După efect şi impactul conflictelor acesta este un Conflict constructiv – deoarece va avea ca efect mobilizarea forțelor și angajarea ulterioară a mirelui la serviciu, care pînă acum nu părea a fi foarte entuziasmat de o astfel de ocupație.

 După criteriul rezultatului, conflictul dat este unul mixt, deoarece cîștig nu aduce, decît prin însăși ideea de desfășurare a manifestării, însă nu v-or exista nici cîștigători și nici pierzanți, și nici inegalitate, ceea ce indică mai mult a principialitatea oferii unui împrumut.  După modul de percepere a adversarului este o dezbatere, deoarece presupune desfășurarea unor discuții deschise referitor la necesitatea păstrării banilor primiți pe de o parte, și pe de altă parte necesitatea returnării resurselor luate ca împrumut de la părinți.  Conform criteriului conflictelor de rol, acesta este Conflict intersubiectiv, deoarece persistă incompatibilitate convingerilor asupra unei sarcini, obligațiuni, sau cu alte cuvinte ”serviciu”, care după părerea unor părți este percepută ca ”ajutor” nu ca ”împrumut”.

5. Determinarea cauzelor conflictului. a) Este deja a treia căsătorie din această familie, respectiv impactul psihologic asupra părinților băiatului este mai mic. b) Convingerile învechite ale părinților asupra zestrei pentru fată, și ajutorul acordat fiului prin permisiunea de a locui în casa părintească împreună cu soția. c) Nemulțumirea părinților băiatului față de statutul financiar al părinților fetei. d) Motivul indicat de părinții băiatului că cei doi v-or locui după nuntă în casa părintească, iar în acest caz întoarcerea banilor nu v-a constitui o problema. e) Convingerea părinților, în special a mamei băiatului că acesta deja este destul de adult pentru a-și asigura organizarea propriei sale nunți. f) Frica de a pierde atenția feciorului, tendința de a genera situații de dependență a fiului de părinții săi. g) Neacceptarea inconștientă a deciziei fiului de a se căsători, probabil și a alegerii efectuate. h) Comunicarea defectuasă între părinți și băiat. i) Egoismul. Nevoile și interesele proprii ale părinților sunt mai importante, mai principiale decît situația în care se găsesc copiii. j) Lipsa participării, activismului părinților fetei în conflict, pentru a stabili unele reguli în organizarea petrecerii.

6. Analiza structurii conflictului. Conform modelului lui B.Meyer, conflictul dat are următoarea structură: I.

Percepția conflictului. Mireasa consideră că părinții demonstrează într-astfel de modalitate, un comportament ostil față de ea, considerînd că nu o acceptă ca noră. Mirele este supărat pe mamă că nu dorește să îl ajute, deoarece nu ține la el, oferind ca dovadă că pe surorile sale le-a ajutat la nuntă. Părinții, nu înțeleg de ce copiii sunt așa de indignați deoarece pe vremea lor nu au fost ajutați nimeni decît cu mîncare și cu oferirea unui adăpost, ba mai mult, părinții fetei trebuie să ofere miresei zestre, care va urma să locuiască în casa părintească.

II.

Afectivitatea în conflict. În conflict sunt implicate emoții negative precum frica de viitor, dezamăgirea miresei în alegerea sa, determinată de specificul familiei soțului, furie, neajutorare, orgoliul fiului față de părinți, supunere și nerăbdare de a încheia cît mai rapid posibil acest subiect. Părinții se simt nedumeriți, serioși și sceptici referitor la subiectul existenței dragostei între cei doi, totodată fiind și supărați pe indignarea celorlalte părți.

III.

Acțiunea propriuzisă. S-a iscat o ceartă, pentru început între noră și soacră, prima încercînd să o convingă de absoluta necesitate a ajutorului financiar fără returnare, indicînd asupra neajunsurilor sale de mamă și de viitoare bunică, iar cealaltă indicînd asupra schimbărilor radicale a fiului din timpul relației lor și asupra greșelei pe care au săvîrșito prin decizia de a păstra copilul.

7. Descrierea dinamicii conflictului pe etape.  Stadiul latent. Mireasa consideră că este o discriminare de gen la mijloc referitoare la statutul viitorului său soț din partea părinților lui și se simte nedumerită. Mirele nu înțelege clar situația însă nu-i place deloc senzația de vină pe care o poartă din cauza celor expuse de părinți. Părinții nu înțeleg ce au spus greșit, deoarece au discutat împreună pînă a expune copiilor decizia luată.  Stadiul perceput. Mirele și Mireasa percep situația ca o insultă în adresa lor și ca o dovadă de neîncredere în faptul că v-or putea gestiona corect banii. Părinții percep că copii sunt împotriva acestui împrumut, însă continuă să nu înțeleagă nedumerirea acestora, doar pe vremea lor era mai greu iar ei s-au descurcat.  Stadiul simțit. Toți participanții se simt încordați și strasați. Pe lîngă indignare în cameră circulă și privirile de atac pasiv simultan.

 Stadiul manifest. Mireasa își expune părerea negativă asupra deciziei soacrei și îi indică asupra neajunsurile sale și exprimă dezamăgirea sa refiritoare la aceasta. Soacra nedumerită, insultată și supărată expune și ea frazele pe care le ruguma în sinea sa, despre noră. În timpul disputei intervine tatăl și fiul care înrputățesc situația.  Stadiul apariției consecinților. Atmosfera a devenit încordată, relațiile interpersonale au suferit un distres, stima de sine a fiecărui participant a scăzut: mama se simte o mamă rea deoarece nu și-a educat corect copilul, nora se simte vinovată pentru decizia de a păstra copilul dar și îngîndurată pentru viitorul său alături de o astfel de soacră. Tatăl și fiul nu doresc să comunice. 8. Elaborarea hărții conflictului sau a) Formularea problemei. Refuzul părinților băiatului de a contribui cu un ajutor financiar pentru organizarea pentrecerii de nuntă și acordarea unui sprijin financiar doar în calitate de împrumut ce trebuie returnat imediat după finisarea petrecerii. b) Descrierea temerilor și nevoilor fiecărui participant. Mireasa: -

este îngrijorată de viitorul său în familia dată, văzînd o atîrnare mai puțin așteptată din partea socrilor;

-

este îngrijorată de viitorul copilului său, luînd considerare cuvintele de învinovățire ale soacrei pentru decizia de a păstra sarcina.

-

se teme că nu va putea apela la ajutorul socrilor în îngrijirea și educarea copilului.

-

nu îi place modelul familial din familia dată și este îngrijoarată de o posibilă preluare a modelului de către soțul său.

-

îl iubește pe soț și ar dori să se împace bine cu socrii.

Mirele: -

Este nedumerit de atitudinea mamei și de lipsa susținerii tatălui.

-

Nu vrea să piardă imaginea de autoritate în fața soției sale.

-

Se simte stîngenit și vinovat.

Mama: -

Este indignată de nemulțumirea copiilor, considerîndu-i pe ambii needucați.

-

Simte că a greșit în educarea băiatului.

-

Consideră că toți trebuie să îi mulțumească pentru împrumutul acordat.

-

Consideră că libertatea de a locui în casa părintească este cel mai bun cadou pentru tineri.

-

Vrea să fie respectată și primită de noră cu brațele deschise.

Tatăl: -

Se simte supărat pe fiu pentru lipsa de tact a iubitei sale.

-

Se simte mîndru de soția sa.

-

Vrea ca toată situația să se finiseze cît mai curînd posibil.

c) Determinarea soluțiilor pentru rezolvarea conflictului.  Intervenția părinților fetei în dispută și stabilirea unui sistem de reguli pentru acordarea ajutorului copiilor și a așteptărilor față de aceștia.  Fiul trebuie să discute pe părinți și să argumenteze de ce nu este frumos ca ajutorul venit din partea părinților să fie doar un împrumut.  Înlocuirea petrecerii fastuase cu una simbolică, care nu v-a implica prea multe pierderi financiare.  Amînarea petrecerii pentru un timp mai favorabil care va implica resursele financiare a mirilor nu și a părinților acestora.  Mireasa trebuie să găsească modalități de apropiere de soacră prin solicitarea sfaturilor acesteia, petrecerea timpului împreună cu ea, ajutorul acordat ei, etc.  Conștientizarea de către părinți că băiatul lor deja a crescut și are nevoie de un sprijin inițial pentru a se putea descurca pe viitor de sinestătător. d) Determinarea posibilităților de implementare a soluțiilor.  Organizarea meselor rotunde cu miri și cu părinții acestora pentru a determina și analiza probelemele apărute.  În discuțiile interpersonale ce au loc între perechi și între părinți copii.  Înaintea apariției unui conflict, prin aplicarea metodelor de ocolire a conflictului, de către cineva din părți.  La reuniunile familiale din afara caminului familial.

9. Concluzii. Conflictul se pare că nu are rezolvare deoarece este o confruntare între convingerile părinților și a copiilor. Faptul că părenții nu vor să dăruiască banii copiilor nu înseamnă că sunt chiar zgîrciți ci faptul că la mijloc se află convingerea că tinerii sunt deja destul de adulți pentru a-și purta de grijă singuri, ba mai mult, să ajute și ei părinții. Sunt de acord cu faptul că pe părinți nu îi scuză motivul dat, însă faptul că ei lucrează peste hotare le oferă multe posibilități de a acorda un sprijin financiar pentru căsătoria fiului mai mic, care la timpul său îi va ajuta.

Copii trebuie să fie mai înțelegători cu părinții, deoarece în viață sunt situații mai dificile în care ajutorul lor va fi mult mai așteptat, iar nora trebuie să manifeste răbdare în legătură cu situația creată pentru a aplana orice conflict în noua sa familie. 10. Recomandări în dependență de caz. Recomandările în legătură cu cazul dat sunt îndreptate spre abordarea unui mod de comportament adecvat situației. 1. Nora trebuie să învețe să accepte noua familie cu toate avantajele și dezavantajele ei. 2. Toate disputele să fie intermediate de fiu, în cazul în care conflictul este generat de noră sau de soacră. 3. Tatăl trebuie să discute cu fiul său și să îi explice argumentat pentru ce se iau astfel de decizii drastice, după părerea fiului. 4. Părinții fetei să se implice activ în luarea la astfel de decizii și să nu ezite să expună părerea. 5. Dacă conflictele la tematica dată continuă, este necesară consultarea unui specialist pentru a găsi mai multe soluții de rezolvare a problemei. 6. Toți participanții conflictului trebuie să țină cont de starea în care se află fata însărcinată și de ideea de a nu dăuna sănătății copilului.