-
C M Y K
Prima n i revist` dural mediul ran valce
REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES
• Anul I • Num`rul 10 • 16 IANUARIE - 15 DECEMRIE 2009
. pag
02
1 pag. 1
6-17 pag. 1
NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!
02
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
Primii gospodari ai comunei Galicea, primarul Ion Năfliu şi viceprimarul Florea Udrea ţin să-i liniştească pe toţi cetăţenii acestor meleaguri. Năfliu a spus că autorităţile de la Galicea îşi vor face datoria faţă de aceşti oameni la fel cum au făcut-o şi până în prezent, indiferent de situaţiile tensionante care sperie întreaga lume şi indiferent de partidele care se perindă pe la conducerea destinelor acestei ţări. Ca atare, conform spuselor celor doi, comuna Galicea este foarte bine ferită de efectele crizei mondiale. “Noi suntem primari, iar ca primari, trebuie să facem adminsitraţie, nicidecum politică. Asta înseamnă să punem omul în centrul tuturor priorităţilor noastre şi să ne intereseze mai puţin cine conduce ţara şi judeţul nostru. Practic, indifernt ce partid s-ar afla la putere, noi trebuie să facem în aşa fel încât să colaborăm cu autorităţile judeţene şi naţionale
ADMINISTRATIE...
aşa cum am făcutt-o şi până acum, iar dacă divergenţele politice nu se vor rezolva de la sine, atunci cred că putem găsi modalităţi eficiente pentru ai convinge că nici ei nu mai sunt doar politicieni, din momentul în care au fost desemnaţi administrative. Din acel moment şi ei, ca şi noi, sunt puşi în slujba cetăţeanului şi orice idee bună pe care o avem pentru a le face viaţa mai uşoară oamenilor de care răspundem ca şi primari trebuie să găsească sprijin într-un loc sau în altul! Oricum am pune problema, un lucru este cât se poate de clar: nu se va pune problema unei crize la Galicea, din absolut nici un punct de vedere!”, ne-a spus primarul liberal al comunei Galicea, Ion Năfliu. Alin BARBU
[email protected] www.publipro.ro
ADMINISTRATIE
Cu prilejul sărbătorilor de iarnă de la finele anului trecut, autorităţile locale din comuna Galicea le-au făcut o noup surpriză de proporţii cetăţenilor. Aceasat a constat din montarea de difuzoare stradale, pe stâlpii de iluminat public. Ideea a fost o lovitură de graţie, în condiţiile în care există încă oraşe, nu numai în judeţul nostru, dar şi în alte colţuri ale ţării unde acest lucru nu a fost posibil. Cu atât mai notabilă este realizarea edililor liberali şi a echipei lor de consilieri locali de la Galicea, dacă este să ţinem cont şi de faptul că investiţia nu a afectat prea tare bugetul local. Florea Udrea şi Ion Năfliu ne-au obişnuit cu realizările lor unice în mediul rural la costuri destul de mici, întrucât ştiu ce înseamnă simţul de răspundere şi utilizarea raţională a resurselor localităţii pe care oamenii i-au ales să o reprezinte pentru a doua oară consecutov, cu un număr zdrobitor de voturi. Difuzoarele nu au fost montate, desigur, numai pentru a se putea difuza colinde de sărbători. Ele vor rămâne pe stâlpi pentru întreg restul anului şi îi vor delecta pe cetăţeni cu programele postului de radio Oltenia din Craiova, cele mai apreciate în această zonă, de altfel, după un program foarte bine stabilit, astfel încât muzica să nu deranjeze pe nimeni. La Galicea, iluminatul public cu specific de sãrbãtoare a fost dat în folosinţã încă din primele zile
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
03
ale lunii decembrie, aşa cum s-a întâmplat şi în marile metropole, astfel încât localnicii să se poată bucura pentru o perioadă mai lungă de timp de farmecul unic al sărbătorilor de iarnă. Tot centrul comunei, pe o lungime de aproape un kilometru, de la dispensar, la poliţie, în toate intersecţiile, au fost amplasate bannere transversale luminoase şi diverse forme arhitecturale pe stâlpii de iluminat public, investiţia ridicându-se la suma totalã de circa 150 de milioane de lei vechi. “S-au dat şi cadouri, atât din partea primãriei, cât şi din partea organizaţiei nonguvernamentale World Vision. Aceasta a oferit 600 de pungi în care se vor afla produse în valoare de 7 lei noi, care au fost distribuite prin intermediul preoţilor. Primãria a oferit, la rându-i, 600 de pungi a cãror valoare a fost de 100 de mii de lei vechi, fiecare. Consider cã a fost şi un mod de a-i determina pe copii ca sã meargã la bisericã. Pentru circa 100 de familii - cele mai sãrace din comunã - s-a stabilit, în cadrul şedinţei de Consiliu Local, alocarea unor sume, în valoare de circa douã milioane de lei vechi de fiecare familie, ca ajutor pentru ca fiecare sã se poatã bucura de sãrbãtorile de iarnã aşa cum se cuvine. n Alin BARBU
[email protected] www.publipro.ro
04
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
UTILE...
Psiholog
Luminiþa Roºoagã
de serviciu...
Sărbătorile - prilej de bucurie dar şi motiv de meditaţie... Alegerea temei nu este întâmplătoare. Sărbătorile de la sfârşitul anului, precum şi cele de la începutul nloului an, ne oferă tuturor prilejul de a ne întoarce către noi înşine şi de a reflecta...la noi, la ceilalţi, la viaţa pe care am ales să o trăim astfel încât să merităm numele de creştini, adică urmaşi ai lui Cristos. Aceasta înseamnă credinţa manifestată, cumpătare, bunăcuviinţă, caritate şi responsabilitate faţă de semeni. Pentru vindecarea de anumite boli ale trupului, creştinii au, însă, datoria să consulte medicul. Pentru că şi pe medic l-a binecuvantat Dumnezeu ca să slujească şi să-i vindece pe oameni de bolile lor, iar medicamentele sunt făcute din lucrurile din natura înconjurătoare pe care Dumnezeu a creat-o. Omul trebuie să împletească rugăciunea cu consultarea medicului. Dar nu trebuie uitat faptul că, pentru a ne vindeca trupeşte, trebuie ca sufletul să fie, mai întâi, vindecat. Este nevoie de multă stăruinţă în rugăciune, de viaţă curată şi, mai ales, de răbdare, prin care este încercată trăinicia credinţei noastre în Dumnezeu, Cel care îngăduie boala şi dăruieşte sănătatea. Adevărata problemă a omului modern constă în ceea ce trebuie făcut pentru ca sufletul să se trezească, să devină desăvârşit sau, cu alte cuvinte să se spiritualizeze din ce în ce mai mult. Pentru că, pe zi ce trece, ne lipseşte din ce în ce mai mult, acea stare de însufleţire care nu este altceva decât o bună vitalitate, un psihic solid, predispus la emoţii pozitive, alături de o minte pătrunzătoare şi limpede. Ne complacem în alte stări sordide şi uităm să avem trăiri afective, să fim plini de bunătate, blândeţe şi alte virtuţi asemănătoare, pe care le avem la îndemână. Trezind sufletul nostru din starea de somnolenţă în care îl aducem fără să realizăm ori pentru că ne dovedim nepricepuţi sau chiar răuvoitori, regăsim bucuria de a trăi. Se spune că omul are o condiţie de invidiat în cadrul întregii creaţii. Este invidiat chiar şi de îngeri sau zei, deoarece omul este “ instrumentul “ prin care se respiritualizează întreaga creaţie. Misiunea omului este aceea de a permite materiei să redevină spirit. Ce capodoperă a creat Dumnezeu !. Dar noi nu suntem conştienţi de asta de prea multe ori. Chiar şi numai aspiraţia de a evolua spiritual poate fi semnul unui suflet viu care se bucură de viaţă. Ce ne dorim de sărbători, ce ne dorim la sfârşitul fiecărui an? Să fim sănătoşi, să cinstim cum se cuvine spiritul Crăciunului, cele mai delicate şi sensibile componente ale sufletului nostru: bucuria, spontaneitatea, sinceritatea, încrederea şi iubirea. Să nu lăsăm vremurile actuale atât de ostile să nu pierdem din însuşiri, ci dimpotrivă, să ne îmbogăţim cu multe alte calităţi, spre a dobândi acea seninătate fără de care cu greu ne-am putea apropia de idealul unei vieţi frumoase. Sărbătorile de iarnă ne îndeamnă la purificare, la întoarcerea spre tradiţii pentru că trebuie să stoarcem, fiecare din noi înşine acei stropi de înţelepciune. Dacă nu ne sfinţim, viaţa noastră nu va fi decât un mare nimic. Trebuie să ne trezim sufletele, să le înzestrăm cu puterea de a înţelege şi simţi că, pentru majoritatea oamenilor, perioada de sărbatori este un prilej de bucurie, dar şi de meditaţie! Sunt şi persoane care neagă sărbătorile, sunt revoltaţi şi nu fac nimic pentru a intra în atmosfera specifică. Poate au pierdut pe cineva drag, poate viaţa lor nu e aşa cum şi-au dorit şi, exact la sfârşit de an, conştientizarea este mult mai acută, se simt singuri, vulnerabili, neîmpliniţi din punct de vedere profesional sau emoţional... Este adevărat că sfârşitul de an este considerat un moment al bilanţului, care accentuează neîmplinirile şi nefericirea, dar noi, cei care avem toate motivele să ne bucurăm, putem fi alături de ei, putem înţelege şi alina, putem să îi aducem în jurul nostru, să poată ciocni un pahar cu vin, să guste din bucatele noastre şi să le redăm zâmbetul şi încrederea dacă ne este în putinţă. Sărbătorile de iarnă sunt acel prilej minunat, acea bucurie pe care o simţi o dată pe an, ce are o taină aparte, un miracol în sufletul nostru, făcându-l generos. Să-i recompensăm pe ceilalţi pentru bucuriile pe care le avem alături de ei zi de zi, să le arătăm recunştinţă. Poate fi de ajutor ca la sfarsit de an sa invatam să vedem lucrurile bune, pe care ni le-a adus anul şi să ne stabilim noi scopuri pentru anul care vine. Gândul unui nou început ne dă speranţa că visele sunt posibile, ne dă dreptul să ne bucurăm în clipele importante ale vieţii şi ne oferă energia de care avem nevoie. În preajma Sărbătorilor de iarnă, când simţim parfumul bradului împodobit, gustul bucatelor alături de cei dragi, ascultăm colindele şi ne e dor de copilărie într-un fel aparte, când ceva în noi “se mişcă“, să reflectăm să permitem sufletului să fie viu, să trăiască bucuria şi împlinirea lucrurilor pe care le realizăm spre desăvârşirea noastră şi care reprezintă un nou început. La mulţi ani şi sărbători fericite tuturor!
UTILE...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
05
Te m e r i , c u r a j s i u n p i c d e tupeu pentru 2009!
Vã invitãm sã vizionaþi sfaturile psihologului nostru, Luminiţa Roşoagă , pe primul post de televiziune online din judeţul Vâlcea: PRO ExpreS TV de Drãgãşani, pe site-ul: www.publipro.ro
I
anuarie 2009. Timpul ne insoteste pretutindeni, amintindu-ne de uni-
citatea fiecarei clipe a treceri noastre prin univers. Au trecut deja 15 zile din noul an si ma gandeam la speranta si dinamismul de care avem nevoie pentru a incepe noi proiecte. Poate e bine sa stabilim scopuri usor de atins, pentru a nu fi dezamagiti, vom respecta sau nu ceea ce ne propunem, vom idenitifica ce merge bine si ce merge prost in viata noastra, vom vedea! Important e sa nu abandonam prea repede si in noul an sa fim mai intelegatori si afectuosi, mult mai increzatori. Un remediu ar fi conversatia, dar pentru ca sa conversezi cu cineva trebuie ca acela sa te intereseze cu adevarat. Sa cauti sa intri in comunicare cu el. Un mare scriitor rus ( Dostoievsky ), afirma ca “tot ce spun oamenii, nu conteaza decat prea putin, ca lucrurul care conteaza cu adevarat este felul lor de a rade”. Poate ca avea dreptate...ce poate fi mai minunat decat rasul unui om cu spiritul liber ce nu se ia pe sine in serios, detasat! Pentru a regasi arta conversatiei, trebuie inceput cu incercarea de a vorbi, cu sine si cu cei apropiati, mai apoi metoda de a conversa, se deprinde, cred, precum arta de a innota: aruncadu-te in apa mai exact in suvoiul cuvintelor. Dar in zilele noastre omul actual converseaza din ce in ce mai putin cu sine insusi. Cei mai multi si de cele mai multe ori nu gasesc in sine un interlocutor. Cum sa gaseasca atunci in altul? Obisnuinta de a “reflecta” este in practica un mod de a vorbi cu tine insuti. Se spune ca o conversatie de calitate nu se poate multumi doar cu schimburi de opinii obisunuite. Dar nu este nevoie sa dialogam in permanenta ca la carte, chiar si pe marginea maruntelor sau marilor evenimente ale zilelor, se pot extrage idei la fel de inalte sau de profunde, te ajuta sa traversezi mai cu usurinta problemele zilnice sa para totul mai suportabil. Nenorocirea este ca azi, nimeni nu se mai uita inauntru, in propria gradina, biografie, viata. Si improscam cu vorbe care sunt mai dure ca pietrele si mai usor de aruncat. Uitam cu usurinta ca nu ne nastem rai, devenim alegem ca si cand ar sta in firea lucrurilor sa fim campioni ai rautatii. E totusi inceput de an, sa indepartam temerile. De cate ori dimineata cand plecam spre serviciu, vedem cerul senin in asteptarea rasaritului de soare. Te-ai gandit asa prin absurd daca nu ar mai rasari ce s-ar intampla cu viata noastra numai frig si umbra? Mi se pare o temere cumplita; sau daca pentru multi dintre noi sau dintre cei dragi, cunoscuti sau necunoscuti, dimineata aceea minunata cand se naste soarele “crud” si curat ca un inger e ultima? Asta numesc eu temeri justificate, tot ce sper e sa avem cat mai putin parte de ele. Sa fim curajosi chiar daca trecem prin site nostalgice prin care m-am cernut si eu insami si am constatat ca chiar daca timpul ti-a furat anii ( piatra pentru fundatia Casei ), tot ai ramas cu tigla pentru acoperis, pana unde va vrea Domnul sa construesti. Viata are si daruri extraordinare care ne umplu sufletul de bucurie si nu e putin lucru, oricat de mari ar fi fost dezamagirile vreodata in viata noastra. Si mai cred ca visurile se pot indeplini chiar daca mai tarziu decat ne-am fi dorit. Oricine poate spune ca lucrurile venite la o varsta matura au o alta greutate, le intelegi altfel, le percepi cu mai multa profunzime. Fiecare lucru are timpul sau de a iesi la luminta, trebuie doar sa ai curaj sa te ridici si sa lupti mai departe, sa te pui in valoare. Si ce daca suntem uneori umpic mai navalnici, asta inseamna ca suntem vi si indraznim, alungand linistea de temut care ne apasa de prea multe ori. Curajul de a spune ce te nemultumeste, ce simti, ce-ti place exista in noi, dar decenta ne face sa ne abtinem; abinandu-ne credem ca prevenim o situatie neplacuta! Poate da, poate nu, depinde de fiecare persoana in parte, de momentul ales, etc. Dar cine indrazneste invinge, am vazut de multe ori am simtit de putine ori! Poate 2009 va fi un an al curajului de a ne tine de cuvant si a nu repeta greselile trecute, de a ne face viata mai buna, de a gandii de doua ori si a face odata, de a da mai multa atentie sentimentelor si trairilor noastre. Poate aceste temeri vor avea efect si vom gasi la pauza de o cafea o clipa doar pentru sufletul nostru, eliminand zbuciumul si obsesile sa incercam sa fim multumiti de viata noastra. Esecurile exista, dar noi suntem oaspeti privilegiati ai acestei vieti, oricat de putina si patetica ne-o fi staruinta, dar exista si realizari ( asta e ordinea creatiei ). Nicio incercare nu este zadarnica. Niciun entuziasm, nicio iubire. Unii vor spune ca nu avem timp pentru toate, dar incercand sa economisim timpul, pierdem o gramada de timp si parafrazandu-l pe Octavian Paler: “Avem timp pentru toate, Nu e timp doar pentru putina tandrete, Cand sa facem si asta murim.Si cum a ramas de spus ceva si despre un pic de tupeu, iata o definitie curajoasa ca va poate fi de folos! “tupeul e ceva ce te ajuta ca dupa ce ai dat doi fraieri la o parte ca sa ajungi la ce crezi ca iti doresti, sa mai dai de-a berbeleacul inca doi, asa pentru ca stii ca poti!”...
06
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
SANATATE... Expunerea tenului la condiţiile meteo din sezonul rece îl poate usca, de aceea după o plimbare prin vânt sau ploaie faţa trebuie curăţată şi dată cu o cremă emolientă. Totuşi, faptul că intensitatea luminii scade odată cu venirea toamnei face ca momentul să fie ideal pentru începerea tratamentelor de reîntinerire. „Acestea pot fi cutanate, bazate pe soluţii de peeling, dermabraziune, laser sau lumină intens pulsată. Aceste tratamente produc, într-o anumită măsură, cojirea pielii, stimulând revigorarea suprafeţei cutanate. Prin aceste proceduri pot fi reduse petele cafenii provocate de expunerea îndelungată la soare, pot fi închise capilarele dilatate sau se pot micşora porii”, susţine Mihaela Leventer, medic primar dermatolog. Pe timp umed şi rece se recomandă cremele nutritive, regeneratoare, cu o bază mai onctuoasă. Produsele trebuie alese atât în funcţie de tipul tenului, cât şi pe baza experienţei personale privind toleranţa la anumite ingrediente, afirmă dr. Mihaela Leventer. n Alina ROGOBETE
[email protected] www.publipro.ro
Deşi multă lume crede că temperaturile negative extreme pot duce la apariţia degerăturilor, medicii dermatologi avertizează că acestea pot apărea şi în jurul temperaturii de 1-5 grade Celsius. Specialiştii precizează că degerăturile sunt clasificate comparabil cu arsurile, în funcţie de zona şi suprafaţa expusă frigului, dar şi de adâncimea la care au fost distruse ţesuturile. Zonele cele mai expuse ale corpului sunt faţa, vârful nasului şi degetele de la mâini. „Degetele de la picioare pot fi şi ele la fel de expuse, chiar dacă se poartă ciorapi şi cizme, mai ales atunci când nu există un strat de aer suficient între piele sau materialul încălţămintei. Degerăturile pot apărea şi dacă ciorapul este ud, sau dacă încălţămintea este strâmtă”, avertizează prof. dr. Anca Zbranca. Persoanele care doresc să petreacă mai mult de două ore în frig trebuie să se îmbrace gros, să poarte mănuşi, fular, căciulă, ciorapi groşi şi ghete călduroase impermeabile, recomandă medicii. „Atunci când intrăm în casă şi avem senzaţia că mâinile sunt îngheţate, nu trebuie să băgăm membrele în apă fierbinte, pentru că ne deteriorăm primul strat de piele. Temperatura zonei îngheţate se creşte treptat, pentru a evita alte complicaţii”, atrage atenţia doctorul dermatolog Anca Zbranca. Specialistul precizează că atunci când pielea noastră este expusă frigului este mult mai sensibilă. „Pentru faţă şi mâini, zonele care sunt de regulă neacoperite, este indicat să se folosească creme emoliente (cold creme, unguete), pentru că acestea creează un strat protector”, subliniază dermatologul Zbranca. În cazul în care degerăturile nu sunt tratate la timp, la nivelul pielii se produc necroze ireversibile, iar acea zonă trebuie amputată. n Alina ROGOBETE
[email protected] www.publipro.ro
SANATATE...
Lentilele heliomate sunt benefice pentru vedere daca sunt folosite în timpul sezonului rece, precizează medicii oftalmologi. Specialiştii afirmă că lumina este la fel de puternică, ca şi în timpul verii. „Lumina soarelui nu îşi modifică intensitatea, decât atunci când cerul nu este înnorat. Atunci când alegem să ne petrecem vacanţa la munte, unde este zăpadă, este absolut obligatoriu să purtăm ochelari de soare, pentru că lentilele heliomate sunt aproape ineficiente”, subliniază prof. dr. Monica Pop de la Spitalul de Oftalmologie din Bucureşti. Specialistul explică că, din cauza zăpezii, lumina se reflectă, iar intensitatea ei devine şi mai puternică. Neprotejarea adecvată a ochilor în sezonul rece, avertizează specialiştii, duce la afectarea temporară a vederii, dar există şi riscul apariţiilor
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
07
unor afecţiunii destul de grave, precum cataracta sau chiar leziuni ale retinei. Lentilele heliomate, spun oftalmologii, au capaciatea de a se închide la culoare, în funcţie de intensitatea luminii. Mai mult, specialiştii menţionează că perechile de ochelari, atât cele heliomate cât şi cele de soare, trebuie să fie de bună calitate, pentru că, în caz contrar, retina are de suferit. Totuşi, medicii oftalmologi menţionează că protejarea ochiului împotriva ultravioletelor creează persoanelor care recurg la lentile heliomate sau ochelari de soare o sensibilitate mai mare la soare, comparativ cu persoanele care nu folosesc astfel de produse. n Alina ROGOBETE
[email protected] www.publipro.ro
C M Y K
08
SPORT...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
L ig ii a V -a , se ri a I:
t a n io p m a c e d i lu u r tu C la s a m e n t la fi n a lu l 34 p. (+16) 55-12 12 1. FC Babeni 12 cu 2. Sportul N. Balceses 12 ti 3. Unirea Tric. Gol 12 4. FC Budesti 12 5. Foresta Malaia cea 12 6. Dinamo Rm. Vâlm. Vl. 12 7. AS Cazanesti R i 12 8. Stejarul Vladestea 12 9. Topologul Galic 12 10. Viitorul Olanu e Babeni 12 11. Flacara V. Mar 12 12. FC Govora a 12 13. Lotru Voineas 12 14. Oltul Daesti anesti 12 15. Viitorul Calim escu 12 16. Steaua N. Balc
11 8 8 8 6 8 7 6 6 5 4 3 2 2 2 1
1 2 1 1 3 0 2 2 0 0 1 0 2 2 1 0
0 2 3 3 3 4 3 4 6 7 7 9 8 8 9 11
33-19 36-19 33-21 38-19 31-19 27-14 29-24 20-17 26-28 20-31 23-43 14-34 20-47 17-32 11-55
26 p. 25 p. 25 p. 24 p. 24 p. 23 p. 20 p. 18 p. 15 p. 13 p. 9 p. 8 p. 8 p. 7 p. 3 p.
(+8) (+7) (+7) (0) (+6) (+5) (+2) (0) (–6) (–5) (–6) (–7) (–10) (–11) (–15)
C M Y K
SPORT...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
09
- Domnule viceprimar, Florea Udrea, nu mai este un secret pentru nimeni cât suflet şi câtă muncă aţi depus pentru echipa Topologul Galicea. Cât de mult vă deranjează faptul că băieţii nu au urcat pe podium, de această dată, la finalul turului de campionat? - Dacă este să privim înapoi la banii investiţi şi la condiţiile pe care ne-am chinuit ca să le creăm pentru jucătorii noştri, nu pot fi deloc mulţumit de locul din clasament. Ne-am propus promovarea şi am ajuns, din nefericire, doar o echipă de pluton. Este prea puţin! - Cărui fapt i se datoreaz acest insucces, în opinia dumneavoastră? - În primul rând, faptul că am pierdut foarte probabil cel mai mulţi jucători experimentaţi, încă de la începutul campionatului este bit de valoroasă, deose important motiv care a stat în calea reuşitei echipei noastre, una Neciu, Cruceru, dealtfel. Ne-au plecat jucătorii veniţi de la Topologul Nicolae Bălcescu: mai pune la a-l dar şi Vlăsceanu, trei piese de bază ale echipei noastre... Aceasta, fără pe jumătate din socoteală şi pe Tone. Adevărul este că am rămas descoperiţi, fără aproa care au dat dar echipă. Am făcut unele transferuri care s-au dovedit a fi o idei bune experimentaţi, dar ri jucăto m roade numai pe jumătate, din păcate! Am reuşit să aduce clasăm numai pe nepregătiţi din punct de vedere fizic, îndeosebi, şi aşa am ajuns să ne acest loc în clasament. t în turul de cam- Ce aveţi de gând să faceţi în acest retur pentru a recupera terenul pierdu pionat? toată lumea: trebuie - Vom schimba obiectivul echipei. Va fi foarte clar, din start pentru ca să fim siguri de să ajungem pe unul dintre primele cinci locuri ale clasamentului. Iar echipa Topologul, acest lucru, jucătorii îşi vor primi banii numai în momentul în care aceste cinci locuri. adevăratul ambasador al comunei noastre se va afla pe unul dintre în teren pentru şoară desfă Vreau să văd şi eu mai multă determinare în lupta pe care o a comunei lor această echipă care nu este a mea sau a lor, ci, mai înainte de toate natale!... - Vă gândiţi la anumite transferuri până la reluarea meciurilor? am în vedere şi ideea - În primul rând, vreau să-l readuc la echipă pe Florin Vlăsceanu şi l, ce-i drept, şi de a transfera măcar trei fotbalişti de valoare. Nu pot să nu iau în calcu pierdut câteva am ionat postul de portar... Aceasta, deoarece pe finalul turului de camp puncte importante pe greşelile pe cafre le-a făcut actualul portar. structura tehnică a - Consideraţi că sunt necesare şi oarece schimbări în ceea ce priveşte echipei Topologul Galicea? pe Iustin Croitoru - Mă gândesc foarte serios ca să aduc încă un antrenor care să-l ajute patos pentru proşi vreau să construim o echipă care, la anul, să se bată cu mai mult movare! n A consemnat Alin BARBU
10
RELIGIE...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 16 IANUARIE - 15 FEBRU ARIE 2009: 16.01.2009: Cinstitele lanţuri ale Sf. Ap. Petru (FA 12,1-11) 17.01.2009: †) Cuviosul Antonie cel Mare 18.01.2009: Duminica a 29-a după Rusalii, Sf. Ier. Atanasie şi Chiril ai Alexandriei 19.01.2009: Cuv. Macarie cel Mare egipteanul şi Macarie alexandrinul; Sf. Ier. Marcu al Efesului 20.01.2009: Cuv. Eftimie cel Mare 21.01.2009: Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf. Mc. Neofit si Valerian; Sf. Mc. Agnes romana
Proorociţă Ana
22.01.2009: Sf. Ap. Timotei; Sf. Mc. Anastasie Persul
03.02.2009: Sf. Mc. Agata din Catania Siciliei
23.01.2009: Sf. Ier. Mc. Clement al Ancirei; Sf. Mc. Agatanghel; Sf. Părinţi de la Sinodul VI ecumenic (Constantinopol 680-681); Sf. Ier. Paulin de Nola 24.01.2009: S Cuv. Xenia romana; Sf. Mc. Vavila, Timotei şi Agapie (Unirea Principatelor – 1859) 25.01.2009: Duminica a 32-a după Rusalii, † Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Bretanion de Tomis 26.01.2009: Sf. Xenofont, soţia sa Maria şi fiii lor Arcadie şi Ioan 27.01.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier. Ioan Gură de Aur 28.01.2009: Cuviosul Efrem Sirul 29.01.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier. Mc. Ignatie Teoforul 30.01.2009: †) Sfinţii trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură-deAur ; Sf. Ier. Ipolit al Romei; Sf. Bathilda, regina Franţei 31.01.2009: Sf. Mc. Doctori fără de arginţi Chir şi Ioan. 01.02.2009: Duminica a 32-a după Rusalii (Luca 15), Sf. şi Dreptul Simeon şi Sf.
02.02.2009: Cuv. Isidor pelusiotul
04.02.2009: Sf. Ier. Vucol al Smirnei; Cuv. Varsanufie şi Ioan; Sf. Ier. Fotie al Constantinopolului 05.02.2009: Sf. Ier. Partenie al Lampsacului; Cuv. Luca din Elada 06.02.2009: Sf. Mare Mc.Teodor Stratilat; Sf. Prooroc Zaharia 07.02.2009: Sf. Mc. Nichifor din Antiohia 08.02.2009: D Duminica 17-a după Rusalii (Matei 17), † Sf. Sfinţit Mc. Haralambie 09.02.2009: Sf. Ier. Mc. Vlasie al Sevastiei; Sf. Teodora împărăteasa 10.02.2009: Sf. Ier. Meletie al Antiohiei; Sf. Mc. Eulalia, ocrotitoarea Barcelonei 11.02.2009: Cuv. Martinian; Sf. Ap. Mc. Acvila şi soţia sa Priscila 12.02.2009: Cuv. Auxentie din părţile Calcedonului 13.02.2009: Sf. Apostol Onisim 14.02.2009: Sf. Mc. Pamfil şi cei împreună cu dânsul 15.02.2009: Duminica întâi din Triod (a 33-a după Rusalii, Luca 16), Sf. Mare Mc. Teodor Tiron
SOCIAL...
Întrucât nu mai există nici un traseu pe unde să fi trecut firma Antares a fostului deputat Dumitru Becşenescu şi să nu fi generat diverse scandaluri, ne-am propus să realizăm şi noi un sondaj de opinie în rândul cetăţenilor comunei Galicea, pentru a vedea cum înţelege fostul demnitar român să se achite de obligaţiile pe care şi le-a asumat faţă de oamenii în slujba cărora firma sa şi-a pus serviicile nu cu foarte mult timp în urmă. Ideea ne-a fost generată de un necunoscut pe care l-am întâlnit înjurând de mama focului pe străzile din Galicea şi regretând faptul că, la ora actuală, firma mult apreciatului om de afaceri Obogeanu nu se mai ocupă de traseul care leagă comunele Olanu şi Galicea de oraşul Băbeni şi de municipiul reşedinţă de judeţ Râmnicu Vâlcea. Din 93 de cetăţeni intervievaţi în mod absolut aleatoriu pe străzile din comuna Galicea, 78 au spus că vor ca Antaresul care l-a scos pe Obogeanu de pe traseu să se ducă de unde a venit, mai ales că Becşenescu a câştigat acest trasea să nu mai spunem că, de cu în baza unor jocuri de culise extrem de murdare, iar acum a fixat atrife exagerate pe acest traseu. Câteva zile nici nu se mai ţine de treabă, firma Auto Narci fiind nevoită să suplimenteze numărul de maşini, la aceeaşi oră, pentru a deservi interesele celor care apelează vrând-nevrând la mijloacele de transport în comun. “Domnilor, eu nu am trebaă nici cu scandalul care este pe traseul Drăgăşani - Râmnbicu Vâlcea, nu mă interesează nimic, deşi am înţeles că şi pe aici, pe la noi, prin Galicea, l-a dat afară pe Obogeanu abuziv. Pe mine însă mă exasperează preţurile
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
11
Vã invitãm sã vizionpe care le pracaţi modul defectuos de a conduce al şoferior de la tică domnii de Antares Transport şi goana dupã la Antares. bani de pe traseul Drãgãşani - Rm. Practic, Obogeanu ne Vâlcea, ca sã vã puteţi forma o idee lua cu 10 mii în legãturã cu ce criminali îi oropsesc de lei vechi de pe cetăţeni, începând din data de pe primul post de telela Şcoală de la 17.01.2009, viziune online din judeţul Galicea, până Vâlcea: PRO ExpreS TV de la pod la Drãgãşani, pe site-ul: Slăviteşti, iar www.publipro.ro
ăştia ne iau cel puţin de trei ori mai mult! Este o măgărie! Eu sunt din Galicea şi lucrez la Ioneşti. Nu mai spun că schimb două microbuze, dar cu cel de la Matdan, spre exemplu, circul pe o distanţă mai mare şiplătsc mai puţin decât la Antares. Să plece de unde a venit această firmă păguboasă!”, ne spunea unul din cei intervievaţi. Un alt cetăţean din Galicea, de această dată, o doamnă, cu doi copii mici în braţe a fost şi mai concisă: “Noi am învăţat să nu avem încredere în deputaţi şi în alţi politicieni. Nu zic că nu mai sunt şi oameni de treabă printre politicieni. Primarul nostru este un om de treabă. Este şi el politician, dar îi pasă de noi. Ăştia care şi-au tras, peste noapte, te miri ce mari compani de transporturi, ăştia nu ştiu să le pese de oameni, ăştia trag pe oameni şi se îngraşă pe spinarea lor. Să plece, să circulăm cu firma cu care am fost noi obişnuiţi de când ne ştim!”. n Alin BARBU
[email protected] www.publipro.ro
12
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
AGRICULTURA...
FERTILIZAREA CU AZOT A GRÂULUI
Fertilizarea corecta a graului asigura 35-40% din nivelul productiei realizate. Aplicarea ingrasemintelor cu azot, pe un fond echilibrat de fosfor, contribuie nu numai la sporirea productiei, ci si la imbunatatirea calitatii de panificatie a graului. Ingrasemintele azotate fiind usor solubile, pentru a impiedica prin levigare (sapare), se recomanda a se administra in mai multe etape, in functie de perioadele critice si perioadade consum maxim ale graului. Perioadele critice pentru nutritie la grau sunt: a) la terminarea infratirii, cand are loc diferentierea spicului; b) la aparitia primului nod, cand are loc diferentierea c) la formarea celui de-al doilea mod, cand apar staminele si se formeaza boabele in
spic. Perioada de consum maxim se situeaza in intervalul de la inspicare la coacerea in lapte. In aceste faze plantele trebuie sa fie asigurate cu hrana necesara. Cand se administreaza ingrasamintele cu azot ? In general, cantitatea de ingrasaminte cu azot recomandata la grau este de 70-120 kg/ha s.a. Acestea se administreaza: 1. O cantitate mica, la dezmiristit (20 kg/ha), pentru activitatea microorganismelor care descompun paiele, prevenind astfel “foamea de azot”. 2. Cam o treime din doza la pregatirea patului germinativ pentru semanat. Se excepteaza situatiile cand graul are ca premergatoare o leguminoasa sau cand solul are o stare de fertilitate buna si s-a lucrat din vara, asigurandu-se o buna nitrificare. 3. Restul dozei se administreaza in timpul perioadei de vegetatie, si anume:
AGRICULTURA...
a) in mustul zapezii (februarie-martie) necesar pentru reluarea vegetatiei si pentru formarea elementelor de rod; b) la impaiere (40-60 kg/ha), in functie si de cantitatea de apa acumulata in sol in perioada de toamna-iarna; c) la aparitia ultimei frunze, aplicat sub forma solida sau ca ingrasamant foliar, concomitant cu tratamentele foliare. Prin aceasta se obtine cresterea capacitatii de absorbtie radiculara si se prelungeste mentinerea in stare verde a aparatului foliar, in special a frunzei standard cu rol in fotosinteza si in depunerea de substante in bob. La momentul aplicarii se mai tine seama si de starea de vegetatie a culturii graului, in sensul ca pe culturile cu densitate redusa se administreaza mai timpuriu pentru a realize mai multi frati fertili, iar daca densitatea este mai mare se intarzie aplicarea pentru a nu spori aceasta densitate cu repercusiuni asupra cresterii sensibilitatii la boli si la cadere. Dozele de azot aplicate se corecteaza cu anumiti coeficienti, in functie de o serie de factori, si anume: 1. In functie de cantitatea din precipitatii acumulata in perioada de iarna se aplica coeficientii: 1,3- cand se acumuleaza precipitatii peste media zonei; 0,8- cand se acumuleaza sub medie. Exemplu: Doza stabilita a fost de 90 kg/ha N s.a. cand se acumuleaza peste medie: 90 X 1,3 = 117kg/ha; cand se acumuleaza sub medie: 90 X 0,8 = 72kg/ha. 2. In functie de temperature mediului se aplica: 1,4 cand temperature este scazuta; 0,8 cand este mai cald si exista activ-
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
13
itate microbiologica. 3. In functie de
structura culturilor se aplica: 1,3-1,4 in structura fara leguminoase; - 0,8 cand exista leguminoase. 4. In functie de gradul de fertilitate a solului se aplica: 1,3-1,5 pe solurile cu fertilitate scazuta; 0,5-0,7 pe solurile fertile. Cultivatorii trebuie sa tina seama si de tipul ingrasamintelor chimice cu azot aplicate, astfel: pe solurile cu pH neutru se va aplica azotatul de amoniu; pe solurile cu pH acid se va aplica azotatul de calciu (nitrocalcar); pe solurile saraturate se recomanda sulfatul de amoniu. In ceea ce priveste urea, nu se recomanda a se aplica la grau deoarece, nefiind incorporate in sol, la temperature de peste 15ºC si vant se descompune enzimatic in CO² si NH³ care se volatizeaza, inregistrandu-se pierderi de 20-30%. n Constantin Iacob, Inginer agricol
14
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0765222.592. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0765222.592. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0765-222.592. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.
Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-507.307!
PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! n Manager PROPRESS, Alin BARBU
Prima televizune online din Vâlcea!
ANUNTURI & PUBLICITATE
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, calitate excep]ional`, vinul este curat.
n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592
Rela]ii la tel: 0720-932.082
nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592
SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI
Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072
angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:
0768-103.501 Vând mansarde din BCA, strada Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:
0751-898.584 Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:
0762-460.106
15
Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.
SC MATDAN SERVICE SRL
angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:
0728-242.765
SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase. R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156. Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.
C M Y K
16
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
Pentru cei care încă nu ştiu acest lucru, Cremenarii reprezintă acel sat al comunei Galicea situat pe malul stâng al Oltului şi este o „(…) străveche şi pitorească aşezare de moşneni”, aşa cum bine a caracterizat-o istoricul peregrin pe meleagurile noastre, Nicolae Iorga. De pe aceste minunate plaiuri îşi are originile eroul Popa Radu, fost pandur în oastea lui Tudor Vladimirescu, pe care l-a însoţit până la moarte. Îi zice Popa Radu pentru că şi-a început viaţa la o mănăstire de maici care l-au găsit, i-au dat nume şi l-au crescut în spiritul bisericii ortodoxe pe care, mai apoi, cărările vieţii l-au dus printre haiducii din pădurea Cotoşmanilor, la Căpitanul Gheţea, cu care a ajuns în oastea
lui Tudor Vladimirescu. Ca pandur credincios, el a fost martorul odioasei trădări, după care, un destin miraculos l-a purtat către satul Cremenari, care chiar avea nevoie de un preot, unde a şi rămas, până la sfârşitul vieţii, adică până în anul 1870. Încerc să-l prezint pe eroul meu, cunoscut şi sub numele de Radu de la Maici, dându-i dimensiunea cuvenită şi, mai apoi, am să justific cu izvorul istoric care mia furnizat această preţioasă informaţie. Fusese găsit în pădure, prunc nenăscut, părăsit de o păcătoasă fată/femeie (poate şi nevinovată) şi a fost crescut la un schit de maici, iar când s-a făcut mai măricel, a fost dat spre creştere sfântului şi preaînvăţatului
ISTORIC...
părinte Costea de la Schit. Ascultător, harnic şi inteligent, cu frică de păcat, copilul şi, mai apoi, tânărul Radu îşi însuşeşte învăţătura din sfintele cărţi, citind şi scriind. La vârsta când trebuie să părăsească mănăstirea de maici, cu o avere formată dintr-o lădiţă cu cărţi sfinte de care nu se va despărţi toată viaţa, Radu îşi câştigă pâinea ca ajutor de cioban la o stână de unde pleacă din pricina unui baci prea hapsân şi neomenos, iar apoi devine sluga unui negustor de vite, de unde fuge, mai apoi, nesuportând acea povară a păcatului săvârşit fără voia lui. Devine, mai apoi, ucenicul harnic al unui potcovar şi „păcătuind” iarăşi, fuge şi de aici, dar nu fără a se căi amarnic pentru
C M Y K
ISTORIC... faptul că devenise „tată” al unui copil pe care îl părăsea, tot astfel precum el însuşi fusese părăsit de părinţi. A nimerit şi a fost primit în ceata haiducilor din Pădurea Cotoşmanilor, mai ales de către Căpitanul Gheţea, un duşman declarat al bogătaşilor, pe care îi pândea la drumul mare, le lua aurul şi îl împărţea, mai apoi, celor săraci şi oropsiţi. Aflând însă, cu multă mâhnire că, chiar printre acei haiduci, se aflau hoţi şi chiar ucigaşi – robi ai banilor şi ai câştigurilor fără muncă, cu desaga-i cu lada de cărţi dăruite de către Părintele Costea, rătăceşte pribeag şi găseşte, în cele din urmă, un adăpost, al o mănăstire – la Hurezii lui Brâncoveanu. Chiar şi printre călugări, eroul nostru cel incoruptibil, cu vocaţia sfinţeniei, descoperă setea de îmbogăţire, mai ales prin invazia grecilor în mănăstirile noastre. La momentul ridicării împotriva împilării greco-fanariote, prin Revoluţia lui Tudor Vladimirescu (1820 - 1821), Radu de la Maici, eroul nostru, nu a ezitat, nici un moment, să pună de o parte rasa monahală şi să se facă pandur în oastea marelui patriot oltean, meşteşugul armelor avându-l învăţat încă de pe timpul când se afla în ceata haiducilor din Pădurea Cotoşmanilor. După ce a ost primit în oastea pandurilor, Radu a depus jurământul faţă de popor. În fiecare seară, după aceea, se prezenta la Canţelarie, unde, alături de mulţi alţi călugări, de pe la diferite mănăstiri, scriau acte administrative, scrisori către alte canţelarii şi personalităţi importante, plănuiau acţiunile oştirii… Aici, l-a întâlnit şi pe Părintele Ilarion, care ajunsese episcop, printre puţinii, în momentul acela, când majoritatea şefilor bisericii erau de origine grecească, care l-a remarcat pe Radu pentru învăţătura sa şi pentru tenacitatea sa cu care a păstrat secretele. Pentru Radu, personalitatea lui Tudor Vladimirescu era aceea care impunea foarte mult respect şi ascultare. Radu vedea în el un eliberator al ţării de asupritori şi de păgâni. De aceea, a fost alături de el, la data de 21 ianuarie 1821, atunci când, în prezenţa unei mari mulţimi de săteni, care sosiseră din satele învecinate şi a foarte mulţi panduri, a citit Proclamaţia de la Padeş, care a răsunat în toate ţinuturile locuite de români, iar
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
mai apoi, şi la Drăgăşani, acolo unde au fost găzduiţi de Florica, sora haiducului Iancu Jianu, la trecerea peste Olt a oştirii de 12.000 de panduri, în drumul lor spre Bucureşti. Obligat să oprească la Goleşti, aceasta pentru a evita confruntarea cu trupele lui Ipsilanti, Tudor Vladimirescu a devenit victima eteriştilor, care reuşiseră să strecoare, printre panduri, spioni de-ai lor. Aflat în apropierea foişorului – Conacul de la Goleşti – Radu a fost martorul pregătirii mârşavei trădări şi a încercat ca să găsească un pretext pentru a putea ajunge la Tudor, dar a fost oprit de către un bulgar gras şi mustăcios cu următoarea ameninţare în glas: „Vezi-ţi de Scriptura ta, părinte, că altfel dai de dracu. Nu mai ajungi la Dumnezeu!”. Radu a fost printre aceia care au fost capabil să îşi dea seama, de unii singuri, că frumosul vis de eliberare de sub robia turcă nu mai avea nici o şansă de izbândă fără comandantul lor ilustru, Tudor Vladimirescu. Nu avea deloc încredere în comandanţii bulgari şi acesta este motivul pentru care a plecat. Neavând unde să meargă, mai de ruşine, mai de teamă, a fugit prin păduri, a răbdat de foame şi, învins tot ca şi în alte dăţi, a ales calea bejeniei, înfruntând sălbăticia, până când a fost descoperit zăcând la o margine de sat, de către o femeie bătrână, la marginea pădurii Ogoarele din satul Cremenari, sat care avea nevoie şi de un preot nou, întrucât
17
cel dinainte murise, de ceva timp. O bună bucată de vreme, Popa Radu, căci aşa îi zicea lumea, păstoreşte cu mare vrednicie Cremenarii, este iubit de oameni, oficiază cele mai frumoase slujbe de leturghie, reconstruieşte sfântul locaş, îşi întemeiază o familei cu Floricapreoteasa, are copii de a căror bună creştere se îngrijeşte cu o foarte multă prisosinţă. Acesta este eroul descoperit de mine în cartea care astăzi îi este strănepot Popii Radu, medicul Nicolae Radu, autor de tratate de medicină, dar şi al unei cărţi lansate în anul 2005, din care m-am inspirat cu hărnicie. Cartea se numeşte: „Memorie uitată – restituiri”, unde eroul meu, Popa Radu – adevărat sau plăsmuit de mintea inteligentă a strănepotului său, ma determinat ca să îl prezint încă odată. n prof. Măcinic Georgescu
18
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
Elevii din comuna Galicea au obţinut rezultate excepţionale, care nu pot fi trecute cu vederea şi la tezele unice, atât la clasa a VII-a, cât şi a clasa a VIII-a, la toate materiile la care s-a susţinut această probă. Potrivit directoarei Şcolii cu clasele V-VIII din Galicea, de la această instituţie de învăţământ, 36 de copii, elevi în clasa a VIIIa au partidipat la teza unică, iar alţi şase, de la Şcoala Bratia Deal. La clasa a VII-a situaşia a stat puţin altfel, în sensul că s-au înscris doar 31 de elevi de la Şcoala Galicea,dar 12 de la Şcoala Bratia Deal. “Rezultatele au fost foarte bune, atât la Limba Română şi la Matematică, cât şi la Istorie şi Geografie, la ambele clase. Prin rezultate foarte bune, eu, personal, înţeleg note care evidenţiază realitate. Adică, la Galicea, s-au obşinut la acestze teze unice, note apropiate de cele care există în catalog, semn că nu s-au făcut jocuri de culise. Am vrut să vedem care este ade-
INVATAMANT
Vã invitãm sã vizionvărata valoare a copiilor pe aţi nişte materiale din care îi educăm aici şi am care reiese atât modul în reuşit să vedem acst lucru. Au care îşi cinstesc aceşti elevi fost şi note de trei şi patru, comuna, cât şi felul în care se este drept pentru că există, şi prezintă instituţiile de învăţământ la noi, copii mai puţin din comuna Galicea, începând din pregătiţi, însă ne mândrim, data de 24.01.2009, pe primul post mai ales la Matematică, disci- de televiziune online din judeţul plina cea mai grea, după cum Vâlcea: PRO ExpreS TV de foarte bine ştim, cu toţi, şi cu Drãgãşani, pe site-ul: www.publipro.ro note de 9 sau chiar 10. Avem mai
o lucrare, la această disciplină, care nu are nici un cusur. Mă îndreptăţeşte să spun că este o lucrare perfectă. Este vorma despre lucrarea elevei Gabriela Popescu, fata preotului Dorinel, cea mai bună elevă, de altfel, din şcoala noastră, de la clasa a Vii-a, bineînţeles. Pentru că avem copii foarte buni şi la clasa a VIII-a. Este vorba de elevi precum: Livia Şogor, Teodora Popescu, Ştefan Ianoş, Alina Comăneci şi alţii, foarte buni la clasa aVII-a. În ceea ce priveşte tezele unice, comuna Galicea urcă din nou pe podium, în topul localităţilor din mediul rural vâlcean. Am trimis mereu la liceu copii dintre cei
buni şi tocmai de aceea ne aşteptam să ne clasăm, şi de această dată, pe primele locuri. Are şi de ce să fie aşa, dacă este să ne gândim la cât de mult s-a investit în învăţământul din Galicea, în sediile unităţilor şcolae, în dotarea lor şi altele. Tocmai de aceea, profit de ocazie pentru a le atrage atenţia elevilor, odată în plus, că, pentru tot ceea ce s-a făcut pentru ei, singura lor obligaşţie este aceea de a face cinste comunei noastre prin rezultatele pe care le obţin la învăţătură!”, ne-a spus doamna Florescu. n Alin BARBU
[email protected] www.publipro.ro
EVENIMENT...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
19
Geani Buznea, copilul minune al comunei Galicea! Milioane de telespectatori au urmărit, în Ajunul Crăciunului faza finală a concursului “Vreau să fiu vedetă”, pe postul de televiziune Antena 1. Cei 24 de concurenţi, câştigători ai concursului din timpul anului 2008, susţinuţi de părinţi şi de rude au trăit nişte emoţii teribile în faţa juriului. Ei au fost încurajaţi de Roxana şi Ovidiu Cuncea. Fiecare dintre ei merită apreciat pentru că s-au zbătut să dea ce aveau mai bun în ei: voce, instrumente, joc de scenă, mimică, zâmbet, voie bună şi au cântat care mai de care mai bine... Dar premiul I a mers la reprezentantul comunei Galicea, Geani Busnea, fiu al satului Cremenari. Cu hora Stacatto pe care a interpretat-o impecabil la fluier a reuşit să cucerească inimile celor din juriu şi, bineînţeles, ale publicului spectator şi a celui din faţa micilor ecrane. L-am urmărit şi noi, toţi galicenii, laolaltă cu prietenii lui şi am trăit, cu toţi, emoţii pur şi simplu nebănuite. Ne-a lăsat mască pe toţi în momentul în care şi-a adjudecat premiul I, suma în bani pusă la bătaie penru acesta fiind nici mai mult nici mai puţin decât 15 mii de euro!... De aceea, sunt convins că numelel Geani va fi mereu aclamat de întreaga suflare din comuna
Galicea căruia acest puşti i-a făcut cinste cum nu se putea mai bine. Luminată fie-ţi calea, Geani, “copilul minune de la Galicea”, binecuvântat de Papa de la Roma, căci te-ai umplut de glorie şi ai reuşit să creşti nemăsurat în ochii tuturor! Dumnezeu să te ajute ca să îţi foloseşti acest dar pe care El ţi l-a dat, iar tu ţi l-ai însuşit cum nu se putea mai bine, prin voinţa şi prin perseverenţa ta, cu sprijinul părinţilor tăi iubitori! Cântecul tău a reuşit ca să spargă barierele timpului şi noi suntem convinşi că el a ajuns deja la urechile acelora care trebuie să îl audă, căci meriţi cu prisosinţă un trai decent, într-o locuinţă corespunzătoare - alta decât gospodăria de 11 metri pătraţi. Te iubim cu toţi şi te aşteptăm printre noi!... n prof. Măcinic Georgescu Şcoala Bratia Deal comuna Galicea
20
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
UTILE...
Profesionist. Efectuez filmări video la diverse ocazii. Preţuri care rad concurenţa dintr-un foc! Maxim 150 de euro de eveniment, indiferent de durata filmării şi de complexitatea montajului video. Rapiditate, profesionism şi, mai ales: SERIOZITATE! Relaţii la numărul de telefon:
0729 - 507.307 F Medita]ii informatic` [i limba englez` pentru \ncep`tori. Rela]ii la telefon: 0729-507.307.
SOCIAL...
Rezultatele ultimului sondaj de opinie realizat de redactorii noştri, printre localnicii din comunele Ioneşti, Galicea, Orleşti, Prundeni, Suteşti, Amărăşti, Creţeni, Glăvile, Voiceşti, Ştefăneşti şi chiar printre cei dn municipiul Drăgăşani sunt cât se poate de mulţumitoare. Aceasta, deoarece oamenii ne-au spus, în proporţie de 100% că nu dau doi bani pe normele Uniunii Europene. Ei vor să-şi păstreze tradiţiile milenare, nu numai în ceea ce priveşte tăiatul porcilor de Crăciun, dar şi în ceea ce priveşte modul de fabricare al licorii magice, ţuica. Şi cum perioada de acum este cea mai bună pentru prepararea acestei licori după tradiţiile străbune, ne-am axat mai mult pe această temă. ”Pentru Dumnezeu, taică, păi de când mâncăm noi porc înjunghiat în curtea noastră şi pârlit pe grătarul nostru, de când bem
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
noi ţuică de prună făcută de noi, acasă, în cazanul nostru de aramă, de când mâncăm noi brânză de-a noastră neambalată de fabrică… UE asta sau cum îi ziceţi dumneavoatră nici nu exista. Şi uite că n-am mai murit! Ba, din contră, duceţi-vă şi luaţi brânză din Annabella de la Drăgăşani, spre exemplu. Luaţi din aceea ambalată aşa cum vor ăştia din Europa. Dacă nu o găsiţi putredă pe la mijloc, eu îmi tai gâtul!”, ne spuena un bătrân din comuna Galicea, sub păstrarea anonimatului. Nici în ţară situaţia nu stă tocmai altfel. Potrivit ziarului Evenimentul Zilei, „(…) Confruntaţi cu carnea do porc contaminată cu dioxină, ţăranii români nu-şi fac griji. Ei îşi taie porcii din bătătură conform tradiţiei, regulile europene fiind catalogate drept o glumă proastă şi ciudată. Printre toate crizele şi disponibilizările care ne iau de
21
cap în fiecare săptămână, ne-a mai zdruncinat o veste, pe cât de nesănătoasă, pe atât de îngrijorătoare: supermarketurile din România s-au umplut şi au comercializat, de trei luni încoace, carne de porc contaminată cu dioxină. Dacă anul trecut am fost atacaţi de pesta porcină, Crăciunul de anul acesta ne-a mai pregătit o „bombă“ a sănătăţii dioxina. Deşi Europa îi primeşte în farfurie doar cu o „asomare“ înainte de sacrificare, mulţi dintre ţărani n-au auzit de asta. Tăiat în ogradă, pârlit cu butelia şi tranşat pe masă, porcul român are alt gust. „Proprietarii“ lor nu se lasă păcăliţi cu o hârtie ştampilată, oricât de de sus ar veni ea. Chiar dacă informaţia le trece pe sub nas, o sfidează de dragul tradiţiilor. Porcul rămâne rege pe masa lui şi când moare din mâna stăpânului, cu un cuţit înfipt în beregată. Deşi de la 1 ianuarie a devenit obligatorie, anestezierea animalelor înainte de sacrificare a putut fi amânată timp de trei ani, perioadă în care autorităţile române ar trebui să se ocupe de educarea populaţiei cu privire la obligativitatea normelor. A trecut aproape unul, şi de „lecţii de moarte“ a animalelor nu s-a ocupat, încă, nimeni. Animalele din bătătură, oricât de puţine, au planificare serioasă la tăiat. Sacrificarea nemiloasă a porcului, în Ajun de Crăciun, a rămas tradiţia pe care Stelică, din Vrancea, spre exemplu, nu o dă pe toate legile alea europene: „E, am văzut eu la televizor. Nu e lege scrisă. Şi chiar dacă e lege, tot bag eu cuţitul în el. Dacă nu-i văd sângele la gât, degeaba l-am crescut!”. Şi în ceea ce priveşte ţuica, la nivel naţional, nu numai şa Galicea, situaţia se prezintă cum ne-o descria un galicean din tată în fiu: “Luaţi toate gospodăriile la verificat. Dacă este una unde nu găsiţi cazan de ţuică tradiţional, eu îmi tai gâtul! Nimeni nu va distruge tradiţiile noastre milenare!”. n Alin BARBU
[email protected] www.publipro.ro
22
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
SCRISORILE CITITORILOR CITITORILOR
DREPTUL LA CULTURA ~ EPISODUL AL V-LEA ~ Dragii mei cititori ai revistei “Viata Galicenilor”, avand in vedere ca acest articol si acest episod apare in jurul datei de 15 ianuarie 2009 doresc pe aceasta cale sa va doresc numai bucurii, sanatate, sa fiti cat mai aproape de noi, cei care luna de luna incercam sa aducem in casele dumneavoastra anumite aspecte din aceasta comuna. In ultima aparitie a revistei “Viata Galicenilor” din anul precedent respective 2008 a fost publicata agenda culturala a anului 2009, mai ales in ceea ce priveste cultura si dezvoltarea comunei, lucru deosebit zic eu, o persoana care nu pot fi considerat novice in acest domeniu de care sunt cel mai apropiat. Dupa cum am observat destul de usor toate evenimentele culturale au termene precise, sper sa se si respecte si desigur sa fie si fondurile necesare de care depinde totul, iar la votarea bugetului primeriei sa se tine cont ca aceasta dorinta sa devina realitate. O alta dorinta a mea personala ar fi ca impreuna cu ceilalti colegi din acel ansamblu “Topologul Galicea” care am participat in cursul anului 2008 la Festivalul Cultural Pastoral de la Babeni si Festivalul Teodosie Rudeanu la Galicea sa fim cu adevarat mai mult in centrul atentiei autoritatilor locale, sa fie convinsi ca stim ce avem de facut fiind si pregatiti in domeniu, iar toata aceasta munca artistica o facem pentru a reprezenta comuna Galicea si nu numai pe noi individual. Dragii mei, doresc sa spun ca nu sunt eu prima persoana care foloseste un cuvant mare si anume ca cel mai bun ambassador al unei tari la toate nivelurile este sportul si cultura, in cazul noastru de comuna avem nevoie de oameni cu personalitate de care nu ducem lipsa, dar totul trebuie pus si in practica, mai ales cu sufletul. In toamna care a trecut, avnd o probema de rezolvat in orasul Dragasani, am trecut si prin piata centrala. In fata unei gramezi de lubenita si pepeni, pe un scaun statea o femeie bine proportionate, iar langa ea un cantar, o bucata de carton pe care scria “pepeni de Dabuleni”. Dupa ce am cumparat o lubenita de 5 kg, am intrebat pe aceasta femeie cum merge vanzarea. Fara sa ma priveasca, cu ochii in pamant zice: “Prost maica si multa saracie la noi unde avem pamanturi nisipoase si nu se pot cultiva alte culturi”. Eu din fire o persoana glumeata zic: “Tanti, in afara de saracie, ce mai aveti ?”dupa care femeia zice: “Maica, noi la Dabuleni o avem pe Ionela Prodan”. Dragii mei cititori, trebuie sa recunosc ca aceste spuse de aceasta femeie m-a lasat “masca”, si atunci m-am gandit cati dintre noi suntem capabili sa facem un gest asemanator ca femeia aceea simpla de la tara, care se mandrea cu cineva care nu facea parte din familia sa. Dupa ce am felicitat-o pentru atitudinea ei si pentru a-i arata ca stiu cine este Ionela Prodan, foarte rapid i-am spus trei titluri de cantece:
- Fetelor,ma ascultati - Alunelul - Din bucata mea de paine Dragii mei, pentru a nu mai lungi prea mult vorba m-am gandit ca nu ar fir au sa fiu tot eu cel care prin intermediul acestei reviste sa public asa cum am facut si cu alte persoane numele altor personalitati cunoscute in domeniul sportiv, artistic sau poetic, nascuti in comunele din judetul nostru. Pentru inceput voi incepe cu comuna vecina, respective Olanu, unde o gasim pe interpreta de muzica populara, Maria Ghinea si pe fratele ei, Costel, pe poetul si epigramistul Ion Talmaciu, precum si pe fotbalistul Marin Catargiu. Trec Oltul si ajungem in comuna Ionesti, satul Marcea. Aici, o gasim pe Maria Dragomiroiu. Mai departe, la Slatioara, il gasim pe scriitorul Dinu Sararu cu “Niste Tarani”, apoi la Mateestii lui Ion Lupu. Dupa care ne intoarcem la noi in comuna, unde ne intalnim cu niste interpreti instrumentisti, repsectiv familia Buznea si, cu permisiunea dumneavoastra, cu atletul Tudor Enache. Dragii mei cititori, in preajma alegerilor locale din vara anului trecut, priveam la televizor o intalnire a diversilor primari din diverse comune din tara, totul in prezenta unui public destul de numeros si a unui moderator care le punea intrebari dintre cele mai diverse, de genul: “Daca ajunteti primar, ce veti face pentru comunitatea respectiva?”. Desigur, fiecare a spus asa cum a crezut ca era mai bine... La sfarsitul emisiunii, moderatorul a intrebat o persoana din public ce primar i-a placut mai mult dintre toti cei prezenti, iar aceasta, in hazul tuturor, a spus: “Daca nu mint eu, nu e bun nimeni!”. Am dat acest exemplu pentru a ne face pe noi insine sa aprexiem valorile, sa le promovam, sa nu mergem pe ideea prezentata mai sus, anume ca daca nu mint eu, nu e bun altul! In incheiere, m-am gandit la detectivul Ernest de la postul de televiziune PRIMA TV, cu emisiunea lui Tradati In Dragoste, care, la final, spune: “Aveti grija cu cine umblati, ca noi suntem cu ochii pe voi!”... n Cu stima si respect, IONEL ENACHE
LITERATURA...
Cine n-are soacră, să-şi cumpere! Cine n-are-n casă soacră, N-are cui să îi dea apă Şi n-are cine să-i stoarcă Nervii şi zilele bune. (N-ar mai avea-o pe lume!) “- Ce bine că ai, vecine, Cine să îţi dea la câine, La păsări şi dobitoace! Să n-o ai, ce te-ai mai face? Că-aveţi amândoi servici Şi plecaţi la ora cinci!” (Un vecin, mereu, îmi zice) Eu, cu mintea mea, novice, Când l-aud, ştiţi ce-aş vrea mult Ca să i-o dau împrumut Un an sau măcar o lună Ca să-i facă viaţa “bună”!... (Ea îmi recomandă tot) “-Să ari locul “Peste Olt”,u -La Stoiceni, un prun s-a copt, -Nu mai sunt lemne uscate, -Gardul vechi s-a rupt în spate, -Vezi că s-ar vierî purceaua. Când o duci să-i faci damblaua? -Vreau mălai la mori de apă, -S-au făcut porumbii de sapă...”.
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
23
Şi uite-aşa mărunt mă toacă, Fiindcă d-aia-mi este soacră!... Vrea ceva, dar nu e bine. “-Fă! dar, lasă-mă pe mine! Pleacă! Vino înapoi! Ce-ar fi ca să creştem boi?”. “Ne-a scos cloşca doar cinci pui. Du-te-n grajd şi bate-un cui! - Ăl bătrân ţi-e ca şi tată.
Opereazăl de prostată! Şi fiindcă tot umbli mult, Ia-mi sandale, că s-au rupt!”. Du-te, vino, pleacă, stai! Uite-aşa petrec, ca-n “rai”. Şi-aştept ziua de mâine, Cum aşteaptă bietul câine... Rabd şi zic: “Cât o dura?” Simplu: “Cât e soacră-mea!”. Dar, am o nedumerire: O-ngrop eu, sau ea pe mine? *** D-aia zic o vorbă sacră: “N-aveţi? Luaţi-vă o soacră! Cumpăraţi-o, dacă-i cazu, Să simţiţi ce e necazul!”... n prof. Măcinic Georgescu
C M Y K
24
LITERATURA...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
TARA MEA Tara mea cu munti si vai Si bogata-n toate, Nu “pleca” d-aici, mai stai Pro eternitate! * * * Traim in jafuri si orori Si-n rasturnare de valori. Fac cariera impostorii, Apar in fata arivistii Recidiveaza activistii, Stirpea lui Dinu Paturica, Contemporani cu Traienica, Evaziunea si cu spertul, Fac casa buna cu comertul. E dat exemplu cel cu oul Si scapa cel ce fura boul. Leul din spatial mioritic, Incepe anul cam rahitic. Bugetul nostrum pe un an, E svaiter – tip elvetian, Blocajul ulta agravant, E cancer generalizat. Batem mereu pasul pe loc, Producem mult, ins ape stoc, Un fel de marfa de la foc Ce nu se vinde nici pe troc. Reforma pare cam oloaga Ca o caruta c-o martoaga, Trei o imping cu greu din spate, Iar patru-i baga bete-n roate Romanul ca sa aiba spor S-a “convertit” in negustor. Ne ocolesc investitorii Si ne someaza creditorii Cu perspectiva de-a fi tara Capitalist falimentara.
Se trag in plen la aghioase Si-i mai dihai ca la Tanase. Cand ajung unii la tribuna Pricepi cu greu ce vor sa spuna Si-ncep galceava ca-n bazar, Cu mult umor involuntar. Trec unii des din poarta-n poarta Dar nu stiu nici ce hram mai poarta. * * * Se schimba si se fac guverne In timp ce viata ne cam cerne, Si-atunci cand vrem “sa traim bine” Multi bani se dau pentru scutire. Se fac promisiuni desarte, Valabile doar dupa…moarte. Stanga si derapta s-au legat Si-un pumn puternic au format Ca sa loveasca – PUNCT OCHIT Dintr-un guvern de “monolit” Se-ncearca legi, ceva decrete Se schimba mersuri sau sa-ndrepte Dar toti cu CRIZA MONDIALA SUCCESIUNEA–GREAUA BOALA Politica de-austeritate Sa ne conduca pana la…MOARTE. * * * Aici e tar ace-o avem “TRAI-VOM BINE!” vrem nu vrem Traim in tara lui Basescu, Traiesc si eu …UMIL GEORGESCU!
AM FOST MEREU ... Am fost mereu la unison Cu omul simplu din popor De aceea totdeauna zic El a ramas
Profesor. Georgescu M. Scoala Bratia Deal-Galicea (Dupa GH. P-ULMU “Fresca societatii romanesti”)
mereu mic. Ma vad pe mine in tot ce fac Nu pot sa fiu la toti pe plac Chiar daca incerc sa fiu cinstit Ei tot pe mine ma vad mic. Ma vad pe mine luptator Ca omul simplu din popor Ma lupt cu
morile de vant Dar ce sa fac ca sunt plapand. Incerc mereu sa ma ridic Dar ce sa fac daca sunt mic Sa ma sustin nu se mai poate Iar zilele sunt numerate. n Ionel Enache
C M Y K
LITERATURA...
La Umbra Întunericului
Atât de multe se ascund în lume şi chiar mai multe dincolo de ea; Atât de negre- s visele ce dorm pe ele sub aceaşi perdea! Unele sunt doar coşmaruri de- a căror faţă- mpietriră toate, Altele- s amintirea gravă- a viselor îndoliate! E greu să priveşti în soare; mai greu în umbra- i, noapte de noapte! L- adăpost de veşnic amurg, n- or mişca decât dracii, târând pe coate Către cine ştie ce alt Tartar, dar mereu către- aceiaşi moarte! Şi tu stai în cripta ta şi îţi plângi începuturile toate ... Şi- atâtea mişună sub scânteia unei torţe, ori la umbra unor ziduri! Şi doar un trup îşi toceşte geniul pe veşnicele patru scânduri...
*** Atât de cruzi fost- au regii căror le făcuşi prea multă umbră; Atât de oarbe coşmarurile: nu văd că realitatea- i chiar mai sumbră? Unii- ţi închiseră coşciugul sperând că- or stăvilii furtuna; Alţii se- ncăpăţânează- acum să mai işte încă vreuna! Vai şi- amar de ei; vai şi- amar de dracii toţi care- i ascultară! L- adăpost de iad, se- nalţă doar un podium. Îl cucerişi de prima oară! Căci e mult cât ştiu dracii toţi ca să facă; totuşi, destul de puţin! Şi tu te- adânceşti în tronu- ţi şi rimele scuipă peste toţi venin... Că- atâtea mişună sub noaptea- ţi, că deasupra- i e senin! Şi cândva, te- or trezi pe tine,ca la umbră de- ntuneric, să- ţi trăiască propriul chin...
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
25
Dacă, vreodată... Dacă iadul va voi vreodată- a te răni, Te- o blestema să rămâi cu toţi şi- a nimănui. Alin Şi- oi şti cât ai greşit BARBU, managerul când m- ai minţit, ziarului PRO ExpreS de m- ai chinuit, Drãgãºani Când te- oi fi plictisit, când jocul ţi- ai sfârşit. Şi- n mine- oi râde iar când, singură pe- un val, Te- oi găsi, cu ochii- ţi orbi, plângându- mă- n van… Dacă Raiul o voi durerea a- ţi linişti, Te- o blestema a iubi doar îngeri purpurii. Măcar pe ei de- ai şti de chin a- i linişti! Numai de- oi simţi că- s născuţi a te chinui! Şi poate- oi plânge lacrimi vii, căci te- oi fi tot gândit Că nimeni nu te- a iubit ca cel ce- ai chinuit…
Dacă- oi şti să strângi o mare între stânci, De- oi învăţa să plângi şi- oi cerşi, la mine, iar, sajungi, Vaduri faţa- ţi de- ar roi, inima- mi n- or mai răni! Şi- atunci, chinul ţi- o zâmbi ca şi când n- ai mai fi. Că de- ar fi ştiut dracul ce rival i s- o naşte tocmai Şi poate că- ntr- o zi, în visu- mi, vei veni: când râde mai bine; Or de- ar fi ştiut Dumnezeu că va da lovitura de geniu Coşmar atunci să- mi fii, dacă te- oi mai primi…
***
cu mine, N- ar mai fi greşit niciunul atâta zămislindu- vă pe toţi... Şi de- asta, l- adăpostul aceleiaşi nopţi, dorm temniţi cu neghiobi şi cu netoţi. Te- apasă- ntunericul bătrânului cavou; mai negru- i însă somnu- n lanţuri! În umbra orbului întuneric, făcliile- nvaţă, ceas de ceas, alte danţuri. Prinşi în ele, dracii schimbă zăbala doliului pe- un strai de samur! Şi- ncoronat de torţe, Dumnezeul mort vă zâmbeşte iar dur! Că- atâtea glasuri câte cerură coroană de spini pe- a mea frunte, Atâtea- mi saltă azi, tăcute, între zori şi noapte, nouă punte...
Şi să ştii că te- oi ierta, de te voi chema, În genunchi, la crucea mea, să- ţi plângi lacrima! Şi de- oi pofti la vreun sărut, poţi lua un pumn de lut, Ca să ştii că ce- ai avut, pururi ai pierdut! Tot ce- avu viaţa- ţi mai bun, nu- ţi mai râde- n drum, Te plânge ca un nebun, dar stă prea departeacum!… 11. IANUARIE. 2005, ~ Rm. Valcea, Valcea ~
26
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
- Matematicienii de la Univer sitatea Cali for nia din Los An geles (UCLA) au reusit sa descopere cel mai mare numar prim cunoscut. Noul numar prim are aproape 13 milioane de cifre si a fost decoperit utilizand 75 de computere conectate intre ele. Pentru aceasta descoperire matematicieniii vor primi un premiu de 100.000 de dolari, oferit de Electronic Frontier Foun dation. Numerele prime sunt cele care pot fi împartite exact numai prin ele însele si prin 1. - In topul celor mai scumpe orase ale lumii, realizat de E conomist In te lli gence Unit, Bucurestiul a ajuns anul acesta de pe locul 109, pe locul 95, intrand astfel in top 100. Oslo, Paris, Copen haga si Londra sunt cele mai scumpe orase din lume, potrivit expertilor britanici. Printre primii zece lideri, doar doua orase nu fac parte din Europa, acestea fiind Tokyo si Osaka. New-Yorkul a fost categorisit drept cel mai scump oras din America. Cele mai ieftine orase potrivit studiului sunt: Atena, Praga, Lisabona si Varsovia. La realizarea acestui top au fost luate in calcul peste 130 de orase din intreaga lume.
CURIOZITATI Zayed ben Sultan Al-Nahyan din Abu Dhabi, numită astfel după numele fondatorului EAU. Nouă bucăti, în care culorile verde si crem predomină, realizate din cea mai bună lână de Sirjan (sudul Iranului) si din Noua Zeelanda, au fost cusute împreună. - Un u cra inean de 115 ani ar putea fi cel mai bă trân om din lume. Hryhory Nestor a fost des coperit de ziaristii de la Reuters. El pretinde ca nu s-a îmbolnavit niciodata, ca nu a fost niciodata la spital si nici macar nu a facut o vizita unui doctor. Simpaticul batrânel a dovedit ca este înca plin de vitalitate. Nestor a fa cut dovada vârstei cu pasaportul pe care scrie negru pe alb ca este nascut pe 15 martie 1891. Ucraineanul îsi aduce aminte ca vremurile erau mai bune în timpul imperiului austro-ungar. Tot ce îsi doreste acum este sa continue sa traiasca si sa prinda cea de-a 116-a aniversare. Singurele lui probleme sunt ca merge greu si nu aude prea bine. Nestor marturiseste ca secretul longevitatii sale este credinta în Dumnezeu, si, adauga el în gluma, faptul ca nu s-a casatorit niciodata. Pâna acum, cel mai batrân om din lume era considerat a fi Yone Minagawa, o japoneza de 114 ani.
- O cercetatoare israeliana sustine ca a reusit sa creasca un puiet de curmal din sâmburi vechi de 2.000 de ani. Într-o sera, de lânga orasul Eilat, Dr. Elaine - Cel mai Soloway, specialmare ista în plante medicovor cinale, a prezentat artizanal ceea ce se crede a din lume fi cea mai veche este iranplanta din lume. ian si va Sâmburele, plantat în 2005 si datat ca fiind de pe vremea putea fi stapânirii romane, a fost dezgropat în timpul unor excavari admirat de la fortareata Masada de pe muntele sacru, pe malul în curând Marii Moarte, acum 30 de ani si se presupune ca este cea într-o mai veche samânta germinata vreodata. În ultimii doi ani, moschee planta a fost izolata pentru a fi protejata de bolile moddin E mi erne. Pentru a readuce la viata o samânta atât de veche, ratele trebuie îndeplinite anumite criterii. Cercetatorii asteapta Arabe Unite, un privilegiu care a costat aproape 6 milacum ca planta sa ajunga la maturitate pentru a vedea daca ioane de dolari. Circa 1.200 de tesători din trei sate din sunt sanse de înmultire a speciei. Curmalul iudaic era nord-estul Iranului au muncit 18 luni pentru confecapreciat de romani pentru proprietatile sale medicinale, tionarea acestui covor de 5.625 de metri pătrati, folosind fiind folosit în tratarea multor afectiuni. Din punct de 38 de tone de lână si bumbac, a explicat un responsabil vedere genetic, este diferit de speciile care cresc astazi în iranian, Jalaleddin Bassam. Covorul, care are dimensiuaceeasi regiune, curmalul modern fiind adus din alte tari nile unui teren de fotbal american, în valoare de 5,8 milale Orientul Mijlociu. Curmalii au nevoie de 30 de ani ioane de dolari, va fi întins în impunătoarea moschee pentru a ajunge la maturitate si pot trai pâna la 200 de ani.
integrame/rebusuri
Careu 2 ORIZONTAL 1) Strânşi cu uşa. 2) Sprâncenată la o urare (pl.). 3) Strămoşii unui minotaur - Ultimul la plecare. 4) Extraterestru celebru - Este legat de frontieră. 5) Certaţi cu vorba. 6) Organizaţie militară. 7) Spus la greu - Face alianţă intre oricare două părţi. 8) Fetele din Căpâlna (sg.). 9) Tei! - A te apropia fără să ajungi. 10) Plăcut - A întrece fără faţă.
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
27
VERTICAL 1) Una neagră pe fond alb. 2) Roşia de lângă noi - Tovarăş credincios în expediţiile polare. 3) Fete necunoscute - Cap de gnu! 4) Exclude prefăcătoria. 5) Se încurcă atunci când treaba merge prost (sg.) - Acute! - Lac din Retezat. 6) Nu te atinge nici cu o floare . 7) Trecut de faza eliminatorie a competiţiei Destinaţie posibilă a călătoriei prin viaţă. 8) Sfârşit de mai! - Cade în picioare (masc. dim.). 9) Sursă subacvatică de electricitate Adânc în Anca! 10) Părinţii îi acordă întotdeauna prea multă atenţie. NECHIFOR ALEXANDRU, Ramnicu Valcea
28
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
VOIE BUNA
B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . nTiganca intarzie. La sosirea ei, tiganul, nervos, o intreaba: - Unde-ai fost, fa? - La servici. - Fa, te rup, pana la ora asta la servici? - Taci omule, c-am luat salariul si am fost la piata la cumparaturi. - Si ce ai cumparat, fa ? - Ete asta am cumparat, zice tiganca si ii arata o lingura de lemn. - Auzi fa , firai a dracu', noi navem bani de-o tuica si tu cumperi mobila... nUn prapadit de tigan moare. Piranda il jeleste: "unde ai plecat tu mai ciripanosule si cui ai lasat vila cea de milioane de euro, mertanu' si toate averili?" Unul dintre participantii la funerarii intervine. - Da stiam ca n-a avut nici de unele, de unde vila si toate celelalte? - Avea, n-avea, avea de gand sa-si ia, replica Piranda sigura pe ea. nSeful echipei de Formula 1 Ferrari si-a concediat tehnicienii si in locul lor a angajat tigani din Romania pentru ca scot rotile de 3 ori mai repede. Mai tarziu i-a parut rau. E drept ca fata de timpul obisnuit desfaceau rotile in 3 secunde insa in cele 7 secunde ramase au revopsit caroseria, au schimbat seria de fabricatie si au vandut-o drept Honda! nUn roman, englez si un tigan vor sa treaca granita. La granita era un robot care zicea nu. Vine romanu si zice: "Ma lasi sa trec?" - Nu, zice robotul. Vine englezul si zice: "Ma lasi sa trec?" - Nu, zice robotul. Vine tiganul si spune: "Te superi daca trec?" - Nu, zice robotul. n -Cum se sinucide un tigan? - Isi miroase ciorapii!
SINCERITATEA FEMEILOR: Pleaca sotul in alta camera cu mobilul in buzunar. Scoate mobilul si suna acasa. Sotia ridica receptorul. Sotul: - Scumpo, te iubesc... Apoi inchide receptorul. Se intoarce inapoi si intreaba: - Cine a sunat? - Nimeni... o prietena...
nUn tigan statea in penultima banca. Inspectorii se aseaza in spatele lui, in ultima banca. Profesoara pune intrebari, tiganul tot cu mana pe sus. Intr-un sfarsit, il pune si pe el sa raspunda. - Ia raspunde si tu Praleo! - Doamna, sa mor io ce picioare si tatze misto haveti! - Nesimtitule, cum iti permiti? Ai nota 2 si iesi afara magarule! In timp ce se ridica din banca, Pralea se intoarce la inspectori: - Ba, astia cu inspectia, daca nu stiti, nu mai soptiti minca-v-as! nUn puradel cade in hazna. Dupa ce-l scoasera cu chiu si vai, vazandu-l atat de plin de scarna, tiganul o intreba pe piranda: - Il spalam sau facem altul?! nUn tigan si un roman isi fac case una langa alta. Isi cumpara exact aceleasi materiale, mobila, etc si au facut casele identice. Peste un timp stau ei de vorba. romanul: Eu daca vand casa asta probabil o sa primesc 5 milioane de euro pe ea. Tiganul: - A pai daca e asa, eu primesc 7 milioane de euro pe ea. - Pai cum sa primesti tu 7 milioane pe ea daca a mea este identica si valoreaza 5 milioane? - Pai da, dar eu nu am vecini tigani! nDupa o zi criminala, in care lui Mos Craciun toate i-au mers prost - I s-au imbolnavit 4 pitici, 5 reni au racit, sania s-a rupt, a ramas fara bautura si a venit si soacra-sa in vizita, seara, suna la usa un ingeras cu un brad imens de Craciun. - "Ce sa fac cu bradul Mosule?" intreaba ingerasul. Si de atunci exista traditia cu ingerasul infipt in varful bradului... nO planeta trecea pe langa planeta Pamant si o intreaba: - Ce mai faci, soro? Nu te-am vazut de milioane de ani! - Nu prea bine, stii? mi-au iesit Homo Sapiens... - Nu te ingrijora, o sa treaca... nDaca va este frica sa nu va ingrasati, incercati sa beti inainte de fiecare masa 50 g de tarie. Taria, precum se stie din batrani, atenueaza frica! nDoi naufragiati au reusit cu greu sa ajunga pe o insula pustie.
- Suntem pierduti! - Nu-ti face griji, ne gasesc ei! - Crezi? - Sunt sigur! Am datorii de peste un milion de dolari! nBula la scoala. Cum era ziua invatatoarei fiecare dintre copii vine pe rand si ii da un cadou. Vine Ionescu, fiul brutarului, si ii intinde o cutie. Invatatoarea o ia, o agita putin si zice: - Sunt franzele nu ? - Da. Raspunde Ionescu. Vine Stanescu, fiul macelarului, si ii intinde o cutie. Invatatoarea o agita usor .. miroase cutia si zice: - Cotlete de porc nu ? - Da. Raspunde Stanescu. Vine Bula, tatal lui avea un magazin de bauturi alcoolice, si ii intinde o cutie. Invatatoarea agita cutia de doua ori si observa ca dintr-un colt incepe sa picure. Pune degetul pe cutie apoi il baga in gura si zice : - E vin alb nu ? - Nu. Invatatoarea pune iar degetul pe cutie si apoi il baga in gura si zice: - Hmmm, e sampanie nu ? - Nu. Zice Bula. - Ma dau batuta. Ce e ? - Un catelus.
Un american, un englez si un irakian sunt la baut intr-un bar. Yankeul isi bea berea si deoda ta arunca paharul in aer, isi scoate pistolul si face paharul bucati. Satisfacut zice: - La noi, in State, paharele sunt atat de ieftine ca nu e nevoie sa bem de doua ori din acelasi pahar. Englezul, impresionat de acest lucru, isi bea si el berea, arun ca paharul in aer, isi scoater pistolul si face paharul bucati, dupa care zice:' - La noi, in Insulele Marii Britanii, avem atat de mult nisip ca sa facem pahare incat nici noi nu avem nevoie sa bem de doua ori din acelasi pahar. Irakianul ii priveste, isi termi na berea de baut, arunca paharul in aer, scoate pistolul si impusca americanul si englezul: - In Irak avem atat de multi americani si englezi incat nu e nevoie sa bem cu aceiasi de doua ori!
UTILE
Maxima Lunii
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
29
Caricatura lunii
“Promisiunea este capacitatea de a dezam`gi oamenii!”
Judecând după gesturile însoţitorilor fostului cel (Cyril Connolly) om al planetei, am putea spune Citat celebru... mai puternic că posteriorul lui Bush nu mirosea prea bine!... “Curiozitatea \i
\mpinge pe unii PROGNOZA METEOROLOGICÃ s` descopere PENTRU URMÃTOARELE America, iar pe ZECE ZILE: al]ii s` asculte pe la u[i!” (Jose Maria Eca de Quinteros)
SFATUL LUNII: Un om de[tept poate s` \nve]e [i de la un prost. Invers e mai greu!
30
16 IANUARIE - 15 FEBRUARIE 2009
UTILE...
Reþeta lunii
Curcani din Aluat de Pâine Ingrediente: - 2 bile din aluat de paine (marimea unui ou mic fiecare) - 1 ou batut sticks de pretzel, migdale felii sau intregi seminte de susan sau mac, sau chimen, sau nuca pisata boabe de piper, sare sau rosmarin
Mod de preparare: Se face un aluat de paine care se imparte in bile mici de marimea unui ou mic. Se pune la frigider sa fie reci. Se poate face aluatul si se poate tine la congelator pana la trei luni de zile. In cazul asta inainte de a pune la congelator se formeaza bilute de marimea unui ou mic si se congeleaza separat, puse pe o tava. Dupa ce s-au congelat se pu toate intr-o punga, si se pastreaza pana le vine randul la copt. Deci, eu am scos aluatul de la congelator si l-am lasat la temparatura camerei pana s-a decongelat si a devenit moale dar totusi inca rece destul (altfel nu se poate lucra cu el ca se lipeste de maini). Se iau doua bile si una am presat-o cu palma sa formez un disc de
grosimea unui deget. A doua bila am presat-o doar putin si am taiat in doua, dar in parti inegale. Partea cea mai mica am modelat-o ca un sul si i-am dat forma cifrei doi, am uns cu ou batul partea discului unde trebuie sa fie gatul unui curcan si am lipit sulul. Apoi, se face o ciupitura cu foarfeca la jumate de cm de la varful sulului lipit pentru cap. Dupa aceia partea de aluat mai mare am presat-o cu palma si am crestat-o cu foarfeca, sa ii dau forma de eventai. Am uns din nou cu ou batut partea din spate a corpului curcanului si am atasat evantaiul obtinut si am format astfel coada curcanului. . Se a[eaz` direct pe tava pe care urma sa ii coc. Am acoperit cu o folie de plastic pe care inainte am uns-o cu ulei si am lasat la loc cald curcaneii ca sa isi dubleza marimea. Cand au fost aproape dospiti am indepartat folia de plastic, am uns corpul curcanului cu ou batut si am presarat seminte de susan pe corp iar pe coada am lipit (dupa ce am uns si acolo cu ou )
felii de migdale. Cine doreste poate folosi i loc de susan, seminte de mac, sau de chimen, sau nuci pisate. La capul curcanului unde s-a facut ciupitura aceea mica, partea de la inceput se trage in jos ca sa se formeze gusa curcanului si deasupra gusei se lipeste cu ou o felie de migdala sau chiar o migdala intreaga (asta va fi ciocul curcii). Se pune in cuptor tava si am copt la foc mediu ca si orice paine. Dupa ce iam scos din cuptor am rupt in doua un betisor de saratea si am infipt in corpul curcanului pe post de picioare La capul curcanului se lipeste cu ou cite o boaba de piper care este ochiul curcanului si de abia atunci se pune la cuptor ptr coacere
Mentiuni: Se poate folosi ou pentru a asambla partile curcanului, dar se poate folosi apa in locul oului atunci cand este post!...
Horoscopul pentru perioada 12 decembrie - 12 ianuarie 2008
31
Ciclul retrogradarii lui Venus influenteaza Berbecul intre 3 februarie si 6 iunie 2009, perioada de mare seductie si apetit sentimental, bogata in oportunitati, dar in care te poti confrunta si cu iubiri trecute, situatii afective ramase nerezolvate.
Primele luni ale lui 2009 dau apa la moara iluziilor, dependentelor, dezamagirilor, instrainarii, renuntarii sau, pur si simplu, inactivitatii. Recuperezi insa spectaculos in iunie 2009, sub patronajul inflacarat al conjunctiei Venus-Marte.
In 2009 ai succes in studiu, cercetare, munca de conceptie, activitate de autor, in tot ce implica intelectul superior, cunoasterea, cultura, viziunea si inspiratia.Te avantajeaza calatoriile si relatiile cu strainii.
Anul 2009 apare incordat si frustrant. Presentimentul unei bulversari te mentine in alerta. Poti rezolva multe prin ratiune si diplomatie, dar acolo unde nu merita, probabil ca vei renunta. Ultimele doua luni ale anului 2009 necesita o prudenta marita.
Daca te afli intr-o relatie improprie sau restrictiva, 2009 iti favorizeaza eliberarea.Iubirea poate veni de departe sau poate fi intalnita la drum. Indiferent de situatie, nu te ambala.
In 2009 treci, in plus, printrun proces de redefinire in raport cu relatia de cuplu sau cu omul de alaturi, de reevaluare a notiunilor de raspundere parteneriala si libertate personala, de contradictii intre nevoia de schimbare si teama de nou.
Ai indoieli serioase in ceea ce priveste directia in care se indreapta viata acum acum. Esti la inceputul unei perioade de schimbari pe plan emotional, astfel incat te simti in doua feluri in acelasi timp fara sa te adancesti in nici una dintre stari.
Ai putea simti nevoia unei diete, insa ai grija ca limitarea si cantarirea mancarurilor poate fi frustranta. Abilitatea ta de a intelege gandurile si nevoile persoanei iubite aduce recompense neasteptate.
Observi o schimbare la cei din jurul tau cu privire la starea lor de spirit. Ai parte de mai putina barfa si mai putina frustrare. O stare generala de bine este intretinuta de atitudinea ta ce tinde spre vindecare.
Ai sansa unor cresteri financiare care inainte nu erau disponibileesti cu ochii si urechile larg deschise. Esti foarte muncitor si ambitios pe plan profesional.
Ai oportunitatea de a-ti aplica ideile in planul muncii. Este o perioada de consolidare a unei relatii cu partenerul de viata sau cu un partener in afaceri.Partea materiala a vietii capata o mai mare semnificatie pentru tine.
Ai grija la asteptarile pe care le ai din partea altora, mai ales daca e vorba de tineri. Intreba-ti membrii familiei ce ar vrea sa faca inainte sa vina vara, si expune-ti si tu planurile. Ti-ai cam neglijat prietenii in ultimul timp...
Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU
C M Y K
comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcea