Viata Galicenilor Nr 12

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce

REVIST~ EDITAT~ DE PRIM~RIA {I CONSILIUL LOCAL GALICEA, |N COLABORARE CU WORLD VISION {I TRUSTUL DE PRES~ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES • Anul I • Num`rul 12• 13 MARTIE - 15 APRILIE 2 0 0 9

02 . g a p

Sărbătoarea Dragostei, la Români... 7,23

,1 pag.16

! I R A N E M E R C A D R A G O B ET E L E , L www.publipro.ro

NE PUTE}I CITI {I PE INTERNET, LA ADRESA: CON}INE INFORMA}II {I DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRAT U I T ! ! !

02

EVENIMENT...

13 MARTIE - 15 APRILIE 2009

L A MULŢI ANI, VIAŢA GALICENILOR! Astăzi, 13 martie a.c., cel de al treilea copilaşi al ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani, care a văzut lumina tiparului graţie sprijinului şi bunăvoinţei necondiţionate a edililor comunei Galicea, Ion Năfliu şi Florea Udrea şi graţie Consiliului Local al acestei minunate aşezări rurale, împlineşte frumoasa vârstă de un anişor. În urmă cu un an, viceprimarul Florea Udrea ne-a dezvăluit câteva din planurile adminis-

traţiei locale din Galicea prin care aceasta âşi propunea să fie cât mai aproape de fiecare cetăţean în partea. Printre planurile lor se număra şi editarea acestei reviste. Practic, ne propunem ca în paginile acestei publicaţii, să vă regăsiţi fiecare dintre dumneavoastră. Pagini de informare din absolut toate sectoarele de activitate, pagini de divertisment cu duiumul, integrame, progmoze meteo, sfaturi medicale şi

O revistă adresată cetăţenilor comunei Galicea este un lucru foarte bun. Ai de unde să te informezi aşa cum trebuie despre cum merg lucrurile în comună... Dar, mai ales pentru tinerii aceştia care nu prea mai acordă o importanţă mare învăţământului şi culturii este şi mai utilă! Ne bucurăm să avem şi noi un ziar al comunei. Este un lucru mare, dar nu ne miră că aceşti primari au făcut ulte lucruri extraordinare pentru comunitate. Era de aşteptat să apară şi un ziar al nostru! Dar insistaţi mai mult asupra lucrurilor rele, că cele bune se văd cu ochiul liber! La mulţi Ani! O revistă este foarte utilă pentru toţi cetăţenii, de orice vârstă, ai comunei noastre. Avem şi noi de unde să vedem ce se mai întâmplă. La televizor, vedem din tot judeţul şi din toatălumea, dar noi vrem să ştim mai mult ce se-ntâmplă în comuna noastră. La Mulţi Ani!

psihologice, pagini de legislaţie, unde puteţi citi hotărârile pe care le adoptă aleşii dumneavoastră dar, mai important decât orice, pagini culturale, prin care ne propunem să promovăm tinerii scriiutori, îndeosebi pe ceimai talentaţi dintre copiii comunei Galicea. Să fie într-un ceas bun! La Mulţi Ani, Revista Viaţa Galicenilor. n Alin BARBU, managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani

Este o realizare extraordinară. OPrimarii aceştia au făcut atât de multe lucruri bune li este bine că avem cum să le scoatem în evidenţă. O revistă este ceva care poate să-i şi promoveze, dar să-i şi determine pe tinerii noştri să aibă atitudinea necesară. La Mulţi Ani!

ATENŢIE Pentru evitarea apariţiei gripei aviare, aveţi obligaţia de a ţine toate pãsãrile închise în gospodãrii şi de a respecta toate prevederile adresei nr. 545/2009 emisã de Primãria Galicea. PRIMAR, NÃFLIU ION

SANATATE...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

03

Pseudopesta aviară

Cabinetul veterinar prin personalul sanitar – veterinar în această lună desfăşoară activitatea de prevenire şi combatare a pseudopestei aviare. Pseudopesta este o boală infecţioasă virotică acută de tip septicemic a galinaceelor care se manifestă clinic prin tulburări digestive, respiratorii şi nervoase şi se caracterizează prin leziuni hemoragiconectrofice sau difteroide ale tractusului digestiv. Perioada de incubaţie în pseudopesta aviară este în medie de 4-6 zile, iar boala poate evolua supra acut , acut şi sub acut sub forme tipice, atipice şi inaparente. O pasăre bolnavă de pseudopestă aviară evoluea-

ză cu febră, depresiune, dispariţia poftei de mâncare, încetarea ouatului, somnolenţă, de regulă se deplasează greu, stau cu ochii închişi în locuri întunecoase, cu capul lăsat în jos, sprijinit în pământ sau ascuns sub aripă. Coada şi aripile sunt de obicei lăsate în jos, penele sunt zburlite fără luciu. În cavitatea bucală şi nazală se adună cantităţi mari de mucus, păsările scutură capul, strănută, tuşesc, fac mişcări repetate de deglutiţie, din cioc se scurg filamente lungui de mucus. Respiraţia devine zgomotoasă, cu tulburări digestive manifestată prin anorexie, diaree, indigestie ingluvială, cu pareza guşii, din care se elimină un conţinut cu miros acid şi fetid. Excrementele sunt apoase, fetide de culoare albicioasă, gălbuie, verzuie uneori cu strii de sânge, apar tulburări nervoase care se manifestă prin: pareze, paralizii ale picioarelor, aripilor, gâtului şi tulburări de echilibru. Pentru prevenirea acestei boli singura metodă de combatere este vaccinarea profilactică de trei ori pe an în lunile februarie – martie, mai – iunie şi octombrie – noiembrie. Vaccinarea este obligatorie şi se suportă de către proprietar. Persoanele care refuză vaccinarea sunt posibile de amendă conform legislaţiei în vigoare. n Dr. Florian Monea Medic primar veterinar, Preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari din Judeţul Vâlcea

PORCUL ROMÂNESC În anul 2008, în România s-au crescut aproximativ 6 milioane de porci, cu mai puţin de jumătate decât în anii agricoli cei mai buni dinainte de 1990. Îmbucurătoare este creşterea spectaculoasă a efectivelor din fermele comerciale, care s-au dublat în ultimii doi ani, ajungând la 1,7 milioane de capate. Acest avânt este pus pe seama investiţiilor masive, dar mai ales a evoluţiilor de pe piaţa cărnii, care oferă preţuri deosebit de atractive pentru crescători. Fapt este că porcul are parte de o conjuctură favorabilă nu numai la noi, ci şi la nivelul UE, unde au fost puse în practică pârghii deosebit de stimulative. România continuă să împartă aproximativ 220.000 tone carne pe an. Peste 90% din această cantitate este destinată procesatorilor de preparate din carne. Carnea proaspătă din galantare este de provenienţă autohtonă. În prezent se constată un interes aparte al crescătorilor de porci spre ferme comerciale mici, de sub 2.000 de capete, care se pot adapta mai uşor perturbaţiilor ce apar pe piaţă. Aproximativ 70% din efectivul total de porci crescuţi în România, este localizat în gospodăriile poulaţiei şi reprezintă, în general, autoconsumul populaţiei rurale. Statistic sunt înregistraţi 500 de furnizori de animale destinate abatorizării, dar baza o reprezintă cele câteva mari compexe de porci, care în fapt îndeplinesc toate condiţiile de siguranţă alimentară. Un român consumă, în medie, 32 kg de carne pe an, cu 11 kg mai puţin decât confratele său comunitar. n Dr. Veterinar Florian Monea

04

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

SOCIAL...

PRIMĂRIA GALICEA JUDEŢUL VÂLCEA

PERSOANE BENEFICIARE DE VENIT MINIM GARANTAT – FEBRUARIE – 2009

ASISTENT SOCIAL PRACTICANT DRAGOMIR ELENA

UTILE...

Condiţii pentru obţinerea ajutorului social - trebuie să nu aveţi alte bunuri în afară de cele considerate de strictă necesitate; - să aveţi reşedinţa/domiciliul pe raza sectorului sau localităţii unde depuneţi dosarul pentru primirea ajutorului social; - dacă sunteţi apt de muncă, dar nu realizaţi venituri din salarii sau din alte activităţi, trebuie să dovediţi că sunteţi în evidenţa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă şi nu aţi refuzat niciodată un post ori participarea la cursurile de formare profesională oferite de aceste agenţii. De la această regulă fac excepţie persoanele care au în îngrijire copii de până la 7 ani, persoanele cu handicap sau cele care urmează un curs de formare profesională în cadrul agenţiei de ocupare a forţei de muncă; - ajutorul social se acordă în baza Legii nr. 115/2006 pentru completarea şi modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat persoanelor sau familiilor cu venituri mici. Veniturile în funcţie de membrii familiei Astfel, pentru a primi ajutorul social, veniturile dv. nu trebuie să depăşească venitul minim garantat. Iată care este venitul minim garantat pentru anul 2009, în funcţie de numărul de persoane din care e compusă familia: -109 lei pentru o persoană; -196 lei pentru două persoane; -272 lei pentru trei persoane; -339 lei pentru patru persoane; -402 lei pentru cinci persoane; -27 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie. Cererile-tip împreună cu actele doveditoare că întruniţi condiţiile pentru a primi ajutorul social se

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

05

depun la serviciul de ajutoare sociale din cadrul primăriei de care aparţineţi. Conform legii, în termen de 15 zile de la depunerea cererii se face anchetă socială, iar la 10 zile lucrătoare de la aceasta, primarul trebuie să aprobe sau să respingă cererea. Ce acte trebuie să conţină dosarul - acte de identitate ale solicitantului şi ale membrilor familiei acestuia; - carnet de identitate, legitimaţie de şedere temporară în cazul cetăţenilor străini şi apatrizi; - certificatele de naştere ale copiilor sub 14 ani; - certificatul de căsătorie/hotărâre de divorţ/acte de deces; - hotărâre de încuviinţare a adopţiei/încredinţării/plasamentului familial; - hotărâre de stabilire a pensiei alimentare pentru copii minori, actualizată anual; - actul din care să rezulte calitatea de tutore sau curator; - adeverinţa eliberată de AJOFM pentru persoane peste 16 ani (prezentată la trei luni); -adeverinţa de elev sau student; - talon de orice tip de pensie; - talon de şomaj; - talon de orice tip de indemnizaţie; - livret de familie; - certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară pentru persoane peste 18 ani; - certificat fiscal de la Direcţia de Venituri, Taxe şi Impozite (de la ultimul domiciliu, la şase luni), pentru persoanele peste persoanele peste 18 ani; - declaraţie notarială pentru alte surse de venit; - contractul de locuinţă/schiţa casei/fişa de calcul a chiriei; - certificat de invaliditate/persoană cu handicap; - carte de muncă; - acte de studii; - act medical din care să reiasă starea de sănătate (apt pentru prestarea unei munci de interes local) în cazul unei persoane inapte de muncă se solicită un certificat elaborat de Comisia de Expertiză a Capacităţii de Muncă; - adeverinţă de la primăria localităţii în care s-a născut petentul dacă deţine sau nu proprietăţi sau terenuri agricole în aceste localităţi. n Elena Dragomir, asistent social,

Vând doua tractoare U650, unul cu cabina patrata si un altul cu cabina conica, stare impecabila de functionare si aspect bine intretinut. PRET NEGOCIABIL. Rela]ii la telefon:

0761-181.050 sau 0743-174.774

06

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Documentele necesare autorizării executării sau desfiinţării construcţiilor Autorizaţia de construire constituie actul de autoritate al administraţiei locale pe baza căruia se asigură aplicarea măsurilor prevăzute de lege referitoare la deplasarea, proiectarea, executarea şi funcţionarea construcţiilor. Autorizaţia de construire se eliberează pentru lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare a clădirilor de orice fel. Se pot executa, fără autorizaţie de construire, următoarele lucrări: - reparaţii la împrejmuiri, acoperişuri, învelitori sau terase, când nu se schimbă forma acestora şi materialul din care sunt executate; - reparaţii şi înlocuiri de tâmplărie interioară şi exterioară dacă se păstrează forma dimensiunilor golurilor şi tâmplăriei; - reparaţii şi înlocuiri de sobe de încălzit; - zugrăveli şi vopsitorii interioare şi exterioare. Desfiinţarea construcţiilor se face pe baza autorizaţiei de

desfiinţareDocumentaţia tehnică va fi semnată de arhitect cu diplomă recunoscută de ststul român. Autorizaţia de construire se emite în cel mult 30 de zile de la data înregistrării cererii pe baza documentelor depuse şi va cuprinde: - certificatul de urbanism; - dovada titlului asupra terenului şi/sau construcţiilor; - proiectul pentru autorizarea executării lucrărilor de construcţii; - avizele şi acordurile legale necesare, stabilite prin certificatul de urbanism; - dovadă privind achitarea taxelor legale. Primăria Galicea eliberează autorizaţii de construire pentru terenurile aparţinătoare intravilanului localităţii pentru locuinţe, anexe gospodăreşti şi extinderi locuinţe, iar pentru alte lucrări numai cu avizul Consiliului Judeţean. Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care se face cunoscut regimul juridic, economic, teh-

UTILE... nic al imobilelor şi condiţiilor necesare în vederea realizării unor investiţii, trenzacţii imobiliare ori a altor operaţiuni imobiliare potrivit legii. Certificatul de urbanism nu conferă dreptul de executare a lucrărilor de construire şi va cuprinde următoarele elemente: - drepul de proprietate; - situarea terenului în intravilan sau în afara acestuia; - folosinţa actuală; - procentul de ocupare a terenului; - planul de situaţie la scară 1:5000 până la 1:500; - planul de încadrare în zonă; - memoriu; - dovadă privind achitarea taxei. Taxa percepută pentru eliberarea autorizaţiei de către Primărie este de 0,5% din valoarea totală a lucrărilor pentru locuinţe şi 1% pentru celelalte tipuri de lucrări. Fiecare localitate are un Plan Urbanistic General în care sunt trecute toate construcţiile existente, zonele de risc, zonele în care se poate construi şi toate celelalte categori de teren. Urmărirea aplicării documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism se face de către personalul Primăriei precum şi de Inspectoratul de Stat în construcţii. Executarea lucrărilor fără autorizaţie constituie infracţiuni şi se pedepseşte conform legilor aflate în vigoare cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, precum şi demolarea construcţiei. Perioada de valabilitate a autorizaţiei de construire se stabileşte pentru o perioadă de cel mult 12 luni de la data emiterii, interval în care solicitantul este obligat să înceapă lucrările, în această situaţie valabilitatea autorizaţiei se extinde pe toată durata de execuţie a lucrărilor prevăzute în autorizaţie în conformitate cu proiectul tehnic. Neînceperea lucrărilor ori refinalizarea lor în termenul stabilit conduce la pierderea valabilităţii autorizaţiei fiind necesară emiterea unei noi autorizaţii de construire. În cazul în care lucrările nu pot fi începute ori nu pot fi executate integral în termenul stabilit investitorul poate solicita prelungirea valabilităţii autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înaintea expirării acesteia. Prelungirea valabilităţii autorizaţiei se poate acorda o singură dată şi pentru o perioadă nu mai mare de 12 luni. Investitorul are obligaţia de a anunţa autoritatea emitentă şi inspectoratul de stat în construcţii asupra datei de începere a lucrărilor. Taxa de prelungire a autorizaţiei este de 30% din valoarea iniţială a taxei de autorizaţie. După finalizarea lucrărilor investitorul are obligaţia de a convoca autoritatea emitentă pentru a se verifica dacă lucrările au fost finalizate şi executate conform proiectului tehnic. n Florea Udrea, viceprimar, responsabil urbanism

AGRICULTURĂ...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

În această perioadă va predomina în general o vreme normală sub aspect termic în aproape toate zonele agricole şi mai caldă în estul ţării. Temperaturile medii zilnice ale aerului vor oscila între -4...2°C, valori apropiate de normalul perioadei la nivelul întregii ţări. Maximele din aer se vor încadra între 1...7°C, posibil mai ridicate, până la 15°C, în special în regiunile estice. Temperaturile minime din aer vor fi cuprinse între: -8...0°C, în majoritatea zonelor de cultură, cu excepţia depresiunilor nordice şi centrale, unde vor scădea sub -20°C, favorizând producerea îngheţului la sol. Se prognozează precipitaţii sub formă de ploi locale, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare) pe aproape întreg teritoriul agricol, fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. Cantităţile de apă vor depăşi mediile climatologice în jumătatea de nord a ţării, iar în restul regiunilor acestea vor fi în general normale.

07

Efectele evoluţiei condiţiilor agrometeorologice

asupra culturilor de toamnă

Starea solului În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă a solului pe profilul 0-100 cm va înregistra valori optime, apropiate de optim şi satisfăcătoare în cea mai mare parte a regiunilor agricole, cu excepţia unor areale din sud-estul ţării, unde se va menţine seceta pedologică moderată. Caracteristici fenologice Ca urmare, procesele de creştere şi dezvoltare ale cerealierelor de toamnă se vor desfăşura lent pe majoritatea suprafeţelor agricole, fiind chiar intensificate în zonele de câmpie din jumătatea de sud a ţării. În zonele depresionare, plantele îşi vor

continua repausul vegetativ, îndeosebi în perioadele cele mai reci. Pe ansamblu, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor vor fi bune şi medii, în special în semănăturile efectuate în perioada optimă, respectiv medii şi slabe în culturile tardive. De asemenea, în condiţiile alternanţei îngheţ-dezgheţ a solului se va putea înregistra, în continuare, fenomenul de „descălţare“ a plantelor. Orzul şi grâul de toamnă, în funcţie de data semănatului şi agrotehnica aplicată, se vor afla în fazele de răsărire, apariţia frunzei a treia şi înfrăţire la nivelul întregului teritoriu agricol al ţării. Recomandări de specialitate: • Continuarea verificării viabilităţii plantelor la culturile de toamnă; • Administrarea îngrăşămintelor minerale cu azot la cerealierele de toamnă, pe suprafeţele fără strat de zăpadă. n ing. Constantin Iacob, Diplomat în Ştiinţe Agricole,

SUBVENŢIA LA MOTORINA PENTRU CULTURILE AGRICOLE Se acordă sprijin financiar prin subvenţionarea preţului motorinei utilizate pentru lucrările mecanice de înfiinţare a culturilor agricole, în valoare de 1 leu/litru, la o cantitate de 39 litri/hectar, pentru suprafeţe de minimum un hectar, în baza adeverinţelor pentru motorină eliberate de direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti. Subvenţia se dă beneficiarilor până la concurenţa cotelor aprobate cu această destinaţie fiecărei direcţii pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a Municipiului Bucureşti. Sprijinul financiar se derulează în etape: a) pentru culturile de primăvară, perioada de depunere a cererilor este cuprinsă între 9 februarie şi 30 aprilie inclusiv, termenul - limită de utilizare a adeverinţelor pentru achiziţionarea motorinei de la furnizori este 29 mai inclusiv , iar data - limită de depunere a deconturilor justificative este 30 iunie inclusiv; b) pentru culturile de toamnă, perioada de depunere a cererilor este cuprinsă ăntre 1 august şi 30 octombrie inclusiv, termenul – limită de utilizare a adeverinţelor pentru achiziţionarea motorinei de la furnizori este 15 noiembrie inclusiv, iar data – limită de depunere a deconturilor justificative este 30 noiembrie inclusiv. Adeverinţele neutilizate până la datele prevăzute îţi pierd valabilitatea, devenind nule de drept. Condiţiile pentru acordarea subvenţiei, pe care solicitantul trebuie să le îndeplinească, sunt următoarele: a) să facă dovada dreptului de folosinţă asupra suprafeţei de teren pe care înfiinţează culturi; b) suprafeţele de teren pe care înfiinţează culturi să fie de minimum un hectar, inclusiv; c) să nu figureze ca debitor la direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a Municipiului Bucureşti, ca urmare a nerespectării condiţiilor de eligibilitate aferente altor forme de sprijin financiar acordate anterior, sau să îşi lichideze debitele existente până la data depunerii cererii de sprijin financiar. Cererile se depun la primăria în a cărei rază teritorială se află terenul arabil, însoţite de copie de pe buletinul sau cartea de identitate, pentru persoanele fizice, sau copie de pe certificatul de înmatriculare şi/sau certificatul de înregistrare, pentru persoanele juridice, după caz şi adeverinţa eliberată de primărie, conform înscrisurilor din Registrul Agricol, cu suprafaţa de teren pe care o exploatează. Informaţiile ne-au fost oferite de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vâlcea.

C M Y K

08

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

AGRICULTURA...

Avantajele executării arăturilor din ferestrele iernii! Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasupra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegetale. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad precipitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului. Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată prin toate mijloacele arătura de primăvară.

Suprafeţele rămase nearate din toamnă sunt destul de mari şi se găsesc acoperite cu multe resturi vegetale. Dacă vremea se va îmbunătăţi, trebuie trecut degrabă la executarea arăturilor pe suprafeţele respective după ce, în prealabil, se efectuează o lucrare cu grapa cu discuri pentru mărunţirea resturilor vegetale. Pe solul îngheţat, lucrarea de grăpat se efectuează mult mai uşor şi resturile vegetale prinse între talerele grapei şi terenul îngheţat sunt bine fragmentate, iar tractorul nu tasează şi compactează solul. Se aşteaptă apoi momentul optim pentru efectuarea arăturii, atunci când solul nu mai este îngheţat sau este îngheţat doar în stratul superficial; când se mai găseşte un strat subţire de zăpadă sau când este îngheţat numai în adâncime, la peste 15-18 cm şi deasupra nu este prea umed. Este necesar să se facă încercări în câmp cu plugul, pentru a prinde momentul optim, iar arătura nu este necesar să fie mai adâncă de 15-18 cm. Deplasarea agregatului de arat în lucru se va face cu viteză mărită pentru a asigura o bună răsturnare şi mărunţire a brazdei şi încorporarea resturilor vegetale. Cu cât arătura se efectuează mai de timpuriu, în iarnă, este de mai bună calitate deoarece până la desprimăvărare mai cad precipitaţii care pot fi acumulate în sol şi mai are loc fenomenul de îngheţ-dezgheţ care contribuie la îmbunătăţirea însuşirilor solului. Desigur că mai bună era arătura de toamnă, dar trebuie evitată prin toate mijloacele arătura de primăvară. De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“?

De ce este bine să facem arătură în „ferestrele iernii“? - pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%; - se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germinativ şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol; - semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine pregătit şi se poate încadra în epoca optimă; - dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primăvara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi; - prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distrugere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei solului; - lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în primăverile secetoase. Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective.

- pentru că în terenul arat se acumulează 21,9% din precipitaţiile căzute, pe când în terenul nearat doar 10,2%; - se păstrează mai bine apa în sol deoarece, la desprimăvărare, este necesară doar o lucrare superficială de pregătire a patului germinativ şi nu se răscoleşte pământul cu lucrări energice care duc la intensificarea evaporării apei din sol; - semănatul în primăvară se poate efectua într-un teren bine pregătit şi se poate încadra în epoca optimă; - dacă amânăm arăturile, acestea nu se poate efectua decât primăvara târziu, când terenul s-a zvântat şi, prin urmare, se depăşeşte epoca optimă de semănat pentru multe culturi; - prin amânarea arăturilor şi prin lucrările ulterioare de pregătire a patului germinativ au loc fenomene de tasare a solului, de distrugere a structurii, de prăfuire, care favorizează formarea crustei solului; - lucrările de primăvară conduc la răscolirea solului, cu mari pierderi de apă şi cu repercusiuni asupra diminuării recoltelor. Aşa se explică producţiile mai mici cu 15-29% la porumb, cu 30-40% la floarea-soarelui, cu 40-50% şi chiar compromiterea culturilor din urgenţa I (mazăre, sfeclă-de-zahăr, lucernă ş.a.), mai ales în primăverile secetoase. Iată motive temeinice care ne îndeamnă să trecem cât mai urgent la efectuarea lucrărilor respective. n Constantin Iacob

C M Y K

OPINII...

DREPTUL LA CULTURĂ ~ EPISODUL AL VII – LEA ~ Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, iată că revin în casele dumneavoastră desigur prin intermediul acestei reviste cu un alt episod zic eu care va fi interesant prin natura evenimentelor care au avut loc în această perioadă. Aşa cum m-am exprimat personal în episodul V, referitor la faptul că cel mai bun şi prestigios ambasador al unei ţări îl reprezintă sportul şi cultura la nivelul nostru de comună, am prezentat o serie de sportivi, scriitori, interpreţi de muzică populară ce în mod normal fiecare comună ar trebui să se mândrească şi probabil aşa va fi, dacă nu acum, măcar pe viitor. Trecând peste acest mic comentariu, gândurile mele se îndreaptă către handbalistul român Marian Cozma, despre care ştiu în mod sigur că sunteţi în temă şi dumneavoastră referitor la moartea acestuia. Făcând pe scurt o mică prezentare a evenimentului respectiv şi mergând la ideea că multe amănunte sunt în general cunoscute de către publicul larg, eu mă voi rezuma la prezentarea anumitor aspecte spicuite din presă şi televiziune. Marian Cozma s-a născut la Bucureşti într-o familie de handbalişti, atât tatăl cât şi mama acestuia au profesat acest sport. A fost component al echipei Dinamo Bucureşti şi coptat în echipa naţională a României, după care s-a transferat în Ungaria la echipa Veszprem. Împrejurările în care a fost ucis, vârsta sa precum şi viitorul acestuia care urma m-a făcut să abordez acest subiect. Cred că sunteţi de acord cu mine că nu spun o noutate că în general de-a lungul timpului relaţiile bilaterale dintre România şi Ungaria nu au fost totdeauna prea apropiate, atât din punct de vedere politic cât şi sportiv, din motive zic eu care mă depăşesc. Cu toate acestea e de apreciat felul în care opinia publică din Ungaria şi-a manifestat condoleanţele, la fel şi antrenorul, colegii lui Marian, chiar şi oamenii de rând. Trebuie să recunoaştem cu toţi

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

09

că o dată cu intrarea sicriului în ţară pe la vama Nădlag, apoi pe tot traseul Deva-SibiuRm.VâlceaPiteştiBucureşti, mii de oameni cu lacrimi în ochi au întâmpinat cortegiul funerer indiferent de vârstă. Dragii mei cititori, cu toate că în mod normal sunt mai multe de spus referitor la acest eveniment tragic totuşi mă rezum a spune că emoţia pe care am avut-o a fost mai puternică la două zile după ce Marian a fost înmormântat. Pentru a fii mai bine înţeles doresc să precizez că handbalistul Marian Cozma a fost înmormântat pe data de 13.02.2009, iar pe 15.02.2009 la ora 17ºº fosta echipã de club a lui Veszprem a jucat o partidã de handbal în compania echipei Ademar Leon scor 28-26. Am urmãrit aceastã partidã de la un capăt la altul cu sufletul la gură cum se spune, m-am bucurat pentru rezultat chiar dacă nu era vorba despre o echipă românească, ci mai mult pentru acei minunaţi foşti coechipieri ai lui Cozma care la sfârşitul partidei plângeau în hohote privind în tribună portrete cu chipul lui Marian. Dragii mei cititori îmi pare rău că am abordat acest subiect trist, dar asta e viaţa din păcate, iar despre părinţii lui Marian ce am să vă mai spun: Ferească Dumnezeu! Cu respect şi stimă, Ionel Enache

10

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

RELIGIE...

CALENDARUL ORTODOX PENTRU PERIOADA 13 MARTIE - 16 APRILIE 2009: 13.03.2009: Aducerea moaştelor Sf. Ier. Mărt. Nichifor al Constantinopolului 14.03.2009: Cuviosul Benedict din Nursia, Sf. Mc. Alexandru (Pomenirea mortilor) 15.03.2009: Duminica a 2-a din Post (A Sf. Grigorie Palama). Sf. Mc. Agapie si cei împreună cu dânsul. 16.03.2009: Sf. Mc. Sabin egipteanul si Papa 17.03.2009: Cuviosul Alexie, omul lui Dumnezeu; Sf. Ier. Patriciu (Patrick), apostolul Irlandei; Sf. Mc. Marin 18.03.2009: Sf. Ier. Chiril al Ierusalimului; Sf. Mc. Trofim 19.03.2009: Sf. Mc. Hrisant şi Daria 20.03.2009: Cuv. Mucenici ucişi în Manastirea Sf. Sava; Cuv Mărt. Nichita 21.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Iacob Studitul; Sf. Ier. Toma; Cuv. Serapion (Pomenirea mortilor) 22.03.2009: Duminica a 3-a din Post. (A Sf. Cruci). Sf. Mc. Vasile, Preotul Bisericii din Ancira; Sf. Drosida, fiica împaratului Traian. 23.03.2009: Cuv. Mc. Nicon şi cei 199 de ucenici. 24.03.2009: Sf. Ier. Artemon al Seleuciei; Cuv. Zaharia si Sf. Mc. Luca. 25.03.2009: (†) Buna Vestire(Dezlegare la peste) 26.03.2009: Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Sfinţit Mc. Montanus şi soţia sa Maxima de la Singidunum (Odovania praznicului Bunei Vestiri) 27.03.2009: Sf. Mc. Matroana din Tesalonic; Sf. Prooroc Anania 28.03.2009: Cuviosul Ilarion cel Nou; Cuviosul Ştefan făcătorul-de-minuni (Pomenirea mortilor) 29.03.2009: Duminica a 4-a din Post (Sf. Ioan Scararul). Cuviosii Marcu, episcopul si Chiril, diaconul; Cuv. Mc. Iona, Varahisiu şi cei împreună cu dânşii 30.03.2009: Cuv. Ioan Scărarul; Sf. Prooroc Ioad; Cuv. Evvula 31.03.2009: Sf. Ier. Mc. Ipatie al Gangrei; Cuv. Acachie; Cinstitul Iosif cel cu bun chip; Sf. Inochentie din Alaska 01.03.2009: Cuv. Tit făcătorul-de-minuni; Sf. Mc. Amfian şi Edesie 02.03.2009: Cuv. Mărt. Nichita de la

Manastirea Midichia; Sf. Mc. Elpidifor 03.03.2009: Cuv. Iosif scriitorul-de-cântări; Cuv. Gheorghe de la Maleon; Sf. Ier. Isidor de Sevilia 04.03.2009: Pomenirea celor adormiţi; Sf. Mc. Claudiu şi cei împreună cu dânsul; Sf. Mc. Teodul şi Agatopod 05.03.2009: Duminica a 4-a din Post, a Sf. Ioan Scărarul. Sf. Ier. Eutihie al Constantinopolului; Sf. Ier. Mc. Irineu de Sirmium. 06.03.2009: Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe al Mitilenei 07.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Irodion, Agav şi cei împreună cu dânşii; Sf. Ier. Celestin al Romei 08.03.2009: Sf. Mc. Eupsihie din Cezareea; Cuv. Vadim (Denia Canonului Mare) 09.03.2009: Joia Canonului Mare. Sf. Mc. Terentie şi cei împreună cu dânsul 10.03.2009: Sf. Ier. Mc. Antipa al Pergamului; Sf. Ier. Calinic de la Cernica, al Râmnicului (Denia Acatistului) 11.03.2009: Sâmbăta Acatistului Bunei Vestiri. Sf. Ier. Mărt. Vasile de Parios; Sf. Mc. Sava de la Buzău; Sf. Ier. Zenon al Veronei. 12.03.2009: Duminica a 5-a din Post, a Cuv. Maria Egipteanca. Sf. Sfinţit Mc. Artemon. 13.03.2009: Sf. Ier. Mărt. Martin al Romei; Sf. Mc. Tomaida; Sf. Ier. Pahomie de la Gledin 14.03.2009: Sf. Ap. din cei 70: Aristarh, Pud şi Trofim; Sf. Mc. Crescent din Mira Lichiei 15.03.2009: Sf. Mc. Irina, Agapia şi Hionia din Tesalonic; Sf. Ier. Fructuosus de Braga (Portugalia) 16.03.2009: Sf. Ier. Mc. Simeon Persul; Sf. Ier. Acachie al Melitinei

UTIL...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

11

Actele necesare la cadastru Pentru toţi cetăţenii interesaţi de documentele sau actele necesare pentru Cadastru sau Carte Funciară, acestea sunt informaţiile oferite de O.C.P.I.: A) Scoaterea terenului din circuitul agricol - cerere; - extrasul de Carte Funciară pentru Informare; - copie cartificat urbanism; - copie act de proprietate, plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, cu număr cadastral; - plan de situaţie realizat în sistemul naţional de referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem Marea Neagră 1975, pus pe suport digital – în care se va evidenţia suprafaţa pentru scoatere din circuit agricol; - inventar de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate; plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului, vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avizat prin HCL; - memoriu tehnic întocmit de către proiectant (persoană fizică/juridică autorizată pentru efectuarea de lucrări topografice şi cadastrale). B) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea autorizaţiei de construire/desfiinţare - cerere, - copie certificat urbanism; - copie act de proprietate; - plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, cu număr cadastral; - plan de situaţie realizat în sistemul naţional de referinţă „Stereografic 1970”, cu cote în sistem

Marea Neagră1975, pus pe suport digital; inventar de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate; - plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului, vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avizat prin HCL. - memoriu tehnic întocmit de către proiectant (persoană fizică/juridică autorizată pentru efectuarea de lucrări topografice şi cadastrale). C) Vizarea suportului topografic pentru obţinerea certificatului de urbanism; cerere; copie act de proprietate; plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate, cu număr cadastral; plan de situaţie realizat în sistemul naţional de referinţă „Stereografic 1970” cu cote în sistem Marea Neagră1975, pus pe suport digital; inventar de coordonate X,Y,Z pentru corpul de proprietate; plan de încadrare în zonă cu limita intravilanului, vizat de primăria localităţii conform PUG-ului avizat prin HCL; memoriu tehnic întocmit de către proiectant (persoană fizică/juridică autorizată pentru efectuarea de lucrări topografice şi cadastrale). Carte Funciară (publicitate imobiliară) D) Intabulare imobil: act de proprietate – copie legalizată şi original; documentaţie cadastrală. E) Eliberarea certificatului de sarcini şi a extrasului de carte funciară de informare; copie act de proprietate; cerere tip. F) Înscriere construcţii: autorizaţie construire – original şi copie legalizată; certificat fiscal eliberat de primărie cu valoarea impozabilă a imobilului; documentaţie cadastrală; certificat eliberat de primăria unde este situat imobilul, prin care se atestă faptul că proprietarul a edificat construcţiile în conformitate cu autorizaţia de construire. n Nicolae Clenci, Inginer cadastru

12

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

l u r o ş i ţ r ă M ) e i t r a (1 M Sărbătoare tradiţională românească a primăverii, a prospeţimii, a bucuriei, a victoriei binelui împotriva răului.Cu această ocazie femeile primesc mici cadouri, obiecte decorative (mărţişoare), legate cu un şnur alb – roşu, ca simboluri aducătoare de noroc şi bunăstare. Roşul este considerat culoarea primăverii, iar albul culoarea iernii. Se asociază de obicei flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul. Mărţişorul denumit „funia zilelor, săptămânilor şi lunilor anului, adunate într-un şnur bicolor”, face parte din larga categorie a talismanelor dăruite de 1 Martie. Săpăturile arheologice au scos la iveală obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Ele au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Speculând asupra samnificaţiei culorilor, se poate spune că roşul, dat de foc, sânge şi soare, este atribuit vitalităţii femeii, iar albul, conferit de limpezimea apelor, este specific înţelepciunii bărbatului. Astfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii. Culorile alb şi roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi în decorarea bradului de nuntă. Mărţişorul era pus la mâinile sau la gâtul copiilor pentru a le purta noroc în cursul anului, pentru a fi sănătoşi şi curaţi ca argintul la venirea primăverii şi pentru a nu fi scuturaţi de friguri în timpul verii. O importanţă deosebită are şi ziua de 8 Martie, când sărbătorim „Ziua Mamei”. „Când vezi sufletul curat şi nevinovat al unui copil, îţi vine parcă să zici că orice mamă este o născătoare de Dumnezeu”. (Francis Bacon) Un surâs, o floare sugrumată în palmele rotunde, un rostit

„mamă”, aduc o primăvară prin ferestrele deschise ale sufletului şi o răspândesc peste emoţiile fiinţei dragi. Faceţi cu toţii ca 8 Martie să împrospăteze cipurile mamelor şi îngerii vor râde fericiţi în visele fiilor. „...femeia este cheia naturii (...). Toate tainele sunt rezumate în ea şi când un suflet de femeie s-a deschis, ţi s-au deschis toate înţelesurile lumii”. „...femeia – acest cristal şlefuit în numeroase feţe”. „...femeia: copilă, prietenă, iubită, soţie, mamă, bunică”. S-o cinstim şi s-o preţuim! Să-i dăm dragostea şi respectul cuvenit! Să-i aducem stropi de soare-n priviri şi roua tinereţii-n suflet! Şi mai ales să n-o uităm!

De ziua ta! I.De ce eşti tristă, mamă? Te rog, zâmbeşte-mi iar; Nu ştiu dacă te bucuri, Dar ţi-am adus un dar. II.E primăvar-afară: Ia uite ghiocei! Hai prinde-ţi-i în păr, Ţi-ar sta bine cu ei. III.Mă bucur! Zâmbeşti iar: Mi-e drag surâsul tău Nu-mi place când eşti tristă Mă întristez şi eu! n Simona Elena Mănoiu, Profesor limba română,

AGRICULTURA...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

13

MĂRŢIŞORUL, SIMBOLUL PRIMĂVERII Acest străvechi obicei al primăverii este specific poporului român şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. Sărbătoarea lui are loc în prima zi a lui martie, considerate ca prima lunăă a primăverii. Mărţişorul este un obicei specific românesc moştenit de la daci şi romani, inexistent la alte popoare. În multe săpături arheologice din România s-au găsit mărţişoare cu o vechime mai mare de 8000 de ani. Sub forma unor mici pitre de râu vopsite în alb şi roşu, ele erau înşirate pe aţă şi se purtau la gât. Culoarea roşie, dată de foc, sânge şi soare, era atribuită vieţii, deci femeii. În schimb culoarea albă, conferită de limpezimea apelor, de albul norilor era specifică înţelepciunii bărbatului. De altfel, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii ca o permanentă mişcare a materiei. El semnifica schimbul de forţe vitale care dau naştere viului, necurmatului ciclu al naturii. Culorile alb şi roşu au rămas până în zilele noastre ca simbol al sexelor, ele fiind regăsite şi la bradul de nuntă sau înmormântare. Răspândit în toate provinciile ţării, mărţişorul este pomenit pentru prima dată de Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian relatează că în Moldova şi Bucovina mărţişorul constă într-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor. Era credinţa că portul mărţişorului face ca aceştia să aibă noroc. Fetele îl purtau timp de douăsprezece zile la gât după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până înflorea primul pom. După aceea cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respective îşi

cumpărau caş, pentru ca tot anul să le fie faţa frumoasă şi albă. În ultima zi a lunii martie, înainte de răsăritul soarelui are loc ritualul scoaterii mărţişorului şi predării lui către natură. În localităţile de câmpie mărţişorul se pune pe un pom înflorit sau în crengile vişinilor, cireşilor, caisilor, prunilor. Există credinţa ca mărţişorul este ridicat de rândunele şi purtat spre soare, binecuvântând astfel norocul celui care l-a pus în pom. n Carmen Neacşu, Educator, Grădiniţa Valea Râului

Flori de martisor Flori de martisor daruim prietenelor sau iubitelor noastre in fiecare primavara , poate ca un gest de afectiune , dragoste si recunostinta pentru tot ce insemnam noi ca barbati si prieteni pentru fiintele cele mai decente si frumoase care ne inobileaza vietile . Femeia ne iubeste , ne suporta adesea mofturile sau ne intelege mai mereu necazurile noastre , iar noi barbatii suntem de cele mai multe ori neatenti la suferintele ei . Gestul femeii de a te intelege , de a te imbratisa sau de ati apleca umarul sau pe care tu ca barbat plangi copilareste creaza esenta unicitatii acestui sentiment . Dragostea de mama izvoraste din cele mai adanci sentimente si este unica , mama iti da viata , te creste , te ocroteste cu pretul propriei sale vieti . In lumea noastra cautam adesea femeia ideala , fara a intelege simpul fapt ca idealismul nostru este atat de subiectiv si partinitor . Nevoilor noastre masculine nu i se pot niciodata pune in contrabalanta frumusetea sufletului unei femei , nu poate exista un grad sau o forma de comparatie decat in mintea unui om fara o minima educatie . Pledoaria mea are scopul de a atrage atentia unor lucruri atat de simple , nu fiti mereu misogini si optuzi in gandire , caci barbatia nu sta in muschi si incapatanare , ci in dargostea si respectul pe care esti obligat sa-l porti fiintei tale celei mai indragite , asta in cazul in care chiar crezi cu adevarat in femeia ta si nu esti doar un fatarnic ! Daruind o floare , daruiesti un buchet de speranta si incredere , viata ti se va umple de dragostea si recunostinta nevestei sau iubitei tale , atunci trebiue sa te simti un barbat adevarat ! n Gheorghe Obogeanu, Secretar comuna Galicea

14

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0767764.277. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0767764.277. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! n Manager PROPRESS, Alin BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

ANUNTURI & PUBLICITATE

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, calitate excep]ional`, vinul este curat.

n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592 nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel: 0720-932.082

nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501 Vând mansarde din BCA, strada Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584 Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-460.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase. R“mnicu V“lcea, Strada Stolniceni, nr. 156. Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.

C M Y K

16

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Din 1967 satul Cremenari intră în componenţa comunei Galicea, alcătuind o unitate administrativă în care au fost unite tradiţiile şi obiceiurile, bazate pe o istorie asemănătoare. Aici, la Cremenari, în Dealul Mare, descoperirile făcute de Prof. Univ. Dumitru Tudor în anul 1909 au dovedit activitatea economică a strămoşilor noştri Geto – Dacii. Cele 465 de monede ale tezaurului găsit, care au aparţinut perioadei anilor 33-113 e.n., dovedesc din plin existenţa dacilor şi relaţiile lor cu Imperiul Roman. Pe dealurile Cremenarilor, pornind de la Valea Ruzii şi până la gârla Urşanca din satul Urşi, comuna Stoileşti, a existat moşia lui Teodosie Rudeanu.Acesta a fost un mare cărturar al perioadei respective, cel care scrie cronica de curte a marelui domnitor Mihai Viteazul. Moşia a fost primită ca dar de la domnitor la începutul domniei sale în anul 1595 şi a fost lichidată în anul 1752, de către Gheorghiţă Rudeanu, descendent al familiei Rudenilor, fiind vândută familiilor Pieptea şi Ceauşescu, localnici ai acestor me-

leaguri. Anul 1705 aduce pe aceste meleaguri pe Episcopul Râmnicului Antim Ivireanu, pe atunci Episcop, iar azi ocrotitor al Râmnicului, care vizitează Biserica din Cremenari. Pe Sfânta Evanghelie a bisericii, tipărită de dânsul pe când conducea tipografia de la Snagov a rămas scris de mâna sa în limba slavă cuvintele: „Să fie în amintirea părinţilor mei Gheorghe şi Elena din Iviria, azi Georgia”, pentru autenticitate îşi lasă semnătura. Unirea Moldovei cu Ţara Românească din anul 1859, îl aduce pe primul domn al României Alexandru Ioan Cuza în trecerea sa spre Râmnicu Vâlcea în data de 18 iunie 1859. În anul 1930, în anotimpul primăverii meleagurile din Cremenari, sunt vizitate de istoricul de Renume Mondial Nicolae Iorga. Vizita marelui cărturar român este atrasă de mormântul lui Teodosie Rudeanu, dar fiind în primăvară, când apele Topologului sunt revărsate, nu poate să viziteze mormântul şi merge la Cremenari. Cu această ocazie, descrie viaţa ţăranilor liberi de pe aceste meleaguri, evidenţi-

CULTURA...

ind personalităţile de conducere ale comunei, amintind personalitatea învăţătorului Dumitru Tomulescu la vârsta de 27 de ani în lucrarea intitulată „Moştenii din Cremenari”. Astăzi Cremenarii sunt evidenţiaţi în cele trei cărţi scrise de Nicolae Radu, născut aici în Cremenari şi stabilit în Franţa. Cărţile sale amintesc despre viaţa spirituală a ţăranilor din Cremenari, demonstrând că urmează exemplul celui care a fost învăţătorul său, Dumitru Tomulescu care ne lasă ca amintire peste 30-40 de poezii sub formă de sonete publicate de fiul său Mitroi Tomulescu. Am evidenţiat aceste evenimente istorice implicate în istoria patriei, demonstrând în felul acesta tradiţia istorică a Cremenarilor şi în acelaşi timp Cremenarii, fiind plini de tradiţii şi obiceiuri au atras încă de timpuriu personalităţi ale neamului românesc. În acelaşi timp demonstrăm că locuitorii de aici, de la început au fost oameni ai Ortodoxiei, că ei au iubit pe Cristos încă de la naşterea sa. În tot timpul cultura şi tradiţiile oamenilor de pe aceste meleaguri au fost strâns

C M Y K

CULTURA... legate de biserică şi au trecut prin biserică. Pentru obiceiurile tradiţionale ale locuitorilor din Cremenari, au fost scoase în evidenţă sărbătorile din săptămâna dintre lăsatul postului de carne şi lăsatul postului de brânză în întâmpinarea Învierii Domnului. Printre acestea au fost scoase în evidenţă următoarele sărbători: - luni este lunea ciorilor. În această zi oamenii nu trebuie să lucreze pământul evitând în felul acesta scoaterea boabelor de porumb însămânţate. În acelaşi timp, tot ca o măsură de a preveni acest eveniment, resturile de pe masa de la lăsatul postului de carne, erau împrăştiate în luncă pentru a fi mâncate de ciori, în dimineaţa zilei de luni. În această zi se pot executa lucrări la curăţatul pomilor, împletituri din răchită, confecţionarea de mături iar femeile se întrec la cusutul cămăşilor naţionale pentru Sfânta Înviere; - marţi este ziua viermilor. În această zi nu se execută lucrări în pomicultură, pentru a întâmpina mâncatul florilor de către omizi. Se pot executa lucrări în grădina de legume, când sunt însămânţate primele legume; - miercuri este miercurea strâmbă. Este zi de sărbătoare, nu se lucrează. Cei care lucrau erau însemnaţi prin strâmbarea piciorului, a degetului sau chiar a gurii; - joi este joia iepelor. În această zi nu se iese la lucru cu calul pentru a se lucra sau chiar transporta cu căruţa. Cei care nu respectau erau însemnaţi prin diferite înţepături în corp, pornind de la picioare, mâini sau faţă. Executau alte lucrări, dar fără a folosi calul. - vineri este vinerea mare. În general în această zi nu se lucrează. Întreaga activitate este limitată la pregătirea zilei următoare. Acum se scoate din pământ iarba mare, o buruiană care este folosită la îmbăierea de sâmbătă; - sâmbăta este ziua lui Sfântul Toader. Popular i se zice „Sântoader”. Această zi este dedicată îmbăierii corpului la toţi membrii familiei, pornind de la cei mici până la cei vărstnici. Apă încălzită este tratată cu iarbă mare recoltată încă de vineri, răzuită şi apoi folosită la îmbăiere. Aceasta îi ajută la

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

17

eliminarea unor boli pe întregul din elevii şcolilor din comună, conparcurs al omului, întâmpinând în duşi de Preotul Profesor Tiţu Ion. mod special răceala. Aceştia au prezentat câteva melodii - duminică este zi de sărbătoare. Se de muzică populară, evidenţiindumerge la biserică pentru a se ruga. se în mod special vocile lui Întreaga activitate se limitează la Mădălina Gherghina şi Mirela pregătirea mesei pentru lăsatul Andrei, de la Şcoala Galicea. postului de brânză care are loc Destul de mulţumiţi au rămas cei duminică seara. care au luat parte la programul Toate acestea au obligat Primăria prezentat de Formaţia de Muzică comunei Galicea, Consiliul local şi Populară „Rapsodia Vâlceană”, Şcoala din Cremenari să organizecare au prezentat peste 14-15 cânze o activitate cultural – educativă tece populare cât şi interpreţi la pe tema: „Tradiţie şi cultură la diferite instrumente muzicale. români – Dragobetele”. Iniţiativa a Întregul program prezentat prin aparţinut în totalitate Preotului conţinutul său a demonstrat activiProfesor Tiţu Ion. De un real folos tatea culturală şi tradiţională de pentru cetăţeni a fost programul care s-a bucurat poporul român pe prezentat de copii şcolii din satul întregul parcurs al istoriei sale. În Cremenari sub conducerea învăţăacelaşi timp programul prezentat a toarei Mărăcine Valeria, care au dovedit că poporul român revine la demonstrat prin scenetele prezenmatcă. Un rol important în păstratate unele tradiţii ale locurilor de rea tradiţiilor culturale ale românipe aceste meleaguri. Din conţinutul lor l-a avut Biserica Ortodoxă a acestor scenete, participanţii au României, care a păstrat aceste traînţeles că „Dragobetele” este o săr- diţii pe întregul parcurs al său, bătoare tradiţională a românilor, că chiar şi în epoca comunistă. În această sărbătoare exprimă începu- încheiere, este de evidenţiat că în tul primăverii la români. cadrul acestei activităţi s-a acordat Dragobetele este fiul lui Baba un interes deosebit în crearea unor Dochia. Au fost explicate prin aces- condiţii optime privind curăţenia, tea tradiţiile localnicilor privind asigurarea mobilierului necesar, sărbătoarea zilnică, începând de dar în mod special încălzirii localuluni şi până sâmbătă, din prima lui. Toate acestea au fost asigurate săptămână a postului de carne. de doamna consilieră Prunoiu Destul de impresionante au fost Mirela, care a depus un efort pentru participanţi costumaţia deosebit, dar a asigurat cele mai folosită de copiii care au interpretat optime condiţii. Încheiem acest diferite roluri. Pentru această actiarticol cu următoarele versuri: vitate învăţătoarea Mărăcine Galic Valeria merită toată lauda. O expli- Cu 42ea, comuna mea, de ani în caţie ştiinţifică a fost dată pentru Tu erai comună urmă, singură participanţi prin sceneta prezenta- Şi tot bine er a. tă de cele trei cadre didactice ale Şcolii Bratia din Deal (Georgescu Azi, împreună cu Cremenari, Măcinic, Duţă Iulian şi profesoara Voi sunteţi o sing De voi Năfliu gr ură floare. de limba română), cu privire la Tu Dorică Udreaijă are, descântecele băbeşti. Explicaţii plănuieşti utile au fost primite de cei care au participat la acest eveniment de la Consiliul hotărăşte şi pl ăn profesoara de Elena Stoica, direc- Iară Tiţu repede vă sfătui uieşte, eş toarea Centrului de Promovare a Înfloriţi cele două flori surote. ri Şi în 2012 mai frum Culturii şi Tradiţiilor Locale din oase să fiţi! cadrul Consiliului Judeţean Mai Vâlcea, sub conducerea căreia s-a La pofrumoase şi drăgăstoase, artă cu ap desfăşurat întreaga activitate. Drumurile bine ă şi canalizare, asfaltate, Conţinutul tuturor activităţilor a De la Coc demonstrat rolul pe care l-a avut Iar noi să oru la Cremenari legate, avem biserica ortodoxă pe întregul Şi bine înfrumusde toate eţate. parcurs al existenţei sale. Ceea ce i-a impresionat destul de mult pe participanţi a fost programul artisn Anton Ceauşescu, tic, care a fost prezentat de Grupul profesor de istorie vocal „Vocea Topologului”, alcătuit

18

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

ECONOMIE

Criza eonomică financiară evoluţii în cadrul Uniunii Europene şi pe fondul Globalizării Societatea umana , in decursul istoriei, a cunoscut trepte de evolutie care i-a marcat existenta si a avut ca principala directie dezvoltarea sa de ansamblu . Marile treceri , de la o etapa a evolutiei la alta , a avut ca principale efecte schimbari de ordin social , politic, cultural , economic , juridic , etc , antrenand modificari structurale masive in formele de oranduire si organizare ale statelor lumii . Din preistorie si pana in zilele noastre , oranduirile structurale ale societatii umane au cunoscut etape de profunde transformari , pe fondul unor razboaie sau revolutii , care in majoritatea lor s-au produs in situatii de crize ale oranduirii existente . Formele societatii au fost determinate de clasele sociale preexistente si de nevoile acestora de existenta , de acces si gestionare a resurselor , coroborate cu nevoile fiecareia . Criza , in ansambul sau , se poate defini ca o stare de incertitudine colectiva care isi are izvorul intr-o schimbare accentuata si brusca a unei obisnuinte sau stari de fapt , determinata de factori interni si externi , greu predictibila asupra efectelor sale viitoare si aproape imposibil de combatut cu mijloacele cunoscute (clasice) . Criza are multiple forme , generate in aproape toate cazurile de activitatile umane , activitati care se rasfrang asuprea lui si il determina sa gaseasca noi solutii de iesire din impas , fara a mai putea repeta greselile trecutului . Pe fondul crizei societatii antice s-a scimbat oranduirea sclavagista in cea feudala , aceasta mai departe in oranduirea de tip modern (liberalismul clasic – avand la baza revolutiile burgheze) si mai departe in oranduirile contemporane de tip socialist , social – democrat , neoliberal . Crizele pot avea la baza si anumite fenomene naturale sau cosmice (dezastre la scara regionala sau planetara ) , acestea sunt preponderent independente de vointa omului si pot afecta in mod aproape ireversibil evolutia speciei umane . Criza zilelor noastre este determinata in principal de factorul economico – financiar, cu efect de unda de soc asupra natiunilor si pe fondul unei econo-

mii tot mai globalizate . Are la baza gestionarea defectuoasa a resurselor financiare , pe fondul unui consum ridicat de resurse , servicii si bunuri , care au fost suprafinantate de institutiile financiar – bancare fara a tine seama de posibilitatile reale si de lichiditatile de care dispuneu in mod concret . Se aseamana ca proportii cu criza din anii ’30 ai secolului trecut , dar se diferentiaza prin faptul ca in acea criza principalul factor a fost supraproductia , pe cand actuala criza are la origine supraconsumul . CAUZE SI EFECTE GLOBALE ALE ACTUALEI CRIZE ECONOMICE

In contextul economiei globalizate pe baza unor negocieri multilaterale globale in special OMC ( Organizatia Mondiala a Comertului ) cat si in cadrul unor aranjamente comerciale preferentiale regionale , se cauta liberalizarea fluxurilor comerciale si financiare, astfel incat acestea sa asigure o prosperitate, mai mare unor regiuni si zone dar si dezvoltarea economica la nivel mondial. Daca in sens general, regionalismul a asigurat nu numai o zona de prosperitate, dar si o integrare economica la nivel mondial. Daca in sens general, regionalismul a asigurat nu numai o zona de prosperitate, dar si o integrare economica, ceea ce a condus in unele cazuri, cum este Uniunea Europeana , la rezultate foarte bune, si globalismul, ca fenomen vazut din punct de vedere economic, are de asemenea efecte pozitive, cum ar fi: - scurtarea distantelor intre piete, a cheltuielilor de transport, dinamizarea afacerilor; - aparitia unor lanturi de productie repartizate in mai multe tari; - cresterea rolului informatiei si a tehnologiilor legate de acestea; - amplificarea problemelor si necesitatea gasirii unor solutii globale; - sa gandim global, sa actionam local. Aceste trasaturi ale economiei mondiale creeaza pentru statul modern o situatie noua, astfel

incat, desi la nivel statal s-a renuntat la o parte din suveranitate si, ca atare, s-au pierdut si prerogative legate de administrarea unor politici la nivel statal/national, in acelasi rand s-au dezvoltat functii si politici complementare care sa permita protejarea sau promovarea, sub alte forme, a intereselor economice nationale in tara pe care o reprezinta. In contextul actual de amplificare a proceselor de integrare, globalizare si liberalizare, politicile economice sunt supuse unui proces continuu de transformare, ale carui principale caracteristici vizeaza : - cresterea consensului international in ceea ce priveste setul de politici economice la nivel micro-macroeconomic ( exemplu: reducerea deficitului bugetar, controlul inflatiei, reducerea datoriei publice, etc.); - dezvoltarea conceptului de buna guvernare ( stat militant, idee promovata de Tony Blair si Gerhard Schroeder ). - dezvoltarea si aplicarea principiilor dezvoltarii economice durabile, bazata, pe : 1. Livrarea/asigurarea unor servicii si bunuri publice efective ( educatie, cercetare,etc.); 2.Minimalizarea costurilor datorate aplicarii politicilor publice; 3.Eficienta si efectul benefic asupra mediului; 4.Integrarea, corelarea si coerenta politicilor publice sectoriale pentru o dezvoltare durabila; 5.Asumarea unei pozitii stiintifice in proiectarea politicilor publice; 6.Cooperarea internationala; 7.Transparenta si responsabilitate in procesul decizional; 8.Elaborarea de strategii pe termen lung , in procesul de dezvoltare durabila; 9.Sistem de preturi care sa elimine subventiile si stimulentele; 10.Includerea in preturi a costurilor sociale. Si in Romania , ca , de altfel , in intreaga lume , dezvoltarea se confrunta cu finalul, acum abrupt descrescator , al unui

ECONOMIE... abrupt descrescator , al unui ciclu lung al sau, de circa 7080 de ani. Avem aici de-a face cu epuizarea tot mai pronuntata a potentialitatilor unor tipuri majore de tehnologii , in speta celor bazate pe energii si resurse conventionale, cu o poluare astfel pronuntata, deja acumulata si care nu mai poate fi inlaturata, cu supraincalzirea ca atare a Terrei , etc. Vor veni de asemenea coordonate , si ceva mai tarziu , tehnologii noi , cele mai multe neconventionale si competitive prin pret, ,, o lume noua,, care ea va asigura inviorarea si avantul.In mod particular , insa , economia romaneasca sa confruntat si se confrunta inca cu o criza generata de tranzitie , de o tranzitie mai mult sau mai putin bine gestionata. Simptomele au fost si inca sunt clasice pentru o criza :porti inchise la intreprinderi, somaj masiv - si trebuie luati in calculsi cei plecati afara deoarece aici nu au avut de lucru- inflatie abracadabranta, deprecierea leului , etc..Pana la un punct au fost si sunt acestea elemente firesti.Pe urma , insa , nu. Asadar, in ambele privinte criza a inceput de mult. Si nu doar la noi. Pe un astfel de fond economic debil s-a grevat actuala criza financiara mondiala generata cu precadere de suprasolicitarea economiei speculative, a creditului fara acoperire, etc. Desi destul de devreme, deja o serie de evolutii dramatice in acest sens au ajuns la noi. Sa ne gandim, totusi, ca, criza catastrofala economico – financiara debutata in ,, joia neagra,, , din S.U.A, in octombrie 1929, a durat in vest cativa ani buni iar efectele ei dureroase au fost treptat preluate in est – cu exceptia URSS care avea o economie relativ ,, inchisa,,, un alt sistem economic – si a durat si mai multi ani. Criza economica mondiala se va manifesta in Romania prin fenomenele si procesele economice grave care se vadesc in economia romaneasca: un debut intens al decapitalizarii bancilor, cresterea, greu de explicat rational, din perspectiva clientului pus in dificultate, a dobanzilor la credite , inchiderea portilor sau diminuarea activitatii pentru un deja mare numar de intreprinderi mici si mijlocii care raporteaza stagnarea , practic, a activitatii , si nu doar intreprinderi mici si mijlocii. Cel mai afectat sector al economiei va fi cel bancar. Pentru a se echilibra bugete de orice fel se va apela la solutia cea mai simpla , desi fara prea multe efecte salutare: suprimarea de posturi si cresterea somajului si in aceste directii. Cel mai putin afectate dintre

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

sectoarele economiei vor fi serviciile, serviciile cele mai solicitate , cu mare cautare de piata si pentru activitati esentiale si nu neaparat de ,,loisir,,.Este greu de demonstrat ca productia, productiile atatea cate sunt, nu vor intra – au si intrat deja , dealtfel – intr-o puternica recesiune. Pe ele se va cladi si presiunea importurilor , ca si pana acum , dealtfel importurile aduc comisioane semnatarilor , decidentilor si cred ca , chiar in profida unui deficit accentuat de cont curent, vor devansa sensibil productia autohtona. O sansa o reprezinta in continuare , localizarile determinate de miscarea capitalurilor internationale in cautare de profit inalt. ECONOMIA ROMANEASCA , EUROPEANA SI MONDIALA – INTERDEPENDENTELE GLOBALIZARII CRIZEI

Asa cum am aratat , efectele pe termen mediu si lung produc situatii si consecinte greu de suportat, acestea depasesc granitele statale sau regionale antrenand intr-o miscare aluvionara energiile negative ale tuturor , impartind fiecaruia ,, felia ce i se cuvine’’ . Criza economica mondiala in Romania va avea efecte puternice asupra inflatiei – speculatile valutare preseaza deprecierea leului, de multe ori fiind de mare interes sa poti vinde euro la un curs cat mai bun, poate si pentru a depune leii obtinuti in depozite la termen , la dobanzile mari si, prin consecinta, atragatoare, cel putin pe termen relativ scurt. BNR sustine , oricum leul , si il sustine ferm si inteligent , lansand sume mari de euro pe piata si dezamorsand atacurile in forta ale unor mari banci din vest, cu capital multinational , fireste sustinute de statele respective, spre a cumpara euro la inceput mai ieftin si a vinde mai scump.Problema este ca avem de-a face cu un Yanus cu 2 fete. Cealalta fata, foarte rea , este ca un curs de schimb mai mare de 3,5 lei per euro este deja greu de suportat de exportatorii romani , ii poate ,,termina,, . Situatia inversa este pentru importuri. Iata, dar, un factor cu un anume potential inflationist. Evident ca altii tin de cresterea salariilor fara justificre in amplificarea productivitatii , de castiguri artificiale prin amplificarea circumstantiala si l fel de artificiala a preturilor. Criza economica este in Romania , de dupa 1990, in mod contradictoriu, o obisnuinta si o mare noutate. Macar 18 ani, dupa renuntarea formala la socialism, tara noastra a traversat o periopada de criza economica profunda,

19

cu inchideri de intreprindri, falimente bancare, concedieri colective etc. ,,Titlul,, folosit de obicei pentru acesti ani a fost tranzitie sau restructurare. Din acest motiv, poate, multi, romani au perceput anii respectivi ca fiind mai degraba ani de criza sau inavutire personala, fara a constientiza fenomenul de criza economica si sociala de nivel national. Deseori, au fost cercetaristrict specializate , investigandu-se in profunzime o zona economica restransa, acum au devenit si devin cu precadere premiate Nobel acele cercetari desfasurate pe o arie larga de referinta, cu trimitere expresa la lumea globala. De exemplu, examinari in domeniul dezvoltarii sociale , cu presiunile care se fac de o parte si alta a lumii, examinari ale evolutiei , in timp si spatiu, a unor procese economice pentru a intelege mai bine expresiile lor actuale , aproape privilegiindu-se astfel istoria economica , examinari ale devenirii lumii financiare, etc. Asemenea mutatii importante in deontologia cercetarii - si care aproape ca exclud , din acest perimetru , foarte pretentios , cercetatorii inculti si ignoranti ,, care privesc economia mai ales ca pe o chestiune strict mecanica , doar cu ,, prezent,, , in structuri de tipul ,, sectorul privat este bun, cel public este rau’’, ,, micile intreprinderi sunt net superioare celor mari’’ , refuzandu-se recursul la evolutia economica si culturala a lumii, la flexibilitate si reflexie adanca – ne sunt demonstrate de recenta decernare a Premiului Nobel pentru economie, 2008. Profesorul american a fost si este un fin examinator al conceptiei lui David Ricardo , de la inceputul secolului al XIX -lea , asupra comertului mondial , al variantelor moderne ale acestei teorii, variante de tipul Hekcher, Ohlin, Samuelson ( H.O.S ). Sunt teze care, sustineau si sustin , mai ales ca dezvoltarea comertului mondial trebuie sa fie fondata pe specializare , ca fiecare tara vinde ceea ce fabrica mai usor si cumpara ceea ce, de fapt, ii lipseste. O teorie – cea a lui Ricardo - care determina ca englezii sa vanda textile portughezilor, iar acestia sa le vanda englezilor vin de Porto. Sunt multe intrebari pe care asemenea concepte le-au lasat fara raspuns. De exemplu, ce se va intampla cu o tara care produce , tot ceea ce produce, cu costuri mai mari decat alte state. Potrivit teorilor respective chiar in variantele moderne ale ,, costului factorilor ,, - va importa tot ceea ce are nevoie. Sunt unghiuri din perspectiva carora marele conomist roman Mihai

20

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Manoilescu – ce pacat ca pe vremea lui nu erau premiile Nobel in economie – a atacat vehement elaboratele ca aatre, avansand celebra sintagma ,, Spune-mi nu doar ce cumperi, ci si cu ce platesti daca vrei sa-ti spun de cumperi scump sau ieftin’’ si relevand avantajele acelor activitati productive , industriale situate deasupra productivitatii medii nationale. Paul Krugman , in pas cu timpul sau , ne dezvaluie alte lacune ale conceptiilor lui Ricardo , fireste, conceptii deloc lipsite de valoare mai ales pentru timpul respectiv si mai ales ca referinta . Krugman va urmari noi unghiuri de abordare a comertului international , localizarilor si delocalizarilor activitatii economice. Paul Krugman, pe baza cercetarilor intreprinse , a constatat ca in economia moderna – mondializata, desigur, in zille noastre – o mare parte a comertului se concentreaza intre un numar mic de state care schimba produse adesea identice. Accentuand problema noutatii , P.Krugman nu elimina , desigur, statutul productivitatii ca un ,, nerv’’ esential al ,, comertului global ‘’. Nici nu avea cum sa o faca. In plus de aceasta , proaspatul ,, Nobel pentru economie’’, fara a exclude modelele matematice utile cercetarii, apreciaza economia cu deosebire ca o ,,stiinta umana’’ si nu ,, inumana’’ , oferind un larg camp de afirmare socialului indeosebi in procesul de distributie, dar nu numai. Referitoar la statistica , Paul Krugman afirma din unghiul respectiv ca ,, statistica este utila , in masura in care lumineaza conditia umana’’. Si teoretic si practic P.Krugman a facut si face parte din acei cercetatori economisti care isi incruciseaza puternic cercetarile cu demografia , cu istoria, cu sociologia, cu geografia, biologia, cu tehnica, ingineria dar si cu politica. Nu este neaparat o maniera moderna de abordare, ci o maniera strictamente necesara. Tot P.Krugman recomanda, in articolele sale din New – York Times , inca cu luni in urma, posibilitatea caderii burselor in conditile unor disfunctionalitati pe filiera creditelor , ceea ce facea necesar, afirma el, masuri publice si drastice imediate. Oricum arata Krugman in articolele sale , ,, criza financiara actuala a declansat enorme forte negative in economia reala’’, o ,, recesiune grava fiind probabila’’. Putem afirma, ca recompensand cu ,,Premiul Nobel pentru economie’’ pe Paul Krugman , juriul de sub egida Bancii Suediei a recompensat cercetari foarte valoroase intr-un domeniu sensibil al reusitei economice - comertul , inovarea .

Dar a recompensat si un ,, om al cetatii’’ , un gazetar de mare talent si cu un puternic spirit polenic , un economist de mare rafinament. A recompensat juriul , de asemenea, ,,un om de catedra , cu o remarcabila audienta , Paul Krugman fiind profesor la Universitatea din Princenton , unde, printre altele , preda un substantial curs de ,, Teorie si politici monetare internationale’’. Cursul sau integreaza amplu analiza principalelor crize financiare din istoria economica a lumii. Multi dintre anii respectivi au fost ani de recesiune economica severa, cu toate ca Guvernul, indiferent de culoarea politica pe care a avut-o , a incrcat in fiecare zi sa ne convinga ca ,, tara merge din ce in ce mai bine,,. Durata mare a acestei perioade si turbulente repetate , lipsa oricarei previzionari in ceea ce priveste momentul in care criza va inceta , au facut ca sensibilitatea majoritatii romanilor fata de acest tip de fenomene sa scada , pentru multi o astfel de situatie intra in cotidian. Pe de alta parte , fenomenul este de noutate absoluta pentru generatile actuale din Romania, fiind pentru prima data cand traim pe pielea noastra un astfel de cutremur mondial. In 1994 – 1995 , a fost aproape neafectata de criza economica , pentru ca economia noastra de atunci era aproape inexistenta ca pondere in economia mondiala, iar efectele tranzitiei au fost atat de ,, coplesitoare ,, incat putina lume a bagat de seama ca propria noastra criza a coexistat cu un ciclu mondial de recesiune economica. Putini romani au avut curiozitatea sa citeasca rapoarte sau analize referitoar la marea criza economica din anii 30, de exemplu, sau la cele de mai scurta durata care au zguduit lumea in anii 70 sau 90 , cultura noastra economica fiind , de altfel , destul de mult redusa si bazata in principal pe ceea ce se discuta noaptea la diferitele posturi tv Din elementele care se caractrizeaza perioadele de criza si recesiune economica severa , noi suntm sensibili la falimentul bancilor si la falimentul fondurilor de investitii , cu siguranta datorita pataniilor personale si nationale de gen Banca Dacia Felix sau FNI. De aceea, este de inteles de ce personalitati publice importante , precum Presedintele sau Primul Ministru , au facut cu luni in urma declaratii publice transante : in Romania nu vom avea probleme , pentru ca participarea bancilor din tara noastra la capitalurile speculative de pe piata americana au fost nesemnificative! Prin aceste mesaje, autoritatile au incercat sa previna crearea panici referi-

ECONOMIE... toare la falimentele bancare si retragerile masive de economii din banci . Lentoarea cu care Romania a urcat nivelul maxim de garantare a depozitelor bancare pentru populatie , de la 20.000 la 50.000 de euro, a facut ca o parte dintre deponenti sa-si retraga bani din banci , punand in stare de instabilitate , datorita lipsei de bani lichizi , cel putin 3 dintre bancile din Romania. Retragerile de economii din banci au creat o foame majora de lichiditati si bancile cu lichiditati momentane in surplus au imprumutat pe cele fara lichiditati momentane , pe piata interbancara , la un nivel aberant de dobanda , uneori chiar mai mare de 80%. Pastrarea nivelului de garantare la 20.000 de euro a facut ca detinatorii de depozite mai mari de decat 20.000 de euro intr-o banca sa-si distribuie economiile in banci diferite , pentru a avea la fiecare dintre acestea garantata suma de 20.000 de euro . In timp ce aceste retrageri si distribuiri presau in mod serios rezerva de lichiditati a bancilor , din pacate, autoritatile declarau ca nu e nici un pericol , pentru ca .... mai putin de 3 % dintre depozite depasesc 20.000 euro...Desigur , declaratiile urmau sa linisteasca pe cei multi ce in curand vor merge la vot , insa in economie nu conteaza numarul depozitelor , asa de mult cum conteaza marimea lor.De aceea , un deponent care retrage dintr-o banca 500.000 euro,, pentru a-i redistribui in alte 25 de banci , in pachete de cate 20.000 euro , nu se compara cu un altul care retrage 1.000 euro pentru a-i tine la ciorap, desi la vot, peste cateva saptamani , fiecare va avea cate un vot egal. O parte importanta din turbulentele bancare s-au datorat nu miilor de romani care si-au retras depozitele de cateva sute de euro , ci sutele de romani care au scontat depozite de sute de mii si milioane de euro , pentru ca - oricat de frustrant ar fi – economia functioneaza in principal pe baza motoarelor mari , care dau tonul si tendinta , iar motoarele mari nu sunt altceva decat antreprenorii si investitorii ce detin capitaluri importante. In ceea ce priveste bancile , abia o parte a problemei se refera la depozitele populatiei. Din acest punct de vedere , deja lucrurile sunt asezate : deponentii mici sunt acoperiti de garantarea la plafonul de 50.000 euro iar deponenti mari au distribuit in mai multe banci depozitele si au retras excedentul negarantat din circulatia bancara, depunandu-l in mare parte tot in banci , dar in cutile de valori .

ECONOMIE... Multi deponenti mici au retras depozitele , neintelegand prea bine ce e cu garantarea si fie au pus banii la ciorap , fie i-au aruncat in consum. Toate aceste fenomene au redus masa de bani depusa in banci si chiar au silit unele banci sa faca imprumuturi la costuri exorbitante pentru a acoperi retragerile.Cresterea dobanzilor la credite , in combinatie cu starea de insecuritate din economie , reduce mult tentatia de a lua credit , dar si masa creditelor acceptate de banci . Drept urmare, scade drastic consumul populatiei bazat pe creditare si scad investitiile companiilor. In mare parte, populatia isi baza pe credit achizitionarea de locuinte , terenuri, renovarea locuintelor, cumpararea bunurilor de folosinta indelungata , precum autoturisme , televizoare, electrocasnice, etc., ceea ce produce micsorarea cererii pentru aceste produse . Pe langa cele de mai sus , bancile sunt implicate in alte doua fenomene cu potential caracter exploziv, legate de cursul de schimb valutar si de creditele deja in derulare . Speculatile valutare preseaza deprecierea leului , fiind de mare interes sa poti vinde euro la un curs cat mai bun , pentru a depune leii obtinuti in depozite la termen , la dobanzile exorbitante de astazi. BNR este, deci, in situatia de a sustine leul , lansand in vanzare sume importante de euro , pentru a face fata presiunii capitalurilor speculative, care ataca in forta economia romaneasca. Ca urmare , adevarata provocare va ramane gasirea echilibrului intre cursul de descurajare pentru capitalurile speculative si cursul de competivitate pentru exporturi. Economia mondiala si, odata cu ea, cea europeana se scufunda in recesine, traversand cea mai neagra perioada din ultimele doua decenii - este o realitate pe care nu o poate contesta nimeni. Solutiile la aceasta criza profunda , cel putin pe termen scurt , nu sunt la indemana vreunui guvern , oricat de puternic ar fi acesta este iarasi o constatare dincolo de orice urma de indoiala. In cel mai fericit caz , anul viitor economia din zona euro, supusa unor prelungite turbulente financiare, ar putea progresa in medie cu 0,1 la suta. Rata inflatiei a atins deja , la mijlocul acestui an , nivelul record de 4 la suta. Increderea consumatorilor europeni este in continua scadere si aajuns la cea mai coborata cota din ultimii 15 ani. Banca Centrala Europeana transmite tot mai dese semnale de alarma , solicitand guvernelor maximum de responsabilitate si moderatie in politica salariala ,

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

pentru a evita o primejdioasa spirala preturi – salarii. In aceste conditii, BCE are in vedere reducerea costurilor de creditare in cel mai agresiv ritm din istoria institutiei europene. Acesta este tabloul evolutiilor economiei comunitare la orizontul lui 2009 , cand se presupune ca unda de soc a crizei va lovi din plin economia europeana. Comisia Nationala de Prognoza , care pana la urma e vocea autorizata a structurilor guvernamentale, avanseaza pentru 2009 cifre care pur si simplu debordeaza de optimism , cel putin daca le comparam cu estimarile la nivel european. Potrivit acesteia, ritmul de crestere a economiei romanesti in cel mai negru an al recesiunii europene va fi de 6 la suta , ceea ce va duce la PIB-ul Romaniei la 578,5 miliarde lei. Banca Nationala Romana , care se vrea filtrul moderator si realist al viziunilor politicieniste , vede insa un ritm de numai 5,5 la suta si un PIB de 532 miliarde lei. Evaluarile venite insa din afara , de la Comisia Europeana , se arata mult mai reticente si indica pentru Romania un ritm de crestere de cel mult 4,7 la suta corespunzator unui PIB de 460 miliarde lei. Estimari contradictorii se intalnesc si in ceea ce priveste inflatia. Daca CNP prevede pentru 2009 o inflatie de numai 4,8 la suta , Comisia Europeana este din nou sceptica indicand o tinta cu un procent mai sus .Initial , BNR a convenit asupra unei tinte de 3,5 la suta ( mai mica decat prognoza pe UE ), revizuita ulterior la 4,2 la suta si, recent , modificata inca o data la 4,5 la suta. Acesta se pare insa ca nu este ultimul verdict al Bancii Nationale a Romaniei , incluzandu-se pentru prima oara in scenariul de baza un asa – zis ,, interval de incertitudine ,, care prevede ca limita maxima o rata a inflatiei de...6,4 la suta, adica dublu fata de prognoza valabila pentru tarile UE. Cu siguranta licenta pentru ingeniosul termen de ,, interval de incertitudine ,, apartine guvernatorului Mugur Isarescu , cel patit in materie de prognoze pe inflatie si destul de intelept ca sa isi ia masuri de siguranta necesare. Probabil din acelasi motiv BNR se abtine de la orice previziune pe tema evolutiei cursului de schimb leu/euro, capital la care Comisia Nationala de Prognoza ( tocmai cea care nu poate influenta in nici un fel evolutia acestui indicator ) pare sa nu aiba vreo indoiala : fix 3,60 lei/uro in 2009. Cifra contrazisa insa din nou de estimarea Comisiei Europene, care indica un curs mediu de 3,79 lei/uro, afirmand in acelasi timp ca ,, deprecierea leului fata de moneda unica

21

europeana va fi unul dintre cele mai mari riscuri pentru perspectivele economice ale Romaniei , iar fluctuatiile de pe piata valutara, combinate cu cresterile salariale , sunt principalii factori de risc inflationist,, . Fireste ca si sub acest ultim aspect prognozele se bat cap in cap , CNP ,, promitand,, o majorare a castigului salarial mediu net de 9,8 la suta, in timp ce europeni de la Comisie intrevad o majorare de peste 15 la suta , adica pana la circa 1.450 lei. In mod evident , amplificarea spiralei preturi – salarii , volatilitatea pronuntata a cursului euro/leu si deprecierea monedei nationale ar putea determina reducerea semnificativa a apetitului pentru risc al investitorilor pe pietele emergente , dar si decizia de repatriere a capitalurilor straine fructificate in economia romaneasca. Sunt deja unele semne vizibile in acest sens . Cifrele statistice oficiale vorbesc de investitii straine totale in economia romaneasca de 7,25 miliarde euro in 2007 si de doar 6 miliarde euro in ultimele opt luni ale anului 2008. Prognoze pentru 2009 nu mai indraznesc sa faca nici CNP, nici BNR, nici macar Comisia Europeana , ceea ce dovedeste ca proiectul ambitios al premierului Tariceanu, indelung promis si degeaba asteptat – acela de a atinge cifra de 10 miliarde euro volum de invstitii straine anuale in Romania - a intrat definitiv in ceata. Aceasta predictie eronata a creat situatia in care deficitul de cont curent poate depasi cifra de 5% din PIB. Cu toate protestele si contestarile vehemente ale armatei de analisti economici damboviteni , vestea ramane certa si deosebit de grava pentru ca scaderea cu doua trepte a ratingurilor ne arunca in zona tarilor considerate nesigure pentru investiti si afaceri. Concret , asta inseamna ca , in perspectiva lui 2009 , majoritatea entitatilor economice – firme, companii, stat, agentii guvernamentale - nu vor mai putea sa investeasca in titluri emise de statul roman pentru ca Romania nu mai face parte din categoria ,, investment grade ,, Sa ne imaginam, prin urmare, un scenariu care este pe cale sa devina cosmar : investitorii straini ne intorc spatele , sctorul constructii de imobile nu mai performeaza , exportul scade datorita competivitatii slabe si reducerii pretului marfii pe pietele de import, agricultura este in colaps pentru ca nu poate absorbi fondurile europene , productie industriala in declin , care daca nu va fi urmata de o majorare suficienta a somajului , va duce la prabusirea nivelului productivitatii muncii , si asa fragil construit. Comisia Europeana este scepti-

22

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

si ne ajusteaza cu suverana indiferenta cifrele cu care am dori sa defilam prin criza. Si atunci , noi, cetatenii acestei tari debusolate si primele victime ale jocurilor statistice periculoase , avem macar dreptul sa ne intrebam in ce Romanie vom trai la orizontul apropiat al lui 2009? In cea zugravita roz – bombon de guvernantii si politicienii vanzatori de iluzii pe o piata electorala flamanda , in cea plina de suspans si incertitudine pe care o schiteaza analistii BNR sau in cea austera ,, promisa,, de mai marii Comunitatii Europene? Pe ce cifre , pe care versiuni va avea cineva curajul sa construiasca bugetul Romaniei pe anul 2009? Si cine va da seama daca proiectiile se vor dovedi din nou eronate, daca socoteala din targ nu se va potrivi cu cea de acasa , cum zice romanul? In loc de raspuns , suntem serviti cu ,,intervale de incertitudine,,. Iar din interval in interval , vom ajunge probabil la certitudinea finala : falimentul politicianismului gaunos si contraproductiv. In EUROECONOMIA XXI din data de 31.10.2008 , prof.univ.dr. Dan Popescu afirma ,, Pentru a putea exista in economia de piata , pentru a putea exista intr-o lume globalizata , care nu este ca atare de acum , ci chiar de mai multe secole , astazi ea fiind tot mai globalizata , pentru a putea exista intr-o lume in care piata de capital a fost si este de mult, si tot mai intens globalizata , activitatea bursiera, institutia ca atare a bursei, reprezinta una dintre cele mai elocvente identitati , identitati nationale si globale’’. Ca sa extrapolez putin voi aborda chestiunea intr-o alt fel de bursa , in care forma de capital nu este banul ci increderea in puterea publica , punandu-mi desteapta , eterna si retorica inrebare : ,, cine se vor sacrifica si cine vor fi sacrificati in aceasta criza ?! ’’ Intr-o masura mai cinica si putin eleganta , d-nul Patriciu spunea ca vor supravietui cei cu simtul anticipatiei in afaceri , ca dintr-o situatie de criza va avea de castigat nebanuit de mult . Daca ne gandin ca acest ,, guru al afacerilor ’’ a facut imensa sa avere intro-o situatie de criza prin anii ’90 , cu secatuirea bugetului public si al afacerilor veroase cu statul , care au fost tot mai pagu-

boase pentru stat si foarte profitabile pentru acesta , nu ne mira nimic . Daca acest om de afaceri roman este un ,,creator de paradigme economice’’ , care sa serveasca lumii civilizate drept model , exista multe indoieli , iar credibilitatea sa sta , in cele din urma , in credibilitatea cu care suntem noi tratati ca tara de catre politicienii lumii civilizate . Exista in patria noastra, pe fondul de criza economica globala , o criza acuta de neincredere la nivelul guvernamental , girata tot mai des de gafele noilor guvernanti . Slaba comunicare cu cetatenii arata de fapt un management defectuos de comunicare institutionalizata , dintre institutiile statului si cetateni , cu efecte directe si rapide care vor diminua capitalul de incredere al noii puteri . Promisiunile electorale fara acoperire (populiste sau ,, nesimtite’’- sic! )stau acum ca baza de studiu in manualele de stiinte politice si vor intra oarecum in istorie , (alaturi de brontozaurii preistorici ), fiind criticabile si prin prisma neparticiparii tot mai accentuate ale cetatenilor la viata publica ; dar si ca posibilitatea in care acesti cetatenii , tot mai putin angrenati in politica patriei , sa aiba raspunsuri violente si periculoase nu numai pentru politicienii nostri , cat mai ales pentru

insasi esenta democratiei . Criza economica , dublata si de o criza morala , face guvernarea tot mai dificila si efectele acesteia se vor prelungi in timp . Salvarea de tip FMI este dureroasa pentru cetateni , insa cu potential de insanatosire pentru economie . Dar in momentul in care ajutorul FMI –ului ii va fi solicitat , atunci nu se va putea vorbi nici de cresterea economica de 2,5% (recent prognozata in proiectul buget pentru anul 2009 ) , de o rata a inflatiei de 4-5 % sau de cresterea veniturilor populatiei cu

ECONOMIE... aproximativ 10 % , intrucat aceasta institutie nu da bani pentru consum si risipa , ci pentru o reforma drastica in sistemul public . Toate masurile de atenuare a efectelor acestei crize (investitii publice cu crearea de noi locuri de munca , programe de sustinere sociala si reconversie profesionala , diminuarea cheltuielilor publice , politici financiar-bancare noi etc.) nu vor avea sorti de izbanda daca nu vor avea efecte pozitive imediate si nu vor fi sustinute de o ampla campanie de comunicare onesta . Politicile publice trebuiesc reorientate , cu precadere , spre atragerea reala a cetatenilor la viata publica , la efortul de reformare si reconstructie economica si institutionala . Cetateanul nu trebuie tratat ca un ,, consumator de crize ’’ , in care doar el achita factura acestor nefericite clipe ale vietii in care altii ii produc nenorocirile , ci trebuie antrenat si folosit in toate deciziile care il privesc pe el ca individ si parte a colectivitatii . Asa va fi responsabilizat , asa i se va crea simtul utilitatii si isi va forma o gandire practica asupra propriei sale existente . Fara aceste minime actiuni , toata viata sa este ca un Talk – show prelungit si de calitate ieftina , asa cum ii este servit zilnic de mai toate televiziunile publice si private. Criza ecominica globala este o criza de identitate , de paradigma economica tot mai neadaptata schimbarilor rapide ale omenirii . Este o criza nu numai de resurse (economice , financiarbancare , energetice , alimentare , etc.) , cat mai ales una morala in care ,, ratiunea de a trai doar pentru a face avere sau profit’’ se intoarce impotriva celui care o promoveaza cu atata fervoare . Schimbarile de gandire si atitudine in mentalul colectiv , care va trebui revizuit fundamental , vor aduce solutiile cele mai eficiente de raspuns ale tuturor participantilor la viata societatii in care traiesc deopotriva , solutii pe care istoria le-a consemnat in toate perioadele sale . Orice criza aduce implacabil schimbarea unei epoci , schimbarea unei gandiri doctrinare (in toate formele sale de existenta ) , in concluzie „schimbarea unei lumi”. n Gheorghe Obogeanu, secretarul primăriei comunei Galicea

EVENIMENT...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

La iniţiativa Primăriei Galicea şi a Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale – Vâlcene, ziua de 24 februaruie 2009 dedicată iubirii, a fost o zi de mare SĂRBĂTOARE la Căminul Cultural Cremenari: ”DRAGOBETELE”. Zeci de tineri şi vârstnici au umplut sala Căminului Cultural urmărind timp de 5 ore şi jumătate manifestările organizate cu această ocazie. Pentru început, elevii claselor I-IV Cremenari, cu costume adecvate de juni şi mirese, crai şi domniţe, sub îndrumarea doamnei învăţătoare Valeria Mărăcine au prezentat timp de 45 minute un program bogat dedicat iubirii cu scenete şi recitări „rupte” din obiceiurile românilor şi din lirica eminesciană. În continuare (15 minute) doamna profesoară Romina Pavelescu împreună cu un grup de elevi de la Şcoala Bratia Deal au realizat un sondaj cu obiceiurile locului pe care părinţii sau bunicii le-au moştenit de-a lungul timpului legat de evenimentul sărbătorit Dragobetele şi alte obiceiuri de primăvară. O scenă de „dragoste neîmplinită” prezentată de profesorul Corina Vlădescu împreună cu un Romeo insistent (profesorul Dragoş Duţă) şi o Julietă nestatornică (profesoara Romina Pavelescu) a cules zâmbetele şi aplauzele publicului numeros prezent la manifestare (text şi regie – profesor Măcinic Georgescu). Doamna Doina Stoica – director al C.J.C.P.C.T. – Vâlcea, moderatoarea acestei manifestări, prin intervenţii repetate a punctat semnificaţia zilei iubirii –

BIRII LA IU A E R A O T Ă B R SĂ

23

ROMÂNI

E L E T E B O DRAG I R A N E M LA CRE Dragobetele ca început de primăvară şi a evenimentelor ce l-au precedat şi-l urmează până la Sărbătoarea Învierii Domnului. O contribuţie substanţială în organizarea manifestării şi reuşita acesteia a avut-o preotul Tiţu Ioan – profesor de muzică la Şcoala Bratia Deal şi Galicea, care a pregătit şi a dat glas corului „Vocea Topologului” – un grup de 20 de elevi cu frumoase costume populare ale căror voci au încântat întreaga sală de spectacol. Primarul Năfliu Ion, viceprimarul Udrea Florea, membrii ai Consiliului local şi alţi invitaţi de seamă (profesor pensionar Ceauşescu Anton – istoric) au fost prezenţi şi au făcut intervenţii pe marginea evenimentului sărbătorit – „Dragobetele la români”. Manifestarea a continuat cu cântece din folclorul vâlcean susţinut

Obiceiuri de Dragobete La 24 februarie, in ziua când Ortodoxia sărbătoreşte Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, zeu al tinereţii în Panteonul autohton, patron al dragostei şi al bunei dispoziţii. Dragobete era ziua când fetele şi baieţii se imbrăcau în haine de sărbătoare şi, dacă timpul era frumos, porneau în grupuri prin lunci şi păduri, cântând şi căutând primele flori de primăvară. Fetele strângeau în această zi ghiocei, viorele şi tămâioase, pe care le puneau la icoane, pentru a le păstra până la Sânziene, când le aruncau în apele curgătoare. Dacă, întâmplător, se nimerea să găsească şi fragi înfloriţi, florile acestora erau adunate în buchete ce se puneau, mai apoi, în lăutoarea fetelor, în timp ce se rosteau cuvintele: “Flori de fragă/Din luna lui Faur/La toată lumea să fiu dragă / Urăciunile să le desparţi”. În dimineaţa zilei de Dragobete fetele şi femeile tinere strângeau zăpada proaspătă, o topeau şi se spălau cu apa astfel obţinută pe cap, crezând că vor avea părul şi tenul plăcute admiratorilor. De obicei, tinerii, fete şi băieti, se adunau mai mulţi la o casă, pentru a-şi “face de Dragobete”, fiind convinşi că, în felul acesta, vor fi îndrăgostiţi întregul an, până la

timp de 2 ore şi jumătate de orchestra „Rapsodia Vâlceană” şi grupul folcloric „Rapsozii Oltului”; au cântat sublim şi au fost aplaudaţi la scenă deschisă: Rodica Mitran, Mioara Raica, Dumitru Margine, Cristina Udrea, Luminiţa Tănasie şi Alin Pavelescu. A fost un spectacol unicat pentru locuitorii satelor noastre care a plăcut spectatorilor, le-a descreţit frunţile şi le-a deschis inimile spre iubire, bunătate şi frumuseţe... Cinste celor care s-au ocupat de organizare – Primăria Galicea, Şcoala cu clasele I-IV Cremenari, Şcoala cu clasele I-VIII Bratia Dealşi în mod special doamnei Stoica Doina, care ne-a angajat într-o aşa acţiune îndrăzneaţă dar plăcută care să dăinuie pentru toţi anii următori „DRAGOBETELE – la Cremenari”. nProf. Măcinic Georgescu, Şcoala I-VIII Bratia Deal

viitorul Dragobete. Această întâlnire se transforma, adesea, într-o adevarată petrecere, cu mâncare şi băutură. De multe ori baieţii mergeau în satele vecine, chiuind şi cântând peste dealuri, pentru a participa acolo la sărbătoarea Dragobetelui. Uneori, fetele se acuzau unele pe altele pentru farmecele de urâciune făcute împotriva adversarelor, dar de cele mai multe ori tinerii se întâlneau pentru a-şi face jurăminte de prietenie. Se mai credea că în ziua de Dragobete păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc, îşi aleg perechea şi încep să-şi construiască cuiburile, păsările neîmperecheate acum rămânând fără pui peste vară. Oamenii bătrâni ţineau această zi pentru friguri şi alte boli. Dragobetele era sărbătorit în unele locuri şi la data de 1 martie, deoarece se considera că el este fiul Dochiei şi primul deschizător de primăvară. Obiceiurile de Dragobete, zi asteptată cândva cu nerăbdare de toţi tinerii bucovineni, au fost în bună parte uitate, păstrându-se doar în amintirea bătrânilor. Iar în ultimii ani, Dragobetele autohton riscă să fie dat cu desăvârşire uitării, el fiind înlocuit de acel Sfânt Valentin ce nu are legatură cu spiritualitatea românească. n Alina Mihaela Şiţoiu, Coordonator Centru Comunitar de Informare şi Instruire Galicea

C M Y K

24

LITERATURA...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Mar tisor

Luminiþa Roºoagã, 47 de ani, bibliotecar, Universitatea Constantin Brâncoveanu, Rm Vâlcea

Tu faci sa para totul mai usor Intr-o lume in care Patrunzi din ce in ce mai greu Tu stii cate zambete am Si stii mai bine decat mine Cum sunt cu adevarat EU! A fost nevoie de timp Sa inteleg ce “magician” desavarsit esti Cum faci incrancenarea Sa para o gluma Iar lacrimile prinse in genele mele Tu le numesti, diamante din stele Cum pe nesimtite intr-o seara Ai facut neincrederea sa dispara Si ma topes de iubire cand imi spui Printesa ochilor caprui.

Iluzie Sunt un arcusi Ce a gasit o struna Un inger ce s-a imprietenit Cu un alt inger... Travestit Sunt un gand Sfaramat de vant Ce te-a vazut intr-o noapte Zburand Precum un val din spuma usor Dar erai o sageata Ce stia sa ucida Din zbor

Nu mi-e teama Nu imi e teama de uitare Cate un semn tot voi vedea O frunza cum danseaza in aer Si va pica in palma mea Un rid deasupra sprancenei

Niciodata il asociez cu Totdeauna Sarut mana mama Sarut mana tata Vara amintirilor voastre Nu se termina niciodata Voi existati mereu In inima mea si a fiului meu.

cum tresare Voi sti ca e este gandul tau Si asta imi va fi deajuns In marea trecere in visare Si tot ce inca nu nu-am spus Va exista in gand, in inima tainic pastrat Ca un suras neexprimat!

De primavara Cand m-a cautat primavara Eram in padure cu gandul Cautam linistea In care sa ma regasesc Cautam raspunsurile Imi doream sa le intalnesc Sa tresar de uimire Sa le dau binete Poate vor recunoaste chipul Dependent de tandrete Dar primavara nu avu rabdare Asa ca am amanat Din nou cautarea Pana la intalnirea viitoare

Tot de primavara Primavara asta nu ma mai poate face sa plang dinpotriva vederea ei ma face sa tresalt de bucurie Mi-era dor de aripile ei amagitoare imi lipsea atingerea lor capriciul ei ce altadata ma ranea imi pare o copilarie

( probabil semanam prea mult cu ea ) Dar a venit vremea sa pun senin in sufletul meu A venit timpul sa zambesc mai des chipului tau

Dorinta O lume cat as vrea sa te cuprind timpului sa-i smulg trecerea printr-o rotire sa-ti redau liniste si iubire Vantul nu poate smulge aripile pasarilor Nici ceata nu poate ascunde minunatia dealurilor verzi O lume cat as vrea sa te simt sa port frumusetea clipei ca pe o bijuterie de pret in zi de sarbatoare

Indoiala Nu fi prea sigur ca te cunosti S-ar putea sa ai surprize si sa constati cu uimire ca locuiesc mai multe persoane in tine eu de prea multe ori credeam ca stiu dar nu stiam absolut nimic am gresit enorm de atatea ori si am invatat din greseli doar un Pic

C M Y K

LITERATURA...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

25

Ultima Rugăciune a unui Dumnezeu!

Pãrinte, Îţi mulţumesc pentru toate câte- am fãcut, Doar nu- mi pune lacãt la mâini şi ştreangul de gât! Dã- mi, azi, putere sã schimb ce nu este de schimbat Şi dã- mi înţelepciune sã- ncerc ce nimeni nu s- a- ncumetat! Dã- mi talentul sã mã apãr cu vorbe de tãişurile lor Şi dã- mi de douã ori mai multe zile când toţi dau slujbe sã mor! Taie Tu, mai departe, cãrţile şi- ntoarcele toate armele; Lasã- i sã facã ei toate legile, dar pune- n palma mea zarurile! Întoarce orice carte ce mi-ar prezice sfârşitul Şi- oricât aş cãdea, fã sã nu-ncep iar tot cu începutul!... Nu i-am dat EI tot ce- ai pus tu bun în mine; De la tine-s toate şi-au venit toate la tine! Rogu-Te, nu mi le da-napoi, dã-mi ce n-am avut nicicând: Dã-mi puterea sã aleg care din valuri sã-şi afle un mormânt! Iar de nu-i aleg eu pe ei, ci mã-aleg tot ei pe mine, Adoarmele, pe veci, ochii celor care n-or vedea cine Va râde din nou peste-ale EI ruine! Pune pe umerii-mi ce nu pot toţi munţii, la un loc, sã ducã Şi dã-i ei împãrãţii mii, pe pãmânt, sã con-

ducã! Pe mine sã sprijini lumea, peste ea, morţi albe Caraimanii sã curgã! Pãrinte, şti cã nici n-am râvnit şi nici n-am luat Nici mãcar cât am dat din binele vreunui apropiat; Am fãcut mai mult bine decât toţi Dumnezeii-Ţi, la un loc! Ştiu cã rima mea va curge. Scoate-o pe-a EI din joc! Chiar şi-aşa, a venit ziua ca sã îmi spui De-ar fi mai bine sã cobor revolverul din cui, Sã-l şterg de praf şi, pe-un glonţ, numele sãmi scriu, Sau sã moi cuiu-n ruginã şi s-astup al EI sicriu?!

Pãrinte, iartã-mi pãcatele, sã mai zãmislesc unu: Vreau sã-i scuip în sicriu şi,-n flãcãri, sã-i prefac drumu! ~TÂRGOVIŞTE, DÂMBOVIŢA~ 12 februarie 2006 n Alin BARBU, managerul ziarului PRO ExpreS de Drăgăşani

26

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

- Astronomii de la Agentia Europeana Spatiala au descoperit, cu ajutorul telescopul Corot, cea mai mica planeta din afara sistemului nostru solar. Noua planeta, numita Corot-Exo7b, este de doua ori mai mica decat Pamantul si deoarece e atat de aproape de steaua in jurul careia orbiteaza, temperaturile sale ajung in jur de 1000-1500 de grade Celsius, departe de a putea sustine viata. Pana acum au fost descoperite 330 de astfel de "exoplanete", dar majoritatea sunt giganti alcatuiti din gaz, similari cu Jupiter sau Neptun si niciuna atat de apropiata de dimensiunea planetei noastre. - Arheologii de la Universitatea din Bristol, Marea Britanie, au examinat peste 2.200 de obiecte din lut din Orientul Apropiat si Balcani si au ajuns la concluzia ca laptele era consumat si conservat în aceste regiuni cu peste 6.500 de ani înaintea erei noastre. Conform acestor rezultate mulgerea animalelor era un obicei curent mai mult în regiunile unde se cresteau bovine si mai putin în cele unde se cresteau oi si capre. Cele mai vechi dovezi ale consumului de lapte ianinte de noile descoperiri au fost localizate in Marea Britanie (începutul mileniului 4 î.Hr.) si în România (mileniul 5 î.Hr.).

CURIOZITATI competitiv celor mai vechi specii de păsări, ajutându-le sa se adapteze mai bine momentul în care mediul s-a schimbat. Echipa de cercetatori a studiat 2 fosile de pasari, gasite in London Clay Formation de pe Insula Sheppey in Anglia. Aceasta zona este renumita pentru imensa gama de fosile conservate, din moluşte, peşti, păsări si chiar mamifere. - Salvamarul de origine romana Marius Simionescu, 39 de ani, a reusit sa salveze un pui de rechin care starnise panica printre inotatori, in apropierea unei plaje din Coney Island, New York. Vazand ca unii dintre acestia incepusera sa loveasca animalul, Simionescu a intervenit prompt, l-a luat in brate, la dus intr-o zona mai putin populata si i-a dat drumul in larg. "Nu puteam sa-i las sa-i faca rau bietei vietati", a spus Marius Simionescu.

- Muzeul National al Hartilor si Cartii Vechi a luat fiinta în aprilie 2003 prin donatia familiei Daniela si Adrian Nastase (peste 900 de harti vechi si - Disparitia in masa gravuri). Colectia a dinozaurilor in situeaza muzeul perioada Cretacicprintre primele 3 tertiar, cu 65 mildin Europa si singuioane de ani in rul din tara cu acest urma, nu s-a intamprofil. În anul 2008, plat si cu stramosii când Muzeul pasarilor de astazi si National al Hartilor asta se pare ca se si Cartii Vechi a datoreaza creierului. împlinit cinci ani de Analiza prin tomografie cumputerizata existenta, EUROPEAN MUSEUM FORUM - aflat sub (CT) care scaneaza patronajul Majestatii Sale, Regina Fabiola a Belgiei si sub de fosile de pasari auspiciile Consiliului Europei, a fost nominalizat si laudat arata ca acestea pentru reusitele sale notabile în ceea ce priveste calitatea si aveau creierul de organizarea colectiilor. Muzeul National al Hartilor si Cartii dimensiuni mai mari Vechi este mentionat si in Ghidul verde, Michelin, pentru decat se credea anteRomania, 2008 ( in franceza, pag. 143). "Geografii si amarior. Aceste cercetari torii de harti vechi vor fi in al noualea cer (aux anges) au fost realizate de specialistii Muzeului de Istorie deoarece acolo exista, pe trei etaje, intr-o cladire neogothNaturala din Londra condusi de Dr Stig Walsh. ica, in camere luminate cu frumoase vitralii, harti vechi, Dimensiunea mai mare a creierului pare sa fi un avantaj povestind Bucurestiul, Romania, lumea, spatiul si istoria...".

OPINII...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

27

POLITICA DE IERI ŞI DE AZI DIN ROMÂNIA... EPISODUL AL II - LEA Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor”, iată că revin în centrul atenţiei dumneavoastră cu un nou episod privind politica de ieri şi azi din România, mai pe înţelesul tuturor cu ultimul episod şi anume: moartea dictatorilor. După cum sper că s-a înţeles foarte uşor din celelalte episoade eu am fost şi voi rămâne permanent pro perioadei respective şi voi repeta un argument foarte solid şi anume locurile de muncă şi siguranţa zilei de mâine care erau valabile atunci comparativ cu ce e în prezent, cu harababura de astăzi. Fără să mai intru în detalii consider că cei care au prins posturi bune şi sunt plătiţi bine desigur că nu sunt de acord cu mine. Spunând că am dreptate, filozofia fiecăruia e în funcţie de locul pe care îl ocupă în societate şi aici se separă diferenţa între unii şi alţii. Desigur sunt prea multe de spus, acest subiect poate fii dezbătut la infinit, dar acum mă repet şi eu de multe ori şi anume: sunt prea mic pentru un război aşa de mare, mă retrag şi mă voi ocupa cu păreri personale foarte pe scurt despre aşa – zisul proces ala cuplului Ceauşescu şi moartea acestora. Dragii mei, după cum probabil gândiţi şi dumneavoastră sper cât de cât aproape ca mine că acel proces a fost o cacialma, o mare greşeală, iar moartea acestora în ziua de Crăciun 25 decembrie 1989, reprezintă un atentat la religie şi un mare păcat ce probabil va avea efect pa termen lung. Nu spun o noutate că acel cuplu Ceauşescu în mod sigur nu a făcut mai multe greşeli faţă de cei care au condus destinele acestei ţări din 1989 până în prezent şi mă întreb dacă aceştia vor plăti vreodată, pentru dezastrul economic al României. Chiar şi la nivelul nostru de comună ţin minte că erau destule persoane care îşi pierduseră minţile la revoluţie s-au bucurat că s-au desfiinţat fostele CAP-uri cu totul că în lipsa acestora în mod sigur astăzi nu aveau bani de pâine. Pare surprinzător şi astăzi dacă mă gândesc bine că cei care erau cei mai înrăiţi atunci astăzi primesc pensii de CAP în unele situaţii mai mari decât cei care au muncit cu adevărat; în funcţie de conjuctura fiecăruia. Personal mă bucură faptul că am fost permanent capabil să mă controlez în funcţie de situaţie şi de aceea îmi permit să fiu degajat şi să mă comport normal, fie la bine, fie la rău. Dragii mei, cu aceasta eu închei acest episod atât de scurt, sper ca istoria să fie oglinda care reflectă adevărul dacă nu pentru noi cei de azi, măcar pentru cei de mâine, adică pentru urmaşii noştrii. n Cu mult drag şi înţelegere Ionel Enache

28

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . nIntr-o firma de contabilitate, 4 femei in birou: sefa (nu se specifica ce culoare de par) si 3 contabile, una bruneta, una roscata, si cealalta blonda. De la o vreme, sefa pleca totdeauna mai devreme de la serviciu, sub diverse pretexte. Intr-o zi, se gandesc fetele ca daca sefa pleaca, pleaca si ele. Zis si facut, si cum a iesit sefa pe usa, hop si ele, sa profite de 2 ore libere. Bruneta, merge direct la sala de fitness, profitand de faptul ca are timp mai mult sa fie in forma. Roscata merge la cumparaturi. Blonda, ca o sotie cuminte si iubitoare, merge acasa, sa profite de 2 ore in plus langa sotul ei iubit. Acasa, insa, dupa ce intra, aude zgomote din dormitor,si cand se uita pe furis pe usa, ii vede pe barbatu-sau si pe sefa ei... Tiptil, se strecoara afara din casa fara sa zica nimic si se duce in parc, asteptand sa treaca timpul... A doua zi, sefa iar dispare cu doua ore inainte de terminarea programului... Celelalte vor si ele sa plece, numai blonda statea la birou. - Haide, tu nu pleci? - Nu, nu plec, ca ieri era cat pe ce sa ma prinda sefa! nDialog intre doi barbati casatoriti: - Sotia mea afirma ca este foarte sanatos sa consum alimente crude. - Da, nici nevestei mele nu-i place sa gateasca. nAlinuţa la munte, pe marginea prapastiei. Maica-sa: - Alinuta, vezi sa nu cazi in prapastie! - Bineee... nI: - Ce freza i se potriveste unei soacre? R: - Freza cu carare pe mijloc...facuta cu barda... nAnunt la Mica Publicitate: “Vand caine: mananca orice si ii plac foarte mult copiii!”. nAlinuta: - Mama, daca o sa fiu o fata cuminte cind o sa fiu mare, o sa am si eu un sot? - Da, fetita mea. - Si daca nu o sa fiu o fata cuminte? - Atunci o sa ai mai multi! nO tipa casatorita cu un om de afaceri are nevoie de bani sa mearga la shopping. Se duce deci,la sot si ii sopteste: -Iubitule...sa iti spun un secret.... -Care? -Pai...am nevoie de 1000 de euro ....sa merg la shopping.... Barbatul zambeste: -Nu iti face grii scumpo... Tipa zambeste si ea sadisfacuta. Tipul adauga: -...Nu o sa spun la nimeni!

nLuni dimineata, la prima ora, în - Investesc restul banilor pentru biroul maistrului vidanjor suna viitorul nostru, pentru ca te iubesc telefonul. atat de mult! - "Alo, alo, dom'le, la intersectia S-a gandit el mult despre cum au strazilor Parpalache cu Groapa cheltuit femeile banii si in cele din Neagra s-a-nfundat un canal si e urma a decis sa se insoare cu cea cu nenorocire.. Locatarii din patru sanii cei mai mari! blocuri sînt în suferinta. Refuleaza, dom'le." -"OK, OK, venim imediat." Apoi maistrul catre ucenic: -"Baiete, adu trusa de scule.." Cara ucenicul din greu trusa. Ne-am trezit din hibernare -"Nu aici, baiete, la masina ca Si-am strigat cit am putut plecam pe teren." Sus Cutare! Jos Cutare!? Tîrîie ucenicul trusa la masina. Ajung ei la locul cu pricina, Si cu asta ce-am facut? ridica maistrul capacul si... Am dorit, cu mic, cu mare, canalul plin ochi cu rahat. Si-am luptat, cum am stiut, -"Baiete, adu trusa de scule de S-avem noua guvernare? la masina." Si cu asta ce-am facut? Cara ucenicul din greu trusa lînga canal. Mi-am convins soacra, muiere, -"Baiete, fii atent la mine." Chiar de-au vrut, chiar de n-au vrut, Îsi sufleca maistrul mînecile, Sa votam noua putere... coboara în canal, îsi tine nasul Si cu asta ce-am facut? cu mîna si... capul la fund. Iese dupa vreun minut. Ca mai bine sa ne fie, -"Cheie de pais'pe." Ia cheia Ne-a crescut salariul brut, întinsa si... capul la fund. Dupa Dar traim in saracie? alt minut.. Si cu asta ce-am facut? -"Sarpele." Ia capatul sarpelui Ia coruptia amploare, si.... capul la fund. Dupa înca vreun minut se aude Cum nicicind nu s-a vazut, zgomotul specific si canalul se Scoatem totul la vinzare? goleste de rahat. Si cu asta ce-am facut? Iese maistrul mîndru pe marPe ce drum am apucat-o, gine, se sterge cu dosul palmei pe obraji si frunte, se scutura, E cam greu de priceput, îl bate parinteste pe umar pe Am intrat in UE, NATO? ucenic si-i spune. Si cu asta ce-am facut? - "Baiete, asculta aici la mine. Pentru-a cistiga o piine, Sa pui mîna sa-nveti meserie ca Multi o iau de la-nceput, alfel toata viata numa' o sa cari la trusa aia de scule..". Ratacesc prin tari straine?

Cetateanul... Regasit

n Era odata un barbat care avea trei iubite, toate blonde, dar nu stia cu care sa se insoare. Ca sa-i fie mai usor sa aleaga, a decis sa-i dea fiecareia cate 5000 de dolari ca sa vada cum ii cheltuie fiecare. Prima iese in oras si se machiaza de toti banii. Isi ia haine noi, isi schimba coafura, isi face manichiura, pedichiura, tot tacamul si-i zice barbatului: - Am cheltuit banii ca sa fiu frumoasa pentru tine pentru ca te iubesc asa de mult! A doua a iesit in oras si a cumparat crose noi de golf, un CD player, un televizor si o combina si i le-a dat barbatului. I-a zis: - Am cumparat aceste cadouri pentru tine pentru ca te iubesc asa de mult! Cea de-a treia ia cei 5000 de dolari si-i investeste in actiuni, isi dubleaza suma, returneaza cei 5000 de dolari barbatului si reinvesteste restul. Ea i-a zis:

Si cu asta ce-am facut? Traversam ani grei cu crize, Leul iar a decazut, Cresc intruna taxe-accize? Si cu asta ce-am facut? Nici cu uninominalul N-a mers treaba cum s-a vrut; S-a amplificat scandalul? Si cu asta ce-am facut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag sforile, se minte? Si cu asta ce-am facut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nicicind nu s-a vazut, Tara-i plina de vedete? Si cu asta ce-am facut? Nu prea ne gasim cararea, Hopuri multe-s de trecut, A venit, din nou, schimbarea? Si cu asta ce-am facut? Pleaca-ai nostri, vin ai nostri! E sloganul cunoscut; Iarasi am votat ca prostii. Si cu asta ce-am facut?

UTILE...

Maxima Lunii “Este mult mai u[or s` dezintegrezi un atom decât o prejudecat`!” (Albert Einstein)

Citat celebru...

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

29

Caricatura Că lunii bine ne mai învăţau nişte reporteri de la PRO TV, anume că sunt multe lucruri pe care noi, oamenii, ar trebui să le învăţăm de la animale. Unul dintre ele ar fi şi că cel mai bun şi liniştit somn este numai în braţele persoanei iubite! Mulţi porci o ştiu! Dar, din păcate, foarte puţini oameni le urmează exemplul!

"De câte ori te gândeşti la PROGNOZA METEOROLOGICÃ Dumnezeu, este un PENTRU URMÃTOARELE semn că DOUĂ SĂPTĂMÂNI: Dumnezeu s-a gândit deja la tine!” - Părintele Cleopa

SFATUL LUNII: Sigur c` exist` [i dragoste la prima vedere, dar este \ntotdeauna bine s` mai arunc`m [i o a doua privire!

30

16 MARTIE - 16 APRILIE 2009

UTILE...

Reþetele lunii martie Budinca cu sos alb si branza Ingredinete reteta: branza telemea, unt, faina, oua, lapte, sare, Servita deopotriva ca aperitiv si ca desert sarat, aceasta budinca este foarte gustoasa si hranitoare putand fi servita si intre mese ca simpla gustare. Ingrediente: 150 g branza telemea sau jumatate telemea si jumatate branza de burduf, sau cascaval, 100 g unt sau margarina, 100 g faina, 4 5 oua, 1/2 l lapte, sare. Mod de preparare: Se ia un vas emailat, se topeste putina grasime in care se toarna faina si apoi se stinge cu laptele fierbinte, adaugat in 2-3 randuri, amestecand bine de fiecare data, pana se desfac toate cocoloasele formate. Se ia de pe foc si se lasa putin la racit. Cand sosul este aproape rece, se pun galbenusurile si branza rasa. Daca branza nu a

Scovergi din aluat de cartofi Ingredinete: branza, cartofi, cascaval, faina, oua, smantana, unt, Se lasa sa creasca 30 minute, apoi se coc cum s-a aratat mai inainte. Scoverzile se servesc fierbinti, dar sunt bune si reci sau reincalzite la cuptor cateva minute. Aluatul din aceleasi cantitati ca si "Gogosi de cartofi cu sunca", 300 g branza, un ou, marar, sau 100 g cascaval. Mod de preparare: Se ia o bucata din aluat, se intinde in forma de rondea (dupa marimea tigaii) cu grosimea de 1 cm si se lasa pe masa sa creasca 30 minute. Tigaia goala se infierbinta 3-4 minute, se pune, apoi, untdelemn de 1/2 cm si, dupa un minut

fost suficient de sarata, compozitia se sareaza inainte de a pune albusurile, amestecandu-se bine. Albusurile se bat spuma si cand albusul este tare si omogen se desarta peste compozitie si se amesteca usor, cu telul prin miscari de sus in jos. Compozitia se pune intr-o cratita de 2 l, unsa abundent cu margarina solida si tapetata cu pesmet sau faina care, apoi, se introduce in cup-

torul bine incins in prealabil. Se lasa 30-40 minute pana cand budinca se rumeneste frumos. Nu se deschide cuptorul 20 minute. Cand se scoate din cuptor, se trece cu cutitul pe margine, ca budinca sa se desprinda daca s-a lipit, apoi se pune farfuria de servit deasupra ei si se rastoarna.

(cand s-a infierbintat, fara sa ajunga la fumegare), se pun scoverzile. Se rumenesc pe ambele parti si se

ia o cantitate de aluat, se intinde in forma de rondea de 1 cm grosime, mai mare cu 2-3 cm de jur imprejur decit tigaia in care se va coace. Chiar la mijlocul rondelei, pe 2/3 din suprafata se presara o lingura cu branza simpla sau amestecata cu ou; se aduc marginile rondelei pina la mijlocul ei, unindu-le bine, ca branza sa fie bine acoperita. Se intinde rondeaua din nou cu sucitorul, ca sa capete marimea tigaii in care se va coace. Se lasa sa creasca 30 minute, apoi se coc cum s-a aratat mai inainte. Scoverzile se servesc fierbinti, dar sunt bune si reci sau reincalzite la cuptor cateva minute.

servesc calde, presarate cu cascaval sau parmezan ras. Branza se poate pune si in scoverzi. Se

Pofta buna!

Pofta buna!

31

Horoscopul pentru perioada 13 MARTIE - 16 APRILIE 2009

Luna Berbecilor va fi una destul de confuza in privinta planurilor de viitor. Din toate partile se ivesc atat oportunitati favorabile, cat si piedici. Le va fi greu sa-si aleaga drumul singuri.

Taurii trec printr-o perioada excelenta din punct de vedere sentimental. Vor simti ca au gasit, in sfarsit ceea ce cautau, iar pentru cei cu relatii stabile se va pune chiar problema casatoriei. Nici de bani nu se vor putea plange.

Astrele sunt iarasi generoase in ceea ce-i priveste pe Gemeni. Vor reusi sa duca la indeplinire tot cesi pun in gand in aceste zile. In dragoste, surprizele placute se tin in lant si toate conflictele sunt lasate in plan secund.

Luna Racilor va fi una plina de contradictii. Vor primi vesti foarte proaste, compensate de altele foarte bune, un adevarat carusel emotional. O deceptie in dragoste va fi urmata de intalnirea unei persoane deosebite.

Ocazii nesperate pentru Lei, mai ales in profesie. Nu vor fi nevoiti sa caute, pentru ca le vor bate oportunitatile la usa. Cineva a remarcat performantele lor si vrea sa le ofere o sansa.

Fecioarele vor avea o perioada extrem de incarcata: li se vor da o multime de sarcini profesionale dificile si li se va cere sa-si demonstreze capacitatile. Daca se achita onorabil de aceste indatoriri, pot spera la o marire de salariu.

Balantele vor fi cam nemultumite de cum decurge relatia de cuplu. Vor fi tentate sa-si copleseasca partenerul cu reprosuri, sa se planga continuu de toate nimicurile si chiar sa ceara un time-out.

Pe Scorpioni ii asteapta, din pacate, o perioada cam grea sub toate aspectele. Niste necazuri financiare neprevazute le vor da planurile peste cap. Banii vor fi preocuparea lor principala in urmatoarele zile si se vor vedea siliti sa stranga cureaua.

Pentru Sagetatori urmeaza o perioada cu multe provocari pe plan profesional. Vor avea de dat teste, de sustinut interviuri, de prezentat proiecte. In ciuda firii lor relaxate, vor trece prin emotii care le-ar putea afecta munca.

Luna Capricornilor debuteaza cu nelinisti pe plan financiar. Datorii, facturi restante, taxe, toate se vor acumula si le vor da impresia ca n-o s-o mai scoata niciodata la capat. N-ar trebui sa fie deprimati din acest motiv.

Varsatorii vor trece printr-o perioada mai incordata in relatia de cuplu. Desi nu tin de obicei sa fie centrul atentiei, acum se vor simti cu adevarat eclipsati de partener pe plan social si chiar vor intra intr-o competitie muta care nu-si are locul intr-o relatie de dragoste.

Pestii vor fi tentati in urmatoarele zile sa mai arunce o privire pe icicolo, sa flirteze si sa caute confirmarea sexappeal-ului lor la alte persoane decat partenerul de cuplu.

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean