Viata Galicenilor Nr 15

C M Y K

Prima n i revist` dural mediul ran valce Anul II, Nr. 15 12 iunie-17 iulie 2009 REVISTĂ EDITATĂ DE PRIMĂRIA ŞI CONSILIUL LOCAL GALICEA , ÎN COL ABORARE CU TRUSTUL DE PRESĂ PROPRESS, EDITORUL ZIARULUI PRO EXPRES

- 17 6 1 . pag

NE PUTEŢI CITI ŞI PE INTERNET, LA ADRESA: www.publipro.ro CONŢINE INFORMAŢII ŞI DIVERTISMENT !!! SE DISTRIBUIE GRATUIT !!!

02

15 MAI - 18 IUNIE 2009

UTILE...

ATENTIE! ATENTIE! ATENTIE! -CĂTRE TOŢI CETĂŢENII COMUNEI GALICEAPsihologul de serviciu al Ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, vă pune la trustului de presă PROdispoziţie serviciile de consultanţă ale unora dinPRESS Rm Vâlcea care tre cei mai buni avocaţi din judeţul Vâlcea, în editează ziarul PRO ExpreS de Drăgăşani, orice problemă juridică, ABSOLUT GRATUIT. PRO ExpreS de Râmnic şi Sorin şi Adi Petruţ pot fi contactaţi, prin revistele comunale, răspunde la întrebările apelarea numărului de telefon 0720-822.208 (apel dumnevoastră din orice cu tarif normal), la orice oră, prin e-mail, la domeniu, ABSOLUT adresa: [email protected] sau prin GRATUIT. Luminiţa Roşoagă poate fi contac- poştă, pe adresa redacţiei: Rm. Vâlcea, Bdul tată, prin apelarea Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap. numărului de telefon 0743-878.120 (apel cu tarif 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi dacă normal), la orice oră, prin e-mail, la adresa: alyn_pro- problemele pe care le veţi relata psihologului [email protected] sau prin poştă, pe adresa redacţiei: tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul Rm. Vâlcea, Bdul Nicolae Bălcescu nr. 34, Bl. O4, Sc. B, Et. 3, Ap. 10, judeţ Vâlcea. Vă rugăm să specificaţi în care veţi omite acest lucru, răspunsurile la dacă problemele pe care le veţi relata psihologului nos- întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor tru doriţi să aibă caracter confidenţial. În cazul în regăsi publicate şi în paginile acestei reviste. care veţi omite acest lucru, răspunsurile la întrebările pe care le veţi adresa în scris se vor regăsi publicate şi Rugăm şi oferim seriozitate! Scopul nostru este în paginile acestei reviste. Rugăm şi oferim seriozitate! să vă ajutăm cât mai mult posibil, pentru că Scopul nostru este să vă ajutăm cât mai mult posibil, deviza trustului nostru de presă este: Cât mai pentru că deviza trustului nostru de presă este: Cât mai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai aproape de cei mulţi şi aflaţi la ananghie! Apelţai cu încredere la serviciile Luminiţei Roşoagă! cu încredere la serviciile avocaţilor noştri!

Nou!

Vă invităm să citiţi, pe site-ul ziarului nostru,

WWW.PUBLIPRO.RO, începând din data de 17 aprilie a.c., topul celor mai buni primari din zona de sud a judeţului Vâlcea. Facem menţiunea că acest top este viziunea strictă a redacţiei PRO ExpreS. Puteţi însă să votaţi pentru primarul dvs., pe acelaşi site şi să vedeţi, totodată, şi opiniile cititorilor, nu numai ale noastre, despre cei care conduc destinele localităţilor sudice. Nu uitaţi: accesaţi:

www.publipro.ro

INVATAMANT

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

ÎNVĂŢAREA CREATIVĂ ÎN CICLUL PRIMAR Creativitatea poate fi definită atât prin demersurile psihologice care duc la apariţia noului, cât şi prin produsul creat (eficienţă, noutate, originalitate, utilitate), prin personalitatea creatoare şi produsul creat (însuşiri de personalitate, aptitudini, motive, disponobilităţi creative). Creativitatea este o interacţiune constructiv-transformatoare între subiect şi lume, o formă specifică de activitate din care rezultă un produs original şi cu valoare pentru societate. Învăţarea creativă reprezintă acea formă a învăţării care are ca scop final realizarea unor comportamente individuale şi colective orientate spre căutarea, aflarea şi aplcarea noului. Printre obiectivele urmărite de învăţarea creativă pot fi enumerate: formarea, la persoanele şi colectivităţile supuse procesului instructiv – educativ a unor structuri psihice operatorii, pentru o rezolvare a problemelor într-o manieră inovatoare, nonrutinieră, promovarea şi asimilarea unor tehnici şi metode euristice la toate nivelurile procesului de învăţământ. Învăţarea creativă urmăreşte să formeze sentimente şi pasiuni pentru nou, pentru descoperirea ştiinţifică, inovaţia tehnică, creaţia artistică, inovarea socială. Acest tip de învăţare intenţionează să fundamenteze teoretic şi metodologic activitatea de asimilare a cunoştinţelor de către elevi prin înţelegere, asociere şi combinare, astfel încât din cunoştinţele date să rezulte altele noi, originale şi valoroase. Învăţând creativ devenim creativi. Aplicând metodele şi tehnicile de învăţare creativă, învăţare nu numai că nu va mai fi un chin, cum se întâmplă adesea pentru elevii noştri, dar va deveni o reală plăcere. Vor conştientiza că tot timpul există în jurul lor câte ceva ce poate deveni interesant şi care le poate fi util ulterior. Putem deveni creativi în învăţare atunci când suntem înconjuraţi de o atosferă plăcută: sunetul vântului fluturându-ne prin păr; ambianţa plăcută a unei camere, ascultând muzică. Ne ajută să fim creativi năzuinţa spre necunoscut, spre rezolvarea enigmelor, încercarea de a afla ce se întâmplă dincolo de aparenţe. La Limba şi literatura română elevii învaţă să fie creativi prin intermediul jocurilor de cuvinte pe care le putem organiza sub forma unor concursuri cum ar fi: - crearea unor propoziţii în care toate cuvintele să înceapă cu aceeaşi literă, găsirea cât mai multor cuvinte care încep cu o anumită literă. Tot la orele de literatură putem să le formăm elevilor un comportament creativ prin intermediul comentariilor şi interpretărilor posibile pe care le putem da textelor literare. Putem citi creativ punându-ne întrebări, căutând soluţii paralel cu autorul, căutând o altă soluţionare a problemelor, diferită de cea a autorului. Foarte interesante şi plăcute pentru elevi sunt compunerile în care li se dă începutul şi li se cere să continue ei firul povestirii sau li se cere schimbarea finalului unor evenimente. La „Istorie” putem reţine mult mai uşor datele, numele unor localităţi, realizând asociaţii între acestea şi diferite date, fapte, evenimente din viaţa personală. La „Matematică” problemele pot fi rezolvate cât mai ingenios, pe alte căi decât cele algoritmice. Un rol important o au problemele de perspicacitate. Rezolvarea unor astfel de probleme sunt foarte aşteptate de elevi, ei îşi pot pune astfel în valoare potenţialul creativ. La orele de „Abilităţi prectice”, elevii pot fi puşi în situaţia de a construi cu ajutorul materialelor din natură diverse obiecte utile sau doar decorative în viaţa de toate zilele. Noi, dascălii, învăţăm în fiecare zi să fim creativi, împreună cu elevii noştri, pe care încercăm să-I „înarmăm” cu cât mai multe tehnici de învăţare creativă şi căutând să le punem în valoare cât mai mult potenţial creativ. inv.Simona Preda Şcoala cu clasele I-VIII Galicea

03

Elevii din Galicea, pe podium, la Lăpuşata... Invitaţi la Lăpuşata pentru concursul judeţean de matematică „ANDRONACHE – COJOCARU” care a întrunit 180 de elevi din clasele IV –VIII, din mediul rural, cei 16 elevi din Galicea başca de experienţa câştigată, din cele 15 premii şi 5 menţiuni acordate au adus acasă 4 dintre acestea şi anume: 1. Nica Petre Costinel – clasa a IV –a – menţiune Şcoala I-IV Cocoru (înv. Voicu Ion); 2. Păunescu Laurenţiu – clasa a VI –a – menţiune Şcoala I-VIII Galicea (prof. Cozma Gheorghe); 3. Popescu Ileana Gabrile – clasa a VII –a – premiul III – Şcoala I-VIII Galicea (prof. Cozma Gheorghe); 4. Stoiceanu Ana Maria – clasa a VII –a – menţiune – Şcoala I-VIII Bratia Deal (prof. Măcinic Georgescu). Elevii au fost răsplătiţi cu diplome şi bani în plic – sponsorul acţiunii fiind domnul Mazilu Ion – deputat care a sponsorizat în fiecare an concursul care azi a fost la a VI –a ediţie. Prof. Măcinic Georgescu

PROBA DE BARAJ LA CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ „CANGURUL 2009” În dimineaţa zilei de 23 Mai ora 04.15 domnul diriginte Măcinic Georgescu ne-a adunat pe toţi 4 în maşină şi pe o ploaie torenţială ce nu se mai oprea, am ajuns în autogara 1 Mai – Rm.Vâlcea. La ora 5 ne-am îmbarcat în Dacos-ul de Bucureşti, iar la ora 8.00 eram deja în Militari; am coborât la metrou cu care, ce-i drept, nu mai merseserăm. A fost prima surpriză plăcută – plimbarea cu metroul. Am schimbat de 2 ori metroul şi la 8.40 eram în curtea liceului Gh. Sincai din inima Bucureştiului. Acolo mulţi elevi den clasele VII – XI îşi căutau numele pe tabele. Ne-am regăsit şi noi în dreptul localităţii Bratia Deal – Vâlcea. Erau cel puţin 500 de elevi din toate colţurile ţării, veniţi fiecare pentru marele baraj „Cangurul matematic 2009”. Ne-am făcut şi noi socoteala: noi din Bratia Deal printre cei mai buni olimpici în matematică din toate judeţele ţării... Ce-o fi o fi! Am apucat fiecare în clase diferite alături de elevi din toată ţara; la ora 10.00 am primit subiectele: 30 de întrebări la mate şi 10 la ştiinţe (chimie, fizică, biologie). Am făcut ce am putut fiecare pentru că întrebările nu erau deloc uşoare şi ştiam că dacă răspundem greşit ne penalizează. După 75 minute am ieşit din săli şi ne-am deplasat pe jos din Parcul de joacă la Palatul Copiilor unde am vizionat un film adecvat. Era ora 13.30 când colindam pe străzile aglomerate ale Bucureştiului, după care ne-am hotărât să ne întoarcem spre casă, nu înainte de a afla rezultatele; din cei 135 participanţi la clasa a VII –a ne-am clasat şi noi pe la mijloc cu 63 puncte; n-am câştigat nici un premiu, dar am căştigat experienţă. Ştim că la anul trebuie să ne pregătim mai serios şi din timp şi sigur vom lua un premiu... Stoiceanu Ana Maria Circan Maria Lumineanu Florentina Ispas Norbert. Şi-apoi, a fost o excursie de neuitat! Mulţumim Primărie Galicea care ne-a felicitat deplasarea şi domnului diriginte al nostru care ne-a pregătit şi însoţit permanent.

-

04

15 MAI - 18 IUNIE 2009

Mulţumim pentru voturile acordate la europarlamentare! În cea mai mare parte a sa, Galicea a votat PNL. Este drept că PSD-ul aproape că i-a prins din urmă pe liberali. Pur şi simplu nu înţelegem ce a fost în mintea acelor galiceni care au votat cu social-democraţii, mai ales pentru că acest partid nu a făcut niciodată nimic pentru această localitate. Cu toate acestea, cei doi edili care au acordat comunei Galicea un look la care mulţi probabil nici nu mi visau le mulţumesc celor care, şi de această dată, au fost aproape de partidul care niciodată nu a uitat de comunitatea din această localitate şi a ajutat toţi oamenii, atât la bine, cât şi la greu, mai ales la greu. Astfel, după numărarea

voturilor, rezultatele la scrutinul european din acest an s-au prezentat în felul următor:

1. Alianţa PSD+PC 40% (537 voturi) 2. PDL 14% (192 voturi) 3. PNL 42% (567voturi) 4. PRM 3% (49 voturi) 5. Băsescu Elena 0.01% (3 voturi) 6. UDMR 0,3% (7 voturi) Prezenţa la vot: 40%

Primarul şi vicepimarul comunei Galicea le mulţumeşte tuturor cetăţenilor cu drept de vot de pe raza comunei sale, pentru participare la alegerile europarlamentare pentru că, în mod greşit, au fost percepute ca alegeri mai puţin importante,

ele, de fapt, având o însemnătate deosebită pentru românii de pretutindeni, dar mai ales pentru româniii din mediul rural, deoarece contează foarte mult pe cine trimiţi în Parlamentul European deoarece în funcţie de cum ştiu să reprezinte interesele ţării noastre acolo sus şi de cum se pricep ca să facă lobby pentru ţara noastră, ajung în fiecare comună, deci inclusiv şi la Galicea, fonduri semnificative, banii fiind atât de necesari în vederea realizării de proiecte durabile şi care să ridice stilul de viaţă al comunităţii noastre la cel solicitat de conducerea UE!

ISTORIE...

ISTORIA COMUNITĂŢII DIN GALICEA, ÎN CĂRŢI ŞI DOCUMENTE Existenţa mormântului lui Teodosie Rudeanu şi al soţiei sale Stanca pe teritoriul actualei comune Galicea, în interiorul bisericii cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din satul Valea Râului, reprezintă o importanţă deosebită pentru aceste meleaguri de la confluenţa Topologului cu bătrânul Alutus, astăzi Oltul. Mormântul lui Stanca Rudeanu este existent în acest loc încă din anul 1583, în timpul domniei lui Mihnea Turcitul domn al Ţării Româneşti, iar al satului său Teodosie Rudeanu din anul 1621. Biserica este construită în timpul domniei lui Mihnea Turcitu, pe moşia boierilor Slăviteşti, a căror moşie se întindea de la Flămânda şi până la râul Luncavăţ. Ea este construită şi întreţinută de familia Rudenilor, originali din Ruda, sat ce există şi azi în comuna Budeşti la hotarul cu Galicea, despărţirea satelor Ruda de Cremenari, făcându-se Valea Ruzii. Teodosie Rudeanu a fost una din marile personalităţi ale domnitorului Mihai Viteazul, cel care realizează prima unire a celor trei ţări româneşti. El, Rudeanu este una din marile personalităţi ale culturii româneşti, scriind prima cronică în limba română, folosind alfabetul slavon cu care scriau românii atunci, unde radă viaţa şi activitatea marelui domnitor Mihai Viteazul. Toate acestea au determinat personalităţi ale culturii româneşti să scrie despre meleagurile galicene. Aş porni de la cartea istoricului român Dumitru Tudor, care în cartea sa „Oltenia română” redă viaţa omenească de pe aceste meleaguri care a existat încă din anii 33-113 ai erei noastre. Activitatea economică a acestor meleaguri este menţionată în urma cercetărilor personale ale istoricului care se deplasează aici, în satul Dealul Mare, fost sat Flămânda, unde a fost descoperit un tezaur alcătuit din 465 de dinari. Tezaurul a fost găsit de locuitorul Mihai din Cremenari în anul 1905, pe care l-a dus cu căruţa sa trasă de cal la Bucureşti. În prezent tezaurul alcătuit azi din 400 de dinari, întrucât 65 dintre ei au fost pierduţi se găseşte la Muzeul Antichităţii Naţionale din Bucureşti. Despre acelaşi tezaur mai nou scrie şi Sergiu Purice, pe timpul când împlinea funcţia de director al Muzeului Vâlcea. Tot despre vechimea acestor meleaguri mai scrie şi marele istoric de renume mondial Nicolae Iorga, care în anul 1932 vizitează fosta comună Cremenari, cu care ocazie scrie „Tomurile Moştenii de Cremenari”. În lucrarea sa este redată viaţa de ţăran a celor care au trăit pe aceste meleaguri, evidenţiind personalităţile de la conducerea comunei, cât şi activitatea învăţământului, amintind numele învăţătorului Dumitru Tomulescu. O altă îndeletnicire veche a ţăranilor de aici este redată de scriitorul român Geo Bogza intitulată „Cartea Oltului”. Aici, în această carte, capitolul „Plutani” descrie o primire legendară, făcută de soţiile ţăranilor din satul Teiu, aceea de glutaş, transportând lemne pe Olt de la Brezoi la Slatina sau chiar la Dunăre, sau mai departe pe Dunăre în jos. Aici, pe Olt între Niculeşti şi Teiu era locul de parcare al plutelor, când plutaşii după o zi, două de plutit de la Brezoi poposeau o noapte la casele lor. Viaţa şi activitatea ţăranilor noştri este redată în continuare în diferite cărţi apărute mai târziu remarcându-se activitatea la câmp, activitatea şcolară şi culturală sau chiar participarea la diferite evenimente ale istoriei ţării. Sunt de evidenţiat cartea intitulată „O zi de odihnă la Galicea”, scrisă de Octavian Nica. În această carte redă felul cum este alcătuit un program artistic, în Zăvoiul de la Topolog, unde participă formaţiile artistice ce există la nivelul comunei, împreună cu cele din comunele vecine. Este făcută o recomandare pentru toate comunele ca la sfârşitul perioadei de însămânţări de primăvară, când se pregăteşte trecerea la munca de întreţinere a culturilor, ţăranii să-şi descreţească frunţile prin aceste activităţi şi să se distreze. Tot o carte dedicată acestor meleaguri este cea scrisă de scriitorul Ion Crănguleanu în cartea intitulată: „Ridică mâna şi vei primi o floare”. Conţinutul acestei cărţi, în cele 200 de pagini este dedicat activităţii elevilor ce aparţin şco-

15 MAI - 18 IUNIE 2009

05

lii Galicea. Este mândria galicenilor că azi între aceste coperte de carte îşi pot vedea numele fiilor sau fiicelor lor care azi au ajuns pe trepte înalte. Ei sunt azi medici, ingineri, cadre didactice sau în alte funcţii. În acelaşi timp aceşti foşti elevi ai şcolii Galicea din perioada respectivă îşi amintesc despre primul drum al lor în capitala ţării, când a fost lansată această carte, ei îndeplinind în totalitate rolurile principale din cartea amintită. O altă carte care aminteşte despre activitatea şcolilor din Galiceaeste intitulată „Creştem odată cu ţara”. Ea este redactată în anul 1976 şi redă în diferite imagini acţiuni desfăşurate de elevii şcolilor noastre. Cetăţenii acestei comune care în timpul respectiv erau şcolari îşi pot recunoaşte chipul din pozele respective şi îşi amintesc despre munca lor din şcoală. Sunt numeroase cărţi cu conţinut istoric, redactate de un colectiv de profesori la nivel de judeţ unde este redată cu mândrie activitatea galicenilor la aceste evenimente pe care am să le amintesc. În cartea intitulată 1821 în Vâlcea, Galicea este evidenţiată prin trecerea eteriştilor, în retragere de la Piteşti spre Drăgăşani, poposind o noapte la biserică, unde fac focul şi distrug pictura. Astăzi pictura originală a bisericii nu mai există, decât cea de pe catapeteasmă – restul a fost distrusă. Peste mormintele familiei Teodosie Rudeanu au fost adăpostiţi caii eteriştilor. Tot în această carte este redată trecerea lui Tudor Vladimirescu de la Piteşti spre Ocnele Mari, în perioada de pregătire a revoluţiei. Cartea 1848 în Vâlcea este evidenţiată personalitatea lui Radu Ceauşescu, care face parte din comisia de împroprietărire. El este unul dintre personalităţile revoluţiei care susţine făurirea statului naţional, adică unirea. În cartea intitulată 1859 în Vâlcea, găsim mândria galicenilor prin aceea că numai la câteva luni de la înfăptuirea unirii Ţării Româneşti cu Moldova prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza păşeşte în Galicea. Venirea lui Alexandru Ioan Cuza la 18 Iunie 1859 în satul Cremenari este determinată de vizita sa la Râmnicu Vâlcea în drumul său de la Piteşti prin Curtea de Argeş eliminând Dealul Negru, ajunge la Cremenari şi de aici pe Olt în sus la Govora pentru a intra în Râmnicu Vâlcea, capitala judeţului Vâlcea. Poposeşte la izvorul ce azi se găseşte pe drumul judeţean Budeşti – Olanu acolo unde azi este angajat Popasul Brătienilor. 1877 în Vâlcea, carte care redă activitatea vâlcenilor în războiul pentru câştigarea independenţei de stat, meleagurile galicene sunt evidenţiate cu multă cinste. Astfel, dacă pontoanele necesare podului plutitor ce asigură trecerea armatei româno – ruse în Bulgaria, se construiesc la Brezoi, meseraşii sunt evidenţiaţi locuitorii din satul Galicea. În acelaşi timp, tot galicenii, adică cei din satul Teiu sunt evidenţiaţi ca plutaşi pricepuţi şi le transportă la Dunăre. Satul Ostroveni din comuna Galicea este evidenţiat ca punct principal care asigură trecerea armatei din dreapta Oltului, pentru a ajunge la Dunăre. Aici sunt mobilizate toate podurile plutitoare de pe Olt, pornind de la Bujoreni până la Ostroveni pentru asigurarea trecerii armatei. Mişcarea revoluţionară a vâlcenilor este redată în cartea „1907 în Vâlcea”. Şi aici este evidenţiată activitatea celor din Galicea, prin persoana preotului Ştefan Tomescu ce locuia în satul Bratia din Vale. El, preotul Tomescu este anchetat de organele judeţului Argeş de care aparţinea comuna Galiceaîn perioada respectivă fiind socotit ca „mare instigator” în rândul ţăranilor de pe aceste meleaguri. Însăşi răspunsul lui faţă de cei care îl anchetau era foarte ferm şi hotărât, dovedindu-se un aprig apărător al ţărănimii. Activitate Vâlcenilor în Primul Război Mondial din 1916-1918 este redată în cartea intitulată „1916-1918” în Vâlcea. Aici este scoasă în evidenţă activitatea eroică, a noastră la începutul războiului în ziua de 15 August făcând parte din unităţile militare ale grupului Olt-Lotru, care în primele zile eliberează o serie de comune din Ardeal, ajungând până aproape de Sibiu. Sunt evidenţiate numele eroilor din Galicea care au murit în război sau au stat în timpul ocupaţiei Austro-Germane, timp de doi ani de zile. Dacă la 1 Decembrie galicenii n-au putut să perticipe la actul de unire, la actul de încoronare ca rege al statului naţional al României Mari, Galicea este prezentă prin persoana lui Dumitru Vlad care îndeplinea funcţia de primar. Toate aceste documente dovedesc entuziasmul galicenilor la principalele evenimente ale istoriei ţării noastre. Dovedesc cinstea şi dragostea ce au purtato locuitorii din Galicea memoriei celui care a fost Teodosie Rudeanu. Profesor istorie, Anton Ceauşescu

06

15 MAI - 18 IUNIE 2009

SANATATE...

Ghid pentru prevenirea gripei porcine

Gripa porcină este o boală respiratorie,contagioasă a porcilor.Boala este comun întâlnită în America de Nord şi de Sud, Asia şi Europa. Boala este cauzată de tipul A al virusurilor gripale,care de asemeni afectează o serie de alte animale, dar şi omul Virusurile gripale sunt descoperite la porci,care adesea devin infectaţi de către oameni, păsări sau alţi porci.Transferul gripei de la porci la om este rar şi de obicei implică un contact apropiat cu animalele bolnave... Totuşi în condiţiile actuale, pentru a reduce la maxim potenţialul risc pentru oameni şi animale, trebuie sporite măsurile de protecţie pentru medicii veterinari fermieri, şi alţi operatori implicaţi în industria porcului şi în comercializarea porcilor în teritoriu. Autorităţile veterinare trebuie să lucreze în cooperare cu autorităţile sanitare, autorităţile locale şi crescătorii de porci pentru a realiza o monitorizare a exploatăţiilor de porcine şi a încurajeze producătorii să menţină măsuri stricte de prevenire a bolii. CARE SUNT SIMPTOMELE LA PORCI? febra; pierderea apetitului; pierderea greutăţii corporale; jetaj nazal; epiforă sau lăcrimari; dificultăţi în respiraţie; reducerea fertilităţii şi apariţia avorturilor. CUM POT FI PORCII PROTEJAŢI? Următoarele acţiuni pot preveni gripa porcină; vaccinarea animalelor (numai cu acordul autorităţilor) asigurarea menţinerii igienei de către muncitorii din ferme. asigurarea unor reguli stricte de biosecuritate. Asigurarea unei ventilaţii adecvate în adăposturi; Indentificarea şi izolarea animalelor bolnave cât mai repede posibil; CE PRECAUŢII TREBUIE SĂ APLICE CRESCĂTORII DE PORCI PENTRU A LIMITA RISCUL INTRODUCERII ŞI RĂSPUNDERII BOLII?

CONTROLUL TRAFICULUI Nici o persoană care manifestă semnele de boală respirastorie nu trebuie să vină în contact cu animalele muncitorii din exploataţiile de porci care au fost expuşi la gripă au au fost diagnosticaţ cu gripănu trebuie să vină în contact cu animalele până ce nu sunt supuşi unui control medical evitaţi contactul cu alţi porci în afara exploataţiei unde acţionaţi în mod obişnuit; controlaţi şi restrictionaţi accesul vizitatorilor în fermă; cereţi tuturor vizitatorilor să poarte cizme curate şi echipamentul de protecţie din stocul exploataţiei şi să-şi spele mâinile la intrarea şi ieşirea din fermă; preveniţi contactul porcilor din exploataţie cu alte animale sau păsări; înregistraţi mişcările oamenilor, animalelor şi echipamentelor în interiorul halelor şi în exteriorul acestora. Limitaţi la maxim mişcarea oamenilor, animalelor şi echipamentelor între hale şi alte facilităţi. IZOLAREA obtineţi porcine noi numai din surse sigure şi limitaţi introducerea de noi animale în exploataţie; cazaţi separat animalele pe categorii de vârstă şi producţie; respectaţi principiul totul plin totul gol; SANITAŢIE efectuaţi curăţenii şi dezinfecţii de rutină a clădirilor, adăposturilor, echipamentelor, hainelor şi încăltămintei de protecţie; stabiliţi o zona pentru dezinfecţia vehicolelor şi echipamentelor; implementaţi un program de management al dejecţilor; evitaţi intrarea de echipamente şi vehicole din alte ferme; MANAGEMENT PENTRU SĂNĂTATEA EFECTIVULUI DE PORCI; monitorizaţi zilnic starea de sănătate a efectivului şi solicitaţi intervenţia serviciilor veterinare; izolaţi imediat porcii bolnavi şi raporţi orice semn de boală serviciilor veterinare; MENTINEREA PROGRAMULUI DE BIOSECURITATE; instruiţi personalul cu privire la programul dumneavoastră de biosecuritate şi monitorizaţi aplicarea lui efectivă; informaţi-vă cu privire la evoluţia oricaror boli în zona dumneavoastră şi adaptaţi corespunzator programul de biosecuritate; recomandaţi personalului dum-

neavoastră să contacteze medicii de familie pentru a solicita vaccinarea anuală contra gripei;CE PRECAUŢII TREBUIE SĂ APLICE MEDICII VETERINARI CÂND INVESTIGHEAZĂ ÎMBOLNĂVIRI RESPIRATORII LA PORCI să pregătească şi să planifice vizita contactând fermierul în avans; să parcheze maşină în zonele stabilite sau cât mai departe posibil de ferma de animale; să noteze permanent data şi perioada în care a vizitat fermele; să deţină echipament de protecţie adecvat, cizme, mănuşi, pelerine impermeabilă, mască, ochelari; să se spele pe mâni înainte şi după manipularea animalelor; să cureţe şi a dezinfecteze echipamentele medicale la sosire şi plecare; să asigure distrugerea sigură a echipamentelor de protecţie sau să le ducă la sediul propriu pentru curăţire şi dezinfectare în containere speciale de mareriale contaminate să minimalizeze contactul cu depozitul de dejecţii,utilităţile de furajare şi sursele de apă; până când se va şti mai bine cum afectează actualul virus starea de sănătate a porcilor, dacă suspectaţi gripa porcină – 48 de ore nu vizitaţi alta exploataţie de porcine; RECOMANDĂRI PENTRU PERSOANELE CE AU CONTACT CU PORCII Până când se va şti mai mult despre actualele evenimente autrorităţile veterinare trebuie să rămână vigilente şi să investigheze bolile respiratorii ale porcilor raportate de crescători. Autorităţile veterinare şi umane trebuie să ia în consideraţie posibilă asociere a bolilor respiratorii la porci cu virusul gripal ce evaluează la om. Precauiile la manipularea porcilor potenţial infectaţi cu virusul gripei porcine sunt aceleaşi luate în cazul păsărilor potenţial în infectate cu H5N1. Evitaţi creşterea porcilor în contact cu păsările domestice. Evitaţi transportul porcilor în târguri de animale sau în alte lolcuri aglomerate. Nu cumparaţi porci din surse nesigure şi fără documente sanitare veterinare. Măsurile de igienă trebuie aplicate în cazul manipularii, uciderii sau distrugerii porcilor bolnavi sau morţi. Cazurile de gripă la persoanele ce au contact cu porcii trebuie imediat raportate medicilor umani. Ustensilele folosite pentru activităţi legate de intreţinerea porcilor trebuie curăţite şi dezinfectate în mod regulat. Măsurile impuse sunt valabile pentru toţi proprietarii de porci, indiferent de modul de creştere şi exploatare; Carnea sau organele provenite de la porcii bolnavi nu vor fi procesate sau folosite perntru consum uman sau a altor animale în nici o circumstanţă.; DOCTOR VETERINAR, Monea Florian

OPINII...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

07

DREPTUL LA CULTURĂ Dragi cititori ai revistei „Viaţa Galicenilor” iată că revin în centrul atenţiei dumneavoastră cu un nou episod zic eu interesant, dar şi destul de trist. Stam de vorbă mai zilele trecute cu o persoană din această comună pe care o consider destul de citită, cel puţin pentru nivelul nostru de la ţară, care mi-a reproşat faptul desigur în glumă că în paginile revistei din luna precedentă nu am amintit nimic despre marele cântăreţ Ion Dolănescu, care nu cu mult timp a plecat dintre noi. Sincer să fiu m-a bucurat faptul că am întâlnit persoana potrivită care s-a gândit la marele cântăreţ şi am promis că în această ediţie mă voi ocupa de acest subiect, ceea ce şi fac, după o bună documentare. După cum probabil o parte din dumneavoastră ştiţi, Ion Dolănescu a încetat din viaţă în luna Martie a acestui an, respectiv pe data de 19.03.2009, iar înmormântarea a avut loc la Cimitirul Belu, pe aleea artiştilor în ziua de 22.03.2009. Desigur sunt multe aspecte ce pot fi comentate, sunt lucruri pe care le ştiţi şi dumneavoastră; în perioada respectivă fie din presă sau televiziune, dar cel mai dureros este faptul că marele artist a încetat din viaţă la o vârstă în care mai avea multe de spus în plan artistic. Nu sunt eu primul care spune o noutate, dar Ion Dolănescu face parte din galeria marilor artişti alături de Maria Tănase, Maria Lătăreţu sau Ioana Radu şi fără discuţie la categoria bărbaţi va fi în veci cel mai mare, cu adevărat regele cântecului popular. Voi face acum o mică paranteză şi voi spune pentru dumneavoastră că la sfârşitul lunii aprilie a mai plecat dintre noi o interpretă de seamă a cântecului năsăudean şi anume Valeria Peter – Predescu, care probabil pentru cei din zonă reprezintă un Ion Dolănescu al Olteniei, dacă sunt bine înţeles ce doresc să spun. Dragii mei cititori, mai fac o mică paranteză după care voi reveni din nou la subiect şi anume la Ion Dolănescu. După cum se ştie în ziua de Izvorul Tămăduirii, Primăria Galicea, Şcoala Galicea, Cremenari şi Bratia Deal au organizat concertul de muzică şi poezie „Izvorul Bucuriei” la Căminul Cultural din Cremenari. Doresc să precizez faptul că la acest eveniment în afara celor menţionaţi în ediţia anterioară de către autorul articolului, am fost prezenţi şi noi, cei din ansamblul „Topologul Galicea”, respectiv Ionel Enache – solist vocal şi Sorin Ciortan – solist vocal şi orgă. Am ţinut să menţionez acest lucru nu pentru că era atât de important, ci mai mult pentru cei cărora le-am spus de prezenţa noastră şi nu doresc să creadă altfel. Revenind la marele artist Ion Dolănescu cu acceptul dumneavoastră după o bună documentare iată în continuare ce am aflat! Ion Dolănescu s-a născut la 25 Ianuarie 1944, în comuna Perşinari, lângă Târgovişte. A crescut într-o familie numeroasă, cu greutăţi, alături de mama sa şi cei şapte fraţi. Toţi fraţii cântau. Unul dintre numele reprezentative ale muzicii româneşti, Ion Dolănescu a înregistrat 50 de discuri vinil şi compact – discuri, iar la spectacolele sale a adunat mii de spectatori. A interpretat melodii populare, de petrecere, de dor şi de dragoste, balade, doine şi romanţe. Multe dintre cântecele pe care le-a cântat au fost create de el, altele au fost culese. „M-am născut lângă Carpaţi”, „Cântece şi balade din ţara novicilor”, „Romanţe şi cântece de petrecere” şi „Hăulite” sunt doar câteva dintre albumele sale. A debutat la 18 ani. Atunci a urcat prima dată pe o scenă reală, la Casa de Cultură din Târgovişte. În 1961 a cunoscut-o pe Maria Tănase alături de care a făcut un turneu de două – trei săptămâni prin tot judeţul Dâmboviţa. O altă mare artistă care l-a protejat a fost Ioana Radu. De astfel a intervenit pentru el la Ceauşescu pentru că era judecat pentru ilicit şi declarat persoana non-grata. În 1966 devine solist la ansamblul „Ciocârlia”. A fost căsătorit de două ori, prima dată cu Iustina Băluţeanu, iar a doua sa soţie a fost Maria Ciobanu. Niciuna dintre căsnicii nu a durat. Maria Ciobanu i-a dăruit un fiu, Ionuţ. Ionuţ Dolănescu a urmat acelaşi drum al muzicii populare româneşti, de mic fiind încurajat de tatăl său, deoarece l-a considerat talentat de când s-a născut. Cel de-al doilea copil, Dragoş Carlos este fiul cel mic. Este născut în 1975. Ionuţ s-a născut în 1972. Este o diferenţă de trei ani şi jumătate între ei. Mama lui Dragoş este din Costa Rica şi se numeşte Margarita Valenciano. Era studentă la Medicină, la Cluj, când s-au cunoscut. Când Dragoş avea zece ani a fost luat de mama lui în Costa Rica, dar vacanţele şi le-a petrecut alături de tatăl lui, de Ion Dolănescu. De altfel studiile universitare le-a urmat în România. Acum este psiholog în Costa Rica. El are doi copii: Maria de Isus, de 8 ani şi un băieţel de 4 ani, Ioan Angel Dolănescu – Bravul. La Dragoş, Ion Dolănescu n-a descoperit înclinaţii artistice, dar considera că nepoţii i-au moştenit talentul. „Am un Ioan Dolănescu – Bravul. Fata cântă foarte frumos, are voce. Culmea este că şi creează. Exact ce n-a avut tatăl lor, dar a moştenit gena”, povestea Ion Dolănescu. A aşteptat multă vreme ca fiul său Ionuţ să-i dăruiască şi el un nepot, aşa că venirea pe lume a lui Vlad, anul trecut în Octombrie l-a făcut extrem de fericit. A fost recompensat cu „Discul de aur” pentru întreaga activitate. A fost deputat în legislatura 2000 – 2004, ales în judeţul Ilfov pe listele partidului PRM. În activitatea politică a avut un singur regret, că nu a reuşit să facă mai mult pentru artişti. Acesta a fost de altfel şi unul dintre motivele pentru care nu şi-a mai dorit un alt mandat de parlamentar. Data şi locul naşterii: 25 Ianuarie 1944, Perşinari, judeţul Dâmboviţa. Starea civilă: necăsătorit, 2 copii. Studii, titluri ştiinţifice: liceu, Şcoala Populară de Artă. În 1966 a absolvit liceul „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgovişte şi apoi şi Şcoala Populară de Artă. Primele cântece pe care le-a înregistrat la radio sunt: „Măi Lenuţă treci-i dealul” şi „De-ar fi mândra fată bună”. A înregistrat 50 albume, dintre care „M-am născut între Carpaţi”, Cântece şi balade din ţara nivicilor”, „Romanţe şi cântece de petrecere” şi „Hăulite”. În colaborare cu Maria Ciobanu a înregistrat albumul de muzică uşoară „Astăzi e ziua ta”. De asemenea, a colaborat cu Maria Tănase, Maria Ciobanu, Ionela Prodan şi Elena Merişoreanu. În încheiere, fără să folosesc cuvinte mari, chear dacă merită, consider că pentru Ion Dolănescu fiecare dintre noi avem şi trebuie să avem puterea să sacrificăm câte o lacrimă atunci când auzim cântecele sale. Preşedintele PRM – Corneliu Vadim Tudor spunea că în ziua înmormântării lui Dolănescu se merită să fie doliu naţional şi desigur avea dreptate, numai că ştiţi şi dumneavoastră că dreptatea se dă celui puternic şi cred că am spus totul. Cu stimă şi respect, Ionel Enache - Teiu

C M Y K

08

SPORT...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

Au mai rămas 9 e tape de dispu tat în cadru l Cu pei Catani

Viceprimarul comunei Galicea, Florea Udrea a organizat o competitie sportiva intitulata “Cupa Catani”, la care s-au inscris formatii reprezentand toate satele Comunei Galicea. Aceasta competitie se joaca in stil campionat, iar primele patru clasate isi vor disputa meciul eliminatoriu. Semifinalele si finalele vor avea loc in ziua de 21 iulie, adica de “Sf. Ilie”. Pana acum, in Cupa Catani s-au desfasurat urmatoarele meciuri : -Vointa Cremenari- Unirea Bratia Vale (1-3); -Sportul Galicea- Victoria Valea Raului (5-4); -Viitorul Bratia Deal- Tricolorul Cocorul (7-1); -Renasterea Teiu- Unirea Bratia Vale (2-3); -Tricolorul Cocoru- Renasterea Teiu (0-3); -Sportul Galicea- Viitorul Bratia Deal (3-8); -Vointa Cremenari- Tricolorul Cocoru (3-0); -Victoria Valea Raului- Viitorul Bratia Deal (0-2); -Vointa Cremenari- Sportul Galicea (5-1); -Viitorul Bratia Deal –Unirea Bratia Vale (2-0); -Victoria Valea Raului- Renasterea Teiu (3-0); -Unirea Bratia Vale- Tricolorul Cocoru (5-2). Clasamentul la zi este dupa cum urmeaza: 1.Viitorul Bratia Deal 2.Unirea Bratia Vale 3.Vointa Cremenari

4 4 0 0 19- 4 12p; 4 3 0 1 12- 6 9p; 3 2 0 1 8- 5 6p;

4.Victoria Valea Raului 5.Renasterea Teiu 6.Sportul Galicea 7. Tricolorul Cocoru

3 1 0 2 7-7 3p; 3 1 0 2 5-6 3p; 3 1 0 2 9-17 3p; 4 0 0 4 3-18 0p.

Au mai ramas de disputat urmatoarele meciuri: -Victoria Valea Raului- Unirea Bratia Vale; -Viitorul Bratia Deal- Renasterea Teiu; -Vointa Cremenari- Viitorul Bratia Deal; -Sportul Galicea- Tricolorul Cocoru; -Vointa Cremenari- Renasterea Teiu; -Sportul Galicea- Unirea Bratia Vale; -Victoria Valea Raului –Tricolorul Cocoru; -Sportul Galicea –Renasterea Teiu; -Vointa Cremenari –Victoria Valea Raului. Sponsorul acestei competitii este scietatea comerciala CATANI S.R.L. Intocmit de, Neacsu Emil

C M Y K

SPORT...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

09

Re zu ltate la Fo tbal, du pa e tapa din data de 7 iu nie 2009: Clasamentul Ligii a III-a, seria a IV-a: Clasamentul Ligii a V-a, seria a II-a: 1.CS GAZ METAN CFR 32 23 5 4 63-24 74 2.FC Caracal 32 19 8 5 55-24 65 3.CS VICTORIA 2008 32 19 6 7 61-31 63 4.CS MUSCELUL CŒmpulung 32 16 7 9 61-36 55 5.AS VIITORUL Pucioasa 32 15 8 9 49-41 53 6.FC OLTCHIM Rm. Vl. 32 15 6 11 44-34 51 7.CS MINERUL Motru 32 14 7 11 55-49 49 8.AS ALRO Slatina 32 13 6 13 36-41 45 9.CS JIUL Rovinari 32 11 9 12 33-35 42 10.CS ARMATA Craiova 32 11 7 14 35-40 40 11.SC MINERUL JILT Matasari32 11 7 14 33-40 40 11.SC FC 2005 SA Pitesti II 32 11 6 15 52-46 39 13.CS PROMETEU Craiova 32 11 5 16 37-42 38 14.ACS ENERGIA Rovinari 32 9 7 16 37-54 34 15.CS PROGRESUL Corabia 32 10 3 19 37-53 33 16.FC PETROM Craiova 32 9 4 19 28-46 31 17.FC Bals 2007 32 3 3 26 19-99 12 18.CS CFR Craiova 0 0 0 0 0-0 0

1. Vointa Orlesti 26 2. Oltetul Balcesti 26 3. Dinamo Susani 26 4. Prima Prundeni 26 5. Avântul Amarasti 26 6. Stiinta Toreador Lalosu 26 7. Oltul Ionesti 26 8. AS Creteni 26 9. Rapid Voicesti 26 10. Inter Sutesti 26 11. Victoria Stefanesti 26 12. Zorile Scundu 26 13. CSR Maciuca 26 14. Ceramica Lungesti 26 15. Victoria 2008 Lungesti 26 16. Nycoil Gusoeni 26

23 20 16 13 14 12 11 10 9 9 9 8 8 6 5 6

3 3 3 5 1 5 5 7 4 3 3 5 2 3 4 0

0 100- 26 72 p. (+33) 3 91- 22 63 p. (+24) 7 73- 44 51 p. (+12) 9 61- 44 44 p. (+8) 11 56- 42 43 p. (+7) 9 69- 46 41 p. (+2) 10 62- 63 38 p. (-1) 9 53- 50 37 p. (-2) 13 56- 88 31 p. (-8) 14 53- 41 30 p. (-9) 14 44- 72 30 p. (-9) 13 41- 58 29 p. (-10) 16 37- 71 26 p. (-13) 17 35- 69 21 p. (-18) 17 48-101 19 p. (-20) 20 24- 71 18 p. (-21)

C l a s a m e n t u l L i g i i a I V - a : Clasamentul Ligii a V-a, seria a III-a: 1.Ghecon Lapusata 2.Dinamo 2007 Rm. Vl 3.Minerul Berbesti 4.CSM Dragasani 5.Sportul Rm. Vâlcea 6.AS Mihaesti 7.CSM II Rm. Vâlcea 8.AS Sirineasa 9.Flacara Horezu 10.Posada Perisani 11.Cozia Calimanesti 12.Lotru Brezoi 13.Vartex Rm. Vâlcea 14.Damila Maciuca 15.Conexin Runcu 16.Oltetul Zatreni 17.Inter Rm. Vâlcea 18.Victoria Frâncesti

33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33 33

26 26 20 20 19 17 18 17 15 15 13 10 10 10 9 7 3 1

3 5 6 6 2 6 3 5 6 2 5 11 7 4 5 5 3 1

4 132-24 81p. (+33) 2 105-42 80p. (+29) 7 91-37 66p. (+15) 7 74-42 66p. (+18) 12 87-66 59p. ( +8) 10 81-53 57p. ( +6) 12 107-77 57p. ( +6) 11 70-47 56p. ( +6) 12 81-63 48p. ( +3 ) 16 72-93 47p. ( –4) 15 66-60 44p. ( –3) 12 49-59 41p. (–10) 16 64-88 37p. (–11) 19 62-87 34p. (–14) 19 39-81 32p. (–19) 21 40-83 26p. (–35) 27 44-119 12p. (–39) 31 23-159 4p. (–41)

1. Flacara 2005 Horezu 2. Sportul Genuneni 3. Unirea Tomsani 4. Montana Izv. Rece 5. Magura Slatioara 6. Rapid Ursus Stoenesti 7. Viitorul Bunesti 8. Progresul Maldaresti 9. Forestierul Romani 10. Minerul Costesti 11. AS Pietrari 12. AS Barbatesti 13. Pastorul Vaideeni 14. Viitorul Rm. Vâlcea 15. Retro Barbatesti 16. Viitorul Folesti

28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28 28

23 19 17 17 15 14 13 13 14 10 10 9 7 7 6 4

2 4 2 1 3 6 8 7 1 3 2 0 5 0 2 4

3 5 9 10 10 8 7 8 13 15 16 19 16 21 20 20

93-32 78-38 81-52 77-51 85-65 63-45 71-58 79-58 56-64 67-72 55-86 56-94 62-80 30-64 43-79 42-99

71 p. (+29) 64 p. (+19) 53 p. (+11) 52 p. (+10) 48 p. (+9) 48 p. (+6) 47 p. (+8) 46 p. (+1) 43 p. (+1) 33 p. (-9) 32 p. (-10) 27 p. (-12) 26 p. (-13) 21 p. (-24) 20 p. (-19) 16 p. (-25)

Clasamentul Ligii a V-a, seria I: Clasamentul Ligii a V-a, seria a IV-a: 1. FC Babeni 28 2. FC Budesti 28 3. Dinamo Rm. Vâlcea 28 4. Sportul N. Balcescu 28 5. AS Cazanesti Rm. Vl. 28 6. Stejarul Vladesti 28 7. Foresta Malaia 28 8. Topologul Galicea 28 9. Viitorul Olanu 28 10. Unirea Tric. Golesti 28 11. FC Govora 28 12. Flacara V. Mare Babeni28 13. Lotru Voineasa 28 14. Oltul Daesti 28 15. Viitorul Calimanesti 28 16. Steaua N. Balcescu 28

24 20 20 19 16 15 12 12 12 11 11 9 7 6 5 1

1 3 1 2 5 4 4 3 3 2 0 5 5 5 3 2

3 106-30 73 p. (+31) 1. Juventus Roesti 5 75-41 63 p. (+21) 2. Oltetul Alunu 7 80-38 61 p. (+19) 3. Luncavatul Popesti 7 93-44 59 p. (+17) 4. Luceafarul Pesceana 7 52-30 53 p. (+8) 5. Real Cernisoara 9 62-42 49 p. (+7) 6. ALX Port Vale Mateesti 12 76-68 40 p. (-2) 7. A.S. Otesani 13 45-47 39 p. (-3) 8. Saldi Cernisoara 13 54-64 39 p. (-3) 9. Cerna Copaceni 15 55-60 35 p. (-7) 10. Lera Comertul Stroesti 17 59-90 33 p. (-9) 14 51-70 32 p. (-10) 11. Stiinta Gradistea 16 38-75 26 p. (-16) 12. Cerna Fârtatesti 17 46-86 23 p. (-19) 13. Inter Lapusata 20 43-76 18 p. (-24) 14. Piovra Lapusata 26 20-96 5 p. (-34) 15. ALX Mateesti

26 26 26 26 26 26 26 26 27 26 26 26 26 26 27

21 20 16 16 15 11 12 11 9 8 8 8 8 7 5

2 4 3 0 3 5 2 1 3 5 4 4 3 2 1

3 91- 35 65 p. (+23) 2 94- 23 64 p. (+22) 7 71- 50 51 p. (+12) 10 87- 52 48 p. (+9) 8 63- 55 48 p. (+9) 10 70- 54 38 p. (-1) 12 57- 55 38 p. (-1) 14 75- 77 34 p. (-8) 15 83- 94 30 p. (-12) 13 57- 76 29 p. (-10) 14 51- 61 28 p. (-11) 14 48- 66 28 p. (-11) 15 47- 82 27 p. (-12) 17 51- 85 23 p. (-16) 21 36-116 16 p. (-20)

10

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

AGRICOL... şi alte dezastre din ultima vreme, care stau mărturie pentru greşelile noastre şi multe altele. Din cele prezentate rezultă că ne facem vinovaţi faţă de generaţia actuală şi cele viitoare pentru dispreţul profund pe care l-am avut şi persistăm să-l avem faţă de rodnicia pământului nostru.

Dispreţul pentru rodnicia pământului O economie sănătoasă nu poate neglija sau lăsa la voia întâmplării rodnicia pământului exprimată prin produsele agricole realizate în primul rând de culturile în arabil, urmate de produsele animaliere obţinute pe pajişti, de resursele economice şi de protecţia oferită de păduri. În toate ţările, cheia succesului, până la urmă, se află în mâna conducătorilor şi a celor care trudesc pentru agricultură şi silvicultură, depinde de atitudinea lor faţă de pământ. Date şi fapte ce acuză Ce facem noi în această direcţie, în ultimele două decenii, nu este greu de observat. În linii generale, se remarcă o atitudine de delăsare şi chiar dispreţ faţă de rodnicia pământului, ca în exemplele de mai jos: - scoaterea din circuitul productiv a unei mari suprafeţe de terenuri arabile şi pajişti situate pe soluri fertile, pe care s-au construit haotic locuinţe, depozite etc., în loc ca acestea să se amplaseze pe terenuri neproductive; - necultivarea terenurilor arabile lăsate pârloagă şi aplicarea unei agrotehnici neperformante pe mai mult de jumătate din suprafaţă. Aceasta determină şi sporirea rezervei de seminţe de buruieni din sol în proporţie alarmantă, care va crea mari probleme cel puţin următoarelor două generaţii de fermieri; - abandonarea plantaţiilor de pomi fructiferi şi vii, a sistemelor hidroameliorative; - distrugerea complexelor zootehnice, a serelor şi a altor construcţii care au pus în valoare rodnicia pământului, priceperea şi vrednicia agricultorilor noştri; - abandonul pajiştilor montane după înjumătăţirea efectivelor de bovine şi ovine şi reinstalarea vegetaţiei lemnoase pe aceste suprafeţe, unele împădurite deja; - exploatarea neraţională a pădurilor cu dezechilibrele majore produse în mediul înconjurător. Amintim doar inundaţiile catastrofale, alunecările de terenuri

Spectrul crizei alimentare Acum, după patru decenii de la începuturile colectivizării forţate şi două decenii de tranziţie dezorganizată, ne-am întors cu spatele la rodnicia pământului strămoşesc. Ne mai mirăm de ce importăm 70-80% din alimente, care au o singură calitate, aceea de a fi cele mai scumpe din întreaga Uniune Europeană şi lucrurile nu se vor opri aici, din păcate. Diriguitorii noştri din ultimul timp nu au sesizat pericolul imens produs de dispreţul din ultima vreme faţă de rodnicia pământului. După unele aprecieri demne de încredere, el ar putea hrăni aproape 80 milioane de oameni, în vreme ce noi acum asigurăm hrana pentru abia 4-5 milioane. În această situaţie, mai mult decât limită, este de ajuns un singur an secetos ca la noi să bântuie foametea şi alte mari neajunsuri sociale. Ce ne vom face când va apărea la orizont criza alimentară globală şi nu vom avea cui să ne adresăm pentru hrana cea de toate zilele? Poate atunci ne vom întoarce faţa spre rodnicia pământului pe care îl avem, unul dintre cel mai bun de pe acest continent! n inginer Agricol,

A început deja programul REMAT, atât pentru maşinile vechi cât şi pentru cele mai noi...

AGRICOL...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

11

VARROZA, o boală ce poate de cima familiile de albine

România a fost cândva o adevărată forţă meliferică în Europa. Din motive ce ţin de un anume mod de restructurare a economiei, situaţia acestui sector s-a schimbat de-a lungul timpului. Dar, chiar şi astăzi, într-un timp în care avem tendinţa să tehnologizăm totul, mai sunt oameni care, în condiţii economice foarte grele, încearcă să menţină la suprafaţă apicultura românească. Pentru mulţi dintre aceştia avem câteva recomandări, pe care le supunem atenţiei şi care vizează prevenirea şi combaterea unei boli grave ce poate distruge familiile de albine.

care vor fi scoase însă cu 10 zile înainte de începerea culesului. În luna august, după extragerea mierii comerciale se fac două-trei tratamente la interval de 7-10 zile. În a doua jumătate a lunii septembrie, pot fi introduse benzi cu Mavrirol, care pot rămâne în stupi până în primăvară. La sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, dupã eclozionarea totalã a puietului, la o temperaturã de 12-14ºC, se face ultimul tratament cu Varachet-Forte.

Primele semne ale bolii

Un parazit vizibil cu ochiul liber Produsă de acarianul Varroa destructor, Varroza este boală parazitară gravă, ce afectează întreaga populaţie a coloniei de albine. Pentru a-şi depune ouăle, în general 5-7, femela pătrunde în celulele cu puiet cu câteva ore înainte de căpăcire. Ciclul de dezvoltare este scurt, 7-8 zile, şi eclozionează odată cu gazda. Acarianul se fixează pe corpul albinei adulte la inserţia cap-torace, torace-abdomen, perforează membrana intersegmentară şi se hrăneşte cu hemolimfa acesteia. În celulă perforează cuticula larvei şi se hrăneşte cu hemolimfa acesteia. Odată cu înţepătura, transmite gazdei agenţi patogeni, în principal virusuri. Albinele intens parazitate au o viaţă mai scurtă şi o productivitate redusă, iar larvele parazitate eclozionează cu malformaţii anatomice. Trântorii îşi pierd potenţialul sexual şi mătcile rămân nefecundate.

Tratamente Indiferent de gradul de infestare a coloniei de albine, este necesar să începeţi un tratament medicamentos, organizat pentru toate familiile de albine. Primul tratament se face primăvara, atunci când albinele îşi încep activitatea şi temperatura mediului ambiant este peste 12-14ºC. Medicamentul folosit este Varachet Forte. În cazul în care toamna nu s-a efectuat tratamentul cu Mavrirol, puteţi introduce în tratamentul de primăvară două benzi pentru colonia normal dezvoltată,

Dacă în colonia dvs. de albine apar următoarele semne, ar trebui să începeţi degrabă tratamentul pentru Varroa: - albinele sunt subponderale ca urmare a hrănirii acarienilor şi spolierilor cu hemolimfă; - pontă redusă a mătcii, mortalitate crescută a larvelor din celule, căpăcele perforate şi pui diseminat pe fagure; - albinele sunt agitate din cauza acţiunii mecanice şi iritative a parazitului care se fixează pe corpul albinei, între tergitele abdominale şi la inserţiile cap-torace, torace-abdomen; - albinele tinere eclozionate din puietul puternic parazitat sunt neviabile, subponderale şi prezintă malformaţii anatomice.

Lucrări în stupină în luna iunie: - se recoltează mierea de la culesurile târzii; - se continuă creşterea artificială a mătcilor, se organizează împerecherea şi introducerea lor în familii; - se recoltează polen de la porumb, în vederea măririi rezervei de polen; - se continuă măsurile de prevenire a roitului; - se intensifică lucrările de creştere a noilor generaţii de puiet. Luna iunie este o perioadă în care va trebui să preîntâmpinăm furtişagul care acum devine extrem de periculos. Inginer agricol, Iacob Constantin

12

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

AGRICOL...

Seceta se înteţeşte. Cum păstrăm apa din sol? Deşi au căzut unele ploi, în majoritatea zonelor agricole ale ţării se înregistrează deficite de umiditate. La îndemâna agricultorilor se află posibilitatea reducerii pierderilor de apă din sol, pierderi care constau în : - evaporarea apei la suprafaţa solului; - infiltrarea apei la adâncimi mai mari; - consumul apei de către buruieni. Impactul consumului productiv În afara acestor căi de diminuare a rezervei de apă din sol, o contribuţie importantă revine consumului productiv de către plantele de cultură, consum care şi el poate fi raţionalizat. Pentru reducerea pierderilor de apă din sol este necesară diminuarea pierderilor de apă prin evaporarea la suprafaţa solului, care pot ajunge la peste 30-50%. În acest sens sunt necesare măsuri agrotehnice preventive, ce privesc evitarea lucrărilor în profunzimea solului etc. Buruienile consumă de 2-4 ori mai multă apă decât plantele de cultură, motiv pentru care ele trebuie combătute prin măsuri agrotehnice sau chimice. Raţionalizarea consumului În ceea ce priveşte consumul apei din sol de către plantele de cultură prin fenomenul de transpiraţie, acesta este necesar pentru realizarea recoltelor, însă poate fi raţionalizat astfel: - prin folosirea de culturi cu consum specific de apă mai mic şi mai rezistente la secetă (sorg, mei, năut, şofrănel ş.a.); - prin alegerea soiurilor şi hibrizilor cu perioada de vegetaţie mai scurtă, care pot ajunge la maturitate cu consum mai mic de apă; - prin asigurarea unor densităţi mai reduse ale plantelor, însă uniform repartizate (fără goluri), pentru a asigura o atmosferă saturată în interiorul lanului; - prin aplicarea de fertilizări echilibrate, astfel încât plantele să-şi satisfacă necesarul de elemente nutritive cu o cantitate mai mică de apă; - prin combaterea bolilor şi dăunătorilor care pot produce un stres asupra plantelor, iar, prin porţiunile atacate, pierderile de apă sunt mai mari. n inginer agricol, Iacob Constantin

UTILE...

13

Psiholog

Luminiþa Roºoagã

de serviciu...

AAvem fericire ?

leg sa scriu despre fericire, aceasta stare pe care o incercam cu totii, in deplina armonie cu noi insine, in intentia de a observa in ce masura ne contopim macar din cand in cand cu aceasta stare. Poate nici nu observam ca fericirea este starea noastra naturala, iar pentru a o dobandi nu este necesar sa facem ceva anume, pentru ca ea exista in noi, in interiorul nostru. Noi suntem cheia catre noi insine, si tot universul care alcatuieste acest “eu”. Lucrurile pe care le vrem salasuiesc in afara fiintei si nu sunt parte din noi. Aceasta presupune ca putem “avea” un lucru astazi, dar este posibil sa il pierdem maine. Depinde de noi! Este mult mai bine sa traim ceea ce ne dorim, ca parte a ceea ce suntem. Nu le poti avea pe toate, uneori pierzand invatam sa castigam, uneori mai suntem tristi dar vom invata sa pretuim bucuria, asa cum dupa ploaie vine soare! Ar fi interesant sa reflectam asupra propriei modalitati de comunicare a starilor noastre si sa observam daca exista o legatura intre cum alegem sa ne exprimam si ceea ce transmitem. Si, daca nu am facut aceasta diferenta pana acum, ar fi minunat daca am incerca din acest moment. Fiecare clipa este importanta in devenire si esentialul este sa incercam. Ceea ce numim “fericire” este o stare iesita din comun, o bucurie ce ne invaluie atunci cand intamplarea preschimba monotonia vietii in fantezie, morocanoasa asteptare in implinire, uratul in feerie. Este adevarat ca aceasta stare euforica e nesigura vremelnica si asta pentru ca are nevoie de o seama de factori ce nu depind de noi: parteneri dupa pofta inimii, mijloace materiale suficiente, succese, timp disponibil, SANATATE, vreme buna, tinerete, dupa caz! De aceea omul intelept trebuie sa mizeze mai degraba pe acel soi de fericire care sa depinda mai mult de el insusi si mai putin de factorii exteriori. O fericire de acest fel consta in calm launtric, in acceptarea si valorificare existentei cotidiene, in spiritualizarea preocuparilor obisnuite. De mult ori ne obisnuim cu fericirea, nu o mai simtim, chiar ne plictiseste. Si atunci unii si-o cauta in glorie, altii in jocurile de noroc, unii in acte de cruzime, altii in alcool, unii in viata de familie, altii in aventuri galante, unii in pictura si poezie, altii in bani. Pana la urma cum spunea un mare scriitor - adept al seninatatii “Fericirea traieste intr-un necunoscut prezent. Nu cunoaste nici trecut, nici viitor. Marii ei dusmani sunt regretul si asteptarea”. In asemenea timpuri ne este foarte greu sa gasim seninatate, tihna e putina, viata ne pune in brate incercari. Dar aceasta e “marele spectacol al vietii”, mereu altul si mereu acelasi, al naturii, al afectiunii, sau al bucuriei pe care o putem oferi altora. Dar noi facand din cuget lacas umbrit fiintei noastre spirituale, maturand din el preocuparile vane, resentimentele, grijile izvorate din vanitate, nesiguranta, vom descoperi fericirea. Pentru a o dobandi, nu e destul sa dorim acest lucru. Mai trebuie neaparat sa avem o inclinatie fireasca spre binefacerile ei. Sa ne straduim fiecare in felul nostru! Abia atunci vom putea raspunde:DA!

14

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

1. Vând Combinã Class Consul cu o masã de lucru de 3 metri, aflatã în stare perfectã de funcþionare, la preþul de 8.000 Euro, negociabil. Relaþii la telefon: 0767764.277. 2. Vând semãnãtoare SUB 29 la 4 metri. Relaþii la telefon: 0767764.277. 3. Vând semãnãtoare din import Germania la 3 metri, stare perfectã de funcþionare. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 4. Vând disc nou, la preþul de 9.000 Ron. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 5. Vând prãºitoare + copãitoare nouã, la 5 rânduri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 6. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 400 litri, suprafaþã de lucru de 12 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 7. Vând maºinã de ierbicidat – bazin 1.000 litri, suprafaþã de lucru de 15 metri. Relaþii la telefon: 0767-764.277. 8. Vând Combinã Class Europa masã de lucru de 2,10 metri, aflatã în stare bunã de funcþionare, recent adusã din Germania, la un preþ negociabil. Relaþii la telefon: 0721-825.723.

Concep si redactez lucrari de diploma si referate la cele mai avantajopase preturi. Relatii la telefon: 0729-507.307!

PUBLICITATE Conducerea PRO ExpreS a luat decizia de a deschide primul post de televiziune online din jude]ul Vâlcea. El este opera]ional, \ncepând din data de 04 noiembrie 2008, de la ora 17.30 [i emute pe site-ul ziarului nostru www.publipro.ro, cu care avem convingerea c[ v-a]i obi[nuit deja, cu to]i, chiar \ncep\nd din data de 20 martie 2008. Pe acest post ve]i putea vedea [i auzi cele mai importante evenimente, \nainte sau, dup` caz, dup` ce acestea vor fi relatate \n paginile singurului ziar din Dr`g`[ani [i din comunele din sudul jude]ului Vâlcea, PRO ExpreS de Dr`g`[ani. De asemenea, anun]urile de la persoane fizice sau juridice, publicitatea, muzica de orice gen, chiar [i manele, pentru c` noi promov`m absolut orice, ca lumea s` aib` de unde s` \[i aleag` fac cas` bun` pe acest post e televiziune. Nu v` trebuie decât un calculator conectat la internet [i, \n func]ie de viteza la care v` ofer` servicile provider-ul dumneavoastr`, ve]i beneficia de calitate \n redarea emisiunilor noastre. Nu vor lipsi filmele, competi]iile sportive [i nimic din ceea ce are leg`tur` cu jude]ul nostru. De asemenea, acest post nu este supus regulilor CNA! Acest post nu func]ioneaz` pe principiul selec]iei materialelor pe care fiecare dore[te s` le vad`, ci pe principiul televiziunii obi[nuite (adic` \n momentul \n care ve]i deschide pagina de internet, ve]i putea vedea o emisiune din momentul la care a ajuns emisia.Nu se poate derula \nainte [i \napoi!). Pe acela[i site, mai g`zduim [i o revist` pe care trustul nostru de pres` PROPRESS o editeaza \n colaborare cu Prim`ria Am`r`[ti [i care se numeste, simbolic “Repere Am`r`[tene”. Vizionare pl`cut`! n Manager PROPRESS, Alin BARBU

Prima televizune online din Vâlcea!

15 MAI - 18 IUNIE 2009

ANUNTURI & PUBLICITATE

n Vând sem`n`toare grâu SUB 29, Piatra Neam], \n stare perfect` de func]ionare. Pre] 6.500 Ron. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Vand vin de Dr`g`[ani, numai soiuri nobile, calitate excep]ional`, vinul este curat.

nVând toc`toare coceni produc]ie Germania, suprafa]` de lucru 1 m (2 rânduri); \n perfect` stare de func]ionare. Pre] 1.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

Rela]ii la tel: 0720-932.082

nVând combin` Class Consul, mas` 3 m, recent adus` din Germania, stare perfect` de func]ionare. Pre] 8.200 Euro. Rela]ii la telefon: 0765-222.592

SC GRIL IMPEX SRL BUCUREªTI

Vând auto TOYOTA RAV 4 (SUV). An fabrica]ie 2003, Cap. 1995 cm.p, motorizare pe motorin`, Euro 3, Km.: 160.000, ABS Aerbaguri, oglinzi electrice, far regrabil, Tax` prim` \nmatriculare 850. Pre] negociabil. Tel: 0250-810.738, 0723-033.072

angajeaz` conduc`tori auto posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane [i ajutor de buc`tar. SALARIU ATRACTIV. Rela]ii la autogara Gril din spatele Maternit`]ii Dr`g`[ani [i la num`rul de telefon:

0768-103.501

Vând mansarde din BCA, strada Dacia, cartier 1 Mai Râmnicu Vâlcea. Rela]ii la tel.:

0751-898.584 Vând Opel Astra, an fabrica]ie 1993, instala]ie GPL, servo-direc]ie, CD Player, închidere centralizatã, \n stare perfect` de func]ionare. Pre]: 3.500 euro, negociabil. Rela]ii la telefon:

0762-460.106

15

Vând CITROEN XSARA 2, an fabrica]ie 2004, cap.1995 cm.p., motorizare Diesel, volan regrabil, oglinzi electrice, senzori ploaie, computer bord, etc. Pre] negociabil. Tel: 0723-033.072.

SC MATDAN SERVICE SRL

angajeaz` [oferi posesori de permis de conducere categoria D [i atestat pentru transport persoane. Rela]ii la telefon:

0728-242.765

SC ILDO IMPEX SRL vinde c`r`mid` termic` portant`, import Serbia. Comanda minim` este de un TIR (33,6 mc). V` putem acorda o ofert` special` pentru tavane cu pre]uri avantajoase. Râmnicu Vâlcea, Strada Stolniceni, nr. 156. Rela]ii la telefon: 0728-957.710 sau 0740-497.373.

C M Y K

16

EVENIMENT...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

Îmbucurător este faptul şi trebuie menţionat obligatoriu că în acest an şi la această ediţie în perioadă de aşa zisa criză în mod sigur acest festival a fost mult mai fastuos prin prezenţa unor personalităţi ale judeţului gen senator Emilian Frâncu sau domnul deputat Cristian Buican, cât şi prin prezenţa cunoscutului solist de muzică populară Petrică Mîţu Stoian. Dragi cititori, pentru informarea dumneavoastră pot spune că aceste două zile au fost foarte încărcate de evenimente atât culturale, sportive, mese rotunde, diverse concursuri, slujbe de pomenire la “Schitul Flămânda” etc. Fără a intra prea mult în amănunte menţionez faptul că eu personal am fost prezent aproape permanent de la ora 9ºº, până în jurul orei 21ºº, mai precis până la final, în Parcul Zăvoi şi de aceea voi fi corect cu dumneavoastră şi voi prezenta aspecte reale de la faţa locului aşa cum le-am văzut eu. Cum spuneam, fiind părtaş la acest eveniment îmi permit cu acceptul dumneavoastră să încep cu prezentarea programului artistic din Parcul Zăvoi. Primul ansamblu folcloric care a urcat pe scena special amenajată pentru acest eveniment a fost Ansamblul Topologul din comuna Galicea, un ansamblu înfiinţat anul trecut având o participare la un festival pastoral intitulat “La izvorul dorului” din oraşul Băbeni şi trei participări la trei evenimente la noi în comună. Şi pentru că vorbeam despre acest mic ansamblu, cred că sunt în asentimentul dumneavoastră şi a colegilor să îi prezint: - Ionel Enache – instructor şi solist vocal; - Maria Ianoş – solist vocal; - Dincă Adnana Georgiana – solist vocal ( o fată de 12 ani cu o voce de aur care a luat multe premii la diverse concursuri); - Marin Trucmel – vioară; - Sorin Ciortan – solist vocal, acordeon. Despre calităţile vocale ale noastre nu este cazul să-mi dau eu cu părerea, important că suntem împreună şi reprezentăm această comună. În continuare conform

Dragi cititori, am plăcerea dar şi greaua sarcină de a scrie acest articol din motive zic eu bine întemeiate datorită multiplelor activităţi ce au avut loc timp de două zile în comuna noastră. După cum trebuie să vă reamintesc festivalul cultural “Teodosie Rudeanu” de anul trecut ediţia aVI-a a avut loc în data de 28 septembrie 2008 din motive electorale s-a decalat, iar de data aceasta într-o zi superbă de duminică termenul s-a respectat. Dar pentru a nu lungi prea mult suspansul mă voi conforma şi voi menţiona că sâmbătă şi duminică respective 30-31 Mai 2009 la noi în Galicea a avut loc festivalul cultural “Teodosie Rudeanu”, ediţia a VII –a, sărbătoare care a devenit tradiţională un lucru deosebit cine a fost Teodosie Rudeanu şi ce a reprezentat şi reprezintă pentru comuna noastră nu este cazul să mă ocup eu persoprogramului pe scenă nal de acest subiect chiar dacă au urcat solista de merită, fiind alte personae mai bine muzică populară pregătite în domeniu şi documentate Maria Militaru şi gen profesor Anton Ceauşescu.

fetele dânsei cu un repertoriu variat şi muzică desigur de bună calitate. A urmat apoi taraful de copii din comuna vecină Nicolae Bălcescu sub îndrumarea învăţătorului Mihai Dincă, apoi momente culturale artistice prezentate de elevi din clasele I-IV sub îndrumarea doamnelor învăţătoare: Mariana Iacob, Mărăcine Valeria şi doamna Gerea Elvira. În jurul orei 15ºº a avut loc ceremonia religioasă în prezenţa unui sobor de preoţi apoi cuvântul invitaţilor respective primarul comunei domnul Ion Năfliu, viceprimarul Florea Udrea, senatorul Emilian Frâncu şi deputatul Cristian Buican; decernarea diplomelor de fidelitate (50 de ani de căsnicie) unor cetăţeni din comună. Programul a continuat cu folclor local prezentat de solişti tineri din comună, dirijor professor Ion Tiţu. Din acest moment programul s-a modificat puţin prin prezenţa solistului Petrică Mâţu Stoian, care prin cântecele şi glasul său a acaparat cu adevărat întreaga asistenţă. În continuare toţi cei prezenţi s-au delectat cu un program artistic de înaltă ţinută şi anume orchestra profesionistă “Rapsodia Vâlceană”, coordonator profesor Elena Stoica. Încheierea festivităţii folclorice ediţia a VII –a de la Galicea s-a făcut de către grupul folcloric “Rapsozii Oltului” şi cu plăcere am remarcat un prieten mai vechi cu care am avut o mică discuţie şi anume Gigi Agapescu care de fel este născut în comuna vecină, comuna Olanu. În concluzie personal consider că am avut din nou plăcerea şi bucuria de a fi prezent la acest eveniment devenit tradiţional am simţit bucuria nemărginită vizibilă pe chipul celor prezenţi şi asta spune tot. Fără să folosesc cuvinte mari mă simt însă obligat desigur din plăcere să felicit persoanele implicate direct în organizarea acestui festival. Cu stimă al dumneavoastră,

Ionel Enache

C M Y K

EVENIMENT...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

MULŢUMIRI PATRIE SI PATRIOTISM IN CELOR ERA GLOCARE ÎI BALIZARII... SPRIJINĂ PE Natiunea Romana isi COPII

17

traieste in prezent visul milenar de apartenenta la o Copiii de la Şcoala Europa Unita si Democratica . Vitregiile isto- Galicea vor să mulţumească riei ne-au scos din marea familie a Europei democrat- Organizaţiei Umanitare Creştine ice si a asternut in văl World Vision – acum intunecat peste fruntea la sfârşit de an patriei mai bine de o şcolar jumatate de secol . Acest blestem al intunericului ne-a pentru tot facut sa ne redescoperim Lumina spiritualitatii noastre Crestin-ordodoxe , ne-am aparat valorile stramosesti si Biserica Nationala cu ani grei de puscarie in inchisorile comuniste , acolo unde si-au gasit martiriul elita nostra intelectuala si fruntasii Bisericii . In cele mai negre nopti ale suferintei , acesti bravi oameni de elită ai natiunii române , indemnau poporul la calm si iertare, amintindul-le dincolo de zidurile reci si groase ale inchisorii că jertfa si sacrificiul vor intari trupul si spiritul acestiui popor . spriEuropa Unita a primit in rândurile sale la 1 ianuarie 2007 nu numai o simpla jinul tara membra , ci un popor crestin cu o istorie milenara , un aparator al Credintei acordat prin Crestine si un fauritor de valori Universale . sponsorizarea A primut in randul sau jertfa si sacrificiul unor oameni (elite intelectuale , osteni proiectelor implementate. Amintim dintre aceste proiecte: simpli si necunoscuti )care prin sangele acestora au schimbat de multe ori rapor- - „Un zâmbet frumos”, prin care un număr de 200 elevi de la tul de forte pe marile campuri de batalie . ciclul primar au beneficiat de săpunuri, periuţe şi paste de dinţi; Nationalismul sincer si adevarat al unor elite au angrenat societatea catre unitate - „Teodosie Rudeanu”, ziua comunei Galicea, prin sponsorizarea si modernizare in toate timpurile , au faurit Statul National si Unitar Roman si a concursurilor sportive, religioase, cultural – istorice şi educaţie spus lumii integi ca intre aceste fruntarii exista un popor roman si o patrie in pentru sănătate; care toti cetatenii sai se pot bucura de bogatiile sale . Globalizarea lumii nu tre- - „1 IUNIE”, ziua copilului – desene pe asfalt premiate cu tribuie sa distruga specificul unui popor , ci trebuie sa se construiasca pe valorile couri primite de la World Vision; popoarelor , sa se impleteasca si sa se incununeze in deplina armonie si - Copiii au beneficiat de excursii: una la Păltiniş şi alta la intelegere vointa popoarelor lumii . Fundamentele societatii noastre : Biserica Bucureşti – Casa Poporului. aparatoare a spiritualitatii neamului , Armata aparatoare si garanta a indepen- Pe viitor avem convingerea că vom avea o colaborare la fel de dentei si stabilitatii , Familia aparatoare si garantă a fiintei biologice a neamului bună şi plină de proiecte educaţionale ai căror beneficiari sunt mostru , Scoala ca formatoare de specilalisti in toate domeniile de activitate copii. descriu liniile directoare si vectorii fiintei noastre nationale . A fi patriot inseamna a fi un bun român , inseamna ati face datoria cu demnitate PREMII PENTRU CEI MAI MERITUOŞI si devotament acolo unde iti desfasori activitatea . A fi un bun roman inseamna ELEVI GALICENI sa-ti aperi cu putere si respect tara ta in orice colt al lumii , sa nu-ti denigrezi pe cei de acasa , oricat de mult ar gresi unii fata de tine la un momentdat . O noutate pentru Constatam cu ingrijorare ca in scolile noastre fundamentul legaturii si apartenentei noastre cu acest pamant – Natuionalismul – devine o notiune luata in der- elevii şcolilor din adere si dispret . Asa a aparut fenomenul periculos al dezradacinarii , al ruperii comuna Galicea legaturilor sacre al omului cu glia sa . Ce nu s-a reusit prin razboi atâtea secole , este premierea s-a reusit prin ignoranta , satele noastre devin tot mai depopulate , bisericile tot lor pentru mai goale , familiile tot mai imbatranite si saracacioase , iar elitele adevarate sau schimonosit de sila si durere , intrucat pe mai toate canalele maas-media se rezultatele bune şi foarte bune la promoveaza cultura de mucava cu tot felul de indivizi dubiosi si neaveniti. Constatam ca lipsa , in ultimii ani , a unui stagiu militar mninim si obligatoriu învăţătură. adânceste si mai mult ruptura de nationalismul si patriotismul adevarat , intrucat Primăria comunei armata forma barbati adevarati , slefuia caractere si pregatea viitori meseriasi si Galicea, Consiliul Local familisti . In armata se invata spiritul camaraderesc , solidaritatea la greu , ideea Galicea, prin cei doi edili, de aparare a tarii ca o obligatie normala si responsabila a orcarui cetatean al Năfliu Ion şi Udrea Florea, asigură elevilor premiaţi cărţi în tarii. Acestor dureri ale noastre , care cu greu mai pot fi intelese astazi intr-o lume in valoare de peste 1000 lei. Şi la încheierea anului şcolar 2008 – care primeaza doar profitul material rapid si facil , trebuie sa le raspundem aici 2009 Primăria si acum , sa nu lasam timpul sa se scurga fara ca noi sa nu actionam . Actuinea este alături de acesta , intreprinsa de oameni care pot si cunosc aceste pericole ale mondişcoală. Prin rezulalizarii fortate , inseamna o simpla si adevarata lectie de patriotism adevarat , tatele foarte bune patriotism care sa lumineze si sa intareasca fiinta noastra nationala . Actiunile la învăţătură Administratiei acestei localitati - Primaria ,Consiliul Local Galicea , invitatii prezenti in toate momentele de sarbatoare si comemorare pe care le desfasuram obţinute de elevi, cu caracter de permanenta , pot constitui linii de desteptare a spiritului , raze de sperăm să ridicăm Lumina intr-un intuneric impus de vremurile pe care le traim . prestigiul In ideea ca am expus cateva idei si pareri personale in aceasta manifestare istori- comunei Galicea. ca , culturala si religioasa , tema ramane deschisa tuturor celor care pot mai Director, bine ca mine sa o cultive si sa o duca la indeplinire . Va multumesc pentru atenFloroiu tia acordata si va urez sa fim impreuna multe editii te aici inaniânte ! Va multumesc ! Jr. Obogeanu Gheorghe Laurenţia Secretar comuna Galicea (Alocutiune sustinuta in cadrul Simpozionului ,,Teodosie Rudeanu – Carturar , om de cultura si ctitor de lacasuri sfinte – 31 mai 2009 .)

18

15 MAI - 18 IUNIE 2009

EVENIMENT...

DREPTURIL E CO PIL UL UI Iniţierea copiilor în spaţiul valorilor democratice şi ale drepturilor omului constituie unul din fundamentele educaţiei, începând cu cea mai fragedă vârsta. În vederea socializării copiilor şcolari se pun în evidenţa următoarele idei: - drepturile omului şi valorile democratice trebuie învăţate şi privite în perspectivă mondială; cultivarea acestor drepturi nu va fi eficace, dacă şcoala nu cunoaşte un climat democratic. - educarea drepturilor omului se va realiza în etape, în funcţie de vârstă şi de dezvoltarea psihologică a elevilor: la copiii având între 5 şi 7 ani accesul se pune pe cooperare; de la 8 la 11 ani pe dezvoltare toleranţei; între 11-15 ani pe achiziţia cunoştinţelor de bază în materie de drepturile omului; între 11-19 ani pe promovarea unor acţiuni în colectivitate. - drepturile omului şi valorile democratice trebuie promovate şi cultivate prin întregul proces de învăţământ, nu numai la activităţile de educaţie moral-civilă. Prin sintagma „drepturile omului” se înţelege, general, raportarea la drepturile legale de natura noastră, fără de care nu am şti să trăim ca fiinţe umane. Drepturile omului ne permit să dezvoltăm şi să folosim din plin calităţile noastre umane, inteligenţa, talentele, conştiinţa noastră şi să răspundem nevoilor noastre spirituale şi de altă natură. Ele decurg din aspiraţia crescândă a umanităţii la o viaţă în care demnitatea şi valoarea fiecăruia să fie respectate şi protejate. Refuzul drepturilor omului şi al libertăţilor sale fundamentale nu este numai o tragedie personală, ci conţine şi germenii agitaţiei sociale şi politice. Respectul drepturilor omului şi al demnităţii umane constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume. Întreaga omenire este răspunzătoare de asigurarea drepturilor omului în general şi al copilului în special. Declaraţia Drepturilor Copilului adoptată cu unanimitate de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1959 prevede: 1. Dreptul la egalitate fără deosebire sau discriminare de rasă, de religie, de origine sau de sex. 2. Dreptul la ocrotire socială care îi permite dezvoltarea sănătoasă şi normală pe plan fizic, intelectual, moral, spiritual şi social. 3. Dreptul la un nume şi la o naţionalitate. 4. Dreptul la o alimentaţie sănătoasă, la o locuinţă şi la îngrijire medicală. 5. Dreptul la îngrijire specială în caz de invaliditate. 6. Dreptul la dragoste, înţelegere, protecţie. 7. Dreptul la o educaţie gratuită, la activităţi recreative şi de timp liber. 8. Dreptul la securitate imediata în caz de catastrofe. 9. Dreptul la protecţie împotriva oricărei forme de neglijentă, cruzime şi exploatare. 10. Dreptul la protecţie şi dreptul la o educaţie în spiritul prieteniei între popoare, al păcii, al fraternităţii. Convenţia cu privire la drepturile copilului precizează că: Statele părţi recunosc dreptul oricărui

EVENIMENT...

15 MAI - 18 IUNIE 2009

19

copil la un nivel de viaţă adecvat dezvoltării sale fizice, mentale, spirituale, morale şi sociale. Părinţilor şi oricărei alte persoane care are în grija un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităţilor şi a mijloacelor financiare, condiţiile de viata necesare dezvoltării copilului. Ţinând seama de condiţiile naţionale şi în limita mijloacelor lor, statele părţi vor adopta masurile corespunzătoare pentru a ajuta părinţii şi alte persoane care au în grijă un copil să valorifice acest drept şi vor oferi, în caz de nevoie, o asistenta materială şi programe de sprijin, în special în ceea ce priveşte alimentaţia, îmbrăcămintea şi locuinţa. Statele părţi recunosc dreptul copilului la educaţie şi în vederea asigurării exercitării acestui drept în mod progresiv şi pe baza egalităţii de şanse în special: a) vor face învăţământul primar obligatoriu şi gratuit pentru toţi; b) vor încuraja diferite forme de învăţământ secundar, le vor face deschise şi accesibile oricărui copil şi var lua masuri corespunzătoare, cum sunt instituirea gratuităţii învăţământului şi acordarea unui ajutor financiar în caz de nevoie ; c) vor asigura tuturor accesul la învăţământul superior în funcţie de capacitatea fiecăruia, prin toate mijloacele adecvate; d) vor face deschise şi accesibile tuturor copiilor informarea şi orientarea şcolară şi profesională; e) vor lua măsuri pentru a încuraja frecventarea şcolii cu regularitate şi reducerea ratei de abandonare a şcolii. Statele părţi vor lua toate masurile corespunzătoare pentru a asigura aplicarea disciplinei şcolare într-un mod compatibil cu demnitatea copilului ca fiinţă umană. Vor promova şi încuraja cooperarea internaţională în domeniul educaţiei mai ales cu scopul de a contribui la eliminarea ignoranţei şi analfabetismului în lume şi de a facilita accesul la cunoştinţe ştiinţifice şi tehnice şi la metode de învăţământ moderne. Statele părţi recunosc dreptul copilului de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate posibilă şi de a beneficia de serviciile medicale şi de recuperare. Ele vor depune eforturi pentru a garanta că nici un copil nu este lipsit de dreptul de a avea acces la aceste servicii. Statele părţi vor depune eforturi pentru a asigura aplicarea efectivă a acestui drept şi, în mod deosebit, vor lua măsurile corespunzătoare pentru: a) reducerea mortalităţii infantile şi a celei în rândul copiilor; b) asigurarea asistentei medicale şi a măsurilor de ocrotire a sănătăţii pentru toţi copiii, cu accent pe dezvoltarea măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii; c) combaterea maladiilor şi a malnutriţiei, inclusiv în cadrul măsurilor primare de ocrotire a sănătăţii, recurgând, printre altele, la tehnologii accesibile şi la aprovizionarea cu alimente nutritive şi cu apă potabilă, luând în considerare pericolele şi riscurile de poluare a mediului natural; d) asigurarea ocrotirii sănătăţii mamelor în perioada pre- şi postnatală; e) asigurarea că toate segmentele societăţii, în mod deosebit părinţii şi copiii, sunt informate, au acces la educaţie şi sunt sprijinite în folosirea cunoştinţelor de baza despre sănătatea şi alimentaţia copilului, despre avantajele alăptării, ale igienei şi salubrităţii mediului înconjurător şi ale prevenirii accidentelor; f) crearea serviciilor de medicină preventivă, de îndrumare a părinţilor şi de planificare familială, şi asigurarea educaţiei în aceste domenii. Statele părţi vor lua toate măsurile eficiente corespunzătoare, în vederea abolirii practicilor tradiţionale dăunătoare sănătăţii copiilor. Statele părţi se angajează sa favorizeze şi să încurajeze cooperarea internaţională în vederea asigurării, în mod progresiv, a deplinei înfăptuiri a dreptului recunoscut în prezentul articol. În această privinţă se va ţine seama, în mod deosebit, de nevoile ţărilor în curs de dezvoltare. n Asistent social, Elena Dragomir

20

15 MAI - 18 IUNIE 2009

SFATURI...

Familia şi factorii de ordin familial care pot determina inadaptare şcolară, eşec şi devianţă compor tamentală

S-a constatat că inadaptarea şcolară este una de comportament, atât sub aspectul pedagogic instrucţional al însuşirii sarcinilor de învăţare şi realizare a indicatorilor, cât şi sub aspectul relaţional, respectiv dificultăţile şi nivelul scăzut de relaţionare a elevilor în cauză, cu părinţii, profesorii, colegii şi nerespectarea regulamentelor, a normelor şi valorile care asigură normalitatea vieţii, colectivităţii şcolare şi extraşcolare. Familia, matrice de viaţă fundamentală pentru existenţa şi formarea personalităţii elevului, ca mediu educativ determinant, dar şi ca sursă de dezadaptare şcolară şi de comportament deviant al elevului, prin factori psiho-pedagogici, cu efect cauzal negativ. Familia este desigur determinată, în primul rând prin condiţiile economice, materiale, de hrană, îmbrăcăminte, locuinţă, de organizarea unui ritm al vieţii, de nivel cultural şi comportamental, de integrarea socială prin care îşi pune desigur amprenta pe existenţa şi dezvoltarea copilului, a elevului, în mod hotărâtor.

Factorii de ordin psiho-pedagogic, rezultaţi din familie sunt într-o paletă foarte largă şi nu există posibilitatea de ai cuprinde pe toţi cei care determină comportament deviant sau chiar delictual la elevi, oprindu-ne doar asupra unor seturi dintre aceşti, şi anume: a). Deficite de climat familial şi de structură familială. Se observă împărţirea acestora în două: de climat şi de structură ş funcţionalitate familială. Sub aspectul climatului, fiecare familie are o anumită tonalitate, continuitate, armonie, echilibru sau dezechilibru familial; toate acestea având ca factor comun un element de afectivitate, care adeseori este inefabil, greu detectabil în mod direct, ca multe alte procese psihice de mare subtilitate, dar care în acelaşi timp are o acţiune permanentă, profundă şi de durată asupra formării şi dezvoltării personalităţii. Una este plinătatea sau normalitatea afectivă şi alta este carenţa afectivă, însoţită adeseori de o carenţă educativă, care împreună dau în mod previzibil efecte nu numai de stagnare sau involuţie psiho-somatică, dar şi comportamental deviantă şi delictuală. Carenţa afectivă trebuie să o gândim în formarea, persistenţa ei sau discontinuităţile ei, începând

cu primele zile de după naştere, până la încheierea adolescenţei cel puţin. Încă de la mijlocul secolului trecut s-a impus ideea că sugarul are nevoie de dragoste mai mult decât de prezenţa fizică a mamei biologice, astfel că s-a impus progresiv o noţiune nouă, cea de carenţă afectivă, diferită progresiv de noţiunea de carenţă maternală prin separare. S-a demonstrat de asemeni cum carenţele afective produc inevitabil frustrări, despre care se ştie că determină agresivitatea carenţa afectivă sub aspectul sferei înglobează toate cazurile de carenţă maternală şi paternală, inclusiv speciile acestora de: carenţă completă (prin absenţă sau rupere); carenţă relativă (incluzând cazurile în care relaţiile cu părinţii sunt rare, intermitente sau provizoriu rupte); carenţe latente, în care prezenţa fizică a părinţilor este asigurată, însă fără ca ei să ofere dragostea de care copilul are nevoie: - fie că ei au o atitudine de respingere activă, cu ostilitate manifestată pentru copil; - fie că ei au o atitudine de respingere mocnită (manifestări de dragoste refulate din cauza unei culpabilităţi oedipene inconştiente; indiferenţă faţă de copil

SFATURI...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

la părinţi narcisişti sau (în Doron şi Parot – 1999, pg. depresivi sau absolviţi 123) şi anume: 1. că existenţa carenprovizoriu de un doliu, ţelor afective precoce nu etc.). este generală în diversele Pe scurt, carenţa afectivă stări patologice şi că nu sînseamnă lipsa sau insufia demonstrat că la toţi cienţa afecţiunii. subiecţii care le-au suportat apar ulterior tulburări Efectele carenţei afective psihopatologice; sunt cu atât mai grave şi 2. că până în prezent mai ireversibile cu cât este nu a fost posibil să se pună mai precoce şi mai durabiîn evidenţă o legătură spelă existenţa acesteia. Sigur cifică într-o anumită că ele se pot clasifica în: formă de carenţă afectivă efecte pe termen şi un anumit tip de tulbuscurt (cum sunt cele desrare psihopatologică. crise de R. Spitz, 1945), Fără să negăm necesitatea cum ar fi hospitalismul, de a lua în seamă concluoprirea sau regresia dezziile lui Petot, readucem voltării motorii şi psihice în atenţie carte pe care o (antrenând stagnarea sau putem considera reprezenscăderea coeficientului de tativă, şi anume „Aspecte dezvoltare); ale dezvoltării afectivităţii efecte pe termen feminine – Studiu psiholung, multe confirmate din pedagogic”, Ed. Didactică diferite studii anamnestice şi Pedagogică, Bucureşti, (din relatări biografice ale 1975, scrisă de cercetătoaadulţilor), care confirmă rea şi psihologul român însemnătatea carenţelor Caterina Bagdasar. afective precoce la subiecÎncepând cu primul capitol, ţii întârziaţi, schizofrenici, Nevoia afectivă în copilărie şi delincvenţi. Dacă luăm în seamă afec- Importanţa mediului familial şi a tivitatea precoce şi efecte- relaţiilor afectuoase dintre părinţi le distructive ale lipsei pentru dezvoltarea viitorului copil încă din stadiul prenatal... şi acesteia, cu cât ea este mai de timpuriu instau- continuând cu toate celelalte capirată se constată că dincolo de 5 tole vizând formarea şi dezvoltaluni de separare de mamă apare rea personalităţii afectivităţii, ospitalismul şi se instalează per- autoarea ajunge să descrie multe turbaţii grave ale personalităţii fenomene de devianţă şi inadapa(inteligenţă şi afectivitate) copilu- tare şcolară şi profesională pe baza unor studii de caz şi cercetări lui. Alte surse de generare a concrete. Chiar dacă multe din manicarenţei afective sunt uneori fortuite, anume sunt cazuri în care festările negative deviante şi chiar separarea de mediul familial este de delicvenţă ale unor eleve sau indispensabilă. În asemenea elevi au fost tranzitorii, în acelaşi cazuri copilul trebuie pregătit timp sunt prezentate cazuri care pentru această încercare, spre a-i se croncizează şi care dacă se mai risipi, pe cât posibil, anxietatea corelează şi cu boli tiroidiene sau inevitabilă. Trebuinţa de a iubi şi de altă natură dau naştere unor de a fi iubit nu este mai puţin coşmaruri cotidiene pentru cei din jur, de-a lungul întregii vieţi. importantă la vârsta adultă. Fără a putea reda constatăriAcceptăm ca o valoare orientativă concluziile sub aspectul ati- le şi consideraţiile mai în amătudinii ştiinţifice pe care trebuie nunt, vom reda mici fragmente, să o avem privind efectele psiho- consideraţii, care se înţelege, pot patologiei ale carenţelor afective, fi, în măsura în care spaţiul ne concluzii formulate de J. M. Petot permite, exemplificate cu cazuri,

21

cu situaţii. Astfel, în capitolul V, Consecinţele neînţelegerii afective a fetelor de către părinţi (p. 82) exemplifică cum „un lucru atât de neînsemnat poate aduce atât de mari tulburări în conştiinţa şi conduita fetelor, cu atât mai mari vor fi consecinţele ce le lasă în psihicul lor din fragedă copilărie, neregulile din propria lor viaţă familială” sau „... Nenumărate sunt tragediile vieţii afective careşi au originea în fragedă copilărie” (p. 89). În capitolul VI, Alţi factori de viaţă familială care pot devia dezvoltarea afectivă normală a fetelor, arată următoarele cu caracter de constatare generală: „... Tot atâtea probleme afective au ridicat pentru noi fetele lipsite de părinţi, fetele cu părinţi divorţaţi, fetele lăsate în grija exclusivă a unei mame văduve, fetele cu părinţi care o ţineau mereu în scandaluri, în sfârşit, toate acele fete pentru care familia constituia un mediu nefast. Mediul social normal al copilului este dragoste sub dublul ei aspect: dragostea părinţilor pentru copil şi dragostea părinţilor între ei. Dacă ea nu există, viaţa afectivă a copilului nu se va dezvolta normal, afectivitatea sa va fi mereu rănită şi consecinţele disarmoniei mediului său familial se văd curând” (p. 83-84). Se exemplifică şi cazuri când exagerarea dragostei faţă de un copil, fie că-i vorba de băiat sau fată, conduce la o menţinere în infantilitate. Se concluzionează firesc asupra acestui aspect: „... Copilul – băiat şi fată – are nevoie de dragoste părintească, fără de care nu poate trăi şi nu se poate dezvolta; dar această dragoste trebuie să fie o dragoste echilibrată, normală, care să nu-l împiedice să-şi personalizeze afectivitatea.” Sigur, educatorul trebuie să ţină seama de susceptibilitatea pe care o au în egală măsură fetele şi băieţii adolescenţi în faza pubertară şi să ţină seama de faptul că fiecare dintre ei are maniera sa de a creşte şi că ei înşişi se consideră

22

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

pe sine un caz aparte. În capitolul X (subcapitolul 2), Forme anormale de comportament afectiv se arată că multe fete sunt înzestrate cu o constituţie emotivă, care, fără intervenţia unei educaţii corespunzătoare, a unui mediu familial echilibrat pot să ajungă la destul neplăceri în viaţă, precum carenţele afective, diverse zguduiri fizice şi psihice neobişnuite, care însă au fost corelate cu asistenţă psihopedagogică, educativă corespunzătoare. Multe comportamente grave din punctul de vedere afectiv şi social „... sunt acelea se substrat mitomaniac, isteric şi pervers” (p. 186). Dacă intervine şi o bază glandulară, atunci fetele devin „... inadaptabile, jignesc prin acrele lor de superioritate, pin punerile la punct cu orice ocazie... văd cu ochi răi sociabilitatea celorlalte fete, declarând-o emfatic ‚uşurinţă’, se arată faţă de ele dispreţuitoare, rele, într-un mod agresiv şi nociv”. Şi nevoia de dominare afectivă exprimată în forme agresive poate avea o bază glandulară... Fetelor virile ca şi femeilor, cărora bogăţia secreţiilor le aduce o accentuare a caracterelor masculine, li se accentuează şi nevoia de a proteja, ca şi spiritul autoritar, dorinţa de a comanda şi o anumită forţă şi rezistenţă. Sunt descrise şi alte modalităţi de exprimare a dezechilibrului afectiv şi ca o premisă pentru devianţă, cum este faptul că unele „... se consideră peste orice limită superioare ca să nu mai facă efortul să se adapteze la viaţa reală”. În capitolul XI, Reacţiile şi modificările comportamentului fetelor (şi al femeilor) în caz de frustrare a obiectului dragostei lor, autoarea exemplifică un minimum de forme de frustrare afectivă, cum sunt: 1. Frustrarea copilului de personalitatea sa printr-o dragoste prost înţeleasă de părinţi. Cazul poate avea loc atunci când: a). fata sau băiatul este copil unic în familia sa şi toţi îl răsfaţă. Îi satisfac toate capriciile, făcându-l să creadă că este permis orice în

limita opiniilor şi sentimentelor acestora; b). sau când unul dintre părinţi, lipsit de dragostea conjugală, îşi concentrează toată afecţiunea asupra copilului (rod al acestui cuplu dezbinat), căruia îi falsifică şi îi opreşte dezvoltarea personalităţii; c). sau când copilul este total neglijat afectiv din alte motive. 2. Frustrarea copilului care e îndepărtat de mama sa, fiindcă i-a prilejuit, cu ocazia naşterii în afara căsătoriei, multă desconsiderare socială şi multă nefericire. Cazul are loc mai ales în societăţile în care „fata-mamă” nu se bucură de un tratament corespunzător (nu este cazul societăţii noastre actuale şi nici chiar a celei dinainte de ’89). 3. Frustrarea suferită de o fată tânără în situaţia de excepţie, când mama ei, mai ales vitregă, profită de prezenţa logodnicului fetei în casă ca să-l „cucerească” sau, si mai grav, o căsătoreşte cu propriul ei iubit (aceste fenomene sunt frecvente acum, mai ales în condiţiile unor „clanuri de diferite etnii”, etc.) (p.196). Faptul că aceste câteva date elementare despre rolul determinant al familiei în dezvoltarea echilibrată şi în prevenirea din cauze afective şi educaţionale a devianţei şi delincvenţei sunt cunoscute mai de timpuriu de cei care acum sunt studenţi şi care vor întemeia familii în viitor, ar putea să aibă un rol preventiv pe cât se poate, ca ei să nu repete erorile celor dinaintea lor. După definiţiile unor antropologi – ca George Peter Murdock, în Social Structures, 1949 – familia este în sens larg: grupul social ai cărui membri sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătorie sau adopţie şi care trăiesc împreună, cooperează sub raport economic şi au grijă de copii. Cea mai răspândită în prezent este aşa numita familie nucleară, care e formată din soţ – soţie şi care este grupul social format din cuplul căsătorit şi copiii acestuia.; familia nucleară permite realizarea, în sensul actual, a patru funcţii fundamentale pentru viaţa socială umană:

SFATURI... sexuală, economică, reproductivă şi educaţională. În „Dicţionar de sociologie” (coordonatori Cătălin Zamfir ş Lazăr Vlăsceanu, d. Babel, Bucureşti, 1998), se face o interpretare a celor patru funcţii fundamentale, arătându-se că (p. 235): „... fără realizarea primei şi a celei de a treia funcţii, societatea s-ar stinge, fără a doua viaţa ar înceta, iar fără a patra cultura s-ar sfârşi.” Familia nucleară are mare universalitate şi utilitate socială dar, poate să genereze multe probleme în măsura în care nu se realizează adecvat funcţiile ei. Acum, în prezent, cel puţin în societăţile europene sau de cultură europeană, în familie este răspândit sistemul egalitar, putere sau autoritatea fiind relativ distribuite între soţ şi soţie. Am considerat că nu este suficientă doar semnalarea deteriorărilor de tonus afectiv, de climat afectiv familial, ci este necesară şi o enunţare a cauzelor şi a posibilelor souţii de depăşire a tensiunilor familiale în speranţa că prin aceasta se previn cauzele carenţelor afective şi educaţionale şi se previne în mai mare măsură comportamentul deviant şi delincvent provenit de aici. Carenţa educativă, frecventă în mediile defavorizate, poate lua forma unei întârzieri uneori definitive. Evoluţia riscă în acest caz să treacă spre deficienţă culturală sau spre comportament asocial (dacă nu şi antisocial). În multa şi complexa trudă pe care trebuie s-o realizeze cadrul didactic, chiar începând de la cele pe care le semnalează psihologia educaţională, inclusiv în legătură cu carenţele afective şi carenţele educative, cu tensiunile in familie şi rolul de surse pentru aceste carenţe, în efortul e cunoaştere a mai multe laturi ale personalităţii elevului, o cale o reprezintă ancheta socială. Aceasta trebuie să fie un procedeu de adunare a informaţiei şi de observaţie asupra subiecţilor, a familiilor sau a grupurilor sociale, pe care trebuie să o efectueze profesorul în mediul lor de viaţă,

SFATURI... cu scopul unei cercetări metodice, de verificare de ipoteze, de mărturie sau înaintea unei intervenţii de natură administrativă (inclusiv asupra copilului, cum ar fi exmatricularea sau eliminarea, sau altele). Se cercetează criteriile de disfuncţie a sistemului familial şi de vulnerabilitate la influenţele mediului; relevantă este viziunea sistemică, inclusiv prin efectele asupra subsistemului numit „copiii familiei”. În diversitatea familiilor putem constata: Sub aspectul permisivităţii, al climatului autoritar sau permisiv: -familii liberale, care dezvoltă iniţiativele copilului, îi dezvoltă şi fermitatea în acţiuni, curiozitatea epistemică, spiritul obiectiv de autoevaluare; -familia reprimatoare, care înnăbuşe spiritul de independenţă al copilului, nu poate să ajungă la autoevaluarea obiectivă a sa tocmai pentru că nu a fost pus în situaţii de iniţiativă şi fermitate în acţiuni şi ca urmare nu are o identitate, o părere despre sine, o conştiinţă de sine adecvată. Din punctul de vedere al nivelului de integrare socială s-au deosebit: -familii integrate social, sigure de ele, care prezintă un grad ridicat de receptivitate socială; -familia la limita integrării, nesigure, închistate, refractare la tot ce apare nou pe plan social. După un alt criteriu, familiile au mai fost clasificate în: -familii active, a căror principală însuşire este aceea de a se afirma, de a lupta cu greutăţile, de a se impune, în sensul bun al cuvântului, în societate şi care încurajează la membrii mai tineri ai familiei, a dinamismului, a încrederii în sine, a motivaţiei muncii; -familiile pasive, indiferente, indolente, care generează sentimentul de eşec, de neîncredere în viaţă, de descurajare, lupta cu obstacolele vieţii întâlnite în activitate. Sub aspectul completitudinii sau incompletitudinii familiilor, a modului lor de constituire sau reconstituire, se deosebesc: -familii în care există părinţii, care formează miezul grupului familial;

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

-familii în care absenţa temporară a unuia dintre părinţi, situaţia de deces a unuia sau ambilor părinţi, etc., prezentând tot atâtea condiţii cu răsunet diferit asupra mediului familial şi al echilibrului psihic al copilului; -situaþia de pierdere a unuia dintre pãrinþi, în sensul cã nu mai est direct în familie, lângã copii, poate fi ºi divorţul. Divorţul este ruperea legală a căsătoriei care se poate face în principal din următoarele cauze: -cauză sexuală, nesatisfacerea unuia sau altuia din cuplu sub aspectul sexual; -cauzã caracterialã (mari divergenþe de opinie, e educaþie ºi îndeosebi în problema valorizãrii celuilalt, a respectãrii personalitãþii începând cu deciziile minore ºi majore ºi în primul rând decizia cheltuirii banilor); -cauzã culturalã, provenind la rândul ei din multiple determinaþii. Trebuie să spunem că divorţul nu ar fi aşa de rău, dacă s-ar termina cum sunt prezentate lucrurile adeseori în unele filme, printr-o armonie şi o pace şi înţelegere între cei doi. Dimpotrivă, aproape întotdeauna divorţul este punctul final al unei neînţelegeri conjugale, gravă şi durabilă, a cărei origine poate fi sexuală, cum am mai spus, caracterială sau culturală. Rareori, soţii se despart fără ură şi arţag. Este foarte greu să ne dăm seama ce este mai bine pentru copii şi pentru viitorul acestora, pentru prevenirea inadaptării şcolare şi pentru prevenirea devianţei şi delincvenţei: menţinerea familiei chiar dacă există un dezacord conjugal accentuat ?, divorţul ?, alte posibilităţi neexistând în varianta în care există un dezacord conjugal. Dezacordul conjugal este neînţelegerea durabilă între soţi, care are o fenomenologie extrem de variată, manifestându-se în ură, încrâncenare, război continuu cu fel şi fel de modalităţi şi de mijloace. Cauzele conflictului sunt şi ele de multe ori adânci şi reale şi ar fi putut fi prevenite într-un singur mod: dacă cei doi, eventual se cunoşteau, îşi spuneau deschis ce fire au şi ce pretenţii au de la viaţă

23

şi nu instituiau o formă de luptă şi război de durată. Copilul reacţionează fie opunându-se acestei stări de lucruri, fie închizându-se în sine, dar niciodată în mod adecvat (posibil că nici n-ar avea cum să reacţioneze în mod adecvat şi eficient, din moment ce adulţii aflaţi în luptă nu găsesc soluţia problemei lor). Cufundat în confuzie, activitatea sa şcolară se deteriorează (nu mai poate avea un program, nu are liniştea necesară concentrării, nu are programarea şi sprijinul, începând din partea mamei, care ar trebui să se ocupe mai mult d el, ş.a.m.d.). Ca urmare, profesorii trebuie să caute să cunoască ce se află de fiecare dată în spatele unei manifestări antisociale sau să cunoască bine situaţia elevilor: -familia adoptivă, alcătuită de obicei din părinţi mai vârstnici şi dintr-un singur copil înfiat sau luat sub ocrotire, întreaga afecţiune şi grijă se îndreaptă de regulă spre acest copil; Andrei Cosmovici (în Psihologia şcolară, Ed. Polirom, Iaşi, 1998, p. 111) arată: „... saturat şi plictisit de atâtea atenţii, copilul va adopta atitudinea minimei rezistenţe faţă de greutăţi, faţă de efort”; -familiile disociate, deseori cei doi părinţi, deşi despărţiţi, revendică în aceeaşi măsură copilul, fiecare dintre ei căutând să-l atragă de partea lui şi să-l instige împotriva celuilalt, pentru a-l compromite; acest caz se observă frecvent, în viaţa de zi cu zi. Impresionante sunt, în această privinţă, cazurile acestor copii deveniţi „confidentul” unuia dintre părinţi, care îşi dau seama de prăbuşirea condiţiilor securităţii vieţii lor de familie, ceea ce îi face să devină blazaţi şi neîncrezători în oameni; -în cazul copiilor orfani sau abandonaţi, care se află în grija asistenţei publice, cu toată atenţie care li se oferă aici, le lipseşte tocmai mediul afectiv, familial. De aceea, din rândul acestora se detaşează, uneori, copilul depresiv, descurajat, aflat în continuă căutare de afectivitate. Se adoptă ca soluţie constituirea unor „mici sate” sau „campusuri speciale” pentru aceştia.

C M Y K

24

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

LITERATURA...

Din Rimele Alese ale Luminiţei Roşoagă... stiu ce inseamna “mi-e bine” sau “ma doare” Si la un semn al sufletului meu seman cu frunza si-un pic cu Dumnezeu si prea ma simt fara sa vreau legata de tot ce inseamna “alta data” Acum suntem un prund cu mult nisip pe unde a trecut candva un rau cand ne-am schimbat la suflet si la chip sa aflu ma intreb: e prea tarziu ??

Regret Sunt atatea lucruri pe care nu le-am facut: n-am iubit pe nimeni in luna lui Septembrie si nu m-am imbatat cu privirile tale limpezi... nu ti-am gustat coltul buzelor ca un betiv - flamand.

Candva

Iunie cu intrebari Iunie cu intrebari as vrea atat de tare sa fim acum impreuna nu vreau sa te intorci vreau sa nu fi plecat niciodata nimic din tot ce-a fost nu mai este la fel ma amagesc sa cred ca nu se moare de dor ca peste camasa ta preferata il porti pe TOTDEAUNA si il ignori pe NICIODATA as vrea atat de tare sa-mi iei linistea de crezi ca mai exista!

Ma intreb Pe inima mea ca dintr-o frunza cant nu ma cunosc decat atunci cand plang si nu ma stiu decat aceea care

Eram amandoi ca doua fantani cu apa pura si vie aveam aripi si traversam muntii, dealurile si campiile uneori ne leganam pe valuri ca niste naluci albe ametite de atata iubire... Eram amandoi fagaduiti unul altuia liberi si sfidatori hotarati sa fim impreuna pana la marginile cerului jurasem sa ajungem la stele sa nu ne intoarcem niciodata daca nu gasim fericirea in ele

Sarutul Ce-ar fi daca am incerca Sa regasim intr-un sarut Trecutul doar de noi stiut Si sa ramanem astfel dusi Ca in “Sarutul lui Brancusi!” n Luminiţa Roşoagă

C M Y K

LITERATURA...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

25

Spune-mi!... Spune: dacă- mi dau eu duhul, o să vrei, o să poţi să mi-i trezeşti la loc pe toţi? Ştiu c- oricum nu- i văd, dar merită să- ncerc; mi- am pus în ochi lacrimi ce nu mai trec... Ceasu’ zero. Peste cavou scriu formule pentru viaţă să le pun în sicriu! Făcliile fumează. Zeii nici ştiu când e la vreme, ori mult prea târziu! Spune- mi, vreau astăzi să ştiu ce nume vei pune pe următorul sicriu; Poate reuşesc măcar azi să- mi pun ceasu’ la timp să sune şi- n locu- i să fiu, Să- i spun c- are de- mbrăţişat copii, să plec eu; vremea lui e mult mai târziu... Prea mulţi care uită- adevăratu’ Dumnezeu şi- şi pun speranţelentr- alt zeu A cărui faimă stă- n a face rău, care- i blesteamă mereu şi- i uită la greu! Prea mulţi draci şi- au semnat rugăciunile! Dubla unu. Filmaţi, azi mi- o scriu şi eu! Părinte, iartă tot ce- am cerut mai frumos, dacă pot să- ţi cer mai mult de- atât, Rogu- Te- ngrijeşte sufletele celor ce- oi trimite fără făclie- n mormânt! Trezeşte- mi un suflet pe- o duzină; nimic mai frumos, totuşi atât de urât! Spune: sunt eu, ori viaţa asta- i prea de tot; dai suflete vii pe viaţa celui mort; Zii: cui să- i mulţumesc c- am mai multe bomboane pe colivă decât făclii pe tort! Spune: nu- i mai greu un prunc ce- şi plânge tatăl decât greutatea lumii ce- o port? De- ar fi să- ţi ceară ei ceva, tot ce- ar mai vrea, ar fi să mă spânzuri de limbă- ntr- un cort! Ce- ar fi să ţintiţi din faţă, mişei! Mai trăsneşte- o dată, Părinte! Încă nu sunt mort... Şi chiar de- aş fi, m- aş zbate să ţin ochii deschişi şi- aş mai respira o viaţă... Nu s- au scris reţete pentru zile; Einstein n- a fost Dumnezeu; de ce să mă chinui eu? Prea multă moarte care- mi curge prin vene poate numai să mă mulţumească- ndeajuns! Un glonţ în cap nu m- a supus tăcerii, -i zis: de principii prea absurde să plec străpuns! Prea multă moarte, lacrimi şi durere mi- au trecut prin cap; nimic nu m- a ajuns; Secretul vieţii fără moarte, cu mine, în mine va să putrezeascăascuns! Atâtea vorbe, bâte, ori ţepi câte m- au împuns, astăzi, rege peste groază m- au uns... Mulţi m- au mai îndreptat în viaţa asta spre grămada cu lozuri necâştigătoare;

Mulţi mi- au mai pus în mână întrebări ce- ar fi putut să mămpresoare... Dar oare câţi dintre- aceştia ştiau bine ce fac şi oare câţi au greşit? Stă- n puterea mea să îi iert şi la fel de uşor îmi va fi să- i uit! Încă mai pot să sprijin o lume pe umăr şi greşelile- i să- ndrept... N- oi fi eu geniu, nici alesu’ da’ mă ţine- n viaţă un Dumnezeu mult prea deştept! Spune: dacă iadu’ s- ar îndura la o ultimă dorinţă, care- ar fi a ta? Ai pica- n genunchi şi- ai cere să fii iertat, ori ai închide şi tu ochii şi- ai ierta? La mintea- ţi, până şi dracul te- ar cruţa! Ştii, iadul vrea şi el un bufon! Chiar. De te- aş întreba ce- ai zice- n pustiu unde nu poţi nici minţii, nici grăi adevăr, Spune! Tu, ăla ce te- ai drogat cu colbul din cărţi şi- azi crezi că- i poţi corecta pe toţi Care- arătară că s- au născut învăţaţi şi că nu- i dascăl să- i înveţe mai mult, Ce- ai grăi atunci când orice- ai zice e biletu- ţi spre apus? Spune, te ascult! Îţi poţi smulge limba şi- ai să pari mut! Tăcerea nu- i însă răspunsul celui prea cult; Eu aş spune că mint şi proştii l- ar socoate- adevăr, ori viceversa, şi- ar crede că mint! Neştiind dar, cum să- mi îndrepte paşii spre sicriu, nici n- or afla cum să mi- l aruncen mormânt...

n Alin BARBU,

managerul ziarului PRO ExpreS

26

STIATI CA?...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

- Se spune ca Seneca (4 i.h. - 65 a.d.) a citit toate cartile din Roma folosind un glob de sticla umplut cu apa. O mie de ani mai tarziu, calugarii presbiopici foloseau bucati sferice de sticla pentru a mari literele de pe materialele scrise. Aceste dispozitive erau denumite "pietre de citit". Calugarii si-au pus bazele acestei inventii pe teoria matematicianului arab Alhazen inca din anul 1000 a.d. Filozoful grec Aristophanes (448 i.h.- 380 i.h.) stia la randul sau ca sticla poate fi folosita pe post de lupa. Cu toate astea, deabia in anul 150 a.d Ptolomeu a descoperit regulile de baza ale difractiei luminii, scriind foarte mult pe aceasta tema. (legile difractiei luminii au fost formulate mai tarziu de catre Sellenius intre anii 1600 - 1620). Locuitorii Venetiei ce se ocupau candva de artizanatul ce avea ca materie prima sticla, au invatat sa produca lentile pentru lupa si mai tarziu lentile pentru monocle. Acest monoclu - cum avea sa fie denumit mai tarziu in istorie - era menit sa fie folosit pentru un ochi, idea de a inrama doua lentile intr-un cadru de lemn sau os luand nastere deabia in secolul al XIII-lea...

Antena 3. Paguba este estimata la peste 1 miliard de dolari, fiind vorba despre 500.000 de clienti ai celui mai mare lant de supermarketuri "TJ Maxx", cu sucursale in SUA, Marea Britanie si Irlanda, apartinand celebrului retailer TJX Maxx. Hotii au reusit sa patrunda in baza de date a colosului comercial, furand numerele a peste 45 de milioane de carduri bancare. Hackerii si-au vazut nestingheriti de treaba timp de doi ani. La sfarsitul lunii martie, retailerul american TJX Maxx, proprietar al lanturilor de supermarketuri TJ Maxx si TK Maxx, cu peste 2.500 de magazine in SUA, Marea Britanie si Irlanda, a dezvaluit presei ca din baza sa de date au fost furate datele de pe 45,7 de milioane de carduri, reprezentand cel mai mare furt de informatii electronice din istorie. In acest moment, nu se cunoaste exact cum au reusit hackerii sa patrunda in sistemul informatic al TJ Maxx, dar mai ales cum au reusit sa treaca neobservati aproape doi ani. - William Bourne, un matematician englez, a fost primul om care a desenat planurile de constructie pentru un submarin. Acest lucru se intampla in anul 1578. Se pare insa ca tocmai in anul 1620

?

- Exista un lichid foarte periculos pe care securitatea de la aeroport nu ti-l poate confisca: acesta se gaseste in stomacul tau. Celulele stomacului tau secreta acid clorhidric, un compus coroziv folosit pentru tratarea metalelor in industrie. Acesta poate ruginii otelul dar mucoasa care acopera stomacul pastreaza lichidul otravitor in sistemul digestiv, acesta actionand si ajutand la digestia alimentelor. -Un grup de hackeri a facut cea mai mare frauda cibernetica din istoria tehnologiei informatiei. Autoritatile americane sustin ca ar fi vorba despre niste hoti virtuali romani, potrivit site-ului

Cornelius van Drebbel, un inventator olandez a reusit sa construiasca un submarin adevarat. Acesta a imbracat o barca de lemn in piele impermeabila si a prevazut introducerea unor tuburi care ajutau la alimentarea dispozitivului cu oxigen de la suprafata apei. Desigur, in acea vreme nu existau motoare, prin urmare vaslele trebuiau folosite pentru a face masinaria sa mearga. Aceste vasle erau la randul lor camuflate in piele pentru a preveni apa sa intre in "submarin". Prima calatorie cu un submarin a fost facuta de chiar inventatorul acestuia impreuna cu 12 carmaci, in apele Tamisei. Calatoria a durat numai trei ore. Primul submarin folosit in scopuri militare a fost construit in anul 1776 de David Bushnell (1742 - 1824) si apartinea armatei americane. "Broscuta" sa era un submarin de lemn proiectat pentru o singura persoana, propulsat manual. Acesta a fost folosit in timpul revolutiei americane impotriva navelor de razboi britanice. Broscuta trebuia sa se apropie de navele inamice pentru a atasa diverse materiale explozibile de baza acesteia. Submarinul a functionat...explozibilul NU! Doi inventatori rivali in Statele Unite au dezvoltat primul submarin adevarat in anul 1890. Marina americana a cumparat submarine construite de John P Holland, in timp ce Rusia si Japonia au optat pentru cel construit de Simon Lake. Submarinele construite de cei doi inventatori functionau pe baza unor motoare cu petrol sau aburi pentru navigarea la suprafata si motoare electrice pentru calatoriile subacvatice. Tot ei au inventat si torpilele popagate de motoare electrice in miniatura, introducand astfel pe piata una dintre cele mai periculoase arme din lume.

integrame/rebusuri

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

27

28

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

VOIE BUNA

B A N C U R I . . . B A NC U R I . . . nSecretara blonda catre patronul sau: - Domnule director, salariul meu nu este raportat la capacitatile mele. - Stiu, dar chiar nu te putem lasa sa mori de foame! nCum li se mai zice in Parlamentul Romaniei homosexualilor? - Analisti... n-Ioane, ai fost in Grecia? -Am fost... -Dar in Cipru? -Am fost si acolo... -Si unde e mai bine? -Nu stiu... Am fost cu sotia... nUn copil plangea pe holul scolii! Vine domna invatatoare si intreaba: -De ce plagi? -Pentru ca un coleg mi-a dat pe jos prajitura! -Dar a fost cu intentie? -NU...a fost cu branza! nOrbul se întâlneşte cu şchiopul: Merge, merge? Şchiopul: - După cum vezi... nBula se duce la restaurant si comanda o ciorba de burta. Chelnerul vine cu degetul mare bagat in ciorba. Bula cand vede cere alta ciorba. A doua oara se repeta. Bula se supara - Ma tu esti prost, nu poti sa vii fara sa-ti bagi degetele alea nespalate in ciorba mea? - Nu ma certati domnule... Ieri am descarcat niste lazi si mi-au strivit degetul si daca il tin la caldura se mai potoleste durerea.

-Pai de ce nu ti-l bagi in fund, ca si acolo e caldura... -Pai unde credeti ca l-am tinut inainte sa va aduc ciorba? nUn cowboy intra intr-un bar si zice: - Barman, vreau un metru de bere! - Nu am domnule, cum sa am un metru de bere? Cowboy-ul scoate pistolul si-l impusca. A doua zi vine iar si-l intreaba pe noul barman: - Barman, vreau un metru de bere! - Nu am domnule, cum sa am un metru de bere? Unde ai vazut dumneata un metru de bere? Cowboy-ul scoate pistolul si-l impusca. Intre timp patronul barului angajeaza un nou barman si-l invata ce sa faca. Face un şanţ subtirel si lung de un metru in masa de la bar, si ii spune ca atunci cand va veni iar cowboy-ul sa ii toarne berea in santul lung de un metru. Vine cowboy-ul: - Barman, vreau un metru de bere! - Imediat! Barmanul toarna o halba de bere in santul din masa si spune: Poftiti un metru de bere! - Esti smecher? Impacheteaza-l! nDe ce mananca blondele sambata fasole? - Ca sa faca duminica baie cu bule! nCare este cartea preferata a femeii care taxeaza la WC-ul public? - "La răscruce de vanturi"... nUn tanar invita o tanara la dans: - Domnisoara, se poate?... n- Care este diferenta dintre o blonda si o maimuta?

SFATURI PENTRU FEMEI FENOMENALE: - Nu uita niciodata ca pielea se increteste, parul incarunteste, iar Zilele se aduna in ani... - Dar ce e mai important se conserva; forta si determinarea ta nu au varsta. - Spiritul tau e cel care indeparteaza panzele de paianjen. - Dincolo de orice punct de sosire e unul de plecare. - Dincolo de orice reusita e o alta incercare. - Cat timp traiesti, simte-te vie. - Daca ti-e dor de ce faceai, fa-o din nou. - Nu te pierde printre fotografii ingalbenite de timp ... - Mergi mai departe atunci cand toti se asteapta sa renunti. - Nu lasa sa se toceasca taria pe care o ai in tine. - Fa astfel ca in loc de mila, sa impui respect. - Cand nu mai poti sa alergi, ia-o la trap. Cand nu poti nici asta, ia-o la pas.

- Amandoua manca banane, dar nu amandoua stiu sa le desfaca. nCum se numeste o blonda machiata? - Pictura naiva ... nCind NASA a inceput trimiterea de astronauti in spatiu, s-a descoperit ca pixurile nu functioneaza in stare de imponderabilitate. Pentru a rezolva problema, oamenii de stiinta americani au cheltuit 12 miliarde de dolari si s-au chinuit zece ani ca sa realizeze un pix care sa scrie chiar si in lipsa gravitatiei, tinut cu susul in jos, sub apa, pe orice suprafata, inclusiv sticla si la orice fel de temperatura, de la conditii de inghet pina la 300 grade... Rusii au folosit un creion cu carbune. De 12 centi...". n- D-le Bush, aveti dovezi ca Irakul are arme de distrugere in masa? - Sigur, am pastrat chitantele! nIn beciurile Gestapo-ului doi agenti torturau cu salbaticie un partizan rus. Ala nu scoatea un sunet. Cind apare mai marele de la Gestapo sa vada rezultatele, agentii ii spun ca n-au scos nimic de la partizan prin toate metodele cunoscute de tortura.Unul din ei zice totusi : - ?Sefu, eu propun sa-l imbatam manga, cu vodca, si cand se trezeste sa nu-i dam nimic sa se dreaga?. Seful lor se opune oripilat: - Mai, dar nici chiar noi nu sintem asa de inumani?! nUn betiv iese impleticindu-se dintr-o crisma si se ciocneste de o prostituata. - Ce faci, fa? - Fac trotuarul, ce nu se vede? - Pai atunci fa-l... hic... dar mai lat! n- Ospatar, mai aveti din vinul de saptamana trecuta? Bineinteles, domnule! - Atunci da-mi o halba de bere. nDoi barbati stau de vorba la un pahar: -Eu am o nevasta ca un inger! Ma ingrijeste ca pe un copil. In fiecare seara ma descalta. -Cand vii de la carciuma? -A, nuuuu... inainte sa plec!

Ce gandesc un optimist si un pesimist despre criza economica mondiala? Optimistul: Vai, vom ajunge cu totii sa cersim!... Pesimistul: De la cine?!...

UTILE...

Maxima Lunii “Bucuria iubirii dureaz` o clip`, suferin]a ei o ve[nicie!” (Woody Allen)

Citat celebru...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

29

Caricatura lunii Pentru unele este chiar imposibil să-şi dăruiască inima. Lor le e mai simplu să spună că te iubesc, iar când se apropie de fundul portofelului, să-ţi întoarcă spatele. Individa din imagine a găsit un mod unic de a-şi dărui inima şi vrea să şi-o dăruiască atât de repede că o ţine n dinţi deja!...

"Nu-ţi fie teamă că PROGNOZA METEOROLOGICÃ înaintezi prea PENTRU URMÃTOARELE încet!... TemeDOUĂ SĂPTĂMÂNI: te dacă te opreşti!” (Sun Tzu)

SFATUL LUNII: Când vezi c` ai aceea[i p`rere cu majoritatea, e bine s` mai reflectezi o dat`!...

30

UTILE...

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

Reþetele lunii File de vita cu rosii Ingrediente: - 800g file de vita - 6 cepe - 6 catei de usturoi - 100ml vin alb - ulei - vegeta Mod de preparare: Se feliaza carnea, se presara cu putina vegeta si se prajeste pe ambele parti in ulei, se adauga vinul si se lasa pe foc 20 de minute. Ceapa si rosiile se taie in sferturi si se baga impreuna cu usturoiul taiat in vas langa carnea

de vita. Se lasa la cuptor pentru 10 minute dupa care se aranjeaza pe

un platou si se decoreaza cu cascaval taiat fideluta.

Caltabos bavarez Ingrediente: - ficat de porc 1kg - carne de porc 0.5kg - slanina taiata cubulete 0.25kg - oua 3 buc - 1/2 ceapa - sare, piper, enibahar Mod de preparare: Se fierb si se trec prin masina de tocat de patru ori kg-ul de ficat si 0.5kg de carne. Tocatura obtinuta se amesteca cu 250 g de slanina taiata cubulete, sare, piper, enibahar dupa gust si o jumatate de ceapa rasa. Compozitia se mai amesteca cu 3 oua crude si putina apa in care s-au fiert grasimi. Umplutura se pune in basica - burduf, se fierbe jumatate de ora si se raceste presata intre doua scanduri sau planseste de lemn.

Horoscopul pentru perioada

31

12 IUNIE - 18 IULIE 2009

entru Berbeci urmeaza o perioada excelenta din punct de vedere profesional. Asta inseamna sanse de promovare, sau o marire de salariu. Sa profite acum, pentru ca sansa va trece repede. Li se va cere sa restituie o datorie importanta si acest lucru le va da peste cap bugetul...

Niste probleme sentimentale o sa-i cam scoata din ritm pe Tauri in urmatoarele zile. Problema va fi legata de gelozie, asa ca trebuie sa aiba grija sa nu dea apa la moara banuielilor. Barfele cuiva din anturaj vor complica si mai mult situatia.

Gemenii primesc multe oferte de iesiri, excursii, intalniri. Toate sunt tentante, dar e momentul sa se concentreze asupra relatiei de cuplu. E o perioada propice consolidarii relatiilor, revanselor, momentelor in doi. Profesional, vor avea cateva probleme

Pentru Raci, va fi o saptamana dedicata distractiilor si flirtului. Vor avea mult succes la sexul opus si reputatia lor de timizi nu va face decat sa le ridice credibilitatea. Cu toate acestea, nu e o perioada propice pentru a incepe o relatie serioasa. Asa ca nu strica sa se distreze si sa mai astepte

Leii care au probleme financiare trebuie sa caute mai mult. Ocazii vor fi, dar e nevoie sa fie pe faza. E o perioada in care pot incheia niste contracte avantajoase, dar trebuie sa se zbata mai mult. Niste datorii mai vechi asteapta sa fie platite si ar fi bine ca Leii sa nu mai amane acest lucru.

Fecioarele care au avut necazuri in ultima perioada, vor incepe sa-si revina in zilele urmatoare. Primesc o veste buna care le va ridica moralul si se impaca cu cineva din familie cu care n-au mai vorbit demult. Vor avea niste discutii serioase la serviciu

Balantele au inainte o saptamana excelenta. Vor avea ocazia sa se bucure de reusita cuiva drag si vor primi ele insele niste vesti foarte bune legate de job. Spre mijlocul saptamanii, vor avea multe surprize placute in dragoste si chiar vor ajunge sa se gandeasca la un viitor comun.

Scorpionii singuri isi vor dori sa inceapa o relatie stabila. Perioada e foarte buna pentru a se lega de cineva, dar asta nu inseamna ca trebuie sa cedeze primei persoane intalnite in cale. Trebuie sa-si pastreze obiectivitatea, chiar cu riscul de a mai ramane un timp singuri.

Sanatatea o sa aduca mici necazuri Sagetatorilor.. Nu e nimic grav, dar Sagetatorii or exagera totul si se vor speria singuri. Sa lase diagnosticele in seama medicilor, nu e cazul sa inceapa sa-si rezerve locuri la cimitir. Profesional, numai de bine!

Capricornii muncesc pana la epuizare, dar nu degeaba. Toate eforturile lor vor fi rasplatite in scurt timp si nu vor mai avea motive sa se planga de bani. Emotiile legate de profesie nu trebuie sa-i descurajeze, pentru ca lucrurile se vor indrepta curand.

Varsatorii vor lua o decizie pripita in dragoste, pe care o vor regreta. Se vor certa cu partenerul, sau se vor arunca intr-o relatie nepotrivita. Li se va da insa ocazia sa descurce lucrurile si trebuie sa profite de aceasta sansa.

Pestii isi vor dedica majoritatea timpului relatiei de cuplu si eforturile lor vor fi apreciate. Cei singuri pot petrece si ei niste momente de neuitat, dar nu vor lega ceva stabil in aceasta perioada. Nu trebuie sa se streseze pentru celelalte aspecte...

Colectiv redactional Editori-[efi: V I C E P R I M A R U D R E A F L O R E A ; P R I M A R N A F L I U I O N secretari de redac]ie: OBOGEANU GHEORGHE, {I}OIU ALINA MIHAELA- COORDONATOR CENTRU COMUNITAR Redactor-[ef: asist. univ. ALINA ROGOBETE, jurnalist PRO ExpreS Redactori: Religie: P.C. PREOT PROF. ION TI}U, UNGUREANU ION, CIURCI FLORIAN, POPESCU DORINEL, PRUNOIU MIHAIL Sanatate: DOCTOR CÎRNEANU ION, DOCTOR VETERINAR MONEA FLORIAN Agricultura: INGINER AGRONOM IACOB CONSTANTIN Invatamant: DIRECTOR SCOALA I-VIII FLOROIU LAURENTIA Politica: ALIN BARBU, MANAGERUL ZIARULUI PRO ExpreS Tehnoredactare [i Art Designer: ALIN BARBU

C M Y K

comuna Galicea, in imagini, in prima revista din mediul rural valcean