MARAMURESUL DIN SUFLET...
Gheorghe din Vai... Var bun, cel mai drag dintre verii mei din Moiseiul purtator de istorie contemporana, parte sfanta si sfintita de frumusetea locurilor si a oamenilor ce seamana cu heruvimii, inca, acolo, in Nord, in stravechea vatra a descalecatorilor stiuta in toate zarile pamantului drept Maramuresul unic si de Dumnezeu binecuvantat...
Gheorghe Tomoiaga, ramas in memoria colectiva a moiseienilor si nu numai a lor drept „Gheorghe din Vai”, varul meu bun cu care pazeam vacile pe cand eram copii, pe Valea Morii, locul de unde acest Paganini al Nordului de Maramures si de tara a visat prima oara sa intreaca ciocarliile vazduhului cu prima cetera mesterita din dranita sterpelita copilareste de la unchesu’ Gheorghe, tatal viitorului virtuoz, mare mester de case facute din barne si musai sindriluite ca la carte cum numa’ pe la noi a lasat
Dumnezeu dar. Si tare le mai facea bine, si le acorda, si le incorda, pana ce, in cele din urma, ceterile facute cu mana lui semanau al naibii de bine cu instrumentele nuzicantilor abia ititi pe-atunci pe sticla, spre mirarea si deliciul babelor din sat. Ne facea la toti ceteri, pretul, minim, pe care mi-l amintesc sa-l fi platit vreodata fiind acela sa-i pazim Sambolea lui, zile la rand, pana ce-si ispravea opera, ca nu cumva sa scape vaca, doamne fereste, in otava la „mosu’ de la vale”, cum ii spuneam noi bunicului comun dinspre tata, om darz pe care varu’ la mostenit poate mai mult decat si-ar fi dorit batranul Purdea... Asa s-a ridicat varutu’ meu, de-acolo, de langa noi, mai intai din Vai, din catunul care desparte si acum Stanistea de Izvorul Negru, unde a avut norocul sa-l aiba vecin pe Dumitru Horjului, ceteras si el si ceasornicar, si depanator radio-TV, si filozof neaos cu buna stiinta de carte si cu dragoste intru Domnul, ne-am cu el, cu varu’, zic, si mult mai mult pentru cine (mai) recunoaste faptul ca, poate, geniul (si stiu ce vorbesc!) varului meu intre veri ar fi intarziat sa se arate daca Dumitru Horjului n-ar fi pus mana la zidirea celui mai complex ceteras pe care l-a dat Moiseiul si ma tem ca si Maramuresul de Nord... Veseliti-va pret de o nemurire cu el, aici, si rugati-va sa-i ajute Dumnezeu in haiduceala lui culturala si sentimentala din indepartata America, unde a ajuns fara sa stiu, eu cel putin, ca si-ar fi dorit vreodata sa ajunga, departe de nuntile carora, prin prezenta lui, le dadea o aura aproape mistica. „Zi ceteras mai cu foc” si bucura-te ca suntem cu totii alaturi de tine, aici, intr-o minunata si unanima amintire, intr-un fior de nunta perpetua amprentat, sunt sigur, in fiinta oricui a avut norocul sa joace o invartita dupa cetera ta maiastra !!! Multumesc Domnului ca mi-a dat asa un var in neamul Purdenilor, drept pentru care marturisesc ca voi ramane dator chiar si dincolo de moarte, amandurora, deopotriva, adica lui Dumnezeu si maiastrului meu var... Multumesc de asemenea si lui Coman Ion Mitrut, cel tanar (depanator la Borsa – telefonie GSM) pentru generozitatea cu care mi-a pus la dispozitie aceasta inregistrare si, astfel, posibilitatea de a-l recupera pe Gheorghe din Vai pentru toti cei carora sunt sigur ca le este dor de el, fie ca-s ramasi la Moisei, fie ca au umplut zarile pamantului in cautare de rosturi mai bune... De asemenea, tin sa remarc faptul ca filmul de fata il prezinta pe varul Gheorghe in compania clanului pastrator de traditie al Radacinenilor, familia din Borsa care a dat-o intru nemurire culturii populare din Romania pe Titiana Mihali, care si in prezent dovedeste ca traditia sfanta a cantecului maramuresean este o datorie de suflet in familie, fapt de care va puteti convinge cu totii tastant pe YouTube, pentru cautare, numele „Mihali”. Multumesc Gheorghe din Vai, multumesc Moisei, dragoste si
credinta vesnica Maramuresului meu sfant si voua, tuturor, ganduri bune si, cum spune moiseianul: Dumnezeu v-ajute ! Vasile I.V. Danci – jurnalist, nascut/crescut la Moisei (a lu’ Vasile a Danciului, pe care il puteti vede aici, pe YouTube, intr-un filmulet facut chiar in ziua in care a implinit frumoasa si de Dumnezeu binecuvantata varsta de 80 de ani)... Iar de va facut placere, cum spune morosanu’, va mai invit sa-mi treceti... pragul (virtual) la umila mea locuinta pe care o puteti gasi pe webstrada www.profesor4you.centerblog.net TOATE CELE BUNE si sa dea Domnul sa ne (mai) intalnim CU PACE SI SANATATE !
Noiembrie 2009