Ulcer Gastric Duodenal

  • May 2020
  • PDF

This document was uploaded by user and they confirmed that they have the permission to share it. If you are author or own the copyright of this book, please report to us by using this DMCA report form. Report DMCA


Overview

Download & View Ulcer Gastric Duodenal as PDF for free.

More details

  • Words: 2,546
  • Pages: 10
ULCERUL GASTRIC ŞI DUODENAL Bibliografie: 1. Harrison - Principii de medicina interna, editia 14, editura Teora 2001 sau 2003 ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU 1. Precizaţi unde vor penetra cel mai frecvent ulcerele duodenale: A. în pancreas B. la nivelul colecistului C. în ficat D. în colon E. în tractul biliar A (pag. 1768) 2. Sindromul dumping tardiv, complicaţie postoperatorie a ulcerului peptic, se datorează: A. infecţiei cu Helicobacter pylori B. consumului de antiinflamatoare nesteroidiene C. regurgitării bilei în stomac D. hipoglicemiei prin eliberare excesivă de insulină E. supracolonizării bacteriene D (pag. 1770) 3. Cel mai frecvent simptom al ulcerului duodenal este: A. vărsătura alimentară B. hematemeza C. durerea epigastrică D. senzaţia de greaţă E. scăderea ponderală C (pag. 1761) 4. Care este cel mai precis mijloc de diagnostic al ulcerului duodenal? A. examenul baritat B. endoscopia digestivă superioară C. ecografia abdominală D. determinarea secreţiei acide gastrice E. testul ureazei pentru evidenţierea Helicobacter pylori B (pag. 1762-1763) 5. Cea mai redusă rata a complicaţiilor apărute după intervenţia chirurgicală pentru ulcer o are: A. vagotomia + antrectomie Billrot I B. vagotomia + antrectomie Billrot II C. vagotomia + piloroplastie D. vagotomia proximală gastrică 1

E. antrectomia izolată D (pag. 1768-1769) 6. Un pacient cu ulcer duodenal la care durerea este amplificată de alimentaţie şi care asociază şi vărsături poate prezenta următoarea complicaţie: A. penetraţie în pancreas B. malignizare C. perforaţie D. stenoză pilorică E. toate variantele sunt corecte D (pag. 1761) 7. Care din următoarele afirmaţii legate de ulcerul gastric este falsă: A. Durerea este accentuată de ingestia de alimente. B. Greţurile şi vărsăturile reflectă de obicei obstrucţie mecanică. C. Poate apare scădere ponderală datorită aversiunii faţă de alimente. D. Hemoragia apare în 25% din cazuri. E. Perforaţia gastrică se întâlneşte mai rar decât hemoragia. B (pag. 1767) 8. Antibioticele utilizate pentru infecţia cu Helicobacter Pylori nu includ: A. metronidazol B. tetraciclina C. claritromicina D. amoxicilina E. streptomicina E (pag. 1764) 9. Dacă la un pacient cunoscut cu istoric de ulcer duodenal, durerea ulceroasă devine constantă, nu mai este ameliorată de antiacide sau ingestia de alimente, vă orientaţi către: A. perforaţia liberă a ulcerului în cavitatea peritoneală B. posibila penetraţie în structurile învecinate C. simptomatologie premergătoare hemoragiei digestive superioare D. stenoza pilorică E. asocierea refluxului gastroesofagian B (pag. 1761) 10. Care dintre următoarele medicamente utilizate pentru eradicarea infecţiei cu Helicobacter pylori la pacienţii ulceroşi poate determina ca reacţie adversă colita pseudomembranoasă: A. metronidazol B. amoxicilina C. tetraciclina D. subsalicilat de bismut E. inhibitori de pompă de protoni

2

B (pag. 1763) 11. Incidenţa ulcerului duodenal la rasa albă este mai mare la pacienţii cu: A. HLA B8 B. HLA DRW3 C. HLA B5 D. HLA DRW4 E. HLA B18 C (pag. 1761) 12. Ulcerul gastric se localizează mai frecvent: A. pe mica curbură B. pe marea curbură C. juxtacardial D. la nivelul fornixului E. în regiunea antro-pilorică A (pag. 1767) 13. Următoarea afirmaţie este falsă: A. Ulcerul duodenal este depistat clinic mai frecvent decât ulcerul gastric B. Ulcerele gastrice benigne sunt rare la nivelul fundului stomacului C. Antiinflamatoarele nesteroidiene(AINS) sunt responsabile pentru 75-80% din ulcerele gastrice D. Prezenţa plicilor gastrice radiante de la marginea ulcerului gastric sugerează benignitatea. E. Pentru excluderea malignităţii la gastroscopie se efectuează cel puţin şase biopsii de la nivelul marginii interne a ulcerului. C (pag. 1767) 14. Secreţia gastrică de bicarbonat este: A. inhibată de calciu B. inhibată de agenţii colinergici C. inhibată de AINS, cum este aspirina D. stimulată de agenţii alfa-adrenergici E. stimulată de etanol C (pag. 1759) 15. Următorul medicament folosit în tratamentul ulcerului peptic nu este recomandat la femeile la vârsta fertilă: A. metronidazol B. lansoprazol C. misoprostol D. sucralfat E. cimetidina C (pag. 1764)

3

16. Referitor la ulcerul gastric, următoarea afirmaţie este adevărată: A. Mortalitatea prin perforaţia unui ulcer gastric este de aproximativ 3 ori mai mare faţă de cea prin perforaţia unui ulcer duodenal. B. Hemoragia apare în 55 % din cazuri. C. Perforaţia gastrică se întâlneşte mai frecvent decăt hemoragia gastrică. D. Ulcerul gastric cu aclorhidrie la pentagastrina este frecvent. E. Atât ulcerele gastrice benigne cât şi cele maligne sunt mai frecvent localizate la nivelul marii curburi. A (pag. 1767) 17. Următoarea afirmaţie referitoare la ulcerul duodenal este falsă: A. Durerea are frecvent caracter de eroziune, tăietura sau de arsură. B. La circa 60 % dintre pacienţi durerea este localizată în partea dreaptă a epigastrului. C. Durerea din ulcerul duodenal apare de regulă la 90 de minute până la 3 ore după masă. D. Episoadele dureroase pot să persiste pentru intervale de câteva zile până la săptămâni sau luni. E. Durerea se ameliorează de regulă la câteva minute după masă sau după administrare de antiacide. D (pag. 1761) 18. Următoarea afirmaţie cu privire la omeprazol este adevărată: A. blochează receptorii H2 B. doza este de 60 mg/zi C. creşte metabolismul hepatic al medicamentelor D. stimulează pompa de protoni E. doza administrată este de 20 mg/zi E (pag. 1764) 19. Secreţia acidă gastrică poate fi inhibată de: A. ingestia de alimente B. consumul de cofeină C. consumul de bere şi vin D. hiperglicemie E. calciu administrat intravenos D (pag. 1757, 1758) 20. Eliberarea de gastrină este blocată complet la un pH gastric de: A. 4,5 B. 3 C. 2 D. 2,3 E. sub 1,5 E (pag. 1758)

4

21. Carbonatul de calciu este folosit de multe decenii in tratarea ulcerului peptic. Care este afirmaţia falsă? A. Este un antiacid puternic şi ieftin. B. Aproximativ 10% din calciu ingerat este absorbit. C. Ingestia sa determină inhibarea secreţiei gastrice acide. D. Poate determina apariţia sindromului lapte-alcaline. E. În doze excesive creşte nivelul calcemiei. C (pag. 1765) 22. Care afirmaţie este corectă? A. Vitamina B12 este absorbită în mod activ la nivelul ileonului distal. B. Vitamina B12 este absorbită în mod pasiv la nivelul ileonului distal. C. Factorul intrinsec secretat de celulele G antrale este necesar absorbţiei vitaminei B12 în ileonul distal. D. Factorul intrinsec secretat de celulele enterocromafice gastrice este necesar absorbţiei vitaminei B12 în ileonul distal. E. În urma rezecţiei gastrice parţiale anemia megaloblastică secundară deficitului de vitamină B12 este frecventă. A (pag. 1770) 23. La pacienţii cu vagotomie si antrectomie pentru ulcer duodenal gastrita bontului se dezvoltă la: A. 20% B. 30% C. 40% D. 50% E. 60% E (pag. 1770) 24. Cantitatea de factor intrinsec secretată de stomac depăşeşte necesarul: A. de 60 de ori B. de 80 de ori C. de 100 de ori D. de 120 de ori E. de 130 de ori C (pag. 1770) 25. După intervenţiile chirurgicale pentru ulcer peptic, frecvenţa ulcerului recurent este de aproximativ: A. 1% B. 5% C. 0,5% D. 20% E. 25% B (pag. 1769)

5

26. Hemoragia digestivă superioară din ulcerul duodenal survine la: A. 5-10% din pacienţi B. 30-35% din pacienţi C. 15-25% din pacienţi D. 1-5% din pacienţi E. 40-50% din pacienţi C (pag. 1768) 27. Perforaţia liberă în cavitatea peritoneală în ulcerul duodenal apare la: A. 30% din pacienţi B. 0,2% din pacienţi C. 15% din pacienţi D. 2-3% din pacienţi E. 23% din pacienţi D (pag. 1768) 28. Care este procentul de ulcere gastrice determinate de antiinflamatoarele nesteroidiene? A. 5-10% B. 10-13% C. 1-5% D. 30% E. 15-25% E (pag. 1767) 29. Vagotomia tronculară cu antrectomie reprezintă procedeul chirurgical prin care: A. se realizează vagotomie supraselectivă B. se secţionează trunchiul vagal şi se efectuează piloroplastie C. se efectuează vagotomie proximală gastrică şi se extirpă antrul D. se secţionează trunchiul vagal şi se extirpă antrul cu anastomoză Billroth I sau Billroth II E. se secţionează trunchiul nervului vag D (pag. 1769) 30. În ulcerul gastric procedeul chirurgical recomandat este: A. vagotomie tronculară cu extirparea antrului B. vagotomie selectivă cu piloroplastie C. vagotomie proximală gastrică D. antrectomie cu anastomoză Billroth II E. antrectomie cu anastomoză gastroduodenală E (pag. 1769) 31. Care dintre afirmaţiile referitoare la gastrină nu este adevărată? A. Stimularea vagală determină creşterea eliberării de gastrină din celulele G antrale.

6

B. Gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice. C. Secreţia de gastrină este stimulată de somatostatină. D. Stimularea vagală determină scăderea pragului de răspuns al celulelor parietale la concentraţiile gastrinei circulante. E. Gastrina este prezentă şi în mucoasa duodenală. C (pag. 1757) 32. Cu referire la reglarea secreţiei acide gastrice, care dintre afirmaţiile următoare nu este adevărată? A. Histamina este cel mai important stimulant al secreţiei acide gastrice. B. Prostaglandinele stimulează secreţia acidă gastrică. C. Histamina stimulează secreţia acidă gastrică prin creşterea AMPc în celulele parietale. D. Gastrina este cel mai puternic stimulant cunoscut al secreţiei gastrice. E. Stimulul fiziologic principal al secreţiei gastrice acide este ingestia de alimente. B (pag. 1757) 33. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la reglarea secreţiei acide gastrice este adevărată? A. Gastrina şi acetilcolina stimulează puternic producţia de AMPc în celulele parietale. B. Gastrina stimulează secreţia acidă gastrică exclusiv prin acţiunea asupra celulelor parietale. C. Prostaglandinele stimulează secreţia acidă. D. Histamina este eliberată de celulele ECL atât prin acţiunea gastrinei cât şi a activităţii colinergice. E. Somatostatina stimulează eliberarea de histamină din celulele ECL. D (pag. 1757) 34. Următoarele afirmaţii privind implicarea Helicobacter pylori în patogeneza ulcerului peptic sunt reale, cu excepţia: A. H. pylori produce proteaze şi fosfolipaze care determină reducerea grosimii şi vâscozităţii stratului de mucus. B. Majoritatea pacienţilor colonizaţi cu H. pylori nu dezvoltă niciodată o ulceraţie şi rămân asimptomatici. C. Prevalenţa colonizării gastrice cu H. pylori scade cu vârsta. D. Producţia de urează de către microorganism este necesară pentru colonizarea gastrică. E. Probabilitatea de apariţie a ulcerului duodenal creşte o dată cu creşterea densităţii bacteriei în antru. C (pag. 1760) 35. Următoarele afirmaţii privind terapia de eradicare a H. pylori în ulcerul duodenal sunt adevărate, cu excepţia: A. Tetraciclina utilizată în schemele de terapie asociată poate fi hepatotoxică. B. "Noua triplă terapie” de eradicare include inhibitori de pompă de protoni. C. Ranitidina citrat de bismut se poate folosi în asociere cu claritromicina. D. Preparatele pe bază de bismut au rol în terapia de eradicare a H. pylori. E. Sucralfatul este inclus în majoritatea schemelor de eradicare a H. pylori.

7

E (pag. 1764)

ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT MULTIPLU 36. Cauzele malabsorbţiei globale, complicaţie postoperatorie a ulcerului peptic, sunt: A. concentraţia mică de bilă de la nivelul lumenului intestinal B. evacuarea gastrică rapidă C. răspunsul pancreatic redus la ingestia de alimente D. dispersia crescută a alimentelor în stomac E. tranzitul accelerat al bolului alimentar prin intestinul subţire A, B, C, E (pag. 1771) 37. Dintre complicaţiile postoperatorii ale ulcerului peptic fac parte osteomalacia şi osteoporoza. Care sunt afirmaţiile corecte? A. Apar frecvent după vagotomia cu piloroplastie. B. Apar frecvent după gastrectomia totală. C. Osteomalacia apare frecvent după anastomoza de tip Billroth II D. Incidenţa fracturilor la bărbaţii cu rezecţie gastrică este de 3 ori mai mare comparativ cu bărbaţii fără rezecţie gastrică E. Apar secundar malabsorbţiei calciului şi vitaminei D. B, C, E (pag. 1771) 38. Preparatele de bismult coloidal utilizate în terapia ulcerului peptic: A. reduc secreţia acidă gastrică B. inhibă activitatea pepsinei C. nu au efect în eradicarea Helicobacter pylori D. stimulează secreţia de prostaglandine E. stimulează secreţia de glicoproteine din mucusul gastric B, D, E (pag. 1766) 39. Alegeţi afirmaţiile corecte despre dispepsia nonulceroasă: A. Se caracterizează prin durere persistentă sau recurentă în etajul abdominal superior, fără decelarea unei cauze organice. B. Examenul endoscopic poate evidenţia gastrită atrofică antrală. C. Prevalenţa infecţiei cu Helicobacter pylori este de 50%. D. Helicobacter pylori este responsabil de simptomele acestor pacienţi. E. Tratamentul de eradicare a Helicobacter pylori nu este indicat. A,C,E (pag. 1762) 40. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la rolul endoscopiei în diagnosticul ulcerului sunt corecte?

8

A. B. C. D. E.

Nu este necesară în ulcerul duodenal diagnosticat radiologic. Nu este necesară în caz de hemoragie gastrointestinală. Are rol în identificare ulcerelor mici nedetectate radiologic. Este utilă la pacienţii cu modificări radiologice nesigure. Poate servi la diagnosticarea Helicobacter pylori. A,C,D,E (pag. 1762)

41. Care dintre afirmaţiile următoare cu privire la agenţii anticolinergici sunt adevărate? A. Blochează receptorii muscarinici din celulele parietale gastrice. B. Reduc secreţia acidă gastrică. C. Pirenzepina este un agent colinergic neselectiv. D. Pot determina aritmii cardiace. E. Atropina este un agent colinergic selectiv. A,B,D (pag. 1766) 42. După intervenţia chirurgicală pentru ulcer pacienţii pot prezenta niveluri serice reduse de vitamină B12. Care afirmaţii sunt corecte? A. Factorul intrinsec secretat de celulele parietale gastrice este necesar absorbţiei acesteia. B. Mecanismul malabsorbţiei este dat de hipoclorhidria gastrică. C. Mecanismul malabsorbţiei este dat de supracolonizarea bacteriană. D. Anemia megaloblastică secundară este prezentă invariabil după gastrectomie totală. E. Anemia megaloblastică secundară este prezentă invariabil după gastrectomie parţială. A,B,C,D (pag. 1770) 43. Anemia apărută după o intervenţie chirurgicală pentru ulcer peptic se poate datora: A. malabsorbţiei vitaminei B12 B. absorbţiei deficitare a fierului la pacienţii cu vagotomie şi piloroplastie C. absorbţiei deficitare a fierului la pacienţii cu gastrojejunostomie Billroth II D. unui aport alimentar deficitar al folaţilor E. unui ulcer recurent precoce postoperator hemoragic A,C,D,E (pag. 1770, 1771) 44. Diareea postvagotomie la pacienţii cu ulcer peptic operat: A. apare în special după vagotomia supraselectivă B. apare în special după vagotomia tronculară C. apare la 8 ore postprandial D. apare la 2 ore postprandial E. apare din cauza pierderii mecanismului de reglare a evacuării gastrice, ca urmare a întreruperii fibrelor simpatice ce inervează stomacul. B,D (pag. 1770) 45. Diareea postvagotomie se produce prin: A. întreruperea fibrelor simpatice care inervează viscerele abdominale

9

B. C. D. E.

creşterea cantităţii de lichide din intestinul subţire golirea întârziată a stomacului acţiunea osmotică a alimentelor evacuarea rapidă a conţinutului gastric în intestinul subţire B,D,E (pag. 1770)

46. Care dintre afirmaţiile cu privire la sindromul dumping secundar intervenţiei chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate? A. Sindromul dumping precoce apare la un interval de 30 min după mese. B. În producerea sindromul dumping precoce intervine evacuarea rapidă a conţinutului gastric în intestinul subţire proximal. C. Sindromul dumping tardiv apare la un interval de 5 ore după mese. D. Sindromul dumping tardiv este secundar hipoglicemiei determinate de eliberarea excesivă de insulină. E. Tratamentul include măsuri dietetice. A,B,D,E (pag. 1770) 47. Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la gastropatia de reflux secundară intervenţiei chirurgicale pentru ulcer peptic sunt adevărate? A. Refluxul biliar poate fi demonstrat prin scintigrafie cu 99mTc-HIDA. B. Diagnosticul poate fi stabilit prin endoscopie, care evidenţiază regurgitarea bilei în stomac şi inflamaţia mucoasei. C. Simptomatologia se poate ameliora după administrarea de prokinetice gastrice. D. Administrarea de colestiramină, care leagă acizii biliari, este eficientă. E. Saţietatea precoce nu poate fi ameliorată printr-o anastomoză în Y à la Roux. A,B,C,E (pag. 1770) 48. Sindromul de ansă aferentă la pacienţii cu rezecţie gastrică şi anastomoză gastrojejunală: A. Se manifestă prin distensie şi durere abdominală, apărute până la 1 oră de la ingestia de alimente şi ameliorate prin vărsături. B. Este cauzat de distensia prin secreţie biliară şi pancreatică a ansei intestinale aferente. C. Este cauzat de drenajul insuficient al ansei intestinale eferente. D. Poate fi produs de staza şi supracolonizarea bacteriană a ansei aferente. E. Deseori ansa aferentă este dificil de evidenţiat cu ajutorul examenului radiologic baritat. A,B,D,E (pag. 1770) 50. Ulcerele Cushing: A. Definesc ulcerele acute ale tractului gastrointestinal superior apărute în condiţii de arsuri severe. B. Se asociază cu tumori cerebrale sau cu hipertensiune intracraniană. C. Se localizează la nivelul stomacului, duodenului proximal sau esofagului. D. Asociază hipersecreţie acidă gastrică. E. Determină frecvent hemoragie sau perforaţie B,C,D,E (pag.1771)

10

Related Documents