Tulburarea De Personalitate Paranoida.docx

Tulburarea de personalitate paranoide – scurta descriere Tulburarea de personalitate paranoida, alaturi de cea schizoida si schizotipala, se incadreaza la prima grupa, din cele trei ale tulburarilor de personaliate si anume grupa A – bizar- excentrica. Indivizii care sufera de aceasta tulburare manifesta neincredere si suspiciozitate fata de altii ale caror intentii sunt interpretate ca rau- voitoare si care persista chiar in fata unor dovezi puternice ca nu exist niciun motiv de ingrijorare. Sunt exagerati de suspiciosi tinzand sa testeze deseori fidelitatea partenerilor. Au dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau colegilor. Ei tind sa fie anxiosi, distanti, fara umor si certareti si fac adeseori “din tantar armasar”. Poarta pica tot timpul si sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense.

Instrumente de evaluare a tulburarii Confirmarea diagnosticului de tulburare de personalitate paranioda, se stabileste pe baza interviului cu pacientul sau a chestionarelor aplicate, tinandu-se totodata cont de informatiile oferite de membri familiei sau de persoane apropiate pacientului. Testele si inventarele de personalitate evalueaza gandurile, cognitiile, emotiile, atitudinile si comportamentele specifice care alcatuiesc personalitatea unui individ. Rezultatele astfel obtinute releva punctele forte si slabe ale personalitatii, precum si anumite disfunctii patogene. Dintre scalele utilizate in depistarea anumitor psihopatologii sau tulburari afective mentionam MMPI-2 ( Minnesota Multiphasic Personality Inventory 2) si MMCI-III (Millon Clinical Multiaxial Inventory III). Un alt tip de evaluare care vizeaza personalitatea este cea care utilizeaza testele proiective. Raspunsurile subiectului ofera informatii despre procesele de gandire ale acestuia si despre trasaturile sale de personalitate. Doua exemple reprezentative pentru acest tip de testare sunt testul Rorschach si Holtzman, ambele utilizand pete de cerneala pe care subiectul trebuie sa le identifice. TAT (Thematic Apperception Test) este de asemenea un instrument proiectiv de evaluare a personlitatii prin care subiectului i se solicita sa spuna cate o scurta poevstire legata de o serie de imagini. Insa este general acceptat faptul ca testele obiective de personalitate ofera rezultate mai valide, cele proiective depinzand in mare masura de experienta evaluatorului.

Comportamente in cadrul organizatiei Indivizii care sufera de tulburare de personalitate paranoida depun multe eforturi in activitatea profesionala si, daca se afla in situatia de a munci individual, se descurca foarte bine. Insa faptul ca sunt distanti si retinuti le creeaza numeroase dificultati interrelationale, de integrare si armonizare. Exista insa persoane, in randul celor cu tulburare de personalitate paranoida, care au multa rigoare logica, argumentativitate, persuasiune, combativitate si tenacitate, devenind astfel extrem de dificil de contracarat intr-un schimb de opinii. Daca sunt contrazisi sau respinsi tolereaza greu frustrarea si contraataca violent. Sunt multi care au tendinta de o obtine si pastra puterea, nu de putine ori supraestimandu-si calitatile. Au o marcata tendinta la autonomie fiind aproape incapabili sa coopereze deoarece ii dispretuiesc pe cei slabi, incapabili si sunt extrem de exigenti si intransigenti. De-a lungul vietii sale profesionale, fiecare individ experimenteaza roluri si atributii organizationale diferite, derivate din specificul variat al propriilor sarcini profesionale, ale grupului de lucru din care face parte la un moment dat sau ale obiectivelor constitutive ale organizatiei. Rar se intampla ca intr-o organizatie oamenii sa lucreze absolut singuri, in mod obisnuit ei sunt prinsi intr-o retea specifica de interactiuni, care le impune cooperarea si le coordoneaza actiunile intr-un efort comun de indeplinire a obiectivelor. In acest context relational, unul dintre cei mai importanti factori care conditioneaza semnificativ realizarea sarcinii la un nivel inalt de performanta este coeziunea grupului. Contextul relatiilor socioafective care se dezvolta intre membrii unei organizatii ii poate oferi individului, fie un mediu patogen – cand genereaza inhibitii, dependenta, manipulare, exploatare, ostilitate, neincredere fie, dimpotriva, un mediu suportiv pentru manifestarea sanatoasa a personalitatii sale – cand ofera suport psihologic, stimulare, feedback pozitiv. Individul cu tulburare de personalitate paranoida, in contextul organizational, este “toxic” pentru cei care graviteaza in jurul sau, el descopera interese ascunse, amenintari si incercari de subminare a statului sau profesional, actiuni ostile fata de care reactioneaza rapid, disproportionat si surprinzator pentru cei aflati in proximitate. Fiind limpede in exprimare, coerent, argumentativ, persuasiv si extrem de logic, izbuteste sa se convinga singur ca are dreptate, prin judecati si silogisme care respecta intr-un grad atat de mare rigorile logicii formale, inact este greu de combatut sau convins de contrariu. Complimente sincere adresate de colegi sau de catre angajati sunt interpretate de personalitatile paranoide drept critici ascunse sau chiar incercari disimulate de a-i face munca grea. Complimentand, de exemplu, o

astfel de persoana pentru hainele sau masina pe care o are, vom fi surprinsi sa descoperim ca acest compliment va fi tradus cu usurinta drept un atac impotriva materialismului sau egoismului ei. In acest context, nu este surprinzator ca personalitatile paranoide au serioase dificultati de relationare, integrare si armonizare in grupul socioprofesional. Deoarece ei pun mereu sub semnul intrebarii motivatiile si increderea acordata celorlalti, nu numai ca sunt persoane inclinate sa nu isi impartaseasca universul interior cu altii, izolandu-se social, dar considera ca au chiar un ascendent intelectual si moral asupra celorlalti, pe care incearca sa ii domine. Iar efectul este crearea unui cerc vicios, in care persoana paranoida este structural deosebita de grupul sau si doreste sa-l domine, insa grupul adopta o atitudine de evitare si rejectie, acreditandu-i trasaturile cu o conotatie negativa. Refuza sa se conformeze hotararii altora sau sa adopte punctele lor de vedere, este justitiar, combativ si tenace, mai ales in apararea drepturilor personale, el este de obicei lider. Exigent in principiu, el pretinde de la ceilalti o conduita activ-dependenta, avand o grija aproape obsesiva ca acestia sa-i consolideze statutul si sa-i asigure performantele. Daca este sef, nu ezita sa fie necrutator in sanctiuni, ignorand circumstantele sau motivele neindeplinirii atributelor, dispozitiilor sau ordinelor sale. In cadrul organizational, personalitatea paranoida atrage atentia nu numai prin faptul ca “stie ce vrea”, cat mai ales prin faptul ca “vrea cu fanatism”. Tendinta de autoapreciere si supraestimare, care vine mai ales in urma anumitor succese sau realizari, dezvolta intr-o astfel de persoana fantezii de omnipotenta si supervalorizare, in paralel cu desconsiderarea si dispretul pentru cei slabi, inferiori sau considerati incapabili. De aceea personalitatea paranoida este caracterizata de un grad inalt de intoleranta la minimalizare, rejectie sau ignorare, dar mai ales la observatii critice, ceea ce sporeste dificultatile de relationare, mai ales atunci cand o astfel de persoana se afla intr-o pozitie ierarhica superioara. Un individ care sufera de o astfel de tulburare paranoida, va afeca deopotriva atat climatul familial cat si pe cel socioprofesional, insa exista modalitati prin intermediul carora relationarea cu o astfel de persoana sa devina mai accesibila in contextul imbunatatirii calitatii activitatilor de la locul de munca. Este de preferat ca cei aflati in proximitatea unei astfel de persoane sa fie cat mai transparenti vis-à-vis de motivele si intentiile actiunilor lor si astfel sa se exprime cat mai putin echivoc cu putinta pentru a nu lasa loc interpretarilor. De preferat in cadrul organizatiei in care ne aflam este sa respectam regulile si convenientele sociale si astfel in interactiunea directa cu personalitatea paranoida este recomandabil sa nu iesim din limitele unei politeti “regulamentare”, sa ne asiguram ca nu il lasam sa astepte, sa incercam sa raspundem cat mai prompt mesajului si solicitarilor sale, respectand protocolul in incercarea

de a optimiza relatia. Personalitatile paranoide se considera persoane justitiare, cu simtul dreptatii, care respecta legea, asa incat, cu cat ne incadram mai mult in litera legilor si regulamentelor, cu cat ii dam mai multa satisfactie si il castigam de partea noastra, cu atat mediul de la locul de munca va deveni un spatiu agreat atat de noi cat si de ceilalti. La fel ca oricare alta personalitate, si cea paranoida are nevoie, pentru mentinerea echilibrului interior, de succese mai mult sau mai putin insemnate. Privandu-l cu totul de aceste succese pe un paraniod, este foarte probabil sa-i amplificam furia. De aceea este de preferat sa invatam cum sa-i cedam aceasta satifactie, stabilind cu noi insine o limita pana la care putem ceda, ramanandu-ne in acelasi timp loiali.

Cercetari si studii de specialitate Numeroase studii si cercetari de specialitate atesta faptul ca un singur individ care sufera de o tulburare de personaliate paranoida, este de ajuns in cadrul unei organizatii pentru a produce un dezechilibru in climatul socioprofesional. Un studiu realizat in 2009 de un grup de cercetatori, pe un esantion de 15 persoane confirma observatii mai vechi cu privire la influenta nefasta, asupra climatului socioprofesional si efectiv asupra grupului de munca, pe care o are un coleg cu o tulburare de personalitate paranoida. Alte studiii fac referire la cauzele multiple care tin de instaurarea acestei tulburari,inainte sau dupa inceperea activitatii in cadrul organizatiei, dintre care mentionam: grupuri minoritare, imigranti, refugiati politic, persoane cu fundal etnic diferit pot dezvolta un comportament paranoid ca raspuns al grupului majoritar. Un studiu realizat asupra unui esantion de 626 de persoane din Marea Britanie cu varste cuprinse intre 17-74 de ani, dintre care 355 femei, arata ca 10,7% dintre subiecti intruneau criteriile de diagnostic pentru cel putin o tulburare de personaliate. Dintre acestia 1,2% dintre barbati au fost diagnosticati cu tulburare de personalitate paranoida, comparativ cu 0,3% dintre femei. Instrumentul folosit a fost Interviul Clinic Structurat pentru Tulburarile de pe Axa II din DSM-IV. Acelasi studiu arata ca tulburarile din grupa A sunt mai des intalnite in randul participantilor “separati sau divortati, fara loc de munca, cu venit saptamanal redus si care apartin unei clase sociale defavorizate”.(Coid el al., 2006).

Bibliografie

1. Carroll, A., (2009) „Advances in Psychiatric Treatment” Forensicare, Locked Bag 10, Fairfield, VIC 3078, Australia 2. Ionescu, G., (1997) „Tulburarile personalitatii”, Ed. Asklepios, Bucuresti 3. Tudose, F., (2007), „Psihopatologie şi orientari terapeutice in psihiatrie”, Ed. Fundatiei „Romania de Maine”, Bucuresti