Termeni Silvici Si Legislatie Silvica

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

CUPRINS Pagina 1. Cadrul general ........................................................... 1.1. Obiectivele cercetărilor statistice ...................... 1.2. Cadrul legal ...................................................... 1.3. Concepte şi definiţii de bază .............................

3 3 4 5

2. Descrierea cercetărilor statistice ............................. 2.1. Sfera de cuprindere .......................................... 2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor statistice ........................................ 2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate ................

16 16 17 20

3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice ......

20

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor ........... 4.1. Metoda de înregistrare ...................................... 4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare ............. 4.3. Personalul cercetării statistice .......................... 4.4. Prelucrarea datelor............................................

21 21 21 21 22

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor statistice ...................................................................... 5.1. Principalii indicatori rezultaţi .............................. 5.2. Forme de prezentare a rezultatelor ...................

22 22 22

6. Limitări .........................................................................

23

7. Anexe

- SILV. 1 - SILV. 2 - SILV. 3 - SILV. 4

2

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură - Fondul forestier naţional - Cifra de afaceri a unităţii silvice - Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri - Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier 1. Cadrul general 1.1. Obiectivele cercetărilor statistice Indicatorii statistici forestieri cuprinşi în cercetările statistice din silvicultură, sub raportul conţinutului reflectă particularităţile sistemului românesc de gestionare a resurselor forestiere, având ca scop alinierea şi armonizarea lor cu cei cuprinşi în sistemul statistic al Uniunii Europene cu scopul gospodăririi durabile şi unitare, în conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice şi ale normelor de regim silvic, a fondului forestier proprietate publică a statului şi proprietate privată, în vederea creşterii contribuţiei pădurilor la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu şi la asigurarea nevoilor economiei naţionale cu lemn, cu alte produse ale pădurii şi cu servicii specifice silvice. Obiectivele principale ale cercetărilor statistice din silvicultură constau în obţinerea de date statistice referitoare la: ƒ suprafaţa şi structura fondului forestier şi inventarierea principalelor categorii de vegetaţie forestieră; ƒ cantitatea şi valoarea produselor cu specific forestier (lemn şi produse nelemnoase); ƒ intensitatea recoltării lemnului din păduri; ƒ acţiunile legate de regenerarea pădurilor existente şi cele vizând creşterea suprafeţei pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră.

3

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

1.2. Cadrul legal La proiectarea sistemului de indicatori statistici pentru silvicultură au fost analizate şi luate în considerare următoarele reglementări specifice: - Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului, republicată cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 46/2008 privind adoptarea Codului silvic; - Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra urilor agricole şi forestiere, cu modificările şi completările ulterioare; - Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie; - Hotărârea Guvernului nr. 1105/2003 privind reorganizarea Regiei Naţionale a Pădurilor; - Hotărârea Guvernului nr. 85/2004 pentru aprobarea Regulamentului de vânzare a masei lemnoase de către deţinătorii de fond forestier proprietate publică, către agenţii economici; - Hotărârea Guvernului nr. 890/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de către Regia Naţională a Pădurilor a contractelor de vânzare – cumpărare pe termen lung privind masa lemnoasă, cu modificările ulterioare; - Hotărârea Guvernului nr. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea direcţiilor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare în inspectorate teritoriale de regim silvic şi de vânătoare; - Hotărârile Guvernului pentru aprobarea volumului maxim de masă lemnoasă care poate fi recoltată anual; - Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.139 / 05.10.2005 cu privire la pădurilor din România, cu modificările şi completările ulterioare. Totodată s-a ţinut seama de Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 2152/2003 privind Monitorizarea pădurilor şi a interacţiunilor de mediu din comunitate (FOREST FOCUS).

4

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

1.3. Concepte şi definiţii de bază Definiţiile prezentate în acest capitol vizează clarificarea conceptelor utilizate în cadrul cercetărilor statistice, în scopul facilitării completării chestionarelor de către repondenţi. Cercetarea statistică SILV 1 - FONDUL FORESTIER NAŢIONAL Fondul forestier – reprezintă totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate. Fondul forestier naţional este, după caz, proprietate publică sau privată şi constituie bun de interes naţional. Fondul forestier naţional este supus regimului silvic care constituie un sistem unitar de norme tehnice silvice, economice şi juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protecţia şi paza fondului forestier, în scopul asigurării gestionării durabile. Controlul respectării regimului silvic pentru întregul fond forestier naţional se exercită de Ministerul Agriculturii Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare, Regia Naţională a Pădurilor. Suprafaţa pădurilor – reprezintă totalitatea terenurilor cu o suprafaţă de cel puţin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii trebuie să atingă o înălţime minimă de 5 m la maturitate în condiţii normale de vegetaţie şi include potrivit noului cod silvic: pădurile cuprinse în amenajamentele silvice la data de 1 ianuarie 1990, precum şi cele incluse ulterior în acestea, în condiţiile legii; perdelele forestiere de protecţie; jnepenişurile; păşiunile împădurite cu consistenţă mai mare sau egală cu 0,4, calculată numai pentru suprafaţa ocupată efectiv de vegetaţia forestieră. În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc, pădurile se încadrează în două grupe funcţionale: - Grupa I-a – cuprinde pădurile cu funcţii speciale de protecţie a apelor, a solului, a climei şi a obiectivelor de interes naţional, păduri pentru recreere, păduri de ocrotire a genofondului şi a ecofondului, precum şi pădurile din ariile naturale protejate de interes naţional; - Grupa a II-a – cuprinde pădurile cu funcţii de producţie şi protecţie, în care se urmãresc realizarea masei lemnoase de calitate superioară şi a altor produse ale pãdurii, precum şi, concomitent, protecţia calităţii factorilor de mediu. Pădurile pot fi constituite din: - Specii de răşinoase – specii de arbori care secretă răşină şi păstrează frunzele în timpul iernii (molid, brad, duglas, pin, etc). 5

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

- Specii de foioase – specii de arbori care nu-şi păstrează frunzele în timpul iernii (fag, stejar, salcâm, paltin, frasin, tei, salcie , plop, etc.). După modul de regenerare pădurea poate fi: - Codru – regenerare din sămânţă − pădure regenerată pe cale naturală (însămânţare naturală) sau artificială (plantaţii, semănături sau butăşiri). - Crâng – regenerare vegetativă − pădure regenerată natural din lăstari de cioată sau de rădăcină. Alte terenuri din cadrul fondului forestier – cuprind suprafeţe de terenuri neîmpădurite şi care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administrare forestieră. - Terenuri care servesc nevoilor de cultură silvică – cuprind: - pepiniere silvice – suprafaţe de teren destinate şi amenajate să producă puieţii necesari lucrărilor de împăduriri; - solarii; - plantaje – culturi forestiere constituite din arbori proveniţi din mai multe clone sau familii, identificate, în proporţii deinite, izolate faţă de surse de polen străin şi care sunt special îngrijite astfel încât să producă în mod frecvent recolte abundente de seminţe, uşor de recoltat. - culturi de plante-mamă. - Terenuri care servesc nevoilor de producţie silvică – cuprind: - culturile de răchită; - pomi de Crăciun; - arbori şi arbuşti ornamentali şi fructiferi. - Terenuri care servesc nevoilor de administraţie silvică – cuprind: - terenuri destinate asigurării hranei vânatului şi producerii de furaje; - terenuri date în folosinţă temporară personalului. - Terenuri ocupate de construcţii şi curţile aferente acestora – cuprind: - sedii administrative; - cabane; - fazanerii; - păstrăvării; - crescătorii de animale de interes vânătoresc; - drumuri şi căi forestiere de transport; - spaţii industriale; - alte dotări tehnice specifice sectorului forestier. - Terenuri în clasa de regenerare, din care: - terenuri destinate împăduririi – terenuri degradate (terenuri care prin eroziune, poluare sau acţiunea distructivă a unor factori antropici şi-au pierdut definitiv capacitatea de producţie agricolă, dar pot fi ameliorate prin împădurire), terenuri neîmpădurite şi terenurile pe care s-au realizat tăieri rase, stabilite în condiţiile legii a fi împădurite; - parchetele tăiate, regenerate parţial (până la 40% din suprafaţa unităţii amenajistice);

6

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

- plantaţiile calamitate în procent de peste 60%, destinate a fi împădurite. - Terenuri ocupate cu iazuri, albiile pâraielor - Terenuri neproductive incluse în amenajamentele silvice − cuprind terenuri în suprafaţă de cel puţin 0,1 ha, care nu prezintă condiţii staţionale care să permită instalarea şi dezvoltarea unei vegetaţii forestiere, respectiv suprafeţe ocupate cu: - stâncării, abrupturi; - bolovănişuri, pietrişuri; - nisipuri (zburătoare, marine); - râpe, ravene; - sărături cu cruste; - mocirle – smârcuri; - gropi de împrumut şi depuneri sterile. - Suprafeţe în categoria - Ocupaţii şi litigii - Ocupaţii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de diverse persoane fizice şi juridice fără titlu de proprietate. - Litigii – reprezintă terenuri forestiere deţinute de persoane fizice şi juridice fără titlu de proprietate, dar pentru care există acţiuni de revendicare în justiţie sau pe cale administrativă. - Terenuri scoase temporar din fondul forestier şi nereprimite Identificarea terenurilor ce constituie fondul forestier naţional se face pe baza amenajamentelor silvice. Modul de gestionare a fondului forestier naţional se reglementează prin amenajamente silvice. Metodele de gospodărire a pădurii se stabilesc prin amenajamente silvice, în concordanţă cu obiectivele ecologice şi social-economice şi cu respectarea dreptului de proprietate asupra pădurilor, exercitat potrivit prevederilor codului silvic. Pentru toate pădurile supuse regimului silvic se elaborează amenajamente silvice. Amenajament silvic – reprezintă documentul de bază în gestionarea pădurilor, cu conţinut tehnico-organizatoric şi economic, fundamentat ecologic. Amenajamentul silvic furnizează datele necesare pentru: - condiţiile de climă, relief şi poziţia geografică în care vegetează pădurile; - structura pădurilor pe specii, clase de vârstă şi funcţii economice; - suprafaţa şi volumul arboreturilor; - mărimea şi natura altor terenuri din cadrul fondului forestier; - reglementări privind executarea tăierilor, regenerarea pădurilor şi recoltarea produselor pădurii; - construcţiile, instalaţiile şi celelalte obiective necesare dezvoltării fondului forestier.

7

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Cercetarea statistică SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE Cifra de afaceri a unităţii silvice – reprezintă veniturile realizate din valorificarea produselor specifice fondului forestier, din serviciile de specialitate silvică (fără TVA) pe care le desfăşoară în cadrul structurilor silvice, precum şi din cesionări, autorizaţii, tarife. Produse valorificate – cuprind: masa lemnoasă, puieţi forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice, alte produse lemnoase, seminţe forestiere, fructe de pădure, ciuperci comestibile din flora spontană, alte produse nelemnoase, produse vânătoreşti, produse piscicole, produse apicole (miere de albine) vândute şi alte valorificări. Masa lemnoasă – reprezintă totalitatea arborilor pe picior şi/sau doborâţi, întregi sau părţi din aceştia, inclusiv cei aflaţi în diferite stadii de transformare şi mişcare în cadrul procesului de exploatare forestieră, precum şi diverse produse sub formă de semifabricate şi cuprinde masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă fasonată, cherestele şi alte semifabricate. Volumul de masă lemnoasă vândut se exprimă în mii metri cubi şi reprezintă volumul efectiv aferent valorii de vânzare (fără coaja lemnului de lucru în cazul masei lemnoase pe picior şi fasonate). Masa lemnoasă vândută în alte unităţi de măsură se transformă în mii metri cubi cu ajutorul coeficienţilor de echivalenţă. Puieţii forestieri şi ornamentali din pepiniere silvice – cuprind puieţii forestieri şi ornamentali vânduţi la diverşi beneficiari interni sau la export. Alte produse lemnoase vândute – cuprind arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun şi răchită. Seminţe forestiere – reprezintă cantităţile de seminţe forestiere vândute, la intern sau la export. Fructe de pădure - reprezintă cantitatea de fructe de pădure vândute, la intern sau la export. Ciuperci comestibile din flora spontană - reprezintă cantitatea de ciuperci comestibile din flora spontană, vândute la intern sau la export. Alte produse nelemnoase de natură vegetală ale pădurii care se recoltează din fondul forestier fără întreruperea şi stânjenirea procesului de dezvoltare biologică a vegetaţiei forestiere şi se referă: la plante medicinale şi aromatice, sucuri răcoritoare, răşină, vândute la intern sau la export.

8

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Produse vânătoreşti – cuprind carnea şi blănurile vânatului împuşcat, vânatul viu prins, fazanii produşi în fazanerii, coarne (de cerb, de căprior, etc) vândute la intern sau la export. Produse piscicole – cuprind păstrăvii de consum (din apele de munte şi din păstrăvării), alte specii de peşte de consum (din ape interioare şi iazuri amenajate), puieţii, icrele (de consum, embrionate), vândute la intern sau la export, arenzile pentru fondurile piscicole, tarifele şi autorizaţiile de pescuit. Produse apicole (mierea de albine) – cuprind mierea de albine vândută la intern sau la export. Alte valorificări – cuprind veniturile provenite din: - comercializarea mangalui de bocşă; - despăgubiri din nerespectarea regulilor silvice de exploatare a pădurilor (încasări efective); - despăgubiri pentru folosirea temporară a terenurilor; - confiscări de material lemnos din fondul forestier (proprietate publică, proprietate privată) la valoarea încasată, exclusiv „premii” potrivit legislaţiei în vigoare; - încasări din activitatea hipică; - produse agricole destinate livrării la diverşi beneficiari; - hrană granulată. Prestări servicii silvice – cuprind venituri realizate din servicii de pază şi din alte servicii.

Cifra de afaceri a unităţii silvice se determină pe baza cantităţilor şi valorilor (fără TVA) înscrise în facturile fiscale, chitanţele fiscale, bonurile de vânzare, emise de structurile silvice, date care sunt înregistrate în evidenţele contabile ale unităţilor silvice. Cercetarea statistică SILV 3 - MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI SUPRAFAŢA PARCURSĂ CU TĂIERI Masa lemnoasă recoltată – reprezintă volumul brut de masă lemnoasă pe picior din partizile aferente anului de producţie pentru care se întocmeşte cercetarea statistică, exploatat pînă la data de 31 decembrie a anului respectiv. Nu constituie masă lemnoasă recoltată, masa lemnoasă rămasă pe picior sau doborâtă şi nescoasă din parchete până la sfârşitul anului, conform prevederilor art. 47 din Legea nr. 26/1996, cu modificările ulterioare - Codul silvic.

9

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

În funcţie de destinaţia şi modul de exploatare, volumul de masă lemnoasă recoltat se preia din: actele de punere în valoare, din actele de control a exploatării şi de reprimire a parchetelor, din actele de constatare la expirarea termenului de exploatare, din inventare şi evidenţe gestionare, etc. Masa lemnoasă pentru agenţii economici – reprezintă volumul de masă lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate agenţilor economici, conform reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare şi de beneficiarii finali ai lemnului respectiv. Partizile destinate agenţilor economici sunt acelea care au fost stabilite conform reglementărilor legale şi care au parcurs regimul de valorificare către agenţii ecomomici, stabilit prin regulamentele în vigoare (licitaţii, negocieri). Masa lemnoasă pe picior din partizile destinate agenţilor economici, care a rămas neadjudecată la licitaţii şi negocieri şi care a fost exploatată în regia proprie a furnizorului sau cu prestatori de servicii, se raportează integral la masă lemnoasă pentru agenţii economici, indiferent de modul de valorificare a sortimentelor lemnoase obţinute prin exploatare şi de beneficiarii acestora. La masa lemnoasă pentru agenţii economici se include integral şi masa lemnoasă pe picior recoltată din partizile destinate nevoilor proprii ale Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, din cele destinate agenţilor economici care construiesc în contrapartidă drumuri forestiere, precum şi din cele destinate altor agenţi economici, conform reglementărilor legale. Masa lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei – reprezintă volumul de masă lemnoasă pe picior, recoltat din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei, conform reglementărilor legale, indiferent de modul de exploatare. Masa lemnoasă pe picior recoltată dintr-o partidă se raportează în mod unitar, conform destinaţiei respective (masă lemnoasă pentru agenţii economici sau masă lemnoasă pentru aprovizionarea populaţiei), indiferent de modul de valorificare şi de destinaţia finală a sortimentelor lemnoase obţinute prin exploatarea partizilor respective. Masa lemnoasă este recoltată din: Păduri proprietate publică a statului – pădurile aflate în proprietatea publică a statului, administrate de instituţiile şi unităţile prevăzute de lege ( Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat S.A., etc.) Păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale – păduri aflate în proprietatea publică a comunelor, oraşelor sau municipiilor, conform prevederilor legale. Păduri proprietate privată – păduri aflate în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice, conform prevederilor legale. Vegetaţie forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier naţional – categoriile de vegetaţie forestieră din afara pădurilor, aflate în proprietate publică sau privată, prevăzute în Codul Silvic. 10

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Produse principale – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma tăierilor de regenerare potrivit normelor tehnice silvice privind alegerea şi aplicarea tratamentelor. Produse secundare – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma efectuării lucrărilor de îngrijire şi conducere a arboretelor tinere (curăţiri, rărituri, elagaj artificial), în conformitate cu prevederile normelor tehnice silvice privind îngrijirea şi conducerea arboretelor. Produse accidentale - reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior), care rezultă în urma doborâturilor şi rupturilor de vânt, zăpadă sau altor calamităţi, precum şi cele rezultate prin defrişări legal aprobate pentru lucrări miniere, hidroenergetice, geologice, petroliere, electrice, de drumuri, autostrăzi şi alte lucrări care nu pot evita amplasarea în păduri. Produsele accidentale pot fi: - Accidentale I – în cazul în care provin din arborete de codru şi conversiune directă în vârstă de peste 60 ani sau din arborete de plopi euroamericani şi crânguri cu vârste de peste 10 ani. Produsele accidentale I se asimilează cu produsele principale. - Accidentale II – în cazul în care provin din arborete de codru şi conversiune directă cu vârsta mai mică de 60 ani sau din arborete de plopi euroamericani şi crânguri cu vârste sub 10 ani. Produsele accidentale II se asimilează cu produsele secundare. Produse de igienă – reprezintă produsele lemnoase (volum brut masă lemnoasă pe picior) care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte). Suprafaţa parcursă cu tăieri – suprafaţa partizilor din care s-a recoltat masa lemnoasă. Această suprafaţă corespunde prevederilor actului de punere în valoare în cazul în care masa lemnoasă s-a recoltat în totalitate sau se va reduce proporţional cu volumul de masă lemnoasă rămas pe picior nerecoltat la sfârşitul anului. Tipurile de tratamente efectuate prin care se extrage masa lemnoasă de pe suprafeţele parcurse cu tăieri sunt: Tăieri de regenerare – tăierile de masă lemnoasă efectuate în cadrul tratamentelor silvice pentru trecerea pădurii de la o generaţie la alta, prin care se urmăreşte în principal asigurarea regenerării acestora pe cale naturală şi realizarea unor structuri optime sub raport funcţional. În funcţie de regimul de gospodărire adoptat (regimul codrului sau regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru sau în crâng. Tăieri succesive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori relativ uniform repartizate spaţial, eşalonate în timp corespunzător instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea integrală a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii. 11

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Tăieri progresive – tăierile de regenerare prin care pădurea se parcurge cu extrageri repetate de arbori amplasate în anumite porţiuni (ochiuri) care se lărgesc treptat pe măsura instalării şi dezvoltării regenerării naturale, până la recoltarea integrală a arboretului bătrân şi trecerea la o nouă generaţie a pădurii. Ultima tăiere – reprezintă ultima repriză de tăieri în cadrul tăierilor succesive şi progresive, prin care sunt extraşi ultimii arbori din arboretul bătrân. Tăieri de conservare – tăierile efectuate în arborete de vârste înaintate, exceptate definitiv sau temporar de la tăieri de produse principale, prin extragerea de arbori pentru igienizarea pădurii, pentru crearea condiţiilor de dezvoltare a seminţişurilor existente sau care se instalează în diverse puncte de intervenţie, precum şi a grupelor de arbori din interiorul pădurii, aflate în diverse stadii de dezvoltare. Tăieri grădinărite – tăierile cu caracter continuu, prin care se urmăreşte recoltarea selectivă a unor arbori sau grupe mici de arbori, în vederea realizării şi menţinerii unei structuri pluriene specifice, corespunzător scopurilor stabilite. Tăieri cvasigrădinărite – tăierile de regenerare cu specific intermediar între tăierile grădinărite şi cele progresive, efectuate repetat într-o perioadă mai lungă de timp, care au scopul menţinerii permanente şi în bune condiţii a acoperirii solului cu vegetaţie forestieră şi exercitarea corespunzătoare a funcţiilor de protecţie şi producţie atribuite arboretelor respective. Tăieri de transformare spre grădinărit – tăierile premergătoare tăierilor grădinărite, care au caracterul unor lucrări de îngrijire sau a unor tăieri de regenerare, în funcţie de vârsta arboretelor în care se aplică şi care au scopul de a crea treptat o structură diversificată şi plurienă a pădurii, pregătind condiţiile pentru efectuarea tăierilor grădinărite. Tăieri rase – extragerea integrală a arboretului bătrân printr-o singură tăiere, regenerarea pădurii realizându-se pe cale artificială, prin împăduriri. Tăieri de substituire – operaţia de refacere a arboretelor slab productive şi degradate prin extragerea integrală a arboretului printr-o singură tăiere, în scopul refacerii sau înlocuirii (substituirii) cu alte specii mai bine adaptate condiţiilor staţionale şi de vegetaţie. Tăieri de îngrijire în păduri tinere – ansamblul tăierilor de îngrijire şi conducere a arboretelor, efectuate de la instalarea acestora şi până la începerea tăierilor de regenerare, în raport cu ţelul de gospodărire urmărit. În funcţie de etapele în care se execută, aceste tăieri pot fi: - Degajări – lucrări care se execută din momentul formării stării de masiv şi până la apariţia elagajului natural, constând în tăierea sau frângerea exemplarelor nedorite în compoziţia pădurii şi care împiedică sau stânjenesc dezvoltarea exemplarelor valoroase, de viitor. 12

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Prin efectuarea lucrărilor de degajări nu rezultă, de regulă, masă lemnoasă valorificabilă. - Curăţiri – lucrări care se execută din momentul apariţiei elagajului natural şi până când arborii ating diametre medii de 8-10 cm, constând în extragerea arborilor rău conformaţi, accidentaţi, bolnavi, uscaţi, înghesuiţi sau aparţinând unor specii care nu corespund ţelului de gospodărire. - Rărituri – lucrări care se execută periodic până la începerea tăierilor de regenerare şi prin care se reduce numărul de arbori pe unitatea de suprafaţă urmărindu-se selectarea şi promovarea exemplarelor valoroase, de viitor, în scopul ameliorării structurii, creşterii şi calităţii arboretelor. - Elagaj artificial – tăierea ramurilor de la baza arborilor, etapizat şi până la anumite înălţimi, în scopul obţinerii la exploatabilitate a unor sortimente valoroase de lemn, fără noduri şi alte defecte majore. Operaţiuni de igienă şi curăţire a pădurilor – extragerea produselor de igienă care rezultă din procesul normal de eliminare naturală (arbori doborâţi, rupţi, uscaţi, atacaţi de insecte). Tăieri de transformare a păşunilor împădurite – tăierea vegetaţiei forestiere de pe păşunile împădurite, în limitele şi condiţiile prevăzute de studiile de transformare a acestora, aprobate potrivit legii.

Cercetarea statistică SILV 4 - LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER Regenerare – reprezintă suprafeţele din fondul forestier, destinate producerii masei lemnoase, pe care se instalează o nouă generaţie de arbori forestieri şi care se poate realiza prin regenerare naturală şi regenerare artificială (împădurire). - Regenerare naturală – procesul de trecere la o nouă generaţie de arbori, care se realizează natural din lăstari sau prin germinarea seminţelor ajunse în mod natural pe sol. - Regenerare artificială – împădurire – procesul prin care se trece la o nouă generaţie de arbori prin plantarea puieţilor. Metodele prin care se realizează împăduririle sunt: Plantaţie – reprezintă suprafaţa din fondul forestier pe care s-au realizat lucrări de împădurire. Plantaţiile se pot realiza prin semănături directe, împăduriri şi butăşiri. Puieţi – reprezintă materialul forestier de reproducere care este produs în pepinierele silvice, prin semănarea seminţelor şi folosindu-se tehnologia specifică fiecărei specii în parte. Semănături directe – reprezintă ansamblul lucrărilor prin care o nouă generaţie de arbori se instalează prin seminţele forestiere care se seamănă 13

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

direct (în cuiburi, în rigole), puieţii răsărind şi crescând de la început pe locul definitiv. Suprafaţa de teren împădurită prin butăşire – reprezintă suprafaţa de teren de cultură prin care anumite specii de foioase moi ( plop, salcie, etc.) au proprietatea de a se înmulţii pe cale vegetativă prin butaşi. Butaşi – sunt porţiuni de ramuri (nuiele) tinere de un an, cu lungimea de 25-30 cm şi cu diametrul la capătul gros de 0,8 -1 cm având 2-3 muguri şi care sunt introduse în sol. În lucrările de împădurire se vor folosi materiale de regenerare din rezervaţii de seminţe, plantaje şi plantaţii–mamă de butaşi şi din arboret sursă de seminţe înscrise în catalogul naţional al materialelor de regenerare, admise în cultură. Suprafeţe parcurse cu tăieri de regenerare – suprafeţe din fondul forestier, supuse regimului codrului, în cadrul căruia sunt planificate şi efectuate tratamente, prin care tăierea arborilor se realizează în aşa fel (ca intensitate şi moment de realizare) ca trecerea de la o generaţie la alta de arbori să se realizeze într-o pondere cât mai mare (minim 70%) prin regenerare naturală. În funcţie de regimul adoptat (regimul codrului, regimul crângului) tăierile de regenerare pot fi în codru sau în crâng. Suprafeţe parcurse cu tăieri rase de codru – suprafeţele de pe care, în cadrul regimului codrului, s-a recoltat masa lemnoasă printr-o singură tăiere rasă. Suprafeţe parcurse cu tăieri de refacere sau de substituire – suprafeţe care se efectuează tăierea unor arboreturi slab productive, constituite din specii valoare economică scăzută sau din specii care nu mai corespund. În urma tăierilor de refacere sau de substituire, instalarea noului arboret face prin plantaţii, cu aceleaşi specii ca în vechiul arboret în cazul tăierilor refacere şi utilizând alte specii în cazul tăierilor de substituire.

pe cu se de

Poieni şi goluri neregenerate – suprafeţe din fondului forestier neregenerate, dar care potrivit amenajamentelor silvice sunt destinate împăduririi. Terenuri degradate din fond forestier – suprafeţe cuprinse în evidenţa fondului forestier care datorită unor factori naturali şi-au pierdut parţial sau total capacitatea de a produce masă lemnoasă valorificabilă, dar care prin lucrări de ameliorare pot fi aduse în timp la capacitatea de a fi împadurite cu specii pentru producerea de masă lemnoasă valorificabilă. Perdele forestiere de protecţie – formaţiuni cu vegetaţie forestieră amplasate la o anumită distanţă unele faţă de altele sau faţă de un obiectiv cu scopul de a-l proteja împotriva efectelor unor factori dăunători şi/sau pentru ameliorarea climatică, economică şi estetico-sanitară a terenurilor. În funcţie de obiectivul urmărit, perdelele forestiere de protecţie pot fi: 14

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

- pentru protecţia terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători şi pentru ameliorarea condiţiilor climatice din perimetrul apărat; - antierozionale, de protejare a solului supus fenomenelor de eroziune; - pentru protecţia căilor de comunicaţie şi de transport împotriva înzăpezirii; - pentru protecţia digurilor şi a malurilor contra curenţilor, viiturilor, gheţii; - pentru protecţia localităţilor şi a diverselor obiective economice şi sociale. Perdele de protecţie a câmpului – suprafeţe de pădure din zonele de câmpie (stepă şi silvostepă) care au rolul de a proteja suprafeţele cu culturi agricole şi silvice împotriva factorilor climatici dăunători (vînturi puternice, viscol etc). Suprafeţe de teren pe care se fac împăduriri antierozionale – suprafeţele de pădure destinate să împiedice spălarea solului pe coaste, formarea torenţilor şi alunecărilor de teren, precum şi cele destinate protecţiei căilor de comunicaţie, instalaţiilor industriale şi pădurile din jurul golurilor de munte. Specii principale de bază şi amestec – specii cu valoare economică ridicată, constituită dintr-o singură specie sau dintr-un anumit amestec de specii. Culturi speciale de pomi de iarnă – culturile speciale pentru producerea exemplarelor de răşinoase (molid, brad, duglas), instalate pe suprafeţe din fondul forestier, altele decât cele din pepinierele silvice, cu scopul valorificării acestora ca pomi de Crăciun. Culturi de arbuşti şi arbori fructiferi – culturile speciale pentru producerea de fructe destinate comercializării, instalate pe suprafeţe din fondul forestier, altele decât cele din pepinierele silvice. Completări curente – sunt lucrările, respectiv suprafeţele parcurse prin care se completează pierderile înregistrate într-o plantaţie înfiinţată în anii anteriori, pierderi care sunt normale (pierderi tehnologice), au fost cauzate de factori climatici dăunători, al căror efect nu a putut fi prevăzut sau a fost cauzate de factori antropici, dar pe ansamblul suprafeţei raportate statistic nu sunt mai mari de 20%. Refacerea culturilor calamitate – ansamblul lucrărilor prin care o plantaţie înfiinţată în anii anteriori şi în care volumul pierderilor înregistrate este mai mare de 20%, se reinstalează pe aceiaşi suprafaţă. Pregătirea integrală a terenului şi a solului – ansamblul de lucrări prin care se realizează condiţiile necesare instalării unei plantaţii în zona forestieră de câmpie, stepă şi silvostepă, sau în cazul culturilor de plop şi salcie, cazuri în care tehnologia de cultură a speciilor forestiere prevede efectuarea lucrărilor de întreţinere a plantaţiilor pe întreaga suprafaţă plantată. Ansamblul lucrărilor cuprinde: pregătirea terenului prin scoaterea cioatelor, evacuarea lor, scarificarea şi nivelarea terenului, pregătirea solului prin arat şi discuit.

15

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Lucrări de îngrijire a culturilor tinere – sunt lucrările care se realizează în plantaţiile şi regenerările naturale care nu au realizat starea de masiv, cu scopul de a crea condiţiile necesare creşterii şi dezvoltării puieţilor, astfel ca starea de masiv să se realizeze într-un timp cât mai scurt. Lucrările de îngrijire sunt: retezarea tulpinii puieţilor (în cazul plantaţiilor în primul an de vegetaţie), receparea (în cazul regenerărilor naturale, sau în cazul plantaţiilor începând cu al doilea an de vegetaţie), revizuirea plantaţiilor, mobilizarea solului în jurul puieţilor, mobilizarea solului pe rândul de puieţi, mobilizarea solului între rândurile de puieţi şi îndepărtarea ierburilor. Lucrări de ajutorare a regenerării naturale - lucrările care se realizează în arboreturi cuprinse în planul decenal de recoltare a masei lemnoase, cu scopul de a crea condiţiile necesare instalării pe cale naturală a regenerării. - Lucrări pentru instalarea seminţişului natural – acele lucrări menite să creeze condiţiile necesare ajungerii pe sol şi germinării seminţelor (mobilizarea solului sub arbori, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, extragerea seminţişului neutilizabil). - Semănături şi/sau plantaţii sub masiv – lucrările clasice de regenerare, dar care se realizează pe suprafeţe de pe care nu s-a îndepărtat arboretul matern. La acest gen de lucrări se recurge atunci când regenerarea pe cale naturală nu mai este posibilă. - Lucrări de întreţinere a regenerării existente sau instalate – lucrările clasice de întreţinere a regenerărilor (mobilizarea solului, îndepărtarea ierburilor şi arbuştilor, degajări), dar care se realizează înainte de îndepărtarea arboretului matern.

2. Descrierea cercetărilor statistice 2.1. Sfera de cuprindere (populaţia statistică de referinţă) Unitatea de observare statistică este reprezentată de ocolul silvic. Ocolul silvic reprezintă unitatea teritorială silvică care are ca scop administrarea pădurilor şi/sau asigurării serviciilor silvice, indiferent de forma de proprietate asupra fondului forestier, având suprafaţa minimă de constituire după cum urmează: a) în regiunea de câmpie - 3.000 ha fond forestier; b) în regiunea de deal - 5.000 ha fond forestier; c) în regiunea de munte - 7.000 ha fond forestier. Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii. Administrarea pădurilor constituie totalitatea activităţilor cu caracter tehnic, economic şi juridic desfăşurate de ocoalele silvice, de structurile de rang superior sau de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva în scopul asigurării gestionării durabile a pădurilor, cu respectarea regimului silvic. 16

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

După forma de proprietate asupra pădurilor, ocoalele silvice sunt: - ocoale silvice de stat – din structura Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva, care administrează: - pădurile proprietate publică a statului; - pădurile altor proprietari care solicită servicii silvice sau administrarea pădurilor, pe bază de contract. Fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de: - Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva, regie autonomă de interes naţional, aflată sub autoritatea statului; - institute publice de cercetare sau de instituţii de învăţământ de stat cu profil silvic; - ocoale silvice private - care sunt înfiinţate, în condiţiile legii, de unitãţile administrativ-teritoriale, de persoanele fizice ori de persoanele juridice care au în proprietate fond forestier sau de asociaţii constituite de către acestea. Pot administra sau asigura servicii silvice, după caz, şi pentru alte proprietăţi, pe bază de contract. Fondul forestier proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se administrează prin ocoale silvice private care funcţionează ca regii autonome de interes local Administrarea, precum şi serviciile silvice, după caz, se asigură cu respectarea principiului teritorialităţii. Ocolul silvic care deţine suprafaţa majoritară în cadrul unei localităţi este obligat, la cerere, să asigure, pe bază de contract, serviciile silvice pentru toţi proprietarii de fond forestier din localitatea respectivă care nu şi-au constituit ocol silvic privat. În cazuri justificate, ocoalele silvice private pot asigura servicii silvice şi pentru fondul forestier proprietate publică a statului, amplasat în raza de competenţă a acestora, responsabilitatea administrării suprafeţelor respective revenind ocoalelor silvice din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva.

2.2. Principalele variabile studiate şi chestionarele cercetărilor statistice Chestionarele şi principalele variabile studiate sunt prezentate separat pentru fiecare cercetare statistică după cum urmează: Chestionarul SILV 1 – FONDUL FORESTIER NAŢIONAL Chestionarul oferă informaţii referitoare la componenţă următoarele capitole:

17

fondul forestier şi are în

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, cod CAEN-Rev.2. Capitolul 1 – Suprafaţa fondului forestier, pe categorii de folosinţă şi specii - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafaţa fondului forestier, suprafaţa acoperită cu păduri, pe principalele specii forestiere (răşinoase, foioase) şi suprafaţa altor terenuri incluse în fondul forestier. Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a suprafeţei fondului forestier - oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a suprafaţei fondului forestier, a suprafeţei pădurilor, a grupelor de specii forestiere (răşinoase şi foioase) şi a suprafeţei altor terenuri incluse în fondul forestier.

Chestionarul SILV 2 – CIFRA DE AFACERI A UNITĂŢII SILVICE Chestionarul oferă informaţii referitoare la cantităţile de produse recoltate şi veniturile rezultate din vânzarea produselor specifice fondului forestier şi are în componenţă următoarele capitole: Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2 Capitolul 1 - Cifra de afaceri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: masa lemnoasă vândută (masa lemnoasă pe picior, masa lemnoasă fasonată, cherestele şi alte semifabricate), puieţii forestieri şi ornamentali vânduţi din pepinierele silvice, alte produse lemnoase (arbori şi arbuşti ornamentali, pomi de Crăciun, răchită), seminţele forestiere vândute, fructe de pădure vândute, ciuperci comestibile din flora spontană, alte produse nelemnoase (plante medicinale şi , sucuri răcoritoare, răşină), produse vânătoreşti vândute, produse piscicole vândute, produse apicole vândute şi alte valorificări. Capitolul 2 – Repartizarea pe judeţe a cifrei de afaceri - oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe a cantităţilor şi valorilor produselor vândute de structurile silvice.

Chestionarul SILV 3 – MASA LEMNOASĂ RECOLTATĂ ŞI SUPRAFAŢA PARCURSĂ CU TĂIERI Chestionarul oferă informaţii referitoare la volumul de lemn recoltat şi suprafaţa parcursă cu tăieri şi are în componenţă următoarele capitole: 18

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2. Capitolul 1 – Masa lemnoasă recoltată - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: volumul de masă lemnoasă recoltat din partizile destinate agenţilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei. Informaţiile sunt structurate în raport cu tipurile de produse (produse principale, produse secundare, produse de igienă) şi specii forestiere şi cuprinde următoarele variabile: - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a statului; - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate publică a unităţilor administrativ – teritoriale; - volumul de masă lemnoasă recoltat din pădurile proprietate privată; - volumul de masă lemnoasă recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier. Capitolul 2 – Suprafaţa parcursă cu tăieri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafaţa partizilor din care s-a recoltat volumul de masă lemnoasă, respectiv suprafaţa pădurilor care au fost parcurse anual cu tăieri de regenerare în codru (tăieri succesive, tăieri progresive, tăieri grădinărite, tăieri rase); tăieri de regenerare în crâng; tăieri de substituiri-refaceri a arboretelor slab productive şi degradate; tăieri de conservare; tăieri de produse accidentale; tăieri de îngrijire în pădurile tinere. Capitolul 3 – Repartizarea pe judeţe a masei lemnoase recoltate - oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe: a volumul de masă lemnoasă recoltat din partizile destinate agenţilor economici şi din partizile destinate pentru aprovizionarea populaţiei, pe specii forestiere. Chestionarul SILV 4 – LUCRĂRI DE REGENERARE A PĂDURILOR EXECUTATE ÎN FONDUL FORESTIER, TERENURI DEGRADATE ŞI ALTE TERENURI DIN AFARA FONDULUI FORESTIER Chestionarul oferă informaţii referitoare la suprafeţele pe care se realizează lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere (foioase, răşinoase), pe terenuri din fondul forestier, pe terenuri degradate şi pe alte terenuri din afara fondului forestier şi are în componenţă următoarele capitole: Date de identificare – cu informaţii ce se referă la: denumirea unităţii, cod Unic de Identificare/cod FISCAL, adresă (judeţ, localitate, stradă, număr, sector), forma juridică, forma de proprietate, cod CAEN-Rev.2.

19

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

Capitolul 1 – Suprafeţe regenerate pe categorii de terenuri - oferă informaţii în profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), în fondul forestier şi pe alte terenuri din afara fondului forestier. Capitolul 2 – Lucrări de regenerare executate pe specii - oferă informaţii în profil silvic referitoare la suprafeţele pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere de foioase şi răşinoase. Capitolul 3 – Culturi speciale şi semănături directe în cadrul lucrărilor de împăduriri. Completări curente şi refacerea culturilor calamitate - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: suprafeţele amenajate special pentru producerea pomilor de iarnă; suprafeţele pe care s-au executat semănături directe; suprafeţele pe care sau executat completări curente şi suprafeţele pe care s-au refăcut culturile calamitate. Capitolul 4 – Puieţi, seminţe şi butaşi folosiţi la împăduriri şi completări oferă informaţii în profil silvic referitoare la cantităţile de: - puieţi folosiţi la împăduriri şi completări - seminţe folosite în semănăturile directe - butaşi folosiţi la răchitării Capitolul 5 – Lucrări de pregătire a terenului şi a solului, îngrijirea culturilor tinere, ajutorarea regenerării naturale - oferă informaţii în profil silvic referitoare la: - pregătirea integrală a terenului şi a solului - lucrări de îngrijire a culturilor tinere - lucrări de ajutorare a regenerării naturale Capitolul 6 – Valoarea lucrărilor executate - oferă informaţii în profil silvic referitoare la valoarea lucrărilor executate, valoarea puieţilor şi a surselor de finanţare. Capitolul 7 – Repartizarea pe judeţe a lucrărilor de regenerare a pădurilor - oferă informaţii referitoare la repartizarea pe judeţe a suprafeţelor pe care s-au executat lucrări de regenerare (regenerări naturale, împăduriri), cu specii forestiere de foioase şi răşinoase.

2.3. Clasificări şi nomenclatoare utilizate Cercetările statistice din silvicultură necesită utilizarea următoarelor clasificări şi nomenclatoare: - CAEN REV.2 - Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – utilizată pentru codificarea activităţilor desfăşurate de unităţile cercetate la nivel de clasă; 20

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

SIRUTA – Nomenclatorul localităţilor din România – utilizat pentru codificarea localităţii de adresă a unităţilor cercetate;

3. Nomenclatorul unităţilor cercetărilor statistice Cercetările statistice din silvicultură sunt exhaustive şi se adresează ocoalelor silvice de stat şi ocoalelor silvice constituite ca structuri proprii, care desfăşoară activităţile cuprinse în Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională - CAEN REV.2 la secţiunea A, grupele: - 021 „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”, clasa 0210 „Silvicultură şi alte activităţi forestiere”; - 022 „Exploatarea forestieră”, clasa 0220 „Exploatarea forestieră”; - 023 „Colectarea produselor forestiere nelemnoase din flora spontană”, clasa 0230 „Colectarea plantelor şi fructelor din flora spontană (excl.material lemnos); - 024 „Activităţi de servicii anexe silviculturii”, clasa 0240 „Activităţi de servicii anexe silviculturii”

4. Organizarea culegerii şi prelucrarea datelor 4.1. Metoda de înregistrare Chestionarele cercetărilor statistice sunt editate pe suport hârtie, format A4 şi vor fi completate de către unităţile raportoare prin auto-înregistrare.

4.2. Perioada de referinţă şi de înregistrare Perioada de referinţă – pentru toate cercetările statistice din silvicultură este anul calendaristic precedent. Perioada de înregistrare - a datelor este luna ianuarie a anului curent.

4.3. Personalul cercetării statistice Chestionarele cercetărilor statistice sunt distribuite la unităţile raportoare de către Direcţiile Silvice pentru ocoalele silvice de stat şi de Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare pentru ocoalele silvice constituite ca structuri proprii. Chestionarele completate de către ocoalele silvice de stat sunt trimise la Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor, care centralizează datele şi 21

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Judeţeane de Statistică câte un chestionar completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4.

Chestionarele completate de către ocoale silvice constituite ca structuri proprii sunt trimise la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare, care centralizează datele şi acestea la rândul lor, transmit la Direcţiile Regionale de Statistică câte un chestionar completat pentru SILV 1, SILV 2, SILV 3, SILV 4. Colectarea chestionarelor de la Direcţiile Silvice ale Regiei Naţionale a Pădurilor şi de la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare se face la nivelul Direcţiilor Regionale/Judeţene de Statistică după cum urmează: - Fondul forestier naţional – până la data de 29.01 - Cifra de afaceri a unităţii silvice – până la data de 02.02 - Masa lemnoasă recoltată şi suprafaţa parcursă cu tăieri–până la data de 12.02 - Lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – 13.02 Responsabilul teritorial al cercetărilor statistice asigură colectarea şi transmiterea chestionarelor la sediul central al INS, în vederea prelucrării automate a datelor. La nivel central INS, echipa responsabilă de cercetările statistice asigură corectitudinea procedurilor de prelucrare, analiză şi validare a rezultatelor finale.

4.4. Prelucrarea datelor Datele recepţionate de la unităţile raportoare se verifică la nivelul Direcţiilor Regionale/Judeţene de Statistică, asigurându-se în principal, completarea şi corectitudinea datelor înscrise în chestionarele cercetărilor statistice. La nivel INS se procedează la introducerea, corectarea, validarea datelor şi obţinerea tabelelor cu ajutorul aplicaţiei informatice realizată în Visual FoxPro 6.0. Confidenţialitatea datelor este asigurată pe tot parcursul procesului de colectare, verificare şi prelucrare.

5. Prezentarea şi utilizarea rezultatelor cercetărilor statistice 5.1. Principalii indicatori rezultaţi Indicatorii rezultaţi în urma prelucrării datelor sunt: 22

Metodologia privind realizarea cercetărilor statistice din silvicultură

- suprafaţa fondului forestier – pe categorii de folosinţă, specii şi forme de proprietate; - cifra de afaceri a unităţilor silvice; - masa lemnoasă recoltată – pe specii şi forme de proprietate; - suprafaţa parcursă cu tăieri – pe tipuri de tăieri şi forme de proprietate; - lucrări de regenerare a pădurilor executate în fondul forestier, terenuri degradate şi alte terenuri din afara fondului forestier – pe categorii de terenuri, specii şi forme de proprietate.

5.2. Forme de prezentare a rezultatelor Rezultatele obţinute din cercetările statistice sunt prezentate la nivel naţional, regiuni de dezvoltare şi judeţe pentru SILV.2 şi la nivel naţional, macroregiuni, regiuni de dezvoltare şi judeţe pentru SILV.1, SILV.3 şi SILV.4. Rezultatele cercetărilor statistice SILV.1, SILV.2, SILV.3, SILV.4 se regăsesc în publicaţia statistică anuală: „Statistica Activităţilor din Silvicultură" pe suport hârtie/în format electronic şi în Anuarul Statistic al României. Beneficiarii rezultatelor sunt: Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Regia Naţională a Pădurilor, Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, Institutul Naţional al Lemnului.

6. Limitări Întrucât procesul de organizare a administrării pădurilor se află în curs de desfăşurare şi nu toţi proprietarii de păduri au asigurat administrarea pădurilor prin ocoale silvice constituite ca structuri proprii, cercetările statistice din domeniul silviculturii trebuie completate cu date administrative. Acest proces îl asigură Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare prin completarea chestionarelor cu date având ca sursă evidenţele de la primării sau cu date din contractele de administrare a pădurilor, proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi proprietate privată, care se înregistrează la Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi de Vânătoare.

23