A Doua Sansa_primar_limba Romana_cursant_2.pdf

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ Programul „A doua ºansã“

Mihaela Bucinschi

LIMBA ªI LITERATURA ROMÂNÃ Vorbim, scriem româneºte Ghidul cursantului Nivelul II

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Membrii echipei care a elaborat materialele sunt: Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“ Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“ Carmen Costina, autoare „Limba englezã“ Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“ Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“ Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“ Iudit Sera, autoare „Limba engleza“ dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“ Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum ºi materiale educaþionale“

Coordonator editorial: Mihaela Marin Design copertã: Dinu Dumbrãvician Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli Ilustraþii: Sorin Þârlea Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision © European Community, 2005 Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“. Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi la [email protected]

Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“ Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii Data publicãrii: noiembrie 2005 Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuvânt înainte Dragul meu prieten, Draga mea prietenã, Felicitãri pentru decizia de a urma cursurile modulului Voorbim, scriem româneºte.

Cuprins Cum poþi folosi manualul

4

Secretele limbii române

5

Tema 1

Cuvintele

6

Ce vei face ºi la ce îþi va folosi? Tema 2 Vei parcurge paginã cu paginã acest material ºi vei descoperi cã scrisul ºi cititul nu sunt deloc plictisitoare. Vei descoperi cã citind poþi afla lucruri interesante de care ai nevoie sau pe care le-ai putea folosi vreodatã în situaþii la care nu te-ai aºteptat. Te vei simþi mult mai bine ºtiind cã atunci când ai nevoie de o informaþie o poþi afla singur. Vei afla lucruri care te intereseazã, despre care poþi discuta cu cei din jurul tãu. Vei învãþã cum sã te adresezi ºi cum sã asculþi, cum sã porþi o discuþie utilã ºi plãcutã cu cei din jurul tãu. Vei ºti sã foloseºti cuvintele ºi sã-þi transmiþi ideile în scris. Cum vei reuºi? Ai nevoie de un caiet, un pix, dar mai ales de RÃBDARE, VOINÞÃ, ÎNCREDERE. Dacã se va întâmpla ca orele sã þi se parã plictisitoare, nu uita cã: • Rãbdarea este amarã, dar dã roade dulci; • Nu trebuie sã te fereºti niciodatã sã întrebi, cãci nimeni nu s-a nãscut învãþat; • Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti. În cât timp? Modulul Voorbim, scriem româneºte îþi propune parcurgerea a 12 paºi pe durata a 17 sãptãmâni.

A, B, C, D...

10

Tema 3

La televizor

14

Tema 4

Înþelepciune

18

Tema 5

În excursie

22

Tema 6

Sã stãm de vorbã

26

Tema 7

Despre dialog

30

Tema 8

Cartea

34

Tema 9

Sporturi

38

Tema 10

Bucureºti, capitala þãrii

42

Tema 11

Omul

46

Acum ºtiu

50

Înainte de examen

51

Probe de verificare

52

Limba [i literatura român\ II

3

Cum poþi folosi manualul? Alege o temã din cuprins. Urmãreºte cum a fost prezentatã aceasta pe cele patru pagini. Discutã cu un coleg despre felul în care sunt organizate paginile. Observã prin ce se aseamãnã ºi prin ce se deosebesc.

Activitãþi prin care îþi exprimi pãrerea sau faci legãtura între ceea ce ºtii ºi ceea ce vei învãþa

Fiecare temã are un titlu ºi se desfãºoarã în douã pãrþi. Fiecare parte cuprinde douã pagini ce au diferite cerinþe care îþi sunt adresate. Informaþiile pe care trebuie sã le reþii.

Text de citit ºi studiat

Exerciþii în care foloseºti informaþiile noi.

Partea I

La televizor

3 partea 1

Pentru început…

Exerseazã! 1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã! – ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? – În ce oraº locuieºti? – Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Exerciþii care te vor ajuta sã înþelegi textul citit

Alegerea unui televizor

Vocabular aparat electrocasnic – aparat electric folosit în gospodãrie (fier de cãlcat, aspirator, maºinã de spãlat º.a.) diagonalã – distanþa de la un colþ la altul al ecranului televizorului. defecþiune- stricãciune

Rezolvând sarcinile vei descoperi lucruri noi.

În scris intonaþia este redatã cu ajutorul semnelor de punctuaþie. • Punctul (.) aratã în scris cã prin enunþul formulat se tramite o informaþie. • Semnul întrebãrii (?) se foloseºte în scris la sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri, prin care se cer informaþii. • Semnul exclamãrii (!) se foloseºte pentru a exprima un salut, un îndemn, o mirare, o poruncã, o rugãminte, un sfat etc.

Cite[te aici! Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu! El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþifice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment. Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diagonalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi instala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale. Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vã puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã convinã preþul. Spor la cumpãrãturi! ___________

14

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul pentru a afla sensul lor. • Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ? • Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ? • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ?

Descoper\! • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct. • Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri. • Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.

Re]ine! În vorbire putem formula cu uºurinþã întrebãri, ne putem exprima mirarea, bucuria, nemulþumirea folosindu-ne de schimbãri ale vocii, de intonaþie.

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime : – un salut; – o poruncã; – o strigare; – un îndemn. 3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile : – Pot veni peste o jumãtatate de orã. – Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf. – Nu-þi pot rãspunde. 4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã foloseºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintre propoziþiile formulate. 5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite. • Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine • Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou • Cu cine vei veni mâine • În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

De prin lume adunate ªtiai cã… Prima televiziune nu a avut sunet ºi imaginea era alb-negru, fãrã alte culori? Primul televizor s-a vândut în Statele Unite in 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color ºi a aparut televiziunea prin cablu care permite accesul pe mai multe canale tv.

Limba [i literatura român\ II

15

Partea II

La televizor

3 partea 2

Pentru început… Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici!

ªtii sã lucrezi corect? 1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care: • dai o informaþie despre starea vremii; ___________________________________________________ • ceri o informaþie de la farmacie; ___________________________________________________ • îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten; ___________________________________________________ • dai un sfat unui coleg. ___________________________________________________

Aminteºte-þi!

Paginã pe care o vei pãstra pentru portofoliu. Conþine sarcini practice pe care le vei rezolva individual sau împreunã cu alþi colegi.

Ce sunt semnele de punctuaþie? Când se folosesc: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii?

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare. Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã! Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin. Astãzi la ora 17:0 00 în cadrul emisiunii Furia naturii programul ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuie instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortit sã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii. De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nu poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri. Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

De prin lume adunate ªtiai cã… Cele mai multe victime ale unui tsunami s-au înregistrat la 26 decembrie 2004? Seria de valuri s-a datorat unui cutremur puternic, ce a avut loc pe fundul oceanului. Valul a ucis peste 150 000 de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº alte 5 milioane.

Înþelepciune, sfaturi, curiozitãþi adunate pentru tine

4

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor: • Cât ......................................................................................................... ? • Cât ......................................................................................................... ! • Cât ......................................................................................................... .

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te de dicþionar. • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care prezintã filmul. • Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã participi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

Vrei s\ câ[tigi un televizor? Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea: La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes! Numele [i prenumele Adresa R\spunsul la întrebare

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs. Foloseºte informaþiile din articol. • Completeazã formularul din talon.

16

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite: • Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni • Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme • Ce mare ai crescut • Ce medicament îmi recomandaþi • Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni

Programul „A doua {ansã” - Nivel primar

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Practic Realizaþi la nivelul clasei o listã de întrebãri (un chestionar) pentru a afla care sunt preferinþele TV ale persoanelor din comunitatea în care locuiþi. Întrebãrile se pot referi la: • posturile TV preferate • emisiunile vizionate • cele mai urmãrite ºtiri • orele de difuzare • prezentatori vedetã etc . Formulaþi întrebãrile stabilite unor persoane cunoscute (cel puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile. Cu ajutorul învãþãtorului/învãþãtoarei grupaþi informaþiile obþinute pentru a afla care sunt preferinþele majoritãþii persoanelor chestionate.

Limba [i literatura român\ II

17

Aici se fac aprecieri asupra felului în care ai rezolvat sarcinile propuse. Aprecierile pot fi fãcute de tine, de colegii tãi sau de învãþãtor.

Secretele limbii române Ce ºtii? Apreciazã-te cu aproape bine, bine sau foarte bine! 1. Când eu povestesc, ceilalþi mã înþeleg. 2. Ceilalþi înþeleg întrebãrile mele. 3. Înþeleg informaþiile pe care le primesc de la alte persoane. 4. Cunosc toate literele alfabetului. 5. Folosesc literele de tipar în scriere. 6. Folosesc literele de mânã în scriere. 7. Ceilaþi înþeleg ce scriu eu. 8. Citesc informaþii din ziare sau reviste. 9. Citesc la televizor. O privire înapoi! 1. Prezintã-te colegilor/colegelor, spunând cel puþin trei lucruri pe care doreºti sã le ºtie despre tine. Când ceilalþi colegi se prezintã, fii atent la ei! 2. Alege un coleg sau o colegã. Spune ce ai aflat despre el sau despre ea în urma prezentãrii. 3. Scrie cuvinte corespunzãtoare pentru cinci obiecte pe care le observi acum în jurul tãu. ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ 4. Scrie propoziþiile dictate de cãtre cadrul didactic. ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ 5. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cel puþin trei dintre cuvintele: prieteni, noi, suntem, toþi, vechi, sunt, colegii. ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ Care sunt aºteptãrile tale? 1. Rãspunde la întrebãri: • Care este motivul pentru care te-ai înscris la curs? • Ce lucruri, dintre cele pe care le ºtii, crezi cã-þi vor folosi? • Cine crezi cã te va ajuta sã înveþi? • Cât timp din zi crezi cã-þi va lua pentru a pregãti lecþiile de pe o zi pe alta? 2. Scrie trei lucruri pe care vrei sã le înveþi în acest modul. ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________ ____________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ II

5

Cuvintele

1 partea 1

Pentru început… Aºezaþi-vã în cerc. Unul dintre voi îºi spune numele. Cel din dreapta repetã numele celui care s-a prezentat ºi apoi îºi spune ºi el numele. Continuaþi pânã la ultimul cursant.

Cite[te aici! Prima orã Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea/învãþãtorul se numeºte ............................................................. . În clasã suntem ................. elevi. Toþi dorim ca orele sã fie amuzante, interesante ºi ................ . ___________

• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea. • Câte cuvinte are primul enunþ al textului? • Câte cuvinte din text sunt scrise cu literã mare? De ce aceste cuvinte sunt scrise astfel? • Scrie cuvintele din textul mesajului care conþin de douã ori litera a. ......................................................................................................................

Descoper\! Re]ine! Orice cuvânt are un în]eles, un sens. Cuvintele se pronun]\ cu ajutorul sunetelor [i se scriu cu ajutorul literelor. Prin schimbarea unui sunet sau a unei litere din cuvânt sensul acestuia se poate schimba. Sunetul sau grupul de sunete din cuvinte care se pronun]\ printr-o singur\ deschidere a gurii formeaz\ o silab\.

6

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

• Priveºte imaginile de mai jos. Încercuieºte imaginea care nu se potriveºte cu celelalte. Motiveazã alegerea. • Scrie în careu cuvintele corespunzãtoare imaginilor. Descoperã pe banda coloratã ultimul cuvânt din mesaj. 3.

1. 2.

1.

3. 4. 5. 2.

4.

5.

• Observã ce se întâmplã dacã într-un cuvânt se schimbã o literã. gumã carte pix

guºã parte fix

lalea caiet

lulea caier

Exerseazã! 1. Scrie în casetele alãturate cuvintelor numãrul de silabe corespunzãtor fiecãruia. omenie

soare

partener

bucuros

ploi

ºcoli

colaborare

prietenã

bibliotecã

2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep: carte, avion, cercel, muzeu, drum, crocodil, mireasã, arici, deget, cântã, dragoste, ajutor, dinte, minune, director, amintire. Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate pe primul rând al tabelulului. a

c

d

m

3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte ca înþeles cu celelalte. Motiveazã alegerea. • cãciulã, ºapcã, batic, palton; • stilou, avion, creion, pix; • lingurã, arc, furculiþã, cuþit; • copac, ceaþã, tunet, ploaie. 4. Formeazã cât mai multe cuvinte pe care le poþi scrie numai cu ajutorul literelor: m, s, r, e, c, r, a. 5. Continuã ºirul cuvintelor de mai jos cu încã 10 cuvinte, dupã urmãtoarea regulã: urmãtorul cuvânt începe cu ultima literã din cuvântul scris înainte. colegi, indian, n…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., 6. Delimiteazã cuvintele în scrierile de mai jos. Copiazã propoziþiile în caiet. Scrie câte cuvinte are fiecare propoziþie. • Meseriaestebrãþarãdeaur. • Oameniisuntegali. • Omulcâttrãieºteînvaþã.

De prin lume adunate ªtiai cã…? Cea mai lungã lecþie din lume a avut loc în Polonia, între 4 ºi 10 iunie 2004. Lecþia a durat 66 de ore. La aceastã lecþie au participat 27 de copii.

Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

Limba [i literatura român\ II

7

Cuvintele

1 partea 2

Pentru început… Scrieþi fiecare pe o foaie de hârtie pe care sã o daþi din mânã în mânã câte un cuvânt care sã exprime starea pe care o aveþi în acest moment.

Cite[te aici!

Vocabular

La o secþie de poliþie este adusã o femeie care a trecut pe roºu. Poliþistul de serviciu începe interogatoriul: – Numele? – Camelia D. – Vârsta? – 28 de ani. – Ocupaþia? – Învãþãtoare. Poliþistul se ridicã de la masã, zâmbeºte fericit ºi îi spune: – Minunat! Am aºteptat aceastã ocazie o viaþã întreagã. Acum vã aºezaþi pe scaunul acesta ºi scrieþi de cinci mii de ori: Dacã semaforul este roºu, trecerea este interzisã!

Foloseºte-þi cunoºtinþele! interogatoriu – serie de întrebãri care se pun unei persoane vinovate sau presupuse a fi vinovate

• • • • • • •

De prin lume adunate

• • •

ªtiai cã…? Primul semafor a fost inventat de francezul Claude Chappe în anul 1792. Culorile aveau aceeaºi semnificaþie. Primele semafoare s-au folosit în anul 1914 în America.

8

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

•

Care ar fi putut fi numele de familie al învãþãtoarei? De ce se afla învãþãtoarea la poliþie? Ce pedeapsã i-a dat poliþistul? Cum pedepseºte legea pietonii care traverseazã pe culoarea roºie a semaforului? Spune douã reguli de traversare corectã. Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre personajele textului. Scrie ºi tu o datã enunþul pe care trebuia sã-l scrie învãþãtoarea. Scrie alãturi de enunþ numãrul de cuvinte al acestuia. Calculeazã câte cuvinte avea de scris doamna învãþãtoare. (Poþi folosi un calculator.) Desparte în silabe fiecare cuvânt din al doilea enunþ al textului. Scrie din text: – 3 cuvinte formate din trei silabe; – 3 cuvinte care se terminã cu litera e. Transformã cuvintele date astfel încât sã arate mai multe obiecte: semafor masã poliþist scaun învãþãtoare femei

ªtii sã lucrezi corect? 1. Scrie cuvinte corespunzãtoare a cinci dintre produsele din oferta de mai jos.

Aminteºte-þi!

2. Obþine cuvinte noi înlocuind doar una dintre literele cuvintelor: var, joc, sare. Exemplu: tort ºort port var – joc – sare –

Ce este cuvântul? Ce este sunetul? Ce este silaba? Cum se poate schimba sensul unui cuvânt?

3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite: Exemplu: Cãciula este pentru cap, cum este mãnuºa pentru mânã. • Mânzul este pentru iapã, aºa cum iedul este pentru ..................... . • Ochii sunt pentru vedere, aºa cum urechile sunt pentru ............. . • Mistria este pentru zidar, aºa cum foarfeca este pentru .............. . 4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite. • lalea, zambilã, …………...…, …………..……, …….….…… ; • vioarã, pian, ………...….….., …….…….……, …….….…… ; • România, Germania, ..….….., …….…….……, …….….…… .

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Practic Calculeazã costul obiectelor care îþi trebuie la ºcoalã! Scrie o listã cu obiectele care îþi trebuie la ºcoalã. În dreptul fiecãruia scrie preþul. Folosind un calculator, adunã preþurile pentru a afla costul total. Nu mai pierde timpul cãutând! Pentru sertarele în care pãstrezi lucruri diferite fã un inventar ºi scrie etichete cu numele obiectelor. Lipeºte etichetele pe sertare.

Limba [i literatura român\ II

9

A, B, C, D...

2 partea 1

Pentru început… • Scrie cinci cuvinte care îþi vin în minte. Observã ce litere s-au folosi cel mai des în scrierea lor. Comparã rezultatele obþinute cu cele ale colegilor sau colegelor. • Încercuieºte literele pe care le-ai întâlnit foarte rar în scrierea cuvintelor în limba românã. W, o, L, y, e, q, k, s, I, u, i

Wiesanna

Kinder kiwi

bonaqua

Milka

Descoper\! Vocabular weekend – ultimele douã zile ale sãptãmânii a rata – a pierde

10

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

• • • • •

Despre ce este vorba în anunþ? Cum se numeºte magazinul nou deschis? Unde se aflã? Spune numele produselor cu preþ redus. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: weekend ºi a rata. • Subliniazã cuvintele care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y. • Spune cuvinte care folosesc în scrierea lor literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.

Exerseazã!

Re]ine!

1. Scrie câte un rând cu fiecare dintre literele: k, K, q, Q, w, W, y, Y. 2. Citeºte enunþurile de mai jos: • Pânã la primãria oraºului sunt doi kilometri. • Vecinul are doi porci york de peste o sutã de kilograme. • New York este un mare oraº al Americii. • Uniforma militarilor este kaki. • Kiwi este un fruct cu gust acriºor. • În camerã am un bec de 100 de waþi. • La Tokio sunt multe ºcoli de karate.

Lecþie de karate Cere învãþãtorului explicaþii despre sensul cuvintelor necunoscute. Transcrie din enunþuri numai cuvintele care conþin literele: k, K, q, Q, w, W, y, Y.

a) Toate literele care se folosesc în scrierea cuvintelor unei limbi formeazã alfabetul acelei limbi. Alfabetul limbii romãne este urmãtorul : a, A, ã, Ã, â, Â, b, B, c, C, d, D, e, E, f, F, g, G, h, H, i, I, î, Î, j, J, k, K, l, L, m, M, n, N, o, O, p, P, q, Q, r, R, s, S, º, ª, t, T, þ, Þ, u, U, v, V, w, W, x, X, y, Y, z, Z. b) Literele k, K, q, Q, w, W, y, Y se folosesc rar în scrierea cuvintelor din limba românã. Aceste cuvinte provin în cea mai mare parte din alte limbi. De aceea literele k, K, q, Q, w, W, y, Y se citesc diferit de la un cuvânt la altul. Dintre cele mai folosite cuvinte sunt: kilogram, kilometru, kiwi, spray.

3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: kilogram, kilometru, kiwi, spray, kaki. 4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise. 5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema. Poþi folosi calculatorul. Distanþa de la Bucureºti la Piteºti este de 110 kilometri. De la Piteºti la Râmnicu Vâlcea sunt 76 de kilometri. Câþi kilometri sunt de la Bucureºti la Râmnicu Vâlcea? 6. Decupeazã din ziare ºi reviste cuvinte care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y. Lipeºte aceste cuvinte pe o planºã ºi expune-o în clasã.

De prin lume adunate ªtiai cã…? În scrierea în limba japonezã se folosesc în jur de 2000 de semne. Pentru a citi un ziar este necesarã cunoaºterea unui numãr de minim 1 000 de semne. Restul pot fi „ghicite“ din mesajul pe care îl transmite textul.

Iaht ancorat în port

Limba [i literatura român\ II

11

A, B, C, D...

2 partea 2

Pentru început… Uneºte cuvintele cu imaginile corespunzãtoare. Discutaþi despre utilitatea obiectelor ilustrate. satelit microscop blender fax computer

Cite[te aici! Dicþionarul În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sens nu îl cunoaºtem. Este firesc sã fie aºa, pentru cã limba românã este foarte bogatã în cuvinte. De aceea s-au inventat dicþionarele. Acestea cuprind cuvinte ºi explicaþia lor. Cuvintele sunt aºezate într-o anumitã ordine în dicþionare, pentru ca acestea sã se putea folosi cu uºurinþã. ªtii care este aceasta?

Foloseºte-þi cunoºtinþele! De prin lume adunate ªtiai cã…? În limba arabã scrierea ºi citirea se fac de la dreapta spre stânga.

12

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

• Ce cuprinde un dicþionar? • De ce avem nevoie de dicþionare? • Scrie toate literele alfabetului în ordinea corectã. Încercuieºte-le pe acelea care nu s-au folosit în scrierea textului de mai sus. • Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Studiaþi un dicþionar. (Pe care îl veþi primi de la învãþãtor/învãþãtoare.) Observaþi ordinea în care sunt aºezate cuvintele pentru a putea rãspunde la întrebarea formulatã în mesaj. • Scrie literele vecine din alfabet. _ d _ _ r _ _ h _ _ î _ _ u _ _ þ _ _ f _ _ v _ • Scrie literele alfabetului: • de la a la g • de la m la v • de la j la r • de la s la z

ªtii sã lucrezi corect? 1. Scrie în ordine literele alfabetului: • de la ã la d; ...................................................................................................................... • de la l la r. ...................................................................................................................... 2. În cartea de telefon numele persoanelor sunt scrise în ordine alfabeticã. Scrie numele persoanelor în ordinea în care ar apãrea în cartea de telefon: Barbu Ion, Profir Elena, Andreescu Mihail, Rusu Paul, Vasilescu Dana, Kovacs Ana, Ilie Dan, Dumitrache Georgeta, Grigore Alin, Lazãr Floarea.

Aminteºte-þi! Care sunt literele alfabetul limbii române? Care este ordinea literelor în alfabet?

3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfel încât cuvintele din fiecare enunþ sã fie scrise ordine alfabeticã. ( Andrei, dungat, Anei, porumb, ºoferul, Danielei, câmpul) • Costumul ............................ este modern. • ........................................ conduce grijuliu. • Agricultorii cultivã ................................... . 4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþine cuvinte. • c, a, e • o, d, a, i • s, a, d, e • j, b, e • p, d, o • r, a, u, ,c

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Practic Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pe care le auzi la radio sau la televizor ºi al cãror înþeles nu îl cunoºti. Împreunã cu ceilalþi colegi faceþi o listã comunã de cuvinte necunoscute. Explicaþi cuvintele cu sprijinul învãþãtorului/învãþãtoarei ºi cu ajutorul dicþionarului. Aºezaþi-le apoi în ordine alfabeticã ºi realizaþi un dicþionar al clasei. Reþine explicaþiile cuvintelor de pe lista ta.

Limba [i literatura român\ II

13

La televizor

3 partea 1

Pentru început… Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.

Cite[te aici! Alegerea unui televizor Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu! El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþifice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment. Dacã nu aveþi televizor, poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diagonalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi instala, la calitatea imaginii ºi la numãrul de canale. Interesaþi-vã la magazin dedurata garanþiei ºi de locul unde vã puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã convinã preþul. Spor la cumpãrãturi! ___________

Vocabular aparat electrocasnic – aparat electric folosit în gospodãrie (fier de cãlcat, aspirator, maºinã de spãlat º.a.) diagonalã – distanþa de la un colþ la altul al ecranului televizorului. defecþiune – stricãciune

14

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

• Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul pentru a afla sensul lor. • Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor? • Cât timp ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului? • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor?

Descoper\! • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct. • Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri. • Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.

Exerseazã! 1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã: – Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã! – ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? – În ce oraº locuieºti? – Sunã-mã imediat ce ajungi acasã!

Re]ine! În vorbire putem formula cu uºurinþã întrebãri, ne putem exprima mirarea, bucuria, nemulþumirea folosindu-ne de schimbãri ale vocii, de intonaþie. În scris intonaþia este redatã cu ajutorul semnelor de punctuaþie. • Punctul (.) aratã în scris cã prin enunþul formulat se transmite o informaþie. • Semnul întrebãrii (?) se foloseºte în scris la sfârºitul enunþurilor care exprimã întrebãri, prin care se cer informaþii. • Semnul exclamãrii (!) se foloseºte pentru a exprima un salut, un îndemn, o mirare, o poruncã, o rugãminte, un sfat etc.

2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime: – un salut; – o poruncã; – o strigare; – un îndemn. 3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile: – Pot veni peste o jumãtatate de orã. – Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf. – Nu-þi pot rãspunde. 4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã foloseºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. Dicteazã colegului/colegei, folosind intonaþia potrivitã, trei dintre propoziþiile formulate. 5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite. • Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine • Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou • Cu cine vei veni mâine • În oraº se construieºte o ºosea nouã • Spre searã a încetat ploaia

De prin lume adunate ªtiai cã…? Prima televiziune nu a avut sunet ºi imaginea era alb-negru, fãrã alte culori. Primul televizor s-a vândut în Statele Unite in 1938. Din 1960 s-au introdus: televiziunea color ºi a apãrut televiziunea prin cablu care permite accesul pe mai multe canale tv.

Limba [i literatura român\ II

15

La televizor

3 partea 2

Pentru început… Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.

Cite[te aici! Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã! Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin. Astãzi, la ora 17:0 00, în cadrul emisiunii Furia naturii, programul ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci când se dezlãnþuie instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortit sã simtã pe propria piele acþiunea distrugãtoare a naturii. De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami – vremea nu poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri. Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!

De prin lume adunate ªtiai cã…? Cele mai multe victime ale unui tsunami s-au înregistrat la 26 decembrie 2004. Seria de valuri s-a datorat unui cutremur puternic, ce a avut loc pe fundul oceanului. Valul a ucis peste 150 000 de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº alte 5 milioane.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te de dicþionar. • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care prezintã filmul. • Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã participi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

Vrei s\ câ[tigi un televizor? Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea: La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes! Numele [i prenumele Adresa R\spunsul la întrebare

Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr. 7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs. Foloseºte informaþiile din articol. • Completeazã talonul pentru concurs.

16

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

ªtii sã lucrezi corect? 1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care: • dai o informaþie despre starea vremii; ___________________________________________________ • ceri o informaþie de la farmacie; ___________________________________________________ • îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten; ___________________________________________________ • dai un sfat unui coleg. ___________________________________________________

Aminteºte-þi! Ce sunt semnele de punctuaþie? Când se folosesc: punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii?

b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare. 2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite: • Cum te-am vãzut, am înþeles cã vom fi prieteni • Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme • Ce mare ai crescut • Ce medicament îmi recomandaþi • Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni 3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor: • Cât ......................................................................................................... ? • Cât ......................................................................................................... ! • Cât ......................................................................................................... .

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Practic Realizaþi la nivelul clasei o listã de întrebãri (un chestionar) pentru a afla care sunt preferinþele TV ale persoanelor din comunitatea în care locuiþi. Întrebãrile se pot referi la: • posturile TV preferate; • emisiunile vizionate; • cele mai urmãrite ºtiri; • orele de difuzare; • prezentatori etc. Formulaþi întrebãrile stabilite unor persoane cunoscute (cel puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile. Cu ajutorul învãþãtorului/învãþãtoarei grupaþi informaþiile obþinute pentru a afla care sunt preferinþele majoritãþii persoanelor chestionate.

Limba [i literatura român\ II

17

Înþelepciune...

4 partea 1

Pentru început… Discutaþi despre înþelesul proverbului: Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere!

Cite[te aici! Doi cãlãtori dupã Alexandru Mitru Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bãtrân – învãþãtorul celuilalt, celãlalt un flãcãu în toatã legea. Bãtrânul se chinuia sã-l înveþe pe cel tânãr cum sã se poarte în viaþã cu cinste, dreptate ºi vrednicie. Mergând ei aºa, se trezesc cã le apare în cale un urs. Flãcãul, înspãimântat, fuge ºi, folosindu-ºi sprinteneala, se caþãrã într-un copac. Bãtrânul, ce sã facã? De fugit nu putea, iar de cãþãrat în copac, nici atât. Rãmas singur la îndemâna fiarei, se aruncã la pãmânt ºi se preface mort. Ursul se apropie, îl miroase. Îl crede mort. ªi, cum ursul nu se atinge de mortãciuni, pleacã mai departe. Dupã ce primejdia trece, flãcãul coboarã din copac ºi-l întreabã pe bãtrân ce i-a spus ursul la ureche. Bãtrânul i-a rãspuns cã ursul i-a zis sã nu mai plece vreodatã la drum cu oameni care de fricã te pãrãsesc la cea dintâi primejdie.

Descoper\! 1. Subliniazã cuvintele din text care conþin grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi. Desparte cuvintele subliniate în silabe. Observã prin câte sunete sunt redate grupurile de litere amintite. 2. Stabileºte numãrul de litere ºi de sunete pentru fiecare cuvânt subliniat.

1. Rãspunde la întrebãri: • Cine erau cei doi cãlãtori? • Ce a fãcut fiecare când a venit ursul? • De ce ursul nu l-a atacat pe bãtrân? 2. Explicã rãspunsul pe care bãtrânul i l-a dat feciorului. 3. Marcheazã cu X proverbul care se potriveºte textului. Motiveazã alegerea. Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine! Vorba dulce mult aduce. Prietenul la nevoie se cunoaºte. 4. Stabileºte înþelesul pe care îl are cuvântul trezeºte în fiecare dintre enunþuri: • În fiecare dimineaþã se trezeºte la ora ºapte. • Când sã plece, se trezeºte la uºã cu vecinul sãu. • La începutul primãverii ursul se trezeºte din amorþealã. • Cântecul acesta îmi trezeºte amintiri.

18

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Exerseazã!

Re]ine!

1. Scrie în dreptul fiecãrui cuvânt numãrul de silabe, sunete ºi litere. concert – unchi –

genunchi – ginere –

ochelari – cizmã –

ghimpe – îngheþ –

2. Transformã cuvintele din parantezã astfel încât sã denumeascã mai multe obiecte: copac – ghiveci – pereche –

regi – luncã – fag –

Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi se redau fiecare printr-un singur sunet. Cuvintele care conþin aceste grupuri de litere pot avea mai multe litere decât sunete. Exemplu: ceartã – se scrie cu 6 litere, se pronunþã 5 sunete (grupul ce este redat printr-un singur sunet).

3. Identificã în careu cel puþin ºase cuvinte care sã conþinã unul dintre grupurile de litere ce, ci, che, chi. Scrie-le în caiet. C

U

C

I

C

C

U

R

E

C

H

E

C

E

R

C

E

P

H

C

U

H

N

A

I

H

R

I

A

C

P

I

I

N

R

E

4. Scrie câte douã cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile de litere: ce, ci, ce gi, ge, chi, ghe, ghi. 5. Completeazã enunþurile folosind cuvântul potrivit: celeilalte, celelalte, celorlalþi, celãlalt, cealaltã, celuilalt. • În colþul camerei se afla biblioteca. • Pe drum s-a întâlnit cu ......................... rude. • Bicicletele ......................... concurenþi erau noi. • I-am cumpãrat bilet la ......................... tren. • ......................... zi a fost mai cãlduroasã. • Am împrumutat cartea ......................... coleg.

De prin lume adunate În mod normal, urºii nu atacã oamenii, dar îºi apãrã puii ºi hrana. Încercaþi sã nu luaþi niciodatã prin surprindere un urs! Faceþi zgomot, vorbiþi tare sau folosiþi clopoþei pentru a vã semnala prezenþa. Dacã, în timp ce vã plimbaþi, vã întâlniþi cu un urs, respectaþi spaþiul animalului ºi rãmâneþi la o distanþã mare de el. În nici un caz sã nu o luaþi la fugã! În mod normal, ursul se ridicã pe labele din spate dacã este surprins sau alarmat. Este un animal periculos, care nu se teme de om.

Limba [i literatura român\ II

19

Înþelepciune...

4 partea 2

Pentru început… Spuneþi pe rând câte un proverb cunoscut.

Cite[te aici! Musca la arat de Alexandru Donici

Vocabular deºartã – nefolositoare, zadarnicã, fãrã rost

De la arat un plug Venea încet spre casã ªi, la un bou pe jug O muscã s-aºezasã. Iar ei, spre-ntâmpinare, O altã muscã-n zbor Îi face o-ntrebare: – De unde, dragã, sorã ? – ªi mai întrebi de unde!

Ei musca îi rãspunde C-un aer supãrat. Au nu pricepi ce facem? Nu vezi cã noi ne-ntoarcem Din câmp, de la arat? Spre lauda deºartã Mulþi zic: noi am lucrat, Când ei lucreazã-n faptã Ca musca la arat.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! De prin lume adunate În zicãtorile româneºti musca este uneori amintitã. Se întâmplã sã auzim expresii ca: Te bagi ca musca-n lapte! Te simþi cu musca pe cãciulã! Nu toate muºtele fac miere!

1. Scrie forma corectã a cuvintelor: se aºezasã – sor – au nu pricepi – 2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text. • Boul se întorcea ........................... de la ........................... . • Musca stãtea pe ........................... boului. • Pe drum se întâlneºte cu ........................... . • Îi spune acesteia cu ........................... cã se întoarce de la arat. 3. Scrie în caiet ultimele patru rânduri ale textului. Discutaþi în clasã despre înþelesul acestora. 4. Ai vãzut pe cineva purtându-se ca musca despre care se povesteºte în text? Dacã da, prezintã colegilor aceastã întâmplare. 5. Identificã în text cuvinte care conþin grupul de litere ce. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

20

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

ªtii sã lucrezi corect? 1. Citeºte cu atenþie cuvintele din fiecare ºir. Ordoneazã-le pentru a obþine proverbe. • lauda, de sine, a bine, nu, miroase; • e, prostia, bunã, sorã, cu fudulia; • carte, parte are, are,cine. 2. Completeazã proverbele de mai jos folosind cuvintele potrivite din parantezã. • Cine se scoalã de dimineaþã .......... ajunge. ( la serviciu, departe, acolo) • Cine sapã .............. altuia, cade singur în ea. (câmpul, grãdina, groapa) • Pomul se cunoaºte dupã roade, iar omul dupã ............ . (nume, fapte, chip).

Aminteºte-þi! Cum se pronunþã grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi?

3. Completeazã spaþiile libere cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe sau ghi. deoare___ deoa___ un___ in___ner ___p ___readã un___e ___mpe 4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: margine, genunchi, ceainic. 5. Taie cuvântul scris greºit. • Pe cer/ger au apãrut stele. • Doresc sã vã ghem/chem în vizitã. • Iarna este cel mai rece/rege anotimp. • Cina/China va fi la ora 19. • El este un unchi/unghi din partea mamei.

Rezultatul tãu:

☺

Practic Realizaþi la nivelul clasei o colecþie de proverbe. Pe o coalã de carton scrieþi-le pe acelea pe care le-aþi citit în acest capitol. Aflaþi din cãrþi sau de la cunoscuþi ºi alte proverbe ºi completaþi planºa. Fiecare dintre voi trebuie sã scrie cel puþin trei proverbe.

Observaþii

Limba [i literatura român\ II

21

În excursie

5 partea 1

Pentru început… Pe rând, completaþi enunþul: Aº merge în excursie .................................. .

Cite[te aici! Veeºti bune Alexandru, vãrul meu, a venit la mine exact înainte de a pleca la ºcoalã. Era extraordinar de fericit. Mã invita într-o excursie la munte. Mi-a explicat cã a luat examenul pentru permisul de conducere ºi cã doreºte sã fiu alãturi de el când va merge la acest drum mai lung. Am acceptat invitaþia ºi am fixat împreunã ziua în care vom pleca.

Vocabular a accepta – a fi de acord, a primi am fixat – (aici) am stabilit, am hotãrât

Descoper\! • Observã cum a fost aºezat textul precizând: – poziþia titlului; – aºezarea rândurilor textului faþã de marginea din stânga a casetei; – ce legãturã existã între rândurile scrise mai departe de marginea casetei ºi momentele importante prezentate în text. • Observã cum au fost aliniate la stânga rândurile textului. Ce legãturã existã între rândurile scrise mai înspre dreapta ºi momentele importante prezentate în text? • Subliniazã în textul mesajului cuvintele care conþin litera x. • Pronunþã cuvintele subliniate pe silabe. • Formuleazã oral enunþuri în care cuvântul fixat sã aibã alt înþeles decât cel din text.

22

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Exerseazã!

Re]ine!

1. Transcrie textul Veºti bune respectând aºezarea titlului ºi scrierea cu alineat. 2. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text care conþin litera x. 3. Citeºte cuvintele pe silabe ºi apoi în întregime. Pronunþã corect! sa-xo-fon e-xa-men ex-plo-zi-e xi-lo-fon e-xer-sat ex-po-zi-þi-e ma-xi-mum ta-xa-tor ex-tem-po-ral

Titlul textului se scrie la mijlocul rândului. Între titlu ºi text se lasã spaþiu liber. Enunþurile care încep o idee sau un moment nou se scriu mai spre interiorul rândului, altfel spus, cu alineat. Litera x se citeºte cs sau gz.

4. Scrie în dreptul cuvintelor cs sau gz dupã sunetele ce corespund literei x. toxic – exemplu – examen – exact – text – pix – box – fixator – box – 5. Descoperã în coloana alãturatã cuvintele care lipsesc. Scrie-le în spaþiile punctate. • Calculatoare ........................ la cele mai mici preþuri! • Nu cumpãra produse ................................................ ! • Cu ................... noastre ajungeþi mereu la ............... ! • Nu ............................................................ în localitate! • ............................ zugrãveli de cea mai bunã calitate!

executãm claxonaþi fix excepþionale expirate taxi

6. Dã exemplu de trei cuvinte care conþin x. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. Dicteazã apoi propoziþiile unui coleg. Verificaþi-vã lucrãrile cu ajutorul învãþãtorului. _________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

De prin lume adunate ªtiai cã…?

_________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ _________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________ ___________________________________________________

Pentru a te înscrie la examenul de obþinere a permisului de conducãtor auto trebuie sã ai cel puþin 18 ani, sã termini cursurile primare ºi sã urmezi cursurile unei ºcoli de ºoferi.

Limba [i literatura român\ II

23

În excursie

5 partea 2

Pentru început… 1. Spune ce vezi în imaginea alãturatã. Întoarce manualul cu scrisul invers ºi priveºte din nou. Ce observi? 2. Cu ce poþi asemãna stâncile din imaginile de pe paginã?

Cite[te aici! Babele din Bucegi

Vocabular peþitor – persoanã care cere în cãsãtorie pe cineva

De prin lume adunate ªtiai cã…? În Egipt existã o statuie numitã Sfinxul. Aceasta seamãnã foarte bine cu Sfinxul din þara noastrã.

24

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Dacã mergi în excursie în Bucegi, nu uita trebuie sã vezi Sfinxul ºi Babele. Pentru aceste stânci cioplite de vânturi ºi ploi existã câte o legendã. Fiecare încearcã sã explice formele ciudate ale acestor pietre. Despre Babe se povesteºte cã sunt Dochia ºi oile ei transformate în stane de piatrã. Dochia era o fatã de împãrat care a fugit în munþi de teama unui peþitor, duºman de-al tatãlui sãu. Îmbrãcatã ca o babã, cu nouã cojoace, ea a urcat spre culmile Bucegilor în luna martie, când vremea era schimbãtoare. Pe drum ºi-a aruncat unul câte unul cojoacele, cãci vremea pãrea cã se încãlzeºte. Când a ajuns în vârful muntelui, s-a pornit deodatã o furtunã amestecatã cu ploaie ºi omãt. Dochia ºi mioarele ei au fost transformate de frigul cel cumplit în stane de piatrã. Ele amintesc de zilele schimbãtoare ale lunii martie.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • • • • • •

Ce sunt Babele din Bucegi? Cum spune legenda cã au apãrut ele? Cum se numesc primele nouã zile ale lunii martie? Câte alineate s-au folosit în scrierea textului? Transcrie din text numai enunþurile care sunt scrise cu alineat. Identificã în text cuvintele care conþin x. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

ªtii sã lucrezi corect? 1. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând cuvântul scris corect. • Egzerciþiul/Exerciþiul de la matematicã a fost uºor. • Am ajuns exact/egzact când a început meciul de bocs/box. • De la alimentele expirate/ecspirate ne putem intocsica/intoxica. 2. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine logicã. Copiazã primul fragment. Respectã scrierea cu alineat. A luat o turmã de mioare ºi, pentru cã era vreme rea, s-a îmbrãcat cu nouã cojoace. Astfel îmbroboditã, a pornit spre munte. Într-o zi, fiul împãratului vecin a pornit rãzboi împotriva tatãlui Dochiei cu gândul de a pune mâna pe ea. Biata fatã când a aflat acestea a hotãrât sã fugã în munþi, sã se ascundã pânã va trece pericolul. Pe drum întâlnea ghiocei ºi toporaºi care anunþau primãvara. În ziua dintâi a lui martie a fost aºa de cald, încât Dochia a aruncat un cojoc din cele nouã.

3. Descoperã în careul alãturat cel puþin cinci cuvinte care conþin x. Scrie-le în caiet. A L B E C M

L T O X I C

E A X I F X

X X I S E B

F A G T L O

A X E F I X

X E N O X E

Aminteºte-þi! Cum se aºazã un text în paginã? Prin ce literã se exprimã grupul de sunete cs sau gz ?

Practic Imagineazã-þi cã faci reclamã produselor ilustrate mai jos. Scrie pe o foaie enunþuri prin care sã atragi atenþia asupra acestor produse. Foloseºte în fiecare enunþ unul dintre cuvintele: excepþional, extraordinar, exact, maximum sau alte cuvinte care conþin litera x. Ilustreazã pagina.

4. Scrie cinci nume de persoane în scrierea cãrora se foloseºte litera x.

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Limba [i literatura român\ II

25

Sã stãm de vorbã

6 partea 1

Pentru început… Imagineazã-þi cã ai economisit o mie RON. Ce ai face cu ei? Motiveazã alegerea.

Cite[te aici! Astãzi directorul ºcolii m-a anunþat cã am primit pentru clasã suma de o mie RON. M-a întrebat cum vom folosi aceºti bani. Nu am ºtiut ce sã-i rãspund. Am promis cã voi discuta cu voi ºi vom gãsi împreunã o soluþie.

Pentru situaþia ilustratã precizeazã: • Cine este persoana care transmite informaþia? • Cui transmite ea informaþia? • Ce informaþie este transmisã? • Formuleazã un enunþ pe care l-ar putea formula o persoanã care a primit informaþia.

Descoper\! • Noteazã trei idei pe care le-ai avea tu pentru a cheltui banii în folosul clasei. • Formaþi grupe de câte cinci cursanþi. Prezentaþi-vã fiecare ideile. Discutaþi ºi întocmiþi apoi lista ideilor comune. Numiþi un reprezentant al grupei care sã prezinte rezultatul discuþiilor voastre. • Marcheazã cu X în lista de mai jos regulile pe care le-aþi respectat în timpul discuþiilor cu ceilalþi colegi/colege. ai ascultat cu atenþie ideile transmise de celelalte persoane; ai formulat întrebãri atunci când nu ai înþeles ceva; nu l-ai întrerupt pe cel care a vorbit; nu ai vorbit în acelaºi timp cu cel care-ºi prezenta ideile; þi-ai prezentat pãrerea vorbind clar, suficient de tare ºi de rar, pe înþelesul celorlalþi; ai oferit rãspunsuri la întrebãrile care þi s-au adresat. Ce alte reguli ai respectat în timpul discuþiilor? 26

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Exerseazã!

Re]ine!

1. Pentru fiecare situaþie ilustratã precizeazã cine este vorbitorul ºi ascultãtorul sau ascultãtorii. Formuleazã câte un mesaj potrivit situaþiilor prezentate.

vorbitor: ________________ ascultãtor: _______________ vorbitor: ________________ ascultãtor: _______________

În comunicarea oralã (prin vorbire), cel care transmite informaþia se numeºte vorbitor, iar cel care o primeºte se numeºte ascultãtor. Informaþia poartã numele de mesaj. Comunicarea în care persoanele care participã sunt pe rând ascultãtor ºi vorbitor se numeºte dialog. În scris, intervenþia fiecãrei persoane în dialog se marcheazã cu linie de dialog (–). Linia de dialog se scrie întotdeauna cu alineat.

De prin lume adunate vorbitor: ________________ ascultãtor: _______________

2. Transcrie în caiet numai enunþurile adevãrate: – oamenii care vorbesc aceeaºi limbã pot comunica; – dacã douã persoane nu se cunosc, nu pot vorbi; – când cineva vorbeºte, nu trebuie sã-l întrerupem; – pentru a înþelege un mesaj trebuie sã fim atenþi la vorbitor; – când o persoanã vorbeºte cu tine, trebuie sã o priveºti; – putem comunica numai cu persoane de vârsta noastrã. 3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog pe o temã la alegere (un film pe care l-aþi vãzut amândoi, preferinþele culinare, cele mai reuºite petreceri la care aþi participat).

Sfaturi În timpul comunicãrii orale, trebuie sã respecþi anumite reguli: ca vorbitor: • pronunþã mesajele vorbind clar, suficient de tare ºi de rar, pentru a fi înþeles; • foloseºte cuvinte pe care le înþeleg partenerii de discuþie; • priveºte ascultãtorul sau ascultãtorii; • nu interveni înt-o discuþie deja începutã fãrã sã ceri permisiunea celor care deja vorbesc. ca ascultãtor: • nu-l întrerupe pe cel care vorbeºte ºi nu vorbi în acelaºi timp cu el; • priveºte vorbitorul ºi ascultã-l cu atenþie; • formuleazã întrebãri dacã nu ai înþeles mesajul transmis de vorbitor.

Limba [i literatura român\ II

27

Sã stãm de vorbã

6 partea 2

Pentru început… Aºezaþi-vã în cerc. Discutaþi despre meseria pe care o aveþi sau doriþi sã o aveþi. Respectaþi în timpul dialogului regulile de ascultare ºi de vorbire.

Cite[te aici!

De prin lume adunate ªtiai cã...? Existã ºi limbi artificiale, precum Esperanto, care au fost create pentru a fi uºor de învãþat ºi utilizate ca a doua limbã? Anumiþi lingviºti, precum J.R.R. Tolkien, au creat limbi fantastice, deseori doar cu scop literar. Una din limbile lui Tolkien se numeºte Quenya ºi include alfabet ºi pronunþie proprie.

Societate comercialã angajeazã vânzãtori, electricieni, zidari, croitori, menajere ºi muncitori necalificaþi, cu vârste cu vârste cuprinse între 18 ºi 40 de ani. Salariu atractiv! Persoanele interesate sunt aºteptate la sediul nostru din strada Câmpineanu numãrul 43, în fiecare joi între orele 9-13. Programãri la telefonul 356728.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Rãspunde oral la întrebãri. • Cui se adreseazã anunþul? • Pentru ce meserii face angajãri? • Ce trebuie sã facã persoanele interesate? 2. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã cã unul dintre voi este cel interesat de angajare, iar celãlalt angajatorul. Purtaþi dialoguri potrivite urmãtoarelor situaþii: – programarea pentru întâlnire; – discuþia despre condiþiile angajãrii. Cereþi cât mai multe informaþii de la persoana cu care vã aflaþi în dialog. Oferiþi, la rândul vostru, rãspunsuri la întrebãrile partenerului de dialog. 3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog care ar putea avea loc între vânzãtor ºi cumpãrãtor. Cumpãrãtorul trebuie sã precizeze ce doreºte sã cumpere, sã cearã informaþii despre produsul pe care doreºte sã îl cumpere, sã decidã dacã ia sau nu produsul, în funcþie de informaþiile primite. Vânzãtorul trebuie sã prezinte calitãþile produsului ales de cumpãrãtor, sã-l convingã pe acesta sã-l cumpere. – Bunã ziua! Aº dori sã-mi arãtaþi ......................................................... – Bunã ziua! .............................................................................................. – .................................................................................................................. – .................................................................................................................. – ..................................................................................................................

28

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

ªtii sã lucrezi corect? 1. Scrie un mesaj potrivit fiecãrei situaþii ilustrate în fotografiile urmãtoare:

Aminteºte-þi! 2. Marcheazã cu X în casetele corespunzãtoare situaþiilor care prezintã un dialog: persoanã citeºte ziarul; persoanã vorbeºte la telefon cu alta;

Care sunt elementele comunicãrii orale? Ce este un dialog? Ce reguli trebuie sã respecte partenerii de dialog? Cum se marcheazã în scris dialogul?

persoanã cere informaþii unui prieten despre programul TV; persoanã felicitã pe alta cu ocazia unei sãrbãtori; persoanã prezintã ºtirile la televizor. 3. Completeazã în scris dialogul cu enunþuri potrivite. – De unde vii aºa târziu? – ............................................................................................................. – Te vãd cam obosit. – ............................................................................................................. – Te sfãtuiesc sã te odihneºti la sfârºitul acestei sãptãmâni! – .............................................................................................................

Rezultatul tãu:

☺

Practic Realizaþi la nivelul clasei un afiº cu titlul LEGI ALE CLASEI. Introduceþi în aceastã listã reguli de comportare civilizatã ºi de comunicare corectã. Expuneþi afiºul în clasã. Respectaþi legile formulate!

Observaþii

Limba [i literatura român\ II

29

Despre dialog

7 partea 1

Pentru început… Formaþi grupe de 3, 4, 5 ºi 6 cursanþi. Imaginaþi-vã cã acum vã întâlniþi pentru prima data. Prezentaþi-vã unul altuia strângându-vã mâinile. Câte strângeri de mânã au fost în grupul vostru?

Cite[te aici! Confuzie

Vocabular

– Bunã ziua! – Sãrutmâna! – Mã bucur tare mult sã vã revãd! V-aþi schimbat de când nu ne-am vãzut. – Se poate. – Îmi pãreaþi mult mai înalt când v-am întâlnit prima datã. Parcã eraþi ºi mai blond. – Nu prea cred, doamnã. Poate am mai încãrunþit, dar în nici un caz nu am fost blond. – Vã spun sigur cã aºa este! În plus, acum sunteþi ºi mai slab, domnule Georgescu! – Dar eu nu mã numesc Georgescu, doamnã. Numele meu este Marinescu. – Cum? Nici Georgescu nu vã mai cheamã? Imposibil! ___________

• Ce persoane participã la dialog? • Formaþi perechi ºi citiþi textul pe roluri. • Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate. • Ce este amuzant în acest text? • Formulaþi o propoziþie în care sã folosiþi cuvântul explicat la vocabular. • Scrie cel puþin trei nume de persoane care sã se termine în „escu”. • Copiazã primele patru alineate ale textului respectând regulile de aºezare în paginã.

confuzie – faptul de a lua pe cineva drept altcineva

Descoper\! • • • • •

30

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

De cine ºi cum a fost început dialogul? Cum ar fi început dialogul dacã întâmplarea s-ar fi petrecut seara? Dar dacã ambele personaje erau bãrbaþi? Cum se putea încheia dialogul dintre cele douã persoane? Ce ar fi putut spune domnul Marinescu încã de la început pentru a nu da doamnei ocazia de a continua dialogul?

Exerseazã! 1. Spune în ce situaþii se pot folosi urmãtoarele formule de iniþiere ale unui dialog: a) – Bunã ziua! Puteþi sã-mi spuneþi cât e ceasul? b)– Fiþi amabilã, când pleacã urmãtorul tren cãtre Iaºi? c)– Salut! Ai auzit cã ...........? d)– Alo, bunã dimineaþa! Sunt Adrian Popescu ............ 2. Gãseºte formule potrivite de încheiere a dialogului pentru urmãtoarele situaþii: • te desparþi de o rudã care þi-a fãcut o vizitã; • îþi iei rãmas bun de la vecinii de compartiment, dupã o lungã cãlãtorie cu trenul; • pãrãseºti cabinetul doctorului dupã o consultaþie; • închei o convorbire telefonicã prin care ai cerut o informaþie. 3. Formaþi perechi ºi continuaþi dialogul început mai jos: – Spuneþi-mi, vã rog, cum aº putea sã ajung la .................................... – .................................................................................................................. – .................................................................................................................. – .................................................................................................................. – .................................................................................................................. – Mulþumesc! 4. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã urmãtoarea situaþie: unul este doctorul, iar celãlalt este pacientul. Doctorul, care are un program foarte încãrcat, îi fixeazã pacientului consultaþia urmãtoare într-o zi în care pacientul are un examen. Purtaþi un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod convenabil pentru amândoi. Prezentaþi colegilor soluþia gãsitã.

Re]ine! Un dialog cuprinde formule de iniþiere (început), de menþinere (pãstrare, continuare) ºi de încheiere. Formulele de iniþiere pot fi: Bunã ziua!, Salut!, Sãrutmâna, Fiþi amabil, Vã rog!, Fiþi amabil! Îmi permiteþi? Formule de menþinere pot fi: Ce crezi despre…? Pãrerea mea este cã…, Este interesant…, Dimpotrivã, eu cred cã…, Am observat cã…, Chiar aºa? Formule de încheiere pot fi: La revedere! Vã salut!, Succes!, Pe mâine!, Drum bun!, Îþi mulþumesc! Formulele de iniþiere, menþinere ºi încheiere ale dialogului se folosesc diferit, în funcþie de relaþiile în care se aflã persoanele participante la dialog.

De prin lume adunate – Ce iei cînd te doare capul? – O aspirinã. – ªi cînd te dor picioarele? – Maºina. Scrie ºi tu... ................................................. ................................................. ................................................. ................................................. ................................................. ................................................. ................................................. ................................................. .................................................

Limba [i literatura român\ II

31

Despre dialog

7 partea 2

Pentru început… Discutaþi despre mijloacele prin care persoanele îºi pot transmite mesaje. Pentru fiecare stabiliþi dacã mesajele se transmit oral sau în scris.

Cite[te aici! La poºtã dupã I.L. Caragiale – Vã rog, nu a venit o scrisoare pentru mine? – Nu. Dar de unde sã vinã? – ªtiu eu? De la cineva. – Dar cum vã cheamã pe dumneavostrã? – Ion Popescu. – Îmi pare bine. Fiþi sigur cã vã vom anunþa imediat ce va sosi ceva. – Mersi! – Dar unde staþi dumneavoastrã? – La mãtuºa mea. – Mersi! – Salutare!

I.L. Caragiale

De prin lume adunate Pânã la introducerea timbrelor poºtale, transportul unei scrisori era plãtit de cel care primea scrisoarea. Taxa plãtitã era calculatã în funcþie de greutatea plicului ºi de distanþã. Primele timbre poºtale au apãrut în anul 1840 în Anglia ºi s-au folosit în locul taxelor. Costul timbrului era suportat, ca ºi acum, de cãtre cel care trimitea scrisoarea.

32

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • • • • • •

Ce persoane participã la dialog? De ce venise domnul Ion Popescu la poºtã? Identificã formulele de iniþiere ºi de încheiere a dialogului. Care este personajul care a menþinut dialogul? Citiþi textul pe roluri. Dacã Ion Popescu ar fi avut la poºtã o scrisoare, funcþionarul ar fi ºtiut cã lui îi este adresatã? De ce? • Transcrie ultima întrebare pe care funcþionarul i-a adresat-o domnului Popescu. • Ce rãspuns ar fi trebuit sã dea Ion Popescu?

ªtii sã lucrezi corect? 1. Completeazã dialogul cu formule de iniþiere ºi încheiere potrivite. – ................................................................................................................. – Nu, nu avem. Abia mâine sosesc aceste reviste. – ................................................................................................................. – Încercaþi pe la ora cinci. – ................................................................................................................. 2. Copiazã dialogul de mai jos punând enunþurile în ordine fireascã. – Cred cã în jurul prânzului. – Cu plãcere. La revedere! – Alo, bunã ziua! Sunt Andreea Voinea. Aº dori sã vorbesc cu Daniel. – Vã mulþumesc. Voi reveni cu un telefon. – Bunã ziua! Îmi pare rãu, Daniel nu este acasã. – Bunã ziua! – Cred cã în jurul prânzului. – Îmi puteþi spune când se întoarce?

Aminteºte-þi! Care sunt formulele folosite într-un dialog? Care sunt regulile pe care trebuie sã le respectãm într-un dialog oral?

3. Marcheazã cu câte X înaintea formulãrilor care menþin dialogul: Ce vrei sã spui? Ah, mi-am adus aminte! Hai, cã mã grãbesc! Spune mai repede! Mai explicã-mi, te rog, Este interesant, o data! mai povesteºte-mi! 4. Scrie un dialog potrivit urmãtoarei situaþii: mergi la un coleg sã-l rogi sã meargã cu tine la film. Acesta nu poate veni pentru cã are alt program. Stabiliþi împreunã sã mergeþi într-o altã zi.

Practic Sã dialogãm fãrã sã ne certãm!

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Este neplãcut sã ni se spunã atunci când discutãm cu cineva cuvinte ca : nu ai dreptate, tu sã taci, ba nu e aºa, lasã-mã în pace etc. Urmãriþi în dialogurile voastre formulãri care vã deranjeazã pe voi sau pe ceilalþi. Notaþi-le. Discutaþi în clasã ºi, cu sprijinul învãþãtorului, gãsiþi formule potrivite prin care vã puteþi spune pãrerea fãrã a-l deranja pe celãlalt ºi fãrã a vã certa. De exemplu: în loc de: „Nu ai dreptate” – „eu vãd altfel lucrurile sau mie mi se pare cã” …

Limba [i literatura român\ II

33

Cartea

8 partea 1

Pentru început… Completeazã proverbul folosind cuvântul potrivit din parantezã. Cine are ………….. are patru ochi. (aragaz, carte, ochelari, atenþie) Discutaþi despre înþelesul proverbului.

Cite[te aici! Clãtite Ingrediente: 2 ouã, fãinã, lapte, sare. Mod de preparare: la început se bat ouãle cu puþinã sare pânã devin spumã. Se adaugã fãinã albã puþin câte puþin, pânã se îngroaºã compoziþia. Se toarnã laptele ºi se obþine o compoziþie subþire ca smântâna. Clãtitele se prãjesc la foc potrivit într-o tigaie unsã cu puþin ulei. Întâi se rumenesc pe o parte, apoi cu vârful cuþitului, ca sã nu se rupã, se întorc pe partea cealaltã. Mod de servire: fiecare poate hotãrî, dupã preferinþã, cu ce va umple clãtitele: cu dulceaþã, cu ciocolatã, brânzã dulce sau sãratã, ciuperci. Poftã bunã! ___________

• Care sunt ingredientele necesare preparãrii clãtitelor? • Marcaþi cu X enunþurile adevãrate: Clãtitele se preparã cu ouã prãjite. Compoziþia trebuie sã fie subþire ca smântâna. Clãtitele se coc la cuptor. Pentru a fi bine coapte, clãtitele se rumenesc pe ambele pãrþi. Clãtitele se pot umple cu brânzã dulce.

Descoper\! Vocabular ingredient – substanþã care intrã în compoziþia unui aliment sau a unui medicament

34

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

• În textul reþetei încercuieºte cuvintele care conþin literele î sau â. Transcrie pe o coloanã pe cele care conþin â ºi pe alta pe cele care conþin î. Observã poziþia acestor litere în cuvinte. • Dintre imaginile cãrþilor alãturate textului alege-o pe aceea în care este scrisã reþeta de clãtite. • Citeºte de pe copertã alte informaþii despre carte. • Despre ce crezi cã este vorba în celelalte volume? • Ce cuprinde o carte între copertele sale?

Exerseazã! 1. Completeaza casetele cu î sau â. nsorit

stãp

c

mpie

v

at

t

nc

st

lp

nt

n

nzãtor

ngheþatã c

ntar

ntat

p

r

rziere

m

r

it

2. Taie cuvântul scris greºit în enunþurile de mai jos: • La ânceputul/începutul zilei discutãm despre ºtirile din ziar. • Cîntecul/Cântecul acesta este nou. • Am înþeles/ânþeles cã nu putem întârzia/ântîrzia. • Bãtrînul/Bãtrânul coborî/coborâ cu greu din autobuz. • La prânz/prînz mâncãm/mîncãm împreunã/âmpreunã. 3. Transformã cuvintele dupã model: gând  îngândurat drept  aspru  vioi  aripã  soare  sãmânþã  crunt 

rãu  fum  departe  mireasmã 

4. Completeazã enunþurile: • Titlul ºi ........................... unei cãrþi sunt scrise pe ............................ . • Filele cãrþii sunt prinse în ............................ . • Cãrþile se pot cumpãra de la ................................ sau împrumuta de la ............................ . • O foaie are douã ............................ .

Re]ine! Literele î ºi â redau acelaºi sunet. Se scrie î întotdeauna la începutul sau la sfârºitul cuvântului. De cele mai multe ori, în interiorul cuvântului se scrie â. O carte este alcãtuitã din: filã sau foaie coperte (coperþi) cotor paginã O filã are douã pagini. Fiecare paginã este numerotatã. Pe copertã sunt scrise: titlul cãrþii, numele autorului, editura, anul apariþiei.

Imagine din biblioteca unei ºcoli. Viziteazã ºi solicitã cãrþi din biblioteca ºcolii tale!

De prin lume adunate ªtiai cã…? Cartea de cele mai mici dimensiuni tipãritã pânã acum are o lungime ºi o lãþime de 0,9 mm. Ea conþine 30 de pagini, are 3 ilustraþii color ºi 11 rânduri de text pe paginã. Cartea a fost realizatã ºi publicatã de Anatoly Konenko din Siberia, Rusia, în anul 1996. Cartea poate fi cititã numai cu ajutorul microscopului.

Limba [i literatura român\ II

35

Cartea

8 partea 2

Pentru început… Mergi la biblioteca ºcolii sau a comunitãþii. Roagã persoana responsabilã de bibliotecã sã-þi recomande o carte potrivitã vârstei ºi intereselor tale.

Cite[te aici!

Vocabular

Cele dintâi lecturi dupã Mircea Eliade

a ului – a provoca o mare (ºi neaºteptatã) mirare, admiraþie, emoþie; a uimi, a surprinde roman – scriere de întindere mare, cu conþinut complex, al cãrui subiect se desfãºoarã de-a lungul unei anumite perioade ºi angajeazã mai multe personaje

De prin lume adunate ªtiai cã…? Cea mai mare carte tipãritã a fost tipãritã în SUA. Are o lungime de 2,13 m ºi o lãþime de 1,52 m. Are 112 pagini, cântãreºte peste 60 de kilograme, iar producþia unui exemplar costã 2 000 de dolari. Preþul de vânzare este 10 000 de dolari.

Învãþasem deja alfabetul, dar încã nu-mi dãdeam seama la ce putea folosi. Nu mi se pãrea atât de interesant când am ajuns sã silabisesc, nici când am izbutit sã citesc primele propoziþii. Când am dat de cartea de citire a fratelui meu, dupã prima paginã, n-am mai putut sã o las din mânã. Eram fermecat, parcã aº fi descoperit un joc nou, cãci din fiecare rând citit aflam lucruri necunoscute ºi nebãnuite, care mã uluiau. Tata avea vreo sutã, douã de volume, frumos legate în piele, dar nu puteam citi decât titlurile, dar nici pe ele nu le înþelegeam întotdeauna. Pentru mulþi ani tata mi-a interzis sã citesc romane. Mi s-a îngãduit sã citesc basme ºi povestiri. Setea mea de lecturã o potoleam la întâmplare, citeam pe ascuns ce îmi cãdea în mânã, în fundul grãdinii, în pod, în pivniþã.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • • • •

Care a fost prima carte pe care a citit-o personajul care povesteºte? Cum i s-a pãrut aceastã carte? De crezi cã i s-a interzis bãiatului sã mai citeascã romane? Care dintre cãrþile a cãror copertã se aflã mai jos crezi cã sunt potrivite vârstei tale?

• Identificã în text cuvintele care conþin literele î sau â. • Formuleazã în scris o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul din text care conþine î ºi â.

36

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

ªtii sã lucrezi corect?

Aminteºte-þi!

1. Scrie în casete denumirile pãrþilor componente ale unei cãrþi indicate de sãgeþi.

Care sunt componentele unei cãrþi? Ce informaþii oferã copertele unei cãrþi? Când scriem â ºi când scriem î?

2. Scrie douã informaþii pe care þi le oferã coperta alãturatã. 3. Completeazã enunþurile folosind cuvintele potrivite din parantezã. (omorî, României, românã, vânãtorul, râdã ) • Când a auzit vestea a început sã ....................................................... . • Noi vorbim limba ............................................................................... . • Capitala ........................................................................ este Bucureºti. • ....................................................................................................... lupul. 4. Transformã cuvintele dupã modelul dat: vãd  vãzând râd  cânt  zbor  vând  cad  strâng  5. Scrie câte cinci cuvinte care conþinã î ºi apoi â.

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

plimb  lupt  dau 

Practic Realizaþi o carte Formaþi grupuri de 3-5 cursanþi. Realizaþi împreunã o carte cu unul dintre titlurile: • Sfaturi pentru sãnãtate; • Vedete îndrãgite: • Grãdina noastrã; • Protejaþi natura! Pe fiecare paginã a cãrþii lipiþi câte un articol decupat din ziare sau reviste, care sã corespundã titlului ales. Dacã doriþi, puteþi scrie chiar voi texte potrivite temei. Numerotaþi fiecare paginã. Realizaþi coperte pe care sã scrieþi titlul cãrþii ºi numele autorilor. Prezentaþi apoi colegilor cãrþile realizate.

Limba [i literatura român\ II

37

Sporturi

9 partea 1

Pentru început… Scrieþi pe rând, pe aceeaºi foaie, numele unui sport cunoscut de fiecare dintre voi.

Cite[te aici! Jocurile Olimpice Când ne gândim la Jocurile Olimpice, ne vin în minte întrecerile sportive. Cu toate acestea la început, în Grecia, aceste jocuri erau un festival religios. Primele Jocuri Olimpice au avut cu 776 de ani înainte de naºterea lui Hristos ºi aveau o singurã probã de alergare pe o distanþã de 200 de metri. Jocurile Olimpice se organizau, ca ºi acum, din patru în patru ani. Dacã la început Jocurile Olimpice se desfãºurau într-o singurã zi, în aproape 300 de ani lucrurile s-au schimbat. Ele au ajuns sã cuprindã zece probe, derulate în cinci zile. Printre acestea se numãrau: cursa de alergare, lupte corp la corp, box, curse de cai, aruncarea discului ºi a suliþei, precum ºi un tip de sãriturã în lungime, pe muzicã. În vara anului 2004, competiþiile sportive ale Olimpiadei au avut loc în Grecia. Evenimentele au durat ºaisprezece zile ºi au cuprins douãzeci ºi opt de sporturi. ___________

• Unde ºi când au avut loc primele Jocuri Olimpice? • Ce sporturi cuprindeau Jocurile Olimpice dupã 300 de ani de la înfiinþare? • Câþi ani au trecut de la primele Jocuri Olimpice? • Când vor avea loc urmãtoarele Jocuri Olimpice? • Subliniazã în text cuvintele scrise cu literã mare în interiorul enunþurilor. Motiveazã scrierea lor.

Vocabular festival – sãrbãtoare a evolua – a se dezvolta, a avansa

38

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Descoper\! • Scrie din text cuvintele care conþin grupurile mp ºi mb. • Desparte în silabe cuvintele copiate.

Exerseazã! 1. Completezã cuvintele de mai jos cu mp sau mb. strâ co

a liment

co

iþie let

ti

ru

scu

la tro

Re]ine!

ã on

2. Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile mp sau mb. Grupeazã cuvintele de mai jos dupã numãrul de silabe. ºtampilã, timp, limbã, campionate, comportare, câmp, porumb, timpan, trompetã, strâmb, zimbru, dumbravã. ............................ ............................ ........................... ............................. ............................ ............................ ........................... ............................. ............................ ............................ ........................... ............................. ............................ ............................ ........................... .............................

În limba românã întotdeauna înainte de b ºi p se scrie ºi se pronunþã m. Nu se scrie niciodatã n! Exemplu: compot, campion, lampã bombã, umbrã, umblã

3. Transformã cuvintele dupã modelul dat: pat – împãturit pãdure prieten blând parte

barcã belºug pereche boalã

4. Completeazã rebusul, ºtiind cã fiecare cuvânt cuprinde grupurile de litere mp sau mb. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

1. A doua lunã a toamnei; 2. Veiozã 3. Rege 4. Om care stinge focul 5. Se mãsoarã în ore, minute ºi secunde 6. Nas de elefant 7. Þine un sfert din an.

De prin lume adunate ªtiaþi cã…?

Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul descoperit pe banda coloratã. ...................................................................................................................... ......................................................................................................................

Prima cursã de alergare de la Jocurile Olimpice s-a numit „stadion”. De aici provine cuvântul „stadion” pe care îl folosim ºi astãzi.

Limba [i literatura român\ II

39

Sporturi

9 partea 2

Pentru început… Încercuieºte în lista de mai jos numele sporturilor la care juriul dã note concurenþilor. fotbal handbal patinaj înot gimnaticã volei baschet ciclism

Cite[te aici! Nadia Comãneci

Vocabular

Este practic imposibil sa vorbeºti de gimnastica româneascã fãrã sã o aminteºti pe Nadia. Ea este o legendã în acest sport. La Olimpiada din 1976, simpatica fatã de 15 ani a scris adevãrate pagini de istorie. Ea a fost prima gimnastã care a luat o nota de 10 la o competiþie de acest fel. Campioana a luat atunci trei medalii de aur, una de argint ºi una de bronz. Scurtã biografie: • s-a nãscut la 12 noiembrie 1961 în Oneºti; • pãrinþii ei se numesc Gheorghe ºi ªtefania; • a început gimnastica înainte de împlininirea vârstei de ºase ani; • s-a retras din competiþiile sportive în anul 1984; • locuieºte în România ºi SUA, în oraºul Norman, Oklahoma.

biografie – date, informaþii despre viaþa unei persoane

De prin lume adunate Curiozitate La primul concurs la care Nadia Comãneci a obþinut nota 10, tabelele de afiºaj nu erau programate sã arate aceastã notã. Aºa cã, nota gimnastei a fost scrisã 1:00.

40

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • • • •

Cine a fost Nadia Comãneci? De ce a rãmas ea în istoria gimnasticii? Ce rezultate a obþinut la Jocurile Olimpice din anul 1976? Subliniazã în text cuvintele care conþin grupurile mp sau mb. Formuleazã în scris propoziþii cu acestea. • Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele scrise cu literã iniþialã mare. • Scrie trei întrebãri pe care le-ai adresa gimnastei dacã ai întâlni-o. • Obþine cuvinte noi dupã model: posibil – imposibil par perfect pas

politeþe permeabil permeabil bold Cere învãþãtorului explicaþii sau cautã în dicþionar sensul cuvintelor pe care nu le cunoºti.

ªtii sã lucrezi corect? 1. Completeazã propoziþiile folosind cuvintele corespunzãtoare scrise în coloana alãturatã. În luna ........................... se încheie sezonul la mare. Pe reþetã este nevoie de ......................... dispensarului. Fabrica de mobilã angajeazã .................................... . Cererea de ................... trebuie .................. cu atenþie. Este ......................... sã-þi alegi meseria care-þi place.

ºtampilã important completatã septembrie împrumut tâmplar

Aminteºte-þi! Care sunt regulile învãþate despre scrierea corectã a cuvintelor?

2. Scrie lunile anului care conþin grupurile mp sau mb. 3. Scrie dupã dictare textul: Steagul olimpic Cele cinci cercuri olimpice înlãnþuite reprezintã emblema Jocurilor Olimpice. Ele simbolizeazã înfrãþirea celor cinci continente ale lumii. În timpul Jocurilor Olimpice drapelul este ridicat pe stadion împreunã cu drapelele tuturor þãrilor participante. Acestea se coboarã la sfârºitul ceremoniei de închidere a întrecerilor.

4. Scrie un scurt dialog în care sã foloseºti cuvintele: sâmbãtã, împreunã, important, umbrelã. 5. Transformã cuvintele dupã urmãtorul model: pachet – împachetat piedicã – .................. piatrã – ......................... bãtrân – ................... broboadã – .................. blanã – .................... podoabã – ...................

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Practic Formaþi grupe ºi alegeþi personalitãþi din lumea sportului, a muzicii, a cinematografiei sau din comunitatea localã. Realizaþi un proiect care sã cuprindã: - o scurtã biografie a acesteia; - fotografii; - articole din ziare, reviste cu pãreri ale diverselor persoane despre personalitatea aleasã; - rãspunsuri ale persoanei respective la întrebãrile voastre, dacã puteþi sta de vorbã cu ea. Daþi un titlu proiectului realizat pe grupe ºi apoi prezentaþi-l în faþa colegilor.

Limba [i literatura român\ II

41

Bucureºti, capitala þãrii 10 partea 1

Pentru început… Spune câteva lucruri pe care le cunoºti despre oraºul Bucureºti.

Cite[te aici! Vocabular invazie – cotropire, atac armat

Bucureºti Deºi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii, inundaþii, cutremure, Bucureºtiul are ce sã arate vizitatorului, fie cã acesta locuieºte aici, fie cã vine din altã localitate sau din strãinãtate. Ar fi o pierdere sã treceþi prin Bucureºti fãrã sã vedeþi mãcar o parte din ce vã propun în continuare. Ateneul Român Pentru a strânge banii necesari pentru construcþia clãdirii, s-a folosit îndemnul: „Daþi un leu pentru Ateneu”. În 1886 a început construcþia dupã planurile unui arhitect francez ºi a fost dat în folosinþã la 14 februarie 1888. Este locul unde se dau concerte de muzicã simfonicã. Muzeul Satului În primãvara anului 1936 se înfiinþeazã Muzeul Satului Românesc. Acum se numeºte Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, dupã numele celui care l-a înfiinþat. Muzeul prezintã peste trei sute de case ºi gospodãrii þãrãneºti din diferite zone ale þãrii. Muzeul ocupã o suprafaþã de 15 hectare ºi este cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Casa Poporului) Palatul Parlamentului (C

Descoper\! Înlocuieºte cuvintele subliniate cu altele, astfel încât enunþurile sã nu-ºi schimbe înþelesul. • Incendiul a cuprins clãdirea. • Aici se aflã Parlamentul României. • Cea mai mare încãpere este Sala Unirii.

42

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii în anii ‘80. Are o înãlþime de 84 m (cuprinde 12 etaje), având o suprafaþã de 330 000 de metri pãtraþi. Este a doua clãdire din lume ca mãrime dupã Pentagon. Cea mai mare încãpere se numeºte Sala Unirii, cu o înãlþime de 16 m ºi o suprafaþã de 2 200 metri pãtraþi, aici aflându-se cel mai mare candelabru din clãdire, cu o greutate de trei tone ºi 7 000 de becuri. Aici se aflã acum Parlamentul României, de unde ºi cealaltã denumire. ___________

• Ce locuri din Bucureºti sunt prezentate în text? • Spune cel puþin câte o informaþie despre fiecare dintre cele trei locuri prezentate.

Exerseazã!

Re]ine!

1. Uneºte cu sens asemãnãtor de pe cele douã coloane. îngâmfat fãpturã mister flacãrã amic

În limba românã sunt cuvinte care au formã diferitã, dar înþeles asemãnãtor. Ele se folosesc pentru a nu repeta în mod supãrãtor un anumit cuvânt în comunicare.

fiinþã prieten fudul fãclie secret

2. Din fiecare ºir de cuvinte, taie-l pe acela care nu are înþeles asemãnãtor cu cele date. • cuminte – astâmpãrat, domol, potolit, deºtept • vorbeºte – rosteºte, þipã, grãieºte, spune • ajutor – spijin, bani, protecþie, ocrotire • gãsit – aflat, dibuit, ascund, descoperit • gãtit – aranjat, dichisit, împodobit, mâncat Oraºul vãzut din avion 3. Transcrie enunþul de mai jos înlocuind cuvintele subliniate cu altele cu înþeles asemãnãtor. Bucureºtenii au aflat cu surprindere cã spaþiul din jurul Palatului Parlamentului se va putea utiliza pentru organizarea unor curse de automobile. ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... ........................................................................................................................... 4. Completeazã careul folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor date. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

B U C U R E ª T I

1. grãunte 2. suie 3. ladã 4. þipãt 5. repede 6. ºcolar 7. viclean 8. corp 9. picant

De prin lume adunate Informaþii utile Distanþele de la Bucureºti la câteva din celelalte oraºe ale þãrii sunt: 547 km – Arad, 592 km – Baia Mare, 168 km – Braºov, 440 km – Cluj-Napoca, 226 km – Constanþa, 134 km – Craiova, 343 km – Drobeta Turnu Severin, 244 km – Galaþi, 64 km – Giurgiu, 393 km – Iaºi, 592 km – Oradea, 60 km – Ploieºti, 175 km – Râmnicu Vâlcea, 274 km – Sibiu, 439 km – Suceava, 337 km – Târgu Mureº, 562 km – Timiºoara.

Limba [i literatura român\ II

43

Bucureºti, capitala þãrii 10 partea 2

Pentru început… Citeºte cât poþi de clar ºi de repede: • Cosaºul Saºa când coseºte cât ºase saºi sasul coseºte. ªi-n jos, ºi-n sus la casa sa coseºte Saºa ºi-n ºosea. • Capra calcã piatra. Piatra crapã-n patru. Crãpai-ar capul caprei negre-n patru, cum a crãpat piatra-n patru. • Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureºti.

Cite[te aici! Vocabular metropolã – oraº mare

De prin lume adunate ªtiai cã...? Oraºul Bucureºti a fost amintit pentru prima oarã în documente la 20 septembrie 1459 pe timpul domnitorului Vlad Þepeº, care ºi-a stabilit aici a doua capitalã dupã cea de la Târgoviºte.

Vlad Þepeº

44

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Legenda lui Bucur Orice om ºi orice loc are istoria lui. Oraºul Bucureºti are ºi el o poveste care s-a transmis din bãtrâni: Legenda lui Bucur. Poveste spune cã demult trãia un pãdurar sãrac ce avea o fiicã pe nume Dâmboviþa. Fata ºtia toate secretele pãdurii, toate potecile, toate cãrãrile, toate vieþuitoarele care trãiau ascunse în iarbã ºi în tufiºuri. Într-o zi, un prinþ dintr-o împãrãþie îndepãrtatã s-a rãtãcit prin pãdure. Întâlnind-o pe Dâmboviþa, i-a cerut sã-l ajute sã-ºi regãseascã drumul. Ea a fost bunã ºi i-a arãtat calea. Prinþul, vãzând frumuseþea ºi gingãºia ei, a cerut-o de nevastã. Fata i-a spus însã cã ea îi promisese mâna lui Bucur, un cioban sãrac din împrejurimi. Atunci, prinþul i-a oferit fetei un cuþitaº cu gândul cã fata îl va omorî pe Bucur. Însã Dâmboviþa – care îl iubea pe Bucur – i-a povestit logodnicului întâmplarea ºi în semn de credinþã faþã de el a înfipt cuþitul într-o stâncã. Din locul unde a lovit, a þâºnit un izvor de apã bunã, curatã ºi clarã. Dâmboviþa a botezat acest izvor cu numele ei ºi, împreunã cu iubitul sãu, au format un sãtuc la marginea pãdurii pe malul izvorului. Bucur a dat aºezãrii numele lui. ªi aºa, satucul, devenit astãzi metropolã, se numeºte Bucureºti, iar apa care-l strãbate, Dâmboviþa.

Foloseºte-þi cunoºtinþele! • Formaþi perechi. Pe rând, puneþi-vã unul altuia întrebãri despre conþinutul legendei lui Bucur. Rãspundeþi la întrebãrile care vi s-au adresat. • Identificã în text cuvintele care se scriu întotdeauna cu literã mare. • Subliniazã din text urmãtoarele cuvinte: sãrac, potecile, ascunse, calea, nevastã, promisese, cioban, oferit. Scrie aceste cuvinte pe o coloanã. • Pentru coloana de cuvinte scrisã în caiet gãseºte cuvintele cu sens asemãnãtor din ºirul urmãtor: oier, drumul, cãrãrile, soþie, nevoiaº, pitite, fãgãduise, dãruit. • Reciteºte textul înlocuind cuvintele subliniate cu cele cu înþeles asemãnãtor gãsite.

ªtii sã lucrezi corect? 1. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvântul care se repetã în mod supãrãtor cu un altul cu înþeles asemãnãtor: a) Era odatã un om care avea un bãiat. Bãiatul era tare leneº. Tatãl se tot gândea cum sã-l dezveþe pe bãiat de nãravul sãu. b) De bucurie cã am trecut examenul, am invitat la o petrecere toþi prietenii. Ei au fost bucuroºi de reuºita mea ºi au venit cu bucurie la mine. 2. Dintre enunþurile date identificã-l pe acela în care: a) cuvântul „bunã” are înþeles asemãnãtor cu „gustoasã”; • Ea este o prietenã bunã. • Am fãcut o treabã bunã. • Prãjitura este foarte bunã. b) cuvântul „gãtit” sã însemne „împodobit”; • Am gãtit sarmale în foi de viþã. • Fata s-a gãtit pentru nuntã. • Campionul s-a gãtit de luptã. c) cuvântul „carte” sã aibã înþeles de „manual”; • Cine are carte, are parte. • Ultima carte era un ºapte de treflã. • În carte erau multe exerciþii. 3. Scrie o listã cu cinci cuvinte pentru care cunoºti cuvinte cu înþeles asemãnãtor. Cere-i colegului sau colegei sã gãseascã pentru cuvintele scrise de tine altele cu înþeles asemãnãtor.

Rezultatul tãu:

☺

Aminteºte-þi! De ce este important sã înlocuim un cuvânt cu altul cu înþeles asemãnãtor?

Practic Realizaþi în grupuri de 5-7 cursanþi un album despre localitatea în care locuiþi. Faceþi poze sau desenaþi: locuri care amintesc de trecutul aºezãrii, instituþii importante pentru viaþa locuitorilor, locuri frumoase care ar putea fi vizitate de turiºti. În dreptul fiecãrei imagini scrieþi câteva informaþii. Încercaþi sã aflaþi de la bãtrâni povestiri despre persoanele ºi locurile în care trãiþi. Scrieþi aceste povestiri. Daþi albumului un titlu. Prezentaþi colegilor albumele. Faceþi aprecieri asupra lucrãrilor.

Observaþii Exemplu: Mãnãstirea Sinaia, construitã de Mihail Cantacuzino în anul 1695

Limba [i literatura român\ II

45

Omul

11 partea 1

Pentru început… Spuneþi fiecare dintre voi pe rând, câte un lucru care îl deosebeºte pe om de animal.

Cite[te aici! Omul Cu mult timp în urmã, vieþuitoarele au hotãrât sã-ºi aleagã un împãrat. Adunate în apele mãrii, au zis: – Cine va ajunge primul în vârful cel mai înalt al munþilor, acela va fi stãpânul nostru! La rãsãritul soarelui, vieþuitoarele au pornit spre muntele din depãrtare. Multe vieþuitoare au rãmas însã în apele mãrii: scoici, meduze, cãluþi de mare, peºti mai mari sau mai mici. Altele au reuºit sã iasã pe uscat: raci, crabi, broaºte, ºerpi. Mai harnici, ºoarecii ºi ºopârlele au ajuns în câmpii. Cãprioarele, lupii, mistreþii, vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urºi ºi cerbii, dar ºi râºii cei iuþi au ajuns la poalele munþilor ºi acolo au rãmas. L a reuºit sã ajungã în vârful munþilor, devenind stãNumai OMUL pânul lumii. ___________

Vocabular râs – (aici) animal sãlbatic asemãnãtor cu pisica, lynx

• Formaþi grupe de câte trei cursanþi. Formulaþi în scris întrebãri prin care sã vã verificaþi colegii dacã au înþeles textul citit. Faceþi aprecieri asupra rãspunsurilor primite. • Formaþi douã grupe. Una dintre ele sã susþinã pãrerea cã: Omul este cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul nu este cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt. Oferiþi exemple de situaþii care sã sprijine pãrerea voastrã. • Formuleazã propoziþii în care cuvintele „râs” ºi „iuþi” sã aibã înþelesuri diferite. • Transcrie prima propoziþie înlocuind cuvintele vieþuitoare ºi împãrat cu altele cu înþeles asemãnãtor. • Transformaþi, dupã model, cuvintele: oameni – oamenii peºti – crabi – urºi – melci – ºoareci – cerbi – raci – mistreþi – râºi –

Descoper\! • Formaþi perechi. Fiecare dintre voi sã citeascã urmãtoarele propoziþii alegând unul din cuvintele scrise înclinat. Ce observaþi? Omul este cel mai puternic/slab de pe Pãmânt. La rãsãritul/apusul soarelui au pornit spre munte. 46

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Exerseazã! 1. Folosindu-te de imaginile de mai jos, formuleazã propoziþii în care sã foloseºti grupurile de cuvinte cu sens opus: mare – micã

aproape – departe

bucurie – tristeþe

2. Descoperã cuvintele cu înþeles opus celor date dupã model: omenos – neomenos cinste – convingãtor – priceput – iertãtor – atent – milos – clar – liniºte –

Re]ine! În limba românã existã cuvinte cu înþeles opus. Înlocuirea unui cuvânt cu altul cu înþeles opus schimbã înþelesul enunþului. Unui cuvânt îi pot corespunde mai multe cuvinte cu înþeles opus, în funcþie de înþelesul pe care acesta îl are în enunþ.

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus celor subliniate. • Buturuga micã rãstoarnã carul ................................ . • .......................... lunii pãtrundea în întunericul casei. • Veselia prietenilor a alungat ......................... omului. 4. Identificã în careul de mai jos perechile de cuvinte cu înþeles opus. Scrie cuvintele descoperite în tabelul de mai jos, în caiet. G R A S C I Exemplu: gol

O R P L I N

L A T A R G

R R S B C U

U N U N E S

J O S U R T

De prin lume adunate ªtiai cã...? Prima descoperire a omului a fost focul. Stãpânind focul, oamenii au învãþat sã se încãlzeascã, sã-ºi facã luminã, sã-ºi frigã alimentele ºi sã þinã fiarele la distanþã.

Limba [i literatura român\ II

47

Omul

11 partea 2

Pentru început… Discutaþi în grup despre cum credeþi cã ar fi fost lumea dacã omul nu ar fi inventat obiectele ilustrate mai jos.

Vocabular cosmonaut – persoanã care zboarã în Cosmos, dincolo de Terra peripeþii – întâmplãri imens – foarte mare

Cite[te aici! Dincolo de Terra Încã din cele mai vechi timpuri, de când s-a descoperit cã nu suntem singuri în Univers, omul a vrut sã ajungã pe alte planete. Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus ºi primul om care a zburat în spaþiul din jurul Pãmântului. Atunci a vãzut pentru prima datã Planeta albastrã în toatã splendoarea ei. „Cerul este foarte întunecat, iar Pãmântul este albãstrui” au fost cuvintele lui Gagarin referitoare la acel moment unic, notând ºi faptul cã toate corpurile cereºti se vãd mult mai bine de acolo, din spaþiu. Zborul în jurul Terrei a fost lipsit de peripeþii ºi a durat o orã ºi 48 de minute. Primii oameni care au pãºit pe Lunã au fost americanii, pe data de data de 20 iulie 1969. Evenimentul a fost filmat ºi a putut fi urmãrit de milioane de oameni din lumea întreagã. „Un pas mic pentru om, un salt imens pentru omenire” au fost primele cuvinte rostite de astronautul american. În zilele noastre s-a nãscut un nou vis la fel de greu de atins: explorarea planetei Marte. Sã fie oare doar un vis?

De prin lume adunate ªtiai cã...? Dupã o cãlãtorie în Univers, astronauþii se întorc cu 3 centimetri mai înalþi ºi cu 10 kilograme mai slabi.

48

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Foloseºte-þi cunoºtinþele! 1. Formuleazã în scris propoziþii folosind cuvintele explicate la vocabular. 2. Scrie trei lucruri pe care ai vrea sã le afli despre cãlãtoriile omului în spaþiu. 3. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: vechi, primul, greu. 4. Transcrie fragmentul care prezintã prima cãlãtorie pe Lunã.

ªtii sã lucrezi corect?

Aminteºte-þi!

1. Pentru fiecare cuvânt subliniat identificã în coloana alãturatã pe cel cu sens opus. • Salteaua cumpãratã este mai groasã decât cea veche. • În casã lumina era aprinsã. • Omul era acuzat pe drept. • De emoþie faþa îi era aprinsã. • Am mers spre casã pe drumul drept. • Copacul avea trunchiul drept.

strâmb ocolit stinsã palidã nedrept subþire

Ce reguli de scriere corectã a cuvintelor ai învãþat? Ce ºtii despre sensul cuvintelor?

2. Transcrie anunþul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroºat cu altele cu înþeles opus. La un preþ mic, ofer un câine blând, cu blanã moale ºi lungã. Latrã prietenos la cunoscuþi. Mãnâncã puþin ºi doarme mult. 3. Pentru fiecare calitate scrie câte un defect. modestie  cinste  hãrnicie  curaj  dãrnicie  sinceritate 

Rezultatul tãu:

☺ Observaþii

Practic Realizaþi la nivelul clasei panouri cu titlurile: • LEGAL – ILEGAL • POLITICOS – NEPOLITICOS • PERMIS – INTERZIS Pe acest panou scrieþi informaþii despre tema aleasã. Vã puteþi referi la reguli de igienã, de pãstrare a sãnãtãþii, legi pe care le cunoaºteþi, reguli de comportare civilizatã. Puteþi completa panoul cu glume, caricaturi sau articole din ziare sau reviste care se potrivesc temei alese. Expuneþi panourile la intrarea la ºcoalã.

Limba [i literatura român\ II

49

ºtiu! Acum ºtiu Pentru început… Reciteºte din primele pagini ale manualului care au fost aºteptãrile tale la începutul modulului. Care dintre acestea s-au împlinit? Care nu s-au împlinit? Care crezi cã a fost motivul?

Cite[te aici! Desprind informaþiile importante dintr-un mesaj pe care îl ascult. Îmi dau seama dacã un mesaj ascultat este corect sau nu. Formulez întrebãri atunci când nu înþeleg ceva. Povestesc lucrurile importante pe care le aud. Formulez propoziþii folosind cuvinte noi. ªtiu sã încep ºi sã închei dialoguri cu persoane diferite. Citesc uºor un text scurt pe care îl cunosc. Pot sã rãspund oral la întrebãri despre conþinutul unui text citit. Scriu corect cuvinte care conþin grupurile de litere (ce, ci ge, gi, che, chi ghe, ghi), grupurile mp, mb, literele î ºi â ºi litera x. Scriu corect enunþuri ºi texte scurte. Folosesc semnele de punctuaþie (punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii), ºi linia de dialog în scrierea enunþurilor. Scrie în dreptul fiecãrui enunþ, dupã cum te apreciezi: foarte bine, bine, suficient de bine sau deloc.

Verificã-þi cunoºtinþele! 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

50

Ce este un dialog? Cum se marcheazã acesta în scris? Ce reguli trebuie sã respecte vorbitorul? Dar ascultãtorul? Din ce este o compusã o carte? Care este ordinea literelor în alfabet? Ce semne de punctuaþie se pot folosi la sfârºitul enunþurilor? În ce situaþii? Care sunt regulile de scriere a cuvintelor care conþin literele â ºi î? Ce alte reguli de scriere aþi învãþat?

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

partea

Înainte de examen 1. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog despre orele de limba românã din acest modul. Precizaþi fiecare ce text v-a plãcut cel mai mult ºi de ce, ce reguli de scriere aþi învãþat, ce informaþii aþi reþinut de la rubrica ªtiai cã…? Folosiþi în discuþii ce aþi învãþat în acest modul. Prezentaþi pe scurt ºi celorlalþi cursanþi informaþiile pe care le-aþi aflat de la partenerul/partenera de dialog.

Cite[te aici! „Neobositul pãrinte umbla din casã în casã, împreunã cu bãdiþa Vasile, dascãlul bisericii, ºi sfãtuia pe oameni sã-ºi dea copiii la învãþãturã. Cea dintâi ºcolãriþã a fost însãºi Smãrãndiþa popii, o zgâtie de copilã agerã la minte ºi aºa de silitoare, de întrecea mai pe toþi bãieþii ºi din carte, dar ºi din nebunii. Însã pãrintele mai în toatã ziua da pe la ºcoalã ºi vedea ce se petrece... ªi ne pomenim într-una din zile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi ne aduce un scaun nou ºi lung. Dupã ce-a întrebat pe dascãl, care cum ne purtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bãlan” ºi l-a lãsat în ºcoalã. ... În altã zi ne trezim cã iar vine pãrintele la ºcoalã, cu moº Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar de ºcoalã nouã, un drãguþ de biciuºor de curele, împletit frumos, ºi pãrintele îi pune nume Sfântul Nicolai. ªi a pus pãrintele pe dascãl sã asculte pe fiecare tot ce-a învãþat peste sãptãmânã. ªi câte greºeli va face sã i le însemne cu cãrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greºealã sã-i ardã ºcolarului câte un Sfânt-Nicolai. Atunci copila pãrintelui, cum era sprinþarã a bufnit în râs. Pãcatul ei, sãrmana! – Ia, poftim de încalecã pe Bãlan, jupâneasã! zise pãrintele ªi Smãrãndiþa a mâncat papara, ºi pe urmã ºedea cu mâinile la ochi ºi plângea ca o mireasã, de sãrea cãmãºa de pe dânsa.”

(fragment din Amintiri din copilãrie de Ion Creangã) 2. Formaþi perechi. Citiþi fiecare cu voce tare câte o parte marcatã din text. 3. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului. Smãrãndiþa era fata preotului. Bãdiþa Vasile a adus Calul Bãlan. Calul Bãlan era un scaun. Pãrintele adusese biciul ºi scaunul pentru pedepsirea copiilor care greºeau. Biciul era pentru calul dascãlului. Primul copil pedepsit a fost Smãrãndiþa. 4. Scrie din text cuvintele cu înþeles asemãnãtor pentru: pãrinte, mergea, ºcolãriþã, copilã, se petrece. 5. Rãspunde în scris la întrebare: De ce a fost pedepsitã Smãrãndiþa?

Limba [i literatura român\ II

51

Probã de verificare

1 partea

Cite[te aici! Amintiri din copilãrie de Ion Creangã Odatã, vara, pe la Moºi, mã furiºez la moº Vasile, fratele mai mare al tatei, sã fur niºte cireºe, cãci numai la dânsul era un cireº vãratic, care se coace în Duminica Mare. Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe Ion, sã ne ducem la scãldat. – Nu-i acasã, zice mãtuºa Mãrioara. S-a dus cu moºu-tãu Vasile la Codreni. – Apoi dar, mai rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! Îmi pare rãu cã nu-i vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi avut plãcere sã ne scãldãm. Sãrut mâna mãtuºii, ca un bãiat de treabã, ºi ies din casã cu chip cã mã duc la scãldat. Mã furiºez pe unde pot, ºi, când acolo mã furiºez în cireºul femeii ºi încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte, cum se gãseau.

1. Rãspunde în scris la întrebãri: a) Când se petrece întâmplarea? _________________________________________________________________________________ b) De ce s-a dus la copilul la unchiul sãu? _________________________________________________________________________________ c) Ce i-a spus bãiatul mãtuºii? _________________________________________________________________________________ 2. Identificã în text cuvintele care denumesc nume de persoane. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte sã se afle în interiorul enunþurilor. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Completeazã potrivit spaþiile punctate. Titlul textului este ........................................................., iar autorul ................................................................. . Textul a fost scris cu .......... alineate. Linia de dialog s-a folosit de ........... ori, iar punctul de ........... ori. 4. Completeazã fragmentul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare. ªi cum cãram eu la cireºe, iaca mãtuºa cu o jordie în mânã Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul zise ea cu ochii holbaþi la mine cã te-oi învãþa eu Dar cum era sã cobor, cã jos era prãpãdenie

52

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Scoboarã-te jos, tâlharule,

Probã de verificare

2

1. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Dã textului un titlu potrivit. ..................................................... Pe mãsurã ce omul a evoluat, a simþit dorinþa de a reda cât mai bine trãirile. În acest fel miºcãrile au început sã le imite pe acelea ale pãsãrilor, ale animalelor, sã fie tot mai expresive ºi sã fie însoþite de sunete ºi ritmuri. Dansul este cea mai strãveche artã a omenirii. Înainte de a comunica prin cuvinte, gestul, strigãtul, pasul, sãritura erau mijloace prin care oamenii îºi manifestau simþãmintele de bucurie, teamã, neliniºte. Dansul l-a însoþit pe om în toate momentele importante ale vieþii: naºterea, cãsãtoria, culesul roadelor, rãzboaie. În zilele noastre pe întreaga suprafaþã a pãmântului se întâlnesc diferite dansuri, care sunt diferite de la un popor la altul.

2. Transcrie al doilea fragment. Subliniazã cuvintele formate din trei silabe. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 3. Transformã cuvintele dupã modelele date: rãzboi – rãzboaie • genþi – • bãieþi – • rod – • ploi –

viori – vioarã • lãmâi – • cãlcâi – • pietre – • cozi –

4. Scrie câte un mesaj potrivit fiecãrei ilustraþii:

__________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ II

53

Probã de verificare

3 partea

Cite[te aici! Astãzi Vremea va fi predominant frumoasã ºi se va încãlzi comparativ cu ultimele zile. Cerul va fi senin în majoritatea regiunilor þãrii. La munte se vor semnala precipitaþii uºoare. Vântul va sufla slab, pânã la moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 9 ºi 17 grade, iar cele minime între 3 ºi 7 grade, mai coborâte în depresiunile muntoase. În Dobrogea vor fi condiþii de brumã. Noaptea ºi dimineaþa, în zonele joase vor fi condiþii de ceaþã. Mâine Vremea se va încãlzi. Cerul va fi senin ºi nu sunt aºteptate precipitaþii în nici o regiune a þãrii. Vântul se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 12 ºi 19 grade.

1. Consultã dicþionarul pentru a afla sensul cuvintelor necunoscute. 2. Completeazã spaþiile punctate cu informaþii desprinse din text. Astãzi vremea va fi ................................ ºi se va ................................ . Va ploua uºor la .................................. . Temperaturile maxime vor fi cuprinse între ................................ , iar cele minime între ................................ . Condiþii de ceaþã vor fi ................................ în zonele joase. 3. Scrie din text câte trei cuvinte formate din: • trei silabe; _________________________________________________________________________ • patru silabe; _______________________________________________________________________ • cinci silabe. ________________________________________________________________________ 4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: brumã, majoritatea ºi precipitaþii. __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________________ 5. Scrie enunþuri despre vreme la sfârºitul cãrora sã foloseºti pe rând: a) punctul; __________________________________________________________________________________ b) semnul întrebãrii; __________________________________________________________________________________ c) semnul exclamãrii. __________________________________________________________________________________

54

Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Probã de verificare

4

Cite[te aici! Horoscop Caracterizare generalã În acest sfârºit de sãptãmânã este recomandat ca toate persoanele sã se odihneascã. Evitaþi sã faceþi cãlãtorii pe distanþe mari. Fiþi atenþi la sãnãtate. Berbec Aveþi tendinþa de a vã apuca de mai multe treburi odatã. Evitaþi acest lucru, pentru cã s-ar putea sã nu duceþi nimic la bun sfârºit. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie pe care o aºteptaþi de mult timp. Taur Programul încãrcat din ultimul timp îºi va spune cuvântul. Este timpul sã vã odihniþi dacã nu doriþi sã ajungeþi la medic. Veþi primi o veste bunã de la un vechi prieten pe care nu l-aþi vãzut de mult timp. Gemeni Nu vã lãsaþi tentaþi sã cheltuiþi mai mult decât vã permiteþi. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a cumpãra ceva. Este indicat sã rãmâneþi acasã, alãturi de familie. Le-ar face mare bucurie celor dragi.

1. Subliniazã varianta corectã de rãspuns. a) Acest tip de text poate fi citit: într-o carte; într-un ziar; într-un afiº.

b) În caracterizarea generalã a zodiilor se recomandã tuturor persoanelor: sã se odihneascã; sã cãlãtoreascã; sã stea alãturi de familie.

c) Este recomandat sã nu cheltuiascã bani persoanelor nãscute în zodia: • Berbec; • Taur; • Gemeni. 2. Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor celor date. • treburi; • cãlãtorie; • ºtire; • bucurie. 3. Scrie denumirile zodiilor de mai jos în ordine alfabeticã: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioarã. ____________________________________________________________________________________

Limba [i literatura român\ II

55