Teorii Sociologice Contemporane Curs 4

Tipologii sociale Procedura de sesizare a interactiunii sociale in totalitatea sa obiectiva si subiectiva consta, dupa Thomas si Snaniecky, in incercarea de a stabili tipologii sociale caracteristice, conform schemei de organizare a vietii ei, determina 3 cazuri tipice: 1.filistinul: a carui organizare a vietii sociale exclude orice noua atitudine 2.boemul: a carui schema de organizare a vietii este deschisa, dar labila si fluctuanta in masura in care atitudinile sale sunt inegal dezvoltate sau necorelate intre ele. 3.individul creator: a carui schema de organizare a vietii este ferma ,dar in acelasi timp deschisa implicand necesitatea de dezvoltare , tendinta de controlare a schimbarii cu planuri de activitati eficiente. Primul tip va fi de regula conformist si inadaptabil, al doilea va fi marcat de inconstienta , al treilea adaptabil, dar in acelasi timp apt de o activitate superioara de a largi si modifica conditiile date conform unor scopuri prestabilite , adica intelectuale, estetice, practice. Atunci cand individul cauta noi situatii pt a-si largi controlul asupra lor si pt a-si adapta scopurilor sale o sfera mereu crescanda a realitatii sociale ,urmarind intruchiparea concreta a tipologiilor lor , autorii remarca faptul ca o consecinta indubitabila a organizarii sociale existente in prezent, este aceea ca imensa majoritate a indivizilor este fortata sa se comporte fie conform modelului filistin , fie celui boem. Acceptarea valorii supreme a sistemului social dat , eficienta face ca o seama de capacitati , energii si disponibilitati creatoare , sa fie subsumate acestui unic scop si astfel sa se piarda pt societate productivitatea de care aceasta este apta, scazand sub nivelul limitelor sale posibile. Mai mult, aceasta impune si un comportament adecvat in care, pt a avea o pozitie recunoscuta, individul este silit, sa adopte un set de atitudini alienate(straine) personalitatii lui, frustrand capacitatea care vizeaza alte domenii, acceptand si insusindu-si o serie de minciuni conventionale false si falsificatoare. Ipocrizia la care este silit sa se conformeze omul modern pt a-si afirma identitatea intr-o societate de masa reprezinta o pierdere irecuperabila de energie atat pt individ cat si pt societate. In aceste conditii, incercarile de a adopta o alta organizare a vietii, un alt sistem de valori, devin un comportament rebel, care neavand alt context de manifestare decat nonconformismul , esueaza in comportamentul boem sau chiar anti-social , in forma si in fond producand indivizi inadaptabili si rebuturi sociale .Evolutia naturala a societatii moderna creeaza si accentueaza clinajul dintre specializarea tot mai limitata si mai intensa (profesionala, educationala) si

necesitatea nesatisfacuta de a participa la universul discursului valorilor comune, globale, care reprezinta civilizatia in totalitatea ei. De aici , goana dupa divertisment , abundenta de literatura, de aventuri, de firme si in buna masura , extinderea alcoolismului. Insatisfactia nu ar proveni deci din lipsurile materiale care sunt si vor fi intotdeauna relative , ci din imposibilitatea pe care societatea moderna o conditioneaza prin intregul sau sistem , dezvoltari multilaterale a personalitatii. O societate care nu creeaza conditii de dezvoltare a creativitatii individuale isi semneaza verdictul propriei sale pieiri. Sarcina societatii viitoare este, dupa autori, nu numai inlaturarea impedimentelor din calea unei dezvoltari creatoare a personalitatii ei , mai ales de elaborarea a unor sisteme deschise care sa asigure prin masuri insistutionale aparitia si extinderea unui asemenea tip de personalitate. GEORGE HERBERT MEAD A ilustrat teoria interactiunii simbolice, a trait intre 1863-1931, si devine ostil inca din adolescenta cand trebuia sa-si castige singur existenta pt a-si continua studiile spiritului dogmatic si limitat al mentalitatii universitare. Aceste convingeri il fac sa se includa in curentul social critic si social-reformator care domina Scoala de la Chicago in acea epoca. Devine unul dintre reprezentantii aceste scoli prin conceptia si activitatea sa de profesor. Principala sa lucrare “Eu insumi si societatea”, apare postum, iar articolele sale de psihologie sociala au fost publicate in volum abia in 1864 in lucrare. Scrieri selective ca “Evolutionismul Darwinist” este punctul de plecare al viziunii sociologice a lui Mead, in aceeasi masura si forma in care serveste ca premisa initiala filosofiei pragmatice. Omul apare nu ca o unitate izolata ,ci ca individ in societate in inter-relatia directa , permanenta si constitutiva cu ceilalti care in contextul dat formeaza enviromentul (mediul sau original). Comportamentul individului poate fi inteles numai in termenii comportamentului intregului grup social al carui membru este. In afara societatii concepute ca inter-relatie nu poate exista nici personalitate, nici constiinta acestei personalitati si nici comunicarea. . La randul sau, societatea trebuie conceputa ca o structura provenind dintr-un proces continuu de acte sociale comunicative prin tranzactii intre persoane care sunt reciproc orientate una catre cealalta.Principalul factor in procesul de comunicare il constituie , dupa Mead, gesticulatia a carui mecanism de functionare asigura intelegerea reciproca si apoi declansarea actiunii..

Mead distinge inca 2 tipuri de gesturi si anume: non-semnificative identificabile( la nivelul animal tinand de instinct si reflex) si gesturi semnificative (caracteristice vietii umane).Daca in prima categorie suntem in prezenta unui proces simplu si direct de stimul raspuns, in cea de-a 2a categorie, procesul se complica.Intre stimul si raspuns se intercaleaza o zona inedita a definirii, a interpretarii a stimulilor in asa fel incat in primul rand raspunsurile devin alternative si in al doilea rand pot avea de multe ori aspect aparent contradictoriu sensului stimulului.Circuitul sau se modifica urmand modelul unui feed-back care este element nou ce intervine in acest proces alternandu-i prin complicare, traiectoria . Dupa Mead, elementul de interventie il constituie inepuizabila zona a semnificatiilor care la randul ei reprezinta semnificatia inerenta si intrinseca a societalului in activitatea umana. Existenta simbolurilor si a procesului de simbolizare ca element definitoriu al vietii sociale , nu presupune numaidecat un inalt nivel de civilizatie sau de constientizare a lor.Reduse, deteriorate ,eronate sau total false , simbolurile pot fi identificate in comportamentul fiecarui membru al oricarei societati , folosirea simbolurilor ale caror principal instrument este limbajul si se bazeaza sau presupune un mecanism propriu si anume posibilitatea fiecarui individ de a se transpune in situatia partenerului, a celorlalti indivizi cu care intra in contact prevazand sau anticipand reactia lor in conformitate cu care isi regleaza propria actiune. Gesturile semnificative implicand folosirea unor simboluri presupune intotdeauna abilitatea fiecarui participant in procesul comunicativ de a imagina propria sa performanta din pct de vedere al celorlalti , de a lua rolul celorlalti.Constiinta nu este data, ci emergenta. Aparitia ei urmeaza un proces de crestere si de dezvoltare.Odata cu cresterea si maturizarea individului, incepe sa se exprime prin generalizarea procesului de socializare si internalizarea principalelor sale mecanisme, norme si valori.Acest proces este reprezentat de Mead prin teoria jocurilor simple cu 2 personaje a celor mai complicate in care partenerii trebuie sa joace rolurile unor personaje diverse si deosebite, cu acest prilej ,Mead elaboreaza conceptul “celuilalt generalizat”.Stadiul final al procesului de maturizare respectiv de socializare apare in momentul cand individul prin rolul “celuilalt generalizat” este preluat de atitudinea intregii comunitati.Eul matur apare atunci cand “celalalt generalizat” este internalizat (launtric) in asa fel incat comunitatea sa exercite controlul asupra conduitei membrilor sai individuali. Mead apare ca fondatorul teoriei rolurilor care contine unele expresii de o mare valoare si actualitatea teoretica cum ar fi conceperea caracterului novator al posibilitatii de interventie creatoare a personalitatii conceputa ca element pozitiv intrinsec al inter-relatiei.