Tema-4.docx

Tema 4: Creditul 1.Noțiunea de credit și clasificarea lui 2.Funcțiile și rolul creditului 3.Împrumutul de stat (creditul public) 4.Creditul extern 5.Datoria publică 1. Noțiunea de credit și clasificarea lui - Creditul, ca și moneda, este o categorie economicofinanciară, creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme sociale, economice sau legate de procesul de schimb. Etimologic, creditul își are originea în cuvîntul latin creditum, care înseamnă a crede, a se încrede sau a se avea încredere. Creditul a format obiectul unor ample cercetări în literatura de specialitate, astfel, exprimîndu-se un șir de definiții a acestui fenomen: 1.Profesorul W. Sombart definește creditul ca fiind puterea de cumpărare fără a deține numerar; 2.Profesorul C. Gide definește creditul ca schimbul unei bogății prezente contra unei bogății viitoare. 3.Profesorul Victor Stănescu menționează că este vorba de operațiune de credit ori de cîte ori este vorba de cedarea unei sume de bani, efectuată la un moment dat, din partea unui subiect economic altuia, cu obligația pentru cel din urmă de a restitui mai tîrziu, la o anumită dată, suma primită plus o sumă de bani care se numește interes sau dobîndă, etc. Elementele creditului: -schimbul în timp (termenul); -intervin 2 subiecte (creditorul și debitorul); -termenul de grație- perioada între momentul angajării creditului și începerea rambursării lui; -ratele parțiale- acelea care se rambursează eșalonat; -scadența- momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditelor; -garantarea creditului sau gajul- este format din anumite bunuri ce se constituie la dispoziția creditorului sau a unui terț pentru asigurarea îndeplinirii de către debitor a unor obligațiuni de o valoare în general mai redusă; -dobînda- prețul plătit de către debitor creditorului său pentru împrumutul acordat pe un termen determinat. CLASIFICAREA CREDITULUI: În societatea modernă, formele principale sub care se prezintă creditul în economia de piață sunt: 1.creditul financiar- o formă de împrumut practicată între vînzător și cumpărător. El constituie baza sistemului de credit în economia de piață. 2.creditul bancar- se acordă agenților economici de către instituțiile bancare și el reprezintă principala sursă pentru asigurarea cu fonduri bănești necesare diferitelor sectoare de activitate ale economiei naționale. După destinație, avem: -credit de producție- este destinat activităților, are un rol activ în economie; -credit de consumație- este destinat consumului social. În funcție de subiectul de drept care angajează creditul, avem: -credit public- contractat de stat sau instituție publică;credit privat- contractat de o persoană fizică sau de o organizație privată. După modul de garantare, avem: -credit real- garantat în valori sau în bunuri materiale certe; -credit personalacordat pe baza încrederii, al prestigiului de care se bucură cel împrumutat. La rîndul său, creditul personal, poate fi acoperit sau descoperit. E acoperit dacă debitorul nu prezintă garanții, creditorul solicită fie răspunderea personală, fie solidară a 2 sau mai mulți garanți (fidejusori). E descoperit atunci cînd banca are încredere totală în debitor. În funcție de perioada de timp, avem: -credit pe termen scurt- pînă la 1 an de zile; -credit pe termen mediu- 3 ani; -credit pe termen lung- de la un 1 an si mai mult. După locul de desfășurare a operațiunilor de credit, avem: credit intern -credit extern În funcție de posibilitatea creditorului de a avea sau nu dreptul de a solicita debitorului rambursarea anticipată a creditului, avem: -credit denunțabil- creditorul are un asemenea drept; -credit nedenunțabil- cînd nu este stipulată o asemenea clauză în înțelegerea dintre părți. În funcție de cauza care determină creditul, avem: -credite de finanțare, acordat firmelor care nu au creanțe asupra altora; -credite de refinanțare, acordate firmelor care au creanțe asupra altora. Clasificarea legală- conform Hotărîrii BNM nr. 231 din 27.10.2011, avem: -credite standard- 2 %; -credite supravegheate- 5 %; -substandard- 30 %; -dubioase/îndoielnce60 %; -compromise/pierderi- 100 %. Creditul standart e mai sigur. Se mai cunoaște forma creditului guvernamental, atunci cînd, în calitate de creditor ne apare Guvernul unui stat. La rîndul său, creditul guvernamental poate fi atît intern, cît și extern. De ex., Guvernul SUA oferă împrumut Guvernului RM (Credit guvernamental intern).

2. Funcțiile și rolul creditului - Avantajele, locul și importanța creditului se evidențiază prin funcțiile sale, și anume: 1.funcția distributivă- constă în mobilizarea resurselor bănești disponibile la un moment dat în economie și redistribuirea lor prin acordarea de împrumuturi spre diferite ramuri, sectoare de activitate, care au nevoie de fonduri de finanțare; 2.funcția de transformare a economiilor în investiții- prin ea se realizează echilibrul macroeconomic conform ecuației E=I, unde E reprezintă economiile, I- investițiile. Prin această ecuație se realizează echilibrul macroeconomic. 3.funcția de emisiune monetară- ca urmare a consolidării ideii de credit, a fost creată moneda fiduciară (metoda fiduciară- o monedă cu valoare fictivă, bazată pe încredere). De la bun început au fost biletele de bancă, ca ulterior, pe parcursul anilor, să apară un șir de instrumente noi, cum ar fi: viramentul, cecul, cambia, ordinul de plată etc. Relația de credit a stat la apariția acestor instrumente de plată;4.funcția de asigurare a stabilității prețurilor- se realizează prin reglarea dimensiunilor cererii și ofertei de mărfuri și servicii, creîndu-se consumul, pe de o parte, și stocurile, pe de altă parte. Iese în evidență această funcție în țările cu caracter de producție sezonieră. În țările dezvoltate, pentru a evita decalajul, se utilizează un instrument de credit- warant- dă posibilitatea vînzătorilor de a-și plasa marfa în anumite locuri special amenajate și ulterior i se acordă prețul prestabilit. Creditul are un rol deosebit în promovarea relațiilor economice internaționale, stimulînd exporturile și importurile de mărfuri, asigurînd o desfășurare normală, rapidă și în deplină siguranță a acestor operațiuni. Creditul are un rol deosebit în acoperirea deficitului bugetar al statului (prin forma împrumutului de stat). Dezavantaje: 1.Cel mai mare pericol îl constituie folosirea abuzivă de credit, determinată de ideea utopică că prin sine însuși, creditul reprezintă o bogăție (deoarece la momentul intrării banilor în cont trebuie să ne gîndim la momentul rambursării, deoarece, dacă nu vom lua în calcul acest moment, apar probleme). 2.Un alt pericol este așa-numita supracreditare, care poate duce la mari dezechilibre economice, financiare și monetare, generînd, atunci cînd ia proporții, inflația. 3.Un pericol vădit este cel al instituțiilor bancare, care daca nu sunt luate in consideratie provoaca prabusirea in lant a sistemului bancar, cu consecinte extrem de dureroase, pe plan social, politic, economic. Ex: disparitia celor 3 bani, miliardul. 3. Împrumutul de stat (creditul public) Prin împrumut de stat - se înțelege un ansamblu de relații sociale, reglementate de normele juridice cu privire la acumularea de către stat a unor fluxuri financiare, disponibile la persoane fizice și juridice în baza prinipiilor benevole, operativității, rambursabilității, în scopul acoperirii deficitului bugetar și armonizarea circulației monetare. (autorii ruși) Împrumuturile de stat/publice sunt venituri extraordinare la care se recurge în caz de dezechilibru bugetar, atunci cînd veniturile ordinare nu fac față cheltuielilor publice. (Gh. Bistriea). Art. 2 al Legii nr. 419 spoune că împrumutul de stat este o relație contractuală prin care creditorul transmite în proprietatea statului mijloace, cu condiția rambursării acestora de către stat la expirarea termenului pentru care a fost acordat. Etc. Trăsăturile caracteristice ale împrumutului de stat: 1.Cea mai esențială trăsătură a împrumutului de stat este utilizarea neproductivă a acestui capital. 2.În relațiile de credit public, întotdeauna se observă superioritatea statului, necătînd la faptul că el apare ca debitor. 3.Avînd în vedere rolul deosebit al statului, el semnează aceste contracte fără a asigura cu careva gaj. 4.În cazul creditului bancar, contraactul se încheie în baza principiului egalității părților, pe cînd, în cazul creditului public, uneori se aplică principiul impunerii/constrîngerii. Clasificarea împrumutului de stat: 1.în funcție de termen: -împrumut de stat pe termen scurt; -împrumut de stat pe termen mediu; -împrumut de stat pe termen lung. 2.în funcție de locul de plasare sau contractare: -împrumuturi interne, contractate pe piața internă a capitalului de împrumut; împrumuturi externe, contractate pe piața externă a capitalului de împrumut. 3.în funcție de poziția statului față de creditori: -împrumuturi contractate direct de către stat; -împrumuturi garantate de stat, fiind contractate de către alte entități de drept. 4.în funcție de caracter, aceste împrumuturi pot fi:-împrumuturi voluntare (patriotice), prin care statul se adresează sentimentului sau spiritului de datorie al cetățenilor; -împrumuturile forțate sau obligatorii, care se contractează de către stat atunci cînd are nevoie urgentă de bani. Articolul 12. Destinaţia

mijloacelor obţinute din împrumuturile de stat Mijloacele obţinute din împrumuturile interne şi externe de stat sau din plasarea valorilor mobiliare de stat, în limitele bugetelor anuale, vor fi utilizate pentru: a) sprijinirea dezvoltării economiei ţării şi activităţii investiţionale; b) promovarea exporturilor; c) crearea de noi locuri de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor sociale şi ecologice în ţară; d) lichidarea consecinţelor calamităţilor naturale şi ale altor situaţii excepţionale; e) rambursarea prealabilă, rambursarea, refinanţarea şi restructurarea obligaţiilor existente şi a garanţiilor; f) finanţarea deficitului bugetar şi acoperirea necesităţilor decalajului de casă pe termen scurt al Trezoreriei de Stat. Conform prevederilor art. 13 al aceleiași legi, Ministerul Finanțelior utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie publică instrumente financiare reglementate de legislația RM, inclusiv valorile mobiliare de stat și împrumuturile de stat interne. Valorile mobiliare de stat (VMS) se emit: 1.în formă de înscriere în cont (ca valori mobiliare, pe care misiunea evidentiaza, confirmarea dreptului de proprietate si plata sumei principale si a dobanzilor aferente se efectueaza prin intermediului conturilor si registrelor depozitarului central unic al valorilor imobiliare- pana la un 1 an de zile ) sau în formă materializată (ca inscrisuri imprimate, pe care emisiunea circulatia si rascumpararea se vor efectua conform conditiilor stabilite de lege pentru aceste valori mobiliare) 2.pe termen scurt și lung Valori mobiliare de stat pe termen scurt sunt bonurile de trezorierie, emise cu scont și răscumpărate la scadență la valoarea lor nominală. Valori mobiliare de stat pe termen lung sunt obligațiunile de stat emise cu o rată flotantă sau fixă a dobînzii. Dobînda la obligațiunile de stat se achită periodic. Obligațiunile de stat pot fi vîndute cu scont la prețul lor nominal sau cu primă și răscumpărate la scadență la valoarea lor nominală. Împrumutul de stat prezintă atît avantaje, cît și dezavantaje. AVANTAJE: -consolidează patrimoniul statului, ca urmare a întrebuințării în interes public a sumelor de bani împrumutate și utilizate; -sunt mijloace de încurajare a economiilor bănești și de activitate a unor capitaluri particulare; -statul nu acoperă deficitul bugetar printr-o nouă emisiune monetară; DEZAVANTAJE: -în urma acestor împrumuturi se angajează generațiile viitoare să suporte cheltuielile de rambursare; -reduc capitalul particular circulant din economia națională; -cresc cheltuielile neproductive ale statului, deoarece aceste împrumuturi trebuie rambursate cu plata unor dobînzi; Concluzie-Totuși, cea mai reușită și sigură tranzacție este plasarea mijloacelor bănești în valori mobiliare de stat. 2 economiști americani: aduc următoarele argumente de ce nu trebuie să avem frică de a credita statul: 1.posibilitatea Guvernului de a refinanța datoria publică (emitem valori mobiliare de stat și banii obținuți îi dăm pentru achitarea datoriilor); 2.aplicarea metodelor de impozitare (în sens de majorare); 3.este atribuția statului de emisiune monetară. 4. CREDITUL EXTERN - împrumutul acordat de state, bănci, persoane fizice și juridice, unor altor state, bănci și persoane fizice sau juridice străine. Conform prevederilor art. 23 al aceleiași legi, Ministerul Finanțelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat externă instrumentele financiare aplicabile pe piețele financiare externe, și anume: -împrumuturi de stat externe; -valori mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piețele financiare externe (de ex., MoldovaGaz și Gazprom); -alocări de drepturi speciale de tragere (DST)- un coș valutar legat de instituția Fondului Monetar Internațional (vezi! Tratat Dan Grosu-Șaguna); garanțiile de stat externe în condițiile art. 39 al aceleiași legi. Contractele de împrumuturi externe se aprobă de către Parlament prin lege organică. În cazul în care valorile mobiliare de stat urmează a fi emise pentru plasare pe piețele financiare externe, legea organică respectivă se adoptă pînă la publicarea ofertei pe piața externă. Împrumuturile de stat externe, contractate în numele RM de către Guvern, pentru susținerea bugetului de stat, sînt debursate în conturile deschise la BNM. Împrumuturile externe, contractate pentru realizarea proiectelor finanțate din surse externe sunt debursate și păstrate în conturi purtătoare de dobîndă în favoarea bugetului de stat, în conturi deschise în bănci. Articolul 21. Adoptarea hotărîrilor cu privire la contractele privind împrumuturile de stat externe Hotărîrile cu privire la împrumuturile de stat externe se adoptă de către Parlament pe baza contractelor privind împrumuturile de stat externe, prezentate de Guvern. În cazul în care valorile mobiliare de stat urmează a fi emise

pentru plasare pe pieţele financiare externe, hotărîrea respectivă a Parlamentului se adoptă pînă la publicarea ofertei pe piaţa externă. V.Debursarea mijloacelor din împrumuturile de stat Debursarea şi utilizarea mijloacelor din împrumuturile de stat externe şi interne acordate Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul respectiv. Împrumuturile de stat externe contractate în numele Republicii Moldova de către Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor pentru finanţarea proiectelor investiţionale sau a programelor de dezvoltare pot fi debursate direct de către Ministerul Finanţelor sau prin intermediul ministerelor/unităţilor speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe, în conformitate cu planurile de procurări şi cele de finanţare în cadrul proiectelor finanţate din surse externe, precum şi în conformitate cu procedurile respective ale creditorilor externi.Debursarea mijloacelor din împrumuturile de stat externe se efectuează de către persoanele responsabile pentru implementarea proiectelor şi programelor, autorizate în acest scop de către Ministerul Finanţelor. Autorităţile administraţiei publice centrale/autorităţile publice care beneficiază de mijloace obținute din împrumuturi de stat externe, prin care sînt realizate proiectele finanţate din surse externe, monitorizează implementarea şi realizarea scopurilor acestor proiecte. Ministerul Finanţelor monitorizează mijloacele financiare valorificate din împrumuturile de stat externe, totodată, ministerele de ramură controlează şi poartă răspundere pentru realizarea proiectelor finanţate din surse externe în conformitate cu informaţia, prezentată în mod obligatoriu de către unităţile speciale responsabile de implementarea acestor proiecte şi programe, precum şi în baza informaţiei primite de la creditori. Formele şi termenele de prezentare a acestei informaţii sînt stabilite de către Ministerul Finanţelor. (hot g nr.1136). Articolul 27. Cazurile de acordare a garanţiilor de stat Garanţiile de stat interne şi externe sînt emise în cazuri excepţionale, şi anume: a) pentru garantarea împrumuturilor interne sau externe destinate finanţării proiectelor investiţionale care prezintă o importanţă majoră pentru economia naţională; b) pentru împrumuturile menite achitării înainte de termen a împrumuturilor garantate anterior cu garanţii de stat, cu condiţia ca noile împrumuturi să aibă un cost financiar mai mic. Articolul 23. Scopul recreditării (1) Mijloacele financiare obţinute din împrumuturile de stat interne sau externe pot fi recreditate pentru finanţarea proiectelor investiţionale, a programelor sau activităţilor prioritare de stat, care vor fi definite în contractele de împrumut de stat interne sau externe corespunzătoare. (2) Ministerul Finanţelor este unicul organ împuternicit cu administrarea acestor mijloace în temeiul prezentei legi. Ministerul Finanţelor este autorizat să efectueze operaţiuni de recreditare fie direct, fie prin intermediul instituţiilor financiare, fie prin intermediul subdiviziunilor special create pentru scopuri de recreditare, precum şi să semneze contractele şi alte acte juridice aferente atribuţiilor stabilite de prezentul articol. AVANTAJE și DEZAVANTEJE: Dezvantaje: -cînd rambursăm un credit extern, trebuie să achităm la scadență suma în valută; Avantaje: -au fost create noi locuri de muncă; -realizarea procedurii de export a produselor autohtone pe piața internațională. 5. Datoria publică - este totalitatea sumelor împrumutate de autoritățile publice centrale, de unitățile administrativ-teritoriale și de alte entități publice de la persoane fizice și juridice pe piața internă și în străinătate, și rămase de rambursat la un moment dat. Conform prevederilor art. 2 a legii cu privire la datoria publică, garanţiile de stat şi recreditarea de statdatorie publică datorie de stat, datoria Băncii Naţionale a Moldovei, datoria unităţilor administrativ-teritoriale, a instituţiilor publice finanţate, integral sau parţial, de la bugetul de stat sau local, datoria ce rezultă din împrumuturile interne şi externe ale societăţilor comerciale în care statul şi/sau unitatea administrativ-teritorială deţine mai mult de 50 la sută din capitalul social şi datoria întreprinderilor de stat şi municipale; datorie de stat - obligaţiile contractuale pecuniare curente şi scadente ale statului şi dobînzile datorate şi neonorate, apărute din calitatea statului de debitor sau fidejusor, fiind contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, în monedă naţională sau în valută străină; datorie de stat externă - parte integrantă a datoriei de stat reprezentînd totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul

Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe pieţele financiare internaţionale, care sînt procurate de rezidenţi ai Republicii Moldova sînt atribuite datoriei de stat externe; datorie de stat internă - parte integrantă a datoriei de stat reprezentînd totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobînzilor datorate şi neonorate, contractate, în numele Republicii Moldova, de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Articolul 51. Instrumentele generatoare de datorie a sectorului public În calitate de instrumente generatoare de datorie a sectorului public se utilizează instrumentele financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, precum şi instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare internaţionale, inclusiv: a) împrumuturi (inclusiv leasingul financiar); b) valori mobiliare; c) depozite; d) alocări de Drepturi Speciale de Tragere; e) garanţii. Articolul 19. Instrumentele generatoare de datorie de stat externă Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat externă instrumentele financiare aplicabile pe pieţele financiare externe: a) împrumuturi de stat externe; b) valori mobiliare de stat emise pentru plasare pe pieţele financiare externe; c) alocări de Drepturi Speciale de Tragere; d) garanţii de stat externe – în cazul prevăzut la art. 33.Datoria de stat internă este o parte integrantă a datoriei de stat, reprezentând totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobânzilor datorate şi neonorate, c ontractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe piaţa internă a Republicii Moldova, care sunt procurate de către nerez idenţi, sunt atribuite datoriei de stat interne. Datoria de stat externă este o parte integrantă a datoriei de stat, reprezentând totalul sumelor obligaţiilor neonorate şi dobânzilor datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Valorile mobiliare de stat emise pentru a fi plasate pe pieţele financiare internaţionale, care sunt procurate de rezidenţi ai Republicii Moldova, sunt atribuite datoriei de stat externe. Articolul 13. Instrumentele generatoare de datorie de stat internă Ministerul Finanţelor utilizează în calitate de instrumente generatoare de datorie de stat internă instrumentele financiare reglementate de legislaţia Republicii Moldova, inclusiv valorile mobiliare de stat emise pentru plasarea pe piaţa internă şi împrumuturile de stat interne.