Tea Societatilor De Asigurari Optional

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Anul de studii: III

Anul universitar 2007-2008 Semestrul 1

Contabilitatea societăţilor de asigurări – disciplină opţională (continuă Modulul 2 din anul II de studii) Întrebări pentru examen Autor: Prof. univ. dr. Marinică Dobrin ADEVARAT/FALS 1) În conformitate cu prevederile art. 11 din Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societăţile organizează şi conduc contabilitatea, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie. 2) Asigurător cu activitate compozită este asigurătorul autorizat să desfăşoare separat activitate de asigurări de viaţă şi activitate de asigurări generale. 3) Contabilitatea generală denumită şi financiară, are la bază norme unitare privind organizarea şi conducerea acesteia, prevăzute în Legea contabilităţii şi în reglementările contabile, care au caracter obligatoriu pentru toate societăţile. 4) Contabilitatea de gestiune se organizează de către fiecare societate în funcţie de specificul activităţii şi necesităţilor proprii, având ca obiective principale următoarele: calcularea costurilor, stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor, serviciilor executate, întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli pe feluri de activităţi, urmărirea şi controlul executării acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizării datelor necesare fundamentării deciziilor privind gestiunea societăţii şi altele. 5) Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării societăţii respective. 6) Beneficiile economice trecute reprezintă potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. Potenţialul poate fi unul productiv, fiind parte a activităţilor de exploatare ale entităţii. 7) O datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. 8) Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în pasivele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale. 9) Situaţiile financiare anuale trebuie să ofere o imagine fidelă a pasivelor, datoriilor, poziţiei financiare, profitului sau pierderii entităţii, pentru respectivul exerciţiu financiar. 10) Conform legii contabilităţii nr.82/1991, republicată situaţiile financiare anuale trebuie însoţite de o declaraţie scrisă de asumare a răspunderii conducerii persoanei juridice pentru întocmirea situaţiilor financiare anuale în conformitate cu directivele europene aplicabile domeniului asigurărilor. 11) În bilanţ elementele de activ sunt grupate după natură şi exigibilitate şi cele de datorii, după natură şi lichiditate.

12) Bilanţul este documentul contabil de sinteză prin care se prezintă elementele de activ, datorii şi capital propriu ale entităţii, la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi în celelalte situaţii prevăzute de lege. 13) Lichiditatea reprezintă numerarul disponibil pe termen lung. 14) Solvabilitate reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt sau mai bine spus numerarul disponibil în viitor. 15) În domeniul asigurărilor fluxurile de numerar din activitatea de exploatare (operating cash-flow) rezultă din principalele activităţi producătoare de venituri şi anume subscrierea şi gestionarea poliţelor de asigurare, cedarea şi acceptarea în reasigurare. 16) Fluxurile de numerar din activitatea de investiţii reflectă măsura în care cheltuielile făcute au servit obţinerii de resurse menite a genera venituri viitoare şi fluxuri de numerar. 17) Metoda directă pentru calculul fluxului de trezorerie prezintă un avantaj, oferind informaţii mai exacte. 18) Metoda directă pentru calculul fluxului de trezorerie prezintă un dezavantaj şi anume necesitatea unui efort susţinut din partea utilizatorilor. 19) Politicile contabile reprezintă principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale. 20) Notele explicative conţin informaţii suplimentare, relevante pentru necesităţile utilizatorilor în ceea ce priveşte poziţia financiară şi rezultatele obţinute. 21) Principiul permanenţei metodelor presupune continuitatea aplicării de reguli şi norme diferite privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor deţinute de societate şi a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile. 22) În cazul principiului independenţei exerciţiului se vor lua în considerare toate veniturile şi cheltuielile corespunzătoare exerciţiului financiar pentru care se face raportarea, ţinându-se seama de data încasării sumelor sau a efectuării plăţilor. 23) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv: În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. 24) Principiul intangibilităţii: Bilanţul de deschidere al unui exerciţiu financiar trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului financiar precedent. 25) Principiul necompensării: Orice compensare între elementele de activ şi de pasiv sau între elementele de venituri şi cheltuieli este permisă. 26) Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului: Prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere se face ţinând seama de fondul economic al tranzacţiilor sau al operaţiunii raportate şi nu numai de forma juridică a acestora. 27) Abaterile de la principiile generale vor fi permise numai în cazuri excepţionale.

28) Prin valoare justă se înţelege suma pentru care un pasiv ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv. 29) Reducerile comerciale acordate de furnizor fac parte din costul de achiziţie. 30) Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege un activ care necesită o perioadă scurtă de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare. 31) Prin valoare contabilă netă se înţelege valoarea de ieşire, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate. 32) Prin elemente monetare se înţeleg disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile. 33) Consiliul de administraţie elaborează pentru fiecare exerciţiu financiar un raport, denumit raportul administratorilor, care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi performanţei activităţilor entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă. 34) Riscul valutar reprezintă riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar. 35) Riscul ratei dobânzii la valoarea justă reprezintă riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar. 36) Rriscul de preţ este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă. 37) Riscul de credit este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară. 38) Riscul de lichiditate (numit şi riscul de finanţare), este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare. 39) Riscul de lichiditate poate rezulta din capacitatea de a vinde repede un activ financiar la o valoare apropiată de valoarea sa justă. 40) Riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. 41) Potrivit prevederilor legii contabilităţii, orice operaţiune economică efectuată se consemnează într-un document, care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document informativ. 42) Documentul cumulativ sau centralizator este documentul cu ajutorul căruia se realizează centralizarea pe conturi analitice a documentelor justificative ce reflectă acelaşi gen de operaţii, grupate în ordine cronologică. 43) Înregistrarea în nota de contabilitate se poate face document cu document sau în baza documentului cumulativ.

44) Registrele de contabilitate sunt documente contabile aleatorii în care societăţile înregistrează periodic, cronologic şi sistematic operaţiile economice şi financiare, consemnate în documente justificative. 45) Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează zilnic, în mod cronologic, operaţie cu operaţie, fără spaţii libere, toate modificările elementelor de activ şi de pasiv ale societăţilor. 46) Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu în care se înregistrează, separat, toate elementele deţinute inventariate de societate, conform reglementărilor legale. 47) Registrul "Cartea mare" este un document contabil obligatoriu în care se înscriu lunar şi sistematic înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale pentru fiecare lună a anului curent. 48) Registrul "Cartea mare" conţine o filă pentru fiecare cont analitic utilizat de societate. 49) Veniturile extraordinare reprezintă acele venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat. 50) Veniturile din reluarea provizioanelor, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare se evidenţiază cumulat, în funcţie de natura acestora. 51) Diminuarea sau anularea provizioanelor constituite, respectiv a ajustărilor pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate se efectuează prin înregistrarea la cheltuieli în cazul în care nu se mai justifică menţinerea acestora, are loc realizarea riscului sau cheltuiala devine exigibilă. 52) Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. 53) Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor. 54) Cheltuielile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. 55) Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen lung (numerar disponibil în viitor). 56) Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă. 57) Marja de solvabilitate reprezinta valoarea cu care activele unui asigurator sunt mai mari decat valoarea obligatiilor sale. 58) Suma la risc este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces; 59) Suma la risc brută reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare. 60) Suma la risc netă reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare.

61) Rezerva tehnică reprezintă rezerva matematică minus orice altă rezervă adiţională. 62) Rezerva tehnică brută reprezintă rezerva tehnică calculată după cedările în reasigurare. 63) Rezerva tehnică netă reprezintă rezerva tehnică calculată înainte de cedările în reasigurare. 64) Rezerva matematică brută reprezintă rezerva matematică calculată înainte de cedările în reasigurare. 65) Rezerva matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în reasigurare. 66) Profitul economic reprezintă modificarea activului net al unei firme într-o perioadă dată. 67) Solvabilitatea reprezintă numerarul disponibil pe termen scurt (numerar disponibil în viitor). 68) Solvabilitatea asigurătorului reprezintă raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate maximă. 69) Marja de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale. 70) O treime din marja de solvabilitate minimă a asigurătorului, calculată conform normelor în vigoare, constituie fondul de siguranţă pentru asigurarile generale. ALEGERE 1) Cadrul juridic care reglementează contabilitatea societăţilor de asigurare-reasigurare şi de reasigurare, precum şi societăţile de intermediere în asigurări este asigurat în principal de: 1 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor şi Ordinul 7/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor; 2 Ordinul nr. 13/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor şi Ordinul 17/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor; 3 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul nr. 3129/2005, pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor; 4 Legea contabilităţii nr.82/1991, republicată cu modificările şi completările ulterioare şi Ordinul 27/2007 privind modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 3129/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene specifice domeniului asigurărilor.

1 2 3 4

2) Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se elaborează de către: Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare; Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF); Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA); Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România.

1 2 3 4

3) Reglementările contabile pentru unităţile de asigurare-reasigurare se aprobă de către: Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare; Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF); Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA); Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 4)

Conform prevederilor art.2, art.8 şi art.10 din Legea contabilităţii, societăţile trebuie să

asigure: 1 2

3

4

1 2 3 4

1 2 3 4

înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie; înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, şi întocmirea situaţiilor financiare; înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv; înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, efectuarea inventarierii generale a elementelor de activ şi de pasiv şi întocmirea situaţiilor financiare; 5) Asigurător cu activitate compozită este asigurătorul autorizat să desfăşoare: simultan activitate de asigurări de viaţă şi activitate de asigurări generale; numai activitate de asigurări de viaţă numai activitate de asigurări generale; activitate de broker. 6) Contabilitatea poate fi organizată şi condusă: de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat; pe bază de contract de prestări de servicii sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat; pe bază de contract de prestări de servicii, de persoane juridice autorizate sau de persoane fizice care au calitatea de expert contabil, respectiv contabil autorizat; pe bază de contract de prestări de servicii, de persoane juridice autorizate;

7) Răspunderea pentru organizarea şi conducerea contabilităţii, în conformitate cu prevederile legii, revine: 1 administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării societăţii respective; 2 directorului contabil; 3 preşedintelui; 4 consiliului de administraţie.

8) Atribuţiile directorului economic, ale contabilului şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi a personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilităţii, se stabilesc de către: 1 adunarea generală a acţionarilor; 2 administrator sau altă persoană care are obligaţia gestionării societăţii respective, potrivit legii; 3 directorului general; 4 preşedintelui.

1

2 3 4

1

2 3 4

1

2 3 4

1

2 3 4

1 2 3 4

9) Beneficiile economice viitoare reprezintă: o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. 10) Un activ reprezintă: o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. 11) O datorie reprezintă: o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. 12) Capitalurile proprii reprezintă: o resursă controlată de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil; interesul rezidual al acţionarilor în activele unei entităţi după deducerea tuturor datoriilor sale; o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice; potenţialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxul de trezorerie sau de echivalente de trezorerie către entitate. 13) Situaţiile financiare anuale trebuie să cuprindă: bilanţul; contul de profit şi pierdere; situţia modificărilor capitalului propriu; situţia fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situaţiile financiare anuale; bilanţul; contul de profit şi pierdere; situţia modificărilor capitalului propriu; bilanţul; contul de profit şi pierdere; situţia modificărilor capitalului propriu; situţia fluxurilor de trezorerie; bilanţul; contul de profit şi pierdere; situţia fluxurilor de trezorerie; notele explicative la situaţiile financiare anuale;

1 2 3 4

14) În bilanţ elementele de activ sunt grupate după: natură, lichiditate şi exigibilitate; natură şi lichiditate; natură şi exigibilitate; lichiditate şi exigibilitate.

1 2 3 4

15) În bilanţ elementele de datorii sunt grupate după: natură, lichiditate şi exigibilitate; natură şi lichiditate; natură şi exigibilitate; lichiditate şi exigibilitate.

1 2 3 4

16) Contul de profit şi pierdere este format din: contul tehnic al asigurării generale; contul tehnic al asigurării de viaţă; contul netehnic; contul tehnic al asigurării generale şi contul tehnic al asigurării de viaţă; contul netehnic; contul netehnic al asigurării generale şi contul netehnic al asigurării de viaţă;

4

17) Situaţia fluxului de numerar ne oferă informaţii cu privire la: informaţii pentru conducere; profitabilitate; lichiditate şi solvabilitate; evaluarea investiţiilor; profitabilitate; lichiditate şi solvabilitate; informaţii pentru conducere; evaluarea investiţiilor; profitabilitate; lichiditate şi solvabilitate.

1 2 3 4

18) Cash-flow-ul reprezintă: oglinda situaţiei patrimoniale la sfârşitul exerciţiului financiar; un sumar al tranzacţiilor efectuate în cursul exerciţiului financiar; numerarul disponibil pe termen scurt; un tablou al încasărilor şi plăţilor anuale în numerar.

1 2 3

1 2 3 4

1 2 3 4

19) Politicile contabile reprezintă: principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale; bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale; principiile, bazele, convenţiile şi practicile specifice aplicate de o entitate la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare anuale; principiile, bazele, convenţiile, regulile şi practicile specifice aplicate de o entitate.

20) În notele explicative vor fi prezentate următoarele informaţii, pentru asigurările generale: primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute; primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile de exploatare brute; soldul de reasigurare; primele brute subscrise; primele brute încasate; cheltuielile de exploatare brute; primele nete subscrise; primele brute încasate; cheltuielile cu daunele brute; cheltuielile de exploatare brute;

21) Principiile contabile generale care se aplică în contabilitatea societăţilor de asigurăriresigurări sunt următoarele: 1 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei, principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie; 2 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei, principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul compensării, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie; 3 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul fidelităţii, principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului, principiul pragului de semnificaţie; 4 principiul continuităţii activităţii, principiul permanenţei metodelor, principiul prudenţei, principiul independenţei exerciţiului, principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv, principiul intangibilităţii, principiul necompensării, principiul prevalenţei economicului asupra juridicului.

1 2 3 4

22) Abaterile de la principiile generale vor fi permise în următoarele cazuri: numai în cazuri excepţionale; după închiderea bilanţului; ori de câte ori dorim; la început de an calendaristic.

23) La data intrării în gestiunea entităţii bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitatea societăţilor de asigurări la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte astfel: 1 la cost de achiziţie; la cost de producţie; la valoarea de aport; la valoarea justă; 2 la valoarea actuală a fiecărui element; 3 la valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului şi preţul pieţei; 4 la valoarea de intrare.

24) La data intrării în gestiunea entităţii bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, care se stabileşte la valoarea justă pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit. Ce se înţelege prin valoarea justă? 1 2 3 4

prin valoare justă se înţelege valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate; prin valoare justă se înţelege valoarea unui activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare; prin valoare justă se înţelege valoarea la care se evaluează disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile; prin valoare justă se înţelege suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.

1 2 3 4

1 2 3 4

1 2 3 4

1

2

3

4

25) Prin elemente monetare se înţelege: disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate; disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile; valoarea unui activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare; suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii.

26) Prin valoare contabilă netă se înţelege: valoarea la care se evaluează disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile; valoarea unui activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare; valoarea de intrare, mai puţin amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate; suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.

27) Prin activ cu ciclu lung de fabricaţie se înţelege: un activ de primit/de plătit în sume fixe sau determinabile pe o perioadă lungă de timp; un activ care necesită o perioadă substanţială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sau pentru vânzare; un activ la care din valoarea de intrare se scad amortizarea şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, cumulate; un activ care ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părţi aflate în cunoştinţă de cauză, în cadrul unei tranzacţii, cu preţul determinat obiectiv.

28) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: preţul de cumpărare; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; reducerile comerciale; costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile; cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; reducerile comerciale; preţul de cumpărare; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective.

1 2

3

4

1 2 3 4

1 2 3 4

1 2 3 4

29) Costul de producţie al unui bun cuprinde: costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile; cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului; cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie; cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora; preţul de cumpărare; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare; alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective; costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor consumabile; cheltuielile de producţie direct atribuibile bunului; taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); cheltuielile de transport şi manipulare.

30) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc şi anume: riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie; riscul valutar, riscul ratei dobânzii la valoarea justă, riscul de preţ; riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul valutar; riscul de lichiditate; riscul ratei dobânzii la valoarea justă, riscul de preţ.

31) Ce reprezintă riscul valutar? este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă.

32) Ce reprezintă riscul ratei dobânzii la valoarea justă? este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă.

1 2 3 4

33) Ce reprezintă riscul de preţ ? este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze ca rezultat al schimbării preţurilor pieţei, chiar dacă aceste schimbări sunt cauzate de factori specifici instrumentelor individuale sau emitentului acestora, sau factori care afectează toate instrumentele tranzacţionale pe piaţă.

34) Tranzacţiile cu instrumente financiare pot avea ca rezultat pentru o entitate asumarea sau transferarea către alte părţi a unuia sau mai multora dintre riscurile financiare Unul dintre aceste riscuri este riscul de lichiditate. Ce reprezintă acest risc? 1 este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; 2 este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; 3 este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; 4 este riscul ca o entitate să întâlnească dificultăţi în procurarea fondurilor necesare pentru îndeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare.

1 2 3 4

1 2 3 4

1 2 3

4

35) Riscul de lichiditate mai este cunoscut şi sub denumirea de: riscul de finanţare; risc financiar; risc de exigibilitate; risc de debit. 36) Ce reprezintă riscul de credit? este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii; este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară. 37) Ce reprezintă riscul ratei dobânzii la fluxul de trezorerie? este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară este riscul ca una dintre părţile instrumentului financiar să nu execute obligaţia asumată, cauzând celeilalte părţi o pierdere financiară; este riscul ca fluxurile de trezorerie viitoare să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii. De exemplu, în cazul unui instrument de împrumut cu rata variabilă, astfel de fluctuaţii constau în schimbarea ratei dobânzii efective a instrumentului financiar, fără o schimbare corespondentă a valorii sale juste; este riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor ratelor de piaţă ale dobânzii.

38) Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale dacă la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii existente. Care sunt aceste limite? 1 total active: 4.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50; 2 total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50; 3 total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 7.300.000 euro; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 100; 4 total active: 3.650.000 euro; cifra de afaceri netă: 9.300.000 euro; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50. 39) Brokerii de asigurare şi/sau reasigurare au obligaţia auditării situaţiilor financiare anuale dacă la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre cele 3 criterii existente. Care sunt cele 3 criterii? 1 total active; cifra de afaceri netă; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar; 2 total active; cifra de afaceri brută; număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar; 3 total active; cifra de afaceri netă; număr total de salariaţi în cursul exerciţiului financiar; 4 total active; cifra de afaceri netă; număr mediu de salariaţi pe o perioadă de cinci ani. 40) Auditorul financiar va întocmi un raport anual, însoţit de opinia sa, din care să rezulte dacă situaţiile financiare prezintă o imagine fidelă a poziţiei financiare, a performanţei financiare, a fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată, conform standardelor profesionale publicate de: 1 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA); 2 Camera Auditorilor Financiari din România; 3 Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF); 4 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 41) Pe perioada îndeplinirii atribuţiilor sale legale, auditorul are obligaţia să raporteze, despre orice faptă sau decizie de care a luat cunoştinţă despre orice act sau fapt, în legătură cu asigurătorul ori cu entităţile care intră în perimetrul de consolidare. Către ce autoritate se întocmeşte acest raport? 1 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA); 2 Camera Auditorilor Financiari din România; 3 Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF); 4 Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. 42) Formula contabilă a evidenţierii veniturilor din asigurări generale aferente perioadei curente conform poliţei de asigurare este următoarea: 1 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”; 2 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe”= 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor directe”; 3 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe” 4 702 „Venituri din prime brute subscrise privind asigurările generale directe = 4042 „Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”.

43) Pentru decontarea primelor de asigurare încasate prin intermediarii în asigurări cu societatea se face următoarea înregistrare: 1 4042 “Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”; 2 4012 “Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale” = 404 “Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale”; 3 4042 “Decontări privind intermediarii în asigurări aferente asigurărilor generale” = 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale” 4 54421 „Conturi la bănci în lei privind asigurările generale” = 404 “Decontări privind intermediarii în asigurări”.

44) Formula contabilă pentru rezilierea poliţei de asigurări generale (inregistrarea in contabilitate a restituirii de prime) este următoarea: 1 4022 “Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale” = 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”; 2 4012 „Decontări privind primele de asigurare aferente asigurărilor generale”= 4022 “Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”; 3 4022 “Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale”= 54721 „Casa în lei privind asigurările generale” 4 54721 „Casa în lei privind asigurările general = 4022 “Prime anulate şi de restituit privind asigurările generale.

1 2 3 4

1 2 3 4

1 2 3 4

45) Câştigurile reprezintă: venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat; scăderi ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate; creşteri ale valorii activelor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; creşteri ale beneficiilor economice care pot apărea sau nu ca rezultat din activitatea curentă, dar nu diferă ca natură de veniturile din această activitate. 46) Venituri extraordinare reprezintă: venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat; venituri care nu sunt legate de activitatea curentă a societăţii; venituri care sunt legate de activitatea curentă a societăţii; venituri rezultate din evenimente sau tranzacţii care nu sunt clar diferite de activităţile curente şi care, prin urmare, nu se aşteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

47)Veniturile din prime brute subscrise se înregistrează în contabilitate: înaintea intrării în vigoare a contactului de asigurare pe baza poliţei de asigurare sau în alte condiţii prevăzute în contract; în momentul intrării în vigoare a contactului de asigurare pe baza poliţei de asigurare sau în alte condiţii prevăzute în contract; după intrarea în vigoare a contactului de asigurare pe baza poliţei de asigurare sau în alte condiţii prevăzute în contract; oricând doreşte asiguratul.

1 2 3 4

1 2 3 4

1

2 3 4

1

2

3

4

48) Pierderile reprezintă: reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii; diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri scăderi ale valorii activelor care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. 49) Cheltuielile extraordinare reprezintă: cheltuielile care nu sunt legate de activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente extraordinare); diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri; scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; cheltuielile care sunt legate de activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente extraordinare). 50) Cheltuielile constituie: diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari; cheltuielile care nu sunt legate de activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente extraordinare); cheltuielile care sunt legate de activitatea curentă a societăţii (cheltuieli cu calamităţile şi alte evenimente extraordinare); diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau creşteri ale valorii activelor ori scăderi ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari. 51) Veniturile constituie: creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau scăderi ale activelor ori creşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în scăderi ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor; creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, rezultate din contribuţii ale acţionarilor.

52) Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul care exercită o activitate de asigurări generale are obligaţia să constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice: 1 rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofă; rezerva pentru beneficii şi risturnuri; 2 rezerva de prime; rezerva de daune avizate; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofă; rezerva pentru beneficii şi risturnuri; 3 rezerva de prime; rezerva de daune neavizate; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofă; rezerva pentru beneficii şi risturnuri; 4 rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de daune neexpirate; rezerva de egalizare; rezerva de catastrofă; rezerva matematică.

1

2

3

4

1 2 3 4

53) Rezerva de prime pentru asigurările generale se calculează astfel: lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele nete, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor expirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât suma dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării.

54) Rezerva de daune pentru asigurările generale se creează şi se actualizează astfel: anual, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; semestrial, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; trimestrial, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; lunar, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune.

55) Elementele care se iau în considerare în calculul rezervei de daune pentru asigurările generale sunt: 1 valoarea sumei asigurate cuvenite pentru dauna avizată, în limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; 2 valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna neexpirată, în limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; 3 valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita sumei asigurate; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane;

4

valoarea estimată a despăgubirii cuvenite pentru dauna avizată, în limita primei de asigurare; cheltuielile cu constatarea şi evaluarea pagubei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane; costurile de lichidare a daunei, aferente serviciilor prestate de terţe persoane.

56) În cazul pretenţiilor de despăgubiri la asigurările generale, care fac obiectul unei acţiuni în instanţă, rezerva de daune se va constitui şi se va menţine: 1 la nivelul pretenţiilor solicitate de asigurător; 2 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita franşizei; 3 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita primei plătite; 4 la nivelul pretenţiilor solicitate în instanţă, în limita sumei asigurate.

1 2 3 4

1 2 3 4

1

2

3

4

57) Rezervele tehnice pentru asigurările generale reprezintă: estimări ale plăţilor, pentru riscurile produse în viitor; estimări ale plăţilor semestriale, pentru riscurile produse în trecut; estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile produse în trecut; estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile produse în viitor. 58) Primele de asigurare anulate, pentru asigurările generale, reprezintă: primele de asigurare nete, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare; primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare; primele de asigurare brute subscrise, anulate ca urmare a încheierii unui contract de asigurare; primele de asigurare nete subscrise, anulate ca urmare a rezilierii unui contract de asigurare. 59) Primele de asigurare brute subscrise, pentru asigurările generale, reprezintă: primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea; primele încasate, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea; primele încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referinţă, înainte de deducerea oricăror sume din acestea; primele încasate şi de încasat, inclusiv primele de reasigurare încasate şi de încasat, aferente tuturor contractelor de asigurare şi contractelor de reasigurare, care intră în vigoare în perioada de referinţă, după deducerea oricăror sume din acestea.

60) În conformitate cu prevederile Normelor puse în aplicare în baza Ordinului nr.3129/2005, modificat şi completat cu Ordinul 7/2007, la intrarea în vigoare (încheierea) a contractului de asigurare se înregistrează ca venituri: 1 primele nete subscrise; 2 primele nete; 3 primele încasate; 4 primele brute subscrise.

61) Rezerva de catastrofă, pentru asigurările generale, se creează prin aplicarea lunară a unui procent de minimum ...........% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezerva atinge cel puţin nivelul reţinerii proprii sau 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale. Care este acest procent minim? 1 5%; 2 10%; 3 6%; 4 8%. 62) Rezerva de catastrofă, pentru asigurările generale, se creează prin aplicarea lunară a unui procent asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acoperă riscuri catastrofale, până când fondul de rezerva atinge cel puţin nivelul reţinerii proprii sau: 1 10% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale 2 5% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale 3 15% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale 4 20% din acumularea răspunderilor asumate prin contractele ce acoperă riscuri catastrofale.

1 2 3 4

63) Rezervele tehnice pentru asigurările de viaţă reprezintă: estimări ale plăţilor trecute, pentru riscurile care se vor produce în viitor; estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile care s-au produs în trecut; estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile care s-au produs în trecut şi se vor produce în viitor; estimări ale plăţilor viitoare, pentru riscurile care se vor produce în viitor.

64) Conform prevederilor Legii 32/2000 cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul care exercită o activitate de asigurări de viaţă are obligaţia să constituie şi să menţină următoarele rezerve tehnice: 1 rezerva de prime; rezerva de daune avizate; rezerva de daune neavizate; alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă; 2 rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva pentru beneficii şi risturnuri; rezerva matematică; alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă; 3 rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de catastrofă; rezerva matematică; alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă; 4 rezerva de prime; rezerva de daune; rezerva de catastrofă; rezerva pentru beneficii şi risturnuri; rezerva matematică; alte rezerve tehnice privind asigurările de viaţă.

1

2

3

4

65) O rezervă tehnică suplimentară, pentru asigurările de viaţă, se calculează în cazul în care: randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de asigurări de viaţă este suficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi în ceea ce priveşte rata dobânzii; randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi în ceea ce priveşte rata primei de asigurare; randamentul prezent sau previzibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi în ceea ce priveşte rata dobânzii; randamentul prezent sau imprevizibil al activelor asigurătorului care practică activitatea de asigurări de viaţă este insuficient pentru a-şi îndeplini angajamentele luate faţă de asiguraţi în ceea ce priveşte rata dobânzii.

66) Valoarea rezervelor tehnice, pentru asigurările de viaţă, se determină în conformitate cu unul din următoarele principii: “Elementele statistice de evaluare şi de alocare a cheltuielilor vor fi selectate cu prudenţă, avându-se în vedere ..........”: 1 obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite; 2 tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite; 3 obligaţiile asumate, tipul de poliţă şi costurile administrative şi comisioanele plătite; 4 obligaţiile asumate, tipul de poliţă, cheltuielile cu daunele şi comisioanele care se estimează că vor fi plătite.

1 2 3 4

1 2 3 4

1

2

3

4

1 2 3 4

67) Diminuarea sau anularea rezervelor tehnice, pentru asigurările de viaţă se efectuează prin: debitarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli; creditarea conturilor corespunzătoare de venituri; creditarea conturilor corespunzătoare de cheltuieli; debitarea conturilor corespunzătoare de venituri. 68) Rezerva de prime, pentru asigurările de viaţă, se calculează: separat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală; cumulat pentru toate contracte de asigurare; trimestrial şi separat pentru fiecare contract de asigurare; cumulat pentru fiecare contract de asigurare, iar suma rezultatelor astfel obţinute reprezintă rezerva de prime totală. 69) Rezerva de prime, pentru asigurările de viaţă, se calculează: trimestrial prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; semestrial prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; anual prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării; lunar prin însumarea cotelor-părţi din primele brute subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare, astfel încât diferenţa dintre volumul primelor brute subscrise şi această rezervă să reflecte primele brute alocate părţii din riscurile expirate la data calculării. 70) Rezerva de daune, pentru asigurările de viaţă, se creează şi se actualizează: semestrial, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; anual, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; lunar, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune; trimestrial, în baza estimărilor pentru avizările de daune primite de asigurător, astfel încât fondul creat să fie suficient pentru acoperirea plăţii acestor daune.

71) Rezerva de daune, pentru asigurările de viaţă, se constituie pentru: 1 daunele plătite şi în curs de lichidare; 2 daunele raportate şi în curs de lichidare; 3 daunele raportate şi cele lichidate; 4 daunele posible în viitor şi cele în curs de lichidare.

1 2 3 4

1 2 3 4

72) Rezerva de beneficii şi risturnuri se constituie pentru contractele de asigurări de viaţă: la care se prevăd reduceri ale fransizei, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor; la care se prevăd reduceri de primă, în cazul încetării acestora, şi/sau restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor; la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau restituiri de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor; la care se prevăd reduceri de primă, în cazul reînnoirii acestora, şi/sau încasării de primă, în cazul participării asiguraţilor la profitul asigurătorilor. 73) Rezerva matematică reprezintă: valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asigurătorului înainte de deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului; valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului; valoarea totală a obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea valorii actuariale a obligaţiilor financiare ale asiguratului; valoarea actuarială a obligaţiilor financiare ale asigurătorului după deducerea impozitului.

74) Agentul de asigurare persoană fizică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) să aibă pregătirea profesională de specialitate şi/sau competenţele, cunoştinţele şi aptitudinile corespunzătoare exercitării acestei activităţi, în concordanţă cu cerinţele prevăzute în normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în aplicarea prezentei legi; 2) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă profesională sau o garanţie echivalentă furnizată de un asigurător în numele căruia agentul de asigurare lucrează sau al cărui împuternicit este, valabile pe întregul teritoriu al Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de norme; 3) să nu aibă cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau pentru infracţiuni prevăzute de legislaţia financiar-fiscală si sa se bucure de o buna reputatie ; 4) să îndeplinească cerinţele legale în vigoare privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor. 1 2 3 4

1+2+3+4 1+2+3 1+2+4 1+3+4

75) Agentul de asigurare persoană juridică trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare; 2) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă, în conformitate cu cerinţele prevăzute de normele emise de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor; 3) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării; 4) să se bucure de o bună reputaţie, iar denumirea agentului să cuprindă obligatoriu sintagma agent de asigurare.

1 2 3 4

1+2+3+4; 1+3+4; 1+2+4; 1+2+3.

76) O persoană juridică poate desfăşura o activitate de broker de asigurare, dacă are o autorizaţie de funcţionare din partea: 1 2 3 4

Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice; Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare; Asociaţia Naţională a Comisiilor de Asigurare.

77) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va decide cu privire la eliberarea autorizaţiei de funcţionare a brokerilor în termen de cel mult: 1 2 3 4

20 de zile de la data prevederile legale 60 de zile de la data prevederile legale 90 de zile de la data prevederile legale 30 de zile de la data prevederile legale.

primirii documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta primirii documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta primirii documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta primirii documentelor din care să rezulte că solicitantul va respecta

78) Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) să fie persoană juridică, în a cărei denumire să fie cuprinsă obligatoriu sintagma broker de asigurare, broker de asigurare-reasigurare sau broker de reasigurare, după caz; 2) să aibă un capital social vărsat în formă bănească, a cărui valoare nu poate fi mai mică de 150 milioane lei; această valoare va fi actualizată prin norme adoptate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor; 3) să aibă în vigoare un contract de asigurare de răspundere civilă valabil pe întreg teritoriul Comunităţii Europene şi al statelor aparţinând Spaţiului Economic European, în concordanţă cu cerinţele prevăzute de normele date în aplicarea prezentei legi; 4) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de broker de asigurare şi/sau de reasigurare. 1 2 3 4

1+2+3+4; 1+2+3; 1+3+4; 2+3+4.

79) Orice broker de asigurare şi/sau reasigurare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1) să păstreze şi să pună la dispoziţia Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, la cerere, registrele şi înregistrările contabile care să evidenţieze şi să explice operaţiunile efectuate în timpul desfăşurării activităţii, incluzând informaţii asupra contractelor de asigurare şi/sau de reasigurare încheiate şi asupra înţelegerilor cu asigurătorii şi/sau cu reasigurătorii; 2) să se conformeze solicitărilor Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în ceea ce priveşte raportările, precum şi activităţile pe care le desfăşoară, astfel cum vor fi stabilite prin norme; 3) să aibă ca obiect de activitate numai activitatea de agent de asigurare; 4) să nu fi fost declarat anterior în faliment şi să nu facă obiectul unei proceduri de reorganizare judiciară şi/sau de faliment la data solicitării autorizării.

1 2 3 4

1+2+3+4; 1+2+4; 1+3+4; 2+3+4.

80) Comisia de Supraveghere a Asigurărilor refuză o cerere de autorizare de funcţionare pentru un broker de asigurare şi/sau de reasigurare, dacă, după caz: 1) asociaţii, acţionarii semnificativi, precum şi persoanele semnificative, după caz, au cazier judiciar pentru infracţiuni contra patrimoniului sau infracţiuni prevăzute în legislaţia financiar-fiscală; 2) conducătorul executiv nu îndeplineşte condiţiile privind pregătirea şi experienţa pentru a deţine aceasta poziţie, în conformitate cu normele elaborate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor; 3) numele solicitantului induce în eroare publicul; 4) solicitantul nu respectă condiţiile prevăzute de lege. 1 2 3 4

1+2+3+4; 1+2+3; 1+3+4; 2+3+4.

81) Conform prevederilor Legii nr.32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, asigurătorul are obligaţia: 1) să conducă evidenţa contabilă şi operativă, care să permită: 2) să supravegheze activitatea unităţilor din subordine şi a agenţilor săi, subagenţilor şi agenţilor subordonaţi şi să instituie proceduri antifraudă astfel încât să nu fie periclitată activitatea de asigurare desfăşurată de asigurător; 3) să îşi organizeze procedurile de control intern, astfel încât să îndeplinească prevederile legale şi să prezinte organelor de control ale Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor toate documentele, situaţiile şi informaţiile solicitate de acestea; 4) să transmită bugetul de venituri şi cheltuieli, în fiecare an, în termen de 30 zile calendaristice de la data aprobării acestuia; orice rectificare a acestuia va fi transmisă Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în acelaşi termen. 1 2 3 4

1+2+3+4; 1+2+3; 1+3+4; 2+3+4.

82) Asigurătorii care practică activitate de asigurări facultative, trebuie să elaboreze: 1) propriile condiţii de asigurare, cu respectarea prevederilor legale referitoare la contractul de asigurare; 2) propriile clauze de asigurare, care pot modifica condiţiile de asigurare, în funcţie de opţiunea proprie sau de cea a asiguratului; 3) propriile criterii de stabilire a primelor de asigurare; 4) reglementări şi instrucţiuni de constatare şi lichidare a daunelor, în strictă concordanţă cu prevederile cuprinse în condiţiile şi în clauzele de asigurare, impuse de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. 1 2 3 4

1+2+3; 2+3+4; 1+3+4; 1+2+4.

83) Asigurătorii care practică activitate de asigurare de viaţă sunt obligaţi: 1) să ţină conturi cumulate pentru asigurările de viaţă şi cele generale; 2) să înregistreze toate veniturile şi cheltuielile aferente asigurărilor de viaţă în conturi separate, care să constituie şi să aparţină unui fond de asigurare distinct, numit fondul asigurărilor de viaţă; 3) să iniţieze examinarea activităţii de asigurare de viaţă, constând din calcularea, conform principiilor fundamentale şi general acceptate ale calculului actuarial, a obligaţiilor aferente fondului asigurărilor de viaţă şi a rezervelor tehnice necesare, precum şi o apreciere asupra concordanţei dintre fondul asigurărilor de viaţă şi activele aferente; examinarea se efectuează la fiecare 12 luni sau la intervale mai scurte, în cazul în care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor consideră necesar; 4) să asigure conducerea contabilităţii fondului asigurărilor de viaţă, pentru identificarea operativă a activelor şi a obligaţiilor aferente acestuia. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 2+3+4; 1+2+4.

84) Asigurătorii cu activitate compozită au obligaţia: 1) să organizeze şi să conducă evidenţa contabilă separat pentru cele două activităţi de asigurare. În acest scop, veniturile, în special primele încasate, plăţile de la reasigurători şi cele din investirea activelor şi cheltuielile, în special cele privind plata daunelor, sumele suplimentare pentru provizioanele tehnice, primele de reasigurare, cheltuielile operaţionale pentru activitatea respectivă, trebuie să fie defalcate în conformitate cu natura lor. Cheltuielile operaţionale comune celor două categorii de asigurări vor fi alocate fiecărei activităţi conform unei chei de repartizare, cheie care va fi menţinută cel puţin pe parcursul unui exerciţiu financiar. Utilizarea acestei chei de repartizare se face numai cu aprobarea prealabilă a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor; 2) să calculeze marja de solvabilitate disponibilă separat, pentru fiecare dintre cele două activităţi şi să întocmească un raport prin care să identifice în mod clar activele şi obligaţiile care sunt folosite pentru calcularea fiecărei marje. În cazul în care una dintre cele două marje de solvabilitate este insuficientă, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor va aplica pentru activitatea la care se înregistrează deficiente măsuri de redresare specifice, în conformitate cu prevederile legii şi ale normelor emise în aplicarea legii; 3) să ţină un registru comun, pentru fiecare dintre cele două activităţi câte un registru special al activelor; 4) să trimită către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor toate informaţiile, documentele şi raportările ale căror formă, conţinut, informaţii, detalii şi certificări sunt stabilite prin normele emise în pentru fiecare activitate. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 2+3+4; 1+2+4.

85) Administratorul unei societăţi de asigurări trebuie să asigure, potrivit legii, condiţiile necesare pentru: 1. întocmirea documentelor justificative privind operaţiunile tehnice efectuate; 2. organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a contabilităţii; 3. organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de activ şi pasiv, precum şi valorificarea rezultatelor acesteia; 4. respectarea regulilor de întocmire a situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea acestora la termen la organele în drept. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

86) Situaţia fluxului de numerar ne oferă informaţii cu privire la: profitabilitate; lichiditate şi solvabilitate; informaţii pentru clienţi; evaluarea investiţiilor. 1+2+3; 1+2+4; 1+3+4; 2+3+4.

87) Fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare (metoda directa) cuprind: încasările în numerar din primele brute; plăţile în numerar privind primele de reasigurare; plăţile în numerar privind daunele; plăţile în numerar privind comisioanele către agenţi de asigurare şi brokeri de asigurare. 1+2+3; 1+2+4; 1+3+4; 2+3+4.

88) Fluxuri de trezorerie din activităţi de investiţii (metoda directa) cuprind: 1) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; 2) încasările în numerar din vânzarea de terenuri, construcţii şi alte active corporale şi necorporale pe termen lung; 3) plăţile în numerar privind primele de reasigurare; 4) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor societăţi. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

89) Politicile contabile trebuie elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situaţiile financiare anuale, a unor informaţii care trebuie să fie credibile în sensul că: 1) reprezintă fidel, activele, datoriile, poziţia financiară şi profitul sau pierderea entităţii; 2) sunt pozitive; 3) sunt prudente; 4) sunt complete sub toate aspectele semnificative. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

90) În notele explicative următoarele informaţii trebuie prezentate cu claritate şi repetate ori de cât ori este necesar, pentru buna lor întelegere: 1) numele societăţii care face raportarea; 2) faptul că situaţiile financiare nu sunt proprii societăţii ci grupului; 3) data la care s-au încheiat sau perioada la care se referă situaţiile financiare; 4) moneda în care sunt întocmite situaţiile financiare. 1 2 3 4

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

91) Notele explicative trebuie să conţină următoarele informaţii: capitalul social; acţiunile; evoluţia capitalului propriu; provizioane pentru riscuri şi cheltuieli. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

92) Notele explicative trebuie să conţină următoarele informaţii: informaţii privind datoriile; garanţii şi alte obligaţii contractuale financiare; informaţii privind anumite elemente de cheltuieli; detalii privind impozitul pe venit. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

93) În cazul principiului prudenţei evaluarea trebuie facută pe o bază prudentă şi în special: 1) se vor lua în considerare numai profiturile obţinute după data încheierii exerciţiului financiar; 2) trebuie să se ţină cont de toate datoriile apărute în cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, chiar dacă acestea devin evidente numai între data bilanţului şi data întocmirii acestuia; 3) se va ţine cont de toate datoriile previzibile şi pierderile potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe parcursul unui exerciţiu financiar anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar între data încheierii exerciţiului financiar şi data întocmirii bilanţului; 4) se va ţine cont de toate deprecierile indiferent dacă rezultatul exerciţiului financiar este profit sau pierdere. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

94) Costul de achiziţie al bunurilor cuprinde: 1) preţul de cumpărare; 2) taxele de import şi alte taxe (cu excepţia acelora pe care entitatea le poate recupera de la autorităţile fiscale); 3) cheltuielile de transport şi manipulare; 4) alte cheltuieli care pot fi atribuibile bunurilor respective. 1 2 3 4

1+2+3+4; 1+2+3; 2+3+4; 1+2+4.

95) Costul de producţie sau de prelucrare al stocurilor, precum şi costul de producţie al imobilizărilor cuprind: 1) cheltuielile directe aferente producţiei şi anume: materiale directe, energie consumată în scopuri tehnologice, manopera directă şi alte cheltuieli directe de producţie; 2) cota cheltuielilor indirecte alocată în mod raţional ca fiind legată de fabricaţia acestora; 3) poate fi inclus o proporţie rezonabilă din cheltuielile care sunt doar indirect atribuibile bunului, în măsura în care acestea sunt legate de perioada de producţie; 4) dobânda la capitalul împrumutat pentru finanţarea achiziţiei, construcţiei sau producţiei de pasive cu ciclu lung de fabricaţie poate fi inclusă în costurile de producţie, în măsura în care aceasta este legată de perioada de producţie. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

96) Exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit: 1) pierderile de materiale, manopera sau alte costuri de producţie înregistrate peste limitele normal admise; 2) cheltuielile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care aceste costuri sunt necesare în procesul de producţie, anterior trecerii într-o nouă fază de fabricaţie; 3) regiile (cheltuielile) generale de administraţie care participă la aducerea stocurilor în forma şi locul final; 4) costurile de desfacere. 1 2 3 4

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4. 97) Raportul administratorilor oferă informaţii despre: evenimente importante care au apărut înainte de sfârşitul exerciţiului financiar; dezvoltarea previzibilă a entităţii; activităţile din domeniul cercetării şi dezvoltării; informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

98) Riscul de piaţă cuprinde trei tipuri de risc: riscul valutar; riscul ratei dobânzii la valoarea justă; riscul de credit; riscul de preţ. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

99) În cazul entităţilor ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată şi care fac obiectul unei oferte publice de preluare, astfel cum aceasta este definită în legislaţia în vigoare privind piaţa de capital, raportul administratorilor trebuie să cuprindă următoarele informaţii detaliate despre: 1) deţinerile semnificative directe şi indirecte de acţiuni (inclusiv deţinerile indirecte prin structuri piramidale şi deţineri încrucişate de acţiuni, aşa cum acestea sunt definite în reglementările în vigoare privind piaţa de capital); 2) deţinătorii oricăror valori mobiliare cu drepturi speciale de control şi o descriere a acestor drepturi; 3) orice restricţii privind drepturile de vot, cum ar fi limitările drepturilor de vot ale deţinătorilor unui procent stabilit sau număr de voturi, termenele de exercitare a drepturilor de vot sau sistemele prin care, cooperând cu entitatea, drepturile financiare ataşate valorilor mobiliare sunt separate de deţinerea de valori imobiliare; 4) regulile care prevăd numirea sau înlocuirea membrilor consiliului de administraţie şi modificarea actelor constitutive ale entităţii. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

100) Raportul anual publicat de către asigurători în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, cu modificările şi completările ulterioare, trebuie să conţină unele dintre următoarele informaţii: 1) denumirea asigurătorului şi forma juridică; 2) numărul de ordine din Registrul asigurătorilor, reasigurătorilor şi intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări; 3) adresa sediului social al asigurătorului; 4) prezentarea structurii acţionariatului şi a managementului asigurătorului însoţită de raportul scurt al administratorilor. 1 2 3 4

1) 2) 3) 4)

1+2+3+4; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

101) Documente specifice, legate de specificul activităţii de asigurare sunt: cererea de asigurare (declaraţia de asigurare); contractul de asigurare; poliţa de asigurare sau certificatul; state de salarii.

1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

102) Documente comune activităţii de asigurare şi a celorlalte componente ale evidenţei economice: 1) facturi; 2) chitanţe; 3) state de salarii; 4) contractul de asigurare; 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

103) Înregistrarea cronologică a operaţiunilor se realizează cu ajutorul următoarelor formulare cu caracter financiar-contabil: 1) documentul cumulativ sau centralizator; 2) nota de contabilitate; 3) registrul jurnal; 4) registrul inventar. 1 2 3 4

1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

104) Înregistrarea sistematică a operaţiunilor contabile se realizează cu ajutorul următoarelor documente: 1) cartea mare; 2) balanţa de verificare; 3) registrul jurnal; 4) registrul inventar. 1 1+2+3; 2 1+3+4; 3 1+2+4; 4 2+3+4.

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

105) Activele lichide, atât pentru asigurările generale cât şi pentru asigurările de viaţă, pot fi: titlurile de stat şi obligaţiunile emise de autorităţile administraţiei publice locale; depozitele bancare; disponibilităţile în conturi curente şi casierie; obligaţiunile. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

1) 2) 3) 4) 1 2 3 4

106) Indicatorii de rentabilitate sunt: rata combinată; rata de daună pură; rata de daună netă; rata veniturilor. 1+2+3; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

107) Profitul contabil se obţine prin aplicarea unor norme contabile la evenimentele financiare care influenţează firma. Normele contabile pot fi: 1) pricipiile contabile generale; 2) principiile contabile din asigurări; 3) procedurile fiscale; 4) principiile contabile ale unei alte ţări. 1 2 3 4

1+2+3+4; 1+3+4; 1+2+4; 2+3+4.

108) Un asigurător este solvabil dacă: 1. colectează prime care pot acoperi daunele previzionate şi cheltuielile de exploatare; 2. colectează prime care pot acoperi daunele plătite şi cheltuielile de exploatare; 3. menţine valoarea activelor la un nivel suficient de mare ca să poată acoperi obligaţiile existente şi să rămână şi o marjă de siguranţă egală cu cea recomandată de autoritatea de supraveghere; 4. menţine valoarea pasivelor la un nivel suficient de mare ca să poată acoperi obligaţiile existente şi să rămână şi o marjă de siguranţă egală cu cea recomandată de autoritatea de supraveghere. 1 1+2; 2 1+3; 3 1+4; 4 2+4.

1 2 3 4

1 2 3 4

109) Solvabilitatea asigurătorului reprezintă: raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate maximă; raportul dintre marja de solvabilitate minimă de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate maximă; raportul dintre marja de solvabilitate maximă de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă; raportul dintre marja de solvabilitate de care dispune asigurătorul şi marja de solvabilitate minimă.

110) Marja de solvabilitate reprezintă: valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale; valoarea cu care pasivele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale; valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mici decât valoarea obligaţiilor sale; valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea cheltuielilor sale.

1 2 3 4

111) Marjei de solvabilitate disponibile îi corespunde: totalitatea elementelor de pasiv libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale; totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor corporale; totalitatea elementelor de activ libere de orice sarcini, cu excepţia activelor necorporale; totalitatea elementelor de pasiv libere de orice sarcini, cu excepţia activelor corporale.

112) La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului se vor lua în considerare următoare componente: 1) capitalul social subscris şi vărsat sau, după caz, dacă este vorba despre societăţi mutuale, fondul de rezervă liber vărsat la care se adaugă toate conturile membrilor săi; 2) toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice; 3) profitul net rezultat după deducerea dividendelor care trebuie plătite sau, după caz, pierderea înregistrată de asigurător; 4) rezultatul reportat. 1 1+2+3+4; 2 1+2+3; 3 1+2+4; 4 2+3+4.

113) Asigurătorii autorizaţi să practice asigurări generale au obilgaţia să deţină permanent o marjă de solvabilitate disponibilă, corespunzătoare activităţii desfăşurate de către aceştia: 1 cel mult egală cu marja de solvabilitate maximă, calculată în conformitate cu prevederile legale; 2 cel puţin egală cu marja de solvabilitate maximă, calculată în conformitate cu prevederile legale; 3 cel mult egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile legale 4 cel puţin egală cu marja de solvabilitate minimă, calculată în conformitate cu prevederile legale.

114) La stabilirea marjei de solvabilitate disponibile a asigurătorului se vor lua în considerare toate rezervele societăţii, altele decât rezervele tehnice, şi anume: 1 rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare; rezerve de conversie; alte rezerve; 2 rezerve de prime; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve statutare; rezerve de conversie; alte rezerve; 3 rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve de daune; rezerve de conversie; alte rezerve; 4 rezerve de prime de capital; rezerve din reevaluare; rezerve legale; rezerve de beneficii şi risturnuri statutare; rezerve de conversie; alte rezerve.

1 2 3 4

115) Marja de solvabilitate disponibilă este: diminuată cu valoarea obligaţiunilor deţinute direct de asigurător; majorată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător; diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute direct de asigurător; diminuată cu valoarea acţiunilor proprii deţinute indirect de asigurător.

116) La cererea asigurătorului, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor poate aproba, în temeiul unor documente doveditoare, includerea în calculul marjei de solvabilitate disponibile şi a următoarelor componente, după caz: 1) jumătate din capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depaşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime; 2) în cazul societăţilor de asigurare mutuale sau de tip mutual cu contribuţii variabile, orice creanţă pe care societatea o poate avea asupra membrilor săi prin solicitarea unor contribuţii suplimentare, într-un exerciţiu financiar, dar nu mai mult de 50% din diferenţa dintre contribuţiile maxime şi contribuţiile totale de plată, şi până la 50% din valoarea cea mai mică dintre valoarea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime; 3) orice rezerve nete ascunse provenind din evaluarea activelor, în măsura în care aceste rezerve nu au o natură excepţională; 4) întreg capitalul social nevărsat sau, după caz, din fondul de rezervă liber nevărsat, atunci când capitalul social vărsat ori fondul de rezervă liber vărsat reprezintă cel puţin 25% din capitalul social sau din fondul de rezervă liber, până la un nivel care să nu depaşească 50% din valoarea cea mai mică obţinută prin compararea marjei de solvabilitate disponibile şi a marjei de solvabilitate minime. 1 2 3 4

1+2+3; 1+2+4; 2+3+4; 1+2+3+4.

1 2 3 4

117) Valoarea minimă a fondului de siguranţă pentru asigurările generale este: echivalentul în lei a 3,2 milioane euro la data raportării; echivalentul în lei a 2,2 milioane euro la data raportării; echivalentul în lei a 2,3 milioane euro la data raportării; echivalentul în lei a 1,2 milioane euro la data raportării;

1 2 3 4

118) Valorile în euro ale fondului de siguranţă vor fi revizuite: semestrial în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat trimestrial în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat anual în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat lunar în funcţie de schimbările în indicele european al preţurilor de consum cuprinzând statele membre, publicat de Eurostat.

119) Asigurătorul trebuie să transmită Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor o raportare privind marja de solvabilitate minimă: 1 semestrial; 2 annual; 3 trimestrial; 4 lunar.

1 2 3 4

120) Suma la risc: este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces; reprezintă suma la risc calculată înainte de cedările în reasigurare; reprezintă suma la risc calculată după cedările în reasigurare; reprezintă rezerva matematică plus orice altă rezervă adiţională.

COMPLETARI 1) ______________ directă pentru calculul fluxului de trezorerie prezintă un avantaj, oferind informaţii mai exacte. 2) Riscul _____________ reprezintă riscul ca valoarea unui instrument financiar să fluctueze din cauza variaţiilor cursului de schimb valutar. 3) _____________ la risc este diferenţa dintre indemnizaţia de asigurare şi rezerva matematică, calculată pentru contractele de asigurare care acoperă riscul de deces. 4) Registrul "Cartea mare" este un ______________ contabil obligatoriu în care se înscriu lunar şi sistematic înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi soldurile finale pentru fiecare lună a anului curent. 5) Prin elemente monetare se înţelege disponibilităţile băneşti şi activele/datoriile de primit/de plătit în sume ______________ sau determinabile. 6) ______________ evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv: În vederea stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii din bilanţ, se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de pasiv. 7) ______________ reprezintă reduceri ale beneficiilor economice şi pot rezulta sau nu ca urmare a desfăşurării activităţii curente a entităţii. 8) ____________ de solvabilitate reprezintă valoarea cu care activele unui asigurător sunt mai mari decât valoarea obligaţiilor sale. 9) Înregistrarea în __________ de contabilitate se poate face document cu document sau în baza documentului cumulativ. 10) reasigurare.

___________ matematică netă reprezintă rezerva matematică calculată după cedările în