Ate De Gestiune

Facultatea de Management Financiar Contabil Bucureşti Specializarea Contabilitate şi informatică de gestiune Anul de studii: III

Anul universitar 2007-2008 Semestrul 1

Contabilitate de gestiune Întrebări pentru examen Autor: Conf. univ. dr. Lucian Popescu RĂSPUNS NUMERIC 1. Într-o secţie de producţie se realizează două sortimente de produse A şi B pentru care se efectuează cheltuieli cu materii prime, manoperă, cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor (CIFU), cheltuieli generale de secţie (CGS) şi cheltuieli generale de administraţie (CGA), conform tabelului următor: EXPLICAŢIA Materii prime Manoperă CIFU Cote CIFU repartizate CGS Cote CGS repartizate Cost de producţie Număr de produse Cost de producţie unitar CGA Cote CGA repartizate Cost comercial Cost comercial unitar

Sortimentul Sortimentul A B 150 250 200 300 800 1.000

10

10

1.350

Bazele de repartizare sunt cheltuielile directe, respectiv cheltuielile cu materiile prime pentru CIFU (cheltuieli cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor), cheltuielile cu salariile personalului direct productiv (manopera) pentru CGS (cheltuieli generale de secţie) şi costurile de producţie pentru CGA (cheltuieli generale de administraţie). Să se calculeze costul complet sau comercial unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 2. O întreprindere realizează trei sortimente de produse în trei secţii de fabricaţie. Dispuneţi de următoarele date privind cheltuielile indirecte de producţie şi bazele de repartizare ale acestora pe produse:

Cheltuieli indirecte Bazele de repartizare (total) -A -B -C

Secţia 1 15.000 u.m.

Secţia 2 8.000 u.m.

Secţia 3 5.000 u.m.

3.000 u.m.

400 u.m.

5.000 u.m.

1.500 u.m. 500 u.m. 1.000 u.m.

250 u.m. 150 u.m.

2.000 u.m. 3.000 u.m. 1

Care este cota cheltuielilor indirecte de producţie repartizată asupra produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 3. Într-un combinat chimic cheltuielile ocazionate de instalaţia de electroliză a clorurii de sodiu sunt de 800.000 u.m. iar producţia obţinută este formată din: 10.000 tone leşie sodă caustică, 10 tone hidrogen şi 9.990 tone clor. În timpul depozitării produselor intervin pierderi tehnologice la cantităţile de hidrogen şi clor fabricate, fiind utilizate 8 tone hidrogen şi 6.660 tone clor. Să se calculeze costul unitar (în u.m.) al produsului clor. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 4. O întreprindere industrială realizează rondele metalice circulare, cu diametre diferite, din acelaşi material şi de aceiaşi grosime, conform tabelului:

Diametrul rondelei (mm) 20 30 40

Cantitate fabricată (buc.) 6.000 4.000 3.000

Cheltuieli materiale (u.m.) 5.400.000

Folosind unul dintre procedeele de echivalenţă, să se calculeze costul unitar al rondelei cu diametrul de 30 mm (pierderile de prelucrare se neglijează). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 5. Dispuneţi de următoarele date pentru fabricarea a două sortimente de produse A şi B: cheltuieli cu salariile muncitorilor direct productivi A = 1.000 u.m. şi B = 2.000 u.m.; cheltuieli cu materiile prime şi materialele, 4.000 u.m. pentru A şi 6.000 u.m. pentru B; cheltuielile cu întreţinerea şi funcţionarea utilajelor 26.000 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie sunt consumurile directe totale care intră în componenţa costurilor produselor. Care este costul de producţie al produsului B ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala)

O sondă petrolieră produce 59,9 to petrol şi 100 m3 gaze de sondă. Cheltuielile ocazionate de obţinerea ambelor produse sunt 1.200 u.m. Producţia de gaze de sondă, considerate produs secundar, se echivalează cu producţia de petrol, considerat produs principal, conform relaţiei: 1,0 m3 gaze sondă = 1,0 kg petrol. Folosind procedeul echivalării cantitative, determinaţi care este mărimea costului unitar al produsului secundar (u.m. / m3). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale). 6.

7. Într-o întreprindere s-au obţinut 100 t produs principal A şi 30 t produs secundar B.

Cheltuielile totale de producţie au fost de 22.000 u.m. Cunoscând ca 5 t produs secundar au fost consumate în întreprindere iar restul au fost vândute la preţul de 500 u.m. / t şi cheltuielile ocazionate de valorificare au fost 5.000 u.m., folosind procedeul deducerii valorii produselor secundare, calculaţi costul unitar al produsului principal (u.m./t). Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 2

8. O întreprindere fabrică trei sortimente de produse în două secţii de fabricaţie. Se cunosc următoarele informaţii privind cheltuielile indirecte de producţie şi cheltuielile directe ca baze de repartizare ale cheltuielile indirecte pe produse: Secţia 1 Secţia 2 Cheltuieli indirecte 15,0 u.m. 8,0 u.m. Baze de repartizare 3,0 u.m. 0,4 u.m. (total cheltuieli directe) Produsul A 1,5 u.m. 0,25 u.m. Produsul B 0,5 u.m. Produsul C 1,0 u.m. 0,15 u.m.

Cunoscând că la începutul perioadei există producţie în curs de execuţie în valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "A" şi "B", iar la sfârşitul perioadei există producţie în curs de execuţie în valoare de 1,0 u.m. pentru fiecare din sortimentele "B" şi "C", calculaţi folosind procedeul suplimentării în varianta coeficienţilor selectivi care este costul efectiv al produsului C ? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (2 zecimale). 9. O întreprindere prezintă situaţia cheltuielilor de producţie, a producţiei şi a destinaţiei acesteia, din tabelul următor: Secţii consumatoare Nr. Secţii auxiliare Cheltuieli Producţia Alte crt. producătoare de producţie obţinută S.T. C.T. S.P. secţii 1 Staţia de transformare 125 mil. 300 kwh 75 100 125 (S.T.) 2 Centrala termică (C.T.) 175 mil. 275 t 50 125 100 3 Staţia de preparare a 250 mil. 200 m3 25 100 75 apei (S.P.)

Care este costul unitar al tonei de apă caldă determinat conform unuia din procedeele de calcul al costului producţiei de fabricaţie interdependentă (algebric)? Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 10. O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat. PERIOADA PRODUCŢIA CH. INDIRECTE (luna) Q (ore) Ch. (u.m.) 1) Ianuarie 2.100 51.000 2) Februarie 1.900 49.000 3) Martie 2.000 50.000

Conform procedeelor de delimitare a cheltuielilor indirecte de producţie, în cheltuieli variabile şi fixe, să se determine cheltuielile standard ale lunii mai, în condiţiile unei producţii preconizate de 2.150 ore. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 11. O întreprindere industrializează trei tipuri de caşcaval, după cum urmează: A = 20.000 buc., B = 30.000 buc., C = 40.000 buc., cu cheltuieli totale de 7.060.000.000 u.m.

3

Caşcavalul este ambalat în baxuri de carton cu laturile de A = 20 cm.; B = 30 cm.; C = 40 cm. Care este costul de producţie al baxului cu caşcaval de tip C ? Nota: la raspuns se va utiliza, dupa caz, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 12. O întreprindere realizează patru sortimente de produse în patru secţii de fabricaţie pentru care se cunosc datele (în unităţi monetare):

Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte de producţie Costul producţiei în La începutul lunii curs de execuţie La sfârşitul lunii Cheltuieli generale de administraţie şi desfacere Cantitatea fabricată

A B C D 50 150 250 350 S1 = 40; S2 = 20; S3 = 80; S4 = 60 10 15 0 0 25 75 100 105 80 50

150

250

350

Produsele se fabrică consecutiv după cum urmează: produsele A în S1 şi S2, produsele B în S2 şi S3, produsele C în S3 şi S4 şi produsele D în S1 şi S4. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte sunt cheltuielile directe de producţie. În aceste condiţii costul comercial unitar al produsului D are valoarea: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 13. O întreprindere produce geamuri de aceiaşi calitate, conform următorului nomenclator:

Grosimea geamului (mm) 2 3 4

Dimensiunile geamului (m) 2 × 1,50 4 × 0,75 3 × 1,00

Cantitatea (bucăţi) 6.000 4.000 3.000

Cheltuieli de producţie (milioane u.m.) 12.960

Costul unitar al foii de geam, de 4 mm, în unităţi monetare, este: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 14. O întreprindere industrială realizează bile de rulment, de aceiaşi calitate, conform

nomenclatorului: Diametrul bilei (mm) 2 3 4

Cantitatea produsă (buc.) 6.000.000 4.000.000 3.000.000

Cheltuieli de producţie (milioane u.m.) 5.220

Costul bilei de rulment, de 3 mm, (în unităţi monetare) este: Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala).

4

15. O întreprindere industrială produce fire sintetice din acelaşi material, conform nomenclatorului:

Secţiunea firului (mm2) 0,2 0,3 0,4

Cantitatea realizată (kg) 6.000 3.000 4.000

Cheltuieli materiale (u.m.)

Cheltuieli de prelucrare (u.m.)

1.650.000

1.200.000

Notă: Cheltuielile de prelucrare se repartizează invers proporţional cu secţiunea (fineţea) firelor. Să se calculeze costul kilogramului de fir cu grosimea de 3 tex. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 16. O societate comercială fabrică două (sortimente de) produse A şi B. Produsul A se fabrică numai în Secţia I iar produsul B în Secţiile I şi II. Se cunosc datele (în u.m.): cheltuieli directe (200 -A şi 100 - B), cheltuieli de secţie (indirecte de producţie) SI (60) şi SII (90), cheltuieli de administraţie (50), preţ prestabilit (de înregistrare, respectiv costul standard, 225 pentru ambele sortimente), producţia în curs de execuţie la începutul perioadei (10 - A) şi la finele perioadei (10 - B), bazele de repartizare a cheltuielilor indirecte (de producţie), respectiv, cheltuielile directe. Să se calculeze costul de producţie al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 17. O întreprindere prezintă datele din tabelul alăturat. Folosind unul dintre procedeele de separare a cheltuielilor (indirecte de producţie) în cheltuieli variabile şi fixe, să se calculeze cheltuielile standard ale lunii august în condiţiile unei producţii preconizate de 1.650 ore. VOLUMUL CHELTUIELI EXPLICAŢIA PRODUCŢIEI DE PRODUCŢIE Q (ore) Ch. (u.m.) IANUARIE 1.500 95.000 FEBRUARIE 1.600 100.000 MARTIE 1.400 90.000 APRILIE 1.300 85.000 MAI 1.800 110.000 IUNIE 1.700 105.000 TOTAL 9.300 585.000 AUGUST 1.650 =?

Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 18. Într-o secţie de confecţii s-au obţinut trei sortimente de paltoane, din acelaşi fel de material (cupon) şi anume: tip B (pentru "Bărbaţi") = 300 buc., tip C (pentru "Copii") = 400 buc. şi tip D (pentru "Dame") = 200 buc., cu cheltuieli totale de 26.000 u.m. Care este costul efectiv unitar de producţie, al produsului D, cunoscându-se că lungimea materialului (metrajul) pentru fiecare tip de palton este: pentru "Bărbaţi" = 5,00 m./buc., pentru "Copii" = 2,50 m./buc. şi pentru "Dame" = 3,75 m./buc. ?

5

Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). O întreprindere fabrică trei sortimente de pâine de aceiaşi calitate (material): A = 2.000 buc., B = 3.000 buc., C = 4.000 buc. Cheltuielile de producţie colectate sunt de 50.000.000 u.m. Repartizarea cheltuielilor de producţie se face în funcţie de greutatea produselor ştiind ca acestea au următoarele caracteristici: A = 1 kg, B = 2 kg, C = 3 kg. Folosind unul dintre procedeele de echivalenţă să se calculeze costul unitar al produsului B. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). 19.

20. Într-o secţie de producţie se fabrică ace de cusut de aceiaşi lungime şi calitate (material) dar de grosimi diferite, astfel: Cantitate Grosime Cheltuieli Cheltuieli de Sortimentul (buc.) (mm) materiale (u.m.) prelucrare (u.m) 5.000 0,2 A 36.400.000 3.810.000 9.000 0,4 B 8.000 0,5 C

Să se calculeze costul unitar al sortimentului C, cunoscând că cheltuielile de prelucrare sunt cu atât mai mari cu cât dimensiunea (diametrul) piesei este mai mică. Nota: la raspuns se va utiliza, daca este cazul, punctul ca separator al miilor si virgula ca separator zecimal (o zecimala). CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele denumiri şi simboluri ale conturilor contabilităţii de gestiune: Să se restabilească denumirea corectă a fiecărui cont (simbol). a. Cheltuielile activităţilor auxiliare b. Decontări interne privind cheltuielile c. Decontări interne privind producţia obţinută d. Decontări interne privind diferenţele de preţ e. Cheltuielile activităţii de bază 1. 901 2. 902 3. 903 4. 921 5. 922 CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele denumiri şi simboluri ale conturilor contabilităţii de gestiune: Să se restabilească denumirea corectă a fiecărui cont (simbol). a. Costul producţiei în curs de execuţie b. Cheltuieli indirecte de producţie c. Cheltuieli generale de administraţie d. Cheltuieli de desfacere e. Costul producţiei obţinute 6. 7. 8. 9. 10.

923 924 925 931 933 6

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele simboluri şi denumiri ale conturilor din contabilitatea financiară şi de gestiune. Să se stabilească o corespondenţă de conţinut între conturile Contabilităţii de gestiune şi cele ale Contabilităţii financiare. a. "601" Cheltuieli cu materiile prime b. "345" Produse finite c. "331" Produse în curs de execuţie d. "348" Diferenţe de preţ la produse e. "602" Cheltuieli cu materialele consumabile "931" Costul producţiei obţinute "923" Cheltuieli indirecte de producţie "921" Cheltuielile activităţii de bază "903" Decontări interne privind diferenţele de preţ "933" Costul producţiei în curs de execuţie

11. 12. 13. 14. 15.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele conturi din contabilitatea de gestiune. Să se stabilească corespondenţa contabilă posibilă a conturilor numerotate cu cifre arabe pe poziţia de Credit a unei formule contabile. a. b. c. d. e.

901 "Decontări interne privind cheltuielile" 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" 922ST "Cheltuielile activităţii auxiliare" 921 "Cheltuielile activităţii de bază" 931 "Costul producţiei obţinute" 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" 931 "Costul producţiei obţinute" 921 "Cheltuielile activităţii de bază" 922CT "Cheltuielile activităţii auxiliare" 901 "Decontări interne privind cheltuielile"

16. 17. 18. 19. 20.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele formule contabile din contabilitatea financiară şi de gestiune. Dată fiind caracteristica de reflectare a contabilităţii de gestiune, să se stabilească o corespondenţă de conţinut între formulele contabile din Contabilitatea de gestiune şi cele din Contabilitatea financiară. a. b. c. d. e.

345 601 641 331 711

= = = = =

711 301 421 711 331

21. 921 începutul perioadei 22. 933 perioadei 23. 921 24. 923 25. 931

=

933

Înregistrarea producţiei în curs de execuţie de la

=

921

Înregistrarea producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul

= = =

901 901 902

Înregistrarea consumului de materii prime Înregistrarea salariilor personalului TESA Înregistrarea obţinerii produselor finite 7

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele procedee de calculaţie a costurilor şi trăsăturile lor caracteristice. Să se stabilească pentru fiecare procedeu de calcul trăsătura caracteristică. a. Se aplică în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifică direct

proporţional cu anumiţi parametrii b. Se utilizează pentru calculul costului unitar al produselor asociate (colaterale sau

simultane) c. Se aplică în cazul producţiei perfect omogene d. Se utilizează pentru calculul costului unitar în procese de producţie din care rezultă

un produs principal şi un produs care se consideră secundar. e. Se aplică în cazul când cheltuielile sau o parte din acestea se modifică invers proporţional cu anumite caracteristici PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE PROCEDEUL CANTITATIV PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ÎN RAPORT DIRECT PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ ÎN RAPORT INVERS PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL 26. 27. 28. 29. 30.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi trăsăturile lor caracteristice. Să se atribuie fiecărui procedeu de calcul trăsătură definitorie. a. Alegerea parametrilor şi a produsului care serveşte drept bază de raportare b. Stabilirea extremelor de producţie şi cheltuieli c. Rezolvarea unor sisteme de ecuaţii d. Stabilirea abaterilor de producţie şi de cheltuieli e. Debitarea şi creditarea conturilor de cheltuieli din secţiile interdependente PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE PROCEDEUL ALGEBRIC PROCEDEUL PUNCTELOR DE MAXIM ŞI MINIM PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE PROCEDEUL INDICILOR DE ECHIVALENŢĂ

31. 32. 33. 34. 35.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele procedee de determinare a costurilor de producţie şi relaţiile lor de calcul reprezentative. Să se stabilească pentru fiecare procedeu relaţia de calcul reprezentativă. a. b. c.

d. e.

q sp = C=

C=

qs E Chi

∑

Q

∑ Chi ∑ qj

CotaJ =

ChIND . × B j = Ks × B j Bj

∑

Cota J = Ch IND. ×

Bj

∑Bj

= Ch IND × G j

8

PROCEDEUL DIVIZIUNII SIMPLE PROCEDEUL CANTITATIV PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENTULUI UNIC PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTURĂ 40. PROCEDEUL ECHIVALĂRII CANTITATIVE A PRODUSULUI SECUNDAR CU PRODUSUL PRINCIPAL 36. 37. 38. 39.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele categorii şi trăsături ale cheltuielilor din contabilitatea de gestiune. Să se indice pentru fiecare categorie de cheltuieli caracteristica reprezentativă. a. Sunt variabile cu modificarea volumului fizic al producţiei b. Sunt efectuate, spre exemplu, pentru întreţinerea şi funcţionarea utilajelor c. Sunt efectuate, de regulă, în depozitele finale d. Sunt cuprinse în costul cumpărăturilor e. Sunt relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei Cheltuieli variabile unitare Cheltuieli fixe unitare Cheltuieli indirecte de producţie (unitare) Cheltuieli de desfacere (unitare) Cheltuieli de aprovizionare unitare CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date cinci conturi din contabilitatea de gestiune şi semnificaţia soldurilor acestora înainte de închidere. Să se atribuie fiecărui cont semnificaţia soldului respectiv. a. Costul efectiv al producţiei finite obţinute b. Diferenţele de preţ aferente producţiei finite obţinute, repartizate c. Diferenţele de preţ aferente producţiei finite obţinute d. Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie (sold final debitor) e. Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie (sold final creditor) 46. 901 "Decontări interne privind cheltuielile" 47. 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" 48. 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" 49. 921 "Cheltuielile activităţii de bază" 50. 933 "Costul producţiei în curs de execuţie" 41. 42. 43. 44. 45.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele conturi de gestiune, funcţia contabilă şi dezvoltarea în analitic. Să se atribuie fiecărui cont funcţia contabilă sau dezvoltarea în analitic corespunzătoare. a. În analitic contul se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de desfacere b. BIFUNCŢIONAL dar funcţionează ca un cont de pasiv c. BIFUNCŢIONAL d. În analitic contul se dezvoltă pe obiecte de calculaţie e. În analitic contul se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi, dacă este cazul, pe articole de calculaţie. 51. 52. 53. 54. 55.

901 "Decontări interne privind cheltuielile" 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" 925 "Cheltuieli de desfacere" 9

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele denumiri ale conturilor de gestiune şi exemple privind explicaţia înregistrărilor în debitul conturilor: Să se atribuie fiecărui cont explicaţia corespunzătoare. a. Salariile personalului din sectorul de transformatoare electrice b. Cheltuielile generale de secţie c. Cheltuielile administrativ gospodăreşti ale întreprinderii d. Cheltuielile de manipulare şi transport ale produselor finite e. Cheltuieli cu materiile prime 56. 57. 58. 59. 60.

921 Cheltuielile activităţii de bază 922 Cheltuielile activităţilor auxiliare 923 Cheltuieli indirecte de producţie 924 Cheltuieli generale de administraţie 925 Cheltuieli de desfacere

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele denumiri ale conturilor de gestiune şi exemple privind explicaţia înregistrărilor în debitul conturilor: Să se atribuie fiecărui cont explicaţia corespunzătoare. a. b. c. d. e.

Abaterile de preţ ale producţiei finite obţinute Costul standard al producţiei finite obţinute Costul producţiei finite Costul efectiv al producţiei în curs de execuţie Costul efectiv al producţiei finite obţinute

901 Decontări interne privind cheltuielile 902 Decontări interne privind producţia obţinută 903 Decontări interne privind diferenţele de preţ 931 Costul producţiei obţinute 933 Costul producţiei în curs de execuţie CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi unele din trăsăturile lor caracteristice: Să se atribuie fiecărui procedeu trăsătura definitorie. 61. 62. 63. 64. 65.

a. Este cunoscut şi sub denumirea de procedeul restului sau procedeul valorii rămase b. Calculează un singur coeficient de suplimentare (coeficient unic) c. Calculează coeficienţi de suplimentare separaţi pentru fiecare grupă de cheltuieli

indirecte de producţie d. Calculează coeficienţi de suplimentare pentru fiecare grupă de cheltuială în raport

cu un alt criteriu e. Calculează ponderea bazelor de repartizare în totalul bazelor sub forma unor cote

procentuale 66. 67.

PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENŢILOR

SELECTIVI 68. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN VARIANTA COEFICIENŢILOR DIFERENŢIAŢI 69. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN FORMA CIFRELOR RELATIVE LA STRUCTURĂ 70. PROCEDEUL SUPLIMENTĂRII ÎN FORMA CLASICĂ

10

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele procedee de calcul al costurilor de producţie şi relaţiile lor de calcul reprezentative. Să se atribuie fiecărui procedeu relaţia de calcul reprezentativă. a. b.

Cu =

CUP =

e.

Ch max − Ch min Q max − Q min

Chvu =

c.

d.

Sold 922 ST Q alte sec ţii

∑ Ch − [(q i

SV

× p − Ch S ) + (q SU × p )] QP

 Cu1 × Q1 = Ch1 + q 21 × Cu 2  Cu 2 × Q 2 = Ch2 + q12 × Cu1 Chvu =

∑ ( XY)i ∑X i

71. 72. 73. 74. 75.

2

PROCEDEUL DEDUCERII VALORII PRODUSELOR SECUNDARE PROCEDEUL (CALCULULUI) ALGEBRIC PROCEDEUL CELOR MAI MICI PĂTRATE PROCEDEUL CALCULELOR ITERATIVE PROCEDEUL PUNCTELOR DE MINIM ŞI DE MAXIM

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) O societate comercială deţine la începutul lunii 1.000 buc. produse finite realizate la costul de producţie de 130 u.m. / buc. şi înregistrate la preţul standard (de înregistrare) de 100 u.m. / buc. În data de 05. N societatea obţine 1.000 buc. produse finite la costul de producţie de 110 u.m./buc., le depozitează şi le înregistrează la preţul standard (de înregistrare) de 100 u.m. / buc. În data de 10. N societatea comercială vinde 500 buc. produse finite. În data de 15. N societatea obţine, depozitează şi înregistrează, în aceleaşi condiţii, 500 buc. produse finite cu costul de producţie de 80 u.m./buc. În data de 20. N are loc o ultimă vânzare a lunii de 1.000 buc. produse finite. În tabelul următor sunt prezentate soldurile debitoare ale conturilor "345", "348" şi "711", coeficientul "K" de repartizare a diferenţelor de preţ asupra valorii produselor finite descărcate şi "∆ ∆S" Variaţia stocurilor, dispuse într-o ordine întâmplătoare. Să se restabilească valorile exacte ale fiecărui indicator. a. b. c. d. e.

18.000 - 18.000 12.000

100.000 0,12 76. 77. 78. 79. 80.

345 Produse finite 348 Diferenţe de preţ la produse 711 Variaţia stocurilor K Coeficient de repartizare ∆S Variaţia stocurilor

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) 11

În tabelul următor sunt prezentate, dispuse într-o ordine întâmplătoare, aserţiuni privind bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie. Să se realizeze corespondenţă între trăsăturile acestora şi bazele de repartizare. a. b. c. d. e.

Bazele de repartizare de natură tehnică Bazele de repartizare cu caracter economic Bazele de repartizare simple Bazele de repartizare complexe Bazele de repartizare (în general)

81. exprimă prin intermediul unor mărimi economice măsura în care diferiţi purtători, preiau cote din totalul cheltuielilor indirecte 82. au un conţinut unitar sau omogen, fiind formate dintr-un singur element valoric (economic) sau tehnic. 83. sunt formate din mai multe elemente, a căror utilizare în comun este impusă de repartizarea mai exactă a cheltuielilor indirecte în costul producţiei 84. trebuie să fie utilizate pentru repartizarea unei singure cheltuieli sau cel mult ale unei anumite grupe de cheltuieli indirecte 85. se consideră a fi acei parametri cu caracter fizic care prin mărimea lor condiţionează mărimea cheltuielilor de repartizat

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) O întreprindere realizează cinci sortimente de produse în cinci secţii de fabricaţie pentru care se cunosc datele (în unităţi monetare):

Cheltuieli directe Cheltuieli indirecte de producţie Costul producţiei în La începutul lunii curs de execuţie (PICE) La sfârşitul lunii

A B C D E 50 150 250 350 450 S1 = 50; S2 = 60; S3 = 80; S4 = 60; S5 = 80 40 5 10 5 20 10 30 35 25 60

Produsele se fabrică consecutiv după cum urmează: produsele A în S1 şi S2, produsele B în S2 şi S3, produsele C în S3 şi S4, produsele D în S4 şi S5 şi produsele E în S1 şi S5. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie sunt cheltuielile directe. În cele ce urmează sunt calculate costurile de producţiei dar dispuse într-o ordine întâmplătoare. În aceste condiţii, costurile de producţie ale produselor fabricate, trebuie puse în corespondenţă, cu valorile calculate. a. 200 b. 100 c. 400 d. 300 e. 500 86. 87. 88. 89. 90.

Costul de producţie al produsului A Costul de producţie al produsului B Costul de producţie al produsului C Costul de producţie al produsului D Costul de producţie al produsului E

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) În cele ce urmează sunt date, pe de o parte o serie de conturi din contabilitatea de gestiune şi pe de altă parte, modul cum se pot dezvolta acestea în analitic. Să se stabilească dezvoltarea corectă în analitic a fiecărui cont Să se stabilească dezvoltarea corectă în analitic a fiecărui cont 12

a. b. c. d. e.

Se dezvoltă pe obiecte de calculaţie Se dezvoltă pe feluri sau articole de cheltuieli specifice sectorului de conducere Se dezvoltă pe secţii şi pe feluri sau articole de cheltuieli comune de producţie Nu se dezvoltă în analitic Se dezvoltă pe secţii, obiecte de calculaţie şi articole de calculaţie 91. 92. 93. 94. 95.

"901" Decontări interne privind cheltuielile "902" Decontări interne privind producţia obţinută "921" Cheltuielile activităţii de bază "923" Cheltuieli indirecte de producţie "924" Cheltuieli generale de administraţie

.

CORESPONDENŢĂ (MATCHING) Sunt date următoarele secţii de producţie auxiliară interdependentă: Secţii consumatoare Cheltuieli de Producţia producţie obţinută S1 S2 S3 S4 28.875,00 3.000,00 25,00 60,00 20,00 S1 55,00 10,00 57.150,00 4.000,00 10,00 S2 108.050,00 5.500,00 20,00 45,00 3,00 S3 86.190,00 3.500,00 5,00 50,00 15,00 S4 176.475,00 6.000,00 15,00 15,00 5,00 30,00 S5

Alte secţii S5 85,00 2.810,00 75,00 3.850,00 40,00 5.392,00 30,00 3.400,00 5.935,00 -

În cele ce urmează sunt calculate costurile unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă dar dispuse într-o ordine întâmplătoare. Să se restabilească costul unitar al producţiei de fabricaţie interdependentă din fiecare secţie. a. b. c. d. e.

15 20 30 10 25 96. 97. 98. 99. 100.

Cu1 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S1 Cu2 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S2 Cu3 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S3 Cu4 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S4 Cu5 - costul unitar al producţiei auxiliară realizată în S5

ALEGERE MULTIPLĂ (MULTIPLE CHOICE) 1.

Din punct de vedere al contabilităţii de gestiune, costul de producţie

reprezintă: a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie; b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în contabilitatea de gestiune; c. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia. d. expresia valorică a consumului de resurse; e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în contabilitatea financiară;

13

2. În raport de specificul procesului tehnologic, pentru calculul costului unitar se utilizează o serie de procedee specifice. Care dintre procedeele enunţate mai jos nu este specific calculului costului unitar? a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul valorii rămase; c. procedeul cifrelor de echivalenţă; d. procedeul indicilor de echivalenţă; e. procedeul suplimentării; 3. Decontarea prestaţiilor reciproce dintre secţiile auxiliare se poate realiza prin următorul procedeu: a. procedeul cifrelor de echivalenţă; b. procedee de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe; c. procedeul calculului algebric; d. procedeul indicilor de echivalenţă; e. procedeul celor mai mici pătrate;

Cheltuielile directe de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care: Rămân constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; Nu se pot identifica pe produse, lucrări, servicii ş.a. în momentul efectuării lor; Nu se includ în costul produselor obţinute; Nu se regăsesc în contabilitatea de gestiune ci numai în contabilitatea financiară; Se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; 4.

a. b. c. d. e.

Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care: 5. a. Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; b. Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; c. Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate; d. Îşi modifică nivelul total odată cu trecerea timpului; e. Se referă la o perioadă variabilă de gestiune; 6. Care clasificare a cheltuielilor de mai jos este utilizată de către procedeul suplimentării de calculaţie a costului de producţie ? a. b. c. d. e.

fixe şi variabile; directe şi indirecte; financiare şi de exploatare; supletive şi adiţionale; simple şi complexe;

7. Formula contabilă: 922 CT = 922 ST serveşte decontării prestaţiilor reciproce privind producţiile livrate între secţiile auxiliare "Centrala termică" şi "Staţia de transformare" în cadrul procedeului: a. b. c. d. e.

Reiterării; Calculului algebric; Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); Indicilor de echivalenţă;

14

8.

Relaţia de calcul: CotaJ =

ChIND .

∑B

× B j = Ks × B j , în care ChIND reprezintă

j

cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul: a. Reiterării; b. Calculului algebric; c. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e. Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în mărimi absolute; 9.

Relaţia de calcul: CotaJ = ChIND . ×

Bj

∑B

= ChIND × G j , în care ChIND reprezintă j

cheltuieli indirecte iar Bj bazele de repartizare ilustrează în Contabilitatea de gestiune procedeul: a. Reiterării; b. Calculului algebric; c. Suplimentării, în forma clasică (a coeficientului unic); d. Suplimentării, în forma cifrelor relative de structură (a ponderilor); e. Indicilor de echivalenţă, în varianta cifrelor în valori absolute; Relaţia de calcul a costului de producţie al unui obiect de calculaţie "J" (Produs, Lucrare, Serviciu ş.a.): C PJ ( P , L ,S ) = ∑ Ch.(J )i = ∑ Ch. DIR.( J ) i + cot ă (J ) ∑ Ch. IND .PROD.i , în care "i" sunt articole de calculaţie (exemplu: materii prime şi materiale, salarii, amortizări ş.a.), ilustrează în Contabilitatea de gestiune: 10.

a. b. c. d. e.

Procedeul restului (procedeul valorii rămase); Procedeul indicilor de echivalenţă în raport direct; Procedeul suplimentării; Procedeul calculului algebric; Procedeul cifrelor de echivalenţă în valori absolute; 11.



Relaţia de calcul: S A = C F × 1 − 

Nr Nn

  , în care CF sunt costurile fixe; Nr este 

nivelul real (realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, calculează în Contabilitatea de gestiune, costul: a. b. c. d. e.

Unitar; Indirect; Variabil; Direct; Subactivităţii;

12. Care dintre procedeele specifice contabilităţii de gestiune, enunţate mai jos, are ca specific repartizarea cheltuielilor indirecte? a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul suplimentării; c. procedeul cifrelor de echivalenţă; d. procedeul valorii rămase e. procedeul reiterării;

15

13. Cheltuielile indirecte de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care: a. Nu se includ în costul produselor obţinute; b. Se colectează pe locuri şi perioade de gestiune şi se repartizează pe produse şi

servicii; c. Sunt efectuate pentru a produce: apă industrială, energie termică şi energie

electrică; d. Sunt efectuate de către compartimentele de conducere şi administraţie a

întreprinderii; e. Se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor;

Procedeul reiterării (calculelor iterative) se utilizează în contabilitatea de gestiune pentru: 14.

a. b. c. d. e.

determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători; determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie; repartizarea cheltuielilor indirecte. repartizarea cheltuielilor generale de administraţie; decontarea prestaţiilor reciproce;

Aplicarea procedeului indicilor de echivalenţă presupune parcurgerea unor 15. etape metodologice, într-o anumită ordine de succesiune. Care dintre etapele enunţate mai jos nu este specifică procedeului menţionat ? a. Alegerea parametrilor şi stabilirea parametrului de bază; b. Calculul indicilor (rapoartelor) de echivalenţă; c. Echivalarea calculatorie a producţiei fabricate; d. Decontarea costului produselor obţinute; e. Calculul costurilor pe unitatea convenţională; 16. Conform metodologiei, în cadrul procedeului calculelor iterative, se consideră că numărul de runde suficient pentru iterarea costului prestaţiilor reciproce este: (N este numărul secţiilor din sistemul interdependent) a. N + ( 1 pentru prima secţie) b. N + ( 2 pentru primele două secţii) c. N + ( 3 pentru primele trei secţii) d. 2N + (1 pentru prima secţie) e. 3N + ( 1 pentru prima secţie) 17.

CU =

Costul unitar al producţiei calculat cu formula:

∑ Chi + ∑ Chp − ∑ Chl , în care: Qj − ∑ qjl i

p

l

l

Chi - reprezintă cheltuielile iniţiale ale secţiei (atelierului); Chp - cheltuielile aferente prestaţiilor primite de la celelalte secţii (ateliere); Chl - cheltuielile privind produsele livrate celorlalte secţii (ateliere) în cadrul prestaţiilor reciproce; Qj - cantitatea de produse fabricată de către secţia furnizoare; qjl - cantitatea de produse livrată unei alte secţii (atelier) în cadrul prestaţiilor reciproce; este caracteristic procedeului: a. procedeul diviziunii simple; b. procedeul valorii rămase; c. procedeul reiterării; d. procedeul indicilor de echivalenţă; e. procedeul suplimentării; 16

18. Unul dintre procedeele enumerate mai jos este inadecvat pentru calculul costului producţiei de fabricaţie interdependentă. Care este acesta ? a. procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs, fără a lua în considerare prestaţiile reciproce; b. procedeul punctelor de maxim şi de minim; c. procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard, normat sau alt cost cunoscut; d. procedeul calculelor iterative (procedeul reiterării); e. procedeul algebric.

Procedeul indicilor de echivalenţă se aplică atunci când: 19. a. nu toate produsele obţinute simultan sunt considerate produse principale; b. produsele se prelucrează din materiale diverse cu un consum diferit de forţă de muncă; c. acelaşi material se prelucrează în diverse produse cu un consum diferit de forţă de

muncă; d. toate produsele obţinute simultan sunt considerate produse secundare; e. produsele se prelucrează din materiale diverse cu acelaşi consum de forţă de

muncă; 20. Indicii de echivalenţă, utilizaţi în procedeele de echivalenţă sunt de mai multe feluri. Dintre indicii menţionaţi mai jos, unii sunt foarte rar utilizaţi în activitatea practică. Care sunt aceştia ? a. indici de echivalenţă calculaţi ca raport direct; b. indici de echivalenţă calculaţi ca raport invers. c. indici de echivalenţă simpli; d. indici de echivalenţă complecşi; e. indici de echivalenţă agregaţi. 21. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 6000 2000 200000 Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 60 b. 50 c. 30 d. 2000 e. 180 22. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 200 100 4000 Care este producţia valorica la nivelul pragului de rentabilitate : a. 6000 b. 3000 c. 2000 d. 4000 e. 8000 23. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este a. metoda target- costing b. metoda globală c. metoda pe faze d. metoda Direct Costing e. metoda costurilor normate

17

24. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 641 = 421, (pentru personalul direct productiv) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901 25. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 348 = 711, îi poate corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 903 = 902 d. 933 = 921 e. 924 = 901 26. Structura tipică a unui cost total de producţie (absorbant), calculat după metoda costurilor standard cuprinde, de regulă, trei articole principale ale calculaţiei: a. materiale, manoperă şi costuri de regie b. materiale, manoperă şi amortizări c. energie, manoperă şi costuri de regie d. dobânzi, manoperă şi costuri de regie e. materiale, utilităţi şi costuri de regie 27. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A PM = (PE - PS) × CJ (unde: PE = preţ unitar efectiv; PS = preţ unitar standard; CJ = cantitatea de materiale aprovizionată), reprezintă: a. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator b. abaterile din diferenţa de preţ la materiale c. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ d. abaterile de manoperă şi costuri de regie e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale 28. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce cantitate de produse trebuie fabricată şi vândută pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 10 buc. b. 6 buc. c. 24 buc. d. 12 buc. e. 15 buc. 29. La o întreprindere se fabrică două sortimente de produse A şi B. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de secţie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Producţia în curs de execuţie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de producţie standard (utilizat ca preţ de înregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Care este valoarea abaterii pentru produsul B ? a. 20 u.m b. 100 u.m. c. 50 u.m. d. 80 u.m. e. 30 u.m.

18

30. Conform normelor contabile româneşti, corespunzător metodei globale, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931 31. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar 200 100 Care este Factorul de acoperire: a. 50% b. 30% c. 20% d. 40% e. 100%

a. b. c. d. e.

Cost fix total 4000

32. Una din metodele de calculaţie care nu are drept referenţial purtătorul de cost este: metoda pe comenzi metoda globală metoda ABC metoda costurilor normate metoda pe faze

33. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrarea contabilă: 331 = 711, corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrării: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901 34. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 345 = 711, (la preţ prestabilit) îi corespunde, corespunzător metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 931 = 902 35. Factorul de acoperire (FA) reprezintă (conform metodei Direct Costing): a. raportul dintre contribuţia brută (totală) adusă de un produs şi cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului b. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs c. raportul dintre costurile fixe şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs d. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi costurile fixe ale unui produs e. cantitatea de produse fabricată şi vândută pentru care veniturile sunt egale cu costurile 36. În aplicarea metodei costurilor standard, una dintre cerinţele de mai jos nu este necesară: a. calculul costurilor standard pe produs b. organizarea sistemului de calcul al abaterilor de la costurile standard c. organizarea sistemului de evidenţă a abaterilor de la costurile standard d. urmărirea costurilor de producţie potrivit cerinţelor metodei standard cost e. inregistrarea marjelor pe costuri variabile

19

37. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prin intermediul contabilităţii de gestiune devin costuri, se numesc: a. cheltuieli directe b. cheltuieli indirecte c. cheltuieli incorporabile d. cheltuieli fixe e. cheltuieli variabile 38. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este mărimea intervalului de siguranţă (Is). Is (u.m.) a. 300.000 b. 250.000 c. 500.000 d. 500.000 e. 475.000

a. b. c. d. e.

39. Metoda reiterării se utilizează pentru: determinarea şi delimitarea cheltuielilor pe locuri şi pe purtători determinarea cantitativă şi valorică a producţiei în curs de execuţie decontarea prestaţiilor reciproce repartizarea cheltuielilor generale de administraţie nu este cunoscută o metoda cu o astfel de denumire

a. b. c. d. e.

40. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care: Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate; Nu se includ în costurile de producţie; Se referă la o perioadă variabilă de gestiune.

41. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Cifră de afaceri Cheltuieli variabile 1000 800 Care este Factorul de acoperire: a. 200% b. 20% c. 60% d. 80% e. 600%

Cost fix total 12000

42. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 80 60 3000 Care este producţia valorică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 6000 b. 3000 c. 12000 d. 20000 e. 10000 43. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post-calcul efectuează lucrări precum: a. stabilirea valorii producţiei neterminate la sfârşitul lunii b. decontarea producţiei fabricate c. contabilizarea decontărilor cu terţii d. eliminarea costurilor fără legătură cu obiectul principal de activitate e. înregistrarea profitului net la nivel de comandă

20

a. b. c. d. e.

44. În cadrul metodei direct – costing stocurile de producţie neterminată sunt evaluate la nivel de cost programat la nivel de cost standard la nivel de cost complet comercial la nivel de cost efectiv total la nivel de cost variabil

45. Fluxul de informaţii dintre contabilitatea de gestiune şi contabilitatea financiară se referă la: a. informaţii despre trezorerie b. informaţii despre cheltuieli/costuri c. informaţii despre terţi d. informaţii despre acţionari e. informaţii despre provizioane 46. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 921 = 933 d. 933 = 921 e. 931 = 902 47. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Ce Cifra de afaceri trebuie realizată pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 100 u.m. b. 60 u.m. c. 240 u.m. d. 120 u.m. e. 180 u.m. 48. Conform normelor contabile româneşti, contul 933 "Costul producţiei în curs de execuţie" poate funcţiona, conform metodei globale, astfel: a. 933 = 921 b. 933 = 923 c. 933 = 924 d. 933 = 925 e. 925 = 933 49.

În cadrul metodei de calculaţie a costurilor Direct costing, cheltuielile fixe:

a. b. c. d. e.

rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat sunt fixe în raport cu timpul de lucru se referă la o perioadă fixă de gestiune

a. b. c. d. e.

50. Una din metodele de calculaţie a costurilor de tip parţial este metoda pe faze metoda costurilor directe metoda costurilor normate metoda target- costing metoda globală

21

51. SC Rulmentul a înregistrat următoarele date privind costurile: costuri variabile 30.000 euro costuri directe 28.000 euro costuri fixe 27.000 euro costuri deductibile 100.000 euro costuri extraordinare 60.000 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): a. 97.000 b. 29.000 c. 11.000 d. 41.000 e. 31.000 52.

Relaţia de calcul a costului unitar de producţie:

K

N

∑∑ (

CU =

M

CH DX +

S =1 X =1

∑ CH Y =1

Q

INDY

)S , în care:

CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă cheltuielile indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinute; X şi Y - reprezintă articolele de calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate” b. metoda Direct Costing c. metoda pe comenzi, varianta "fără semifabricate" d. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate” e. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate" 53. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Productia fabricată Marja pe costuri variabile (buc.) (u.m.) 60 800 Care este Coeficientul de siguranta dinamic : a. 20 % b. 25 % c. 80 % d. 75 % e. 60 %

Cost fix total 12000

54. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale sunt: a. abateri de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ b. abateri de calitate şi abateri de nomenclator c. abateri de manoperă şi costuri de regie d. abateri de producţie şi costuri de utilităţi e. abateri de manoperă şi preţuri

a. b. c. d. e.

55. Metoda imputării raţionale a costurilor fixe se bazează pe clasificarea acestora în: supletive şi adiţionale imputabile şi neimputabile deductibile şi nedeductibile financiare şi de exploatare utile şi parazitare

22

56. Metoda globală de calculaţie a costului de producţie se bazează pe clasificarea cheltuielilor în: a. simple şi complexe b. fixe şi variabile c. directe şi indirecte d. financiare şi de exploatare e. supletive şi adiţionale

57.

Relaţia de calcul:

C A − C AE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE cifra de CA

afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. b. c. d. e.

pragul de rentabilitate coeficientul de siguranţă dinamic intervalul de siguranţă; marja pe costuri variabile participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului

58. La o întreprindere se fabrică două sortimente de produse A şi B. Cheltuielile efective directe înregistrate pentru produsul B sunt de 100 u.m., reprezentând 25% din totalul cheltuielilor directe. Cheltuielile comune de secţie sunt de 80 u.m. Bazele de repartizare ale cheltuielilor indirecte de producţie, pe produs, sunt cheltuielile directe. Producţia în curs de execuţie la finele perioadei pentru produsul A este de 20 u.m. Costul de producţie standard (utilizat ca preţ de înregistrare) pentru produsul B este de 150 u.m. Cum se înregistrează abaterea pentru produsul B ? a. 902 = 903 b. 903 = 901 c. 901 = 902 d. 903 = 902 e. 902 = 901 59. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este mărimea coeficientului de siguranţă dinamic (Cs). a. 80% b. 40% c. 20% d. 95% e. 50% 60. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 1200 1000 15000 Care este Intervalul de sigurantã : a. 20000 b. 75000 c. 30000 d. 75000 e. 60000

Cantitatea fabricatã 100

23

61. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar 6000 2000 Care este producţia valorică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 600000 b. 500000 c. 300000 d. 200000 e. 180000

Cost fix total 200000

a. b. c. d. e.

62. Unul din principiile calculaţiei costurilor este: principiul delimitării cheltuielilor de exploatare de cele financiare principiul continuităţii activităţii principiul necompensării profiturilor conjuncturale cu pierderi ocazionale principiul separării cheltuielilor productive de cele parazitare (neproductive) principiul concentrării calculaţiei costurilor într-un singur departament

a. b. c. d. e.

63. Una din metodele de calculaţie care nu are drept referenţial produsul este: metoda pe comenzi metoda globală metoda Standard cost metoda costurilor normate metoda pe faze

64. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. Care este valoarea producţiei vândute la pragul de rentabilitate: a. 96 u.m. b. 57 u.m. c. 230 u.m d. 192 u.m. e. 144 u.m. 65. O societate comercială, înregistrează în perioada curentă cheltuieli directe cu caracter variabil cu volumul fizic al producţiei obţinute şi cheltuieli indirecte de producţie cu caracter convenţional constant în raport variaţia volumului fizic al producţiei obţinute. În aceste condiţii, costul producţiei obţinute, determinat prin metoda Direct costing este: a. b. c. d. e.

egal cu costul calculat prin "metoda globală" mai mare decât costul calculat prin "metoda globală" mai mic decât costul calculat prin "metoda globală" egal cu costul calculat prin "metoda pe comenzi" egal cu costul calculat prin "metoda pe faze"

66. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" conform metodei globale se înregistrează: a. diferenţele de preţ aferente activităţii de bază b. cheltuielile cu materiile prime şi materialele c. cheltuielile standard ale producţiei de bază obţinute d. cheltuielile subactivităţii de bază e. costul producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul lunii 67.

În cadrul metodei de calculaţie a costurilor directe, cheltuielile indirecte:

a. b. c. d.

nu se includ în costul produselor obţinute se colectează pe locuri şi perioade de gestiune şi se repartizează pe produse şi servicii sunt efectuate pentru a produce: apă industrială, energie termică şi energie electrică sunt efectuate numai de către compartimentele de conducere şi administraţie a întreprinderii e. se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor

24

68. a. b. c. d. e.

În cadrul metodei de calculaţie a costurilor direct costing, cheltuielile fixe unitare:

rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat sunt fixe în raport cu timpul de lucru se referă la o perioadă fixă de gestiune

69. Din punct de vedere al contabilităţii de gestiune, costul de producţie reprezintă: a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie; b. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în

contabilitatea de gestiune; c. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe

de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia. d. expresia valorică a consumului de resurse; e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în contabilitatea financiară; 70. Se cunosc următoarele date ( în EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar 1000 800 Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 200 b. 20 c. 60 d. 80 e. 600

a. b. c. d. e.

Cost fix total 12000

71. Metoda globală de calculaţie a costurilor presupune: procesul de producţie nu necesită sectorizare toate cheltuielile de producţie sunt considerate indirecte cheltuielile de producţie sunt directe si indirecte producţia în curs de execuţie se modifică de la o perioadă la alta se ia în calcul numai producţia în curs de execuţie exprimată fizic

72. În cadrul metodei de calculaţie pe faze nu este necesară una din următoarele probleme metodologice: a. delimitarea fazelor de calculaţie a costurilor b. delimitarea cheltuielilor deductibile de cele nedeductibile fiscal c. delimitarea costului semifabricatelor pe faze d. separarea cheltuielilor productive de cele parazitare înregistrate în contabilitatea financiară în cadrul fiecărei faze e. repartizarea costului de producţie pe produse obţinute în aceeaşi fază 73. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel, înregistrării contabile: 601 = 301, îi corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 923 = 901 d. 933 = 921 e. 924 = 901

25

74. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 711 = 331, îi poate corespunde, conform metodei globale, înregistrarea: a. 921 = 901 b. 902 = 921 c. 921 = 933 d. 933 = 921 e. 931 = 902 75.

Relaţia de calcul a costului unitar de producţie: K

∑ (C

U

CUS =

P =1

N

× q) × P + (

∑ CH X =1

M

DX

+

∑ CH

INDY

)×a

Y =1

Q

în care CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă cheltuielile indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinută; X şi Y - reprezintă articolele de calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, q - reprezintă consumul specific; P - reprezintă piese, repere, subansamble sau semifabricate; a - reprezintă asamblare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate" b. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate" c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate” d. metoda pe comenzi, varianta " fără semifabricate" e. metoda Direct Costing 76. Factorul de acoperire (FA) reprezintă (conform metodei Direct Costing): a. raportul dintre contribuţia brută (totală) adusă de un produs şi cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului b. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs c. raportul dintre costurile fixe şi contribuţia brută (totală) adusă de un produs d. raportul dintre cifra de afaceri realizată prin vânzarea produsului şi costurile fixe ale unui produs e. cantitatea de produse fabricată şi vândută pentru care veniturile sunt egale cu costurile 77. În aplicarea metodei costurilor standard, abaterile de la costurile standard pentru materiale sunt: a. abateri de calitate şi abateri de nomenclator b. abateri de manoperă şi preţuri c. abateri de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ d. abateri de manoperă şi costuri de regie e. abateri de producţie şi costuri de utilităţi

a. b. c. d. e.

78. Metoda imputării raţionale a costurilor fixe se bazează pe clasificarea acestora în: utile şi parazitare imputabile şi neimputabile financiare şi de exploatare supletive şi adiţionale deductibile şi nedeductibile

79. Conform normelor contabile româneşti - metoda globale, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931

26

80. În cadrul metodei pe comenzi compartimentul post - calcul efectuează lucrări precum: a. calculaţia costurilor marginale b. colectarea cheltuielilor directe de producţie pe comenzi c. colectarea cheltuielilor nedeductibile fiscal d. colectarea cheltuielilor financiare e. colectarea cheltuielilor excepţionale sau a celor extraordinare 81.

Relaţia de calcul:

PR

+ CF CA

, în care PR reprezintă

profitul, CF costurile fixe şi CA cifra de afaceri, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. b. c. d. e.

pragul de rentabilitate factorul de acoperire coeficientul de siguranţă dinamic intervalul de siguranţă marja pe costuri variabile 82.



Relaţia de calcul: SA = C F × 1 −



Nr Nn

  , în care CF sunt costurile fixe; Nr este nivelul 

real (realizat) al activităţii; Nn este nivelul normal (planificat) al activităţii, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, costul: a. unitar b. indirect c. variabil d. direct e. subactivităţii 83. O întreprindere fabrică două comenzi aferente fiecare la produsele A şi B. Cheltuielile de producţie directe sunt pentru A = 20 u.m. şi pentru B = 30 u.m. Cheltuielile indirecte de producţie sunt de 53 u.m., din care cheltuielile fixe reprezintă 15 u.m. Gradul de activitate al întreprinderii în perioada analizată este de 80%. Care este costul de producţie efectiv al comenzilor A şi B ? Comanda A Comanda B a. 53 u.m. 45 u.m. b. 30 u.m. 50 u.m. c. 80 u.m. 30 u.m. d. 40 u.m. 60 u.m. 84. Conform normelor contabile româneşti - metoda globală, contul 921 "Cheltuielile activităţii de bază" poate funcţiona astfel: a. 903 = 921 b. 924 = 921 c. 925 = 921 d. 921 = 902 e. 921 = 901 85. Conform normelor contabile româneşti - metoda globală, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel: a. 931 = 933 b. 902 = 931 c. 931 = 902 d. 933 = 931 e. 923 = 931 86. înregistrează:

În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" - metoda globală se

27

a. b. c. d. e.

diferenţele de preţ aferente activităţii de bază cheltuielile cu materiile prime şi materialele cheltuielile standard ale producţiei de bază obţinute cheltuielile subactivităţii de bază costul producţiei în curs de execuţie de la sfârşitul lunii

87. înregistrează: a. b. c. d. e.

În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" - metoda globala se

cheltuielile directe şi indirecte privind producerea utilităţilor tehnologice cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi din secţiile de bază cheltuielile cu salariile muncitorilor indirect productivi din secţiile de bază cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie cheltuielile cu materialele auxiliare de natura obiectelor de inventar 88.

În cadrul metodei de calculaţie a costurilor Direct costing, cheltuielile variabile

unitare: a. b. c. d. e.

rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor işi modifică volumul odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizat sunt fixe în raport cu timpul de lucru se referă la o perioadă fixă de gestiune

a. b. c. d. e.

89. Cheltuielile variabile sunt, de regulă, cheltuielile care: Rămân relativ constante cu modificarea volumului fizic al producţiei fabricate; Nu se pot identifica pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor; Îşi modifică nivelul total odată cu modificarea volumului fizic al producţiei realizate; Nu se includ în costurile de producţie; Se referă la o perioadă variabilă de gestiune.

90. Se cunosc următoarele date : Preţ Unitar Cost variabil unitar 4000 3000 Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30 b. 45 c. 60 d. 1000 e. 18

Cost fix total 30000

91. Relaţia de calcul: CA - CAE , în care CA reprezintă cifra de afaceri, CAE reprezintă cifra de afaceri la pragul de rentabilitate, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. pragul de rentabilitate; b. participarea fiecărui produs (lot) la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea profitului c. coeficientul de siguranţă dinamic d. intervalul de siguranţă e. marja pe costuri variabile 92.

Relaţia de calcul:

Q =

CF C = F PV − ChVU C BU

, în care PV reprezintă preţul de

vânzare, CF costurile fixe şi ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează costurile fixe b. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează anumite preţuri de vânzare c. cantitatea de produse fabricată şi stocată care realizează venituri din producţia stocată d. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează marja pe costuri variabile e. cantitatea de produse fabricată şi vândută la pragul de rentabilitate

28

93.O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile variabile unitare 10 u.m./buc., preţul unitar de vânzare 12 u.m./buc., cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m. De cate ori este mai mare cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează un profit de 6 u.m. decat cantitatea de la pragul de rentabilitate: a. 1 b. 1,25 c. 2 d. 2,5 e. 3 94. Din punct de vedere al reglementărilor contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, costul de producţie reprezintă: a. expresia valorică a consumului celor trei factori de producţie b. costul de achiziţie al materiilor prime şi consumabilelor, celelalte cheltuieli directe de producţie, precum şi cota cheltuielilor indirecte de producţie alocate în mod raţional ca fiind legate de fabricaţia acestuia c. expresia valorică a consumului de resurse d. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea de gestiune şi preluate în contabilitatea financiară e. totalitatea cheltuielilor înregistrate în contabilitatea financiară şi preluate în contabilitatea de gestiune 95. O întreprindere produce şi vinde 500 Kg produse finite pentru care cheltuielile variabile pe unitatea de produs sunt de 800 u.m., veniturile din vânzarea produselor finite 500.000 u.m., iar cheltuielile fixe ale perioadei 5.000 u.m. Care este mărimea Coeficientului de siguranta dinamic: a. 95 % b. 20 % c. 25 % d. 80 % e. 30 % 96. La nivelul unei întreprinderi se cunosc următoarele elemente: cifra de afaceri 150 u.m.; costul complet 250 u.m.; costurile variabile (totale) 50 u.m., care conduc la următoarea cifră de afaceri la pragul de rentabilitate: a. 200 u.m. b. 300 u.m. c. 50 u.m. d. 50 u.m. e. 150 u.m 97. Dispuneţi de următoarele informaţii din tabelul alăturat: Indicator Unitar Total Cifra de afaceri 35 35.000 u.m. Cost variabil 15 15.000 u.m. Costuri fixe 16.000 u.m. Care este Coeficientul de siguranţă dinamic? a. 20 % b. 40 % c. 75 % d. 30 % e. 50 %

29

98. Conform normelor contabile româneşti, contul 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" poate funcţiona astfel: a. 921 = 902 b. 922 = 902 c. 902 = 921 d. 923 = 902 e. 902 = 931 99. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 următoarele date privind costurile: costuri variabile 30.000 euro costuri directe 40.000 euro costuri deductibile 27.000 euro costuri fixe 20.000 euro costuri de financiare exclusiv dobanzi 28940 euro Nivelul costurilor indirecte la SC Rulmentul a fost (Euro): a. 13.000 b. 50.000 c. 10.000 d. 30.000 e. 40.000 100.

a. b. c. d. e.

Între metodele de calculaţie a costurilor care nu sunt postoperative se află: metoda costurilor directe metoda costurilor normate metoda pe faze metoda direct - costing metoda pe comenzi

101. Fluxul de informaţii dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune se referă la: a. informaţii despre trezorerie b. informaţii despre valoarea firmei c. informaţii despre terţi d. informaţii despre cheltuieli e. informaţii despre diferenţe de preţuri 102. K

CU =

Relaţia de calcul a costului unitar de producţie: N

∑ (∑ CH

M

DX

+

S =1 X =1

∑ CH Y =1

Q

INDY

)S , în care:

CU - reprezintă costul unitar; CHDX - reprezintă cheltuielile directe; CHINDX - reprezintă cheltuielile indirecte; Q - reprezintă cantitatea de produse finite obţinute; X şi Y - reprezintă articolele de calculaţie; S - reprezintă secţiile de producţie, ilustrează în Contabilitatea de gestiune, metoda: a. metoda pe comenzi, varianta "fără semifabricate" b. metoda pe faze, varianta "fără semifabricate" c. metoda pe faze, varianta "cu semifabricate” d. metoda pe comenzi, varianta "cu semifabricate” e. metoda Direct Costing 103. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A CM = ∆CM × PS unde: A CM = valoarea abaterilor din consum; ∆CM = abaterea cantitativă; PS = preţul de aprovizionare standard, reprezintă: a. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator b. abaterile de manoperă şi preţuri c. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ d. abaterile de manoperă şi costuri de regie e. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale

30

104. O întreprindere produce şi vinde produse finite pentru care se cunosc: cheltuielile fixe ale perioadei 24 u.m., pragul de rentabilitate 12 buc. Ce cantitate de produse trebuie fabricată şi vândută pentru a realiza un profit de 6 u.m.: a. 10 buc. b. 6 buc. c. 24 buc. d. 15 buc. e. 12 buc. 105. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" - metoda globala, poate funcţiona astfel: a. 923 = 924 b. 923 = 901 c. 901 = 923 d. 923 = 925 e. 923 = 926 106. SC Rulmentul a înregistrat în anul 2007 următoarele date privind costurile: costuri variabile 30.000 euro costuri directe 28.000 euro costuri nedeductibile 27.000 euro costuri deductibile 100.000 euro costuri indirecte 60.000 euro Nivelul costurilor fixe la SC Rulmentul în anul 2007 a fost (Euro): a. 31.000 b. 61.000 c. 101.000 d. 58.000 e. 97.000 107. Conform normelor contabile româneşti, contul 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" poate funcţiona - metoda globala - astfel: a. 903 = 901 b. 903 = 902 c. 903 = 921 d. 924 = 903 e. 925 = 903 108. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune - metda globala, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 711 = 331, îi poate corespunde înregistrarea: a. 921 = 933 b. 902 = 921 c. 933 = 921 d. 921 = 901 e. 931 = 902 109. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor este disciplina contabilă care, printre altele: a. înregistrează în conturi informaţii privind costurile de producţie b. înregistrează în bilanţ informaţii privind costurile de producţie c. înregistrează în conturi operaţiile privind cumpărarea produselor d. înregistrează în conturi operaţiile privind vânzarea produselor; e. înregistrează în contul de profit şi pierdere informaţii despre costurile de producţie

31

110. În concepţia metodei Direct - Costing, noţiunea de "direct" trebuie legată de: a. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor care depind în mod direct de variaţia volumului producţiei fizice b. gruparea cheltuielilor de producţie în directe şi indirecte c. particularitatea metodei de a calcula costul numai pe baza cheltuielilor directe de producţie d. gruparea cheltuielilor de producţie pe centre de costuri e. gruparea cheltuielilor de producţie pe purtători de costuri 111. În aplicarea metodei costurilor standard, relaţia: A CM = ∆CM × PS unde: A CM = valoarea abaterilor din consum; ∆CM = abaterea cantitativă; PS = preţul de aprovizionare standard, reprezintă: a. abaterile de manoperă şi costuri de regie b. abaterile de manoperă şi preţuri c. abaterile de la consumurile standard pentru materii prime şi materiale d. abaterile de cantitate sau din consum şi abateri din diferenţe de preţ e. abaterile de calitate şi abaterile de nomenclator 112. Se cunosc următoarele date (EURO): Preţ Unitar Cost variabil unitar Cost fix total 7000 4000 90000 Care este producţia fizică la nivelul pragului de rentabilitate : a. 30 b. 45 c. 180 d. 60 e. 1000 113.

Relaţia de calcul:

Q =

C F + PR C + PR = F PV − ChVU C BU

, în care PR reprezintă

profitul, PV preţul de vânzare, CF costurile fixe şi ChVU cheltuielile variabile unitare, ilustrează în Contabilitatea de gestiune (metoda Direct Costing): a. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează costurile fixe b. cantitatea de produse fabricată şi stocată care realizează venituri din producţia stocată c. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează profitul dorit d. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează anumite preţuri de vânzare e. cantitatea de produse fabricată şi vândută care realizează marja pe costuri variabile

a. b. c. d. e.

114. Care indicator este specific metodei Tarif - Oră - Maşină? cost deductibil pe maşină tariful pe ora lucrată de o maşină tariful pe ora de funcţionare în gol a unei maşini cost variabil pe maşină costul fix pe maşină 115. Metoda globală de calculaţie a costului de producţie se bazează pe

clasificarea cheltuielilor în: a. b. c. d. e.

fixe si variabile

directe şi indirecte; financiare şi de exploatare; supletive şi adiţionale; simple şi complexe;

116. Conform normelor contabile româneşti - metoda globala, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" poate funcţiona astfel: a. 923 = 924 b. 923 = 901 c. 901 = 923 d. 923 = 925 e. 923 = 926

32

ADEVARAT/FALS ADEVARA

1. În debitul contului 924 "Cheltuieli generale de administraţie" se înregistrează cheltuielile dublu indirecte de conducere a întreprinderii. 2. Conform normelor contabile româneşti, Contul 901 "Decontări interne privind cheltuielile" poate funcţiona astfel:

923

=

901

3. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" poate funcţiona astfel: 923 = 901 4. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" se înregistrează cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie; 5. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" se înregistrează cheltuielile cu materiile prime şi materialele 6. Conform normelor contabile româneşti, contul 902 "Decontări interne privind producţia obţinută" poate funcţiona astfel: 902 = 921 7. Conform normelor contabile româneşti, contul 903 "Decontări interne privind diferenţele de preţ" poate funcţiona astfel: 903 = 902 8. Conform normelor contabile româneşti, contul 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" poate funcţiona (în analitic) astfel: 922 = 922 9. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" poate funcţiona astfel: 923 = 901 10. Conform normelor contabile româneşti, contul 924 "Cheltuieli generale de administraţie" poate funcţiona astfel: 921 = 924 11. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" poate funcţiona astfel: 921 = 925 12. Conform normelor contabile româneşti, contul 933 "Costul producţiei în curs de execuţie" poate funcţiona astfel: 933 = 921 13. Conform normelor contabile româneşti, contul 921 "Cheltuielile activităţii de bază" poate funcţiona astfel: 921 = 901 14. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel: 931 = 902 15. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" poate funcţiona astfel: 931 = 933

33

16. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne": 17. Conform normelor contabile româneşti, contul 923 "Cheltuieli indirecte de producţie" face parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne privind cheltuielile": 18. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este necesară în cadrul unităţilor cu activitate industrială în care au loc livrări reciproce de produse, lucrări şi servicii între secţii sau ateliere pentru nevoile lor de producţie ? 19. Numărul de runde de calcul efectuate în cadrul procedeului reiterării, este, de regulă, egal cu numărul secţiilor din sistemul prestaţiilor reciproce, plus o rundă pentru prima secţie ? 20. Procedeul algebric privind calculul costurilor producţiei de fabricaţie interdependentă presupune rezolvarea unui sistem de ecuaţii lineare în care necunoscutele sunt abaterile de producţie 21. În debitul contului 922 "Cheltuielile activităţilor auxiliare" conform metodei globale se înregistrează cheltuielile cu materialele auxiliare rezultate din procesul de producţie; 22. În debitul contului 921 "Cheltuielile activităţii de bază" metoda globala, se înregistrează cheltuielile cu materiile prime şi materialele 23. Conform normelor contabile româneşti, contul 925 "Cheltuieli de desfacere" conform metodei globale, poate funcţiona astfel : 921 = 925 24. Conform normelor contabile româneşti, contul 931 "Costul producţiei obţinute" face parte din grupa de conturi intitulată "Decontări interne": 25. În practica contabilă din România, conform Legii contabilităţii şi OMFP 1826/2003 publicat în M.Of. nr. 23 din 01/12/2004, utilizarea conturilor de gestiune este obligatorie ? 26. Cheltuielile înregistrate în contabilitatea financiară şi care prin intermediul contabilităţii de gestiune devin costuri, se numesc cheltuieli incorporabile. 27. Cheltuielile directe de producţie sunt, de regulă, cheltuielile care se identifică pe obiecte de calculaţie în momentul efectuării lor. 28. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, procedeul suplimentării, în forma cifrelor relative la structură, presupune înmulţirea cheltuielilor de repartizat cu ponderile fiecărei baze de repartizare (GJ) în totalul bazelor ( Cota J = Ch IND. ×

Bj

∑Bj

= Ch IND × G j )

29. Pentru determinarea cotelor de cheltuieli indirecte, prin procedeul suplimentării, în forma clasică, se face împărţirea cheltuielilor la suma bazelor şi se înmulţeşte rezultatul (KS) cu fiecare bază de repartizare, conform relaţiei ( CotaJ =

ChIND.

∑B

× B j = Ks × B j ).

j

∑ Ch

i 30. Următoarea relaţie C UC = Q reprezintă procedeul diviziunii compuse ? P ( teoretic ) n

∑ Ch

i

31. Următoarea relaţie C =

i =1

Q

reprezintă costul unitar calculat prin procedeul cantitativ ?

34

32. Contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor se caracterizează, de regulă, prin confidenţialitatea rezultatelor. 33. Din punct de vedere al modului de repartizare şi includere în costul obiectelor de calculaţie, costurile se clasifică în costuri directe şi costuri variabile 34. Din punct de vedere al momentului elaborării, calculaţiile de cost se clasifică în antecalculaţii şi postcalculaţii. 35. În debitul contului 925 "Cheltuieli de desfacere" se înregistrează marja comercială în magazinele de desfacere cu amănuntul. 36. Cheltuielile fixe sunt, de regulă, cheltuielile care rămân relativ constante cu trecerea timpului într-o perioadă medie de gestiune: 37. În debitul conturilor de gestiune din grupa 90 "Decontări interne" se înregistrează decontarea cheltuielilor de cazare şi deplasare ? 38. Bugetul poate fi definit ca expresia cantitativă a obiectivelor pe care o firmă şi-a propus să le atingă într-o perioadă de timp determinată, de regulă un an. Sau cu alte cuvinte, bugetele reprezintă planuri numerice. Consideraţi verosimile aceste afirmaţii ? 39. Conturile de gestiune din grupa 92 se debitează cu cheltuielile incorporabile în costuri, în conformitate cu destinaţia lor: 40. Contul simbolizat 931 se numeşte "Cheltuielile activităţii de bază". 41. Contul simbolizat 931 se numeşte "Decontări interne privind producţia obţinută". 42. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 331 = 711 îi corespunde înregistrarea: 933 = 921 43. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: 603 = 303 îi corespunde înregistrarea: 921 = 901 44. Anumite înregistrări contabile din Contabilitatea financiară se regăsesc şi în Contabilitatea de gestiune, în conturi specifice. Astfel înregistrării contabile: (pentru personalul indirect productiv) 641 = 421 îi corespunde înregistrarea: 921 = 901

35

COMPLETARE

Procedeul punctelor de minim şi de maxim este un procedeu de separaţie a 1. cheltuielilor indirecte de producţie în cheltuieli ___________ ____________ (2 cuvinte separate prin spatiu, primul cuvânt 4 litere) (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care 2. utilizează abaterile de producţie şi de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul celor mai mici _____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 3. Procedeul de delimitare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe care utilizează maximul şi minimul de producţie şi de cheltuieli pentru calculul cheltuielilor variabile unitare este intitulat "Procedeul _____________ (1 cuvânt) de maxim şi de minim ". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 4. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs (unitar) se numeşte "Procedeul diviziunii ________________". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în 5. cazul produselor asociate (colaterale, simultane sau cuplate) care au valori de întrebuinţare apropiate sunt considerate în totalitate produse principale, iar la unele dintre ele nu se întrebuinţează întreaga cantitate rezultată, se numeşte "Procedeul ___________ (1 cuvânt) ". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 6. Unul dintre procedeele de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în cazul în care toate produsele obţinute simultan sau cel puţin majoritatea sunt considerate produse principale, se numeşte "Procedeul indicilor de ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază împărţirea 7. unui număr (ce reprezintă cheltuielile de producţie) direct proporţional cu alte numere (parametrii) se numeşte "Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport ____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 8. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază repartizarea cheltuielilor în funcţie de mărimea parametrilor se numeşte "Procedeul cifrelor de echivalenţă în mărimi _____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 9. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs care are la bază repartizarea unor cheltuieli de producţie invers proporţional cu mărimea unui parametru care exprimă efortul de fabricaţie se numeşte "Procedeul indicilor de echivalenţă calculaţi ca raport ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 10. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care obţin din procesul de producţie un produs principal şi un produs care se consideră secundar se numeşte "Procedeul echivalării ______________ (1 cuvânt) a produsului secundar cu produsul principal". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

36

11. Procedeul de calcul al costului pe unitatea de produs utilizat în unităţile care obţin din procesul de producţie concomitent un produs principal şi unul sau mai multe produse secundare şi nu există altă posibilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs în parte se numeşte "Procedeul ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 12.

Dupã numãrul parametrilor, indicii de echivalenţii utilizaţi în cadrul

procedeelor de echivalenţă pot fi indici de echivalenţă ____________ ___________ ______ (3 cuvinte separate prin spatiu). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) Procedeul calculelor iterative care face parte din categoria procedeelor de 13. evaluare şi calculare a costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă este cunoscut şi sub denumirea de "Procedeul ____________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 14. Procedeul deducerii valorii produselor secundare sau procedeul restului este cunoscut şi sub denumirea "Procedeul valorii ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

Procedeul care presupune calculul costului de producţie cu ajutorul unui sistem de ecuaţii lineare în care necunoscutele sunt costurile unitare ale producţiei de fabricaţie interdependentă este cunoscut sub denumirea de "Procedeul ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 15.

Grupa 90 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Decontări ______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 16.

Grupa 92 din clasa conturilor de gestiune poartă denumirea de "Conturi de _______________ (1 cuvânt)". (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 17.

Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie 18. interdependentă prin procedeul elaborării calculaţiilor pentru fiecare produs, fără a lua în considerare prestaţiile reciproce, este utilizată mai ales la elaborarea ___________________ (1 cuvânt). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 19. Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă prin procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere se poate efectua la cost prestabilit, cum ar fi costul ________________ (1 cuvânt), normat sau alt cost cunoscut. (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri)

Evaluarea şi calcularea costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă prin procedeul evaluării prestaţiilor reciproce dintre secţii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard normat sau alt cost cunoscut (ex.: costul efectiv din perioada precedentă), se poate folosi numai în cazul secţiilor sau atelierelor cu producţie _______________ (1 cuvânt). (Nota: nu se vor utiliza diacritice in raspunsuri) 20.

37