Structura Personalitatii.docx

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

PERSONALITATEA ELEVULUI DEFINIȚIE Personalitatea = CONDUITA  STABILĂ si  SPECIFICĂ a unei persoane - care o diferentiaza de alte persoane  Îmbina trasaturi de personalitate  Generale  Particulare

Exemple de trăsături de personalitate:  simțul umorului,  timiditatea,  sociabilitatea,  bunătatea,  empatia,  hărnicia sau orice altă caracteristică pe care o puteți defini.

Personalitatea se formează încă de la naştere

continuă să se dezvolte pe tot parcursul vieţii, are la bază ereditatea e puternic influenţată de relaţiile interpersonale şi sociale.

1

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian STRUCTURA componente:

PERSONALITĂŢII

TEMPERAMENTUL = dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii

APTITUDINILE = însuşiri de ordin instrumentaloperaţional, care diferenţiază oamenii între ei, în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a activităţilor. si favorizează desfăşurarea unei activităţi cu rezultate peste medie.

ELEVULUI

CARACTERUL = latura relaţionalvalorică a personalităţii

2019 cuprinde

patru

CREATIVITATEA = totalitatea factorilor subiectivi şi obiectivi care duc la realizarea de către indivizi, sau grupuri, a unui produs original şi de valoare pentru societate

Temperamentul reprezintă dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii, care se exprimă cel mai pregnant în conduită. Acesta îndeplineşte şi funcţia de latură expresivă a personalităţii, întrucât furnizează informaţii despre felul persoanei:  iute sau lentă,  mobilă sau rigidă, etc.

2

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

Temperamentul este înnăscut, dar evoluează şi se formează pe parcursul vieţii. Un temperament nu poate să fie  bun sau rău,  de dorit sau indezirabil. Conform tipologiei lui Hipocrat, există patru tipuri temperamentale diferite: 1. sangvinic, 2. flegmatic, 3. coleric şi 4. melancolic. Acestea sunt coordonate de către una dintre cele patru ”umori”: 1. sângele, 2. limfa, 3. bila galbenă şi, respectiv, 4. bila neagră. Sangvinicul  este vioi, vesel, sociabil şi activ.  experimentează trăiri afective intense  are uşurinţă în a stabili contacte cu ceilalţi  are o capacitate de lucru ridicată.  dovedeşte sentimente superficiale

3

Colericul  este energic şi neliniştit.  are stări afective intense, uneori exagerate,  risipeşte energia şi  nu se adaptează la activităţi monotone.

Flegmaticul  este liniştit, meticulos şi imperturbabil.  are o putere de muncă deosebită,  desfăşoară activităţi monotone.

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Melancolicul  este sensibil, visător şi puţin sociabil.  are puţină energie  nu este foarte rezistent la eforturi îndelungate.

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

APTITUDINILE = ansamblu de însuşiri de ordin instrumental-operaţional, care diferenţiază oamenii între ei, în ceea ce priveşte maniera de desfăşurare a activităţilor. Aptitudinea este un totalitatea însușirilor psihice și fizice  de ordin instrumental-operaţional  strict individuale (diferenţiază oamenii între ei),  relativ stabile ale persoanei,  care conditionează realizarea cu randament a unei anumite activitati. Nu orice însuşire reprezintă o aptitudine, ci doar aceea care favorizează desfăşurarea unei activităţi cu rezultate peste medie. Nivelul de dezvoltare şi funcţionalitate al aptitudinilor poate fi evaluat după:  rapiditate,  volum,  precizie,  eficienţă şi  originalitate. Aptitudinile pot fi  dobândite sau  înnăscute. Aptitudinile se clasifică în mai multe CATEGORII. În funcţie de natura proceselor psihice, se evidenţiază: aptitudinile senzoriale, aptitudinile psihomotorii şi aptitudinile intelectuale. În funcţie de orientare, există două ramuri: aptitudini speciale o tehnice, o literare, o artistice, etc. şi

4

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

aptitudini generale o inteligenţa sau latura rezolutiv-productivă a personalităţii, o spiritul de observaţie, etc.. IMPORTANȚA aptitudinilor:  favorizează succesul profesional şi, câteodată,  constituie cerinţe obligatorii pentru exercitarea unei profesii. 73 de aptitudini descrise de Edwin Fleishman in „Ghidul aptitudinilor umane: definirea si masurarea aptitudinilor umane”. In plus, ghidul documenteaza cele mai cunoscute -teste care pot fi utilizate pentru a masura fiecare aptitudine in parte, precum si -exemple de profesii care necesita o dezvoltare deosebita a fiecarei aptitudini. Termenul aptitudine provine din limba latină, din cuvântul aptus care însemna ,,bun pentru…” ,,capabil de…” . Aptitudinea este un complex de insușiri psihice și fizice strict individuale, relativ stabile ale persoanei, care conditionează realizarea cu randament a unei anumite activitati. Clasificarea aptitudinilor 1. Dupa structura si gradul lor de complexitate, pot fi: a. simple – exemple: acuitatea vizuala, discriminarea culorilor, etc. b. complexe – cand rezulta din imbinarea şi organizarea specifica a unor aptitudini simple si nu doar din insumarea acestora – exemplu: aptitudini artistice. 2. După specificul activitatii solicitante, care pot fi: a. Aptitudini generale, sunt cele care participa si ajuta la desfasurarea cu succes a mai multor forme de activitate – Exemple:  inteligenţa,  spiritul de observaţie.

5

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

b. Aptitudini speciale, care sunt necesare pentru desfasurarea unei anumite forme de activitate – Exemple:  aptitudinea pedagogica,  aptitudini sportive,  aptitudini tehnice. Chiar si prin simpla lor ENUMERARE ne putem da seama de complexitatea fiintei umane. APTITUDINI COGNITIVE Aptitudini cu referire la capacitatile și mecanismele invatarii și accederii la cunostinte, la cunoastere. 1. Intelegerea verbala 2. Intelegerea limbajului scris 3. Exprimarea orala 4. Exprimarea in scris 5. Fluenta ideilor 6. Originalitatea 7. Capacitatea de memorare 8. Receptivitatea la probleme 9. Rationamentul matematic 10. Usurinta aritmetica 11. Rationamentul deductiv 12. Rationamentul inductiv 13. Ordonarea informatiilor 14. Flexibilitatea categoriala 15. Rapiditatea structurarii informatiilor 16. Flexibilitatea structurarii 17. Orientarea spatiala 18. Capacitatea de vizualizare 19. Rapiditatea perceptiei 20. Atentia selectiva 21. Atentia distributiva

6

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

APTITUDINI PSIHOMOTORII Aptitudini care se refera la functiile motrice realizate prin activitatea nervoasa superioara; determinat de aceste functii. Centru psihomotor = regiune a scoarței cerebrale care intra în actiune sub influenta unei excitații cerebrale fizice. 22. Precizia controlului 23. Coordonarea miscarii membrelor 24. Alegerea raspunsurilor motrice 25. Sincronizarea miscarilor 26. Timpul de reactie 27. Stabilitatea mana-brat 28. Dexteritatea manuala 29. Dexteritatea degetelor 30. Viteza ansamblului incheieturii mana-degete 31. Rapiditatea de miscare a membrelor APTITUDINI FIZICE 32. Forta statica 33. Forta exploziva 34. Forta dinamica 35. Forta trunchiului 36. Supletea extensiei 37. Supletea dinamica 38. Coordonarea ansamblului miscarilor 39. Echilibrul corporal 40. Rezistenta fizica APTITUDINI SENZORIALE / PERCEPTUALE Senzorial - care privește organele de simț, care se realizeaza prin simturi. 2. (Fiziol., Psih.) Care are legătura cu producerea senzatiilor sau cu receptarea stimulilor externi sau interni; Senzitiv/Perceptual - referitor la percepție - Proces psihic prin care obiectele și fenomenele din lumea obiectiva care actioneaza nemijlocit asupra organelor de simt sunt reflectate in totalitatea insușirilor lor, ca un intreg unitar; imagine rezultata in urma acestei reflectari; facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare. 41. Acuitatea vizuala de aproape (simțul văzului) 42. Acuitatea vizuala la distant (simțul văzului) 43. Vederea cromatica (simțul văzului)

7

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

44. 45. 46. 47. 48. 49. 50. 51. 52.

Vederea nocturna (simțul văzului) Vederea periferica(simțul văzului) Perceperea adancimii / vederea stereoscopica (simțul văzului) Vederea în lumina stralucitoare (simțul văzului) Sensibilitatea auditiva (simțul auzului) Atentia auditiva (simțul auzului) Localizarea sunetelor (simțul auzului) Recunoasterea vorbirii (simțul auzului) Claritatea vorbirii (simțul auzului)

APTITUDINI SOCIALE / INTERPERSONALE 53. Amabilitatea 54. Flexibilitatea comportamentala 55. Capacitatea de coordonare 56. Responsabilitatea 57. Asertivitatea 58. Capacitatea de negociere 59. Persuasiunea 60. Sociabilitatea 61. Conformismul social 62. Receptivitatea sociala 63. Auto-controlul 64. Increderea sociala 65. Dezvoltarea celorlalti 66. Obtinerea de informatii prin conversatie 67. Dorinta de realizare 68. Deschiderea catre experiente 69. Independenta / autonomia 70. Perseverenta 71. Controlul tendintei de a lua decizii pripite 72. Argumentarea verbală 73. Capacitatea de refacere a tonusului

8

2019

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

Cognitiv = Care se refera la cognitie – procesul mental prin care se realizeaza cunoasterea. Include 1. perceptia, 2. gândirea / judecata, 3. creativitatea si, posibil, 4. intuitia.

CLASIFICAREA PROCESELOR PSIHICE COGNITIVE Tipuri de procese psihice. 1. procese psihice cognitive elementare, simple, SENZORIALE: a. senzaţia, b. percepţia şi c. reprezentarea 2. procese psihice cognitive, complexe, SUPERIOARE: a. gândirea, b. memoria c. imaginaţia 3. procese psihice AFECTIVE a. emoții b. afecte c. sentimente d. pasiuni 4. procese psihice VOLITIVE a. voința

9

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

Activități și procese psihice REGLATORII 1. Motivația 2. Afectivitatea 3. Activitatea voluntară CARACTERUL Caracterul desemnează latura relaţional-valorică a personalităţii, fiind alcătuit din trăsături caracteriale care se înscriu pe un continuu de la pozitiv la negativ. De aceea, se poate afirma că toţi oamenii au caracter, dar orientat valoric diferit. Această componentă a personalităţii integrează trăsături caracteriale, precum următoarele:  toleranţă/încăpăţânare,  bunătate/răutate,  dărnicie/egoism,  perseverenţă/neseriozitate etc. Caracterul este schimbător. Puterea caracterului este dată  de forţa convingerilor,  de tăria cu care le apărăm şi le susţinem. Formarea caracterului debutează în copilărie, prin diferite mijloace, numite mecanisme: 

Mecanismul condiţionării presupune faptul că familia o încurajează comportamentele dezirabile şi o le sancţionează pe cele indezirabile.



Mecanismul autorităţii integrează acele o principii şi o valori impuse copilului de către familia sa.

Mecanismul imitaţiei şi al modelului demonstrează că un copil are tendinţa de a imita şi de a adopta modele de conduită din mediul familial şi social. 

10

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

CREATIVITATEA = ansamblul unitar al factorilor subiectivi şi obiectivi care duc la realizarea de către indivizi, sau grupuri, a unui produs  original şi  de valoare pentru societate. În procesul creaţiei sunt implicaţi factori psihologici:  Intelectuali: o factori de fluenţă, o flexibilitatea gândirii, o originalitatea, o imaginaţia şi o inteligenţa.  Non-intelectuali: o factori aptitudinali, o motivaţionali, o atitudinali şi o temperamentali. Creativitatea are mai multe niveluri. Astfel, CREATIVITATEA EXPRESIVĂ este forma fundamentală şi se manifestă în comportamentul spontan: 1. mimică, 2. gesturi, dar şi 3. în desenele copiilor mici. Următorul nivel este ocupat de CREATIVITATEA PRODUCTIVĂ, care este orientată spre obţinerea unor lucruri noi. Urmează CREATIVITATEA INVENTIVĂ, ce se valorifică prin invenţii şi descoperiri, iar apoi CREATIVITATEA INOVATOARE, care aduce modificări semnificative în principii care stau la baza artei sau ştiinţei. Ultimul nivel este reprezentat de CREATIVITATEA EMERGENTĂ, specifică omului de geniu, care revoluţionează un anumit domeniu.

11

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

În concluzie, omul îşi formează o PERSONALITATE UNICĂ, ce învăluie TRĂSĂTURILE 1. emoţionale, 2. cognitive şi 3. comportamentale specifice fiecărui individ, învăţate şi dezvoltate prin experienţă şi relativ consistente de-a lungul timpului. Prin urmare, omul trebuie să înţeleagă natura personalităţii atât  pentru o mai bună cunoaştere de sine, cât şi  pentru cunoaşterea celorlalţi oameni cu care interacţionează! Abordări în cercetarea personalității 1. Abordarea biologică (evidențiind neuroștiința). 2. Abordarea comportamentală (evidențiind modelele observabile ale activității). 3. Abordarea cognitivă (evidențiind prelucrarea informației). 4. Abordarea fenomenologică (subliniind declarațiile oamenilor despre experiența lor internă). Aceste forme de date nu sunt incompatibile. Ele sunt combinate în cercetarea psihologică. Avem nevoie de o varietate de perspective atunci când ne ocupăm de un sistem atât de complex cum este personalitatea. Prin examinarea sistemului din unghiuri diferite, putem construi o imagine mai completă. Toată lumea care studiază personalitatea pare să convină asupra distincției dintre 1. Persona, 2. EUL PRIVAT (sinele/ identitate personală) și 3. Procesele inconștiente. Toată lumea pare să creadă că este benefic să studiezi trăsăturile, care sunt lucruri distincte despre indivizi.

12

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

1. Persona - numele folosit de vechii greci pentru masca teatrală purtată de actori pentru indicarea emoțiilor. Aceasta este fața care se arată lumii. O persona (o mască) poate să nu se potrivească cu sentimentele sinelui conștient. Poți să fii speriat, dar să arăți o față curajoasă față de lume. Poți acționa în funcție de un rol, deși ai prefera să faci ceva diferit. Oamenii sunt, de obicei, conștienți de afișarea aparenței, în timp ce au sentimente diferite. Pot fi asumate diferite măști sau roluri, în funcție de context. În general, cuvântul rol semnalează existența unei persona sau al unui mod aprobat social de a acționa în anumite situații. Când joci un rol (  de fan al unui sport,  ofițer de rang înalt,  tutore,  copil responsabil,  șef), îți pui un chip, afișând un set modificat de comportamente cu scop social. O persoană poate juca mai multe roluri, în funcție de grupul sau contextul social. În acest sens, toți avem personalități multiple sau cel puțin mai multe personaje. 2. Sinele (conștient) sau eul privat / identitate personală - cel de-al doilea nivel al personalității, din spatele măștii. Pentru majoritatea oamenilor, acesta este reprezentat de cuvântul "sine". Această parte a sistemului de personalitate domină experiența conștientă. Sentimentul de sine sau de identitate este strâns legat de memoria detaliată a experiențelor pe care le-am avut în viață. Însă personalitatea înseamnă mai mult decât memoria experiențelor noastre de viață.

13

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

Experiențele personale și amintirile NU reflectă în mod clar același lucru ca sinele sau personalitatea, deși memoria personală este considerată a fi o înregistrare a propriei persoane de-a lungul timpului. Mandler a identificat funcțiile executive ale sinelui conștient: a) actul învățării, b) realizarea planurilor și c) rezolvarea problemelor. Asemenea executivului dintr-o corporație, o parte a sistemului nostru cognitiv și de personalitate stabilește planuri și le modifică după cum o impune realizarea sarcinilor. 3. Inconștientul este cea de-a treia componentă generică a personalității, cu mențiunea că nu este chiar o componentă, el fiind compus, prin definiție, din toate lucrurile pe care nu le putem aduce în mod voluntar în conștiință. Inconștientul este definit  prin includere (se află în interiorul nostru, parte a sistemului creier / corp) și  prin excludere (constă din toate informațiile, impulsurile sau tendințele care nu sunt accesibile atenției). Ca atare, inconștientul este diferit, atât de persona, cât și de sinele conștient. De ce psihologii moderni se referă la procesele inconștiente (la plural)? Psihologilor din zilele noastre nu le place să concretizeze inconștientul (să-l trateze ca pe un lucru concret sau ca pe un obiect singular). Există mai multe procese inconștiente decât putem cataloga noi. Mai mult decât să vorbească despre "inconștient", psihologii contemporani vorbesc despre procese inconștiente, la plural. Câțiva teoreticieni timpurii ai personalității (în special Freud și Jung) au fost fascinați de procesele inconștiente.

14

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”

Structura personalității levului – Munteanu Marian

2019

Psihologii cognitiviști moderni studiază și ei procesele inconștiente, dar le numesc procese implicite sau non-atenționale, în loc de inconștient, în parte pentru a evita asocierea lor cu ideile freudiene despre personalitate. Teoriile personalității orientate spre societate ale lui Adler și Horney rezonează cu ideile actuale din psihologia dezvoltării. Ambii au subliniat influențele formative timpurii ale familiei și importanța dinamicii acesteia, cum ar fi nevoia copilului de aprobare și confort din primii ani. Cele mai noi abordări ale personalității, din ultimele decenii, pun accent pe puterea sinelui conștient. Psihologii recunosc faptul  că afișăm fețe diferite cu ocazii diferite,  că avem dialoguri cu noi înșine și  că ne modificăm tendințele personale pe măsură ce ne confruntăm cu provocările vieții.

15

Clasa a XI-a A, Colegiul Național Economic “Theodor Costescu”