Scurtcircuit in gandire si simtire "Gandesc ca am sa pierd si simt ca am sa pierd". Fiti atenti va rog la acest scurtcircuit intre gandire si simtire. Il auzi la tot pasul: pe teren la sportivi, dar si in viata de zi cu zi. Daca ma evaluez neconfrom cu realitatea, adica gandesc ca nu sunt in stare, ce se intampla? Simt ca nu sunt in stare. Simt, adica am o emotie, care se traduce la nivelul corpului cu modificari fiziologice: creste nivelul de adrenalita/ cortizol, musculatura se incordeaza, pulsul creste, respiratia e scurta, vasele de sange se strang, sangele cu substatne nutritive si oxigen nu mai ajunge la organe, musculatura, creier astfel incat corpul sa poata sustine efortul de pe teren la nivel optim. La nivel psihic, din cauza acestor modificari perceptia, atentia, gandirea sunt primele care au de suferit. Spre exemplu: parca nu mai vede mingea bine, nu se mai poate concentra si nu "nu mai vede meciul"- lucrurile nu se mai leaga. Firesc, de altfel. Pentru ca sa nu-i mai bateti la cap cu sfaturi peste sfaturi care nu pot fi ascultate, invatati sportivii sa se cunoasca si explicati-le cum functioneaza trupul si mintea in timpul prestatiilor pe teren. Explicatiile sunt simple, iar modificarile de atitudine si comportament se vad, dar in timp. Sunt cateva concepte cheie, pe care va rog sa le notati: 1. ce simti si ce gandesti, sunt doua lucruri diferite. Cand ele fac scurtcircuit in partea negativa a problemei, ajungi sa simti ceea ce gandesti: ma gndesc ca nu pot, si simt ca nu pot. Pentru a exersa mecanismul psihologic care te poate ajuta pe teren sa faci aceasta diferenta poti in mod constient spre exemplu sa te uiti la un tablou, la natura, etc si sa fii atent la: *) ce gandesti despre el- sa descrii in cuvinte ce vezi **) ce simti despre el- bucurie, tristete, frica, neliniste, liniste, nesiguranta etc Facand acest exercitiu, iti inveti mintea sa faca diferenta intre ce simt si ce gandesc. Tot exersand, ajungi sa faci aceasta diferenta si pe teren: ma gandesc ca azi n-o sa joc bine, simt ca no sa joc bine, reusesc sa imi stresez corpul si mintea destul de tare, astfel incat gata pregatit nu fac decat sa nu joc bine. Daca in mod constient fac diferenta intre ma gandesc ca nu joc bine, si simt ca nu joc bine, poti sa imi ajustez gandirea, astfel incat sa devina realista si sa ma ajute sa ma adaptez conditiilor. 2. corpul sportivului este foarte sensibil la schimbari interne. Astfel, orice variatie cat de mica in parametrii lui functionali (respirate, puls, incordare muculara etc) e perceputa instantaneu la nivel inconstient. In functie de experienta sportivului, el se sperie si incepe de cele mai multe ori sa gandeasca negativ. Iar de aici pana la stress si esec nu mai e mult. Simplul fapt ca acorzi atentie acestui aspect in sensul normalizarii lui, ajuta sportivul sa se linisteasca. In acelasi timp, pot sa ii dai si variatne de a se relaxa fizic: respiratie abdominala, timeout cateva secunde sau minute, vizualizare etc. Eu nu stiu alta cale de a ajunge in top fara ca sportivul sa se inteleaga si sa faca ajustari in comportamentul sau in directia atingerii scopurilor sale. Aceasta psihoeducatie continua pe care eu o fac de ani de zile, sper sa va deschida drumuri care sa duca spre succes.
Uneori mai obosesc si eu , precum obositi si dv tot "repetand la nesfarsit", dar pana la urma, in ceea ce ma priveste e o consecinta asumata Nici nu stiu cum se poate face educatia altfel. :)
PS: apreciez preluarile textelor mele, cu notarea sursei. Modul si stilul de a scrie le recunosc oriunde si oricand. #psihologieSportiva #psihologiaPerformantei#gandireSiSimtire #emotiiinSport