Speta Consumatorilor.docx

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” – SIBIU FACULTATEA DE DREPT SPECIALIZAREA: ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ CENTRUL TUTORIAL MIERCUREA CIUC

REFERAT LA DISCIPLINA: Drepturile consumatorilor

Titlul referatului: Speță privind dreptul consumatorilor

Profesor de disciplina: Lect. Univ. dr. Andreea Târșia

STUDENT/A: Rugină Angelica Maria Anul:III

Anul universitar 2018-2019 Semestrul I 1

Speță Dreptul Consumatorilor Judecătoria BÂRLAD. Sentința 1964 din 19.09.2013 INSTANTA Sub nr. X din 7.05.2013 a fost înregistrată la aceasta instanță plângerea formulata de patenta Banca Comerciala Romana SA B, împotriva procesului-verbal de constatarea contravenției seria ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, încheiat de Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V. In motivarea plângerii, patenta a susținut ca faptele reținute de către organul constatator ca fiind contravenție nu pot fi calificate ca atare decât in măsura in care patenta nu ar fi răspuns consumatorului la reclamațiile deja înregistrate la patenta pentru aceeași problema. Astfel, numita T A a formulat o reclamație la ANPC arătând ca este nemulțumita de modul de încheiere a certificatului de asigurare nr. X pe numele coplătitorului si nu al împrumutatului de credit si ca nu a primit răspuns la reclamația înregistrată la B.C.R. cu nr. X. La aceasta reclamație B.C.R. a răspuns agentului constatator cu adresa nr. 947/9.04.2013, arătând ca banca si-a exprimat punctul de vedere prin adresa nr. 867/22.02.2013. Reclamația a fost soluționata conform PVC nr.36/218/5.03.2013. Totodată, T A a formulat, la data de 3.01.2013 o alta reclamație, având același conținut ca si reclamația anterioara din data de 12.02.2013, in care s-a exprimat aceeași nemulțumire privind modul de întocmire a certificatului de asigurare nr. X. La aceasta reclamație, banca a răspuns prin e-mail la data de 5.02.2013, arătând ca dosarul de dauna constituit in urma decesului lui T P nu a putut fi soluționat pozitiv deoarece certificatul de asigurare rex a fost încheiat pe numele coplătitoarei si nu al soțului acesteia, împrumutatul. Fata de prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, nu exista nicio fapta contravenționala săvârșita de banca, întrucât banca nu trebuie sa răspundă de doua ori la aceeași reclamație depusa in interval de 2 luni. Astfel, prin reclamația din data de 3.01.2013 si înregistrată la data de 14.01.2013, T A reclama faptul ca este nemulțumita de modul de întocmire a certificatului de asigurare nr. X, reclamație la care banca a răspuns prin e-mail la data de 5.02.2013. După acest răspuns formulat de banca, T A a făcut reclamație la ANPC pentru aceeași chestiune. Aceasta sesizare a fost soluționata de C.J.P.C. V la data de 5.03.2013, după ce B.C.R. a răspuns către agentul constatator la data de 22.02.2013. Ca urmare, reclamația înregistrată la B.C.R. la data de 12.02.2013 nu a mai fost soluționata de către banca, in primul rând din cauza unui defect de funcționare a sistemului privind reclamațiile înregistrate on line, precum si din cauza ca fusese deja soluționata prin răspunsul din data de 5.02.2013. In răspunsurile sale către agentul constatator, B.C.R. a menționat existenta incidentului tehnic care a făcut ca o perioada

2

de 60 de zile sesizările înregistrate pe site-ul B.C.R. sa nu fie trimise mai departe departamentului de specialitate pentru a fi soluționate. Petenta a solicitat admiterea plângerii si exonerarea de plata amenzii aplicate sau, in subsidiar, înlocuirea amenzii, cu sancțiunea avertisment. In dovedirea plângerii, patenta a depus la dosar, in copie, reclamația din data de 3.01.2013, înregistrată la B.C.R. - Sucursala B cu nr. X/14.01.2013; reclamația din data de 12.02.2013; procesul-verbal de constatare nr. X/218/5.03.2013, încheiat de Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor - CJPC V; procesul-verbal de constatarea contravenției seria ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, încheiat de Autoritatea Naționala pentru Protecția Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V; adresa nr. X/22.02.2013, emisa de BCR; adresele nr. 1947/9.04.201 si nr. 2018/12.04.2013, emise de BCR. Plângerea a fost formulata in termen legal, plângerea fiind comunicata instanței cu recomandata poștala, depusa la oficiul poștal la data de 29.04.2013. Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor Regiunea Nord Est I a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii petenții. Organul constatator a susținut ca procesul-verbal de contravenție a fost întocmit in urma controlului declanșat pentru cercetarea reclamației formulate de T A cu privire la o posibila neregula in activitatea petenței. Astfel, la data de 12.02.2013, T A a inregistrat o reclamatie la petenta, reclamatie la care petenta a raspuns abia la data de 9.04.2013, adica dupa mai mult de 30 de zile de la data inregistrarii reclamatiei. In acest mod, au fost incalcate prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, conform carora creditorii au obligatia de a raspunde la reclamatii in maximum 30 de zile de la inregistrarea acestora. Ca urmare, in mod intemeiat a fost intocmit procesul-verbal de contraventie. Comisariatul Regional pentru Protectia Consumatorilor Regiunea Nord Est I a comunicat instantei documentatia in baza careia a fost intocmit procesul-verbal de contraventie. Prin raspunsul la intampinare, petenta a sustinut ca T A a formulat o reclamatie la Sucursala B, inregistrata cu nr. 69/14.01.2013, reclamatie la care petenta a raspuns la data de 5.02.2013, insa dupa primirea acestui raspuns, la data de 12.02.2013 T A a formulat o alta reclamatie si la aceeasi data aceasta a formulat si o sesizare la ANPC-CJPC V. Fata de reclamatia formulata la ANPC, petenta a analizat inca o data solicitarea numitei T A si a raspuns catre ANPC la data de 22.02.2013, raspuns identic cu cel emis de petenta la data de 5.02.2013. Reclamatia depusa la data de 12.02.2013 nu a fost identificata de catre banca, din cauza unui incident tehnic insa, cu toate acestea banca a raspuns la reclamatia formulata de T A la data de 12.02.2013, raspunsul fiind comunicat la ANPC- CJPC V.

3

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele: Prin contractul de credit bancar nr. X/14.02.2008, incheiat de Banca Comerciala Romana cu T P, in calitate de imprumutat si cu sotia acestuia T A, in calitate de coplatitor, Banca Comerciala Romana a imprumutat lui T P suma de 23.000 lei, pentru nevoi personale, pentru o perioada de 120 luni. Contractul de credit bancar nr. X/14.02.2008 si conditiile generale de creditare – anexa la contractul de credit nr. X/14.02.2008 au fost semnate de reprezentantul Bancii Comerciale Romane, de catre T P si de catre T A. Totodata, a fost intocmit certificatul de asigurare nr. X, incheiat intre BCR Asigurari de Viata –Sucursala B, in calitate de beneficiar al asigurarii, si T A, in calitate de asigurat. Acest certificat de asigurare a fost semnat de catre reprezentantul BCR Asigurari de Viata si de catre T A. Conform pct. 6.1 din conditiile generale de creditare – anexa la contractul de credit nr. X/14.02.2008, imprumutatul s-a obligat sa incheie contractul de asigurare/polita de asigurare de viata/certificatul de asigurare/polita de accident pe toata durata de creditare, la o institutie sau societate de asigurari agreata de banca. Asa cum rezulta din cele de mai sus, aceasta obligatie de asigurare ce revenea imprumutatului (T P) nu a fost indeplinita, din cauza ca certificatul de asigurare a fost incheiat cu T A (coplatitor) si nu cu T P (imprumutat), asa cum s-a prevazut in contractul de credit. La data de 19.12.2012, T P, persoana imprumutata, a decedat. Prin notificari de plata emise la datele de 31.01.2013, de 3.03.2013, Banca Comerciala Romana a comunicat catre T A faptul ca, la data de 31.01.2013, aceasta figura in evidente cu o datorie de 839,02 lei ron, situatie in care trebuia sa achite ratele restante, de cate 439,44 lei, lunar, conform graficului de rambursare. Prin cererea din data de 3.01.2013, transmisa prin e-mail, numita T A din B a solicitat Bancii Comerciale Romane despagubirea creantelor ce decurg din contractul de credit nr. 168 PF/14.02.2008, credit asigurat la BCR Asigurari de Viata prin certificatul de asigurare nr. X, pentru motivul ca titularul acestui credit, T P, sotul ei (persoana mai tanara dintre cei doi contractanti ai creditului), a decedat la data de 19.12.2012. T A a solicitat ca intreaga corespondenta sa fie purtata cu ginerele ei, Avram Adrian Constantin, director la BCR Asigurari-Agentia B, a carui adresa de e-mail si numere de telefon au fost indicate in cererea mentionata. Cererea formulata de T A a fost inregistrata la Banca Comerciala Romana- Sucursala B cu nr. 69/14.01.2013.

4

La cererea inregistrata cu nr. 69/14.01.2013, sus aratata, Banca Comerciala Romana a raspuns numitei T A la data de 5.02.2013, raspuns in care s-a mentionat ca dosarul de dauna constituit in urma decesului lui T P nu a putut fi solutionat pozitiv din cauza ca certificatul de asigurare nr. X, a fost incheiat pe numele T A si nu pe numele sotului acesteia. Astfel, cererea numitei T A a fost apreciata ca neintemeiata. In acelasi raspuns, B.C.R. a mai mentionat ca, potrivit pct. 7.1.d) din conditiile generale de creditare, anexa la contractul de credit nr. X/14.02.2008, imprumutatul si, dupa caz, coplatitorii si/sau garantii se obliga sa restituie bancii creditul utilizat si sa achite dobanda si comisioanele aferente la termenele scadente prevazute in graficul de rambursare. Printr-un inscris intitulat „Reclamatie”, datat 12.02.2013, T A a sustinut ca reprezentantii locali ai B.C.R. au comis o eroare la intocmirea certificatului de asigurare nr. X, deoarece acest certificat trebuia incheiat pe numele titularului, adica pe numele lui T P. T A a sustinut ca, pana la data de 24.12.2012, cand a solicitat originalul certificatului de asigurare de la B.C.R. - Sucursala B, in vederea intocmirii dosarului de dauna, a stiut ca si ea si sotul ei aveau asigurare de viata gratuita la creditul contractat. T A a solicitat ca, pentru indreptarea erorii comise, B.C.R. sa procedeze la stingerea creantelor ce decurg din contractul de credit nr. X/14.02.2008. Totodata, T A a comunicat un inscris intitulat „reclamatie” si catre Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V. In aceasta reclamatie, T A a aratat ca la data de 14.02.2008 ea si sotul ei T P au incheiat cu B.C.R. contractul de credit nr. X/14.02.2008, contract la care B.C.R. oferea gratuit asigurare de viata. La semnarea actelor aferente contractului de credit, a procedat fiecare, separat si pe rand, la semnarea documentelor. Dupa ce sotul ei a semnat documentele, a semnat si ea documentele, printre care si certificatul de asigurare gratuit intocmit pe numele ei. La acel moment, T A a considerat ca si sotul ei a semnat aceleasi documente ca si ea, inclusiv certificatul de asigurare gratuit pe numele lui. T A a sustinut ca, dupa semnarea documentelor, ea a primit doar un exemplar din contractul de credit si scadentarul ratelor, fara a intra in posesia certificatelor de asigurare gratuite. Dupa decesul sotului ei, la data de 24.12.2012 T A la mers la B.C.R. -Sucursala B pentru a ridica din dosarul de credit originalul certificatului de asigurare al sotului ei, necesar pentru deschiderea dosarului de despagubire la BCR Asigurari de Viata. In aceasta imprejurare, i s-a adus la cunostinta ca la dosar exista numai certificatul de asigurare gratuit nr.X, incheiat pe numele T A si ca normele B.C.R. in vigoare la acea data impuneau incheierea unei singure asigurari pe numele persoanei mai tinere, in cazul in care existau coplatitori. Insa T P (CNP-X) era mai tanar decat T A (CNP- X). Reprezentantii locali ai

5

B.C.R. B si-au recunoscut greseala si au spus ca vor emite o adresa catre BCR Asigurari de Viata in care vor preciza ca a fost o eroare de completare prin interpretarea gresita a varstei si ca certificatul de asigurare trebuia intocmit pe numele lui T P. Reprezentantii B.C.R. nu a procedat asa cum au promis si ulterior au emis somatii de plata catre T A. T A a mai sustinut ca, din creditul initial de 23.000 lei, s-a platit catre B.C.R., pana la decesul lui T P, suma de aprox. 25.500 lei, fara intarziere la plata, iar dupa decesul lui T P ea nu mai are posibilitatea de a plati rate de 440 lei, deoarece pensia ei este de aprox. 500 lei. T A a solicitat Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor V sa faca demersuri catre B.C.R. prin care sa verifice cele reclamate, avand in vedere normele si procedurile care au stat la baza completarii certificatului de asigurare gratuit. Daca reprezentantii B.C.R. au comis o greseala in completarea certificatului de asigurare, T A a solicitat sa se procedeze la stingerea creantelor ce decurg din contractul de credit nr. X/14.02.2008. La reclamatia formulata de T A si inregistrata la Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V, Banca Comerciala Romana a raspuns prin adresa nr. 867/22.02.2013, comunicata catre Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V. In adresa mentionata, Banca Comerciala Romana a aratat ca T A, in calitate de coplatitor, si T P, in calitate de imprumutat, au incheiat cu B.C.R. - Sucursala B contractul de credit pentru nevoi personale nr. X/14.02.2008, pentru suma de 23.000 lei ron. La data de 20.12.2012, T P a decedat, iar T A a depus dosar pentru solicitarea daunei de deces. BCR Asigurari de Viata nu a putut solutiona pozitiv dosarul de dauna, avand in vedere ca evenimentul asigurat nu s-a produs, respectiv certificatul de asigurare nr. X, in baza caruia s-a constituit dosarul de dauna, asigura riscul de deces al asiguratului T A si nu al lui T P. Certificatul de asigurare este un serviciu oferit gratuit de catre banca si, prin semnarea acestuia, T A a luat la cunostinta ca este persoana asigurata, astfel ca sesizarea formulata de T A este neintemeiata. Banca Comerciala Romana a anexat adresei mentionate: contractul de credit nr. X/14.02.2008; certificatul de asigurat nr. X; raspunsul transmis catre T A la data de 5.02.2013. Prin alte doua adrese, nr. X si nr. X, comunicate catre Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V, Banca Comerciala Romana a aratat ca, prin adresa nr. 867/22.02.2013, ea a raspuns deja la reclamatia formulata de T A. Cu privire la reclamatia postata pe site-ul B.C.R. de catre T A, Banca Comerciala Romana a aratat ca, in urma verificarilor efectuate, nu a fost gasita o astfel de reclamatie care sa fi fost facuta la data de 12.02.2013 ci, singura reclamatie facuta de T A este cea din data de 14.01.2013, la care s-a formulat un raspuns.

6

Banca Comerciala Romana a apreciat ca lipsa inregistrarii ultimei reclamatii facute de T A se explica printr-un incident tehnic. Printr-o alta adresa, emisa la 12.04.2013, Banca Comerciala Romana a comunicat catre T A faptul ca ultima sesizare facuta de aceasta la B.C.R. a fost inregistrata cu nr. 5532229/12.04.2013 si ca prin raspunsul din data de 5.02.2013 i-au fost furnizate acesteia lamuriri cu privire la aspectele sesizate. Prin adresa nr. 554/12.03.2013, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V a raspuns catre T A faptul ca, la momentul semnarii documentelor, ea a luat la cunostinta si a acceptat ca este persoana asigurata, astfel ca documentele semnate sunt valabile si in acest moment. Daca a considerat ca la momentul respectiv cineva a gresit la intocmirea certificatului de asigurare, ea se putea adresa cu o reclamatie catre banca, impotriva persoanei respective imediat dupa semnarea documentelor. In prezent, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V nu are parghiile necesare pentru a demonstra daca a fost o greseala sau a fost dorinta numitei T A de a se intocmi certificatul de asigurare pe numele ei. Ca urmare, in adresa mentionata s-a aratat ca reclamatia formulata de T A este „nesolutionabila”. Printr-o alta reclamatie din data de 20.03.2013, adresata Comisariatului Judetean pentru Protectia Consumatorilor V, T A a reiterat cele reclamate anterior si a evidentiat faptul ca ea nu a cunoscut ca pe numele sotului ei nu s-a intocmit un certificat de asigurare, asa cum se intocmise pentru ea. Ca urmare, ea nu putea sa faca la acel moment reclamatie impotriva persoanei respective imediat dupa semnarea actelor de credit. Totodata, T A a solicitat ca Banca Comerciala Romana sa fie sanctionata pentru ca nu a raspuns la sesizarea pe care ea a formulat-o cu nr. de inregistrare ID IB2RO4 din 12.02.2013, facuta direct pe siteul B.C.R., sectiunea sesizari. La aceasta ultima reclamatie formulata de T A, Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor V a raspuns prin adresa nr. 798/15.04.2013, prin care a aratat ca la aspectele referitoare la certificatul de asigurare gratuit nr. X i s-a raspuns prin adresa nr. 554/12.03.2013. Urmare a cercetarii aspectelor privind faptul ca B.C.R. nu a raspuns la reclamatia formulata direct pe site-ul bancii, cu nr. de inregistrare ID:IB2R04, aceste aspecte s-au confirmat. Urmare a celor de mai sus, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V a intocmit procesul-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, prin care Banca Comerciala Romana SA B a fost sanctionata cu amenda de 20.000 lei, pentru savarsirea contraventiei prev. de art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010.

7

Prin procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, faptele au fost savarsite de catre Banca Comerciala Romana SA- Sucursala B la data de 15.03.2013 si au fost constatate la data de 8.04.2013. In fapt, prin procesul-verbal de contraventie s-a retinut ca, la data controlului efectuat conform H.G. nr. 700/2012 pentru cercetarea reclamatiei numitei T A (prin care revine la nemultumirea referitoare la incheierea certificatului de asigurare nr. X pe numele coplatitorului si nu al titularului de credit si in plus reclama faptul ca nu a primit raspuns la reclamatia cu nr. 1 B 2 RO4/12.02.2013, formulata direct pe siteul B.C.R.), s-a constatat ca aspecte legate de asigurare au fost formulate in PVC 36/218/5.03.2013- Banca Comerciala Romana SA nu a raspuns in termen de 30 de zile de la sesizarea numitei T A, inregistrata cu nr. 1 B2RO4/12.02.2013. Faptul ca nu s-a raspuns la aceasta reclamatie este confirmat de operatorul economic prin adresa nr. 1947/9.04.2013, transmisa la CJPC V; in aceasta adresa se precizeaza ca nu s-a regasit nicio reclamatie inregistrata pe numele T A in data de 12.02.2013. Aceeasi informatie este reluata si in adresa nr. 2018/12.04.2013, transmisa catre CJPC V. Deoarece nu sa transmis raspuns in termen de 30 de zile de la petitia (reclamatia) cu nr. de inregistrare ID: 1 B 2RO4, au fost incalcate prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010, fapta constituie contraventie si se sanctioneaza conform art. 86 (2) din O.U.G. nr. 50/2012, modificata. In cauza sunt incidente prevederile art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, conform carora „Creditorii au obligatia de a primi si de a inregistra reclamatiile de la consumatori, de a lua toate masurile necesare pentru a raspunde la aceste reclamatii in termen de maximum 30 de zile de la inregistrarea acestora si de a depune diligentele necesare in vederea repararii eventualelor prejudicii cauzate consumatorilor”. Potrivit art. 86 alin.2 din O.U.G. nr. 50/2010, incalcarea prevederilor art.42 constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei. Potrivit art. 87 din acelasi act normativ, constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. 86 se fac de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociatiilor de consumatori ori din oficiu, in cazul in care, prin incalcarea prevederilor legale, sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor. Rezulta ca, potrivit art. 42 din O.U.G., constituie contraventie atat fapta creditorului de a nu primi si de a nu inregistra reclamatiile formulate de consumatori, de a nu lua toate masurile necesare pentru a raspunde la aceste reclamatii in termen de maximum 30 de zile de la

8

inregistrarii lor, cat si fapta creditorului de a nu depune diligente pentru repararea prejudiciilor cauzate consumatorilor. Din actele dosarului rezulta ca, potrivit pct. 6.1 din conditiile generale de creditare – anexa la contractul de credit nr. X/14.02.2008, obligatia de a incheia contractul de asigurare revenea imprumutatului T P. Insa, in cauza de fata a fost intocmit certificatul de asigurare nr. X, incheiat intre BCR Asigurari de Viata, prin B.C.R. Agentia B, in calitate de beneficiar al asigurarii, si T A, in calitate de asigurat si nu cu imprumutatul T P. Acest neajuns a fost sesizat de catre T A, abia dupa decesul sotului ei, imprumutatul T P si, ca urmare, T A a adresat o reclamatie catre banca imprumutatoare, prin care a solicitat sa se indrepte eroarea comisa. La reclamatia formulata de T A, Banca Comerciala Romana a formulat raspunsul din data de 5.02.2013, mai sus aratat, insa banca nu a depus diligentele necesare pentru indreptarea erorii comise la incheierea certificatului de asigurare nr. X. Concret, eroarea consta in aceea ca, la incheierea contractului de credit nr. X/14.02.2008, functionarii Bancii Comerciale Romane nu au verificat daca certificatul de asigurare nr. X a fost incheiat pe numele imprumutatului. Retinand ca petenta Banca Comerciala Romana s-a multumit doar in a formula un raspuns la reclamatia numitei T A, insa nu a depus si diligentele necesare repararii prejudiciului cauzat acesteia, in mod intemeiat s-a retinut in sarcina petentei contraventia prev. de art. 42 din O.U.G. nr. 50/2010. Pentru considerentele aratate, plangerea formulata de petenta Banca Comerciala Romana SA B, impotriva procesului-verbal de constatarea contraventiei seria ANPC X nr.44-218 din 12.04.2013, incheiat de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor CRPC Regiunea NE I, CJPC V, este neintemeiata, urmand sa fie respinsa. In consecinta, se va mentine procesul-verbal de contraventie intocmit, inclusiv se va mentine amenda de 20.000 lei, aplicata petentei. Consecinta a respingerii plangerii si potrivit art. 36 alin.2 din O.G. nr. 2/2001, in vigoare la data inregistrarii plangerii la instanta, petenta va fi obligata sa plateasca statului cheltuielile judiciare avansate de catre stat, in suma de 40 lei.

9

A.N.P.C. (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), A.N.P.C. este o instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri. Această autoritate coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor. Organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor Cadrul

general

al

organizării

instituțiilor

guvernamentale

pentru

protecția

consumatorilor este asigurat de O.G. nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor și Legea nr. 296/2004 (Codul consumului). Potrivit art. 28 alin. 1 din ordonanță, atribuțiile, modul de organizare și funcționare ale Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, precum și relațiile dintre aceasta și alte organisme competente în domeniu se stabilesc prin hotărâri ale Guvernului. Guvernul stabilește reglementările în domeniul protecției consumatorilor pentru organele de specialitate ale administrației publice centrale și, respectiv, pentru unele servicii publice ale ministerelor și ale altor autorități ale administrației publice centrale, organizate în județe și în municipiul București. Potrivit art. 19 C. consum., guvernul elaborează prevederi care conțin reguli de securitate și reguli privind întocmirea documentelor de conformitate, care asigură că produsele comercializate pe piață sunt sigure. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, în baza consultării cu alte organisme interesate ale administrației publice centrale și locale, precum și cu cele neguvernamentale, elaborează reglementări referitoare la modalitățile concrete de colaborare și de sprijinire reciprocă și le propune spre aprobare Guvernului (art. 29 din ordonanță). Acțiunile de control și supraveghere a pieței sunt efectuate de personalul împuternicit al autorităților publice centrale și teritoriale, cu atribuții în domeniul protecției consumatorilor, conform competențelor specifice. Dacă s-a constatat o abatere, personalul prevăzut autorizat poate să facă copii de pe materialele și documentele care au legătură cu obiectul controlului și care se află în posesia celor inspectați și să solicite referințe despre acestea, numai dacă s-a constatat o abatere de la lege (art. 85 C. consum.).

10

Personalul împuternicit este obligat să păstreze secretul profesional și să nu divulge unei terțe pârți secretele comerciale sau alte informații confidențiale ori particulare obținute în timpul sau în legătură cu acțiunile de control, dacă nu li se cere să facă aceasta de către o autoritate judecătorească sau de către partea inspectată. Atunci când constată nerespectarea actelor normative în domeniul protecției consumatorilor, autoritatea cu atribuții de protecție a consumatorilor este împuternicită să aplice sancțiuni contravenționale, să dispună masuri complementare și să sesizeze organele de cercetare penală în cazul în care faptele constatate pot constitui infracțiuni (art. 87 C. consum.). Pe timpul controlului și pentru aducerea la îndeplinire în bune condiții a atribuțiilor de serviciu, după caz, protecția personală, personalul autorizat poate solicita sprijinul organelor responsabile cu ordinea și liniștea publică. Competențele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor Cadrul special de reglementare în materie este asigurat de H.G. nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este o instituție publică și funcționează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea ministrului economiei, comerțului și mediului de afaceri (art. 1 alin. 1 din hotărâre). Conform dispozițiilor H.G. nr. 700/2012, Autoritatea coordonează și realizează strategia și politica Guvernului în domeniul protecției consumatorilor, acționează pentru prevenirea și combaterea practicilor care dăunează vieții, sănătății, securității și intereselor economice ale consumatorilor. Potrivit art. 2 și art. 3 din hotărâre, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor are următoarele competente: participă, împreună cu alte organe ale administrației publice centrale și locale de specialitate, cu atribuții în domeniu și cu organismele neguvernamentale ale consumatorilor, la elaborarea strategiei în domeniul protecției consumatorilor, asigurând corelarea acesteia cu cea existentă în Uniunea Europeană; propune Guvernului spre adoptare și avizează proiecte de acte normative în domeniul protecției consumatorilor cu privire la fabricarea, ambalarea, etichetarea, conservarea, depozitarea, transportul, importul și comercializarea produselor, precum și cu privire la prestarea serviciilor, astfel încât acestea să nu pună în pericol viața, sănătatea sau securitatea consumatorilor, ori să afecteze drepturile și interesele lor legitime; elaborează, împreună cu alte organe de specialitate ale administrației publice, proceduri privind obiectivele, condițiile și modul de colaborare în

11

desfășurarea activității de protecție a consumatorilor; participă la realizarea programelor interne și internaționale în domeniul protecției consumatorilor, colaborând cu organizații și instituții din tara și din străinătate, conform competențelor ce îi revin, potrivit dispozițiilor legale în vigoare; efectuează analize și încercări în laboratoarele acreditate conform legii sau în laboratoare proprii ori agreate; efectuează sau finanțează studii și teste comparative cu privire la calitatea produselor și serviciilor destinate consumatorilor, pe care le aduce la cunoștința publicului; desfășoară activități de informare, consiliere și educarea consumatorilor; editează publicații de specialitate în domeniul protecției consumatorilor; sprijină asociațiile de consumatori în vederea atingerii obiectivelor prevăzute de lege; sprijină asociațiile de consumatori în acțiunea de înființare și funcționare a centrelor de consultanta, informare și educare a consumatorilor; informează permanent consumatorii asupra produselor și serviciilor care prezintă riscuri pentru sănătatea și securitatea lor sau care le pot afecta interesele economice; prezintă informări periodice Guvernului și organelor administrației publice centrale interesate, referitoare la activitatea proprie privind respectarea drepturilor și intereselor consumatorilor; controlează respectarea dispozițiilor legale privind protecția consumatorilor, referitoare la securitatea produselor și serviciilor, precum și la apărarea drepturilor legitime ale consumatorilor, prin efectuarea de controale pe piață la producători, importatori, distribuitori, vânzători, prestatori de servicii și în unitățile vamale, având acces la locurile în care se produc, se depozitează ori se comercializează produsele sau în care se prestează serviciile, precum și la documentele referitoare la acestea; constată contravenții și dispune măsuri de limitare a consecințelor producerii, prestării, importului, comercializării sau oferirii gratuite a unor produse și servicii care nu respectă dispozitiile legale din domeniile de activitate ale autorității, prin aplicarea sancțiunilor contravenționale principale și complementare prevăzute de lege, sesizează organele de urmărire penală ori de câte ori constată încălcări ale legii penale; solicită organelor emitente suspendarea sau retragerea autorizației de funcționare, a licenței de fabricație ori a certificatului de clasificare, în condițiile legii; coordonează schimbul rapid de informații cu instituțiile și organele competente, naționale și internaționale, privind produsele și serviciile care reprezintă risc pentru sănătatea și securitatea consumatorilor; controlează dacă mijloacele de măsurare folosite pe piață sunt însoțite de documentele prevăzute de lege, care atestă verificarea acestora din punct de vedere metrologic; sesizează factorii de decizie și operatorii implicați în sistemul de certificare a calității produselor și serviciilor, în baza constatărilor proprii și a informațiilor primite de la organismele neguvernamentale și de la consumatori, cu privire la neconformitățile produselor și serviciilor destinate consumului populației, în raport cu documentele de certificare și propune

12

îmbunătățirea sau elaborarea de reglementări în domeniu; primește și rezolvă sau, după caz, transmite spre soluționare celor în drept, potrivit competențelor, sesizările asociațiilor pentru protecția consumatorilor, precum și sesizările persoanelor fizice sau juridice cu privire la încălcarea drepturilor consumatorilor, în condițiile legii; desfășoară activități de pregătire a specialiștilor în domeniul protecției consumatorilor; acordă consultanta de specialitate în domeniul protecției consumatorilor pentru persoane juridice; stabilește și percepe taxe și tarife pentru efectuarea de analize, încercări, expertizări, certificări de laborator, autorizări, consultanta, cursuri de pregătire, specializare sau perfecționare, alte servicii prestate în condițiile legii; fundamentează și propune în proiectul de buget resursele financiare necesare în vederea realizării politicilor în domeniul său de competentă; urmărește, potrivit legii, legalitatea publicității pentru produsele și serviciile destinate consumatorilor; autorizează operațiunile cu metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase; stabilește și înregistrează mărcile utilizate de producătorii interni, importatori sau, după caz, de comercianți, pe bază de tarife proprii, precum și marca proprie de certificare; efectuează expertize ale metalelor prețioase și pietrelor prețioase în condițiile legii. Autoritatea îndeplinește, de asemenea, orice alte sarcini stabilite prin acte legale în domeniul său de activitate. Potrivit art. 5 alin. 1 din hotărâre, conducerea autorității este asigurată de un președinte, ajutat de 2 vicepreședinți, numiți prin decizie a primului-ministru. Funcțiile de președinte și vicepreședinte sunt asimilate cu funcția de secretar de stat și, respectiv, subsecretar de stat. Președintele Autorității conduce activitatea acesteia și o reprezintă în raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituții naționale și internaționale și cu persoane juridice și fizice române și străine. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele Autorității emite ordine și instrucțiuni, ordinele și instrucțiunile cu caracter normativ. Vicepreședinții îndeplinesc atribuțiile și însărcinările delegate de președinte prin ordin. Autoritatea are un secretar general, înalt funcționar public, numit în condițiile legii, care îndeplinește atribuțiile stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare, precum și orice alte atribuții încredințate de președinte. Autoritatea îndrumă și controlează activitatea tuturor structurilor teritoriale și desfășoară acțiuni operative pe întregul teritoriu al tarii, în baza sarcinilor și atribuțiilor stabilite de președinte.

13

Autoritatea, prin conducerea și structurile sale, urmărește modul de realizare a atribuțiilor încredințate structurilor teritoriale și stabilește toate măsurile operative pentru optimizarea activității de supraveghere și control (art. 6 alin. 8 din hotărâre). Potrivit art. 7 alin. 1 din hotărâre, Autoritatea are în subordine, ca entități cu personalitate juridica, comisariatele județene pentru protecția consumatorilor, Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului București și Centrul National pentru încercarea și expertizarea produselor „Larex" București. Comisariatele județene pentru protecția consumatorilor și Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor al Municipiului București sunt organizate ca structuri teritoriale, cu competente limitate teritorial, și sunt conduse de comisari-șefi. Comisarii-șefi au calitatea de ordonatori terțiari de credite și îndeplinesc în această calitate toate atribuțiile legale care le revin pentru comisariatul județean respectiv. Funcțiile publice de conducere de comisar-șef și comisar-șef adjunct sunt asimilate din punct de vedere salarial cu funcția publică de conducere de șef serviciu. Autoritatea are personal specializat pentru supraveghere și control[ având calitatea de funcționar public cu statut specific, care poate lua măsuri de sancționare, de suspendare/sistare a activității ca urmare a constatării încălcării legislației de protecție a consumatorilor și a măsurilor stabilite prin procesele-verbale de constatare a contravenției (art. 8 alin. 1 din hotărâre). În exercitarea atribuțiilor de serviciu, personalul împuternicit al Autorității are dreptul să aplice sigilii sau semne distinctive cu valoare de sigiliu, în condițiile prevăzute de lege, și este învestit cu autoritatea publică a statului, pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor, precum și a obligațiilor de serviciu. Personalul Autorității beneficiază de protecția legii și este apărat de orice ingerință sau amestec în activitatea sa, de natură să îi influențeze libertatea de apreciere, de execuție, de decizie sau de control1. Personalul Autorității împuternicit să efectueze controale și verificări este obligat să păstreze secretul profesional în legătură cu aspectele tehnologice, economice și comerciale de care ia cunoștință în exercitarea atribuțiilor de serviciu, conform actelor normative în vigoare (art. 9 alin. 1 din hotărâre). Contravaloarea mărfurilor și a eșantioanelor prelevate în cadrul acțiunilor de control efectuate potrivit dispozițiilor prezentei hotărâri, precum și a cheltuielilor ocazionate de încercarea și verificarea produselor în laboratoare se suportă de Autoritate, dacă în urma

14

controlului nu se constată vinovăția operatorului economic. în caz contrar, cheltuielile se suportă de operatorul economic (art. 10 din hotărâre).

15