Sistemul Solar

 Copyright

www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate SISTEMUL SOLAR

SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani îI constŞ Đn SOARE, cele nouŞ planete care se ĐnvĐrt in jurul lui îI sateliďii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze îI praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. Forďele gravitaďionale au fŞcut ca norul sŞ se ĐnvĐrteascŞ îI sŞ se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens îI extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care ĐngrŞmŞdindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor îI rŞcirii lor s-au format planetele. SOARELE SOARELE este o masŞ gazoasŞ, de mŞrime medie care are cŞldurŞ îI luminŞ proprie, îI care conďine 99.9% din toatŞ materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o miîcare de revoluďie Đn jurul SOARELUI. Cu toate cŞ mai puďin de jumŞtate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT Đn fiecare secundŞ, este deajuns sŞ susďinŞ viaďa. Petele solare, care apar pe suprafaďa SOARELUI ca niîte pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erupďii de gaz îI particule asociate cu petele solare - pot distruge comunicaďiile îI sistemul electric de pe PAMANT. VĐntul solar, un îuvoi de particule electrizate, strŞbate tot sistemul solar, cauzĐnd AURORA BOREALA. MERCUR MERCUR este cea mai apropiatŞ planetŞ de SOARE. De pe suprafaďa uscatŞ a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafaďa planetei, care variazŞ cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius îI pot scŞdea noaptea pĐnŞ la -184 grade Celsius. Suprafaďa lui MERCUR este acoperitŞ de cratere, provenite din bombardamentele cu meteoriďI îI comete. MERCUR pare a fi fŞcutŞ Đn majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are cĐmp gravitaďional, dar este prea mic îI prea slab pentru a sustine mai mult de o subďire atmosferŞ de vapori de sodiu îI heliu. VENUS VENUS este a II-a planetŞ de la SOARE. Cu toate cŞ distanďa pĐnŞ la SOARE este de douŞ ori mai mare faďŞ de cea a lui MERCUR, VENUS este cea mai caldŞ planetŞ din sistemul solar. O atmosferŞ subďire îI noroasŞ formatŞ din dioxid de carbon, reďine cŞlduta solarŞ îI ĐnvŞluie planeta cu un strat de acid sulfuric cauzat de erupďiile vulcanice. Suprafaďa planetei este formatŞ din cĐmpii Đntinse îi regiuni muntoase modelate de vulcani îI de rĐurile de lavŞ. Se crede cŞ vulcanii continuŞ sŞ erupŞ. Deoarece cantitatea dioxidului de sulf variazŞ, s-au depistat regiunile calde de pe planetŞ. PAMANTUL Este a III-a planetŞ de la SOARE. DatoritŞ distanďei la care se aflŞ de SOARE, prezenďa unei atmosfere protectoare îI a unui amestec corect de

substanďe organice, PAMANTUL este singura planetŞ din sistemul solar care poate susďine viaďa. Este deasemenea singura planetŞ pe care o substanďŞ (ca apa) existŞ Đn stare gazoasŞ, lichidŞ îI solidŞ. PAMANTUL este extrem de dinamic a cŞrui scoarďŞ se recicleazŞ constant, datoritŞ miîcŞrii continue a platfornelor. MARTE Este a IV-a planetŞ de la SOARE avĐnd ca dimensiune jumŞtate din mŞrimea PAMANTULUI. Deasemenea este ĐnclinatŞ pe o axŞ care are ca rezultat existenďa anotimpurilor. Aceste anotimpuri schimboare creazŞ pe planetŞ vĐnturi care ating 161 k/h îI care cauzeazŞ puternice furtuni de praf. MARTE are 2 sateliďI care sunt probabil asteroizi capturaďi. Emisfera sudicŞ a planetei este o suprafaďŞ stabilŞ cu multe cratere. Si totuîI, pe emisfera nordicŞ se observŞ rĐuri Đntinse de lavŞ îI vulcani gigantici consideraďI ca fiind cei mai mari din sistemul solar. O uriaîŞ deschidere, numitŞ Valles Marineris, este de cinci ori mai lungŞ îI de douŞ ori mai latŞ faďŞ de Alpi. Nenumate canale ramificate strŞbat cĐmpiile care sunt strĐnse Đn apropierea Ecuatorului. Aceste canale se aseamŞnŞ sistemului de rĐuri gŞsit pe PAMANT îI s-ar fi putut forma cĐnd condiďile de pe MARTE erau foarte diferite de cele de astŞzi. JUPITER A Va planetŞ de la SOARE, JUPITER este cea mai mare planetŞ din sistemul solar. Suprafaďa lui JUPITER este de douŞ ori mai mare decĐt suprafaďa totalŞ a celorlalte planete laolaltŞ. Inconjurat de 16 sateliďI, JUPITER seamŞnŞ cu un sistem solar Đn miniaturŞ. La fel ca o stea, este compus Đn majoritate din gaze îI ĐîI genereazŞ propria-I cŞldurŞ. Oamenii de îtiinďŞ speculeazŞ cŞ dacŞ JUPITER ar avea de 70 sau de 100 de ori mai multŞ materie, ar fi o stea. Atnosfera planetei este fŞcutŞ din benzi miîcŞtoare, de gaze. Dominanta "MAREA PATA ROSIE", avĐnd diametrul de trei ori mai mare faďŞ de cel al PAMANTULUI, este o furtunŞ uriaîŞ care a existat cel puďin de cĐnd telescoapele observŞ JUPITERUL. O rotaďie foarte rapidŞ - odatŞ la 10 ore - dŞ lui JUPITER cele mai scurte zile din sistemul solar îI ajutŞ la formarea unui puternic cĐmp magnetic care este de nenumŞrate ori mai mare faďŞ de cel al PAMANTULUI. Noaptea pe JUPITER este departe de a fi ĐntunecoasŞ: cerul este luminat de cei 16 sateliďI, o aurorŞ strŞlucitoare cauzatŞ de cĐmpul magnetic îI strŞlucirea fulgerelor gigantice. SATURN Planeta SATURN este a VI-a planetŞ de la SOARE. Este Đnconjurat de nenumŞrate inele formate din bucŞďele mici de rocŞ îI gheaďŞ. Acestea pot fi resturile de la un satelit care a fost fŞrŞmiďat Đntr-o coliziune cu un alt corp ceresc. SATURN are cel puďin 24 de sateliď iar unii dintre ei au urmele unor astfel de coliziuni. Densitatea uriaîei planete este atĐt de micŞ ĐncĐt poate oluti pe apŞ, un indiciu cŞ este fŞcutŞ Đn majoritate din gaze de hidrogen îI heliu. SATURN ĐîI genereazŞ propria-I cŞldurŞ, probabil, deoarece gazele se separŞ Đn interiorul lui, printr-un proces similar celui de separare a uleului de oďet. AceastŞ separare permite gazelor sŞ transforme o parte din energia de miîcare, energie cineticŞ, Đn cŞldurŞ. SATURN are un cĐmp magnetic puternic a cŞrui poli coincid cu polii geografici. URANUS Este a VII-a planetŞ de la SOARE. Cea mai caracteristicŞ particularitate este cŞ se

roteîte pe o parte ajungĐnd doar pe un singur pol lumina solarŞ. O teorie sugereazŞ cŞ URANUS a fost lovit de un obiect mare,care l-a rŞsturnat. Obiectul a fost pulverizat iar resturile au format nori din vapori de apŞ îI pulbere de rocŞ. Mai tĐrziu aceste resturi s-au strĐns formĐnd cei 15 sateliďI îI 11 inele care ĐnconjoarŞ planeta. O altŞ teorie susďine cŞ inelele s-au format din resturile create cĐnd cĐďiva din sateliďii planetei au fost zdrobiďI de meteoriďI mai mici. Ca îI NEPTUN, Đn mare parte URANUS este un ocean murdar de apŞ susďinut de un miez de rocŞ. Atmosfera formatŞ din hidrogen îI heliu cu urme de metan dŞ planetei culoarea albastru-cenuîie. NEPTUN Planeta NEPTUN este a VIII-a planetŞ de la SOARE. Cu furtuni uriaîe care suflŞ cu o putere de zece ori mai mare decĐt cea a uraganelor - aproape deajuns sŞ spargŞ bariera sunetului - NEPTUN este planeta din sistemul solar bĐntuitŞ de vĐnturile cele mai puternice. V-a rŞmĐne de determinat ce cauzeazŞ aceste vĐnturi puternice. De patru ori mai mare decĐt PANANTUL îI puďin mai micŞ decĐt URANUS, NEPTUN probabil, nu are limite bine definite Đntre straturi. Are un mic miez de rocŞ topitŞ ĐnconjuratŞ de un ocean amestecat cubucŞďI de rocŞ îI noroi. Partea superioarŞ a oceanului se gradeazŞ treptat Đntr-o atmosferŞ compusŞ din hidrogen îI heliu. O micŞ cantitate de metan dŞ planetei culoarea albŞstruie - gri. PLUTO Este a IX-a planetŞ de la SOARE, cu toate cŞ orbita ei elipticŞ o aduce mai aproape ca NEPTUN de SOARE. Mica planetŞ (25 de planete ca PLUTO Đncap Đn MERCUR, urmŞtoarea planetŞ ca micime) PLUTO pare a fi mai mult un asteroid fŞcut dintrun amestec derocŞ, ghiaďŞ, amoniac îI metan. PLUTO îI singurul ei satelit funcďioneazŞ ca o planetŞ dublŞ. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jumŞtate din mŞrimea planetei îI ar pŞrea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de îase ori mŞrimea LUNII. Cele douŞ corpuri se rotesc Đn jurul unui punct balansat care se aflŞ Đntre ele. Cele douŞ corpuri Đmpart chiar atmosfera subďire de nitrogen a lui PLUTO.  Copyright www.ReferateOnline.com Cel mai complet site cu referate