Sistemul Nervos Vegetativ Si Nervii Cranieni

Sistemul nervos vegetativ si nervii cranieni De Ghitun Alexandru, Margarit Alexandru, Popa Daniel, Tatu Horia si Toma Alexandru

Sistemul nervos vegetativ 

Sistemul Nervos Vegetativ (SNV) sau sistemul nervos autonom reglează activitatea organelor interne, (viscerelor) la vertebrate. Denumirea de sistem nervos autonom provine de la psihologul britanic John Newport Langley și se datorează faptului că nu poate fi controlat în mod conștient (voluntar) de un individ neantrenat.

Împreună cu sistemul nervos somatic, care cuprinde toate structurile nervoase dedicate interacțiunii cu mediul exterior, asigură echilibrul organismului cu condițiile variabile de mediu și mobilitatea mușchilor, alcătuiește sistemul nervos.



Sistemul nervos vegetativ poate fi împărțit în:



Sistem nervos simpatic, antagonist sistemului parasimapatic, având centrul în maduva spinarii şi hipotalamus; Sistem nervos parasimpatic, sistem nervos ce favorizează regenerarea organismului după stres; Sistem nervos digestiv, cu nervul vag ce leagă maduva spinarii şi tractusul digestiv. Acest sistem functionează relativ independent de sistemul nervos central (creier).



 



Sistemul nervos vegetativ controlează funcțiile importante vieții organismului (funcțiile vitale), că de exemplu: activitatea cardiaca, presiunea sanguină, procesul de digestie și procesul de schimburi între organism și mediu. De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte organe că organele sexuale sau mușchii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate influența sistemul nervos central și sistemul nervos periferic.



Deși prezintă o anumită individualitate, sistemul nervos vegetativ are relații strânse cu sistemul nervos al vieții de relație, atât la nivel central, cât și la nivel periferic. Sistemul nervos vegetativ este format dintr-o parte centrală (centrii nervoși vegetativi) și o parte periferică (fibre nervoase și ganglioni vegetativi). După funcția pe care o îndeplinește, sistemul nervos vegetativ se împarte în sistem nervos simpatic și sistem nervos parasimpatic, care acționează antagonic.



Sistemul Nervos Vegetativ (Sistemul Nervos Autonom). Acesta este reprezentat de inervațiile aferente și eferente a organelor viscerale: de culoare albastră neuronii colinergici (mesager chimic acetilcolină); de culoare roșie - neuronii adrenergici (mesager chimic epinefrină); cu verde - neuroni aferenți; cu linii solide sunt reprezentate fibre preganglionice eferente; cu linii punctate sunt fibre postganglionare eferente. (1) corpul ciliar și irisul; (2) ganglionul ciliar; (3) glandă lacrimala; (4) ganglionul lui Meckel; (5) glandă sublinguala; (6) glandă submaxilara; (7) ganglionul otic; (8) glandă parotidă; (9) inimă; (10) trahee, bronhii, plămâni și vase pulmonare; (11) ficat, căile biliare și pancreas; (12) splina; (13) ganglionul celiac (semilunar); (14) marele nerv splahnic; (15) micul nerv splahnic; (16) medulosuprarenala; (17) rinichi și uretere; (18) stomac; (19) colonul distal; (20) rect; (21) ganglion mezenteric superior; (22) vezica urinară; (23) organe genitale externe; (24) ganglion mezenteric inferior; (25) ramuri ale vaselor sanguine și ai foliculilor pilări ai membrului inferior și eferente vezicii urinare; (26) nuclei bulbari; (27) măduva spinării la nivelul coloanei cervicale; (28) măduva spinării la nivelul toracelui; (29) măduva spinării la nivelul coloanei lombare; (30) măduva spinării la nivelul coloanei sacrale; (31) ganglionul geniculat; (32) urechea medie; (33) ganglionul inferior pe care-l formează nervul glosofaringian (ganglion senzitiv sau parasimpatic); (34) uvulă; (35) amigdala palatină; (36) limbă; (37) ganglion nodular; (38) trahee; (39) plămân; (40) nervul frenic; (41) stomac; (42) intestin; (43) diafragma; (44) uter; (45) colon' (46) sfincterele vezicii urinare; (47) ovare; (48) fibre aferente ale vezicii urinare și fibre segmentare postganglionare adrenergice și colinergice ce provin de la ganglionii paravertebrali și îndreptate către vasele de sânge ale glandelor sudoripare și ale foliculilor firelor de păr prin intermediul ramurilor gri și nervii spinali. Nucleele corespunzătoare: (I) nervilor encefalici; (ÎI) nervul oculomotor; (VII) nervul facial; (IX) nervul glosofaringian; (X) nervul vag.

Sistemul nervos simpatic 



Sistemul nervos simpatic este format dintro porțiune centrală și una periferică. Porțiunea centrală este alcătuită din neuronii vegetativi ai coarnelor anterioare medulare toracolombare: C8-L3. Acești neuroni formează centrii simpatici spinali, iar axonii lor constituie fibre preganglionare. Centrii simpatici medulari au o dispoziție metamerică destul de precisă: centrul cilio-spinal (C8-T2); centrul cardioaccelerator în regiunile cervicodorsală și parțial lombara; centrul adrenalino-secretor (T5-L3); centrii genitourinar și anorectal în regiunea lombara. O localizare destul de exactă o au și centrii vasomotori, sudorali și pilomotori.



Ganglionii paravertebrali sunt situați de o parte și de altă a coloanei vertebrale, formând cele două lațuri simpatice laterovertebrale alcătuite din 22-24 ganglioni legați între ei prin fascicule interganglionare. De asemenea, fiecare ganglion este unit de nervul rahidian mixt prin două ramuri: ramură comunicanta albă (cu fibre preganglionare mielinizate) și ramură comunicanta cenușie (cu fibre postganglionare amielinice).



După segementele medulare cu care sunt în raport, ganglionii laterovertebrali se împart pe regiuni astfel: 3 perechi de ganglioni cervicali, 10-12 perechi de ganglioni toracali, 4-5 perechi de ganglioni lombari, 4-5 perechi de ganglioni sacrali și 1 ganglion coccigian nepereche, unde se întâlnesc cele două lanțuri ganglionare.





portiunea cervicală este formată din 3 perechi de ganglioni cervicali: superiori, medii și inferiori (stelați, fiind constituiți din unirea ultimei perechi de neuroni cervicali cu prima pereche toracala). Fibrele postganglionare, ce pleacă de la acești ganglioni, dau plexuri ce transmit impulsuri motoare la glandele sudoripare, vase și mușchii firelor de păr din regiunea capului, a feței și a membrelor superioare. Mai formează plexuri pentru inimă, glandele salivare, glandele lacrimale, glandele tiroidă și paratiroidă. portiunea toracală formată din 10-12 perechi de ganglioni, de la care pleacă fibre toracale și abdominale. Fibrele preganglionare din T1-T5, părăsesc nervii intercostali respectivi prin ramurile comunicante albe și ajung la ganglionii simpatici laterovertebrali corespunzători, unde sinapseaza. Fibrele postganglionare toracale participă apoi la formarea plexurilor pulmonar, esofagian și cardiac (vezi figura).





portiunea lombară este alcătuită din 4-5 perechi de ganglioni de la care pleacă fibre postganglionare ce formează următoare plexuri: lombar, vascular, intermezenteric. portiunea sacrală cuprinde 4-5 perechi de ganglioni simpatici laterovertebrali, așezați de o parte și de alta a rectului. Fibrele preganglionare din măduva lombară nu vin la acești ganglioni prin ramuri comunicante albe, ci prin ramurile interganglionare. O parte din fibrele postganglionare trec prin ramurile comunicante cenușii în nervii rahidieni sacrali, iar altele formează plexul hipogastric superior prin care sunt trimise impulsuri la colonul sigmoid, rect și vezică urinară. Plexul hipogastric superior da naștere la două plexuri hipogastrice inferioare (de o parte și de altă a rectului), de la care se formează apoi plexurile secundare: hemoroidal, vezical, uterin, vaginal sau prostatic, care inervează viscerele pelvine.



Ganglionii previscerali sunt situați în apropierea viscerelor. Cei mai importanți sunt: ganglionii celiaci (semilunari), ganglionii mezenterici superiori și ganglionii mezenterici inferiori. Mai sunt și: ganglionii plexurilor carotidiene și cardiace, ganglionii plexului renal, splenic, vezical, hemoroidal, uterin.



Ganglionii intramurali sunt situați în pereții viscerelor. Astfel, în pereții tubului digestiv (de la esofag și până la rect) se găsesc 3 plexuri simpatice intramurale ce se anastomozează între ele: plexul subseros (plexul Vorobiov), plexul muscular (plexul Auerbach), plexul submucos (plexul Meissner). Aceste plexuri conțin un mare număr de ganglioni mici sau de celule nervoase izolate. Deoarece un neuron simaptic din coarnele laterale da naștere la 30 de ramificații preganglionare scurte, în evantai, va inerva mai multe organe; de aici și răspunsul extins, generalizat, care se capătă în cazul generalizării simpatice.



Prin descărcări adrenergice, sistemul nervos simpatic contribuie permanent la menținerea tonusului vascular. Se consideră că rolul cel mai important constă în intervenția să în situații speciale, de pericol, când au loc descărcări masive, pregătind organismul pentru "luptă sau fugă".



Reacția de fugă sau luptă mai este cunoscută și sub numele de "răspunsul simpato-adrenal". În cazul activării se secretă acetilcolină care activează secreția de adrenalină (epinefrină) și noradrenalină (norepinefrina). Acestea sunt eliberate în sânge. Sistemul nervos simpatic acționează autonom, fără control conștient, și pregătește corpul pentru acțiuni în situații periculoase:



cresterea ritmului cardiac; constricţia vaselor sanguine; dilatarea pupilelor; piloerecţia (pielea gainii); dilatarea bronhiilor; scaderea motilităţii intestinului gros; creşterea transpiraţiei; creşterea presiunii sanguine.

      



Sistemul nervos vegetativ simpatic acționează prin mobilizarea mijloacelor de apărare a organismului contra factorilor de mediu, având un puternic caracter energotrop (eliberator de energie), punând organismul într-o mai bună stare de luptă și de rezistentă. Astfel, determină:



midriaza (marirea diametrului pupilar); hiposecreţie salivară; hipersecreţie tiroidiană; tahipnee şi bronhodilataţie; tahicardie; reducerea secreţiilor digestive; hiperglicemie; horipilatie; vasoconstricţie periferică; sudoraţie; accelerarea catabolismului.

  

    

 

Sistemul nervos parasimpatic 

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ împreună cu sistemul nervos simpatic. Se mai numește și sistemul nervos pentru odihnă și digestie. Se poate spune, într-un mod foarte simplificat, că sistemul nervos parasimpatic funcționează invers față de sistemul simpatic. Totuși, în unele țesuturi funcționează mai degrabă împreună. Acţiuni:

  

 

conservarea energiei încetinirea ritmului cardiac creşterea activităţii intestinale creşterea activităţii glandelor relaxarea muşchilor din tractul intestinal



Porţiunea centrală cuprinde neuronii grupați în centrii vegetativi de la nivelul trunchiului cerebral (arasimpaticul cranian) și de la nivelul măduvei sacrale (parasimpaticul sacral).



Parasimpaticul cranian este reprezentat printr-o serie de nuclei vegetativi parasimpatici de la care pleacă fibre ce se atașează unor nervi cranieni (III, VII, IX, X), care sunt alcătuiți atât din fibre somatice, cât și vegetative. Dintre acești nuclei poziția cea mai rostrală o are nucleul accesor al oculomotorului (EdingerWestphal) din calota pedunculară mezencefalica. De la neuronii acestui nucleu pleacă fibre preganglionare ce vor sinapsă cu celulele nervoase din ganglionul ciliar, iar de aici, impulsul este transmis prin fibrele postganglionare, la mușchii intrinseci ai globului ocular.



În punte se găsesc nucleii lacrimal și salivator superior. De la nucleul lacrimal pleacă fibre parasimpatice secretoare și vasodilatatoare, ce merg pe calea nervului VII la glandele mucoasei nazale, bucale și faringiene. De la nucleul salivator superior, fibrele parasimpatice preganglionare merg pe cale nervului intermediar Wrisberg (VII bis) și ajung la ganglionul submandibular, de unde vor plecă fibre postganglionare la glandele salivare submandibulare și sublinguale. În bulb se află nucleul salivator inferior de unde își au originea fibrele parasimpatice ale glosofaringianului (IX). Sub planșeul ventriculului IV se află nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-enteric), de la care pleacă fibre preganglionare direct la: inimă, bronhii, plămâni, esofag, stomatc, ficat, pancreas, intestinul subțire, colonul ascendent și transvers, splină, rinichi, glandele suprarenale. Nervul vag (pneumogastric), după ce formează nervul laringian inferior (recurent), rămâne numai cu fibre vegetative.



Parasimpaticul sacrat cuprinde centrii preganglionari situați în coarnele laterale ale măduvei (S2-S4) sau în neuronii periependimari. Aceste fibre parasimpatice părăsesc măduva împreună cu nervii sacrali II, III, IV. După ieșirea nervilor din canalul rahidian, fibrele parasimpatice preganglionare se grupează și dau naștere nervilor pelvieni (drept și stâng), care intră în constituția nervului hipogastric (pelvi-perineal), plex format dintr-o rețea de fibre simpatice și parasimpatice în ochiurile căruia se află neuronii multipolari. Deși toate fibrele preganglionare parasimpatice pătrund în acest plex, numai o mică parte sinapseza cu neuronii de aici, restul fibrelor străbat plexul hipogastric și vor sinapsă în ganglionii intramurali, din pereții ureterelor, vezicii urinare, uretrei, prostatei, veziculei seminale, uterului, vaginului, rectului etc.

 Porţiunea

periferică cuprinde fibre senzitive, neuroni vegetativi grupați, sau nu, în ganglioni viscerali parasimpatici, fibre nervoase motorii (preganglionare și postganglionare). Ganglionii parasimpatici, spre deosebire de cei simpatici, au o poziție mult mai periferică, fiind situați în vecinătatea sau chiar în peretele organelor pe care le inervează. În regiunea craniană găsim următorii ganglioni parasimpatici: ganglionul ciliar, ganglionul otic, ganglionul submaxilar.



Substanța reticulată a trunchiului cerebral, pe lângă funcțiile sale de reglare a sistemelor somatomotorii, mai îndeplinește și importante funcții vegetative; aici sunt situați o serie de centri: respirator, al deglutiției, al masticației, al vomei, al motricității vaselor sanguine etc. Toți acești centri integrează reacții foarte complexe somatice și vegetative. În declanșarea acestor efecte somatice și vegetative, în urmă activării formației reticulate, un rol deosebit îl are secreția de adrenalină al cărei efect este stimulativ asupra substanței reticulate.



Spre deosebire de simpatic, parasimpaticul are acțiuni de refacere și conservare a potențialului energetic al organismului, determinând:



mioza (micşorareă diametrului pupilar); hipersalivaţie; hiposecreţie tiroidiana; bronhoconstrictie; bradicardie; intensifică secreţiile şi motricitatea tubului digestiv; hipoglicemie; vasodilataţie şi scaderea presiunii arteriale; inhibiţia horipilatiei şi sudoraţiei; intensifică anabolismul.

        

Patologie  Meningita

este inflamatia meningelor de la nivel spinal sa u cerebral. Poate avea multiple etiologii, bacteriene sau virale.  Encefalita,boala inflamatorie acuta a creierului, determinata de prezenta unor virusuri la nivelul sistemului nervos central, sau printr-o reactie de hipersensibilitate initiata de un virus sau de o proteina straina organismului. Se caracterizeaza prin disfunctii cerebrale extinse si grave.





Hemoragiile cerebrale sunt un grup de afectiuni cerebrale determinate de sangerarea la nivelul tesutului cerebral, in spatiile epidural, subdural sau subarahnoidian. Rezulta, de obicei, prin ruperea unui vas ateromatos, la o persoana ce sufera de hipertensiune arteriala. Mult mai rar se poate datora ruperii unui anevrism congenital sau unei malformatii congenitale.Ele mai pot sa se consitiuie si ca urmarere a unor traumatisme. Afectiuni cu mortalitate ridicata, reprezinta urgente medico-chirurgicale; chiar daca hemoragia este oprita si sangele drenat, pacientii pot ramane cu sechele neurologice mari.







Coma reprezinta acea stare clinica a unui pacient in care acesta nu poate fi trezit si nu raspunde la nici o categorie de stimuli. Aplicarea repetata a unor stimuli provoaca cel mult reflexe primitive de aparare. Daca starea de coma este profunda, pot lipsi si reflexele cu sediul in trunchiul cerebral, ca si cele miotatice. Are multiple cauze care implica disfunctii la nivelul emisferelor cerebrale, diencefalului si puntii. Dintre cauze, cele mai frecvente sunt: traumatismele cerebrale, hemoragiile cerebrale sau afectiuniu cerebrale sau afectiuni cerebrale difuze sau metabolice. Convulsiile sunt de doua tipuri: izolate, nerecurente si se manifesta doar in anumite situatii(ex. boli febrile, trumatisme craniene), sau epilepsia, boala cronica, recurenta, caracterizata prin atacuri cu debut brusc, cu pierderea constientei, cu activitate motorie necontrolata si caracteristica, precum si cu fenomene senzoriale, este determinata de stimularea excesiva a celulei nervoase.

Nervii cranieni 

Nervii cranieni sunt nervi pereche si simetrici care ies din cavitatea craniana sise distribuie la piele,musculatura si celelalte structuri ale extremitatii cefalice. Ei suntanalogi ai nervilor spinali,alcatuind impr euna cu acestia sistemul nervos periferic.



Exista douasprezece perechi de nervi cranieni, fiecare avand o anumita functie. Astfel: - Nervul I (n olfactiv) se ocupa de miros - Nervul II (n optic) transmite informatia vizuala - Nervul III (n oculomotor) asigura ridicarea pleoapei, participa la miscarea globului ocular, are un rol important in reflexul fotomotor - Nervul IV (n trohlear) deplaseaza globul ocular in jos si in afara - Nervul V (n trigemen) asigura sensibilitatea cutanata si sensibilitatea mucoaselor de la nivelul extremitatii cefalice, asigura motilitatea mandibulei - Nervul VI (n abducens) asigura miscarea in afara a globului ocular



- Nervul VII (n facial) asigura motilitatea musculaturii faciale si sensibilitatea gustativa a doua treimi anterioare ale limbii, asigura inervatia glandelor salivare - Nervul VIII (n acustico-vestibuar) are doua componente – o parte cohleara care se ocupa de auz si una vestibulara importanta in echilibru - Nervul IX (n glosofaringian) se ocupa de sensibilitatea gustativa a treimii posterioare a limbii, asigura sensibilitatea regiunii faringo-amigdaliene, motilitatea faringelui - Nervul X (n vag) asigura motilitatea muschilor faringelui si laringelui. Este principalul nerv al sistemului nervos vegetativ trimitand fibre parasimpatice pentru organe toracale si abdominale - Nervul XI (accesor spinal) controleaza activitatea muschilor strenocleidomastoidian si trapez, participand la rotarea si inclinarea capului, la ridicarea umarului - Nervul XII (n hipoglos) controleaza musculatura limbii

Nervii cranieni senzitivi In aceasta categorie intra nervii: olfactiv, optic si vestibulocohlear. Ei sunt formati exclusiv din fibre senzitive (aferente) si au rolul de a conduce excitatiile exteroceptive de la telereceptori (ochi,mucoasa olfactiva, ureche) la centrii nervosi din encefal. 

Nervul olfactiv (I) este alcatuit din axonii celulelor olfactive din mucoasa olfactiva. Acestia se grupeaza formand filetele olfactive (filia olfactoria) care dupa ce strabat lama ciuruita a osului etmoid fac sinapsa cu celulele mitrale din lobul olfactiv. Nervii olfactivi formeaza o parte din calea sensibilitlilii olfactive.



Nervul optic (II) este alcatuit din axonii celulelor multipolare din retina, care se grupeaza si formeaza nervul optic. Acesta paraseste polul posterior al globului ocular si patrunde in cavitatea craniana prin orificiuI optic. Aici, axonii care provin din jumatatea mediala a fiecarei retine se incruciseaza cu cei de partea opusa si formeaza chiasma optica. Axonii care provin din portiunea laterala a fiecarei retine raman de aceeasi parte. De la chiasma optica, axonii ce alcatuiesc nervul optic formeaza tracturile optice. Majoritatea axonilor din aceste tracturi ajung la corpul geniculat lateral,unde fac sinapsa cu neuronii locali. O alta parte din axonii tractului optic ajung la coliculii cvadrigemeni superiori ai mezencefalului, unde fac sinapsa eu neuronii acestor coliculi. Asadar, fibrele nervilor optici pleaca din celulele multipolare sau ale retinei si se termina in corpii geniculati si incoliculii superiori. Nervii optici constituie o parte din calea optica .



Nervul acusticovestibular (VIII), numit si nervul statoacustic sau vestibulocohlear, este alcatuit din doua parti distincte: nervul cohlear sau acustic si nervul vestibular.



Nervul cohlear este nervul auzului. El ia nastere din ganglionul spiralat Corti, situat in melcul osos (urechea intema), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile periferice ale neuronilor din ganglionul spiralat Corti, respectiv dendritele, se distribuie la organul Corti. Fibrele centrale ale acestor neuroni, respectiv axonii, patrund in craniu prin orificiul anditiv intern si se termina la nuc1eii cohleari dorsali si ventrali din trunchiul cerebral. Nervul cohlear formeaza o parte din calea auditiva.



Nervul vestibular ia nastere din ganglionul Scarpa (urechea interna), unde se afla corpii neuronilor. Prelungirile periferice, respectiv dendritele neuronilor ganglionului vestibular (Scarpa), se distribuie la maculele utriculei si saculei si la crestele ampulare ale canalelor semicirculare. Fibrele centrale, respectiv axonii acestor neuroni, patrund in craniu prin orificiul auditiv intern impreuna cu axonii care alcatuiesc nervul cohloar si se termina in nuc1eii vestibulari din trunchiul cerebral.

Nervii cranieni motori 

In aceasta categorie intra nervii: oculomotor(III), trohlear(IV), abducens (VI), accesor (XI) si hipoglos (Xll), formati exclusiv din fibre motorii (eferente). Acesti nervi sunt alcatuiti din axonii neuronilor motori situati in nucleii motori din trunchiul cerebral. Ei conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii extremitatii cefalice, asa cum fibrele motorii ale nervilor spinali conduc influxul nervos motor voluntar si involuntar la muschii somatici din restul organismului. Reamintim ca nucleii motori ai nervi lor cranieni situati in trunchiul cerebral sunt echivalenti cu nucleii motori din coarnele anterioare ale maduvei spiniirii.



Nervul oculomotor (llI) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul oculomotor situat in pedunculii cerebrali (originea reala). El iese din trunchiul cerebral la nivelul fosei interpedunculare (originea aparentii), paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la musculatura pleoapei si a globului ocular. In afara de fibrele somatomotorii, nervul oculomotor mai contine si fibre visceromotorii. Acestea sunt reprezentate de axonii neuronilor vegetativi parasimpatici din nudeul accesor al oculumotorului (EdingerWestphal), situat in pedunculii cerebrali. Fibrele parasimpatice sunt fibre preganglionare care se termina in ganglionul ciliar din orbita, unde fac sinapsa cu neuronii din acest ganglion. Fibrele postganglionare se distribuie la muschii netezi sau intrinseci ai corpului ciliar, precum si la muschiul sfincter al pupilei ( reflexul fotomotor).

 Nervul

trohlear sau patetic (IV) este format din axonii neuronilor din nucleul motor al nervului trohlear situat in pedunculii cerebrali (originea reala). Acesti axoni ies din trunchiul cerebral pe fata posterioara a acestuia, imediat sub coliculii cvadrigemeni inferiori (originea aparenta). Nervul trohlear paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept superior al globului ocular.

 Nervul

abducens(VI ) este alcatuit din axonii neuronilor nucleului motor al nervului abducens din punte (originea reala.). El iese din trunchiul cerebral la nivelul santului bulbopontin (originea aparenta), paraseste craniul prin fisura orbitala superioara si se distribuie la muschiul drept lateral al globului ocular.



Nervul accesor sau spinal (XI) este format din doua radacini, una bulbara si alta spinala sau medulara. Radacina bulbara este alcatuita din axonii neuronilor motori din nucleul ambiguu (originea reala), care ies din trunchiul cerebral prin santul retroolivar, (originea aparenta) sub nervul vag. Radacina spinala ia nastere din substanta cenusie a coarnelor anterioare ale maduvei spinarii, situate in regiunea cervicala (origine reala). Ea iese din maduva cervicala prin santul lateral anterior (originea aparenta), se indreapta in sus, patrunde in craniu prin orificiul occipital, unde se uneste cu radacina bulbara, formand nervul accesor sau spinal. 0 data constituit, acest nerv paraseste craniul prin gaura jugulara si se divide apoi in ramuri care se termina in muschii trapez si sternocleidomastoidian (fibrele de origine medulara), precum si in muschii faringelui,laringelui si palatului moale (fibrele radacinii bulbare).

 Nervul

hipoglos (Xll) este alcatuit din axonii neuronilor motori din nucleul hipoglosului din bulb (originea reala). El iese din trunchiul cerebral prin santul preolivar si paraseste craniul prin orificiul condilian anterior (canalul hipoglosului), terminandu-se la muschii limbii (hipoglosul este nervul motor al limbii).

Nervii micsti 



In aceasta categorie intra nervii: trigemen (V), facial (Vll), glosofaringian (IX) si vag (X). Ei sunt formati atilt din fibre senzitive (somato- si viscerosenzitive) cat si motorii (visceromotorii si somatomotorii). Fibrele senzitive sau aferente conduc influxul nervos senzitiv exteroceptiv, proprioceptiv si interoceptiv de la extremitatea cefalica la nucleii senzitivi din trunchiul cerebral. De aici, influxul nervos este transmis prin alte fibre la talamus si la scoarta cerebrala.



Nervul trigemen (V) este format din fibre senzitive eu originea reala in ganglionul semilunar al trigemenului (ganglionul Gasser), situat pe fata anterioara a stancii temporalului, si din fibre motorii, cu originea reala in nucleul masticator din punte. Aceste doua categorii de fibre alaturate alcatuiesc nervul trigemen, care intra si, respectiv, iese din nevrax la nivelul puntii (originea aparenta).



In dreptul ganglionului Gasser, nervul trigemen se imparte in trei ramuri: oftalmica (nervul oftalmicic), maxilara (nervul maxilar) si mandibulara (nervul mandibular).







Ramura oftalmica, dupa ce paraseste cavitatea craniana, se subdivide in alte ramuri (n.nasociliar, n.frontal, n.lacrimal),care se distribuie la globul ocular,mucoasa nazala, olfactiva si la pielea fruntii. Ea este formata exclusive din fibre senzitve. Ramura maxilara, formata tot numai din fibre senzitive, paraseste cavitatea craniana prin gaura rotunda, impartindu-se in mai multe ramuri (n. infraorbital, n. zigomatic) care se distribuie la maxilar (dintii superiori), palatul moale, mucoasele nazala si respiratorie, precum si la pielea regiunii temporale, malare, a buzelor si a pleoapei inferioare. Ramura mandibulara este aleatuita atat din fibre senzitive cat si motorii. Dupa ce paraseste cavitatea craniana prin gaura ovala, ea se imparte in doua trunchiuri, anterior si posterior, care la randul lor se subimpart in mai multe ramuri (n. alveolar inferior, n. lingual, n. auriculotemporal etc.). Fibrele senzitive ale aeestui nerv se distribuie la mandibula, glandele salivare submandibulare si sublinguale, partea anterioara a limbii, la pielea tamplelor, a pavilionului urechii, a fruntii, obrajilor si buzei inferioare. Fibrele motorii ale nervului mandibular se distribuie la muschii masticatori, la o parte din muschii suprahioidieni, la muschiul tensor al timpanului si la muschiul tensor al valului palatin. in afara fibre lor senzitive si motorii, nervul trigemen mai contine si fibre vegetative parasimpatice.



Nervul facial (VII) este format din fibre senzitive cu originea reala in ganglionul geniculat, situat in stanca temporalului, si din fibre motorii cu originea reala in nucleul motor al facialului din punte. Fibrele motorii predomina, reprezentand nervul facial propriu-zis, care iese din nevrax prin santul bulbopontin deasupra olivei (originea aparenta). Fibre1e senzitive sunt reprezentate de nervul intermediar Wriesberg (VII bis), care intra in nevrax - tot prin santul bulbopontin - deasupra olivei, dar lateral fata de facialul propriu-zis. Cele doua categoriide fibre se unesc la nivelul ganglionului geniculat de pe traiectul intermediarului Wriesberg, formeaza nervul intermediofacial, care trece in orificiul auditiv intern si paraseste cutia craniana prin gaura stilomastoidiana. din osul temporal. Dupa ce iese din craniu, acest nerv trece prin loja glandei parotide, la nivelul careia se imparte in mai multe ramuri.



Nervul glosofaringian (IX) este alcatuit din fibre senzitive care isi au originea reala in ganglionii superiori si inferiori din apropierea gaurii jugulare, precum si din fibre motorii cu originea reala in nucleul ambiguu din bulb. Originea aparenta a nervului glosofaringian se afla in santul retroolivar. El paraseste cutia craniana prin orificiul jugular, iar cand ajunge la baza limbii se imparte in mai multe ramuri. Fibrele senzitive ale acestui nerv se distribuie la mucoasa linguala (treimea posterioara), mucoasa regiunii amigdaliene, urechii medii si tubei auditive, iar fibrele motorii, la muschii regiunii superioare a faringelui.



In afara fibrelor senzitive si motorii, nervul glosofaringian mai contine si fibre vegetative parasimpatice cu originea reala in nucleul salivator inferior din bulb. Ele inerveaza glanda parotida.





Nervul vag (X) este format din putine fibre somatosenzitive si somatomotorii si multe fibre visceromotorii si viscerosenzitive. Fibrele senzitive ii au originea reala in ganglionul nodos si in ganglionul jugular al vagului, iar fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb. Fibrele vegetative patasimpatice isi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. Toate aceste fibre se unesc, formeaza nervul vag, care iese din trunchiul cerebral prin santul retroolivar (originea aparenta) si paraseste cutia craniana prin orificiul jugular (gaura jugulara). In continuare, nervul vag strabate regiunea cervicala, fiind cuprins in manunchiul vasculonervos al gatului, trece inapoia arterei subclavii, patrunde in torace si apoi - prin hiatusul esofagian al diafragmei - in abdomen. El da nastere la ramuri cervicale, toracale si abdominale, care a1catuiesc plexul gastric.