Sindroame Corticale Afazii Agnozii.docx

SINDROAME CORTICALE Lobul Frontal Este cel mai mare dintre lobi-cca 1/3 din emisfere. Este format din: 1. faţa externă- se află cuprinsă între şanţul central şi scizura lui Sylvius. Pe această faţă se află şanţul prerolandic(precentral). Între acesta şi şanţul central circumvoluţiunea frontală ascendentă + 2 şanţuri transversale: frontal S + frontal I. Aceste 2 şanţuri delimitează 3 circumvoluţiuni: Frontală I, Frontală II, Frontală III (superioara, mijlocie, inferioara). 2. faţa internă  circumvoluţiunea frontală internă  lobul paracentral  circumvoluţiunea corpului calos 3. faţa inferioară  Circumv. orbitala mediana  Circumv orbitala laterala  Circumv orbitale mijlocii Santuri: orbital lateral,medial si santurile in H ARIILE FUNCȚIONALE ALE LOBULUI FRONTAL 1. CORTEX MOTOR Cortex motor primar –aria 4- mişc. voluntare discrete Cortex premotor –aria6,8,44,45- elaborarea programelor motorii Cortex motor suplimentar- mişc. complexe ce necesită mai multe părţi ale corpului 2. CORTEX PREFRONTAL-aria 9,46,10,11 - Regiunea medio-bazala si partea anterioara a corpului calos-ariile 12,13.47,24,25,32 LEZIUNILE LOBULUI FRONTAL - SINDROM DE LOB FRONTAL

1. leziuni ale cortexului motor si premotor  leziunea ariei 4-distructivă( pareze/plegii spastice la nivelul hemifeţei +membrele de partea opusă leziunii), iritativă(crize motorii Jacksoniene la nivelul hemicorpului contralateral leziunii)  leziunea cortexului premotor aria 6-spasticitate , reflexe patologice se supt, şi Page 1 of 11

de apucare forţată(grasping), reflexe de agatare contralateral leziunii  leziunea ariei 8-distructivă(devierea capului + globi oculari spre leziune), iritativă(devierea capului + globi oculari de partea opusă a leziunii)+/-pierderea constientei si convulsii tonico-clonice=crize adversive  leziunea ariei Broca aria 44,45- afazie motorie, agrafie, anartrie ,(emisfer dominant); tulburari ale praxiei –apraxia fetei,buzelor,limbii 2. leziuni ale cortexului prefrontal-pseudoataxie frontala cu elemente cerebeloase, vestibulare, gnozice si praxice(BURNS) - apraxia mersului - leziunile părţilor posterioare ale girusului frontal superior- incontinenţă pentru urină + materii fecale - Crizele de arie motorie suplimentara( insotite de crize adversive) - Tulburari psihice -lez. de arii 9,10,11,12 de tipul : De afectivitate si personalitate – exitaţie psihomotorie, euforie, puerilism, tendinţa de a face glume (cele mai importante in sdr de lob frontal) =sdr. moriatic; iritabilitate, apatie=’’golire psihica’’ de activitate - apatie-lipsă se interes, indiferenta fata de propria persoana si la ce se intampla in jur, lipsa de initiativa, greutate de a trece de la o activitate la alta intelectuale - neatenţi, tulburări de memorie(amnezie de fixare, cu uitarea datelor recente) confuzionale dezorientare temporo-spaţială ,fenomene confabulatorii; sdr Korsakov:confuzie, amnezie, confabulatie tulburari datorate dezinhibitiei bulimie, polidipsie, impulsivitate, exhibitionism pierderea simtului autocritic

Lobul Parietal Este situat între lobul frontal şi lobul occipital, delimitat pe faţa externă de scizura Rolando(situata anterior) , Scizura lui Sylvius(inferior) si şanţul parieto-occipital. Pe faţa externă prezintă 2 şanţuri : 1. şanţul postcentral- între acesta şi cel central circumvoluţiunea parietală ascendentă (ariile 3,1,2) 2. şanţul intercentral- separă parietala 1(superioara-ariile5,7 partial) de parietala2 (inferioara ariile 39,40) 3. Plica curba sau angulara (P2 +T2)=aria 39 4. Operculul rolandic (F asc.+ P asc ); sub opercula si T1=insula Reil 5. Plica supramarginala ( P2 +T1) =pliul P-T BROCA =aria 40

Page 2 of 11

Pe fata mediala (interna) scizura calosomarginala si scizura perpendicular interna(P-O) –lobul patrulater(precuneus)+ partea posterioara a lobului paracentra si a circumv. corpului calos Nu are fata inferioara

LEZIUNILE LOBULUI PARIETAL - SINDROM DE LOB PARIETAL 1. Iritativă- crize jacksoniene sensitive (epilepsia de lob parietal) Distructivă - tulburarilor de sensibilitate profunda(in special) - tulburari ale simtului articulomuscular si barestezic, cu respectarea simtului vibrator. - tulburari de sensibilitate superficiala contralaterale – hemihipoestezie (sensibilitate epicritica) cu distributia somatotopiei sensitive ,mai accentuate la mb. superior, ectromielic ; inatentia tactila - la examenul sensibilitatii tactile se constata marirea cercurilor lui Weber. - astereognozia = incpacitatea de a recunoaşte forma obiectele prin atingere; - asimbolie pentru durere-adică indiferenţa pentru durere deşi o simte. - Ahilognozia-nu recunoaste materialul din care e confectionat obiectul - Atopognozia-nu localizeaza o reg. a corpului - Adermolexia - Rar-tulburari de sensibilitate tip pseudoradicular(dupa tcc) sau “in ciorap”,”in manusa”.cheilo-orale(lez. Operculare)

2.

3. Tulburarile de limbaj: leziunile scoartei parietale stangi sunt insotite de elemente

afazice tip dislexie si afazie amnestica, deoarece zona lui Wernicke se extinde si la circumvolutiunea parietala inferioara legata de plica supramarginala si plica curba (ariile 39 si 40). 4. Apraxia: consta in tulburari ale activitatii gestuale la persoane care nu prezinta tulburari motorii, ataxice sau miscari involuntare sau de utilizare (emisfer dominant)- ideomotorie, ideatorie, de constructive; apraxia de imbracare. 5. Tulburarile schemei corporale: recunoasterea este denumita somatognozie Asomatognozie- pierderea înţelegerii spaţiale a schemei corpului. Tulburarile observate difera dupa localizarea leziunii parietale la dreapta sau la stanga. a) Leziunile emisferului drept realizeaza in hemicorpul stang o simptomatologie complexa, din care citam= SDR ANTON-BABINSKI Hemiasomatognozia - neglijarea hemicorpului stang; Anosognozia - negarea hemiplegiei stangi; Halucinatiile kinestezice - impresia executarii miscarilor normale la nivelul membrelor paralizate (hemicorp stg); Page 3 of 11

b) Leziunile emisferului stang sunt insotite de tulburari bilaterale manifestate prin: Sindromul lui Gerstmann - agnozie digitala ( imposibilitatea de a denumi sau alege un deget), - acalculie, - agrafie, - dezorientare stg-dr. Membru fantoma-persistenta imaginii unui membru amputate/neamputate 6. Tulburarile trofice: in tumorile parietale, si mai rar in ramolismente si traumatisme, sunt descrise atrofii musculare contralaterale leziunii cerebrale. Ele sunt localizate in general la membrul superior, rar proximal frecvent distal, cand realizeaza un sindrom de tip AranDuchenne si la umar de partea opusa leziunii. Atrofiile musculare se insotesc cateodata de tulburari vegetative: vasomotorii ( cianoza ), sudorale sau termice. Patogenia atrofiilor musculare de origine parietala nu este lamurita 7. Tulburarile de echilibru si vestibulare: in patologia scoartei parietale s-au descris tulburari de coordonare a miscarilor sub forma de ataxie de tip tabetic sau cerebelos. Aceasta ataxie a fost explicata prin lezarea cailor sensibilitatii profunde, fie prin atingerea cailor corticopontocerebeloase sau a fibrelor cerebelotalamocorticale. 8. Tulburarile vizuale si oculomotorii: dintre tulburarile vizuale citam hemianopsia laterala omonima, initial interesand cadranul inferior, care se explica prin lezarea radiatiilor optice ale lui Gratiolet.

Lobul Temporal Se află sub şanţul lateral (Syulvius), anterior de lobul occipital. Pe faţa externă prezintă 2 şanţuri transversale (temporal superior + inferior), care delimitează cele 3 circumvoluţiuni: temp sup, temp medie, temp inf.

-

Pe fata inferioara: sant T-O lat intre girus T. INF.(T3) si girus T-O LAT(LOB FUSIFORM) sant T-O medial(colateral) intre girus T-O LAT si girus T-O MEDIAL care se continua anterior cu girusul parahipocampic si uncusul. Are 2 portiuni:neocortexul si allocortexul. Neocortexul-zona acustica primara(41,42), zona acustica sec.(22-aria wernike),reg temporala propriu-zisa(20,21), reg.temp.-parietala(37), polul temporal(38), reg. fusiforma(36) Allocortexul-fascia dentata,subiculum,reg. entorinala (28,35), reg.periamigdalara (34), nucleul amigdalian Cortexul limbic-20,21,27,28,29,30,34,36,38 –rol in emotii,comportament complex, memorie. Lezarea lor-amnezie,dementa Alzheimer,prosopagnozie. Page 4 of 11

Circumvolutiile HESCHL-ariile 41,42,52 BRODMANN

LEZIUNILE LOBULUI TEMPORAL - SINDROM DE LOB TEMPORAL 1. Tulburări auditive - Iritativă- acufene, care se traduc prin zgomote , pocnituri, vajaituri, prezente mai ales in urechea de partea opusa. - Distructivă- nu produce pierderea semnificativă a auzului , datorită bilateralităţii căilor auditive central(rar surditate)In leziunile lobului temporal stang se intalneste rar agnozia auditiva pura, care consta in imposibilitatea de a recunoaste semnificatia zgomotelor auzite 2. Tulburări de limbaj- tulburări de vorbire (tip WERNIKE)-nu poate denumi obiectele dar le recunoaste cu cele 2 componente: agnozia cuvintelor sau surditatea verbala, simptom important al afaziei senzoriale, care consta in nerecunoasterea cuvintelor auzite si afazia amnestica, caracterizata prin imposibilitatea de a denumi unele obiecte sau notiuni 3. Tulburări de echilibru- vertij fara greata, cu senzatia de deplasare in plan vertical sau senzatia de rotatie. Vertijul cortical nu este insotit de nistagmus. Alteori -pseudoataxii cerebeloase. 4. Tulburări vegetative- modificări ale respiraţiei si TA 5. Tulburări olfactive- hiposmie/anosmie 6. Tulburări vizuale. Hemianopsia temporal(omonima lateral) se caracterizeaza prin disparitia jumatatii temporale a campului vizual heterolateral procesului patologic, fenomen denumit hemianopsie in "luna noua “ - lezarea radiatiilor optice ale lui Gratiolet. 7. Epilepsia temporala este vorba de un complex simptomatic manifestat prin crize paroxistice psiho-senzoriale, motorii si vegetative, in care tulburarile psihice predomina. Halucinatiile ocupa un loc important, ele interesand unul sau mai multi analizatori. Halucinatiile auditive , dependente de ariile acustice corticale (41, 42, 22), se pot rezuma la zgomote elementare sau la voci si piese muzicale. Halucinatiile vestibulare se traduc prin crize "menieriforme", crize giratorii, crize cu senzatie de plutire in aer. Halucinatiile vizuale sunt elementare (stele, lumini) sau complexe, ultimele sub forma de secvente cinematografice cu scene alb-negru sau colorate Halucinatiile olfactive se traduc prin mirosuri dezagreabile, hiperosmie ,atribuite leziunilor nucleilor amigdalei. Halucinatiile gustative se refera la gusturi particulare, datorate leziunilor de vecinatate care intereseaza partea posterioara a operculului rolandic. Criza gelastica Page 5 of 11

Modificarile constientei ( starea de vis ) : in leziunile lobului temporal pot apare crize paroxistice, cu modificari ale constientei, avand o durata de cateva secunde.(absente temporal). Senzatia de "deja-vu" este caracteristica, bolnavul considerand ca tot ce se petrece in jurul sau ii este cunoscut dinainte. Frecvent se intalneste sentimentul de instrainare(jamais-vu), cand bolnavul crede ca este pentru prima data in acel loc. Senzatia de straniu(de vis) – obiectele din jur par schimbate. Crizele de memorie paranoica –retraire vizuala si emotional a unor scene traite demult. Tulburarile psihomotorii se traduc prin gesturi automate mici sau mari, pe care bolnavii le executa in timpul starilor de vis. Automatismele mici se refera la gesturi simple sau complexe. Cele simple constau in accese de sugere, masticatie, deglutitie, insotite de sialoree, iar gesturile complexe se manifesta prin crize de ras, plans, miscari de frecare a mainilor, de dezbracare. Automatismele mari se caracterizeaza prin deplasari pe distante mici, cand durata crizei este de cateva minute. Alteori insa criza dureaza ore sau zile, timp in care bolnavii fac deplasari mari. Executarea relativ corecta a gesturilor si actiunilor intreprinse lasa impresia ca este vorba de persoane constiente, desi acesti bolnavi, in timpul crizelor psiho-motorii, nu au constiinta actelor savarsite. Tulburarile paroxistice de euforie si anxietate sunt fenomene caracteristice. Crizele vegetative, sub forma de dureri epigastrice si abdominale, modificarile ritmului respirator si tulburarile vasomotorii sunt frecvent intalnite in epilepsia temporala. 8. Tulburari de memorie, de comportament.

LOBUL OCCIPITAL Este delimitat pe faţa externă , anterior de scizura perpendiculară externă , fiind prevăzut cu 2 şanţuri transversale care separă cele 3 circumvoluţiuni occipitale: I, II, III. Fata interna:scizura perpendicular interna si scizura calcarina-cuneusul. Sub scizura calcarina-girus lingualis(si in lobul temporal). Fata inferioara-2 santuri occipital lat. si med; 2 circumv.occipitale laterale si mediale. ARIILE FUNCŢIONALE ALE LOBULUI OCCIPITAL 1. aria vizuală primară(17-aria striata)-jumatatea omolaterala a retinei temporal sic ea contralaterala a retinei nazale 2. cortexul parastriat(aria vizuala 2-camp 18) 3. cortexul peristriat(aria vizuala 3-camp 19) Ariile 18 si 19 primesc informatii vizuale de la ambele arii striate; rol in perceptia vizuala complexa a culorilor, miscarilor si directiei obiectelor. LEZIUNILE LOBULUI OCCIPITAL-------SINDROM DE LOB OCCIPITAL 1. Tulburări de câmp vizual- hemianopsie homonimă laterală de partea opusă leziunii 2. Cecitate corticală- poate fi insotita de halucinatii vizuale, dezorientare spatiala si mai ales anosognozie, care consta in negarea tulburarii de vedere. Este urmarea distrugerii bilaterale a scoartei occipitale 3. Agnozia vizuală- pierderea posibilităţii de a recunoaşte obiectele cu ajutorul văzului. Este de Page 6 of 11

mai multe feluri: nu poate identifica obiectele din jur (agn. viz. ptr. obiecte), nu poate identifica obiectele pe o hartă, nu poate identifica o faţă familiar(agn. viz. spatiala), nu poate diferenţia culorile(agnozia culorilor), Agnozia vizuala pentru cuvantul scris (alexia sau cecitatea verbala- lez. emisfer stg). 4. Halucinaţiile Vizuale - puncte luminoase sau colorate. Rar apar halucinatii vizuale complexe cu vederea unor persoane sau obiecte, despre a caror realitatea bolnavul este convins. 5. METAMORFOPSIILE- vede modificat conturul, forma, distanţa , mărimea obiectelor 6. Tulburări oculo-motorii - Tulburarile de fixare a privirii, avand la baza disparitia atentiei optice. - SDR BALINT-imposibilitatea localizarii unui obiect in spatiu cu ajutorul vederii ci prin tact; Are 3 semne clinice: paralizia psihica a privirii, ataxie optica ,tulburarea atentiei vizuale. -paralizia psihica a privirii consta intr-o "aderare" a privirii la un anumit punct fix, cu nesiguranta in miscarile privirii, atat in cele de lateralitate cat si in profunzime -tulburarea atentiei vizuale-scaderea atentiei ptr tot ansamblul imaginilor; obiectul “central” este pierdut daca nu e situat in zona central a campului -ataxia optica-nu poate prinde cu mana un obiect care le e prezentat(asemeni hipo/hipermetriei) 7. SDR CHARCOT –WILBRANT-pierderea memoriei vizuale ptr. forme, fata, topografie, culori precum si pierderea elementelor vizuale din timpul visului(lez, arie19 stg sau lez .bilat.) 8. Epilepsia Occipitală: halucinatii vizuale tip elementar-metamorfopsia, dismetropia(modif. dimensiunilor obiectelor) contralateral focarului epileptic; se pot asocia cu deviatia conjugata a capului si globilor ocular de partea campului vizual cu halucinatiile(aria 17), micro/macropsii, nistagmusul epileptic(aria 19). Pot avea si caracter complex-personaje animate,peisaje etc.

Afazia Afazia este un sindrom caracterizat printr-o tulburare de limbaj cu interesarea celor 2 componente ale sale: înţelegerea vorbirii(senzorială) + vorbirea articulată(motorie). Afaziile apar după lezarea următoarelor structuri din emisferul dominant: - Aria Broca(ariile 44, 45-circumv F3 ) - Campul Wernike-portiunea post.a lobului temporal si reg.vecine ale lobului parietal si occipital(gir supramarginal,plica curba-ariile 39,40) - Aria motorie suplimentară

Cauzele care pot determina afazia: - vasculare - tumorale - traumatice - infecţioase - degenerative Din punct de vedere al fluenţei vorbirii, afaziile sunt: 1) non fluente- Broca(motorie), Globală Page 7 of 11

2) fluente- Wernicke(senzoriala), Amnezică(anomia),afazia senzoriala transcorticala Din punct de vedere al tulburărilor de vorbire , de înţelegere sau a ambelor afaziile sunt: 1) motorii- este afectată doar exprimare(Broca, amnezică) 2) senzoriale- este afectată înţelegerea mesajelor scrise / orale(Wernicke) 3) senzorio-motorii- sunt afectate atât înţelegerea cât şi exprimarea

Afazia Broca- verbală , motorie Este afazia producţiei de foneme, afazie agramatică. Leziunile sunt localizate în aria Broca, la baza circumvoluţiei F3. Are 2 forme: afazie motorie propriu-zisa(afemia/anartria) si agrafia. Pacientul nu se poate exprima deloc /cate un cuvant sau o silaba  Expresie orală săracă, deformata- stereotipii (ma-ma,ti-ti), mutism, Perseverarea sau intoxicatia prin cuvant  Dificultate în găsirea cuvintelor-anomie  Parafazie  Jargonofazia  Prozodia-variatii de intensitate,de inaltime tonala si de ritm=nuante in vorbire; afectarea = disprozodie  Foloseste in special verbe  Progresie spre agramatism (constructia gramaticala afectata),scris deterioratagrafie;este afectat scrisul dictat/copiat/spontan  Înţelegerea poate fi bună  Frecvent –deficit motor pe partea dreaptă  Mai mereu , pacientul conştientizează deficitul  Vorbirea spontana este mai afectata decat vorbirea automata si repetata.

Afazia Wernicke Este o afazie senzorială , urmare a lezării Ariei Wernicke ,cu cele 2 componente:surditate si cecitate verbala  Surditate verbala - nu intelege cuvintele vorbite; - nu executa ordinele simple sau complexe; - apar greseli de exprimare:parafazia,jargonofazia(cuvinte inexistente in lexic) , ecolalia-repeta intrebarea examinatorului, perseverarea sau intoxicatia prin cuvant; - vorbirea spontana e mai bine conservata,vorbirea repetata foarte afectata  Cecitatea verbala alexia-bolnavii nu pot citi(nu inteleg cuvintele scrise); alexie literala/ alexie silabica /alexie verbala.  tulburari intelectuale-uitarea vocabularului,datelor profesionale,diminuare intelectuala - Anosognozie(nu-si dau seama de tulb .de limbaj); sunt logoreici - Scrisul –Afectat; poate copia ca un desen sau nu copiaza cuvintele unui text tiparit

Page 8 of 11

AFAZIA AMNESTICA-forma particulara a afaziei senzoriale de cele mai multe ori reprezinta sechelele acesteia care este caracterizata de anomie si anume: - Perifraze sau circumlocutiuni –ptr. a desemna obiectul al carui nume l-a uitat - Denumirea obiectelor prin utilizarea lui

Afazia global(mixta) Leziunile afectează întreg centrul limbajului si cuprinde elemente ale afaziei motorii sau senzoriale in proportii variabile.

Praxia Reprezintă capacitatea de a executa corect intr-o forma sau succesiune gesturile adecvate unui scop. În realizarea unei acţiuni voluntare se suprapun 3 niveluri: A. Nivelul concepţional- îşi face o schiţă B. Nivelul formulării kinetice a actului motor- destocarea formulelor celor mai adecvate din perspectiva acţiunii propuse C. Nivelul inervaţiei motorii centrale + periferice- se realizează mişcările propriu-zise. Schematic, orice mişcare voluntară este precedată de o schiţă ideatorie, elaborată în LOBUL PARIETAL STÂNG (aria 40), care este transmisă centrului ideomotor(LOB FRONTAL STÂNG)-aria 6, unde iau naştere formulele kinetice , care se vor proiecta bilateral pe circumvoluţiunile frontale ascendente stg. si prin corpul calos la centrii rolandici din emisferul dr. APRAXIA= incapacitatea de a realiza corect intr-o forma sau succesiune gesturile adecvate unui scop , în absenţa oricăror tulburări neurologice elementare (motricitate, tonus, coordonare) Lezarea emisferului dominant de termină apraxie bilaterală, pe când cea a emisferului nedominant, determină apraxie unilaterală.

TIPURI DE APRAXII 1. Apraxii globale: apraxia melokinetica, ideomotorie, ideatorie, constructive, specific(de imbracare, mersului) 2. Apraxii localizate: apraxia bucofaciala, mimicii, scrisului(agrafie?). Apraxia melokinetica(KLEIST)- unilateral;atinge un grup mic de muschi; ex.-nu poate executa miscari cu degetele precum cantatul la pian.

Page 9 of 11

Apraxia ideomotorie-bilaterala,rar unilateral(lez. dr. sau corp calos); o tulburare de executare a unor actiuni simple la ordin-nu poate sulfa nasul la ordin dar ulterior il poate efectua corect si spontan cand are guturai; nu poate incheia nasturii la ordin Apraxia ideatorie-alterarea gesturilor complexe in special cele la ordin decat cele imitate. Este perturbat planul general de executie a actului ;nu utilizeaza correct obiectele uzuale. Nu poate imita o miscare. Ex.-aprinderea unui chibrit(actiune incomplete); apare in lez. cerebrale difuze. Apraxia constructiva-nu poate efectua figure simple geometrice(testul desenului,al constructiei cu piese sau cuburi) sau figurile complexe sunt gresit executate.Leziunile pot fi uni/bilateral.(lez dr-nu efectueaza desene complexe) Apraxia imbracarii - greseala de imbracare –dezbracare(innodarea sireturilor,a cravatei, dificultate in a-si pune corect hainele- atat spontan cat si la comanda );apare in lez. de emisfer dr. Apraxia mersului-bolnavul nu poate merge; la varstnici; greutate in initierea si realizarea mersului: pasi mici/pe varful picioarelor/bat pasul pe loc. Apraxia bucofaciala-nu poate executa miscari voluntare ale limbii,buzelor,nu poate arata dintii ,nu poate deschide gura, sa fluiere, sa inghita la solicitarea examinatorului,dar pot fi effectuate reflex sau spontan.

Agnozia Agnozia-tulburare de recunoastere a obiectelor), in absenta tulburarilor functiilor senzitivosenzoriale ,a unui deficit intelectual precum si a tulburarilor psihice. TIPURI DE AGNOZII AGNOZIA TACTILA (ASTEREOGNOZIA)- imposibilitatea recunoasterii si denumirii unui obiect palpat cu ochii inchisi( lob parietal). Ahilognozia-nu recunoaste materialul din care e confectionat obiectul Amorfonogzia – nu recunoaste forma obiectului. Macrostereoagnozia-smte obiectul mai mare decat in realitate AGNOZIA VIZUALA-lez lob occipital si ariile asociative - deficitul de recunoastere a obiectelor,desi vederea e pastrata - deficitul de recunoastere a imaginilor, a culorilor-acromatopsia(nu percepe culorile, ci numai gri) sau anomia culorilor(nu le poate numi sau indica),a fizionomiilor=prosopagnozie (persoane reale,fotografii) - agnozie ptr simboluri grafice(alexie agnozica) AGNOZIA VIZUALA SPATIALA - de localizare-nu localizeaza obiectele,distantele dintre ele sau fata de observator -topografice-nu se poate orienta in spatiu,nu poate descrie drumul ce-l va parcurge; se ratacesc in oras, in casa,etc -stereoscopica- nu apreciaza grosimea obiectelor -vizuospatiala-nu poate asambla unitati unidimensionale ptr a forma figuri/modele; nu pot utiliza unelte;nu poate copia figuri geometrice simple, nu poate desena din memorie; Page 10 of 11

- neglijarea hemispatiului stg -geometrica-nu recunoaste unele reprezentari geometrice(cerc,patrat). - SDR.BALINT-vezi sdr lob occipital

AGNOZIA AUDITIVA-lob temporal -agnozia auditiva completa-percepe zgomotele,le poate localiza spatial dar nu poate defini semnificatia , natura, provenienta lor; - surditati psihice”specializate”-tonala,melodica, ritmica - surditatea verbala –vezi afazia wernike

AGNOZIA SCHEMEI CORPORALE (asomatognozia)-lob parietal - lez dr=sdr ANTON BABINSKI -lez stg-sdr.GERSTMANN -Atopognozia(discriminarea tactila) -Membrele-fantoma

Page 11 of 11