Sadoveanu Activitate

44. MJHAIL SADOVEANU (1880-1961) ACTIVITATEA LITERARA • Ca~acteristicile scrisului sadovenian • Marile teme ~i principalele opere: 1. Via~a ~i universul spiritual al läranilor 2. Istoria..Moldovei 3. yia~a monotonä a târgului de provoncie 4. Natura patr.iei in cärlile despre vânätoare ~i pescuit •,,Dacä am izbutit sä dau ceva valabil neamului meu, apoi bate laudele pe care le pnmesc cu recuno~tin1ä (hálásan), vreau sä le intorc umilililor (megalázottak) ~i ofensa~ilor (rnegseretettek) vietii, acelora care s-au petrecut ca frunzele ~i florile anotimpurilor, ~i care totu~i mi-au transmis depozitul sufletului br, ca sä-l pun in fata lumii märturie pentru nedreptatea imensä pe care au suferit-o...” spunea Sadoveanu in discursul sáu rostit cu prilejul aniversŕrii de 70 am. Opera sadovenianá de peste optzeci de volume, scrisŕ neintre-rupt timp de ~aizeci de ani ocupä un bc strŕlucit in proza românä a secolului nostru, pentru că se inspirá din lumea veche, tradilionalŕ a Moldovei. Este un document artistic aI bogä~iei sufletului tárá-I nesc, aI pästrärii traditiior. Timp de ~ase decenii Sadoveanu continua sä fie ,,un Me~ter Manole” al scrisului românesc, mare povestitor moldovean, demn unna~ al lui Neculce ~i Creangä. Sadoveanu a fost un scriitor cu o individualitate onginalä (erede-ti): un realist cu viziune rómanticä ~i un romantic care aduce detalll ca un realist. ,,El are realismul unui Balzac ~i melancolia .1 unui romantic” (G. Cälinescu). • Dc la 1904, anul debutului, numit ,,anul Sadoveanu” pentru Ca I publica trei volume de povestin ~Povestiri, Dureri inäbu~ite, Cra~ma liii Mo~ Precu), scriitorul a publicat zeci de romane, sute de nuvele ~i povestiri, toate despre viata Moldovei, alcŕtuind o amplŕ frcscä istoricä, socialä ~i a conditiei umane. ~1 interesa deopotrivŕ conditla socialá ~i conditia istorica a indlvldulul. A fost un scriitor arhaic, epopeic, mitic, invăluind tot ce povcste~te intr-o atmosferä romanticŕ, Iegendarä. —

‘~

I Cebe mat importante teme ale operei sadoveniene sunt: 1. Via~a ~i universul spiritual (szellerni vilag) ab táranibor sunt evocate in volumele de nuvele Dureri inábu~ite, Cră~ma lui Mo~ Precu, Hanu Ancutei, Bordeienii, La noi Ia Vii~oara ~i in roma-nub Babtagul. Sute de personaje de iobagi, răze~i (szabadparasztok) păstori, pádurari, pescari se buptä en viala, eu mizeria ~i eu asuprirea. El träiesc conform tradi~iibor secubare ~i flu au incredere in civibizatie. 2. Istoria Moldovei este evocatä in romanebe istorice: Viata lui Stefan cel Mare, Fralii Jderi, despre Moldova secobului al XV-lea; Soimii, -

Nicoarä Potcoavŕ, despre Moldova see. al XVI-lea; Nunta domnitei Ruxandra, Neamub Soimáre~ti1or, Zodia Cancerubui despre Moldova sec. al XVIJ-lea. 3.Via~a monotonŕ a tflrgului de provincie apare in operebe Balta Iini~tii, Apa mo4ibor, Locul unde flu s-a intămpbat nimic, Insemnärile bui Neculai Manea ~a. 0 atmosferŕ sufocantä (fojtó) de inculturŕ, prejudecŕ~i (eló’itéletek), inertie (tehetetlenseg) este mediub in care se zbat (vergciidnek) suflete pure, visŕtoare, fŕrŕ sä poatä evada de aiei. 4. Natura patriei este zugrăvitŕ in mod pitoresc ~i poetic de vânŕtorub ~i pescarul pasionat in eärtile: Tara de dincolo de negurä, Iniparátia apebor, lstorisiri de văiiätoare, Nada floribor etc.