“Investitii internationale in Europa Centrala si de Est – studiu comparativ” - Riscul de ţară – studiu comparativ Indrumator: prof.univ.dr. Spiridon Pralea Autor: Ecaterina Rotundu
12.09.09
Riscul de ţară
1
Cert itudi ne, ri sc şi incerti tudi ne
Decidentul cunoaşte cu exactitate evenimentele viitoare cât şi efectele produse de acestea
Cert itud ine
Risc Decidentul nu are nici o informaţie cu privire la evenimentele viitoare cât şi efectele produse de acestea asupra rezultatelor activităţii sale.
Inc ertit udine
12.09.09
Riscul de ţară
2
RISCUL DE TARA-DEFINITIE este generat de interactiunea unei multitudini de factori politici, economici si sociali, manifestându-se ca o realitate complexa care afecteaza orice tranzitie economica si sociala reprezinta probabilitatea pierderilor din activitãti internationale, ca urmare a unor evenimente economice, sociale si politice specifice fiecarei tari în parte Caracterul multidimensional al riscului este relevant cel mai bine de enumerarea situatriilor care pot conduce la materializarea sa: evenimente care pun sub semnul intrebarii profitabilitatea si/sau recuperarea investitiilor de portofoliu: confiscare, nationalizare, devalorizare, restrictii in repatrierea profiturilor, limitarea infiintarii de sucursale, deflatie. evenimente cu efecte adverse asupra profitabilitatii imprumuturilor din strainatate: taxe speciale si retineri aplicate capitalului nerambursat, managementul ratei dobanzii, intarzieri impuse de govern in achitarea obligatiilor externe ale sectorului public sau privat. evenimente nevaforabile din punct de vedere al recuperarii imprumutilor externe: controlul schimburilor valutare si politici interne neprevazute, care afecteaza capacitatea firmelor de a produce sumele necesare restituirii datoriei, cum ar fi cresterea brusca a impozitelor sau 12.09.09 Riscul de ţară controlul preturilor
3
Tip ologia ris culu i de tara înglobeazã douã componente care se interconditioneazã: - componenta politicã - rezultând din mãsurile luate de cãtre autoritãtile publice locale sau centrale ale unei tãri, fie din manifestarea unor cauze cum ar fi revolte, greve, razboaie, embargouri, etc.
- componenta economicã si financiarã -
care rezultã din inflatie exageratã, absenta rezervelor valutare si nu în ultima faza incapacitate de platã
este strans legat de alte doua notiuni: - riscul suveran -
Riscurile aferente datoriei externe publice sau public garantate. El
exprima posibilitatea ca un stat suveran, la un moment dat, sa nu poata sau sa nu doreasca sa-si onoreze angajamentele externe, din cauze aflate sub controlul guvernului respectivului stat. Riscul suveran depinde de performantele economice si de schimbarile politice din tara
- riscul de transfer -exprima posibilitatea ca guvernul sa nu poata sau sa nu
doreasca sa puna la dispozitia firmelor private valuta solicitata in schimbul monedei nationale, destinata achitarii obligatiei externe. In general, riscul de transfer apare in tarile cu deficit al balantei de plati, in care guvernul controleaza schimburile valutare
12.09.09
Riscul de ţară
4
Di mens iunea ri scul ui în af aceri le inter naţional e RISCURI DE MEDIU (macroriscuri) RM
RP
RISCURI DE PROIECT (microriscuri)
RF
RISCURI DE FIRMA (microriscuri)
ABSENŢA INFORMAŢIEI PERFECTE GRAD REDUS DE CONTROL ASUPRA EVOLUŢIEI VIITOARE A UNOR EVENIMENTE
RISC
TIMPUL LIMITAT PENTRU ADOPTAREA DECIZIEI
12.09.09
Riscul de ţară
5
D. R isc de ţar ă, ri sc pol it ic, ri sc suveran şi risc de transf er
Risc de ţară =
Risc economic +
Risc politic
Capacitatea de a plăti + Voinţa de a plăti
Insuficiente fonduri în valută
12.09.09
Riscul de ţară
Restricţii asupra transferului de capital
Restricţii politice
6
Ri scul de ţ ară – ri sc de credi tar e sau risc investiţ ional Riscul total al unui credit extern Împrumuturi publice sau garantate: Risc de ţară + Risc de proiect Împrumuturi private: Risc de ţară + Risc de firmă + Risc de proiect Riscul total al unui credit extern Investiţie directă: Risc de ţară + Risc de firmă + Risc de proiect Investiţie de portofoliu: Risc internaţional + Risc de ţară + Riscul titlului Specificaţie
Credit extern
Investiţie străină
Diferă
Diferă
Metodologie
Similară
Similară
Perioada de timp
1 - 3 ani
1-5 ani
Indicatori
Utilitate
12.09.09
Costul finanţării
Rata pofitului estimat
Management
Înainte
Înainte / După
C. sistemică
Dominantă
Dominantă
Riscul de ţară
7
Rol ul anal izei ri scul ui de ţară în deciz ia de credi tare / investi ţi e - Localizarea creditului / afacerii (harta de risc); -
Luarea deciziei de internaţionalizare;
-
Stabilirea gradului de implicare pe o piaţă;
- Luarea unor decizi strategice la nivel de companie (ex. în strategiile concurenţiale); - Adoptarea unor decizii ulterioare realizării investiţiei / acordării creditului.
12.09.09
Riscul de ţară
8
Ri scul de ţ ară şi internaţi onal izar ea af aceri lor Et apa I: Ana li za situa ţiei în ţara gazd ă:
• • • • •
Căutarea de informaţii pertinente; Evaluarea riscului de ţară; Analiza nevoilor şi cererii solvabile; Analiza concurenţei; Determinarea barierelor de acces pe piaţă
Tipologia pieţelor externe Gradul de atractivitate
Et apa II: Dia gn ost icu l înt rep rinderii (pu nct e sla be şi pun cte fort e) : Et apa III: Det ermina rea ob ie ctivelo r int erna ţion ale • Strategia viitoare a întreprinderii; ale înt reprind erii : • Resursele disponibile (financiare, materiale, umane, tehnologice); • Volumul de afaceri de realizat; segmentul de piaţă vizat în • Avantajele distinctive în materie de: câmpul internaţional; Profilul de ⇒ produs; • Ritmul dezvoltare dorit; competenţă al ⇒ pieţe; • Rentabilitatea capitalului investit; întreprinderii ⇒ tehnologie; ⇒ experienţă; ⇒ resurse productive. Et apa IV: Eva lua rea alt erna tivelor st ra tegice:
Export direct sau indirect; Implantare în străinătate; Forme de cooperare şi alianţe; 12.09.09
Et apa V: Rea liz are a pro gr amului de intern aţiona liza re:
Buge t
Riscul de ţară
Ex ecuţi e
Contr ol
9
H. D eterm inanţ ii ri scul ui de ţară
Riscul de ţară – risc de creditare (Aspecte politice şi economice)
Riscul de ţară – risc investiţional (Aspecte politice şi economice)
12.09.09
Balanta contului curent, datori externa, deficitul balantei de plati, structura economica, dezvoltarea economica, nivelul concentratiei pe exporturi, dependenta fata de import, convertibilitatea monedei nationale, PIB-ul, rezervele internationale, acumularea de capital intern, abilitatile politici, coruptia, credibilitatea si independenta Bancii Centrale, orientarea politica, sociala si economica a guvernului Nivelul de educatie al fortei de munca, nivelul salariilor, dimensiunea pietei interne, concurenta in plan intern, infrastructura, accesibilitatea pietei si capacitatea de absorvtie a statului, nivelul ratei dobanzii, facilitatile investitionale, reglementarile cu privire la proprietate si trasferul de Riscul de ţară nivelul taxelor proprietate,
10
Diferi tel e forme de ri sc de ţ ară Credite externe
Afaceri internaţionale
Intarzierea platilor confirscarea Lipsa serviciului datoriei; nationalizarea; Negarea datpriei externe exprpopierea ; Renegocierea datoriei externe indigenizarea; Reesalonarea serviciului datoriei Limitari sau restrictii asupra externe repatrierii capitalului External debt moratorium; Distrugerea totala/partiala a Neindeplinirea temporara a investitiilor straine cauzate de obligatiilor datorita unui deficit evenimente politice si sociale cronic al balantei de plati, ( greve, actiuni sindicale, deficitului bugetar, scaderea conflicte militare, alegeri ) veniturilor din import, turbulente Pierderea de profit datorita majore pe piata schimburilor crizelor economice, scaderea externe, turbulente sociale, brusca a pietei interne, politice interne si/sau instabilitatea legislativa, internationale coruptia 12.09.09 Riscul de ţară 11
Componenta politica a riscului de tara Riscurile politice apar ca urmare a acţiunilor sau lipsei de acţiune a unui guvern străin sau a propriului guvern, sau a unei ţări terţe, sau a unei organizaţii supranaţionale. -
Aceste riscuri pot deposeda o companie de activele sale, pot împiedica sau limita Executarea unui contract sau afecta rambursarea împrumuturilor către băncile finanţatoare sau creditori Exista patru elemente esentiale care trebuie sa fie luate în considerare pentru reflectarea profilului structurii politice a unei tari, si anume: structura pe clase sociale, institutiile statului, personalitatile politice si mecanismele de control Factori politici: instabilitate politica din zona; tari cu importanta strategica geopolitica; apartenenta la grupari politice; instabilitatea economica provocata din exterior ( influenetel economice dintre state vecine )
12.09.09
Riscul de ţară
12
Componenta economico-financiara a riscului de tara - presupune influente de politica guvernamentala, de rolul economic al guvernului, de strategiile de preturi, de prioritatile investitionale, de structurile financiare, de politica macroeconomica, de capacitatea de obtinere a fondurilor valutare, de nivelul datoriei externe, precum si de lichiditatile si fluxurile banesti din tara respectiva
12.09.09
Riscul de ţară
13
EV ALU ARE A RI SCU LU I DE TA RA
Identificarea riscurilor Evaluarea riscului de ţară
Analiza riscului Clasificarea riscului Identificarea probabilităţii de materializarea a factorilor de risc şi a componentei care se va materializa
Managementul riscului de ţară
12.09.09
Adoptarea unor măsuri de protecţie adecvate Riscul de ţară
14
Managementul
ri scul ui de ţară frecvenţa ridicată
MĂSU RI DE PREVENI RE
EVI TAREA RI SC ULUI
ridicată
scăzută
gravitate
AS UMAREA RI SCU LUI
TRANSF ERU L RI SC ULU I
scăzută
12.09.09
Riscul de ţară
15
Pr ofil ul de ris c d e ţară p entru ECE
Country Bulgaria Croatia Czech Republic Hungary Poland Romania Russia Slovak Republic Slovenia Ukraine
R ating (S&P) BB BBBAABBB+ B+ BBBBBA B
R ating (Moody) B1 Baa3 A1 A1 A2 B1 Ba3 A3 Aa3 B2
Spread 4.50% 1.40% 0.80% 0.80% 0.90% 4.50% 4.00% 0.95% 0.60% 5.50%
Cos t of Debt 9.50% 6.40% 5.80% 5.80% 5.90% 9.50% 9.00% 5.95% 5.60% 10.50%
Source: S&P, Moody's
12.09.09
Riscul de ţară
16
Clas el e de ri sc – detal ier e (PRS Model) Ţă ri “A”:
nici o restr icţie sau contro l la tr ansferu ril e finan ciare , restr icţii
re duse pri vind deţi ner ea de capital în acţiuni , re stri cţi i red use pri vind re patri ere a pro fituril or, politi că ficală ce nu di scri minea ză în nici un fel co mpani il e străine de cele lo cale, ţări stabile din punct de ved er e econo mic şi poli tic, bari ere co mercia le red us e, reze rve oficial e suf iciente pe ntru ono rar ea plă ţilo r interna ţionale , şans e re duse ca to ate aceste co nd iţi i să se modifice curând ;
Ţă ri “B”:
întârz ier i nes emnificative
în transfer uril e financiar e, ex is tă o
pro bab ilitate rid icată ca în viitor ace ste întârz ie ri să fie mai mari, unele pro bleme în de ţine rea de acţiuni la co mpani i private (m ai al es la comp anii lo r mix te), re stri cţ ii la nivel lo cal în derul are a uno r oper aţiuni, res tricţii la re patri ere a pro fitur il or şi la schi mbu ril e val utare , exis tenţa uno r dis crimină ri fiscal e într e co mpani ile stră ine şi cele lo cale , influe nţă mo dera tă a med iului poli tic asup ra mediului de afaceri , pre zen ţa unui se nti ment pro tecţio nist sau o pozi ţie sl ab ă pe pieţel e inte rnaţio nal e imp li că exi ste nţa uno r ba rie re tar ifare dar mai ale s netar ifare de protejar e a eco no miei local e, pro bleme în der ular ea 12.09.09 plă ţilo r ex terne . Riscul de ţară 17
Cl asel e de ri sc – conti nuare (PR S Model ) Ţă ri “C”:
blo caj e frecv ente în tran sf erur ile financia re , şanse
mari
ca
bari er ele în cale a tra nsferuri lo r financi are să cr eas că în vii tor, restr icţii majo re în deţiner ea acţiuni lo r de către străi ni ex is tând chi ar oblig ativ itatea deţin eri i maj or ităţi i de cătr e enti tăţi lo cale , res tri cţi i lo cal e puterni ce în der ular ea unor oper aţiuni pe pia ţa valutar ă sau la rep atrie rea pro fitur ilo r si a cap ital ului investi t, di scri minări fiscal e si imp lica ţie putern ică a politicul ui în der ular ea af acer il or , pro tecţie co mercial ă rid icată cu acc ent pus pe pro tectia tari far ă, întâr zi eri în plăţile ex ter ne şi ch iar ne on or are a uno r ob lig aţi i faţă de cre di to ri străi ni, deze chil ib re în b ala nţa d e p lăţi ex ter ne;
Ţă ri “D”:
blo caj e permanente
în tr ansf erur il e financia re, şanse re duse de
îmb unătăţir e a aces tei situaţi i, exi stenţa unor inter dicţii cu privire la acc esul stră inil or pe piaţa de cap ital lo cal ă, interd icţii pri vind par ticip area cap italu lui stră in la înf iinţare a de co mp anii , interd icţ ii privind re patrie re a profitur ilo r şi a cap ital ului investi t, co ntro l din par tea med iul ui poli tic as upra med iului de afac eri , d efici te maj or e în b alanţa de p lăţi, n ep lata uno r d ator ii ex ter ne.
12.09.09
Riscul de ţară
18
Etapel e anal izei ri scului de ţară Selectarea grupului de ţări; •
Selectarea setului de indicatori (calitativi / cantitativi);
•
Gruparea indicatorilor;
•
Ponderarea indicatorilor;
•
Selectarea surselor de informaţii;
•
Observarea indicatorilor pe o perioada determinata; Stabilirea listelor de control;
12.09.09
•
Notarea indicatorilor (Metoda Delphi)
•
Prelucrarea indicatorilor (regresii, corelaţii);
•
Calculul indicatorului sintetic de risc de tara;
•
Realizarea clasamentelor sau a harţilor de risc;
•
Includerea riscului de tara in procesul decizional.
Riscul de ţară
19
Tipuri de modele de risc de ţară Abordare macro Modele Delphi (BERI; PRS)
Modele macrofinanciare (Euromoney)
Modele econometrice
Modele bancare
Nr. mic de ţãri Modele In House (ESP elaborat de DOW CHEMICAL pentru Am. Lat.)
Nr. mare de ţãri
Abordare micro
12.09.09
Riscul de ţară
20
“ Insti tuti onal I nvestor” Produse oferite: risc de credit; Tipul informaţiilor: indicatori calitativi; Sursa de informaţii: informaţii furnizate de băncile internaţionale; Indicatorii: mediul economic (10p), serviciul datoriei externe (10p), rezerve internaţionale / soldul contului curent (10p), politica fiscală (10p), mediul politic, accesibilitatea pieţei de capital (10p), balanţa comercială (10p), fluxul de investiţii de portofoliu (10p), fluxul de investiţii directe (10p); Semnificaţia indicatorului: risc de credit masurat pe o scala de la 0 la 90. Metodologia: indicator scalar calculat ca suma a punctajelor acordate indicatorilor de mai sus pentru fiecare tara observata.
12.09.09
Riscul de ţară
21
“ Standar d & Poor ’s ” Produse oferite: risc suveran, rating pentru emitenţii de obligaţiuni în monedă locală sau străină, riscul pentru emisiuni internaţionale de obligaţiuni; Tipul informaţiilor: indicatori calitativi şi cantitativi; Sursa de informaţii: surse publicate, surse interne; Indicatorii (risc suveran): mediul politic (stabilitatea, alternanţa la guvernare, flexibilitatea sistemului, sprijinul politic, orientarea partidelor politice), mediul social (standardul de viaţă, distribuţia veniturilor, condiţiile de pe piaţa muncii, rata de urbanizare, nivelul de şcolarizare, relaţiile cu vecinii, conflicte la frontieră), mediul economic (poziţia investiţională internaţională, PIB, exporturi, structura economiei, resurse naturale, regimul valutar, nivelul impozitării) Semnificaţia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (litere) Metodologia: indicator calculat prin combinarea indicatorilor de mai sus.
12.09.09
Riscul de ţară
22
“ Poli tical Ri sk Servi ce” Pro duse of erit e: ri sc de ţară Tipul info rm aţ iilo r: i ndicat ori cant itat iv i şi cant itat ivi; Sursa de inf orma ţii : surse int erne, surse ofi cial e, surse p ub licate; Ind icat ori i: e vol uţ ia econo mică (6 %), lideri i pol itic (5 %) , conf li cte ex terne (5 %) , corup ţia (3 %) , implicarea religiei în pol itică (3% ), implicarea arma tei în pol itică (3 %) , tensiuni rasi al e şi naţ ional ist e (3 %), tero ri sm (3 %) , răzb oai e civi le (3%), ist oric ul datori ei ext erne (5% ), cont ro lul transferur il or şi sc himb uri lo r val uata re (5 %) , exp rop ri eri (5 %), infl aţi a (5 %) , gradul de înd at orare (5 %), lichid itat ea int ernaţ ional ă (5 %) , cont ul curent (8 %), piaţ a val ut ară ( 5% ). Sem ni fi caţ ia ind icatorul ui : ind icator de ri sc d e t ip or dinal (sc alar) Met odol og ia: i nd ic at or calcul at ca medie pond erat ă a ind icat ori lor de mai sus ord ona ţi în trei gru pe: poli tic (5 0%), fi nanc iar (2 5%) şi ec onomi c (2 5%) . 12.09.09
Riscul de ţară
23
“ The Economi st” Produse oferite: risc de ţară Tipul informaţiilor: indicatori cantitativi şi cantitativi; Sursa de informaţii: panel de experţi (indicatorii politici), surse interne, surse publicate (indicatorii economici); Indicatorii: ritmul de creştere economică (PIB), inflaţia, datoria externă, gradul de prelucrare al exporturilor, vecinătatea nefavorabilă, autolitarismul, legitimitatea guvernului, implicarea armatei în politică, corupţia, tensiunile etnice, conflicte interne. Semnificaţia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (scalar) Metodologia: indicator calculat pe bază de punctare a indicatorilor de mai sus, ordonaţi în trei grupe: economic (33 pct.), social (17 pct.) şi politic (50 pct.). 12.09.09
Riscul de ţară
24
“ Mood y’s ” Produse oferite: risc suveran, calificative asupra guvernelor Tipul informaţiilor: indicatori cantitativi şi cantitativi; Sursa de informaţii: surse interne, surse oficiale, surse publicate; Indicatorii: extremismul politic, sistemul legislativ, structura politică, distribuţia veniturilor, diferende etnice / religioase, lichiditatea, balanţa de plăţi, independenţa autorităţii monetare, rata dobânzii, cursul de schimb, fluxurile internaţionale de capital, dependenţa de importuri / exporturi, mobilitatea forţei de muncă, Semnificaţia indicatorului: indicator de risc de tip ordinal (litere) Metodologia: indicator calculat ca medie ponderată a indicatorilor de mai sus, ordonaţi în trei grupe: politic, financiar şi economic.
12.09.09
Riscul de ţară
25
Concl uz ii f inal e Riscul de ţară este un concept relativ nou, dezvoltat odată cu accentuarea procesului de globalizare şi de liberalizare a pieţelor; Acest risc este un risc de mediu strâns legat de evoluţia climatului general de afaceri dintr-o ţară; Există în prezent o distincţie clară între riscul de ţară şi riscul politic, de transfer sau riscul suveran; Apărut iniţial în domeniul creditelor externe guvernamentale, conceptul a fost extins şi asupra creditelor private, investiţiilor străine directe, investiţiilor străine de portofoliu şi chiar operaţiunilor comerciale mai simple (export, licenţiere, franchaising); Există o diferenţă clară între toate aceste dimensiuni ale riscului de ţară (metodologie, indicatori, durată); 12.09.09
Riscul de ţară
26
Concl uz ii f inal e Odată cu lărgirea sferei de aplicabilitate a acestui tip de risc s-a extins şi utilitatea sa în domenii cum ar fi (management, marketing, investiţii); Acest risc este dificil de evaluat, are o pronunţată componentă sistematică; Practica internaţională a dezvoltat o serie de metode de gestionare a riscului de ţară folosite atât de creditori cât şi de investitori; În prezent, orice decizie legată de derularea unei operaţiuni comerciale sau financiare internaţionale trebuie să aibă în vedere şi această variabilă – riscul de ţară.
12.09.09
Riscul de ţară
27